Universitatea “Stefan cel Mare”, Suceava Facultatea de Stiinte Economice si Administratie publica Specializarea: Drept

RASPUNDEREA FUNCTIONARULUI PUBLIC

Profesor coordonator: Prep. Drd. Zaharia Petronela Student: Gaspar Marius-Ionut Drept I

notiuni introductive Capitolul II : Raspunderea disciplinara Capitolul III : Raspunderea contraventionala Capitolul IV : Raspunderea civila Capitolul V : Raspunderea penala Capitolul VI : Concluzii 2 .CUPRINS Capitolul I : Raspunderea functionarului public.

in legatura cu exercitarea acesteia sau. se analizeaza formele de raspundere juridica a functionarilor (raspunderea penala. prin abaterea de la anumite norme care nu au o legatura directa. distinctie ce isi are originea in tezele filozofice cu privire la delimitarea fenomenului raspunderii sociale de cel al responsabilitatii sociale. notiuni introductive Literatura de specialitate analizeaza. In al treilea rand. raspunderea administrativa. raspunderea statului si a functionarilor sai era privita ca una din formele de manifestare a responsabilitatii in dreptul administrativ. I. ca institutie complexa a dreptului. de regula. Dupa cum doctrina de drept public subliniaza si in domeniul stiintei dreptului se contureaza distinctia dintre notiunile de raspundere si responsabilitate. raspunderea disciplinara.cercetarea raspunderii juridice. raspunderea materiala si raspunderea civila). psihologie sociologie. Raspunderea functionarilor publici. Din aceasta perspectiva . mai larg. In al doilea rand. etc. In doctrina intrebelica. atat in ceea ce priveste analiza formelor raspunderi juridice. raspunderea autoritatilor administratiei publice. adica in urma savarsirii unei abateri. iar in cursurile de drept administrative.. revazuta si adaugita. nemijlocita cu functia. a formelor sale ca institutii ale diferitelor ramuri de drept. Se pornea de la teza ca 1 Antonie Iorgovan – „Tratat de drept administrativ”. Specific abaterilor savarsite de functionarii publici este faptul ca ele pot interveni in timpul exercitarii functiei. dar care pun sub semnul intrebarii prestigiul functionarului public. numai fenomenul raspunderii juridice. pag 3 . pe acest fond metodologic. al relatiei dilectice dintre responsabilitatea sociala si raspunderea sociala. Aceasta delimitare se evidentiaza in ceea ce priveste dreptul administrative sub mai multe aspecte. cat si in planul. implicit a celei juridice au fost realizate mari progrese in ultimele decenii. 2001.Capitolul I .Bucuresti. respectiv a raspunderii acestora in cazul incalcarii lor. In primul rand. praxiologie. Raspunderea juridica . Editia a III-a restructurata.intervine pe terenul raului infaptuit”. pur si simplu. realizandu-se o deschidere mai mult spre filosofie. Editura All Beck . dreptul administrativ analizeaza aceste fenomene in legatura cu functionarii publici. Vol. dreptul administrativ analizeaza responsabilitatea si respectiv. dreptul administrativ se preocupa de de cercetarea responsabilitatii cetatenilor fata de normele juridice.1 In sfera cercetarii fenomenul raspunderii sociale. trebuie sa depaseasca traditionalele cadre ale tehnicitatii juridice.

specifica dreptului administrativ.activitatea administratiei poate fi de multe ori o cauza de daune pentru particularii care vin in contact cu ea. Sanctiunile disciplinare si raspunderea functionarilor publici. indicate fiind o denumire cu cele doua sintagme in forma inversata. Editura Lumina Lex. atunci cand paguba a fost cauzata printr-un act administrativ declarat ilegal de catre instanta de contencios administrativ. cat si cel sanctionator. conditiile unor forme diferite de raspundere juridica. carora ar trebui sa li se adauge potrivit doctrinei actuale. Lege nr 188/1999 privind statutul functionarilor publici. Formularea acestui titlu a fost criticata in doctrina actuala ca fiind lipsita de precizie. si cel educativ. fiind vorba de o raspundere administrativ patrimoniala. numai . incalcarea de catre functionarii publici. 4 .raspunderea functionarilor publici” Potrivit legii. ele putand fi aplicabile concomitent daca fapta comisa intruneste in acelasi timp. Aceste forme nu se exclud intre ele. Bucuresti. a carui menire este reprimarea greselilor comise de agentii publici. alaturi de cea disciplinara. nu reprezinta decat aplicarea a doua sanctiuni de aceeasi natura juridica pentru aceeasi fapta... 2 Valentin Prisacaru. cu vinovatie. principal este interzis. Tratat de drept administrativ roman. Expresia . civila sau penala. Ceea ce. 2002.raspunderea si sanctiunile disciplinare aplicabile functionarilor publici” sau si mai riguros.raspundere civila” are in vedere o raspundere pentru pagubele cauzate. se constata ca actuala reglementare introduce elementul de vinovatie pentru incalcarea indatoririlor de serviciu si reglemnteaza si alte forme de raspundere. in afara celei specifice dreptului administrativ.. contraventionala. se arata in doctrina recenta. Partea generala. aspect care reprezinta doar unul din scopurile raspunderii. de ordine si disciplina intr-un serviciu public. a indatoririlor de serviciu atrage raspunderea disciplinara. Functionarul public poate deci sa fie sanctionat cu sanctiuni specifice fiecarei forme de raspundere. Regimul juridic al functiei publice include si problema raspunderii acestuia. Prin intermediul raspunderii se relizeaza atat scopul preventiv. Spre deosebire de celelalte statute (coduri) ale functionarilor publici existente din anul 1923 in Romania. cu modificarile si completarile ulterioare reglementeaza in capitolul VII. adica . legea stabileste patru forme de raspundere aplicabile functionarilor publici. editia a III-a revazuta si adaugita. atrasa de inalcarea unor norme de comportament profesional. ceea ce atragea interventia unei raspunderi materiale a acestora. dupa caz. Aceasta este insa o institutie a dreptului administrativ.2 Astfel dupa cum se poate observa.

a unor opinii sau activitati publice cu caracter politic. In doctrina actuala au fost identificate urmatoarele trasaturi ale ale raspunderii disciplinare: este o raspundere de drept public. Editia a III-a restructurata. aplicare si constatare. Abaterea disciplinara a fost definita in doctrina actuala ca reprezentand fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarul public prin care acesta incalca obligatiile ce-i revin din 3 Antonie Iorgovan – „Tratat de drept administrativ”. I. h) manifestari care aduc atingere prestigiului autoritatii sau institutiei publice din care face parte. a sanctiunilor disciplinare sunt supuse unor norme speciale. deci in cadrul unor raporturi de drept public.. Editura All Beck . 2001 5 . i) exprimarea sau desfasurarea. e) nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter. atunci cand paguba a fost produsa printr-o fapta plasata in afara atributiilor de serviciu. procedura de constatare. un delict civil ori printr-o infractiune.Poate fi identificata insa si ca o institutie a dreptului civil. d) atitudinile ireverentioase in timpul exercitarii atributiilor de serviciu. Incalcarea cu vinovatie de catre functionarii publici a indatoririlor corespunzatoare functie publice pe care o detin si a normelor de conduita profesionala si civica prevazute de lege constituie abatere disciplinara si atrage raspunderea disciplinara a acestor. fiind vorba de latura civila a procesului penal. 3 .Bucuresti. subiectul activ este un functionar public. abaterile si sanctiunile disciplinare sunt prevazute prin norme cu putere de lege sau in baza acestora. c) interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri in afara cadrului legal. in calitate de functionar public ori in timpul programului de lucru. revazuta si adaugita. f) refuzul nejustificat de a indeplini sarcinile si atributiile de serviciu. b) absente nemotivate de la serviciu. intervine numai in cazul savarsirii unei abateri disciplinare calificata ca atare prin norme ale dreptului public. Constituie abateri disciplinare urmatoarele fapte : a) intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor. iar subiectul pasiv este autoritatea sau institutia publica la care acesta este incadrat. sanctiunile care se aplica si normele procedurale corespunzatoare.” Capitolul II Raspunderea disciplinara Raspunderea disciplinara reprezinta un ansamblu de norme care reglementeza actele si faptele (actiunile si inactiunile) savarsite de functionarul public in exercitarea atributiilor sale sau in legatura cu acestea. prin statute speciale. Vol. g) neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor. j) incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii privind functionarii publici.

Din continutul normei legale pot fi facute urmatoarele precizari cu privire la sanctiunile disciplinare aplicabile functionarilor publici: se stabileste numai prin norme cu putere de lege. ce are insa un caracter relativ. Pe langa o sanctiune cu caracter moral. abaterea disciplinara este intodeauna o fapta concreta.3 ani. comportamentul profesional al functionarului public precum si incalcarea anumitor obligatii ale functionarilor publici. de la indatoirile de serviciu. nu 6 .. Sanctiunile disciplinare sunt : a) avertismentul.raportul de functie publica sau in legatura cu acesta si care afecteaza statutul sau socioprofesional si moral. In doctrina actuala. obiect. s-a sustinut. carora legiuitorul le-a rezervat un regim special.3 luni. nu sunt prevazute pentru fiecare abatere disciplinara. ca aceasta enumerare limitativa reprezinta un pas inainte fata de alte reglementari. de regula de catre organele administrative.abatere savarsita. pe de o parte. Faptul ca legiuitorul a optat pentru o enumerare exhaustiva a abaterilor disciplinare demonstreaza. cu diminuarea corespunzatoare a salariului. dar. cea mai grava atragand chiar incetarea raportului de functie publica. aplicarea uneia sau alteiea fiind lasata la latitudinea autoritatii competente cu sanctionarea. abaterea disciplinara a fost denumita ca . putand fi aplicata o sanctiune mai grava. care trebuie analizata sub toate elementele care-i constituie continutul: subiect. pe de alta parte. legea reglementeaza sanctiuni cu caracter precumpanitor material si sanctiuni cu caracter material. afecteaza cariera functionarului public. sunt instituite intr-un sistem ierarhic. latura subiectiva. e) trecerea intr-o functie inferioara. iar altele ridica unele probleme. putand determina greutati in intelegerea si aplicarea concreta a sanctiunii. pe o perioada de 6 . fapte care privesc nerespectarea programului de activitate. potrivit doctrinei. preocuparea de a asigura stabilitatea in serviciu a functionarului public. c) diminuarea drepturilor salariale cu 5 . iar nu de catre instantele judecatoresti” In orice caz. sanctiune. in general.dar care. d) suspendarea dreptului de avansare pe o perioada de 1 . in primul rand. iar normele juridice care o definesc trebuie sa determine cu rigoarea necesara. f) destituirea din functie. b) mustrarea. latura obiectiva. toate aceste elemente. chiar daca. in prealabil. Sunt indicate astfel de legiutor. Intr-o alta opinie.10% pe o perioada de 1 .12 luni.din culpa functionarului si care nu constituie o infraciune. modul de indeplinire a sarcinilor de serviciu. unele abateri disciplinare sunt definite sumar. fiind sanctionata.

gradul de vinovatie si consecintele abaterii.” Prin aceste ultime dispozitii se consacra regula cercetarii prealabile foarte important fiind modul in care se face audierea aceasta trebuind sa fie facuta in scris sub sanctiunea nulitatii.fusese aplicata alta mai usoara.Sanctiunile disciplinare pentru inaltii functionari publici se aplica prin decizie a primului-ministru. Audierea functionarului public trebuie consemnata in scris. in sensul ca se aplica functionarului public vinovat de savarsirea abaterii disciplinare.. dupa caz. aplicarea sanctiunii disciplinare de catre autoritatea competenta trebuie sa se bazeze pe o apreciere obiectiva. pentru cei prevazuti la art.” Sanctiunile disciplinare nu pot fi aplicate decat dupa cercetarea prealabila a faptei savarsite si dupa audierea functionarului public.Mustrarea scrisa se poate aplica direct de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice. la propunerea comisiei de disciplina. principiile constitutionale privind dreptul la aparare si prezumtia de nevinovatie.comportarea generala in timpul serviciului a functionarului public. care nu au fost radiate in conditiile legii.” Legea prevede astfel principiul individualizarii sanctiunii disciplinare. 7 . In doctrina actuala unii autori au delimitat aceste sanctiuni disciplinare dupa cum se regasesc si in sfera dreptului muncii in sanctiuni comune sanctiuni specifice. Potrivit recentelor modificari aduse legii.” . care sa asigure atat rolul preventiv-educativ al sanctiunii cat si pe cel reparator. Celelalte sanctiuni se aplica de conducatorul autoritatii sau institutiei publice. sanctiunile disciplinare se aplica in termen de cel mult sase luni de la data savarsirii abaterii. au caracter personal. la propunerea conducatorului compartimentului in care functioneazacel in cauza. al conducatorului autoritatii sau institutiei publice centrale. g) din Statut. fiind transpuse in practica. imprejurarile in care aceasta a fost savarsita. „La individualizarea sanctiunii disciplinare se va tine seama de cauzele si gravitatea abaterii disciplinare. realista. 11 lit. Cu alte cuvinte. de maxim sase luni. sub sanctiunea nulitatii. la propunerea comisiei de discplina.. Se introduce astfel un termen de prescriptie aplicarii sanctiunii functionarului public. principiul fundamental aplicabil regimului raspunderii disciplinare a functionarului public. Refuzul functionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declaratie privitoare la abaterile disciplinare care i se imputa se consemneaza intr-un proces-verbal. prin ordin al ministrului ori. . precum si de existenta in antecedentele acestuia a altor sanctiuni disciplinare.

. pe baza caruia.” In tacerea legii. in absenta altor dispozitii procedurale speciale. dupa caz va emite ordinul sau dispozitia (act administrativ de autoritate) de aplicare a sanctiunii disciplinare. insa nu poate ea insasi sa aplice o sanctiune disciplinara unui functionar apartinand administratiei publice. s-a apreciat in doctrina. Este adevarat ca instanta judecatoreasca trebuie sa verifice legalitatea actului de sanctionare.4 . Exista insa o derogare de la procedura comuna.Editura All Beck .Bucuresti. sa fie propusa nesanctionarea celui care a savarsit abaterea disciplinara. Fiind o propunere. conducatorul compartimentului ori serviciului public. Statutul reglementeaza in detaliu procedura de constituire in cadrul autoritatilor sau a institutiilor publice a consiliilor de disciplina. inclusiv in ceea ce priveste individualizarea sanctiunii. a ordinului sau dispozitiei de sanctionare.” Aceasta prevedere a fost privita in doctrina consacrata functiei publice ca prezentand o semnificatie deosebita. situatie in care insa. sanctonarea diferita trebuie motivata.Intr-un articol distinct. comisia de disciplina va intocmi un act pregatitor. astfel incat sa existe o anumita proportionalitate intre sanctiunea aplicata si gravitatea faptei savarsite. nu poate fi exclusa nici situatia ca in urma cercetarii. 4 Dr. cel in drept.Functionarul public nemultumit de sanctiunea aplicata se poate adresa instantei de contencios administrativ. dupa cum si conducatorul institutiei sau autoritatii poate aplica o sanctiune mai usoara sau mai severa decat cea propusa de comisia de disciplina. in doctrina s-a apreciat ca. Fata de prevederile Statutului. pag.. aceste litigii urmeza sa fie solutionate de catre instanta judecatoreasca potrivit Legii contenciosului administrativ. . Statutul adaugand la solutiile pe care le poate pronunta instanta de judecata si pe aceea a modificarii ordinului sau dispozitiei de sanctionare. deoarece transeaza cu claritate. Acesata dispozitie a fost considerata neconstitutionala deoarece modificarea actului administrativ de sanctionare ar echivala cu o mixtiune a puterii judecatoresti in sfera de competenta a administratiei publice.Acestea sunt structuri competente sa cerceteze faptele sesizate ca abateri disciplinare si sa propuna sanctiunea aplicabila functionarilor publici din autoritatile sau institutiile publice respective.Comisia de disciplina pentru inaltii functionari publici este compusa din 7 inalti functionari publici.Valentin I. dupa caz. Prisacaru – „Functionarii publici” . 8 . solicitand anularea sau modificarea. 2004. deosebirea de regimul juridic dintre salariat si functionarul public demonstrand apartenenta acestei institutii la ramura dreptului public.

. in primul rand. unele din ele revin numai anumitor categorii de functionari publici. indiferent ca aceasta imbraca forma intentiei sau a culpei. (1) lit. Un alt element constitutiv al abaterii disciplinare este vinovatia functionarului.Sanctiunile disciplinare se radiaza de drept. (3) lit. de catre organele administrative. Abaterea disciplinara prezinta un pericol social mai redus decat infractiunea. mai ales. iar nu de catre instantele judecatoresti. precum si de nivelul constiintei functionarilor intr-un moment dat.(2) Radierea sanctiunilor disciplinare prevazute la alin. Spre deosebire de infractiuni care sunt prevazute expres de normele juridice. De aceea abaterile disciplinare nu sunt sanctionate de catre instantele judecatoresti. abaterile disciplinare sunt aratate de toate 9 . a). inclusiv sanctiunea respectiva.c) in termen de 7 ani de la aplicare. (3) lit. 65 alin. carora li se pretinde o disciplina mai stricta. din culpa functionarului si care nu constituie o infractiune. sanctiunea disciplinara prevazuta la art. in general. abaterea disciplinara este o incalcare a obligatiilor pe care le are functionarul in cadrul raportului de functiune.Daca instanta judecatoreasca apreciaza ca actul de sanctionare este nelegal. dar nu mai aspra decat cea initial dispusa. Daca asemenea obligatii sunt. Astfel de obligatii revin. sanctiunile disciplinare prevazute la art. in marea lor majoritate. ceea ce se reflecta in normele juridice care califica o anume fapta ca infractiune sau abatere disciplinara. Astfel.. cu toate elementele lor. e). ci de catre organele sau functionarii care au in competenta lor supravegherea disciplinei muncii si aplicarea de sanctiuni pentru nerespectarea acesteia. Prin abatere disciplinara se intelege abaterea savarsita.b) in termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate. a) si b) se constata prin act administrativ al conducatorului autoritatii sau institutiei publice. 65 alin. (3) lit. sanctiunea prevazuta la art. Trecerea de la raspunderea disciplinara la una penala si invers este determinat de necesitatea intaririi disciplinei si ordinii de drept.” conform Legii nr 188/1999 privind statutul functionarilor publici. functionarilor ce fac parte din anumite categorii speciale. 65 alin. cel mult sa indice sanctiunea cea mai severa care ar putea fi aplicata functionarului public. b)-d). dupa cum urmeaza:a) in termen de 6 luni de la aplicare. obligatii generale ale functionarilor in exercitarea functiei. din care cauza au si statute disciplinare speciale. fiind sanctionata de regula. ea va dispune anularea actului si poate. de la indatoririle de serviciu. Raspunderea disciplinara a functionarilor publici apare in momentul in care acestia savarsesc o abatere disciplinara.

.elementele lor inclusive sanctiunile respective. in cadrul raspunderii administrative a functionarului public. stergandu-se mentiunea aplicata sanctiunii din dosarul sau. savarsite in timpul si in legatura cu atributiile de serviciu.” 10 . care implica o raspundere contraventionala potrivit dreptului comun in materie. Raspunderea disciplinara poate fi cumulata si cu alte forme de raspundere. in termenul si la organul prevazut de actul care reglementeaza constatarea abaterii si aplicarea sanctiunii. Aplicarea sanctiunii disciplinare trebuie sa se faca dupa o justa si prealalbila cercetare a cazului. Impotriva sanctiunii disciplinare se poate face o contestatie. fara sa se faca precizari pentru fiecare in parte. de obicei. asemeni oricarui cetatean. Sanctiunea disciplinara nu se trece in cartea de munca a functionarului respectiv. Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii functionarul public se poate adresa cu plangere la judecatoria in a carei circumscriptie isi are sediul autoritatea sau institutia publica in care este numit functionarul public sanctionat.De exemplu.. Capitolul III Raspunderea contraventionala a functionarului public .” Referitor la aceasta prevedere legala. de Codul muncii si regulamentele de ordine interioara. cu ascultarea obligatorie a functionarului care a savarsit abaterea. abaterile disciplinare sunt aratate de multe ori intr-un mod foarte general. in cazul savarsirii unor infractiuni. In ceea ce priveste categoriile de functionari care sunt obligati sa respecte o disciplina mai severa. raspunderea disciplinara a acestora este reglementata de statutele disciplinare speciale. diferit de cele savarsite in afara activitatii profesionale.Raspunderea contraventionala a functionarilor publici se angajeaza in cazul in care acestia au savarsit o contraventie in timpul si in legatura cu sarcinile de serviciu. el poate fi reabilitat. functionarul nu savarseste nici o abatere. pentru fiecare categorie. ci numai in dosarul personal al acestuia. sanctiuni deosebite in oarecare masura de cele prevazute. avand in vedere acele fapte ce constituie contraventii. Acestea contin norme juridice derogatorii de la Codul muncii si care prevad regulile pe care trebuie sa le respecte functionarii respectivi. Daca in perioada prevazuta de normele juridice. precum si sanctiunile ce li se pot aplica in cazul incalcarii acestora. . in doctrina s-a subliniat ca este vorba despre o raspundere administrativ-contraventionala. sanctiunea penala poate fi insotita si de sanctiunea disciplinara a desfacerii contractului de munca.

unor terte persoane. vom interpreta ca acesta poate fi exercitat si de catre funtionarii publici5. fie unei alte persoane fizice sau juridice de drept public sau privat. fie autoritatii sau institutiei publice din care fac parte. orasului. de a solutiona plangerea acestuia. Editura All Beck ..” Intr-o forma sintetica. 72 lit. in doctrina s-a relevat ca raspunderea patrimoniala a functionarului public intervine in cazul in care acestia au cauzat prin actele sau faptele lor anumite prejudicii. Editia a III-a restructurata. prin hotararea consiliului local al comunei.Raspunderea civila a functionarului public se angajeaza: a) pentru pagubele produse cu vinovatie patrimoniului autoritatii sau institutiei publice in care functioneaza.Bucuresti. Capitolul IV Raspunderea civila a functionarului public . a consiliului judetean ori a consililui general al municipiului Bucuresti. de a solutiona plangerea contravenientului. revazuta si adaugita. acesta va : .” Fata de regimul de drept comun. prin hotarare sau dupa caz.. In ce priveste modul de reparare al pagubelor aduse autoritatii sau institutiei publice. ordonanta. repara pagubele aduse autoritatii sau institutiei publice in situatiile prevazute la art. care poate sa nu fie cea de la locul savarsirii contraventiei. sau al sectorului municipiului Bucuresti. in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile. a sanctiunii si nici faptul ca dispozitiilor din Statut nu este aplicabil dreptul comun in materia raspunderii contraventionale. I. b) pentru nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit. in materia raspunderii administrativ contraventionale prin care a fost stabilita competenta judecatoriei in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia. in calitate de comitent.Contraventia constituie fapta savarsita cu vinovatie.. Deoarece dreptul comun al contraventiilor stabileste si calea de abatere a recursului la sectia de contencios administrativ a tribunalului. Statutul prevede expres competenta judecatoriei in a carei circumscriptie isi are sediul autoritatea sau institutia publica in care este numit functionarul public sanctionat. municipiului. 2001 11 . stabilita si sanctionata ca atare prin lege. c) pentru daunele platite de autoritatea sau institutia publica. a) si b) din Legea nr 188/1999 privind statutul functionarilor 5 Antonie Iorgovan – „Tratat de drept administrativ”. in primele doua situatii. Vol. .Aceasta dispozitie nu are in vedere termenul in care poate fi atacat procesul verbal de constatare a contraventiei si de aplicare.

anularea actului repararea pagubei. 12 nr 188/1999 privind statutul functionarilor publici. In cazul in care s-a pus in miscare actiunea penala pentru savarsirea unei infractiuni de natura celor prevazute la art.Impotriva ordinului sau dispozitiei de imputare functionarul public in cauza se poate adresa instantei de contencios administrativ. . In cea de-a treia situatie. persoana vatamata intr-un drept al sau. conducatorul autoritatii sau institutiei publice va dispune suspendarea . Se dispune prin emiterea de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice a unui ordin sau a unei dispozitii de imputare. ori intr-un interes legitim de o autoritate publica. sau. c) a aceluiasi articol.. Un posibil raspuns ar fi conducatorul serviciului ierarhic superior al autoritatii sau al instituitiei publice ierarhic superioare..” In considerarea prezumtiei de nevinovatie ar fi fost mai potrivit in aceasta faza.Dreptul conducatorului autoritatii sau institutiei publice de a emite ordinul sau dispozitia de imputare se prescrie in termen de 3 ani de la data producerii pagubei.Raspunderea functionarului public pentru infractiunile savarsite in timpul serviciului sau in legatura cu atributiile functiei publice pe care o ocupa se angajeaza potrivit legii penale. raspunderea functionarului public isi are sorgintea in articolul 52 alin. pe deplin intemeiat. printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins. situatie in care nevinovatia functionarului public se bazeaza pe probleme mai consistente. dupa caz. O problema care s-a ridicat in doctrina actuala a fost aceea a persoanei indreptatite sa emita ordinul sau dispozitia de imputare in cazurile in care cel care a produs pagubele in primele doua situatii este chiar conducatorul autoritatii sau institutiei publice pagubite. 50 lit.(1) din Constitutie. ca masurara suspendarii din functie sa fie doar facultativa urmand sa aiba caracter obligatoriu numai daca s-a dispus masura arestarii preventive.” In doctrina s-a remarcat. .” Capitolul V Raspunderea penala a functionarului public . ca legiutorul nu a prevazut un termen in care functionarul se poate adresa instantei de contencios administrativ si nici daca procedura prealabila pe care legea contenciosului administrativ o pevede mai este obligatorie. iar in situatia prevazuta la lit.. in termen de 30 de zile de la constatarea pagubei. prin asumarea unui angajament de plata.publici. h) conform Legii functionarului public din functia publica pe care o detine. potrivit caruia. pe baza hotararii judecatoresti definitive si irevocabile.

acesta urmeza sa fie repus in functie. Raspunderea penala a functionarilor publici este angajata in cazul in care acestia savarsesc. in partea speciala. Printre infractiunile ce pot fi savarsite de functionarii de stat se numara neglijenta in serviciu. In situatia in care nu sunt intrunite conditiile pentru angajarea raspunderii penale. In situatia in care un functionar savarseste o fapta care se apreciaza ca ar avea un caracter penal. evident fara plata salariului.” Regimului raspunderii penale consacrat dreptului comun. precum si in cazul in care instanta judecatoreasca dispune achitarea sau incetarea procesului penal. In cursul acesteia. in vederea inceperii anchetei penale. luarea de mita. organul de stat din care face parte acel functionar are sarcina de a face o serie de cercetari interne. organul unde a fost savarsita fapta are datoria de a pune la dispozitia organelor care cerceteaza sau judeca pe functionar toate datele. precum si de a cere sprijinul altor organe. iar fapta functionarului public poate fi considerata abatere disciplinara. organul din care face parte functionarul aflat in ancheta penala. pentru a stabili exact daca fapta prezinta sau nu gravitatea unei infractiuni. trebuie sesizate organele de cercetare penala. pana la solutionarea cazului. poate sa dispuna suspendarea acestuia din functie.. mai exact spus cel care a angajat pe functionarul respectiv. platindu-i-se salariul pe tot timpul cat a fost suspendat. daca sunt intrunite conditiile prevazute de Statut. ci numai o masura necesara pentru ca prestigiul organului si chiar insasi activitatea sa nu aiba de suferit. iar functionarul public respectiv va fi reintegrat in functia publica detinuta anterior si ii vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei de suspendare. se aduga institutia suspendarii functionarului public care va fi dispusa de conducatorul autoritatii sau institutiei publice in mod obligatoriu. informatiile si actele necesare solutionarii cazului.Daca se dispune scoaterea de sub urmarire penala ori incetarea urmaririi penale. 13 . De asemenea. abuzul in serviciu. purtarea abuziva etc. va fi sesizata comisia de disciplina competenta. In cazul in care se constata nevinovatia functionarului in cauza.. Suspendarea nu constituie o sanctiune. In cazul in care se ajunge la concluzia ca fapta savarsita de functionar intruneste trasaturile caracteristice unei infractiuni. in exercitarea functiei lor o infractiune. Infractiunile pe care le pot savarsi functionarii publici sunt prevazute in Codul penal. suspendarea din functia publica inceteaza.

iar in caz de incalcare a acesteia. organul din care face parte acesta este obligat si singurul competent sa desfaca contractul de munca al functionarului. statul este nevoit sa foloseasca forta sa de constrangere. mai ales obtinandu-se educarea functionarilor in cauza. fata de cei care incalca normele juridice. sub toate formele acesteia. ei sa respecte legea. pentru ca asemeni abateri sa nu se mai savarseasca. BIBLOGRAFIE 14 . Capitolul VI Concluzii In orice societate. Instituirea raspunderii. Avand ca sarcina executarea legii. ca si a altor persoane. fata de functionarii administrativi apare cu atat mai necesara daca se are in vedere importanta deosebita a activitatii organelor administratiei publice. sa-i traga la raspundere. functia educativa a sanctiunii juridice exercitand o influenta sociala de cea mai mare insemnatate. ci.In special acest din urma aspect prezinta o importanta cu mult mai mare. nu numai impunandu-se o pedeapsa celui vinovat si reparandu-se prejudicial cauzat. sa poarte intreaga raspundere pentru fapta lor.In situatia in care functionarul este condamnat la o pedeapsa privativa de libertate. Prin sanctionare celor care nu respecta normele juridice se ajunge la intarirea legalitatii. functionarii din aparatul administrative trebuie ca in primul rand.

Editura Lumina Lex.Bucuresti. Legea nr. Prisacaru – „Functionarii publici” . 2004 3.Bucuresti. Editura All Beck . 2002 4 . Bucuresti. 2001 2. 188/1999 referitoare la statutul functionarilor publici.1. Antonie Iorgovan – „Tratat de drept administrativ”. Dr.Valentin Prisacaru. Editia a III-a restructurata. Partea generala.Editura All Beck .Valentin I. Dr. Tratat de drept administrativ roman. revazuta si adaugita. republicata in 2004 15 . I. Vol. editia a III-a revazuta si adaugita.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful