Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing

Autor: Prof. univ. dr. Carmen Bălan

Material de curs pentru studenţii de la ciclul de licenţă, anul al II-lea de studii

Anul universitar 2011-2012

Material de studiu pentru învăţământul la distanţă

1

LOGISTICA

Orice preluare de text din prezentul material didactic, fără indicarea sursei şi autorului, reprezintă o încălcare a legislaţiei în vigoare privind protecţia dreptului de autor şi constituie o practică inacceptabilă în învăţământul universitar.

2

Autor: Prof. univ. dr. Carmen Bălan

Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing

Unităţile de învăţare (U.Î.), secţiunile (S.) şi subsecţiunile (S.S.) cursului
Introducere Logistica şi lanţul de aprovizionare-livrare S. 1.1 Obiectivele U.Î. 1 Conţinutul şi componentele logisticii S. 1.2 S.S. 1.2.1 S.S. 1.2.2 Conceptul de logistică Mixul activităţilor logistice

Pagina
7 13 14 14 14 18 23 23 27 31 33 34 36 38

Conceptul de lanţ de aprovizionare-livrare U.Î. 1 S. 1.3 S.S. 1.3.1 S.S. 1.3.2 S. 1.4 S. 1.5 S. 1.6 S. 1.7 S. 1.8 Clarificări conceptuale Factorii critici ai succesului

Test de autoevaluare (U.Î. 1) Răspunsurile la testul de autoevaluare (U.Î. 1) Lucrare de verificare (U.Î. 1) Sinteză (U.Î. 1) Bibliografie (U.Î. 1)

Material de studiu pentru învăţământul la distanţă

3

S. 2. 2 Relaţiile dintre logistică şi marketing S. dr.2 S. 2.S.S. 2) Răspunsurile la testul de autoevaluare (U. 2.7 S.Î.) cursului Orientarea logisticii spre client S.1 S.2. 2 S.Î.). 2. 2) Bibliografie (U.) şi subsecţiunile (S.4 S.Î. 2. 2.5 S. 2) Lucrare de verificare (U.2.2 S.2 Evoluţia istorică a relaţiilor dintre logistică şi marketing Relaţiile dintre logistică mixului şi de Pagina 39 40 40 41 componentele marketing 44 U.S.Î. 2.S.3. 2. Carmen Bălan . 2.Î. univ.8 profitului organizaţiei 60 62 64 65 67 70 Test de autoevaluare (U.Î. 2) Sinteză (U. 2. 2.3.3 Servirea clienţilor S. 2. secţiunile (S.LOGISTICA Unităţile de învăţare (U.6 S.Î. 2) 4 Autor: Prof.1 Obiectivele U.Î.1 Servirea clienţilor: concept şi 51 52 componente Impactul asupra vânzărilor şi S.

2. 3.Î.4. 3) Răspunsurile la testul de autoevaluare (U. 3.) cursului Activităţile logistice S.S. 3.S.Î.S. 3.S.3. 3. 3.5.1 S.Î.S.1 S. 3.4 S.1 S.Î.3 S. secţiunile (S. 3.5 S.1 U.9 S.2 Abordarea modernă a cumpărării Sursele de cumpărare Pagina 71 72 72 73 75 78 78 81 87 87 93 97 97 98 99 103 106 107 109 112 Transportul mărfurilor S. 3.3.5.Î.Î.4. 3.6 S.) şi subsecţiunile (S.). 3. 3) Sinteză (U.2 S.S.7 S. 3) Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 5 .S.3.5.8 S.2 Modurile de transport Decizii referitoare la transport Stocurile de mărfuri S. 3.S.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing Unităţile de învăţare (U. 3.1 S. 3) Bibliografie (U. 3) Lucrare de verificare (U. 3 S. 3 Cumpărarea S.3 S. 3.2.S. 3.S.10 Tipologia depozitelor Amplasarea depozitelor Utilitatea depozitării Test de autoevaluare (U. 3. 3.2 Obiectivele U. 3.Î.2 Stocurile şi planificarea lor Controlul stocurilor Depozitarea mărfurilor S.Î.

1 S. univ.).6 S. 4) Sinteză (U. 4 Organizarea activităţilor logistice S.2.Î. dr. 4) Bibliografia cursului 6 Autor: Prof.LOGISTICA Unităţile de învăţare (U. 4. 4.S.1 Obiectivele U.Î.2 S. 4.) şi subsecţiunile (S. 4) Răspunsurile la testul de autoevaluare (U.3 definire şi componente Sistemele de management al 120 S. 4.S.S.Î.Î. 4.2 S.4 S. 4.2.1 Sistemul informaţional logistic: S.7 S.3.S.Î.S.5 S. 4 S. 4.2 Evoluţia structurilor organizatorice Mutaţii în organizarea logistică 113 114 114 114 118 120 Sistemul informaţional logistic U.Î. 4. 4. 4.8 depozitului şi al transportului 122 124 126 127 129 131 133 Test de autoevaluare (U.) cursului Organizarea activităţilor logistice şi sistemul Pagina informaţional logistic S.3.Î. 4) Lucrare de verificare (U. 4. 4. Carmen Bălan .Î. secţiunile (S. 4) Bibliografie (U.

Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 7 . disciplina „Logistică” contribuie la consolidarea orientării spre client a viitorilor absolvenţi ai ciclului de licenţă în domeniul marketing. prin intermediul deciziilor şi instrumentelor logistice.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing Deceniul actual este caracterizat de reevaluarea rolului şi importanţei logisticii în procesul de satisfacere a cerinţelor clienţilor şi de îndeplinire a obiectivelor organizaţiei. se asigură armonizarea obiectivelor strategice de marketing ale organizaţiei cu nivelul efectiv al performanţelor pe pieţele vizate. Locul disciplinei în cadrul programului de studiu În cadrul curriculei anului al doilea de studii. Din perspectiva disciplinei acestei discipline. din perspectivă conceptuală şi practică. În prezent. logistica este considerată componenta principală a lanţului de aprovizionare-livrare.

LOGISTICA Scopul disciplinei Disciplina „Logistică” are ca scop major dezvoltarea capacităţii de a formula şi adopta decizii privind sistemul logistic. prin crearea aptitudinilor de identificare a interconexiunilor dintre logistică şi marketing. în vederea creşterea eficacităţii şi eficienţei activităţii organizaţiei 8 Autor: Prof. Obiectivele generale ale disciplinei Obiectivele generale ale disciplinei. precum şi prin asigurarea nivelului adecvat de servire. dr. Carmen Bălan . univ. definite prin competenţele ce vor fi dobândite de studenţi sunt următoarele: Obiectivul 1: • Dezvoltarea cunoştinţelor referitoare la conţinutul şi componentele logisticii şi la relaţia cu lanţul de aprovizionare-livrare Obiectivul 2: • Consolidarea orientării spre client în domeniul logistic. care să genereze valoare deopotrivă pentru organizaţie şi pentru partenerii săi din lanţul de aprovizionare-livrare.

Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing Obiectivul 3: • Îmbunătăţirea abilităţilor de elaborare a deciziilor referitoare la principalele activităţi logistice (cumpărarea. Modul de structurare a materialului de studiu În raport cu obiectivele disciplinei „Logistică”. materialul de studiu conţine în structura sa patru unităţi de învăţare. transportul. Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 9 . Unitatea de învăţare 1 Logistica şi lanţul de aprovizionare-livrare Această unitate de învăţare este axată pe conţinutul şi componentele logisticii. precum şi pe conceptul de lanţ de aprovizionare-livrare. cunoştinţele şi atitudinile necesare conducerii şi desfăşurării eficiente şi eficace a activităţilor logistice. gestiunea stocurilor. depozitarea) Obiectivul 4: • Dezvoltarea cunoştinţelor referitoare la organizarea activităţilor logistice şi sistemul informaţional logistic Lucrarea se adresează celor ce doresc să dobândească aptitudinile.

dr. Unitatea de învăţare 4 Organizarea activităţilor logistice şi sistemul informaţional logistic În cadrul acestei unităţi de învăţare sunt investigate diferitele tipuri de organizare a activităţilor logistice şi soluţiile informatice disponibile pentru managementul transportului şi depozitării. univ. depozitarea). servirea clienţilor. Principiile învăţării Studierea disciplinei „Logistică” în sistemul învăţământului la distanţă se bazează pe următoarele principii ale învăţării: Învăţarea activă o Responsabilitatea pentru activarea şi derularea procesului educaţional este asumată de student. gestiunea stocurilor.LOGISTICA Unitatea de învăţare 2 Orientarea logisticii spre client Principalele aspecte vizate de această unitate de învăţare sunt relaţiile dintre logistică şi marketing. transportul. Carmen Bălan . Unitatea de învăţare 3 Activităţile logistice Structura acestei unităţi de învăţare abordează principalele activităţi logistice (cumpărarea. 10 Autor: Prof.

referinţele bibliografice indicate în bibliografia recomandată. Adaptarea la condiţiile specifice studenţilor o Instruirea se poate desfăşura în orice loc convenabil pentru student. indicată în prezentul material de studiu. Studierea aprofundată a referinţele bibliografice o Fiecare student trebuie să studieze în mod individual. motivare. cu privire la gradul de acumulare a cunoştinţelor şi al deprinderilor.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing Rolul cadrele didactice (coordonatorul de disciplină şi tutorii) o Au rolul de a sprijini studentul prin coordonare. evaluarea finală individuală se bazează deopotrivă pe examenul final şi pe realizarea lucrărilor de verificare prevăzute în acest material de studiu. În cazul disciplinei „Logistică”. Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 11 . feedback periodic.

dr.LOGISTICA 12 Autor: Prof. univ. Carmen Bălan .

Î.5 S. 1.Î.S.2 S. 1. 1. 1) Răspunsurile la testul de autoevaluare (U.7 S. 1) Lucrare de verificare (U.) şi subsecţiunile (S.Î. 1) Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 13 .1 S. 1. 1) Bibliografie (U. 1.8 Clarificări conceptuale Factorii critici ai succesului Test de autoevaluare (U.2 S. 1.) unităţii de învăţare S.Î.2 Conceptul de logistică Mixul activităţilor logistice Pagina 14 14 14 18 23 23 27 31 33 34 36 38 Conceptul de lanţ de aprovizionare-livrare S.S.S. 1.6 S.2.1 Obiectivele U. 1 Conţinutul şi componentele logisticii S. 1.2.1 S.3 S.S.3. 1. 1. 1.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing Secţiunile (S.3. 1) Sinteză (U.Î.S.Î. 1.4 S.

Termenul “logistică” a fost utilizat pentru prima dată în domeniul militar. Carmen Bălan .LOGISTICA Obiectivele următoarele: • principale ale acestei unităţi de învăţare sunt dezvoltarea cunoştinţelor referitoare la conceptul şi componentele logisticii. dr. • crearea abilităţii de a face diferenţa între logistică şi lanţul de aprovizionare-livrare. La începutul secolului XX. Secţiunea se referă la conceptul de logistică şi la mixul activităţilor logistice. univ. logistica era considerată acea ramură a 14 Autor: Prof.

respectiv logisticii. p. În conformitate cu definiţia formulată de această organizaţie.2 Reevaluarea rolului distribuţiei fizice. de următorii factori: a. Mo. Hudson Publishing Co. 1905. 5 edition. noua denumire a National Council of Physical Distribution Management din SUA) recunoştea importanţa unui nou concept. Macmillan Publishing Company.. iniţiativele referitoare la calitate h.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing artei războiului. logistica este un proces care constă în planificarea. posibilităţile limitate de creştere a eficienţei producţiei c. Treptat. sporirea în ritm rapid a cheltuielilor de transport b. cel de logistică. Donald F. precum şi în alte domenii. utilizarea pe scară tot mai largă a calculatoarelor şi revoluţia informaţională g. În anul 1991. Wood. în principal. Johnson.1 care se ocupă de mişcarea şi aprovizionarea armatelor. 125 2 th James C. Transportation of Troops and Material. a fost determinată. realizarea şi controlul fluxului şi stocării eficiente şi Chauncey B. mutaţiile înregistrate în gestiunea stocurilor d. Contemporary Logistics. p. utilizarea termenului logistică s-a extins şi în activitatea economică. New York. 1993.. înnoirea şi diversificarea fără precedent a producţiei de mărfuri e. Kansas City. prestigioasa organizaţie profesională americană Council of Logistics Management (începând cu anul 1986. Baker. 7-8 1 Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 15 . necesitatea organizării şi coordonării adecvate a fluxurilor informaţionale f. preocupările de protejare a mediului ambiant. Creşterea progresivă a importanţei distribuţiei fizice şi logisticii a fost generată de diverse tendinţe manifestate la nivel operaţional şi conceptual.

care se referă la întregul proces decizional. perspectiva managerială. trecerea de la conceptul de distribuţie fizică la cel de logistică. importanţa acordată adaptării procesului logistic la cerinţele clienţilor. considerarea informaţiilor ca o componentă a fluxurilor logistice. c. produselor finite şi informaţiilor conexe. produselor în curs de prelucrare. până la cea de control. prin intermediul a două fluxuri intercorelate – fluxul mărfurilor şi cel al informaţiilor.LOGISTICA eficace a materiilor prime. în scopul adaptării la cerinţele clientului. Printre atuurile definiţiei date de Council of Logistics Management se înscriu următoarele: a. univ. 16 Autor: Prof. dr. în condiţii de eficienţă şi eficacitate. În prezent. e. o sursă de avantaje competitive. pentru tot mai multe organizaţii. logistica este o competenţă care conectează întreprinderea cu clienţii şi furnizorii ei. Pe plan internaţional. d. pentru a descrie fluxurile dintre operatorii canalelor de marketing. mediul universitar şi de afaceri consideră logistica drept o resursă strategică a organizaţiei. b. Carmen Bălan . de la etapa de planificare. reflectarea necesităţii de a considera fluxul total de la punctul de procurare a materialelor la punctul final de distribuţie a produselor finite. de la punctul de origine la cel de consum.

c. În fapt. La nivelul unei întreprinderi producătoare. Activităţile de cumpărare (achiziţionare. în concordanţă cu programul de producţie stabilit. aprovizionarea se referă la relaţiile ce se stabilesc între firmă şi furnizorii ei. operaţiunile de distribuţie fizică asigură disponibilitatea produselor pentru clienţi. management al informaţiei etc. în cantităţile necesare desfăşurării activităţilor de fabricaţie. Activităţile de susţinere a producţiei se referă numai la fluxurile materiale din interiorul întreprinderii. activităţile de susţinere a producţiei. componentelor. Componentă a sistemului logistic. în lanţul de aprovizionare-livrare. Contribuţia logisticii în domeniul producţiei constă în asigurarea materialelor. cantitate. respectiv nivelurile situate în amonte. Obiectivele de marketing ale angrosiştilor şi detailiştilor sau aşteptările consumatorului/utilizatorului final sunt îndeplinite prin oferirea de utilităţi de formă. Aprovizionarea Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 17 . timp şi loc. La interfaţa dintre furnizor şi clienţi. distribuţia fizică este o componentă a logisticii. produselor în curs de prelucrare. gestiune a stocurilor. Responsabilitatea logisticianului nu include desfăşurarea efectivă a întregului proces de producţie. între diferitele stadii ale procesului de producţie. depozitare. distribuţia fizică. procurare) a materiilor prime. materialelor. sistemul logistic include următoarele componente majore: a. componentelor sau produselor finite necesare îndeplinirii obiectivelor firmei sunt operaţiuni de natură logistică. b. aprovizionarea. Distribuţia fizică include activităţi de transport.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing Conţinutul conceptului "logistică" este mult mai amplu şi mai complex decât cel al distribuţiei fizice. ambalare. prelucrare a comenzilor clienţilor.

p. în funcţie de cerinţele şi aşteptările clienţilor. Tabelul 1 . New Jersey. 5 18 Autor: Prof. ambalarea. Mixul logistic include două categorii de activităţi – de bază şi de susţinere. Prentice-Hall International. activităţile legate de fluxurile informaţionale logistice Proiectarea şi funcţionarea oricărui sistem logistic au ca element de referinţă un anumit nivel de servire a clienţilor. manipularea produselor. 1992. univ.3 Se consideră că activităţile de bază sunt operaţiuni cheie. în afară de activitatea de cumpărare. transportul. gestiune a informaţiei etc. spre deosebire de activităţile de susţinere. gestiunea stocurilor. depozitare. dr. manipulare. care se desfăşoară în aproape orice canal logistic. Business Logistics Management. În consecinţă. asigurarea standardelor de servicii logistice are o importanţă critică pentru orice organizaţie. Nivelul de performanţă pe care firma furnizoare îl oferă trebuie să fie stabilit în urma 3 Ronald H.Exemple de activităţi de bază şi de susţinere Activităţi de bază asigurarea standardelor de servicii pentru clienţi.. care au loc în funcţie de condiţiile specifice ale firmelor şi care contribuie la realizarea misiunii logistice. Third Edition. prelucrarea comenzilor Activităţi de susţinere depozitarea. Carmen Bălan . activităţi de transport. Ballou. Inc. gestiune a stocurilor. Englewood Cliffs. cumpărarea. Aceste standarde stabilesc nivelul outputurilor sistemului logistic.LOGISTICA presupune.

Principalele activităţi desfăşurate pentru asigurarea nivelului de servire logistică sunt următoarele: a. responsabilitatea depozitării materiilor prime şi produselor în curs de fabricaţie revenea compartimentului de producţie. în funcţie de evoluţia cerinţelor clienţilor.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing unei analize riguroase. Specialiştii în domeniul logistic propun o abordare bazată pe conceptul de logistică integrată. nu numai a necesităţilor pieţei ţintă. Operaţiunile de distribuţie fizică se aflau în sarcina diferitelor compartimente ale întreprinderii. Activităţile erau privite fragmentar. a decalajului dintre nivelul aşteptat de clienţi şi cel efectiv oferit. specifică majorităţii firmelor. c. Experienţa deceniilor anterioare susţine această perspectivă. ajustarea nivelului de servire logistică. d. evaluarea percepţiilor clienţilor în privinţa nivelului de servire oferit. Prelucrarea comenzilor primite de la clienţi se realiza în compartimentul de contabilitate. pe plan internaţional. cercetarea nevoilor şi cerinţelor clienţilor actuali şi potenţiali. referitoare la nivelul serviciilor logistice. Divizarea funcţională. fiind considerate în mod individual. stabilirea nivelului de servire logistică a clienţilor (ce va fi oferit de firma furnizoare) sau diferenţierea nivelului de servire în funcţie de cerinţele segmentelor de piaţă vizate. b. iar transportul mărfurilor de Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 19 . Adesea. ci şi a costurilor pe care le implică. până în deceniul al şaptelea al secolului XX (dar şi multor firme de pe piaţa românească actuală). a condus la o suboptimizare logistică.

transport şi depozitare. prin renunţarea la unul sau mai multe depozite şi menţinerea unui centru de distribuţie. Impactul direct asupra activităţii de transport constă în creşterea numărului şi frecvenţei deplasărilor la furnizori. ceea ce afecta profitabilitatea logistică. Efectele s-au concretizat în conflicte între compartimentele firmei care desfăşurau diferitele activităţi logistice sau alte activităţi. dr. gestiunea stocurilor şi transport. Practicienii au constatat apariţia unor conflicte intraorganizaţionale. respectiv în sporirea costurilor de transport. la creşterea cheltuielilor de transport. Diminuarea costurilor generate de spaţiile de depozitare proprii sau închiriate.LOGISTICA compartimentul comercial. c. Implicit. poate conduce. prin apropierea de piaţa ţintă şi mărirea numărului punctelor de depozitare. b. în costuri tot mai mari şi decalaje între serviciul logistic oferit de furnizor şi cel aşteptat de clienţi. ambalarea de protecţie. Accelerarea circulaţiei mărfurilor. reducerea cheltuielilor de transport. Fluxurile informaţionale erau marcate de un grad înalt de dispersare a responsabilităţilor şi de lipsa unei coordonări unitare. Carmen Bălan . Decizia de scădere a cheltuielilor cu ambalarea de protecţie a mărfurilor poate afecta 20 Autor: Prof. presupune reducerea stocului mediu din spaţiile de depozitare. Abordarea fragmentară a influenţat negativ îndeplinirea misiunii logistice. unul dintre obiectivele majore ale gestiunii stocurilor. depozitare şi transport. printre care se includ cele dintre: a. în condiţiile aceluiaşi volum de activitate şi aceleiaşi pieţe ţintă. poate avea efecte adverse. univ.

de a oferi un serviciu rapid şi sigur fiecărui client. se repercutează asupra costurilor de menţinere a produselor în stoc. care permit scăderea relativă a costurilor. transport şi marketing. f. această opţiune poate determina o creştere inacceptabilă a costurilor legate de menţinerea produselor în stoc. Avantajele economiilor de scară îi determină pe specialiştii în domeniul producţiei să prefere loturile de fabricaţie de mari dimensiuni. gestiunea stocurilor şi marketing. gestiunea stocurilor şi producţie. folosirea unor materiale de ambalare mai ieftine şi mai puţin rezistente sau renunţarea la ambalaje pot genera cheltuieli suplimentare mai mari decât economiile obţinute. Motivele pot fi. e. conform particularităţilor cererii sale.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing calitatea produselor în cursul operaţiunilor de transport şi depozitare. poate avea ca efect secundar creşterea intervalului de timp necesar pentru onorarea comenzilor fiecărui client. în cazul în care vânzarea produselor este lentă sau în situaţia în Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 21 . În plus. prin expedierea unor cantităţi mari de produse şi utilizarea mai bună a capacităţii mijloacelor de transport. Efectul deciziilor de marketing se concretizează într-un volum al stocurilor care permite onorarea oricărei comenzi a clienţilor. Această stare de fapt se află în contradicţie cu obiectivele urmărite de specialiştii de marketing. Reducerea cheltuielilor de transport. Creşterea nivelului de servire. d. de exemplu. În domeniul logistic. imposibilitatea utilizării paletelor care facilitează stocarea sau dificultăţile de depozitare pe verticală a produselor. ca rezultat al preocupării specialiştilor de marketing ai firmei de a spori gradul de satisfacere a cerinţelor clienţilor.

Pentru a evita suboptimizarea. poate influenţa negativ producţia. pe ansamblul organizaţiei.LOGISTICA care volumul producţiei nu a fost fundamentat pe baza unei estimări adecvate a cererii pieţei. costurile tuturor activităţilor logistice. limitele sistemului se extind pentru a include mai mult decât propria organizaţie. nu rezultatul individual. obiectivul de scădere a costurilor datorate stocurilor de siguranţă. este necesară considerarea inter-relaţiilor dintre activităţile respective. Minimizarea cheltuielilor implicate de desfăşurarea unei anumite activităţi logistice poate avea consecinţe nedorite în privinţa eficienţei altor operaţiuni logistice sau activităţi ale firmei. În aceste condiţii. în cazul materiilor prime şi materialelor. cele mai eficiente decizii sunt cele care urmăresc rezultatul total. În vederea obţinerii echilibrului dorit. 22 Autor: Prof. În consecinţă. Demarcarea unei “frontiere” logistice nu este dezirabilă. Cel mai frecvent concept aplicat de logisticieni este totuşi cel de cost total. Totodată. pe fiecare activitate logistică. În măsura în care politica organizaţiei se bazează pe managementul lanţului de aprovizionare-livrare. în ecuaţia costului total. perspectiva costului total va căpăta noi dimensiuni. atunci când furnizorii nu respectă programul livrărilor. prin generarea unor discontinuităţi în fluxul inputurilor necesare procesului de fabricaţie. dr. univ. Costurile oricărei organizaţii vor fi afectate de politica de aprovizionare a firmelor cliente şi de politica de livrări a furnizorilor. Este necesară corelarea costului activităţilor logistice cu cel al altor activităţi desfăşurate în firmă (de exemplu marketing şi producţie). Carmen Bălan . sunt considerate de specialişti.

în limba engleză. de Asociaţia Americană de Marketing. De-a lungul deceniilor. în limba engleză. Un exemplu este evoluţia de la definiţia dată distribuţiei fizice în anul 1948. în 1991. Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 23 . dinamica practicilor logistice a impus profesioniştilor domeniului.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing Secţiunea vizează clarificarea conceptuală a lanţului de aprovizionare-livrare şi identificarea factorilor critici ai succesului. specialiştii consideră că managementul logistic este acea parte a managementului lanţului de aprovizionare-livrare 4 5 “Supply chain”. “Supply chain management”. Totodată. anii ’90 ai secolului al XX-lea au fost marcaţi de utilizarea sistematică a sintagmelor “lanţ de aprovizionare-livrare”4 şi “managementul lanţului de aprovizionarelivrare”5. în procesul de implementare a acestui concept. clarificarea conţinutului conceptului de distribuţie fizică şi apoi de logistică. formulată de Consiliul Naţional al Managementului Distribuţiei Fizice (SUA) şi apoi la definiţia dată logisticii de Consiliul Managementului Logistic (SUA). formulată de Council of Logistics Management (CLM) din SUA. la definiţia din anul 1972. În conformitate cu definiţia actuală.

produse finite şi informaţii conexe” prezintă în mod cuprinzător diversitatea 24 Autor: Prof. sunt următoarele: perspectiva managerială. în mod eficient şi eficace. Elementele de continuitate ale definirii domeniului logisticii. distribuţia inversă şi apoi logistica inversă. consacrând în cadrul definiţiei. fluxul direct şi invers. de la furnizor la client. se constată că noua formulare a conceptului de management logistic subliniază următoarele aspecte: a. Pe de o parte. b. ca fiind parte integrantă a lanţului de aprovizionare-livrare. Carmen Bălan . serviciilor şi informaţiilor conexe. c. produse în curs de prelucrare. În comparaţie cu definiţia anterioară a logisticii. precum şi stocarea bunurilor. se considera că sintagma “materii prime. definiţia se referă la fluxurile care se desfăşoară în avalul lanţului de aprovizionare. între punctul de origine şi punctul de consum. dr. În urmă cu peste un deceniu.LOGISTICA care planifică. în raport cu definiţia din anul 1991. un domeniu care sa dezvoltat în ultimele decenii. univ. în anul 1991. fluxul total. obiectul fluxurilor. în vederea satisfacerii cerinţelor clienţilor. orientarea spre client. specialiştii recunosc importanţa fluxurilor inverse. implementează şi controlează. logistica este considerată de numeroşi specialişti. relaţia dintre logistică şi lanţul de aprovizionare-livrare. de la client la furnizor. În prezent. Pe de altă parte. tipurile de fluxuri. prezentată de aceeaşi prestigioasă organizaţie americană (CLM). eficienţa şi eficacitatea.

totodată. Creşterea importanţei serviciilor i-a determinat pe teoreticieni şi practicieni să aducă o serie de clarificări. care coordonează şi optimizează toate activităţile logistice şi care. ambalarea şi asamblarea. planificarea şi programarea producţiei. proiectarea reţelelor logistice. CLM a definit limitele şi relaţiile specifice. producţia. onorarea comenzilor. Astfel. se afirmă că obiectul fluxurilor este reprezentat de “bunuri. Managementul logistic este o funcţie integratoare. este managementul lanţului de aprovizionare-livrare. depozitarea. managementul flotei de mijloace de transport. planificarea livrării/cererii şi managementul prestatorilor terţi de servicii logistice. printre care marketingul. finanţele şi tehnologia informaţiei. de regulă. vânzările. conversiune şi toate activităţile de Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 25 . managementul lanţului de aprovizionarelivrare include planificarea şi managementul tuturor activităţilor implicate de alegerea furnizorilor şi aprovizionare. servicii şi informaţii conexe”. Este implicat în toate nivelurile de planificare şi execuţie – strategic. manipularea materialelor. În grade variate.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing conţinutului fluxurilor logistice. Pentru a clarifica semnificaţia şi conţinutul conceptului de management logistic. alegerea furnizorilor şi aprovizionarea. funcţia logistică include. CLM consideră că activităţile de management logistic includ. Conform definiţiei acceptate în prezent. Se înlătură astfel criticile celor care considerau că vechea accepţiune a logisticii excludea serviciile. Astăzi. în vederea clarificării sale. Un alt concept care a captat atenţia specialiştilor. totodată. precum şi servirea clienţilor. formulate tot de Council of Logistics Management (CLM). integrează activităţile logistice cu alte funcţii. managementul stocurilor. managementul transporturilor spre şi de la organizaţie. operaţional şi tactic.

prestatori terţi de servicii şi clienţi. financiară şi tehnologia informaţiei. Pentru a stabili limitele şi relaţiile specifice conceptului analizat. în cadrul companiilor şi între acestea. vânzări. avantaje preponderent calitative • • • • • • • îmbunătăţirea relaţiilor cu furnizorii de bunuri. Un aspect important este faptul că include. intermediari. managementul lanţului de aprovizionare-livrare integrează managementul livrării/cererii în cadrul companiilor şi între acestea. proiectarea produselor. mai buna corelare a ofertei cu cererea. coordonarea şi colaborarea cu partenerii din canal. dr. totodată. într-un model de afaceri coerent şi cu performanţe înalte.LOGISTICA management logistic. Autor: Prof. univ. Carmen Bălan 26 . îmbunătăţirea calităţii serviciilor. servicii şi informaţii. În esenţă. reducerea incertitudinii şi creşterea gradului de încredere. Managementului lanţului de aprovizionare-livrare oferă avantajele următoare: a. care pot fi furnizori. care are ca responsabilitate principală. creşterea competitivităţii organizaţiei. CLM afirmă că managementul lanţului de aprovizionare-livrare este o funcţie integratoare. precum şi operaţiunile de producţie şi conduce coordonarea proceselor şi activităţilor cu şi între următoarele funcţii: marketing. El include toate activităţile de management logistic menţionate. efectele sinergetice ale relaţiilor directe şi colaborării strânse dintre operatorii parteneri. corelarea funcţiilor şi proceselor majore ale afacerii. ameliorarea capacităţii de estimare a cererii.

creşterea gradului de disponibilitate a produselor. reducerea costurilor administrative de desfăşurare a activităţii. diminuarea şi respectarea termenelor de livrare.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing • îmbunătăţirea condiţiilor de adoptare a deciziilor b. Competitivitatea şi excelenţa unei organizaţii sunt dependente de apartenenţa acesteia la un lanţ de aprovizionare-livrare în care există o sinergie datorată stabilirii şi implementării unor obiective şi strategii comune de către parteneri. respectiv în procesul de integrare internă şi externă. Este necesară asigurarea echilibrului între sistemele de management Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 27 . în managementul lanţului de aprovizionare-livrare. reducerea stocurilor. servicii şi informaţii. avantaje cantitative • • • • • • • • creşterea vitezei fluxului de bunuri. Specialiştii au definit un set de factori critici ai succesului. pe ansamblul lanţului de aprovizionare-livrare. între un număr relativ restrâns de parteneri. reducerea costurilor datorate ineficienţei. Aceşti factori sunt următorii: a. răspunsul rapid la cerinţele şi schimbările pieţei. armonizarea strategică în cadrul lanţului de aprovizionare-livrare. creşterea productivităţii.

univ. înainte de selecţia sau certificarea furnizorului. b. presupune. ca la o modalitate de asigurare a condiţiilor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor strategice. Certificarea permite stabilirea unui limbaj comun între parteneri şi facilitează creşterea încrederii între organizaţiile care cooperează în lanţul de aprovizionare-livrare. în cadrul lanţului de aprovizionarelivrare. Pentru realizarea unei integrări eficace cu furnizorii.LOGISTICA al lanţului de aprovizionare-livrare. pentru a realiza obiective comune şi a implementa strategii de interes reciproc. Carmen Bălan . informaţii şi poate obţine avantaje semnificative din punctul de vedere al costurilor. cunoaşterea iniţiativelor strategice ale fiecărei organizaţii şi. dr. Succesul este dependent de măsura în care organizaţia identifică furnizori capabili să dezvolte relaţii de parteneriat. certificarea furnizorilor. flexibilităţii. în cadrul lanţului de aprovizionare-livrare. resurse. competitivităţii globale. (ii) reviziile operaţionale – desfăşurate pe parcursul colaborării. Există diferite niveluri de certificare a furnizorilor: (i) auditurile detaliate – pentru evaluarea capacităţii furnizorilor şi identificarea posibilelor sinergii. pe de altă parte. dar şi sub aspectul calităţii. În esenţă. pe de o parte. organizaţiile de succes apelează la certificare. Sunt apreciaţi furnizorii împreună cu care organizaţia poate utiliza în comun abilităţi. în al doilea rând. în primul rând. pentru 28 Autor: Prof. vitezei de răspuns la cerinţele pieţei şi c. procesul de integrare externă. şi iniţiativele şi măsurile cu caracter strategic ale fiecărei organizaţii. realizarea unui echilibru între aceste iniţiative. Este insuficientă alegerea furnizorilor doar în funcţie de criteriul costului unitar. realizarea integrării cu furnizorii.

Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing recertificarea furnizorului. EDI7. într-un grad foarte detaliat şi precis. Acronimul CAM corespunde sintagmei “computer-aided manufacturing” şi are semnificaţia de producţie cu ajutorul calculatorului. din limba engleză şi are semnificaţia de schimb de date în format electronic. (iii) eventuala renunţare la audituri – în cazul în care organizaţiile partenere îşi cunosc reciproc procesele. asigurarea unui nivel înalt al comunicării între organizaţiile integrate. Experienţa organizaţiilor care au obţinut succese în domeniul managementului lanţului de aprovizionare-livrare confirmă Acronimul IT corespunde sintagmei “information technology”. Partenerii din lanţul de aprovizionare-livrare colaborează pentru creşterea capacităţii de furnizare a unor produse de calitate tot mai înaltă. operatorii din cadrul lanţului sunt interesaţi să identifice organizaţia care are capacitatea de a realiza un anumit proces. 7 6 Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 29 . programele informatice de gestiune. În prezent. Acronimul EDI corespunde sintagmei “electronic data interchange”. În consecinţă. din limba engleză şi are semnificaţia de proiectare cu ajutorul calculatorului. la cel mai înalt nivel de calitate şi la cel mai mic cost. perfecţionarea proceselor de fabricaţie. apelarea la tehnologia informaţiilor. d. din limba engleză. în vederea asigurării continuităţii relaţiilor dintre părţi. organizaţiile de clasă mondială recurg la mijloace din domeniul IT6 cum sunt: extranetul. platformele comune de tip CAD/CAM8. Un factor cheie al succesului este utilizarea tehnologiilor informaţionale care permit obţinerea şi furnizarea de informaţii în timp real. f. în cantitatea solicitată de clienţi şi la momentul adecvat. pentru îmbunătăţirea integrării cu furnizorii. e. în cadrul lanţului de aprovizionare-livrare. 8 Acronimul CAD corespunde sintagmei “computer-aided design”.

30 Autor: Prof. (ii) reducerea bazei de furnizori. plasarea accentului pe beneficiile reciproce ale alianţei. se înscriu următoarele: (i) crearea de echipe multi-funcţionale şi multi-organizaţionale – care facilitează schimbul de idei şi informaţii. În comparaţie cu relaţiile tranzacţionale tradiţionale. între membrii organizaţiilor din lanţul de aprovizionare-livrare. la nivelul unităţilor producătoare ale furnizorilor – pentru a stimula lucrul în echipă. formă concretizată în crearea de comitete consultative şi echipe de soluţionare a problemelor. în special la nivelul managerial superior – pentru asigurarea cadrului de comunicare adecvat şi desfăşurarea efectivă a procesului de comunicare. la toate nivelurile organizatorice. univ. (v) scăderea stocurilor. Practica internaţională a consacrat diferite forme de comunicare. la diferite niveluri organizaţionale. dr.LOGISTICA contribuţia comunicării la dezvoltarea parteneriatului dintre membrii lanţului. (iii) detaşarea de personal propriu. Carmen Bălan . (vi) sporirea randamentului capitalului. (vi) îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor. (iii) dezvoltarea unor relaţii strânse între părţi. (vii) creşterea gradului de satisfacţie a clienţilor. (ii) interacţiunea cu principalii furnizori. stabilirea unei alianţe interorganizaţionale oferă numeroase avantaje: (i) creşterea încrederii dintre părţi. g. prin furnizarea unui nivel de servire tot mai înalt. Printre cele mai utile forme. Dezvoltarea unor relaţii de parteneriat stă la baza conceptului de lanţ de aprovizionare-livrare. (iv) diminuarea costului total. în vederea formulării şi realizării obiectivelor comune. bazate pe costuri.

producţia. cumpărările d. aprovizionarea. canalele de marketing. aprovizionarea e. canalele de marketing. Întrebarea 1 Care sunt factorii majori care au contribuit la creşterea importanţei distribuţiei fizice şi logisticii.) ……………………………………………………………………………………. Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 31 . în viziunea specialiştilor. activităţile de susţinere a producţiei.. precum şi bibliografia recomandată. începând din a doua jumătate a secolului XX? (Enumeraţi cinci dintre aceştia. la începutul ultimului deceniu al secolului XX? a. producţia. canalele de marketing b. produsul. ……………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………. răspundeţi la întrebările din următorul test de autoevaluare. comunicarea c. distribuţia fizică. aprovizionarea. distribuţia fizică. producţia. Întrebarea 2 Care sunt principalele componente ale logisticii.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing După ce aţi studiat secţiunile precedente ale acestei unităţi de învăţare.

Întrebarea 5 Care dintre următoarele aspecte reprezintă puncte cheie ale definiţiei conceptului de management al lanţului de aprovizionare-livrare? a.. prelucrarea comenzilor. în opinia actuală a specialiştilor în domeniu? …………………………………………………………………………………….. depozitarea. cumpărarea. ambalarea c. focalizarea pe aspectele operaţionale d. manipularea produselor d. dezagregarea sistemului b. gestiunea stocurilor. manipularea produselor. promovarea eticii în afaceri e. ambalarea Întrebarea 4 Care este relaţia dintre logistică şi lanţul de aprovizionare-livrare. univ. cumpărarea. cumpărarea. ……………………………………………………………………………………. Carmen Bălan . transportul. gestiunea stocurilor. dr.LOGISTICA Întrebarea 3 Care dintre următoarele activităţi ale mixului logistic pot fi considerate activităţi de bază? a. parteneriatul cu organizaţiile din amonte şi aval c. transportul e. prelucrarea comenzilor b. 32 Autor: Prof. accentul exclusiv pe profitabilitatea organizaţiei. ambalarea. …………………………………………………………………………………….

sunt prezentate în tabelul următor: Întrebarea 1 Exemple de factori: • • • • • • • • 2 3 4 Răspunsul sporirea în ritm rapid a cheltuielilor de transport posibilităţile limitate de creştere a eficienţei producţiei mutaţiile înregistrate în gestiunea stocurilor înnoirea şi diversificarea fără precedent a producţiei de mărfuri necesitatea organizării şi coordonării adecvate a fluxurilor informaţionale utilizarea pe scară tot mai largă a calculatoarelor şi revoluţia informaţională iniţiativele referitoare la calitate preocupările de protejare a mediului ambiant d a Logistica este parte integrantă a lanţului de aprovizionarelivrare. se acordă două puncte pentru identificarea răspunsului Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 33 .Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing Răspunsurile corecte la testul de autoevaluare prezentat în secţiunea S.5. 5 b În cazul fiecărei întrebări din testul de autoevaluare aferent primei unităţi de învăţare. 1.

* ____2___ Pentru prima unitate de învăţare a cursului „Logistică”.. dr. punctajul maxim ce poate fi obţinut la acest test este de 10 (zece) puncte. Perspective ale specialiştilor din România şi de pe plan internaţional • Cuprinsul recomandat: Introducere 1. univ. Calculaţi punctajul total pe carte l-aţi obţinut la primul test de autoevaluare. Definirea conceptului „logistică” 2. lucrarea de verificare are următoarele coordonate: • Titlul lucrării de verificare: Clarificarea conceptelor „logistică” şi „lanţ de aprovizionarelivrare”. Definirea conceptului „lanţ de aprovizionare-livrare” 34 Autor: Prof. Astfel. Carmen Bălan . Numărul răspunsurilor corecte * Numărul de puncte/răspuns = Punctajul obţinut ………….LOGISTICA corect.

Concluzii şi recomandări Bibliografie • Modul de predare a lucrării de către student: Lucrarea de verificare va fi transmisă de studenţi prin intermediul poştei electronice. Se va respecta termenul limită de predare a lucrării. Relaţia dintre cele două concepte 4. Asigurarea unei calităţi adecvate a lucrării presupune ca fiecare student să contribuie substanţial la procesul de redactare. • Numărul de participanţi/echipă: O echipă de studenţi poate fi constituită din maximum patru membri. care este stabilit şi comunicat de tutore. Puncte forte şi limite ale perspectivelor actuale ale specialiştilor din România şi de pe plan internaţional 5.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing 3. • Tipul de lucrare: Lucrarea de verificare va fi elaborată de echipe de studenţi. alături de ceilalţi membri ai echipei. Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 35 . la adresa ce va fi indicată de tutorele cursului.

univ. Este necesară corelarea costului activităţilor logistice cu cel al altor activităţi desfăşurate în firmă (de exemplu marketing şi producţie). precum şi stocarea bunurilor. Demarcarea unei “frontiere” logistice nu este dezirabilă. fluxul direct şi invers. serviciilor şi informaţiilor conexe. În vederea obţinerii echilibrului dorit. Astfel. implementează şi controlează. în mod eficient şi eficace. între punctul de origine şi punctul de consum. sunt considerate de specialişti. În conformitate cu definiţia actuală. în vederea satisfacerii cerinţelor clienţilor. Carmen Bălan . costurile tuturor activităţilor logistice. Cel mai frecvent concept aplicat de logisticieni este totuşi cel de cost total. formulată de Council of Logistics Management (CLM) din SUA. Pentru a clarifica semnificaţia şi conţinutul conceptului de management logistic.LOGISTICA Conţinutul conceptului "logistică" este mult mai amplu şi mai complex decât cel al distribuţiei fizice. distribuţia fizică este o componentă a logisticii. 36 Autor: Prof. specialiştii consideră că managementul logistic este acea parte a managementului lanţului de aprovizionare-livrare care planifică. în ecuaţia costului total. În fapt. CLM a definit limitele şi relaţiile specifice. dr. Mixul logistic include două categorii de activităţi – de bază şi de susţinere.

care coordonează şi optimizează toate activităţile logistice şi care. onorarea comenzilor. proiectarea reţelelor logistice. Un aspect important este faptul că include. ambalarea şi asamblarea. În esenţă. totodată. coordonarea şi colaborarea cu partenerii din canal. managementul flotei de mijloace de transport. care pot fi furnizori. manipularea materialelor. formulate tot de Council of Logistics Management (CLM). conversiune şi toate activităţile de management logistic. integrează activităţile logistice cu alte funcţii. de regulă. operaţional şi tactic. depozitarea. totodată. managementul transporturilor spre şi de la organizaţie. intermediari. Un alt concept care a captat atenţia specialiştilor. planificarea livrării/cererii şi managementul prestatorilor terţi de servicii logistice. Este implicat în toate nivelurile de planificare şi execuţie – strategic. managementul stocurilor. este managementul lanţului de aprovizionare-livrare. totodată. Conform definiţiei acceptate în prezent. managementul lanţului de aprovizionarelivrare include planificarea şi managementul tuturor activităţilor implicate de alegerea furnizorilor şi aprovizionare. prestatori terţi de servicii şi clienţi. alegerea furnizorilor şi aprovizionarea. planificarea şi programarea producţiei. Managementul logistic este o funcţie integratoare. finanţele şi tehnologia informaţiei. Pentru a stabili limitele şi relaţiile specifice conceptului analizat. printre care marketingul. CLM afirmă că managementul lanţului de aprovizionare-livrare este o Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 37 . În grade variate. funcţia logistică include. vânzările.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing CLM consideră că activităţile de management logistic includ. în vederea clarificării sale. precum şi servirea clienţilor. producţia. managementul lanţului de aprovizionare-livrare integrează managementul livrării/cererii în cadrul companiilor şi între acestea.

b. Capitolul 10 – Realităţi şi tendinţe în domeniul logisticii şi al managementului lanţului de aprovizionare-livrare. Carmen Bălan . în cadrul companiilor şi între acestea. financiară şi tehnologia informaţiei. ediţia a III-a revăzută şi adăugită. – Logistica – parte integrantă a lanţului de aprovizionarelivrare. R. într-un model de afaceri coerent şi cu performanţe înalte. 38 Autor: Prof. H. 309318. pp. . care are ca responsabilitate principală. Bucureşti. pp. 2003. 1134. proiectarea produselor. 2006.LOGISTICA funcţie integratoare. C. Prentice Hall. precum şi operaţiunile de producţie şi conduce coordonarea proceselor şi activităţilor cu şi între următoarele funcţii: marketing. Ballou. univ. 5th edition. Editura Uranus. • • Capitolul 1 – Conţinutul şi componentele logisticii. Bălan. corelarea funcţiilor şi proceselor majore ale afacerii. vânzări. a. El include toate activităţile de management logistic menţionate. dr.Business Logistics: Supply Chain Management.

2.Î. 2.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing Secţiunile (S. 2) Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 39 .S. 2.8 Servirea clienţilor: concept şi componente Impactul asupra vânzărilor şi profitului organizaţiei Test de autoevaluare (U. 2) Răspunsurile la testul de autoevaluare (U.2 S.1 Evoluţia istorică a relaţiilor dintre logistică şi marketing Relaţiile dintre logistică şi componentele mixului de marketing Pagina 40 40 41 S.Î.S.Î.3.Î.1 Obiectivele U. 2.Î.2 44 51 52 60 62 64 65 67 70 Servirea clienţilor S.S. 2) Bibliografie (U. 2.2. 2. 2. 2.2 S. 2.5 S. 2) Sinteză (U.) unităţii de învăţare S.S. 2 Relaţiile dintre logistică şi marketing S.Î. 2) Lucrare de verificare (U.1 S.4 S.3. 2.) şi subsecţiunile (S. 2.6 S.7 S.S.3 S. 2. 2.

LOGISTICA Obiectivele principale ale acestei unităţi de învăţare sunt următoarele: • crearea la nivelul viitorilor specialişti de marketing. sunt prezentate coordonatele majore ale relaţiilor dintre logistică şi componentele mixului de marketing. în scopul creşterii gradului de îndeplinire a aşteptărilor clienţilor şi de îndeplinire a obiectivelor organizaţiei. a unei atitudini de promovare a unei relaţii armonioase între logistică şi marketing. Carmen Bălan . 40 Autor: Prof. pe baza cunoaşterii componentelor majore ale servirii clienţilor. • dezvoltarea abilităţii de a evalua nivelul de servire oferit de organizaţie clienţilor. univ. dr. În cadrul acestei secţiuni. Totodată. relaţiile dintre logistică şi marketing sunt analizate din perspectivă istorică.

Stock9. consecinţele revoluţiei industriale au determinat cristalizarea conceptului de distribuţie. În timp ce unii specialişti au considerat că logistica a dobândit dreptul de a exista independent. alţii au susţinut ideea apartenenţei logisticii la domeniul marketingului. Trecerea de la producţia manufacturieră la producţia industrială a impus identificarea unor mijloace mai rapide şi mai eficiente de deplasare a materiilor prime şi produselor finite.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing Raporturile dintre logistică şi marketing au constituit obiectul multor controverse. Stock. perioada conceptualizării. p. 1985. O periodizare interesantă a dezvoltării istorice a marketingului şi logisticii este cea realizată de W. Piaţa aparţinea vânzătorilor. perioada integrării. 420-440 Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 41 . semnificaţia acestor etape a fost următoarea: a. în “Proceedings of the Second Workshop on Historical Research in Marketing”. Importanţa acordată logisticii (de fapt distribuţiei 9 William D. Michigan State University. în condiţiile în care cererea consumatorilor depăşea oferta disponibilă. perioada dezintegrării (separării) şi perioada reintegrării. În esenţă. În a doua jumătate a secolului XIX. Reintegration of Marketing and Distribution: A Historical and Future Perspective. Deopotrivă firmele prelucrătoare şi cele agricole au început să solicite în mai mare măsură serviciile intermediarilor. Harris şi J. James R. Harris. cu scopul de a crea o reţea de distribuţie pentru propriile produse. Cei doi specialişti americani au identificat patru etape de evoluţie: perioada conceptualizării.

LOGISTICA

mărfurilor) era mult mai mare decât cea asociată strategiilor de marketing cum sunt strategia de preţ sau diversificarea produselor, pentru abordarea anumitor segmente de piaţă. Această perioadă a coincis cu perioada conceptualizării marketingului.10 Astfel, la

începutul secolului XX, odată cu apariţia marketingului, sunt puse bazele conceptuale ale distribuţiei, ca domeniu distinct. Se remarcă originea timpurie a preocupărilor în domeniul distribuţiei.

b. perioada integrării. În primele decenii ale secolului XX, domeniul logisticii a trezit interesul mediului universitar. Cele mai importante tendinţe care s-au manifestat în perioada respectivă au fost: extinderea pieţelor, concentrarea populaţiei în mediul urban şi dezvoltarea accentuată a producţiei. Decalajul dintre necesităţile firmelor şi stadiul incipient al investigaţiilor referitoare la distribuţia mărfurilor a generat întrebări privind cauzele absenţei unor studii sistematice în domeniul distribuţiei.11 Până în anii ’50, marketingul şi logistica au fost definite şi integrate din punct de vedere conceptual. Funcţiile intermediarilor12 au constituit una dintre temele majore din aria distribuţiei, care au fost abordate de specialiştii de marketing. c. perioada dezintegrării (separării). Treptat, în anii ’50 şi ’60, practicienii şi teoreticienii au început să considere că marketingul şi logistica sunt activităţi şi discipline distincte.

10 Robert Bartels, The Development of the Marketing Thought, 3rd edition, Publishing Horizons, Inc., Columbus, Ohio, 1988, p. 30 11 Arch Shaw, Some Problems in Market Distribution, în “Quarterly Journal of Economics”, August 1915, p. 706-765 12 Ralph Alexander, Frank M. Surface, Robert Elder, Wroe Alderson, Marketing, Ginn Publishing, Boston, 1940

42

Autor: Prof. univ. dr. Carmen Bălan

Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing d. perioada reintegrării. Începând din anii ’80, se desfăşoară un proces de reintegrare a marketingului şi logisticii. Această stare de fapt este confirmată de spaţiul tot mai amplu acordat logisticii în manualele de marketing, dezbaterea aspectelor logistice în publicaţiile de marketing şi preocupările membrilor asociaţiilor profesionale de marketing. În SUA, la jumătatea deceniului al nouălea, responsabilitatea

operaţiunilor logistice revenea compartimentelor de marketing în 20% dintre firme.13

La nivelul fiecărei organizaţii, este necesară corelarea obiectivelor, deciziilor şi activităţilor din domeniul logisticii şi marketingului. Separarea logisticii de marketing nu este benefică pentru firmă. Cu ajutorul logisticii, marketingul oferă utilităţile de timp, loc şi posesie solicitate de clienţi. Orientarea de marketing permite logisticii obţinerea unui avantaj competitiv în privinţa satisfacerii cerinţelor clienţilor.

James R. Stock, Kathleen Whitney, A Historical Assessment of the Development of the Discipline of Logistics: An Appraisal and A Critique, în Terence Nevett, Kathleen R. Whitney, Stanley C. Hollander, “Marketing History: The Emerging Discipline”, Proceedings of the Fourth Conference on Historical Research in Marketing and Marketing Thought, Michigan State University, April 29 – May 1, 1989

13

Material de studiu pentru învăţământul la distanţă

43

LOGISTICA

Practica logistică demonstrează existenţa unor puncte suplimentare de interferenţă cu produsul, ca element al mixului de marketing. Principalele aspecte ale relaţiei dintre logistică şi produs se referă la:

a. implicarea logisticienilor în proiectarea produsului. Pe baza informaţiilor oferite de specialiştii în domeniul logisticii mărfurilor, colectivele de dezvoltare a produselor noi pot identifica variantele care au costurile logistice cele mai avantajoase. Pentru fiecare variantă de produs, personalul logistic poate furniza următoarele tipuri de informaţii: disponibilitatea surselor de aprovizionare şi costurile aferente materiilor prime, materialelor şi componentelor necesare fabricării produsului; costul ambalării de protecţie; costurile de transport şi depozitare corespunzătoare produsului finit; costul serviceului postvânzare.

b. asigurarea inputurilor necesare. În funcţie de cererea exprimată de clienţii pieţei ţintă, sistemul logistic trebuie să asigure disponibilitatea produselor solicitate. Prin activităţile de aprovizionare, organizaţia obţine materiile prime, materialele, componentele şi/sau produsele finite necesare pentru a onora comenzile clienţilor săi. Oferirea de produse în cantităţile şi structura sortimentală, la nivelul de calitate şi cu periodicitatea dorite de cumpărătorii potenţiali impune performanţe logistice caracterizate prin ritmicitatea aprovizionărilor cu inputuri de calitate corespunzătoare. Fără o aprovizionare adecvată, nu pot fi

44

Autor: Prof. univ. dr. Carmen Bălan

În acest scop. p. în spaţiile de depozitare. până la clienţi. ei se vor preocupa de aspecte cum sunt: utilizarea unor ambalajele de protecţie adecvate tipului de produs.. este propusă modificarea definiţiei intervalului de onorare a comenzii.14 Este necesară considerarea intervalului de timp de la procurarea materiilor prime. care să menţină integritatea mărfurilor. Why It Pays to Think “Logistics”. Mutaţiile înregistrate în domeniul tehnologic şi la nivelul cererii clienţilor au determinat reduceri semnificative ale ciclului de viaţă al produselor. c. pentru a evita expirarea termenelor de garanţie (valabilitate). până în momentul livrării Martin Cristopher. Industria computerelor şi cea a produselor electronice sunt exemple relevante. “Logistics and Distribution Planning. 22 14 Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 45 . materialelor şi subansamblelor. Strategies for Management”. revised edition. intervalul de onorare a comenzilor. respectiv a duratei dintre primirea comenzii de către furnizor şi primirea mărfii de către client. În acest context. London. Kogan Page Ltd. Scurtarea ciclului de viaţă al produsului are repercusiuni directe asupra intervalului de onorare a comenzii. asigurarea condiţiilor de transport impuse de caracteristicile specifice ale produsului. apelarea la procedee de manipulare.). respectarea vecinătăţilor admise. în James Cooper (ed. Pieţele au devenit mai volatile şi uzura morală intervine în cazul multor produse la scurt timp de la momentul lansării lor. menţinerea calităţii produselor. urmărirea intrărilor şi ieşirilor din spaţiile de depozitare. 1990. d. pe parcursul fluxurilor fizice. logisticienii trebuie să asigure păstrarea caracteristicilor sale.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing îndeplinite obiectivele referitoare la crearea de valoare pentru utilizatori. După ce produsul a fost lansat în fabricaţie.

Carmen Bălan . este inclus un cost mediu de transport. 46 Autor: Prof. prin gradul de îndeplinire a aşteptărilor clienţilor. preţul de livrare uniform.LOGISTICA produsului la client. suportate de clienţii situaţi la distanţe mai mici decât distanţa medie. absenţa cheltuielilor de transport la client. univ. dr. Încercarea logisticienilor de a răspunde aşteptărilor cumpărătorilor potenţiali se poate concretiza în efectuarea transportului la client. b. Acest mod de calcul generează fie absorbţia costurilor de către furnizor. fie apariţia unor costuri “fantomă”. în preţul de livrare. valoarea asociată produsului devine efectivă numai datorită serviciilor logistice. În consecinţă. În plus. referitoare la utilităţile de timp şi loc. Impactul logisticii asupra produsului nu se rezumă la caracteristicile tangibile ale acestuia. Ansamblul activităţilor logistice influenţează totodată imaginea produsului şi a firmei. în rândul cumpărătorilor actuali şi potenţiali. pentru a înlătura riscul depăşirii duratei ciclului de viaţă al produsului finit. care facilitează ajungerea mărfii la client. Menţinerea preţului la un nivel relativ scăzut poate fi realizată prin practicarea unor condiţii de livrare conform cărora clientul este cel care suportă costurile de transport după ce preia mărfurile de la unitatea de producţie sau depozitul furnizorului ori dintr-un alt punct agreat de părţi. Logisticienii trebuie să diminueze intervalul de timp de la procurare la livrare. stabilit în funcţie de distanţa medie de la furnizor la clienţi. în cazul clienţilor aflaţi la distanţe mai mari decât distanţa medie considerată. Impactul logistic asupra preţului de vânzare este determinat de factori cum sunt: a.

O firmă nu poate deveni profitabilă şi nu se poate dezvolta dacă nu îşi controlează permanent costurile logistice. aplicarea unor reduceri de preţ. Specificul relaţiei dintre nivelul de servire şi costurile logistice face ca. Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 47 . economii transferate parţial clientului care cumpără un volum mare de produse. poate afecta poziţia şi imaginea firmei. Presiunea exercitată de creşterea costurilor logistice. Numeroase firme practică un sistem de discounturi cantitative. Preţul plătit de client este influenţat în mod hotărâtor de nivelul de servire logistică. Firma furnizoare poate aplica un sistem de preţuri care să favorizeze comenzile de cantităţi mari de produse. Reducerile de preţ sunt posibile ca urmare a economiilor de scară obţinute de firma vânzătoare. d. Pentru firma vânzătoare. nivelul de servire logistică. pe o piaţa intens concurenţială. poate determina pierderea loialităţii clienţilor.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing c. asupra preţului de vânzare. transport şi vânzare. în condiţiile unei oferte similare de bunuri şi servicii. sporirea nivelului de servire să necesite o creştere mai accentuată a resurselor utilizate şi costurilor logistice. începând de la un anumit punct. tranzacţiile în mari cantităţi determină scăderi relative ale costurilor legate de stocuri. Creşteri relativ mici ale obiectivelor referitoare la nivelul de servire a clienţilor pot mări substanţial costul menţinerii nivelului respectiv. Sporirea preţurilor peste nivelul practicat de concurenţi.

c. în special în etapele de maturitate şi declin ale ciclului de viaţă al produsului. În cazul produselor cu circulaţie lentă. din cadrul ciclului de viaţă al produsului. firma poate 48 Autor: Prof. pentru produse pe care nu le cumpără de obicei. diminuarea stocurilor existente. pentru a stimula încercarea produsului. Reducerea de preţ este valabilă numai în cadrul perioadei anunţate şi numai pentru produsele existente în stoc. suficiente pentru a cuceri rapid o cotă de piaţă importantă. b. Imaginea firmei se poate deteriora în cazul în care noul produs intens promovat nu este disponibil pe piaţă. univ. cererea generată de firmă va fi valorificată de concurenţi.LOGISTICA Exemple de situaţii în care este absolut necesară corelarea logisticii şi promovării pot fi considerate următoarele: a. Stabilirea cantităţii de la care se apelează la reduceri faţă de preţul de listă presupune colaborarea dintre marketeri şi logisticieni. în rândul clienţilor potenţiali. În etapa de introducere pe piaţă. Sporirea volumului de mărfuri vândute poate fi realizată prin aplicarea unor discounturi cantitative. logisticienii pot propune marketerilor o campanie de promovare a vânzărilor pe o anumită perioadă de timp. Clienţii beneficiază într-un interval limitat. Caracteristicile competitive ale produsului nou nu sunt. aplicarea discounturilor cantitative. lansarea noilor produse. dr. În plus. pentru a genera notorietatea şi imaginea dorită. de regulă. de reduceri ale valorii facturii sau de reduceri ale preţului de listă. Carmen Bălan . Este necesară susţinerea promoţională a produsului. componenta cea mai importantă a mixului de marketing este promovarea. De asemenea.

The Dryden Press.). 404-405 15 Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 49 . proprietate. Chicago. 1991. 11. în cantitatea potrivită. În fapt. Fourth Edition.15 Managementul canalului de marketing se referă la toate fluxurile majore din cadrul canalului (produs. negociere. iar corelarea lor face posibilă distribuţia eficientă şi eficace a produselor. Se afirmă că managementul canalelor de marketing este o componentă esenţială a strategiei distribuţiei şi mult mai amplă în comparaţie cu managementul distribuţiei fizice. structura canalului de marketing trebuie să fie funcţională înainte de a considera strategia de distribuţie fizică. un canal de marketing bine proiectat nu poate exista fără un flux eficient de produse către membrii canalului şi piaţa ţintă. informaţie. A Management View. Colaborarea între logisticieni şi marketeri în privinţa acţiunilor promoţionale trebuie să urmărească oferirea unor avantaje semnificative pentru clienţi. relaţia dintre distribuţia fizică şi canalele de marketing. în condiţiile îndeplinirii obiectivelor de profitabilitate ale firmei. p. Totuşi. Cele două componente ale distribuţiei sunt interdependente. în timp ce distribuţia fizică – parte a logisticii – este focalizată asupra fluxului produselor.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing oferi produse gratuite acelor intermediari care cumpără o anumită cantitate sau care comandă un anumit articol. promovare etc. la momentul şi în locul solicitate de clienţi. Marketing Channels. Relaţiile dintre logistică şi distribuţie sunt reflectate de următoarele aspecte: a. Bert Rosenbloom.

). timpul de aşteptare. serviciile suplimentare. d. selecţia intermediarilor. alegerea canalelor de marketing este determinată de tipurile de funcţii tranzacţionale. descentralizarea pieţei (comoditatea spaţială). Bucklin. 32-35 16 50 Autor: Prof.16 Principalii indicatori de caracterizare a nivelului serviciului sunt următorii: dimensiunea lotului. domeniului logistic. Nu toţi intermediarii de un anumit tip sunt capabili sau doresc să facă parte dintr-un canal de marketing. în general. 1973.LOGISTICA b. Marketing Channels and Structures. în special. Performanţa sistemului de distribuţie este evaluată în funcţie de nivelul de servire a clienţilor. stabilirea tipurilor de canale de marketing. p. crearea sistemului de distribuţie presupune adoptarea unor decizii strategice. c. referitoare la tipologia canalelor de marketing la care va apela firma. univ. Proiectarea sistemului de distribuţie al firmei este urmată de alegerea operatorilor intermediari la care aceasta va apela. Pentru Louis P. outputurile sistemului de distribuţie. dr. În acest context. Carmen Bălan . în Boris W. Proiectarea oricărui sistem de distribuţie porneşte de la nivelurile de servicii solicitate de segmentele de piaţă ţintă. logistice şi de facilitare pe care trebuie să le îndeplinească membrii canalelor. Helmut Becker (eds. Chicago. evaluarea şi recrutarea membrilor potenţiali ai canalului de marketing au o importanţă critică pentru concretizarea strategiei de distribuţie într-un sistem de distribuţie viabil şi eficient. Din perspectiva relaţiei logistică – distribuţie. Becker. alături de orice altă firmă. varietatea produselor. este semnificativ faptul că indicatorii care permit evaluarea nivelului de servire aparţin. şi distribuţiei fizice. Identificarea. în marea lor majoritate. În funcţie de nivelul ţintă de servire a clienţilor. American Marketing Association. “AMA Combined Conference Proceedings”.

astfel încât produsul să acopere o parte tot mai mare a pieţei şi să fie accesibil unei mase mai mari de clienţi potenţiali. Această secţiune se concentrează asupra servirii clienţilor din perspectivă logistică. În cazul bunurilor de larg consum.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing evaluarea intermediarilor. distribuţia devine variabila prioritară a mixului de marketing. Etapa de creştere implică intensificarea eforturilor logistice. Armonizarea relaţiilor dintre logistică şi elementele mixului de marketing trebuie să constituie preocuparea comună şi permanentă a logisticienilor şi marketerilor. În această etapă. firma furnizoare stabileşte. este analizat impactul asupra vânzărilor şi profitului organizaţiei. un set de criterii de importanţă diferită. Sunt prezentate conţinutul şi componentele servirii clienţilor. Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 51 . pentru a îndeplini obiectivul strategic de maximizare a cotei de piaţă. în funcţie de care va analiza capacităţile şi performanţele fiecărui intermediar. Coordonarea eficientă şi eficace a celor două arii ale activităţii firmei se raportează la obiectivele strategice specifice fiecărei etape a ciclului de viaţă al produselor. de exemplu. e. în prealabil. dezvoltarea unui sistem de distribuţie intensivă urmăreşte valorificarea oportunităţilor pieţei şi creşterea vânzărilor. De asemenea. etapa de creştere a ciclului de viaţă al produsului.

Zinszer. The Ohio State University. servirea clienţilor reflectă importanţa acordată de marketing satisfacerii nevoilor clienţilor. care constituie cadrul necesar servirii clienţilor. College of Administrative Science. Elementele servirii clienţilor au fost împărţite în trei categorii distincte18: a. Customer Service: Meaning and Measurements. Elementele pretranzacţionale sunt legate de politicile şi programele firmei. a fost considerată succesiunea etapelor unei tranzacţii între vânzător şi cumpărător. LaLonde.. Carmen Bălan . The National Council of Physical Distribution Management. univ. Ill. Paul H. Privită ca filozofie managerială. (iii) filozofie a managementului. 1976 18 Ibidem.LOGISTICA Conceptul de servire a clienţilor poate fi analizat din diferite perspective: (i) activitate. sunt incluse componentele care creează un climat favorabil servirii clienţilor. În această categorie. Bernard J.17 Abordarea bazată pe conceptul de activitate pune accentul pe managementul servirii clienţilor. dr. Customer Service as A Component of the Distribution System. February 1975 52 Autor: Prof. (ii) nivel de performanţă. Paul H. Chicago. Zinszer. Considerarea nivelului de performanţă este focalizată asupra posibilităţilor de măsurare. Eficacitatea conceptului de servire a clienţilor presupune considerarea simultană a celor trei dimensiuni. Pentru stabilirea elementelor care definesc servirea clienţilor. Principalele 17 Bernard J. în procesul de definire. în “Working Paper Series WPS 75-4”. elemente pretranzacţionale. LaLonde.

programele de pregătire a personalului firmei cliente. Printre cele mai importante elemente tranzacţionale se înscriu: • • • • • • disponibilitatea produselor (respectiv nivelul rupturilor de stoc). planurile de rezervă pentru situaţiile de forţă majoră. precizia executării comenzii. Componentele din această categorie prelungesc procesul de vânzare după momentul Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 53 .Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing elemente care facilitează dezvoltarea unor bune relaţii între furnizor şi client sunt următoarele: • • • • • declaraţia scrisă. flexibilitatea sistemului. elemente tranzacţionale. care ar putea afecta servirea clienţilor. produsul este susţinut adesea prin servicii care asigură obţinerea de către client a beneficiilor aşteptate. După efectuarea cumpărării de client. care sunt determinate de îndeplinirea efectivă a funcţiei logistice. c. b. respectiv capacitatea sa de a răspunde unor nevoi speciale sau neaşteptate ale clienţilor. referitoare la politica de servire a clienţilor. durata ciclului comenzii. elemente post-tranzacţionale. starea mărfurilor la recepţie. Se referă la componentele servirii clienţilor. uşurinţa efectuării comenzii de client. în vederea utilizării eficiente şi eficace a produselor firmei vânzătoare. furnizarea de informaţii referitoare la stadiul onorării comenzilor. structura organizatorică necesară pentru aplicarea politicii de servire a clienţilor.

sunt următoarele: • • • • • • • oferirea unei garanţii pentru produs. care susţin produsul în utilizare. în cazul funcţionării necorespunzătoare a sistemului logistic. • capacitatea de redresare. Elementele servirii clienţilor. dr. viteza este un element important de caracterizare a nivelului de servire. de-a lungul unui mare număr de cicluri de performanţă. În privinţa ciclului de performanţă al furnizorului. Carmen Bălan . efectuarea de reparaţii şi asigurarea de piese de schimb. în afară de viteză. Sunt planificate încă din stadiile pretranzacţional şi tranzacţional. soluţionarea reclamaţiilor clienţilor.LOGISTICA în care clientul a intrat în posesia produsului. Această componentă a servirii clienţilor reflectă capacitatea firmei de a găsi soluţii adecvate. Se referă la capacitatea firmei de a îndeplini cerinţele speciale sau neaşteptate ale clienţilor. tot mai mulţi clienţi pun accentul pe o serie de elemente de natură calitativă: • consecvenţa. înlocuirea temporară a produselor în perioada reparaţiilor. • seriozitatea. Reprezintă capacitatea firmei de a respecta o anumită durată a timpului de livrare. instalarea produselor. posibilitatea de returnare a ambalajelor de către client. retragerea produselor defecte de pe piaţă. univ. Se referă la capacitatea de a îndeplini nivelurile planificate de disponibilitate a stocului de produse şi de performanţă 54 Autor: Prof. • flexibilitatea. În prezent.

Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing operaţională. În cadrul procesului de măsurare. Variabilele măsurate în profil transversal reflectă situaţia servirii la un anumit moment. de exemplu. Variabilele utilizate pentru măsurarea nivelului de servire sunt fie mărimi absolute. În funcţie de variabila analizată. Sub aspect temporal. nivelul de servire a clienţilor poate fi măsurat în secţiune transversală sau longitudinală. în situaţia în care este urmărită evoluţia nivelului de servire pentru un anumit articol. Logisticienii optează pentru un grad înalt de agregare în cazul în care este necesară măsurarea nivelului de servire care caracterizează întreaga ofertă a firmei. se recurge la unităţi de măsură cantitative sau valorice. seriozitatea firmei furnizoare este reflectată de capacitatea ei de a furniza clientului informaţii despre operaţiunile logistice şi stadiul onorării comenzilor. fie relative. (iii) grupa de Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 55 . Un alt aspect considerat în procesul de măsurare este gradul de agregare a datelor. este necesară alegerea unităţilor de măsură. în afară de stabilirea variabilelor ce urmează a fi cuantificate. Operaţionalizarea conceptului de servire a clienţilor presupune măsurarea nivelului serviciilor oferite. (ii) zona de vânzări. Nivelurile de agregare posibile sunt următoarele: (i) firma în ansamblu. Cuantificarea performanţei operaţionale facilitează planificarea. Variabilele măsurate în secţiune longitudinală indică evoluţia în timp a capacităţii de servire a firmei. De asemenea. realizarea şi controlul procesului de servire a clienţilor. Un grad scăzut de agregare este preferat.

Măsoară mărimea sau impactul rupturilor de stoc în decursul timpului. disponibilitatea reprezintă probabilitatea existenţei produselor în stoc. indicele de execuţie. (vi) comanda. Un grad înalt de agregare a datelor prezintă dezavantajul unei abordări nediferenţiate a produselor. Pentru măsurarea disponibilităţii produselor în stoc. (v) marca. Spre deosebire de frecvenţa rupturilor de stoc. se apelează la mai multe variabile. probabilitatea unei rupturi de stoc este mai mare comparativ cu situaţia comenzilor mai puţin frecvente şi în cantităţi mari.LOGISTICA produse. frecvenţa rupturilor de stoc. univ. Măsurarea frecvenţei rupturilor de stoc pentru fiecare produs ia în considerare faptul că disponibilitatea anumitor produse are o importanţă critică pentru client. b. Un grad înalt de agregare a datelor poate camufla problemele de servire existente la nivel de produs. Reflectă probabilitatea absenţei unui produs din stoc. marcă sau client. Lipsa unui produs din stoc afectează 56 Autor: Prof. Una dintre componentele majore ale servirii clienţilor este disponibilitatea produselor în stoc. dr. indicele de execuţie corelează disponibilitatea produsului cu cererea exprimată de clienţi. Această variabilă poate fi măsurată pentru un anumit produs sau pentru ansamblul produselor oferite de firma vânzătoare. Cele mai frecvent utilizate sunt următoarele: a. În esenţă. (iv) produsul. În cazul comenzilor frecvente şi în cantităţi mici. (vii) clientul. Crearea unei baze de date adecvate este o condiţie esenţială pentru evaluarea şi controlul nivelului de servire a clienţilor. Carmen Bălan . în momentul în care sunt solicitate de clienţi.

care focalizează atenţia managerilor logistici. Principalele activităţi pe care le presupune prelucrarea comenzii sunt următoarele: verificarea corectitudinii şi integralităţii informaţiilor prezentate în comandă. verificarea bonităţii Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 57 . la primirea mărfurilor solicitate. ciclul comenzii reprezintă intervalul de timp de la transmiterea comenzii către furnizor. la notificarea depozitului pentru livrarea mărfurilor comandate. prelucrarea comenzii. Din perspectiva clientului. Pentru un produs solicitat de un anumit client. b. Principalele etape ale ciclului comenzii sunt următoarele: a. alături de frecvenţa rupturilor de stoc şi indicele de execuţie. c. indicele de execuţie se calculează ca raport între cantitatea livrată din produsul respectiv şi cantitatea comandată de client. Se realizează în intervalul de timp de la primirea comenzii clientului. Această componentă a ciclului comenzii constă în intervalul de timp dintre momentul în care clientul trimite comanda şi momentul în care furnizorul o primeşte. O componentă importantă a servirii clienţilor. numărul livrărilor de comenzi complete. O comandă este onorată în mod complet atunci când firma dispune de toate produsele solicitate de client în cantităţile cerute de acesta. transmiterea comenzii. Această variabilă este o măsură a disponibilităţii produsului în stoc. Reprezintă numărul situaţiilor în care firma este capabilă să onoreze integral comanda clientului. este durata ciclului comenzii.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing nivelul de servire numai în situaţia în care firma primeşte comenzi de la clienţi.

prin livrări de la furnizori.LOGISTICA clientului. Include toate activităţile care se desfăşoară din momentul primirii de către depozit a comenzii de livrare. asigurarea mijloacelor de transport necesare pentru livrarea mărfurilor de la depozit la client. lansarea unei comenzi de producţie şi livrarea directă de la fabrică la client. este necesară identificarea altor modalităţi de satisfacere a cererii clientului. informarea clienţilor în privinţa stadiului onorării comenzii. până în momentul în care mărfurile sunt încărcate în mijlocul de transport. asamblarea comenzii. operaţiunile de prelucrare sumară. preluarea şi asamblarea comenzii. univ. emiterea facturii şi transmiterea sa firmei cliente. dr. consolidarea livrărilor direcţionate spre aceeaşi zonă. deplasarea produselor la punctul de livrare al depozitului. pregătirea documentelor de livrare. verificarea corectitudinii preluării şi asamblării comenzii. 58 Autor: Prof. Carmen Bălan . Printre activităţile din această etapă se înscriu: preluarea produselor comandate din stocul aflat în spaţiile de depozitare. în vederea onorării comenzii din stoc. stabilirea depozitului care va efectua livrarea şi informarea acestuia. Se pot considera următoarele variante: executarea parţială sau integrală a comenzii de un depozit secundar al aceleiaşi firme. înregistrarea tranzacţiei de către serviciul de contabilitate. propunerea unor produse substituibile. d. amânarea executării comenzii până la completarea stocului. În situaţia în care produsele comandate nu se află în depozit. transmiterea informaţiilor către compartimentul de vânzări. c. ambalarea eventuală a produselor. transmiterea comenzii la fabrică. procurarea stocului suplimentar necesar.

Vol. p. care influenţează nivelul servirii. London. până la ajungerea mărfii la client. 1991. Brian Talbot. 115-127 20 Howard Abbott. În etapa de livrare se pot include şi operaţiunile de încărcare a mărfurilor în mijlocul de transport de furnizor şi operaţiunile de descărcare de client. Hassler. 109 19 Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 59 .Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing e. A Comprehensive Guide to Establishing A Product Recall Plan. Ultima etapă a ciclului comenzii constă în intervalul de timp de la preluarea mărfii de către transportator. F. De exemplu. ar fi necesară realizarea unor vânzări de 10 miliarde lei. trebuie să fie considerată planificarea încărcăturii. Printre aspectele legate de livrare. în cazul în care costul este de un miliard de lei. Pitman Publishing. Improving Customer Service Through Load Planning. în “Journal of Business Logistics”.19 Modul de aranjare a produselor în mijlocul de transport sau în container poate facilita preluarea mărfurilor comandate de către client. 12. Managing Product Recall. Capacitatea firmei de a retrage de pe piaţă produsele ce prezintă riscuri pentru consumatori/utilizatori poate fi considerată o componentă a servirii clienţilor. livrarea comenzii. 1991. p. Costul real20 al unei retrageri poate fi evaluat din perspectiva vânzărilor care ar trebui să fie realizate pentru a obţine suma necesară pentru acoperirea cheltuielilor de retragere. 2. iar rata profitului 10%. No. Robert W.

stadiul de randament descrescător. ca rezultat al perfecţionării servirii clienţilor. stadiul nivelului prag. furnizorul poate constata o sporire treptată a vânzărilor.LOGISTICA Creşterea nivelului de servire are adesea un efect favorabil asupra vânzărilor. îmbunătăţirea servirii are ca efect creşterea semnificativă a vânzărilor. Avantajul competitiv obţinut datorită nivelului de servire superior va atrage noi clienţi şi va mări ponderea furnizorului în cumpărările efectuate de clienţii loiali. b. Denumirea acestui stadiu este legată de faptul că ritmul de creştere a vânzărilor. în condiţii similare de calitate şi preţ. Clienţii vor prefera să se orienteze spre concurenţii furnizorului. Un nivel de servire scăzut. univ. Se constată existenţa a trei stadii distincte: a. După ce nivelul de servire specific concurenţilor a fost depăşit. oferit unor clienţi care nu acceptă să desfăşoare ei înşişi anumite activităţi logistice în locul furnizorului. începe să scadă progresiv. Carmen Bălan . Pe măsura creşterii nivelului de servire. Relaţia dintre vânzări şi servire nu are însă un caracter liniar. sporirea vânzărilor este de mică anvergură. dr. limitează drastic vânzările. Atât timp cât ameliorarea nivelului de servire nu face posibilă depăşirea pragului reprezentat de nivelul oferit de concurenţi. 60 Autor: Prof.

21 Diminuarea numărului clienţilor sau volumului cumpărărilor realizate de clienţi. evaluarea nivelului de servire oferit de concurenţi. evaluarea propriei performanţe în domeniul servirii. p. sunt următoarele: stabilirea nevoilor de servire logistică ale clienţilor. 1992. Elaborarea strategiei de servire logistică presupune parcurgerea unei succesiuni de etape interdependente. stadiul de declin. creşterea în continuare a nivelului serviciului poate avea ca efect evoluţia descendentă a vânzărilor. Ronald H. ar putea fi determinată de majorarea preţului. Sub aspect teoretic. Pieţele intens concurenţiale sporesc importanţa strategiei de servire pentru obţinerea avantajului competitiv şi creşterea loialităţii clienţilor. Inc. proiectarea strategiei de servire logistică. Englewood Cliffs. datorită creşterii nivelului de servire. Principalele etape. a căror desfăşurare este absolut necesară. Third Edition. Ballou. Se consideră că motivul declinului ar fi suprasaturarea clienţilor datorită vizitelor excesiv de numeroase ale personalului de vânzări al furnizorului şi frecvenţei mari a informaţiilor referitoare la comenzile clientului etc. Business Logistics Management.. New Jersey. 93 21 Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 61 . Prentice-Hall International. de la furnizorul în cauză.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing c.

Carmen Bălan . implicarea logisticienilor în proiectarea produsului c. reducerile de preţ pentru produsele noi b. declaraţia organizaţiei referitoare la politica de servire a clienţilor 62 Autor: Prof. răspundeţi la întrebările din următorul test de autoevaluare. Întrebarea 1 Care sunt activităţile de marketing aflate la interfaţa cu logistica? (Enumeraţi trei dintre acestea) ………………………………………………………………………………………. precum şi bibliografia recomandată. dr. nivelul de servire logistică e. outputurile distribuţiei d.LOGISTICA După ce aţi studiat secţiunile precedente ale acestei unităţi de învăţare. dimensiunea lotului de produse. Întrebarea 2 Care dintre următoarele aspecte reflectă intercondiţionarea nemijlocită dintre produs ca o componentă a mixului de marketing şi logistică? a. care pot fi incluse în categoria elementelor tranzacţionale? a. ………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………. univ. Întrebarea 3 Dintre elementele servirii clienţilor enumerate în continuare.

retragerea produselor defecte de pe piaţă d. absolută b. instalarea produselor. aleatoare e. programele de pregătire a personalului organizaţiei cliente c. la primirea produselor de client? a. consecvenţă e. Întrebarea 5 Ce fel de variabilă de măsurare a servirii clienţilor este timpul de la primirea comenzii de furnizor. seriozitate.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing b. relativă c. adaptarea la client b. Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 63 . selectivă. Întrebarea 4 Cum este denumită de specialiştii în domeniul logistic capacitatea organizaţiei de a îndeplini cerinţele neaşteptate sau speciale ale clienţilor? a. flexibilitate c. solicitudine d. longitudinală d. durata ciclului comenzii e.

5. dr. 64 Autor: Prof. se acordă două puncte pentru identificarea răspunsului corect. Astfel. 2. univ. sunt prezentate în tabelul următor: Întrebarea 1 Răspunsul Exemple de activităţi de marketing aflate la interfaţa cu logistica sunt următoarele: • • • • • stabilirea obiectivelor de marketing proiectarea produsului stabilirea preţurilor proiectarea campaniilor de promovare a vânzărilor alegerea canalelor de marketing b d b a 2 3 4 5 În cazul fiecărei întrebări din testul de autoevaluare aferent celei dea doua unităţi de învăţare. punctajul maxim ce poate fi obţinut la acest test este de 10 (zece) puncte. Carmen Bălan .LOGISTICA Răspunsurile corecte la testul de autoevaluare prezentat în secţiunea S.

.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing Calculaţi punctajul total pe carte l-aţi obţinut la cel de-al doilea test de autoevaluare.. . * ____2___ Pentru a doua unitate de învăţare a cursului „Logistică”. lucrarea de verificare are următoarele coordonate: • Titlul lucrării de verificare: Evaluarea nivelului de servire logistică oferit clienţilor de societatea comercială . Numărul răspunsurilor corecte * Numărul de puncte/răspuns = Punctajul obţinut …………. Prezentarea societăţii comerciale . a obiectivelor de marketing actuale. • Cuprinsul recomandat: Introducere 1. a strategiei de poziţionare şi a strategiilor de mix de marketing ale societăţii analizate) Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 65 . . (scurtă descriere a pieţei ţintă. .

exemplificarea valorilor înregistrate de fiecare indicator în perioada 2009-2011) 3. dr. în vederea îmbunătăţirii acestuia) Bibliografie • Modul de predare a lucrării de către student: Lucrarea de verificare va fi încărcată de studenţi pe platforma Moodle. 66 Autor: Prof. • Tipul de lucrare: Lucrarea de verificare va fi elaborată de echipe de studenţi. alături de ceilalţi membri ai echipei. Se va respecta termenul limită de predare a lucrării. Indicatorii utilizaţi pentru evaluarea nivelului de servire logistică de societatea analizată (prezentarea setului de indicatori care sunt utilizaţi în prezent. clarificarea modului de calcul al fiecărui indicator. Carmen Bălan . care este stabilit şi comunicat de tutore.LOGISTICA 2. univ. Asigurarea unei calităţi adecvate a lucrării presupune ca fiecare student să contribuie substanţial la procesul de redactare. Analiza sistemului actual de indicatori şi propuneri de îmbunătăţire (identificarea punctelor forte şi a limitelor sistemului actual de indicatori utilizaţi pentru evaluarea nivelului de servire în organizaţia vizată şi propunerea unor indicatori care să permită monitorizarea mai atentă a nivelului de servire.

Cei doi specialişti americani au identificat patru etape de evoluţie: perioada conceptualizării. Principalele aspecte ale relaţiei dintre logistică şi produs se referă la: implicarea logisticienilor în proiectarea produsului. nivelul de servire logistică. intervalul de onorare a comenzilor.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing • Numărul de participanţi/echipă: O echipă de studenţi poate fi constituită din maximum doi membri. preţul de livrare uniform. • Alegerea societăţii comerciale Societatea care face obiectul lucrării de verificare trebuie să fie o organizaţie care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa românească. Harris şi J. Stock. O periodizare interesantă a dezvoltării istorice a marketingului şi logisticii este cea realizată de W. perioada dezintegrării (separării) şi perioada reintegrării. Impactul logistic asupra preţului de vânzare este determinat de factori cum sunt: absenţa cheltuielilor de transport la client. Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 67 . aplicarea unor reduceri de preţ. perioada integrării. asigurarea inputurilor necesare. menţinerea calităţii produselor.

Conceptul de servire a clienţilor poate fi analizat din diferite perspective: (i) activitate. în afară de viteză. În privinţa ciclului de performanţă al furnizorului. Relaţiile dintre logistică şi distribuţie sunt reflectate de următoarele aspecte: relaţia dintre distribuţia fizică şi canalele de marketing. diminuarea stocurilor existente. tranzacţionale şi post-tranzacţionale. a fost considerată succesiunea etapelor unei tranzacţii între vânzător şi cumpărător. Elementele servirii clienţilor au fost împărţite în trei categorii distincte: pretranzacţionale. selecţia intermediarilor. servirea clienţilor reflectă importanţa acordată de marketing satisfacerii nevoilor clienţilor. În prezent. (ii) nivel de performanţă. aplicarea discounturilor cantitative. în procesul de definire. Eficacitatea conceptului de servire a clienţilor presupune considerarea simultană a celor trei dimensiuni. Pentru stabilirea elementelor care definesc servirea clienţilor. outputurile sistemului de distribuţie. (iii) filozofie a managementului. dr.LOGISTICA Exemple de situaţii în care este absolut necesară corelarea logisticii şi promovării pot fi considerate următoarele: lansarea noilor produse. Considerarea nivelului de performanţă este focalizată asupra posibilităţilor de măsurare. Privită ca filozofie managerială. tot mai mulţi clienţi pun accentul pe o serie de elemente de 68 Autor: Prof. Abordarea bazată pe conceptul de activitate pune accentul pe managementul servirii clienţilor. univ. etapa de creştere a ciclului de viaţă al produsului. viteza este un element important de caracterizare a nivelului de servire. Carmen Bălan . stabilirea tipurilor de canale de marketing.

ciclul comenzii reprezintă intervalul de timp de la transmiterea comenzii către furnizor. Elaborarea strategiei de servire logistică presupune parcurgerea unei succesiuni de etape interdependente: stabilirea nevoilor de servire logistică ale clienţilor. flexibilitatea. evaluarea propriei performanţe în domeniul servirii. Se constată existenţa a trei stadii distincte: stadiul nivelului prag. capacitatea de redresare şi seriozitatea. Capacitatea firmei de a retrage de pe piaţă produsele ce prezintă riscuri pentru consumatori/utilizatori poate fi considerată o componentă a servirii clienţilor. la primirea mărfurilor solicitate. este durata ciclului comenzii. Una dintre componentele majore ale servirii clienţilor este disponibilitatea produselor în stoc. Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 69 . În esenţă. O altă componentă importantă a servirii clienţilor. stadiul de declin. evaluarea nivelului de servire oferit de concurenţi. Creşterea nivelului de servire are adesea un efect favorabil asupra vânzărilor. Relaţia dintre vânzări şi servire nu are însă un caracter liniar.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing natură calitativă: consecvenţa. care focalizează atenţia managerilor logistici. Din perspectiva clientului. disponibilitatea reprezintă probabilitatea existenţei produselor în stoc. stadiul de randament descrescător. în momentul în care sunt solicitate de clienţi. proiectarea strategiei de servire logistică.

Bălan. • • Capitolul 2 – Relaţiile dintre logistică şi marketing. H. 2006. . Editura Uranus. Bucureşti. ediţia a III-a revăzută şi adăugită. b. Prentice Hall. R. pp. Capitolul 3 – Servirea clienţilor. 2003. pp. Carmen Bălan .Business Logistics: Supply Chain Management. univ.LOGISTICA a. – Logistica – parte integrantă a lanţului de aprovizionarelivrare. Ballou. 55-82. C. 5th edition. 70 Autor: Prof. 35-54. dr.

S.S.2 S. 3. 3 Cumpărarea S.5.4.S.) şi subsecţiunile (S.S. 3.2.S. 3.S. 3.5 S.1 S.2 Stocurile şi planificarea lor Controlul stocurilor Depozitarea mărfurilor S. 3. 3.3.3 S.2 S.S.4 S.1 S.5.) unităţii de învăţare S. 3.S. 3.1 S.3.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing Secţiunile (S.S.Î.3 Material de studiu pentru învăţământul la distanţă Utilitatea depozitării Tipologia depozitelor Amplasarea depozitelor 71 . 3.1 S. 3.4.1 Obiectivele U. 3. 3. 3.2 Modurile de transport Decizii referitoare la transport Stocurile de mărfuri S.5. 3.2 Abordarea modernă a cumpărării Sursele de cumpărare Pagina 72 72 73 75 78 78 81 87 87 93 97 97 98 99 Transportul mărfurilor S.2.S.

Carmen Bălan .9 S.Î.Î. 3) Lucrare de verificare (U.Î.8 S. 3. dr.6 S. 3.Î. 3.S.7 S. 3) Pagina 103 106 107 109 112 Obiectivele următoarele: • principale ale acestei unităţi de învăţare sunt îmbunătăţirea cunoştinţelor referitoare la activităţile componente ale sistemului logistic. univ. Secţiunea permite înţelegerea cumpărării din perspectivă modernă şi clarificarea deciziilor strategice referitoare la sursele de cumpărare.) unităţii de învăţare S.LOGISTICA Secţiunile (S.) şi subsecţiunile (S. • dezvoltarea abilităţilor de proiectare a strategiilor referitoare la activităţile logistice.10 Test de autoevaluare (U.3. 3) Sinteză (U. 3) Răspunsurile la testul de autoevaluare (U. 3. 72 Autor: Prof.Î. 3) Bibliografie (U.

nivelului de calitate solicitat şi datei.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing Cumpărarea constă în achiziţionarea bunurilor şi serviciilor necesare. Fiecare operaţiune de cumpărare trebuie să fie temeinic fundamentată în privinţa tipului de produs. 1989. Inc. leasing etc. c. Secretul performanţelor înalte constă în obţinerea bunurilor şi serviciilor necesare. cumpărarea la cel mai favorabil cost. dar nu le vor absolutiza. fie din surse externe organizaţiei. 4 22 Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 73 . procurarea de bunuri şi servicii. în defavoarea calităţii. la un cost optim. New Jersey. examinarea necesităţii cumpărării. De asemenea. Scheuing. cantităţii specificate. Eberhard E. b. Purchasing Management. Procurarea din surse externe poate lua diverse forme: cumpărare. Obţinerea bunurilor şi serviciilor necesare desfăşurării activităţii firmei se poate realiza fie din surse interne (cu forţe proprii). din surse competente şi sigure. Prentice-Hall. Englewood Cliffs. p. la cel mai favorabil cost.. contrapartidă.22 Analiza acestei definiţii relevă următoarele caracteristici ale cumpărării: a. alegerea sursei de procurare a bunurilor sau serviciilor nu trebuie să însemne favorizarea unui anumit furnizor care nu are o ofertă competitivă şi profitabilă pentru firma cumpărătoare. Profesioniştii în domeniul cumpărării vor analiza permanent costurile.

e. Se afirmă că. 23 Adaptare după Eberhard E. Obiectivele cumpărării moderne23 sunt următoarele: a. selecţia atentă a surselor. p. respectiv costurile de lansare a comenzilor. Carmen Bălan . Logisticianul urmăreşte achiziţionarea produselor la cel mai mic cost care face posibilă asigurarea unui anumit nivel al calităţii ofertei finale a organizaţiei. f. pentru specialiştii în aprovizionare. d. de fapt. pentru clienţii săi. dezvoltarea relaţiilor cu furnizori competenţi. este necesară evaluarea competenţei lor şi a capacităţii de a onora angajamentele contractuale. Se va utiliza în acest scop un set de criterii de evaluare relevante din perspectiva obiectivelor organizaţiei cumpărătoare. preţului. cit. op. b. realizarea celei mai avantajoase combinaţii a calităţii. pentru a diminua dependenţa de o singură sursă de cumpărare. În plus. dr. costurile de transport şi depozitare. În procesul de stabilire a furnizorilor de la care se va aproviziona firma. identificarea şi dezvoltarea unor surse alternative de încredere. 12-13 74 Autor: Prof. nu contează doar preţul mărfurilor. costul este o combinaţie a preţului şi calităţii. c. serviciului şi timpului. Scheuing. univ. asigurarea la momentul potrivit a bunurilor şi serviciilor necesare.LOGISTICA nu la cel mai mic cost. d. reducerea la minimum a pierderilor legate de stocuri.. ci şi costurile asociate cumpărării. valorificarea avantajelor standardizării şi simplificării componentelor produsului.

Înainte de a selecta firmele de la care va achiziţiona produsele necesare. Pentru elaborarea strategiei. firma consideră diversele variante posibile. urmărirea tendinţelor pieţei şi menţinerea poziţiei competitive a firmei. i.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing g. Costul este criteriul hotărâtor în opţiunea pentru cumpărare sau realizarea cu forţe proprii. dezvoltarea profesionalismului în domeniul cumpărării. reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă. costul de oportunitate şi învăţarea. administrarea funcţiei de cumpărare în mod eficient şi eficace. în condiţiile respectării prevederilor legale şi standardelor etice. Principalele aspecte urmărite sunt: costul marginal. j. pe baza următoarele criterii principale: Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 75 . scăderea cheltuielilor indirecte. sporirea vânzărilor etc. orice organizaţie trebuie să stabilească strategia sa referitoare la sursele de cumpărare. conform căruia reducerea cu o valoare mică. a costurilor de cumpărare are un efect mai mare asupra profitului.). h. Aportul cumpărării la profitul firmei este explicat de principiul pârghiei. menţinerea unor bune relaţii între departamentul de aprovizionare şi celelalte departamente ale firmei. comparativ cu o îmbunătăţire egală realizată în alte arii de costuri-vânzări ale firmei (de exemplu. creşterea preţului de vânzare.

Metoda criteriilor ponderate permite o evaluare sistematică a furnizorilor. Obiectivul evaluării este de a verifica măsura în care fiecare furnizor îndeplineşte aşteptările de performanţă ale firmei cumpărătoare.LOGISTICA a. Deciziile referitoare la baza de furnizori sunt adoptate în funcţie de concluziile evaluării periodice a performanţelor furnizorilor actuali. Utilizarea ei necesită un sistem 76 Autor: Prof. univ. c. specialiştii în domeniul cumpărărilor apelează la o serie de metode cantitative. b. stabilirea importanţei criteriilor. numărul surselor – unul. c. determinarea indicelui de performanţă. Carmen Bălan . Pentru evaluare. mărimea surselor – furnizori de dimensiuni mici sau furnizori de mare anvergură. d. Metoda indicelui costurilor (vezi tabelul 2) este mai complexă decât metoda criteriilor ponderate. Etapele pe care le implică aplicarea acestei metode sunt următoarele: a. proximitatea surselor – furnizori locali sau furnizori aflaţi la distanţe mai mari. piaţa de provenienţă – piaţa românească sau pieţe externe. doi sau mai mulţi furnizori. b. definirea criteriilor. la metoda criteriilor ponderate şi metoda indicelui costurilor. d. dr. măsurarea performanţelor furnizorilor comparaţi. de exemplu.

determinarea indicelui total de variaţie a costului.v. Unităţi valorice % +2 % +3 +2 % % u. -1 +4 225 1. c.3 Sistemul de evaluare periodică a furnizorilor este absolut necesar oricărei firme pentru îndeplinirea obiectivelor sale în domeniul cumpărării.01 232. Furnizorul A Furnizorul B -1 Indicele de variaţie a costului în funcţie de calitate Indicele de variaţie a costului în funcţie de livrare Indicele de variaţie a costului în funcţie de serviciu Indicele de variaţie a costului total Preţul mărfii Factorul de ajustare Preţul ajustat Notă: u. d.v. măsurarea impactului performanţelor asupra costurilor.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing computerizat de contabilizare a costurilor. e. calcularea preţului ajustat. Tabelul 2 .04 234 0 +1 230 1.v. metoda indicelui costurilor implică următoarea succesiune de etape: a. Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 77 . determinarea indicelui total de variaţie a costului. u.M. f. calcularea preţului ajustat. În cazul evaluării comparative a performanţelor obţinute de doi furnizori actuali.Evaluarea cu ajutorul metodei indicelui de cost Factori de cost U. b. măsurarea impactului performanţelor asupra costurilor.

Selecţia serviciilor de transport se fundamentează pe baza caracteristicilor de cost şi performanţă ale modurilor de transport. Carmen Bălan . transportul aerian este cel mai scump.LOGISTICA Această secţiune se referă la modurile de transport şi la caracteristicile lor. În general. costurile. univ. Modul de transport reprezintă o formă sau metodă de transport de bază. De asemenea. Este timpul mediu necesar pentru ajungerea mărfii de la origine la destinaţie. timpul de tranzit/viteza. sunt menţionate principalele tipuri de decizii legate de transportul mărfurilor. în privinţa costurilor. Compararea performanţelor diferitelor moduri de transport în privinţa timpului de tranzit impune considerarea livrării mărfii “de la uşa furnizorului la uşa clientului”. iar transportul pe apă şi cel prin conducte sunt cele mai ieftine. 78 Autor: Prof. dr. b. Există deosebiri importante între modurile de transport. Cele mai importante caracteristici considerate de specialişti sunt următoarele: a.

Un grad scăzut de siguranţă determină creşterea costurilor. f. d. este transportul prin conducte. Se referă la capacitatea de a menţine calitatea produselor în perioada tranzitului şi de a evita pierderea şi deteriorarea produselor. din perspectiva acestei caracteristici. Transportul rutier se situează între aceste două extreme. Dintre toate modurile de transport. Variaţia timpului de tranzit este o măsură a incertitudinii în privinţa performanţelor modurilor de transport.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing c. în transportul aerian. g. Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 79 . flexibilitatea. iar cea mai scăzută. Se referă la capacitatea unui mod de transport de a menţine durata de tranzit. frecvenţa. disponibilitatea. Această caracteristică indică numărul de livrări programate într-un anumit interval de timp. Cel mai bine cotat mijloc de transport. pe parcursul timpului. Cea mai mare variaţie a timpului de tranzit se înregistrează în cazul transportului feroviar. consecvenţa. cel rutier este caracterizat de cea mai mare disponibilitate. Această caracteristică se referă la capacitatea modului de transport de a deplasa mărfuri între orice pereche de puncte. Reflectă capacitatea unui mod de transport de a îndeplini cerinţele speciale ale utilizatorilor de servicii de transport. siguranţa. e. constituită dintr-un punct de origine şi unul de destinaţie.

LOGISTICA Utilizatorii de servicii de transport trebuie să aibă în vedere ierarhizarea diferitelor moduri în funcţie de caracteristicile lor de cost şi performanţă. terminalele. Structura costurilor este prezentată sinoptic în tabelul 3. Carmen Bălan . dr. controlul • • costurile cele mai mici costuri nesemnificative cu forţa de muncă • 80 Autor: Prof. Tabelul 3 – Structura costurilor pe moduri de transport Modul de transport fixe Costuri variabile • Feroviar costuri mari echipamentele. liniile de cale ferată etc. • costuri mici • • Rutier costuri mici crearea şi întreţinerea căilor de transport de instituţii publice • • costuri medii combustibilul. univ. sistemele de manipulare etc. Aerian • • Prin conducte costurile cele mai mari construirea. salariile. • • Pe apă costuri medii mijloacele de transport şi echipamentele • • • • costuri mici posibilitatea de a transporta mari cantităţi costuri mari combustibilul. întreţinerea etc. forţa de muncă. • • costuri mici aeronavele. întreţinerea. întreţinerea mijloacelor de transport etc.

comparativ cu deciziile tactice (operaţionale). resursele organizaţiei. între punctul de origine şi destinaţia finală a mărfurilor. Alegerea variantelor strategice de transport este influenţată de numeroşi factori. Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 81 . în vederea deplasării eficiente sub aspectul timpului şi costurilor şi pentru a oferi clienţilor servicii “de la uşă la uşă”.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing Deplasarea mărfurilor pe plan intern sau internaţional se realizează adesea prin implicarea succesivă a mai multor moduri de transport. pentru a oferi un grad mai mare de flexibilitate. componenta logistică vizată. aria teritorială. printre care: • • • • • tipul de produs transportat. nivelul de servire solicitat de clienţi. care urmăresc implementarea strategiilor şi soluţionarea aspectelor curente ale activităţii de transport. în raport cu cerinţele utilizatorilor de astfel de servicii. Transportul intermodal constă în combinarea a două sau trei moduri de transport. Deciziile strategice se referă la direcţionarea activităţii de transport pe o perioadă de timp mai mare.

Gama variantele existente include următoarele moduri de bază: feroviar. flexibilitatea. Orice utilizator de servicii de transport poate alege între varianta apelării separate la moduri necorelate şi varianta coordonării modurilor. Tot mai frecventă. pe apă. este opţiunea pentru transportul intermodal. dr. Simpla apelare la mai multe moduri de transport. aerian şi prin conducte. în esenţă. containere). care pot fi uşor transferate de la un mod la altul. consecvenţa (variabilitatea). Selecţia modurilor se bazează pe următoarele criterii principale: costurile. În funcţie de tipul mărfurilor transportate. modurile de transport. Carmen Bălan . disponibilitatea. Fiecare organizaţie care are nevoie de servicii de transport trebuie să adopte o decizie majoră. rutier. Una dintre cele mai importante decizii strategice se referă la alegerea modului sau modurilor de transport adecvate. cerinţele clienţilor şi particularităţile modurilor de transport. în funcţie de aria teritorială sau tipul de client nu înseamnă. b. gradul de implicare directă în activităţi de transport. frecvenţa şi siguranţa. bazate pe echipamente speciale standardizate (de exemplu. coordonarea modurilor de transport. Este necesară oferirea de servicii “din uşă în uşă”. fiecare organizaţie va recurge la unul sau mai multe moduri. timpul de tranzit. privind gradul de implicare directă a 82 Autor: Prof. eficiente din punctul de vedere al costurilor. univ. transport intermodal.LOGISTICA Principalele criterii considerate pentru definirea strategiei referitoare la transporturile de mărfuri sunt următoarele: a. c. în special în cadrul comerţului internaţional.

datorită volumului mai mare de mărfuri transportate printr-un singur operator. Reducerea numărului de firme transportatoare la care recurge o organizaţie utilizatoare are ca efecte pozitive: creşterea puterii de negociere. d. la adoptarea deciziei privind numărul transportatorilor. ca urmare a diminuării numărului de manipulări. numai activităţi proprii de transport şi varianta rezultată din combinarea în diferite proporţii. a celor două alternative menţionate.). costuri de facturare. trebuie să fie considerat riscul de creştere a Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 83 .Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing resurselor proprii în activităţi de transport. costurile determinate de posesia şi funcţionarea parcului propriu de mijloace de transport pot fi un dezavantaj. (iv) utilizarea mijloacelor de transport ca depozite mobile. Apelarea la unul sau mai mulţi transportatori este o decizie strategică a organizaţiei. facilitarea urmăririi activităţii transportatorilor şi a performanţelor acestora. Totodată. simplificarea aspectelor de natură administrativă. (ii) economiile datorate faptului că organizaţia nu mai suportă costurile aferente apelării la o firmă transportatoare (de exemplu. pe baze comerciale). numărul transportatorilor. Variantele posibile sunt următoarele: apelarea numai la firme de transport (organizaţii care au ca obiect principal de activitate transportul de mărfuri pentru diferiţi clienţi. cu ajutorul mijloacelor de transport auto. Apelarea la un parc propriu de mijloace de transport are o serie de avantaje: (i) creşterea gradului de control asupra transportului. în cazul modurilor de transport caracterizate de concurenţă. Totuşi. (iii) reducerea pierderilor şi distrugerilor de mărfuri. costuri de terminal etc. (v) realizarea unei publicităţi mobile.

transportate în cantităţi care permit utilizarea întregii capacităţi a mijloacelor de transport. Expedierea unor partide mici de mărfuri este adesea ineficientă sub aspectul costurilor. pentru a forma o cantitate mai mare. e. univ. Produsele vrac sunt. pe termen scurt. dr.LOGISTICA dependenţei faţă de furnizorii de servicii de transport. consolidarea este acţiunea de colectare a unor încărcături mici. gradul şi modalitatea de consolidare. Printre cele mai importante decizii operaţionale se înscriu următoarele: 84 Autor: Prof. Numeroase firme recurg la o strategie de consolidare. Carmen Bălan . se va înregistra o scădere drastică a nivelului de servire a utilizatorului şi creşterea potenţială a costurilor de transport. Tipul deciziilor este influenţat în mare măsură de gradul de implicare a resurselor proprii în domeniul transportului. În esenţă. managerii responsabili de activitatea de transport sunt implicaţi într-o serie de decizii tactice. de regulă. operaţionale. respectiv de satisfacerea necesităţilor de transport prin parc propriu şi/sau pe baze comerciale. În cazul în care. Pentru îndeplinirea strategiei de transport. un transportator cu o pondere mare în volumul serviciilor necesare unei anumite firme îşi încetează activitatea sau trece prin situaţii de forţă majoră. Organizaţia utilizatoare a serviciilor de transport poate considera varianta livrării în cantităţi mici sau varianta cantităţilor mari. atunci când este realizată cu mijloacele proprii. în vederea obţinerii unor tarife de transport mai mici.

până când nu a ajuns la destinaţie.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing a. în urma evaluării furnizorilor potenţiali de servicii de transport. b. tipul de mărfuri transportate. programarea transporturilor – în funcţie de necesităţile de aprovizionare. greutatea şi volumul încărcăturii. f. efectuarea comenzilor de servicii – contactarea transportatorului şi informarea sa în ce priveşte punctul de preluare a mărfurilor. selecţia transportatorilor – alegerea soluţiei de transport. fie pe durata deplasării. cât şi al apelării la transportatori. e. redirecţionarea transportului – schimbarea destinaţiei pentru o anumită încărcătură. atât în cazul transportului cu parcul propriu. stabilirea rutelor – definirea traseelor pe care le vor parcurge mărfurile de la punctul de origine la punctul final de destinaţie. pe baza unui set de criterii de cost şi performanţă. Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 85 . destinaţia mărfurilor. fie când a ajuns la punctul de destinaţie şi notificarea transportatorului în privinţa acestei decizii. urgentarea transportului – realizarea tuturor demersurilor necesare pentru a asigura ajungerea unei încărcături la destinaţie. într-un anumit interval de timp şi colaborarea cu transportatorul în acest scop. d. c. susţinere a producţiei şi distribuţie fizică ale organizaţiei.

Proiectarea unei rute va începe cu oprirea cea mai îndepărtată faţă de depozitul de livrare a mărfurilor. g. oprire care este foarte îndepărtată în raport cu grupul de puncte care constituie ruta este un bun candidat pentru un mijloc de livrare alternativ. Succesiunea opririlor situate pe ruta unui mijloc de transport auto trebuie să aibă configuraţia unei lacrimi. 86 Autor: Prof. pe traseul dintre punctul de origine şi cel de destinaţie. e. dr. urmărirea transportului – pentru a cunoaşte locul în care se află marfa la un moment dat. Cele mai eficiente rute sunt proiectate pe baza utilizării celor mai mari vehicule disponibile. în loc să fie lăsate la finalul rutei. Mijloacele de transport auto vor fi încărcate cu mărfurile care urmează să fie livrate unor destinaţii aflate unele în apropierea altora. Opririle în zile diferite vor fi astfel programate încât să alcătuiască grupuri compacte. d. s-au cristalizat o serie de principii pentru buna programare şi stabilire a rutelor. Cele mai importante principii pot fi enunţate astfel: a. În activitatea de transport. univ. f. c. Preluările de mărfuri trebuie să fie incluse în rutele de livrare.LOGISTICA g. b. Carmen Bălan .

Fără a fi optime. un ajutor semnificativ în procesul de programare a transporturilor şi stabilire a rutelor este oferit de produsele software special concepute în acest scop. Stocurile există în numeroase puncte ale sistemului logistic al firmei: în mijloace de transport.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing h. produsele în curs de prelucrare sau produsele finite care sunt menţinute în vederea utilizării lor. De asemenea. în depozite Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 87 . soluţiile respective sunt realiste. în expresie valorică sau cantitativă. Prezenta secţiune abordează stocurile şi planificarea lor. Principiile prezentate trebuie să fie cunoscute de toţi cei implicaţi în activităţi de transport. pe măsura apariţiei nevoii. Aplicarea lor permite obţinerea unor soluţii bune de programare şi stabilire a rutelor. O atenţie specială este acordată controlului stocurilor. Termenul stoc este utilizat pentru a defini. componentele. Vor fi evitate restricţiile de timp care diminuează foarte mult durata opririi. subansamblele. în afara acestor principii de bază. materiile prime.

403 24 88 Autor: Prof. pe termen scurt. b. este necesară considerarea relaţiilor conflictuale dintre aceste categorii de costuri (vezi fig. În esenţă. 1. în magazine etc. Această latură a rolului stocurilor este determinată de existenţa unui decalaj temporal între cerere şi ofertă. obiectivul de reducere a Ronald H. Principalele categorii de costuri generate de stocuri sunt costul de achiziţionare a mărfurilor.LOGISTICA aflate în cadrul unităţilor de producţie. Ballou. p. Inc.). New Jersey. Costurile anuale generate de disponibilitatea produselor în stoc pot reprezenta între 20% şi 40% din valoarea produselor respective. Prezenţa stocurilor protejează firma de variaţiile neaşteptate.. Business Logistics Management. îmbunătăţirea serviciului logistic pentru clienţi. constituie un motiv prioritar pentru deţinerea de stocuri. în momentul manifestării acesteia. univ. 1992. echilibrul relaţiei dintre cerere şi ofertă.24 d. costul de menţinere a stocurilor şi costul rupturilor de stoc. diminuarea incertitudinii. Englewood Cliffs. reducerea costurilor. rolul stocurilor este de a realiza: a. Carmen Bălan . De exemplu. c. Prentice-Hall International. dr. Asigurarea disponibilităţii produselor pentru satisfacerea cererii clienţilor interni sau externi. În procesul de formulare a politicii firmei în domeniul stocurilor. Third Edition. în centre de distribuţie proprii. deopotrivă ale cererii pieţei şi ale livrărilor efectuate de furnizori.

în funcţie de cantitatea comandată Stabilirea momentului în care este necesară lansarea comenzii de aprovizionare şi a cantităţii comenzii sunt decizii fundamentale în managementul stocurilor. vor fi analizate o serie de modalităţi de planificare a stocurilor. stabilirea punctului de reaprovizionare înseamnă determinarea mărimii stocului la care se Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 89 . Alegerea celor mai potrivite variante depinde de evoluţia cererii şi a ciclului de performanţă al furnizorului. respectiv incertitudine. Scăderea costurilor de achiziţionare a mărfurilor prin reducerea numărului comenzilor poate avea ca efect creşterea costurilor de menţinere a stocurilor. în condiţii de certitudine. Costul total Costuri Costul menţinerii stocurilor Costul achiziţionării şi rupturilor de stoc Cantitatea comandată 0 Q* Fig. În cazul planificării în condiţii de certitudine. În continuare.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing costurilor de menţinere a stocurilor poate determina o creştere a frecvenţei rupturilor de stoc. 1 – Evoluţia costurilor generate de stocuri.

pentru compensarea incertitudinii în privinţa cererii şi duratei ciclului de performanţă. Formula de calcul în situaţii de incertitudine este: 90 Autor: Prof. D este cererea medie zilnică (exprimată în unităţi de măsură cantitative). se consideră cazul unui produs a cărui cerere medie zilnică este de 10 unităţi. În condiţii de incertitudine. Punctul de reaprovizionare calculat este de 70 de unităţi. univ. Cantitatea respectivă este suficientă pentru a satisface cererea din intervalul de reaprovizionare. nu mărimea comenzii. În consecinţă.LOGISTICA impune lansarea unei noi comenzi. punctul de reaprovizionare se poate calcula pe baza următoarei formule: P = D⋅T unde P este punctul de reaprovizionare (exprimat în unităţi de măsură cantitative). în momentul în care cantitatea de mărfuri existentă în stoc ajunge la limita de 70 de unităţi. în vederea asigurării continuităţii satisfacerii cererii. Durata ciclului de performanţă este de 7 zile. modul de calcul al punctului de reaprovizionare se modifică. Este necesar un stoc de siguranţă. În condiţii de certitudine. Condiţiile de certitudine se referă la faptul că cererea viitoare şi durata viitoare a ciclului de performanţă (perioada dintre lansarea comenzii de către client şi primirea mărfii de către acesta) sunt cunoscute. Pentru exemplificare. Carmen Bălan . iar T este durata ciclului de performanţă (mărimea intervalului de reaprovizionare). este necesară lansarea unei noi comenzi. dr. Punctul de reaprovizionare indică doar când anume trebuie să fie lansată comanda.

Cu cât este mai mare cantitatea comandată. deoarece nu este necesar un stoc de siguranţă. creşterea cantităţii comandate determină o scădere a necesarului de comenzi. În condiţii de certitudine. cu atât este mai mare stocul mediu şi implicit costul de menţinere a stocului. Calcularea EOQ se realizează cu ajutorul formulei lui Wilson: EOQ = 2 Cc D Cs C u Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 91 . în condiţiile menţinerii la minim a costului combinat al achiziţionării şi menţinerii stocului. EOQ este cantitatea pentru care costul menţinerii stocului şi costul comenzii sunt egale. stocul mediu este jumătate din cantitatea comandată. iar SS este stocul de siguranţă exprimat cantitativ. D şi T au aceeaşi semnificaţie ca în formula anterioară. Din perspectiva numărului de comenzi. Cantitatea economică a comenzii (EOQ) pentru un anumit produs este cantitatea care completează stocul. respectiv o scădere a costului de achiziţionare. O altă decizie importantă pentru managementul stocurilor.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing P = D ⋅ T + SS unde P. este stabilirea mărimii comenzii pe care trebuie să o lanseze firma cumpărătoare şi a numărului de comenzi necesare.

iar costul unitar 0. costul menţinerii stocului 25% din stocul mediu anual.75 milioane lei (datorită menţinerii unui stoc mediu de 50 de unităţi de produs). univ. având în vedere modul de ambalare şi paletizare a produselor. în raport cu valoarea stocului mediu anual). D este cererea anuală (exprimată cantitativ). pe parcursul anului. Costul anual al menţinerii stocului este de 8. În cazul unui produs pentru care costul comenzii este 145 mii lei. Incertitudinea constă în fluctuaţiile cererii pe durata intervalului de reaprovizionare şi/sau variaţiile ciclului de performanţă. Firma cumpărătoare va lansa comenzi de 100 unităţi de produs. Planificarea stocului de siguranţă presupune identificarea 92 Autor: Prof. cantitatea solicitată anual 6400 unităţi.25 ⋅ 700000 Cantitatea economică de 103 unităţi de produs poate fi rotunjită la 100. în majoritatea cazurilor. considerând că cererea este uniformă. Costul anual al comenzii va fi de 9. Formularea politicii referitoare la stocuri trebuie să considere incertitudinea care se manifestă în practică.LOGISTICA unde Cc este costul comenzii. dr. Cs este costul anual al menţinerii stocului (exprimat procentual. iar Cu este costul unitar al produsului. Carmen Bălan . cantitatea economică a comenzii este obţinută astfel: EOQ = 2 ⋅ 145000 ⋅ 6400 = 103 0.7 milioane lei.28 milioane lei (respectiv 64 de comenzi la un cost al comenzii de 145 mii lei). Protecţia faţă de cele două tipuri de incertitudine este posibilă prin crearea unui stoc de siguranţă.

(iii) deopotrivă a cererii şi ciclului de performanţă. la nivelul firmei. pentru a determina necesităţile de reaprovizionare. referitoare la variaţia: (i) cererii. Metodele de control agregat al stocurilor pot fi utilizate în cazul urmăririi în ansamblu a stocurilor. faţă de rupturile de stoc. Regula de reaprovizionare poate fi prezentată matematic astfel: dacă S + Q0 ≤ P. Conform procedurii de control continuu. atunci comandă Q Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 93 . estimarea cererii pe durata rupturii de stoc şi adoptarea deciziei privind gradul de protecţie dorit. Aplicarea politicii referitoare la stocuri presupune desfăşurarea unei proceduri de control continuu sau periodic. Controlul continuu constă în analiza zilnică a stocului. atunci când suma dintre cantitatea existentă în stoc (într-un spaţiu de depozitare) şi cantitatea care a fost deja comandată la furnizori (şi care urmează să fie primită de firmă) este sub limita punctului de reaprovizionare. În ultimele decenii.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing probabilităţii de producere a unei rupturi de stoc. Fezabilitatea controlului continuu este dependentă de disponibilitatea permanentă a datelor referitoare la nivelul stocului pentru fiecare produs în parte. MRP şi DRP au constituit obiectul atenţiei specialiştilor în controlul stocurilor. se va comanda o cantitate Q dintr-un anumit produs. metodele JIT. (ii) ciclului de performanţă (intervalului de reaprovizionare). Pot fi astfel analizate trei situaţii distincte de incertitudine.

iar Q este dimensiunea comenzii (cantitatea de produse pe care firma trebuie să o comande furnizorilor). P este punctul de reaprovizionare (exprimat cantitativ). Q0 este cantitatea deja comandată la furnizori. se calculează pe baza următoarei formule: P = D ⋅ T + SS unde D este cererea medie zilnică (exprimată cantitativ). Ajustarea 94 Autor: Prof. pentru a reflecta intervalele dintre două controale succesive. Controlul periodic constă în analiza stocurilor la anumite intervale de timp. care constituie nivelul de referinţă în funcţie de care se adoptă decizia de efectuare a unei noi comenzi. O caracteristică a sistemului de control continuu este caracterul fix al cantităţii comandate. a formulei EOQ ajustate sau a altor metode. Cantitatea pe care firma o va comanda se determină cu ajutorul formulei EOQ standard. produsele comandate vor sosi de la furnizor exact în momentul lansării unei noi comenzi. În cazul în care punctul de reaprovizionare este egal cu cantitatea comandată. iar SS este stocul de siguranţă (exprimat cantitativ). Punctul de reaprovizionare. univ. Se consideră că nivelul stocului pentru un produs poate scădea sub punctul de reaprovizionare. T este durata medie a ciclului de performanţă (exprimată în zile). Carmen Bălan . Această procedură de control face necesară o ajustare a punctului de reaprovizionare. de exemplu săptămânal sau lunar. înainte de efectuarea unui control.LOGISTICA unde S este stocul existent (disponibil la un moment dat). dr.

înainte de realizarea operaţiunii de control. D este cererea medie zilnică. Metoda DRP se aplică în domeniul distribuţiei. I este durata perioadei de control (exprimată în zile). în situaţia aplicării unei proceduri de control periodic este stabilit astfel: SM = Q I⋅D + + SS 2 2 unde SM este stocul mediu. Stocul mediu. I durata intervalului de control (în zile). Principiul MRP este axat pe conceptul de “explozie”. respectiv pe planificarea cerinţelor de materiale pe baza programului de producţie principal şi a structurii în cascadă a produsului final. se va înregistra un nivel al stocului inferior punctului de reaprovizionare. Principiul de Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 95 .Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing punctului de reaprovizionare porneşte de la ipoteza că în 50% din cazuri. pentru produsele finite. Punctul de reaprovizionare se calculează pe baza următoarei formule: I P = D (T + ) + SS 2 unde P este punctul de reaprovizionare. D cererea medie zilnică şi SS este stocul de siguranţă. sunt importante şi metodele MRP şi DRP. T este durata medie a ciclului de performanţă. În domeniul controlului stocurilor. Q este cantitatea comandată. pentru bunurile în curs de fabricaţie. iar SS este stocul de siguranţă. Metoda MRP se aplică în domeniul producţiei.

pe ansamblul firmei. univ. Mărimea stocurilor trebuie să asigure îndeplinirea nivelului dorit de servire a clienţilor. 25 Adaptare după Ronald H. Perspectiva detaliată asupra stocului fiecărui produs nu este însă suficientă pentru managementul eficace şi eficient al stocurilor. analiza ABC. p.LOGISTICA bază al DRP este “implozia”. eventual ansamblul produselor oferite de firmă clienţilor săi. 445-451 96 Autor: Prof. pentru realizarea nivelului dorit de servicii logistice. Principalele metode25 aplicabile sunt următoarele: • • • • • viteza de circulaţie şi numărul de rotaţii. Controlul agregat al stocurilor poate fi realizat cu ajutorul unor metode relativ simple. regula rădăcinii pătrate. Controlul agregat al stocurilor va urmări îndeplinirea politicii de stocuri a firmei. Ballou. cu cele mai mici costuri. care să urmărească nu produse individuale. spre depozitul central. Proiectarea unei politici adecvate în privinţa stocului fiecărui produs este o prioritate a logisticienilor. limita investiţiei totale. Op. dr. relaţia dintre stoc şi cerere.. Cit. Carmen Bălan . Este necesar un control agregat al stocurilor. respectiv planificarea cerinţelor de distribuţie începând de la nivelele inferioare ale sistemului. ci grupe de produse.

b. coordonarea ofertei cu cererea. în mod simplist. obţinerea de economii de costuri. producţie sezonieră. tipologia depozitelor şi amplasarea lor. în cantitatea şi de calitatea solicitată. Depozitarea are impact asupra costurilor din alte arii ale activităţii firmei. Depozitarea este considerată o activitate de susţinere. cerere sezonieră. Rolul depozitelor constă în: a. în situaţiile caracterizate de: incertitudini referitoare la cerere. Această faţetă a rolului depozitelor este legată de asigurarea cantităţilor de produse necesare pentru satisfacerea cererii. care contribuie la îndeplinirea misiunii logistice de asigurare a produsului potrivit. în condiţiile celei mai mari contribuţii la profitul firmei. Utilitatea depozitelor nu trebuie să fie redusă. Poate determina obţinerea Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 97 . incertitudini privind ciclul de performanţă. la păstrarea unor cantităţi de mărfuri. în locul potrivit şi la momentul potrivit.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing Secţiunea dedicată depozitării mărfurilor reliefează utilitatea depozitării. Existenţa depozitelor este legată de necesitatea menţinerii stocurilor.

dr.LOGISTICA unor economii de costuri în următoarele domenii: cumpărare. Tipologia depozitelor este relativ largă. îndeplinirea unor obiective de marketing. producţie şi transport. d. Carmen Bălan .). care oferă condiţii adecvate caracteristicilor specifice ale mărfurilor (de exemplu spaţii frigorifice pentru produse alimentare sau chimice. 98 Autor: Prof. creşterea prezenţei pe piaţă. c. spaţii de depozitare a produselor vrac etc. univ. adăugarea de valoare. Contribuţia la realizarea obiectivelor de marketing se concretizează în următoarele aspecte: reducerea timpului de livrare. Variantele posibile oscilează între depozitele de mărfuri generale (capabile să păstreze o gamă largă de produse) şi depozitele specializate pe un anumit produs sau grupă de produse. Demersul de clasificare poate fi declanşat prin considerarea felului mărfurilor depozitate şi condiţiilor de depozitare asigurate. continuarea sau amânarea producţiei/prelucrării. Concepţia modernă asupra depozitării susţine şi amânarea finalizării procesului de prelucrare până în momentul în care sunt cunoscute caracteristicile cererii. Legătura dintre depozitare şi marketing este determinată de rolul spaţiilor de depozitare în satisfacerea cererii clienţilor.

care sunt specifice viziunii tradiţionale asupra rolului depozitelor. depozitele se diferenţiază în două categorii majore. Produsele sunt menţinute în stoc pentru a asigura. • depozitul public – ce aparţine unei firme specializate în operaţiuni de depozitare sau logistice. care oferă servicii clienţilor interesaţi. Un criteriu frecvent utilizat pentru clasificarea depozitelor este forma de proprietate. coordonarea cererii cu oferta şi obţinerea de economii de costuri. Numărul şi amplasarea depozitelor sunt determinate de coordonatele spaţiale ale clienţilor şi unităţilor de producţie. precum şi de Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 99 . centrul de distribuţie este un tip de depozit care pune accentul pe circulaţia rapidă a bunurilor. viziunea modernă asupra depozitelor a impus conceptul de centru (depozit) de distribuţie. în special. în schimbul unei taxe. există depozitele de păstrare pe termen lung (depozite de stocare). Experienţa existentă pe plan internaţional permite diferenţierea următoarelor tipuri: • depozitul privat – aflat în proprietatea şi managementul aceleiaşi firme care deţine proprietatea asupra bunurilor păstrate şi manipulate în depozit.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing Sub aspectul rolului îndeplinit. • depozitul contractual – bazat pe un aranjament pe termen lung şi destinat în exclusivitate unui anumit client. În esenţă. Pe de altă parte. Pe de o parte.

c. mărimea comenzii medii şi costul unitar al livrării locale. iar clienţii solicită un sortiment complet. nu pune accentul pe proximitatea faţă de clienţi sau faţă de unităţile de fabricaţie ale producătorului.LOGISTICA particularităţile produselor. În mod tradiţional. de exemplu de viteza livrărilor. Depozitul este plasat în apropierea unităţilor de fabricaţie ale unei firme producătoare. Aria geografică servită de depozit depinde de o serie de factori. Depozitele sunt poziţionate între clienţi şi unităţile de producţie. Spre deosebire de celelalte două variante. numai dacă generează efecte favorabile în domeniul marketingului şi vânzărilor şi reduce costurile totale. The Location of Economic Activity. Funcţiile principale pe care le îndeplineşte sunt combinarea produselor şi consolidarea livrărilor. univ. variantele de amplasare au fost clasificate26 astfel: a. amplasarea în funcţie de piaţă. Amplasarea unui depozit în funcţie de piaţă se justifică atunci când constituie modalitatea de a oferi clienţilor un sprijin logistic rapid. Funcţiile îndeplinite sunt consolidarea şi crearea 26 Edgar M. Un depozit va fi stabilit pe un anumit amplasament. cu cel mai mic cost total. amplasarea intermediară. Depozitele au rolul de a contribui la eforturile firmei de a oferi clienţilor utilităţi de timp şi loc. McGraw-Hill Book Company. Apelarea la un astfel de depozit este necesară în cazul în care fiecare unitate de fabricaţie este specializată în realizarea unui anumit produs. amplasarea în funcţie de producţie. Această variantă presupune localizarea depozitului în apropierea clienţilor cheie. Carmen Bălan . 1938 100 Autor: Prof. b. dr. Hoover.

Cercetările pentru stabilirea amplasamentului unor facilităţi (unităţi de producţie. unul câte unul. este preluat un singur Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 101 . există trei modalităţi de preluare a mărfurilor pentru constituirea comenzilor: a. gradul de agregare a datelor (metodele care utilizează date cu grad mare de agregare. se livrează fiecărui client structura sortimentală dorită. d. Această variantă se aseamănă cu amplasarea în funcţie de producţie. respectiv metode dinamice). Metodele de amplasare a depozitelor. c. b. pot fi clasificate în funcţie de următoarele criterii: a. magazine etc. În principiu. respectiv cu grad mic de agregare). caracterul discret al alegerii (există două categorii de metode – continue şi discrete). Primele preocupări în acest domeniu datează de la începutul secolului XX. depozite. selecţia individuală. numărul depozitelor (problemele de amplasare pot viza poziţionarea spaţială a unui singur depozit sau a mai multor depozite). Preluarea mărfurilor din spaţiile de depozitare are o mare importanţă datorită costurilor de manipulare pe care le presupune. Produsele sunt preluate pe rând. dezvoltate prin aceste cercetări. Dintr-un anumit loc din spaţiul de depozitare. orizontul de timp (metode statice. La un cost logistic scăzut.) au fost deosebit de numeroase.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing sortimentului.

c. popularitatea. Pentru asamblarea comenzilor. Pentru aranjarea mărfurilor în depozit se aplică frecvent o serie de reguli intuitive. ruta de preluare. Decizia de poziţionarea într-un unghi situat în intervalul (0. aria repartizată pe lucrător. b. Ulterior. 102 Autor: Prof. Fiecare membru al personalului depozitului este responsabil de o anumită zonă. Importanţa poziţionării creşte odată cu aplicarea paletizării mărfurilor. mărimea Un aspect care condiţionează eficienţa operaţiunilor de manipulare este poziţionarea stocurilor de produse în zonele care le sunt atribuite. înainte de a se îndrepta spre platforma de expediere. este preluat un alt produs. Conceptul de poziţionare se referă la modul în care sunt amplasate paletele faţă de culoarele de acces. Modul de poziţionare cel mai frecvent este cel perpendicular. Carmen Bălan . dr. Aceste reguli se bazează pe următoarele criterii: complementaritatea. care îi permite să preia mai multe produse. care este adus pe platforma de expediere spre clienţi. Numărul produselor preluate depinde de caracteristicile acestora şi de capacitatea echipamentului de manipulare folosit.LOGISTICA produs. Personalul responsabil de manipularea mărfurilor parcurge în depozit o anumită rută. aplică fie selecţia individuală fie ruta de preluare. 60] de grade trebuie să se bazeze pe analiza atentă a punctelor forte şi a limitelor specifice. compatibilitatea. univ. în aria atribuită. produselor.

Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing

După ce aţi studiat secţiunile precedente ale acestei unităţi de învăţare, precum şi bibliografia recomandată, răspundeţi la întrebările din următorul test de autoevaluare.

Întrebarea 1 Ce criterii sunt considerate de orice organizaţie în procesul de adoptare a deciziei de cumpărare a anumitor produse/servicii sau de realizare cu forţe proprii a acestora? ………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………….

Întrebarea 2 Este corectă afirmaţia următoare: „cumpărarea din sursă unică este posibilă şi recomandată în orice situaţie, pentru orice organizaţie, indiferent dacă relaţiile cu furnizorul sunt tranzacţionale sau de parteneriat”? a. da b. nu. Explicaţi motivul alegerii variantei de răspuns. ……………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………

Întrebarea 3 Ce fel de economii de scală sunt asociate transportului pe apă, în cazul circulaţiei containerelor în porturi de mari dimensiuni? a. economii de scală datorate dimensiunii mijloacelor de transport
Material de studiu pentru învăţământul la distanţă

103

LOGISTICA

b. economii de scală în domeniul cumpărării c. economii de scală datorate mai bunei utilizări a mijlocului de transport d. economii de scală din creşterea parcului de mijloace de transport e. economii de scală în infrastructură.

Întrebarea 4 Cărui mod de transport îi corespund cele mai mari costuri fixe? a. transport feroviar b. transport rutier c. transport pe apă d. transport aerian e. transport prin conducte.

Întrebarea 5 Cum contribuie stocurile de produse la diminuarea incertitudinii? ……………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………

Întrebarea 6 Ce semnificaţie are punctul de reaprovizionare? ……………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………

Întrebarea 7 La ce nivel se realizează controlul agregat al stocurilor? a. client b. ansamblul produselor oferite de furnizor clienţilor c. produs

104

Autor: Prof. univ. dr. Carmen Bălan

Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing d. articol e. nici unul dintre nivelurile menţionate.

Întrebarea 8 Care dintre următoarele tipuri de depozite presupun cele mai mari investiţii fixe pentru organizaţia utilizatoare? a. depozitele private b. depozitele publice c. depozitele contractuale.

Întrebarea 9 Este corectă următoarea afirmaţie: „din perspectiva amplasării mai multor depozite, programarea cu numere întregi mixtă este o metodă mai complexă decât optimizarea reţelei şi are un grad de aplicabilitate practică mai mare, deoarece reflectă restricţiile existente în sistemele logistice reale.”? a. da b. nu.

Întrebarea 10 Care este cel mai frecvent mod de poziţionare a mărfurilor în spaţiul de depozitare, în raport cu peretele depozitului? a. la un unghi de 15% b. la un unghi de 30% c. la un unghi de 60% d. perpendicular e. în nici unul dintre modurile menţionate.

Material de studiu pentru învăţământul la distanţă

105

dr. Carmen Bălan 106 .LOGISTICA Răspunsurile corecte la testul de autoevaluare prezentat în secţiunea S. Motivul este următorul: cumpărarea din sursă unică este asociată numai cu relaţiile de cooperare pe termen lung (cu excepţia situaţiilor în care furnizorul deţine o poziţie monopolistă). univ. 3 4 5 Prezenţa stocurilor e e protejează firma de variaţiile neaşteptate. pe termen scurt. în vederea asigurării continuităţii satisfacerii cererii. 7 8 9 10 b a a d Autor: Prof. 6 Punctul de reaprovizionare este mărimea stocului la care se impune lansarea unei noi comenzi. deopotrivă ale cererii pieţei şi ale livrărilor efectuate de furnizori. 3. sunt prezentate în tabelul următor: Întrebarea 1 • • • 2 Răspunsul Criteriile utilizate sunt următoarele: costul marginal costul de oportunitate învăţarea Varianta de răspuns corectă este b.7.

. (scurtă descriere a pieţei ţintă şi a obiectivelor de marketing actuale Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 107 . Calculaţi punctajul total pe carte l-aţi obţinut la cel de-al treilea test de autoevaluare. Obiectivele logistice ale societăţii comerciale . • Cuprinsul recomandat: Introducere 1.. se acordă un punct pentru identificarea răspunsului corect. Numărul răspunsurilor corecte * Numărul de puncte/răspuns = Punctajul obţinut …………. . * ____1___ Pentru a treia unitate de învăţare a cursului „Logistică”. . . punctajul maxim ce poate fi obţinut la acest test este de 10 (zece) puncte.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing În cazul fiecărei întrebări din testul de autoevaluare aferent celei dea treia unităţi de învăţare. lucrarea de verificare are următoarele coordonate: • Titlul lucrării de verificare: Strategiile logistice ale societăţii comerciale . Astfel.

. specificarea obiectivelor logistice din perioada 2009-2011 şi a obiectivelor logistice viitoare. Strategia referitoare la transportul de mărfuri (coordonate. Strategia referitoare la stocurile de mărfuri (coordonate. • Tipul de lucrare: Lucrarea de verificare va fi elaborată de echipe de studenţi. alături de ceilalţi membri ai echipei. puncte forte şi limite) 6. . Strategia referitoare la sursele de cumpărare (coordonate. Bibliografie Anexe • Modul de predare a lucrării de către student: Lucrarea de verificare va fi încărcată de studenţi pe platforma Moodle. univ. Recomandări pentru îmbunătăţirea strategiilor logistice ale societăţii comerciale . care este stabilit şi comunicat de tutore. Carmen Bălan . puncte forte şi limite) 4. puncte forte şi limite) 3.LOGISTICA ale societăţii analizate. dr. Asigurarea unei calităţi adecvate a lucrării presupune ca fiecare student să contribuie substanţial la procesul de redactare. particularităţi ale sistemului logistic al organizaţiei) 2. 108 Autor: Prof. Strategia referitoare la depozitarea mărfurilor (coordonate. puncte forte şi limite) 5. Se va respecta termenul limită de predare a lucrării.

din surse competente şi sigure. firma consideră diversele variante posibile. Pentru evaluarea furnizorilor. Aportul cumpărării la profitul firmei este explicat de principiul pârghiei.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing • Numărul de participanţi/echipă: O echipă de studenţi poate fi constituită din maximum doi membri. proximitatea surselor – furnizori locali sau furnizori aflaţi la distanţe mai mari. Cumpărarea constă în achiziţionarea bunurilor şi serviciilor necesare. Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 109 . pe baza următoarele criterii principale: numărul surselor – unul. piaţa de provenienţă – piaţa românească sau pieţe externe. Pentru elaborarea strategiei de cumpărare. se pot utiliza metoda criteriilor ponderate şi metoda indicelui costurilor. • Alegerea societăţii comerciale: Societatea care face obiectul lucrării de verificare trebuie să fie o organizaţie care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa românească. doi sau mai mulţi furnizori. mărimea surselor – furnizori de dimensiuni mici sau furnizori de mare anvergură. la un cost optim.

Deciziile strategice se referă la direcţionarea activităţii de transport pe o perioadă de timp mai mare. urgentarea. diminuarea incertitudinii. în 110 Autor: Prof. gradul şi modalitatea de consolidare. siguranţa. consecvenţa. Principalele criterii considerate pentru definirea strategiei referitoare la transporturile de mărfuri sunt următoarele: modurile de transport. Cantitatea economică a comenzii (EOQ) pentru un anumit produs este cantitatea care completează stocul. redirecţionarea şi urmărirea transportului.LOGISTICA Modul de transport reprezintă o formă sau metodă de transport de bază. univ. În esenţă. reducerea costurilor. disponibilitatea. în magazine etc. timpul de tranzit/viteza. rolul stocurilor este de a realiza: îmbunătăţirea serviciului logistic pentru clienţi. Printre cele mai importante decizii operaţionale se înscriu următoarele: stabilirea selecţia transportatorilor. în depozite aflate în cadrul unităţilor de producţie. rutelor. În cazul planificării în condiţii de certitudine. Selecţia serviciilor de transport se fundamentează pe baza caracteristicilor de cost şi performanţă ale modurilor de transport. gradul de implicare directă în activităţi de transport. efectuarea comenzilor servicii. echilibrul relaţiei dintre cerere şi ofertă. Stocurile există în numeroase puncte ale sistemului logistic al firmei: în mijloace de transport. stabilirea punctului de reaprovizionare înseamnă determinarea mărimii stocului la care se impune lansarea unei noi comenzi. frecvenţa. coordonarea modurilor de transport. Carmen Bălan . comparativ cu deciziile tactice (operaţionale). dr. în vederea asigurării continuităţii satisfacerii cererii. flexibilitatea. Cele mai importante caracteristici considerate de specialişti sunt următoarele: costurile. care urmăresc implementarea strategiilor şi soluţionarea aspectelor curente ale activităţii de transport. numărul transportatorilor. programarea de transporturilor. în centre de distribuţie proprii.

depozitul contractual. aria repartizată pe lucrător. compatibilitatea. care contribuie la îndeplinirea misiunii logistice de asigurare a produsului potrivit. Metodele de control agregat al stocurilor pot fi utilizate în cazul urmăririi în ansamblu a stocurilor. la nivelul firmei. metodele JIT. Pentru aranjarea mărfurilor în depozit se aplică frecvent o serie de reguli intuitive: complementaritatea. dezvoltate prin aceste cercetări. orizontul de timp. mărimea produselor. în condiţiile celei mai mari contribuţii la profitul firmei. EOQ este cantitatea pentru care costul menţinerii stocului şi costul comenzii sunt egale. caracterul discret al alegerii.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing condiţiile menţinerii la minim a costului combinat al achiziţionării şi menţinerii stocului. În ultimele decenii. Un aspect care condiţionează eficienţa operaţiunilor de manipulare este poziţionarea stocurilor de produse în zonele care le sunt atribuite. în cantitatea şi de calitatea solicitată. în funcţie de producţie. popularitatea. Un depozit va fi stabilit pe un anumit amplasament. Variantele de amplasare sunt următoarele: în funcţie de piaţă. intermediară. Metodele de amplasare a depozitelor. Un criteriu frecvent utilizat pentru clasificarea depozitelor este forma de proprietate: depozitul privat. Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 111 . Depozitarea este considerată o activitate de susţinere. gradul de agregare a datelor. depozitul public. ruta de preluare. Există trei modalităţi de preluare a mărfurilor din spaţiile de depozitare: selecţia individuală. pot fi clasificate în funcţie de următoarele criterii: numărul depozitelor. Aplicarea politicii referitoare la stocuri presupune desfăşurarea unei proceduri de control continuu sau periodic. MRP şi DRP au constituit obiectul atenţiei specialiştilor în controlul stocurilor. în locul potrivit şi la momentul potrivit. numai dacă generează efecte favorabile în domeniul marketingului şi vânzărilor şi reduce costurile totale.

– Logistica – parte integrantă a lanţului de aprovizionarelivrare.LOGISTICA a. Ballou. 169-210. 83-122. H. Bucureşti. univ. R.Business Logistics: Supply Chain Management. Capitolul 5 – Transportul mărfurilor. 112 Autor: Prof. dr. 5th edition. 2003. pp. 2006. pp. b. • • • • Capitolul 4 – Cumpărarea mărfurilor. Carmen Bălan . Capitolul 7 – Depozitarea mărfurilor. Prentice Hall. Capitolul 6 – Stocurile de mărfuri. ediţia a III-a revăzută şi adăugită. 123-168. Editura Uranus. pp. 211-238. Bălan. C. pp. .

4.Î.4 S. 4.Î. 4. 4.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing Secţiunile (S. 4) Răspunsurile la testul de autoevaluare (U.7 S. 4 Organizarea activităţilor logistice S.2 Evoluţia structurilor organizatorice Mutaţii în organizarea logistică Pagina 114 114 114 118 120 120 Sistemul informaţional logistic S. 4) Bibliografie (U.S.5 S.8 122 124 126 127 129 131 Test de autoevaluare (U.S. 4. 4.) unităţii de învăţare S.Î.S.6 S.Î.2 S.S. 4. 4.2. 4.1 Sistemul informaţional logistic: definire şi componente Sistemele de management al depozitului şi al transportului S. 4.1 Obiectivele U.3.S.) şi subsecţiunile (S. 4) Sinteză (U. 4.Î.Î. 4) Lucrare de verificare (U.3 S. 4. 4) Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 113 .3.2.2 S.1 S.

LOGISTICA Obiectivele următoarele: • principale ale acestei unităţi de învăţare sunt îmbunătăţirea cunoştinţelor referitoare caracteristicile. dr. Carmen Bălan . prin valorificarea eficientă şi 114 Autor: Prof. urmăreşte evoluţia mutaţiilor în organizarea logistică. De asemenea. Structura organizatorică este un instrument pe care managerii îl utilizează pentru a obţine rezultatele aşteptate. univ. • dezvoltarea capacităţii de a înţelege stadiul actual al organizării activităţilor logistice. avantajele şi limitele noilor paradigme organizatorice. prin analiza mutaţiilor care au avut loc pe parcursul stadiilor evolutive succesive. Această secţiune oferă o perspectivă asupra evoluţiei structurilor organizatorice.

A Guide to Problems and Practice.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing eficace a resurselor. Structura pe divizii poate fi organizată în următoarele variante distincte: pe arii geografice. cercetarea şi dezvoltarea. Poate fi definită27 ca: (1) setul de sarcini formale. pe clienţi şi pe procese/tehnologii. pe produse sau servicii. cum sunt: producţia/operaţiunile. marketingul. responsabilitatea decizională. Structura matriceală este o paradigmă tradiţională de configurare a organizaţiei. competenţelor şi utilizării resurselor. Gradul 27 John Child. finanţele şi contabilitatea. transdepartamentale a angajaţilor. alături de structura funcţională şi structura pe divizii. Structura pe divizii este un alt model tradiţional de configurare a organizaţiei. În esenţă. Harper & Row. 1984 Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 115 . Structura funcţională verticală este cea mai frecvent întâlnită. incluzând liniile de autoritate. Gruparea poziţiilor pe departamente se bazează pe similitudinile existente în privinţa aptitudinilor. de exemplu un produs. Această configuraţie organizaţională constă în gruparea sarcinilor şi activităţilor pe funcţii ale întreprinderii. atribuite indivizilor şi departamentelor. fiecare dintre acestea reunind o serie de departamente care contribuie la realizarea unui anumit output. (3) proiectarea sistemelor. datorită faptului că autoritatea decizională este localizată la nivelul superior al organizaţiei. 2nd edition. numărul nivelurilor ierarhice şi domeniul de control al managerului. London. numite divizii. pentru asigurarea coordonării eficace. constă în divizarea organizaţiei în mai multe componente. un program sau un serviciu pentru un singur client. (2) relaţiile formale de raportare. resursele umane. O trăsătură specifică a unei astfel de structuri este caracterul centralizat.

Numeroase organizaţii susţin încă structurile ierarhice verticale. dobândesc o importanţă din ce în ce mai mare. Acest concept nu reflectă un model organizaţional unic. o nouă atitudine referitoare la semnificaţia organizaţiei şi rolul angajaţilor săi. Atenţia managerilor se îndreaptă spre un nou concept – “organizaţia care învaţă”. el descrie o nouă filozofie. Structurile încep să se aplatizeze. Echipele care transgresează nivelurile ierarhice şi departamentele din organigrame. structura de tip reţea extinde coordonarea şi colaborarea verticală dincolo de graniţele organizaţiei. De asemenea. de la nivelul superior la cel inferior al organizaţiei. Organizaţia care învaţă este definită ca aceea în care fiecare este implicat în identificarea şi soluţionarea problemelor. Există însă organizaţii care s-au desprins de astfel de tipare. să se 116 Autor: Prof. Autoritatea adoptării deciziilor revine managerilor din “vârful” piramidei organizaţionale. Carmen Bălan . posturi specializate şi proceduri de control standard. Termenul matrice este utilizat pentru a ilustra faptul că structura depinde deopotrivă de fluxurile verticale şi de cele orizontale de autoritate şi comunicare. dr. univ. Structurile sunt caracterizate de rutină. Activităţile sunt adesea grupate pe funcţii. să fie constituite din mai puţine niveluri decât anterior. de tip tradiţional. oferind organizaţiei posibilitatea să experimenteze. Se dezvoltă astfel două noi paradigme referitoare la structura organizaţiei – echipele şi reţelele.LOGISTICA de complexitate al acestei structuri este mai mare decât în cazul modelelor precedente.

The Dryden Press. manageri de proiect echipe de lucru. echipe cu scop special (pe proiecte) Numărul echipelor Comunicarea şi raportarea Adoptarea deciziilor strategice Sarcinile şi responsabilită ţile Cultura sarcini specializate rigidă centralizată mic mare predominant orizontale. comunicarea faţă în faţă adoptarea descentralizată a deciziilor.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing schimbe şi să se îmbunătăţească în mod continuu. 2000. p.28 Tabelul 4 – Deosebirile dintre organizaţia tradiţională şi cea care învaţă Organizaţia Aspecte verticală tradiţională Organizaţia care învaţă echipe orizontale. învăţa şi a-şi îndeplini misiunea. sporind capacitatea sa de a se dezvolta. Management. FL. elaborarea participativă a strategiilor împuternicirea angajaţilor. 5th edition. adaptivă preponderent verticale 28 Richard L. 342 Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 117 . Orlando. accesul deschis la informaţii. Tipurile de echipe echipe verticale. responsabilităţi comune puternică. Daft.

Carmen Bălan . în fiecare perioadă. dr. Bowersox. The McGraw-Hill Companies. Logistical Management. descentralizate. 1996. Evoluţia paradigmelor de organizare logistică este relativ similară cu evoluţia structurilor organizatorice ale firmelor. 597 118 Autor: Prof.LOGISTICA O nouă paradigmă care s-a dezvoltat este structura de tip reţea. până în anii ’50.. p. erau desfăşurate de diverse 29 Donald J. de tip funcţional. The Integrated Supply Chain Process. univ. este necesară delimitarea etapelor principale de evoluţie. Experţii americani29 consideră următoarea succesiune de stadii majore: a. funcţiile considerate astăzi de natură logistică erau private doar ca activităţi de facilitare sau sprijin. Aceste etape sunt o reflectare a percepţiei organizaţiilor şi managementului. În secolul XX. Inc. Closs. în privinţa rolului şi conţinutului logisticii. Reorientarea de la structurile tradiţionale. Trecerea de la perspectiva focalizată pe funcţii la optica ce pune accentul pe procese este tendinţa pe care specialiştii o estimează şi în privinţa logisticii. respectiv a unui grup de firme ce se unesc temporar pentru a valorifica anumite oportunităţi. Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi a legăturilor electronice dintre organizaţii au făcut posibilă apariţia reţelei virtuale. grup care se dizolvă după ce au fost îndeplinite obiectivele comune. În consecinţă. David J. Pentru mai buna înţelegere a coordonatelor schimbării structurilor logistice. către configuraţiile orizontale. stadiul fragmentării. bazate pe echipe se regăseşte şi în domeniul logistic.

conform necesităţilor. stadiile de integrare a proceselor. realizării aceleiaşi activităţi în mai multe departamente ale organizaţiei. c. Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 119 . Structura organizatorică poate fi o limită sau un factor de facilitare a îmbunătăţirii performanţelor firmei. de integrarea informaţională. Vreme de trei decenii şi jumătate. Liniile de autoritate şi responsabilităţile referitoare la activităţile de natură logistică erau neclare. Paradigma integrării a produs schimbări de profunzime în organizarea logistică. ca în stadiile anterioare. Se focalizează de acum. filozofia integrării bazate pe proximitatea organizaţională a promovat ideea performanţei totale a sistemului şi a impactului pe care deciziile referitoare la o funcţie logistică îl au asupra celorlalte arii logistice. începând din anii ’50. Ideea creşterii eficienţei prin gruparea funcţiilor logistice a început să câştige teren. Începând de la mijlocul anilor’80. În consecinţă.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing departamente ale organizaţiei. Organizaţia nu mai pune accentul asupra funcţiilor. Rezultatul unei astfel de organizări era adesea ineficienţa datorată risipei de resurse. stadiile de agregare funcţională. se reorientează de la managementul funcţiilor logistice. fără a fi coordonate transdepartamental. este analizată contribuţia logisticii la procesul de creare a valorii pentru client. la managementul procesului logistic. Activităţile logistice erau fragmentate. b. asupra proceselor. Specialiştii estimează înlocuirea treptată a integrării funcţionale.

realizare şi 120 Autor: Prof. Rolul acestor sisteme este de a susţine procesul de planificare. sistemul informaţional logistic (SIL) al unei organizaţii constă în resursele umane. analiza. culegerea. sistemul de management al transportului. secţiunea abordează sistemele de management al depozitului şi transportului. prelucrarea.LOGISTICA În cadrul acestei secţiuni. componentele majore ale sistemului informaţional logistic al unei organizaţii sunt următoarele: sistemul de management al comenzilor. univ. dr. interpretarea. Activităţile pe care le presupune îndeplinirea rolului SIL constau în specificarea. soluţiile informatice. este definit conceptul de sistem informaţional logistic şi sunt prezentate componentele sale. metodele şi procedurile utilizate pentru asigurarea datelor şi informaţiilor necesare pentru adoptarea deciziilor strategice şi operaţionale referitoare la activităţile logistice ale organizaţiei. În esenţă. În raport cu evoluţia practicii internaţionale. echipamentele. În funcţie de tipurile de activităţi logistice vizate. Carmen Bălan . raportarea şi distribuirea informaţiilor. sistemul de management al depozitului.

Componentele sistemului informaţional logistic sunt determinate astfel nu numai de activităţile logistice propriu-zise. pentru managementul întregii organizaţii şi a soluţiilor specializate pe macroprocesele din lanţul de aprovizionare-livrare. precum şi între aceasta şi organizaţiile cu care cooperează în lanţul de aprovizionare-livrare. Upper Saddle River. pot fi identificate trei macro-procese: managementul relaţiilor cu clienţii. Peter Meindl. Survey of Supply Chain Progress. Planning and Operation. Pearson Education. managementul relaţiilor lanţului cu intern 30 de aprovizionare-livrare şi managementul furnizorii. Porier. Aceste stadii reflectă orientarea prioritară a organizaţiei spre mediul intern sau extern. 30 Sunil Chopra. p. depozite şi respectiv transport. 2004. 515. colaborarea cu partenerii. Din perspectiva organizaţiei. Stadiul evolutiv în care se află organizaţia în privinţa lanţului de aprovizionare-livrare influenţează rolul. Specialiştii consideră cinci stadii evolutive31 distincte: integrarea în cadrul organizaţiei. Inc. Second Edition. piaţa soluţiilor software logistice a fost marcată de apariţia unor soluţii integratoare. Supply Chain Management. 2003. 31 Charles C. structura şi funcţiile sistemelor informaţionale.. Quinn. excelenţa corporativă. colaborarea în cadrul lanţului valorii şi conectivitatea completă în cadrul reţelei. spre optimizarea proceselor interne sau spre îmbunătăţirea relaţiilor cu partenerii din lanţul de aprovizionare-livrare. în „Supply Chain Management Review”. în cadrul lanţului de aprovizionarelivrare. Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 121 .Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing control în cazul activităţilor referitoare la stocuri. Strategy. New Jersey. September 1. În ultimul deceniu. ci şi de macro-procesele ce se desfăşoară la nivelul organizaţiei. Francis J.

LOGISTICA Aplicaţiile de management al depozitului sunt astăzi o arie de interes pentru organizaţiile interesate să îmbunătăţească performanţele în domeniul lanţului de aprovizionare-livrare. completarea automată a stocurilor. selecţia comenzilor. vizibilitatea stocului din toate depozitele unei reţele. În esenţă. un sistem de management al depozitului (WMS) este un program software proiectat cu scopul de a direcţiona fluxul materialelor spre interiorul sau exteriorul unor spaţii de depozitare. specificarea unei date de livrare către clienţi care să fie onorată. pe baza unui set predeterminat de parametri operaţionali. o singură scanare la recepţie. expedierea. într-o anumită succesiune. desfăşurarea de activităţi pentru simplificarea sarcinilor partenerilor din reţea. generarea de rapoarte. renunţarea la verificarea manuală a calităţii. Cele mai bune soluţii software de management al depozitului sunt cele care oferă următoarele avantaje: gestionarea simultană a mai multor comenzi. Principalele funcţii ale unei soluţii WMS se concretizează în existenţa următoarelor module: controlul stocurilor. distribuirea echilibrată a volumului de activitate din fiecare secţiune a centrului de distribuţie. posibilitatea inversării fluxurilor. 122 Autor: Prof. identificarea schimbărilor care au cel mai mare impact asupra performanţelor. managementul spaţiilor de depozitare. recepţia. Carmen Bălan . interfaţa de control al calităţii. productivitatea operatorilor. dr. univ.

optimizarea activităţilor de transport şi îndeplinirea planurilor de transport. este necesară o analiză atentă a performanţelor sistemelor existente şi a nevoilor organizaţiei. precum şi a caracteristicilor efective ale aplicaţiilor oferite de diverşi furnizori. soluţiile TMS asigură managementul informaţiilor referitoare la transport. În afară de gestiunea fluxurilor fizice. includ funcţii în domeniul managementului performanţelor şi al colaborării. Tendinţele manifestate pe piaţa mondială reflectă interesul tot mai accentuat faţă de soluţiile informatice de management al activităţilor din lanţul de aprovizionare-livrare.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing Sistemele de management al transportului sunt soluţii care facilitează procurarea serviciilor de transport. planificarea pe termen scurt. managementul documentelor şi al decontărilor. Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 123 . Pentru a evita supralicitarea beneficiilor oferite de astfel de soluţii. De asemenea.

LOGISTICA

După ce aţi studiat secţiunile precedente ale acestei unităţi de învăţare, precum şi bibliografia recomandată, răspundeţi la întrebările din următorul test de autoevaluare.

Întrebarea 1 Care caracteristică dintre cele enumerate în continuare, sunt specifice unei structuri organizatorice matriceale? a. calitatea scăzută a procesului decizional b. capacitatea scăzută de adaptare la mediu c. intervalul de timp mai mare pentru adoptarea deciziilor d. definirea clară a priorităţilor e. potenţialul de conflict foarte mic.

Întrebarea 2 Ce avantaj oferă o structură organizatorică de tip reţea? a. flexibilitatea organizaţiei b. gradul scăzut de incertitudine c. loialitatea maximă d. controlul nemijlocit asupra activităţilor contractate e. numărul mare de niveluri ierarhice.

Întrebarea 3 Din perspectiva evoluţiei organizării logistice, în ce stadiu de agregare funcţională apare sub+structura ce are ca funcţie controlling-ul logistic? a. primul stadiu

124

Autor: Prof. univ. dr. Carmen Bălan

Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing b. al doilea stadiu c. al treilea stadiu.

Întrebarea 4 Care sunt componentele majore ale unui sistem informaţional logistic? ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………

Întrebarea 5 Care sunt avantajele oferite de cele mai bune soluţii software de management al depozitului? (Enumeraţi patru avantaje.) ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………

Material de studiu pentru învăţământul la distanţă

125

LOGISTICA

Răspunsurile corecte la testul de autoevaluare prezentat în secţiunea S. 4.4. sunt prezentate în tabelul următor:

Întrebarea 1 2 3 4 • • • 5 • • • • • • • •

Răspunsul c a c Componentele majore sunt următoarele: sistemul de management al comenzilor sistemul de management al depozitului sistemul de management al transportului.

Exemple de avantaje sunt următoarele: gestionarea simultană a mai multor comenzi un grad de acurateţe a stocului de peste 99% specificarea unei date de livrare către clienţi care să fie onorată identificarea schimbărilor care au cel mai mare impact asupra performanţelor distribuirea echilibrată a volumului de activitate din fiecare secţiune a centrului de distribuţie desfăşurarea de activităţi pentru simplificarea sarcinilor partenerilor din reţea o singură scanare la recepţie vizibilitatea stocului din toate depozitele unei reţele etc.

126

Autor: Prof. univ. dr. Carmen Bălan

. * ____2___ Pentru a patra unitate de învăţare a cursului „Logistică”. se acordă două puncte pentru identificarea răspunsului corect. Numărul răspunsurilor corecte * Numărul de puncte/răspuns = Punctajul obţinut ………….Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing În cazul fiecărei întrebări din testul de autoevaluare aferent celei dea patra unităţi de învăţare. • Cuprinsul recomandat: Introducere 1. punctajul maxim ce poate fi obţinut la acest test este de 10 (zece) puncte.. lucrarea de verificare are următoarele coordonate: • Titlul lucrării de verificare: Organizarea activităţii logistice la societatea comercială…. . Calculaţi punctajul total pe carte l-aţi obţinut la cel de-al patrulea test de autoevaluare. Structura organizatorică a societăţii comerciale . (scurtă prezentare a societăţii comerciale. descrierea şi prezentarea Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 127 . Astfel.

. analiza relaţiei dintre structura organizatorică de ansamblu a societăţii comerciale şi structura organizatorică logistică. Se va respecta termenul limită de predare a lucrării. alături de ceilalţi membri ai echipei. • Tipul de lucrare: Lucrarea de verificare va fi elaborată de echipe de studenţi. Asigurarea unei calităţi adecvate a lucrării presupune ca fiecare student să contribuie substanţial la procesul de redactare. • Numărul de participanţi/echipă: Autor: Prof. Carmen Bălan 128 . univ. Recomandări pentru îmbunătăţirea organizării activităţilor logistice ale societăţii comerciale . care este stabilit şi comunicat de tutore. precizarea punctelor forte şi limitelor structurii respective) 2. identificarea punctelor forte limitelor structurii organizatorice logistice existente în societatea analizată) 3.LOGISTICA grafică a tipului de structură organizatorică existentă. dr. Bibliografie Anexe • Modul de predare a lucrării de către student: Lucrarea de verificare va fi încărcată de studenţi pe platforma Moodle. . logistice. Structura organizatorică logistică (descrierea tipului de structură şi prezentarea grafică a structurii organizatorice logistice. numărul persoanelor implicate în activităţile principalele atribuţii şi şi responsabilităţi ale decidenţilor şi specialiştilor implicaţi în activităţile logistice.

prin valorificarea eficientă şi eficace a resurselor. responsabilitatea decizională. (2) relaţiile formale de raportare. Structura organizatorică este un instrument pe care managerii îl utilizează pentru a obţine rezultatele aşteptate. • Alegerea societăţii comerciale Societatea care face obiectul lucrării de verificare trebuie să fie o organizaţie care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa românească. Paradigmele tradiţionale în domeniul structurilor organizatorice vizează structura funcţională. structura pe divizii şi structura matriceală. numărul nivelurilor ierarhice şi domeniul de control al managerului. incluzând liniile de autoritate. transdepartamentale a angajaţilor. Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 129 . pentru asigurarea coordonării eficace. atribuite indivizilor şi departamentelor. Poate fi definită ca: (1) setul de sarcini formale. (3) proiectarea sistemelor.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing O echipă de studenţi poate fi constituită din maximum doi membri.

stadiile de agregare funcţională. Experţii consideră următoarea succesiune de stadii majore: stadiul fragmentării. componentele majore ale sistemului informaţional logistic al unei organizaţii sunt următoarele: sistemul de management al comenzilor. dobândesc o importanţă din ce în ce mai mare. stadiile de integrare a proceselor. Se dezvoltă astfel două noi paradigme referitoare la structura organizaţiei – echipele şi reţelele. Structurile încep să se aplatizeze. să fie constituite din mai puţine niveluri decât anterior. Carmen Bălan . 130 Autor: Prof.LOGISTICA Există însă organizaţii care s-au desprins de astfel de tipare. dr. Echipele care transgresează nivelurile ierarhice şi departamentele din organigrame. sistemul de management al depozitului. Evoluţia paradigmelor de organizare logistică este relativ similară cu evoluţia structurilor organizatorice ale firmelor. În funcţie de tipurile de activităţi logistice vizate. structura de tip reţea extinde coordonarea şi colaborarea verticală dincolo de graniţele organizaţiei. Sistemul informaţional logistic al unei organizaţii constă în resursele umane. De asemenea. Atenţia managerilor se îndreaptă spre un nou concept – “organizaţia care învaţă”. univ. metodele şi procedurile utilizate pentru asigurarea datelor şi informaţiilor necesare pentru adoptarea deciziilor strategice şi operaţionale referitoare la activităţile logistice ale organizaţiei. sistemul de management al transportului. echipamentele. soluţiile informatice.

Business Logistics: Supply Chain Management. • • Capitolul 8 – Organizarea activităţilor logistice. ediţia a III-a revăzută şi adăugită. H. 2006. Editura Uranus. Bălan. 2003. 277-308. Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 131 . 5th edition. 239-276. . C. pp. Bucureşti. b. Prentice Hall.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing a. – Logistica – parte integrantă a lanţului de aprovizionarelivrare. pp. R. Ballou. Capitolul 9 – Sistemul informaţional şi lanţul de aprovizionarelivrare.

dr. univ. Carmen Bălan .LOGISTICA 132 Autor: Prof.

.. . Editura Uranus. A.. Bălan. 2006. (coordonator). – Logistica – parte integrantă a lanţului de aprovizionarelivrare. Prentice Hall. 7th edition. R. V.. C. Prentice Hall. El-Ansary. Stern.. b. 5th edition.. 2002. Cătoiu. Şt. 2006. Balaure. V. A. Academic Internet Publishers..W.. 2003. Bucureşti. C. d. L. B. V.Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing a. Anderson E. 2006. Teodorescu. Bucureşti. – Marketing Channels: A Management View. Boboc. – Marketing. – Marketing Channels.Business Logistics: Supply Chain Management. N. e. Al. Bălan.. Adăscăliţei. Material de studiu pentru învăţământul la distanţă 133 . Olteanu. Pop. I. c. H. N. Ballou. Rosenbloom. ediţia a III-a revăzută şi adăugită. Coughlan. Editura Uranus.

Carmen Bălan . univ.LOGISTICA 134 Autor: Prof. dr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful