ULCICA Comedie în cinci acte Titlul latin: AULULARIA PERSONAJELE: ZEUL LAR , prologul EUCLIO , un bătrân STAPHYLA, o sclavă

bătrână EUNOMIA, sora lui Megadorus MEGADORUS , un bătrân STROBILUS , un sclav ANTHRAX bucătari CONGRIOPHRYGIA cântăreţe din flaut ELEUSIAPYTHODICUS , un sclav STROBILUS (?), sclavul lui Lyconides LYCONIDES , un tânăr PHAEDRIA , iubita lui Lyconides Acţiunea se petrece in Atena. SUBIECTUL COMEDIEI (I)Bătrân zgârcit şi-n nimeni încrezător, Euclio, Peste-o ulcică plina cu aur dând in casă, Îngălbenitde spaime o-ngroapă mai adâncşi o veghează-ntruna. Un tânăr, Lyconides, Ii necinstise fiica. Bătrânul Megadorus , Împins la-nsurătoare de sora lui bătrână, Ii cere de soţie zgârcitului copila.Zgârcitul se tot lasă rugat şi, temător, Ulcica şi-o ascunde mereu in alte locuri. Dar e pandit desclavul lui Lyconides cel Ce-i siluise fata, şi care-l hotărăştePe bunul Megadorus să-i lase lui mireasa. Rămas fără ulcică, o vreme — regăsind-o, Când i şipierduse toate nădejdile — Euclio Ii da, cu bucurie, lui Lyconides fata. PROLOGUL SUBIECTUL COMEDIEI (II)Un ins, Euclio, dând de-o oală cu ban, in preajmă-i tot veghează Luat de spaime. Lyconides,cândva, ii necinstise fata. Cu ea bătrânul Megadorus s-ar însoţi şi bucătariI-aduce-n casă. Ci Euclio ascunde aurul pe-aiurea. Cum i se fură, Lyconides i-l napoiază. Şiprimeşte Acea comoară,-n schimb, soţia şi pruncul de curând născut.ZEUL LARNu va miraţi de mine: vă spun pe dată cine-s. Sunt Larul din căminul de unde m-aţi văzutIeşind. In casa asta mi-am întocmit de

Hai.Sau dacă-ai să priveşti in urmă nainte să-ţi îngădui eu. stăpâne.STAPHYL Aaparte) O. Lares. năpârcă.) Mai mare ticăloasă ca asta n-am văzutIn viata mea. STAPHYLA Dar pentru ce. şi tare mă tern ca nu cumva. sau mă face uitat. ogor de strămurări? Departe stai de uşă! Mai mult. EUCLIO Tot zice. ACTUL INTAI SCENA I EUCLID. Ba nespunându-i locul comorii. Chiar azi pe bătrânelul de-alături îl împingSă-i ceară mâna. s-a-ndurat Să-l lase-n sărăcie pe propriul sau fiu. StaiAcolo!Şi pe Hercle! Dacă te mişti din locC-un pas. C-a fost batjocorită' de-un tânăr de neam mare. căci teamă-i e de hoţi. să primeşti ce meriţi. să iscodeşti ce fac.. Euclio. Bunicul lui pe vremuri mi-i-ncredinţat o mare Comoară.hoaşca. Vrea aurul să-şi vadă. iscoadă cu ochi scormonitori! STAPHYLA De ce mă baţi. mai departe. ca să te vaieţi. in mitologia romană.Ca s-o mărite lesne. Fac pasul tău de broască ţestoasăsă-l lungeşti . te sui pe cruce şi supuşenia te-nvăţ. Săştiţi că bătrânelul care-o să-i ceară mâna E unchiul celui tânăr. să văd de-mi . (Aparte. şibunicul stăpânului de-acuma. Acum. Asta. nu şi ea1. mai.mult Lăcaşul şi culcuşul. să-mi ajute zeii. Cununi îmi pune-adesea. Dar a-nceput să strige Euclio. Pe tânăr să ia fata mai grabnic de soţie. la rându-i. pe Ceres' o veghea. de-oi pune mâna pe strămurare sau ciomag. fecioară. Ci tânărul o ştie pe fată.. mână mai departe. divinităţi protectoare ale familiei si ale casei. şi vin si câte alte. Ceres sau Demeter era zeiţa fertilităţii. ca tatăl lui.135Pe dânsul. mai mult ! PriviţiCum vine mai aproape! Nu bănui ce te-aşteaptă?Pe legea mea.Adulmecându-mi locul unde-am pitit comoara. măcar.El are-o fată. STAPHYLA EUCLIO Iţi spun să ieşi! Afară! Pe Hercle! vreau îndată Să ieşi de-aici. Mi-e teamă să nu aibă vreun ochi la ceafă. Dar nu te las. tot zice printre dinţi!Pe Hercule! -ţi scot ochii. Şi fiul lui. ticăloasa. când vrea să şi-o mărite. mai volnică mă spânzur Decât cu preţul ăsta să mai slujesc la tine!1. ca să nu-i afle taina. E bucăţica ruptă din tată şi bunic. iară tatăl nu-i bănuie necazul. pe amândoi ţi-i scot. că-n fiecezi el mi-a purtatTot mai puţin de grijă. a grânelor. Să-mi facă pocinogul fără-a băga de seamă. stăpânu-acestei case. Din grijă pentru ea L-am ajutatpe tată să dea peste comoară. Dar i-am plătit. Şi m-a rugat fierbinte să i-o păzesc chiar eu. ca să-l împing. Abiasă-şi ducă viata muncind din răsputeri. vai mie? EUCLIO Aşa.Pe legea mea.pe patul lui de moarte Nici fiului cu-o vorbă nu s-a destăinuit. cu-o unghie. Şi rău a fost. bătrână ticăloasă. cum i-i felul. ce-a necinstit-o silnic In noapteacând. din anii când trăiau Şi tatăl. necum să mă cinstească. îmi ceri să ies din casă? EUCLIO Vrei să-ţi dau socoteală. Ii scoate-nstradă sclava. Am vrutsă văd de are mai multă grijă fiul De mine. la rându-mi: s-a prăpăditsârman. N-a vrut decât să-i deie o palmă de ogor.-n maretaină: sub vatră angropat-o. Zgârcit din cale-afara. Murind cel ce lăsase in seama mea comoara. altă plămadă — zi de ziEa-mi dăruie tămâie. c-un vârf de deget.

şi cea mai bună treabă-ar fi.dacă nu-mi iau partea. la treburile mele. Şi nu m-ajută mintea să tăinuiesc mai mult Ruşineafetei noastre.(lese. STAPHYLA(ironică)Ce vorbeşti?Să stau de veghe-n casă? De teamă că ţi-o pradă? Când de la noi tâlharii n-au ce să ia. şi cum o duc.Doar nu se poate crede că nu-şi ia un calic Bănuţul de pomană ori că nu vrea să-l ceară. in lipsa mea. Scoţându-mă din casă de zece ori pe zi. pentru tine. Iţi spun: nici pe Fortuna Cea Bună. De ţi se cere apă. cred eu. De nu stingi focu-ndată. să mă lungesc ca un i mare. o. şi ce mai fac. noi trecem drept flecare. gândeşte-te că-ţi suntCel mai aproape suflet. ca pantofarul şchiop. (Staphyla intră in casă)Mă chinuie până şi gândul că trebuie să ies din casă. STAPHYLATac şi mă duc. Vreau să mi se vegheze păianjenii din casă.) Te du şi stai de veghe in casă. cum şi tu mie-mi eşti. şi du-te-n casă. al câreiSoroc e-atât de-aproape-acuma.Să spui c-au fost furate.Ştiu că in ochii voştri nesuferite suntem:Cu toate. sunt sărac. Poate-o gândi vreunul să ceară foc. Stă nopţile de veghe.aceea trebuie.Nu-şi face drum spre casa noastră.Ca să mă pot întoarce cat mai curând acasă. şi-i bine. mă-ntorc intr-oclipită.Cu-o funie răsînnodată şi petrecută peste gat. că vorba mea de-acumaDin dragoste porneşte şi din grijaPe care-o soră bună.Cea mai cinstită pentru mine. penimeni Să treacă pragul casei. A dat conducătorul curiei noastre veste Că astăzi ne împarte câte-un bănuţ de-argint. Dar să alerg. Vezi. că doară e-n folosul nostru. că ne-au călcat tâlharii. mai bine. EUCLIOi trageZăvoarele-amândouă. dar nu plâng. pe Hercle! dar bine facce fac. să spui că s-a vărsat. SCENA III EUCLID STAPHYLA EUCLIO(aparte)Acuma plec de-acasă cu inima-mpăcată Şi-ncredinţat că totu-i acolo neatins.Cu toate astea. nu face Iupiter Din mine-un rege Filip sau Darius. mă cheamă.In cale-mi ies. niciodată. Vreau să nu laşi pe nimeni. Mă-ntorc intr-o clipită. sau pisălog – pe scurt Ce lucru vor vecinii să ceară cu-mprumut.Ştiu. pe dreptate.Ba chiar se spune-adesea că nimeni. n-o rasa . pe tine-am să testing. nu lăsa pe nimeni străin să intre-n casă. ţi-o păstrează.Că-i plină cu nimica şi pânze de păianjeni . frate. Căprea mulţi mă salută plecându-mi-se-n fată. copila lui. primesc orice-mi dau zeii. N-aş vrea să plec.Să ne dăm bune sfaturi şi veşti să ne .STAPHYLAEa nu cunoaşte piedici. De pe acuma-mi pare că mulţi au şi aflat-o. De sănătate mă întreabă. sau piuă.EUCLIOMă mir că. măcar că nu stă prea departe.) SCENA II STAPHYLA(rămânând singură în stradă) Pe Castor! nu-mi dau seama şi nu m-ajută minteaSă spun de ce năpastă şi de ce nebunieMi-e bântuit stăpânul dacă mă urgiseşte-aşa mereu. vrăjitoare.este la locul ei comoara Care-mi căşună-atâta nelinişte sizbucium.bine. taci.(Câtre Staphyla.Femeie mută n-a văzut pe lume. frate. şi dacă nu mi-oi cere-o. MEGADOR US EUNOMIACrezare dă-mi. când vrea să intre. dacă vine ea însăşi.Măcar că eu mă strădui să-mi ţin ascunsă taina. Cu toţii bănui-vor că am in casă aur.(Intră in casă. Ca să nu-ncerce nimeni să ceară de la noi. tustinge-l.) ACTUL AL DOILEA SCENA I EUNOMIA. EUCLIO Hai. Te du şi-ncuie uşa.Cuţit.Pe Pollux! nu m-ajută mintea să spun ce funie-l apucă. zoresc să-mi strângă mâna. ca mine. nu se urneşte ziuaDin casă niciodată. satâr.

Alt obicei roman. De mi-ai găsit nevasta. eşti aceeaşi!EUNOMIA Prin fapte-as vrea să fiu. un om bogat.E IJNOMIACinstit e să ne spunem adevărul.MEGADORUSNu gândesc Nici eu in alt fel.-l ştiu. .MEGADORUS O.. Euclio. să-mi ajute zeii! EUNOMIATare multAs vrea să te însori. taci din gură. cam intre două vârste. şi nu te contrazic defel. sunt al tău. o iau. Nu-mi pasă deacea femeie cu zestre mare şi trufaşă. şi-a izgonit soţia pentru că era sterilă şi el jurase in fata cenzorului că se însoară cuscopul de a avea copil. a odrăslit cu vreuna si. fiecare. primiva numele Postumus ? Dar să te cruţ îmi stă-n putere şisă te scap de grija asta.MEGADORUS Dar tu mi-ngădui o-ntrebare?EUNOMIACum nu? Întreabă-mă ce vrei.EUNOMIA Vrei să-mi mai spui ceva?MEGADORUSNoroc.-ntinde-mi mâna..EUNOMIADe viitorul tău e vorba si vin la tine cu-o povaţă.. dragă soră. de-o fi acasă. Sunt.EUNOMIAŞi ţie. soţie coaptă. pe Castor! MEGADORUSVreau să mă-nsor eu fata lui.Si care.. Dar mie şi săracă-mi place. Aşa ţi-o iau. care aveau. mă poate cobori-n sclavie. cu mantii. Dacămi-ngădui. pe dată ţi-o peţesc. scumpă soră.căsătoria Iui avea loc adeseori pentru că: ".aducem. Spurius CarviliusRuga. EUNOMIA Cum? Cine ţi-e minunea de femeie?MEGADORUSEUNOMIAEu? MEGADORUSDacă zici nu. de nu ştiu unde se-ntoarce chiar in clipa asta.1.EUNOMIA Ajute-ţi zeiiMEGADORUS Trag nădejde. Si pasă-mi-te odrăsleşte la bătrâneţe.MEGADORUS Vai mie!EUNOMIA Ce-i? MEGADORUSCu-o piatră-n creier parcă mă izbeşti Cu planurile tale. un bătrân sărman?EUNOMIA Un om de treabă. vreau să-1 văd.EUNOMIAAm dibuit eu una cu-o foarte mare zestre. am vrut să vii afară. iată. las urma. Un cetăţean se însura cu scopul declarat de a-şi asigura descendenta. pe Hercle să mă-nsor.şi ale căror ceremonii erau celebrate de un preot (curio.1411. născut in urmă-i.De-aceea-n taină. nici vorbă. soră dragă. Îl ştii tu pe vecinul nostru. Primul cetăţean roman care a divorţat. a luat-o de nevastă". purpuri.MEGADORUSVorbeşte sau dă-mi poruncă.Ştiu: vrei să spui că e săracă. Nimic să nu ne-ascundem. Poruncitoare.MEGADORUSCând un bărbat e copt de-a bine şi ia.MEGADORUS O.MEGADORUSSa mă spânzur. frate.MEGADORUS Minune de femeie. Obicei roman. frate.Dar iacătă-l.EUNOMIA Ascultă-mă.. magister curiae).MEGADORUS Dacă mi-ar place. la fel. ci nu. ţipătoare.EUNOMIAAtunci cu ce fel de femeie ai vrea să te însori?MEGADORUS Îţi spun.Ca să vorbim frăţeşte de treburile tale. La Început oralul era împărţit in curii. dar cu-o-nvoială:Mă-nsor cu dansa mâine.. să ne vorbimnetemători Şi simţămintele pe fată să ni le spunem intre noi.O tânără neprihănită. slavă zeilor. irosindu-mi banii.nu găseştiCă pruncul lui. te rog..MEGADORUSPe Euclio. Dar e-o femeie coaptă. şi-i-nmormântez poimâine. si slavă străbunilor.EUNOMIA Urmează sfatul meu de soră. zic şi eu nu. soră.EUNOMIA Ţi-ar prinde bine. templul şi cultul lor. dupăchiar formula lui Plaut din Captivii. iubite frate. Nu. Femei-minune nu găseşti niciunde: Sunt lucrul cel mai rău dinlume.MEGADORUS Şi despre ce e vorba?EUNOMIADe fericirea ta: Să odrăsleşti si tu nişte copii. car de fildeş.. ci pregăteştenunta. frate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful