Probleme Speciale de Inginerie Seismică a Construcţiilor

Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi

Referat

Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi
1. Noţiuni generale despre mişcările seismice
Cutremurele de pământ sunt fenomene geologice naturale foarte complexe şi care constau din mişcări dezordonate şi violente ale scoarţei terestre. Caracterul dezordonat al mişcării se manifestă prin variaţia rapidă în timp a direcţiei şi intensităţii mişcării. Cutremurele de pământ pot afecta regiuni întinse şi pot avea consecinţe dezastruoase prin pierderile de vieţi omeneşti şi prin distrugerile de bunuri materiale care le provoacă. Realizarea unor construcţii cu o comportare corespunzătoare la acţiunile seismice implică cunoştinţe referitoare atât la mecanismul producerii, propagării şi manisfestării mişcărilor seismice cât şi la determinarea răspunsului construcţiilor la aceste acţiuni dinamice. Seismologia este o ramură a geofizicii care are ca obiect studiul structurii globului pământesc din punctual de vedere al cunoaşterii cauzelor, modului de propagare şi efectelor mişcărilor scoarţei terestre care provoacă cutremurele de pământ. Ingineria seismică reprezintă partea aplicată a dinamicii structurilor care se ocupă cu comportarea şi calculul construcţiilor la acţiunile seismice. Ea este fundamentată pe cunoştinţele teoretice şi experimentale furnizate de seismologie şi are ca scop principal stabilirea, pentru diverse categorii de construcţii, a condiţiilor care să asigure o bună comportare la acţiuni seismice. Ingineria seismică cuprinde atât principiile şi metodele de calcul ale construcţiilor la vibraţiile provocate de seisme, cât şi elementele de concepţie şi măsurile constructive menite să asigure o rezistenţă activă a construcţiilor, o adaptabilitate optimă a acestora la particularităţile solicitărilor seismice. 1.1 Structura globului pământesc Globul pământesc este un corp cu o formă generală sferică, având raza de aproximativ 6370 km (Fig.1.) Una din modalităţile de determinare a structurii sale interne constă in a analiza vibraţiile produse în acelaşi moment, în diverse puncte ale suprafeţei terestre, de către un cutremur de pământ. Potrivit rezultatelor

-1-

1. de forma unei sfere având raza de aproximativ 3500 km. mantaua şi nucleul care a fost denumite învelişuri de ordinul I.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat acestor investigaţii. -2- . în grosime de 2900 km. Deoarece mantaua este constituită din materiale în stare vâscoasă. Suprafeţele ipotetice de separaţie a două învelişuri ale căror proprietăţi fizico-chimice sunt sensibil diferite se numesc suprafeţe de discontinuitate. Într-o primă formă. Deasupra nucleului se găseşte mantaua. geofizicienii au formulat ipoteza conform căreia Pământul este constituit din învelişuri concentrice cu proprietăţi diferite. este constituită din roci eruptive (granitice şi bazaltice). Fig. ale căror caracteristici depind de adâncimea la care sunt situate. formează nucleul şi este caracterizată printr-o densitate foarte mare a materiei. continentele suferă diverse deplasări şi deformaţii ca urmare a schimbărilor în distribuţia încărcărilor la suprafaţa lor sau a unor grosime cuprinsă între 5 şi 40 km. globul terestru a fost împărţit în trei geosfere principale: scoarţa. alcătuită din mai multe straturi concentrice. fiecare strat având aceeaşi densitate şi rigiditate. roci sedimentare şi diferite produse de metamorfoză ale acestora. Zona centrală a globului pământesc. Partea exterioară a nucleul prezintă o rigiditate mai redusă (stare vâscoasă) care nu permite transmiterea undelor seismice transversale. precum şi cu ajutorul prospecţiunilor geologice şi al altor metode de studio specifice.

şi care plutesc pe astenosferă. Gradientul temperaturii este de aproximativ 30°C/km în zona scoarţei şi scade în adâncime.2 km/s. 1.. acoperind ca un mozaic suprafaţa globului. roci bazaltice sub oceane şi -3- . În timp ce litosfera este constituită din straturi rigide şi anume roci sedimentare la partea superioară.1500 °C. Temperatura şi presiunea din interiorul globului pământesc sunt variabile. Această suprafaţă poartă denumirea de discontinuitatea lui Mohorovičić sau Moho. este alcătuită dintr-un număr de plăci rigide şi mobile.7 km/s la 4. la 700 km este de aproximativ 2000 °C şi atinge 4000. iar în zona continentală se compune din două straturi.4 km/s..4500 °C în interiorul zonei centrale a nucleului. prăbuşiri. cunoscută sub denumirea de tectonica plăcilor sau teoria tectonicii globale. activitate vulcanică. litosfera. iar adâncimea la care aceasta se găseşte nu poate fi precizată în mod riguros.. iar undelor transversale de la 3. Presiunea în interiorul globului pământesc creşte de la 90 kN/cm2 în partea superioară a mantelei la 37000 kN/cm2 în zona centrală a nucleului. crescând cu adâncimea.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat Structura şi grosimea litosferei diferă în zona continentală faţă de cea oceanică şi anume. grosimea totală fiind de 30-40 km. Astfel. sub fundul mărilor şi oceanelor este alcătuită din roci bazaltice în grosime de aproximativ 5 km. Viteza de propagare a undelor seismice longitudinale este de 6 km/s în zona granitică a scoarţei şi de 6. care susţine atât continentele cât şi oceanele. eliberează o mare cantitate de energie iar efectul lor distructiv este foarte puternic. În conformitate cu această teorie. La frontiera dintre scoarţă şi manta există o zonă caracterizată prin schimbarea bruscă a vitezei de propagare a undelor seismice. la adâncimea de 100 km temperatura este de 1000. Originea cutremurelor tectonice se explică prin una din ipotezele relativ recente referitoare la factorii care generează deplasările scoarţei terestre. Aceste cutremure sunt cele mai frecvente. Dintre diferitele categorii de cutremure sub aspectul originii lor.2 Cutremurele de pământ Cutremurele de pământ sunt provocate de diverse cauze şi anume: mişcări tectonice. viteza de propagare a undelor seismice longitudinale creşte de la 6. cel exterior de natură granitică şi cel interior de natură bazaltică. În manta viteza medie de propagare a acestor unde este de 8.8 km/s.3 km/s la 7. Astfel.7 km/s în cea alcătuită din roci bazaltice.. explozii naturale sau artificiale. crearea de lacuri de acumulare cu adâncime mare. cele care prezintă un interes deosebit din punctul de vedere al efectului lor asupra construcţiilor sunt cutremurele de origine tectonică.

plăcile se află într-o continuă mişcare relativă. Fig. astenosfera este alcătuită din materiale cu proprietăţi vâsco-elastice. în Fig. Ipoteza tectonicii globale nu exclude şi posibilitatea existenţei unor microplăci tectonice pe zone mai restrânse ale suprafeţei globului.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat roci granitice în zona continentală. referitoare la numărul plăcilor tectonice ale litosferei şi la sensul probabil de deplasarea lor.2. Astfel. Ca urmare fenomenelor fizice din interiorul planetei. se prezintă una din variantele acceptate în literatura geodezică. Ca urmare mişcărilor plăcilor.2. pot avea loc următoarele fenomene generatoare de cutremure: -4- .

Rezultă deci că. Fenomenul acesta poartă denumirea de subducţie. acumulându-se în zonă o cantitate imensă de energie potenţială de deformaţie.3.în cazul în care se produc alunecări reciproce ale plăcilor.dacă două plăci tectonice au mişcări reciproc convergente. Cât timp forţele de frecare care se dezvoltă pe frontierele dintre plăci nu depăşesc o anumită valoare. (Fig. . fenomenul este însoţit de apariţia faliilor transformante (de exemplu falia San Andreas din California – SUA) şi de producerea unor cutremure de pământ de mică adâncime.) Fig. fără dispariţia unor porţiuni de scoarţă terestră. În acest fel are loc eliberarea bruscă a unei mari cantităţi din energia potenţială de deformaţie -5- . are loc suprapunerea acestora. situaţia de echilibru relativ se modifică brusc şi se produce o alunecare în lungul suprafeţelor de contact sau o rupere a materialelor care alcătuiesc plăcile. fie că forţele de pe suprafeţele de contact depăşesc valorile maxime ale forţelor de frecare. În momentul în care.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat . deplasarea relativă dintre plăci este împiedicată.3. una din plăci are tendinţa să alunece sub cealaltă. fi că este atinsă capacitatea limită de acumulare a energiei de deformare. marginile plăcii inferioare având tendinţa de coborâre pe planuri înclinate spre interiorul pământului. în zonele de frontieră dintre plăci. topindu-se parţial în astenosferă. Fenomenul duce la dispariţia unor porţiuni din scoarţa terestră şi este însoţit de cutremure de pământ intermediare (la adâncimi de 60-300 km) sau profunde (la adâncimi de 300-700 km).

un efect distrugător pronunţat şi o zonă de manifestare relativ restrânsă în jurul epicentrului. cu adâncimea focarului între 5 şi 60 km. alunecarea bruscă plăcilor în lungul faliilor şi ruperile din interiorul scoarţei terestre generează cutremurele de pământ de natură tectonică. el au zonă de manifestare mai întinsă.) Fig. În general . Proiecţia pe suprafaţa pământului. cutremurele se clasifică astfel: . După adâncimea focarului.4. Adâncimea focarelor variază între 5 şi 700 km. unii dintre ei încă insuficient cunoscuţi în prezent.4. care se propagă apoi prin unde seismice în toate direcţiile.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat acumulată în zonele de margine ale plăcilor. . în care are loc fenomenul de alunecare a plăcilor sau de rupere a lor. Printre factorii cei mai -6- . hipocentrului poartă denumirea de epicentru (Fig. Mecanismul de focar al unui cutremur depinde de o serie de factori.cutremure de suprafaţă sau normale. constituie focarul sau hipocentrul cutremurului. cea mai mare parte a cutremurelor intermediare precum şi toate cutremurele adânci au focarul situat sub scoarţa terestră şi de aceea se mai numesc şi cutremure subcrustale. având focarul situat la adâncimi mai mari de 300 km. Suprafaţa pe care se produce deplasarea relativă plăcilor tectonice poartă denumirea de falie. . au o frecvenţă de apariţie relativ ridicată.cutremure intermediare. aceasta transformându-se aproape instantaneu în energie cinetică. pe direcţia razei. având focarul situat în scoarţa terestră poartă denumirea de cutremure intracrustale.cutremure adânci. al căror focar este situat adâncimi cuprinse între 60 şi 300 km. Zona din interiorul scoarţei.

În funcţie de posibilităţi. În ţări cu seismicitate ridicată ca SUA şi Japonia. al perfecţionării aparaturii şi metodelor de lucru. Pentru a putea oferi. de structura geologică a scoarţei terestre în zona focarului. cum sunt deplasările recente ale plăcilor şi microplăcilor tectonice. cât mai ales în domeniul perfecţionării tehnologiilor de culegere a datelor din teren. S-a constatat că. izolate. scăderea rezistivităţii electrice a solului. – reuşesc să completeze imaginile locale. al prelucrării riguroase a observaţiilor. De obicei. efectele de deplasare a scoarţei terestre pot fi urmărite în mod sistematic şi pot oferi rezultate concludente în legătură cu activitatea seismică din zonă. integrându-le -7- . creşterea emisiei de radon în apele subterane modificarea undelor seismice şi altele. elemente care pot constitui un indicator important în acţiunile de predicţie a seismelor. interformetria cu bază foarte mare etc. deci în perioadele preseismice. mişcările crustale au un caracter uniform ca sens şi mărime. programele geodezice au căpătat în ultimii ani extinderi remarcabile atât în ceea ce priveşte volumul de lucrări. tehnicile obişnuite ale geodeziei clasice sunt însoţite de cercetări cu caracter regional. în care tehnologiile mai noi – măsurători Doppler. fie numai în zone de test. Precizia deosebită a măsurătorilor reprezintă o condiţie absolut necesară pentru ca deformaţiile astfel înregistrate să poate fi utilizate într-o analiză fundamentală ştiinţific. Natura mecanismului de focar determină atât modul de manifestare a cutremurelor cât şi efectele acestora asupra construcţiilor.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat importanţi sunt cei legaţi de adâncimea focarului. în are caz se urmăreşte obţinerea unor imagini locale. din acest punct de vedere. constituie indicii referitoare la producerea unui cutremur de pământ. de planurile faliilor existente. Dintre aceste fenomene. răspunsuri cât mai concludente şi plauzibile. fenomenul complex definit sintetic “deplasări recente ale scoarţei terestre” este studiat fie în profunzimea şi amploarea lui. în perioadele de bacumulare a energiei. Posibilitatea predicţiei cutremurelor prezintă interes atât din punct de vedere ştiinţific cât şi punct de vedere social-economic. ca urmare a tendinţei de mişcare relativă a plăcilor tectonice. Determinarea deplasărilor recente ale scoarţei terestre în zone seismice active constituie un obiectiv contemporan al geodeziei de mare precizie. în preajma seimelor se constată o tendinţă de micşorare a vitezei de deplasare şi chiar o încetare completă a deplasărilor. prin programe extrem de costisitoare. În prezent este acceptată ideea că anumite fenomene din scoarţa terestră. edificatoare doar parţial în ce priveşte natura mărimea şi eventualele urmări ale urmări ale unor asemenea mişcări.

-8- . 1. datorită undelor seismice transmise prin apă şi oscilaţiile seismice ale apei. construcţia fiind obligată să urmărească deplasările masivului. Un exemplu îl constituie supravegherea geodezică sistematică a faliei San Andreas din California. care se desfăşoară perpendicular pe direcţia indicată a faliei. Întregul program de măsurători urmăreşte determinarea cu mare exactitate a poziţiei punctelor geodezice la diferite momente de măsurare. cu cea ce se obţine în alte ţări.). prin acceleraţii seismice imprimate punctelor din zona de contact a construcţiei cu terenul. culei de pod etc.5 km) extinzându-se în 1985 la o suprafaţă mult mai mare (4 x 6 km). La noi în ţară.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat într-un cadru mai larg . provocată de energia eliberată în timpul unui cutremur. tuneluri etc. prin deplasări impuse. Efectele acţiunii seismice asupra construcţiilor se manifestă sub forme calitativ diferite. a fost realizată o reţea geodezică constituită din 20 puncte. Rezultatele obţinute până în prezent sunt satisfăcătoare fiind comparabile. după seismul din 4 martie 1977.3 Efectele mişcării seismice asupra construcţiilor Mişcarea oscilatoare a terenului. datorită undelor seismice propagate prin aceste masive şi oscilaţiile seismice ale masivelor. s-au iniţiat primele studii geodezice de această natură. are pentru construcţiile din zonă caracterul unei acţiuni. Cercetările au fost începute pe o zonă relativ restrânsă (2 x 1. printre altele. determinate. galerii.). d) suprapresiuni aplicate de către apă (sau alte lichide) elementelor de construcţie situate sub nivelul apei sau care reţin apa (pile de pod. b) în cazul construcţiilor subterane (conducte. După indicaţiile preliminare a seismologilor. din punctul de vedere al preciziei. ca urmare a emiterii ipotezei existenţei zona GruiuCăldăruşani a unei falii principale. de poziţia construcţiei în raport cu suprafaţa terenului şi anume: a) la construcţiile cu dezvoltare supraterană. ca urmare a rezistenţei pe care lichidele o opun deformării structurii. rezervoare etc. c) modificări cu caracter dinamic ale presiunii exercitate de către masivele de pământ asupra construcţiilor sprijinite (ziduri de sprijin. fapt care generează oscilaţii ale construcţiei în ansamblu şi prin urmare conduce la apariţia unor forţe de inerţie şi deci a unor solicitări dinamice.). baraje. edificator.

Deoarece în majoritatea cazurilor pentru construcţiile în elevaţie efectele cele mai puternice sunt cele provocate la componentele orizontale ale forţelor de inerţie. răspunsul construcţiei depinzând de o multitudine de factori dintre care cei mai importanţi sunt: . construcţiile sunt supuse şi ele unor mişcări spaţiale complexe. Un interes deosebit pentru stabilirea normelor şi prescripţiilor de proiectare îl are analiza avariilor şi distrugerilor produse de cutremurele de pământ diferitelor construcţii şi elemente de construcţie. . -9- .tipul structurii.natura terenului în care este amplasată construcţia. Datorită caracterului spaţial al mişcării seismice.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat e) fenomene cu caracter catastrofal constând din falierea. valuri marine de mare înălţime şi viteză (tsunami).natura şi distribuţia elementelor nestructurale.forma şi dimensiunile generale ale construcţiei. Influenţa diverşilor factori care determină comportarea construcţiilor la acţiuni seismice se reflectă în prescripţiile de proiectare prin intermediul unor parametrii pe baza cărora se evaluează încărcările seismice de calcul. Acţiunea seismică este o acţiune dinamică. prescripţiile de calcul se referă în mod deosebit la aceste componente orizontale. .calitatea execuţiei etc. care pot acţiona după orice direcţie.capacitatea de disipare a energiei şi caracteristicile amortizării .caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor. ale căror efecte sunt mai pronunţate în cazul construcţiilor ci întindere mare în plan (cum sunt de exemplu podurile lungi şi tunelurile) şi la care receptarea mişcării seismice. . . .sistemul de fundare şi tipul legăturilor cu terenul. . în diverse puncte. distribuţia spaţială a maselor şi a rigidităţilor. se realizează nesincron. Din aceste motive. alunecarea sau prăbuşirea terenului sub o construcţie. solicitările din acţiunile seismice diferă substanţial de solicitările produse de celelalte acţiuni. şi care se numesc în mod curent forţe laterale.

suprastructurile pe grinzi au o comportare bună la solicitările suplimentare din acţiunile seismice orizontale. datorită alcătuirii lor ca reţele plane de grinzi cu o placă orizontală rigidă sau cu contravântuiri puternice. În situaţiile când culeele au deplasări spre albie.1 Avarii şi degradări specifice ale suprastructurilor podurilor pe grinzi Din observaţiile numeroase privind degradările şi avariile produse la suprastructurile podurilor pe grinzi de acţiunea forţelor seismice. elementelor longitudinale de rezistenţă ale suprastructurilor li se transmit forţe de compresiune care pot produce degradări.degradări sau avarii produse ca urmare a alunecării suprastructurilor de pe reazeme sau a căderii a acestora de pe infrastructuri. În acelaşi timp. în condiţii de alcătuire corectă şi execuţie îngrijită. se poate afirma că suprastructurile pe grinzi pot prelua fără consecinţe defavorabile solicitările suplimentare produse de acţiunile seismice verticale.degradarea puternică sau distrugerea infrastructurilor. O serie de degradări sau avarii al suprastructurilor pe grinzi s-au înregistrat ca urmare inducerii în elementele de rezistenţă a unor solicitări suplimentare. se pot produce distrugeri .10 - . Aceste concluzii sunt valabile numai în cazurile în care aparatele de reazem asigură transmiterea în bune condiţii a forţelor seismice orizontale (longitudinale şi transversale) şi verticale la infrastructuri. fisuri în antretoaze etc.). ca şi a suprastructurilor cu alcătuire mixtă (în conlucrare) sub acţiunile seismice orizontale. De asemenea. acre atrag avarierea parţială sau totală a podului Studiindu-se comportarea suprastructurilor metalice. la infrastructuri. Avarii ale construcţiilor pentru transporturi produse de seisme 2. din beton armat şi din beton precomprimat. se asigură preluarea şi transmiterea forţelor seismice la aparatele de reazem şi prin aceasta. unele degradări care s-au observat având un caracter local şi o importanţă redusă (de exemplu. se confirmă ipotezele de calcul conform cărora. De aceea.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat 2. cum sunt cele produse de deplasările infrastructurilor şi tasările fundaţiilor. Astfel sunt solicitate suplimentar şi chiar avariate contravântuirile orizontale sau tălpile grinzilor cu zăbrele ale podurilor metalice. s-a ajuns la concluzia că acestea se pot încadra în două mari categorii: . iar deplasările infrastructurilor se menţin la un nivel redus. .

Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat locale în zonele de rezemare ale grinzilor din beton armat sau beton precomprimat.5. aceste deplasări au valori mari (Fig. atât pe direcţia longitudinală cât şi transversală.). ca urmare a producerii unor solicitări suplimentare în structura static nedeterminată. Ca urmare.). Efectele deplasărilor verticale şi transversale diferite ale infrastructurilor asupra suprastructurilor pe grinzi continue sunt mult mai grave.) sau degradări ale cuzineţilor şi ale banchetei cuzineţilor (Fig. avarierea aparatelor de reazem (blocarea rolelor. cu repercusiuni importante asupra duratei de refacere şi costului lucrărilor.5. . smulgerea buloanelor de ancore etc. care favorizează deplasarea tablierelor de pe reazeme. avariile devin importante (seism de gradul 9-10 în Japonia). se produc ciocniri şi distrugeri ale tablierelor în zonele de capăt.6. Fig. În unele cazuri.11 - . O altă cauză a unor frecvente degradări sau avarii produse de acţiunile seismice la podurile pe grinzi simplu rezemate o constituie vibraţiile nesincrone ale infrastructurilor la nivelul aparatelor de reazem.

6. se prezintă avariile înregistrate la podul Showa (seismul Niigata.7. Fig. la unul sau ambele capete. 1964).Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat Fig. . La cutremure violente. deplasările infrastructurilor la nivelul aparatelor de reazem au înregistrat valori atât de mari încât acestea au provocat căderea tablierelor de pe infrastructuri. Japonia.12 - .7. În Fig. sau căderea prin răsturnare a unor tabliere mai înalte.

În schimb cazul prezentat în Fig.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat Seismul din Alaska (1964.13 - .8. în cădere. Podul prezintă particularitatea cu lăţimea pilelor (rigiditatea) pe direcţie transversală este mare. . printre alte avarii importante înregistrate la un număr mare de poduri mari şi medii (28% din lungimea totală a podurilor situate în zona afectată de seism).8.. poziţia longitudinală.) Fig. 1934) s-a produs cu o rotire în jurul axei longitudinale. căderea tablierului marginal de 120 m deschidere. de aceea tablierul şi-a menţinut. Suprastructura metalică este alcătuită din grinzi cu zăbrele cu calea jos (Fig.9. căderea tablierului metalic (India. gradul 10) a provocat.

realizate cu grinzi metalice sau din beton precomprimat.2 Avarii şi degradări ale infrastructurilor podurilor pe grinzi După Kvarţivadze degradările şi avariile infrastructurilor podurilor pe grinzi se pot grupa astfel: .14 - .9. rotiri sau tasări.degradări şi avarii produse de deplasările infrastructurilor în raport cu poziţia lor iniţială. Podurile şi viaductele existente. în funcţie de faza de execuţie în care se aflau. nu au înregistrat avarii. în măsura în care aparatele de reazem au fost proiectate corect.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat Fig. 6 mai 1976). grinzile prefabricate din beton precomprimat care în momentul producerii seismului nu erau legate cu antretoaze sau placa superioară au căzut de pe infrastructuri. Comportarea lucrărilor a fost diferită. La unele viaducte. 2. Grinzile prefabricate din beton precomprimat depozitate pe platforme special amenajate au fost răsturnate şi avariate în timpul seismului. în timp ce traveele monolitizate deja au avut comportare bună. Concluzii şi consideraţii interesante şi utile a prilejuit comportarea podurilor şi viaductelor situate pe autostrada în construcţie Udine – Tarvizio în timpul seismului Friuli (Italia. deplasările pot fi cauzate de alunecări. .

dislocări.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat . La podurile amplasate în zone în care la suprafaţa terenului au fost înregistrate ridicări. deplasările observate se referă la pile cu fundaţii directe sau piloţi încastraţi în nisipuri fine. tasările şi rotirile pilelor şi ale culeelor sun însoţite de fisurarea şi chiar distrugerea cuzineţilor şi banchetei cuzineţilor. forţele produse de şocul seismic de la structură la elevaţie şi teren. Alunecările culeelor au atins uneori mărimi importante. În Fig. prin intermediul aparatelor de reazem. şi Fig. fie distrugerea elevaţiilor culeelor sau răsturnarea lor datorită forţelor de împingere către ramblee.distrugerea infrastructurilor din zidării. acţiunea forţelor seismice corespunzătoare maselor proprii şi a suprastructurii etc. Observându-se comportarea pilelor la acţiuni seismice.10. se înregistrează o deplasare pe direcţie orizontală (longitudinală sau . În aceste împrejurări. În general. beton sau beton armat (fisuri. ca urmare a unor acţiuni seismice simultane. pilele au urmărit aceste deformaţii remanente ale scoarţei şi au produs unele degradări ale căii. prăfoase.15 - . sunt cunoscute situaţii când pilele au suportat ridicări pe direcţie verticală sau rotiri în plan. În cele mai multe cazuri. nisipuri lichefiabile. beton). rupturi. fisurarea şi distrugerea zidurilor de gardă a culeelor. sunt prezentate cele mai caracteristice tipuri de distrugere a pilelor cu elevaţie masivă (zidărie. argile nisipoase etc. crăpături.11. acţiunea presiunii seismice a rambleului. De asemenea. culeele reazemă în tabliere. Cele mai răspândite avarii ale culeelor podurilor pe grinzi sunt provocate de alunecările acestora înspre albie. Cauzele acestor alunecări sunt complexe: terenul slab de fundaţie. mai rar se înregistrează deplasări orizontale. Nivelul la care se produce ruperea elevaţiei este situat de obicei deasupra nivelului apei. acţionând la contactul tablierelor cu zidurile de gardă. La cutremurul Niigata. producându-se fie avarierea zidurilor de gardă. că degradările caracteristice sunt legate de tasări şi înclinări. Avarii similare s-au constatat şi la o serie de poduri din Alaska (1964). încastrarea fundaţiilor în straturi înclinate care au tendinţa de deplasare către albie. care modifică sensibil lungimea totală a podului. zone prin care se transmit. în rosturile zidăriilor. la podurile pe grinzi simplu rezemate şi importante solicitări suplimentare în suprastructurile cu grinzi continue. cea mai mare parte a podurilor şi podeţelor care au suferit avarii grave sau au fost complet distruse au fost fundate în straturi de nisip care s-au lichefiat la nivelul fundaţiilor şi piloţilor. însoţite de rotiri şi tasări.

cu bancheta cuzineţilor sau cu radierul (fundaţia). Avarii ale unui număr mare de poduri de şosea cu suprastructuri pe grinzi au fost înregistrate cu ocazia seismului San Fernando (California. din beton armat (pile-cadru. Fig. cu o puternică deschidere a rostului orizontal într-o parte. 1971). Fig. Natura degradărilor este alta în cazul pilelor cu elevaţie uşoară.16 - . pile casetate etc. la adâncimi de 1-3 . stâlpilor etc.10.11. S-au constatat distrugeri ale fundaţiilor pilelor.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat transversală) a părţii superioare a elevaţiei.): se produc fisuri în zonele de îmbinare a pereţilor.

S-au observat degradări locale în zonele articulaţiilor. În aceste condiţii. Degradările mai frecvent observate la podurile pe bolţi se referă la fisurări sau desprinderi ale timpanelor. Aceste poduri au comportări satisfăcătoare la acţiuni seismice dacă pilonii şi blocurile de ancorare se încastrează în terenuri foarte rezistente şi incompresibile. datorită suprasolicitării seismice verticale. Podurile suspendate. aproximativ egale cu cele orizontale. producându-se chiar în unele cazuri explodarea stâlpilor din beton precomprimat. la arcele dublu sau triplu articulate. 2. în timpul seismului San Fernando. Avarii grave se produc la aceste tipuri de poduri în situaţiile în care deplasările terenului produse de seisme antrenează deplasări sau rotiri ale culeelor şi ca urmare se produc solicitări suplimentare în arce şi bolţi care pot depăşi capacitatea portantă a acestora. degradări ale stâlpilor sau pereţilor din beton armat în zonele de încastrare în bolţi (arce) şi în tablier. elementele de rezistenţă verticale (în mod special stâlpii podurilor pe cadre) au suferit avarii importante. în cazul podurilor boltite cu umplutură.3 Comportarea la acţiuni seismice a podurilor pe bolţi şi arce şi a podurilor suspendate Podurile pe bolţi şi arce. a fost determinată de valorile neobişnuit de mari ale componentelor verticale ale vibraţiilor seismice.17 - . unele degradări care se pot înregistra au un caracter secundar. un număr de poduri de şosea pe cadre din beton precomprimat s-au prăbuşit. eventual unele fisuri în secţiunile mai solicitate din şocul seismic ale tablierelor etc. De asemenea. În general. O altă cauză care ar conduce la o comportare slabă a unor poduri . fără a influenţa rezistenţa sau stabilitatea structurilor. podurile pe bolţi şi arce cu împingeri orizontale. Orice tasări sau rotiri ale acestora modifică stările de eforturi şi de deformaţie ale structurilor. Particularitatea comportării podurilor realizate din beton precomprimat. De asemenea. având culeele încastrate în terenuri rezistente şi nedeformabile au un răspuns seismic corespunzător. în cazul unor arce triplu articulate. degradări ale tablierului sau ale straturilor căii în zona de la cheie.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat m sub nivelul terenului. podurile care nu transmit împingeri la teren au o comportare bună la acţiunile seismice.

sau simplu rezemat.18 - . Principii de proiectare Podurile sunt structuri inginereşti destinate traversării unor obstacole de către o cale de comunicaţie terestră. 1948).1. ca urmare a deplasării cu 20 cm a masivului de ancorare a cablurilor către mijlocul deschiderii s-au produs importante creşteri ale săgeţilor cablurilor în deschideri.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat suspendate se referă la posibilitatea producerii unor vibraţii excesiv de mari ale pilonilor la nivelul de suspendare a cablurilor la acţiunea unor seisme cu anumite valori ale parametrilor dinamici. care au condus la degradări importante ale tablierelor şi uneori la răsturnarea pilonilor. Rigiditatea transversală redusă a podurilor suspendate a favorizat producerea în aceste cazuri a unor vibraţii cu amplitudini foarte mari pe direcţie transversală. Din punct de vedere structural. care au antrenat deformaţii ale tablierului şi modificări importante ale solicitărilor. apropiate ca mărime de perioada de vibraţie proprie fundamentală a structurilor podurilor suspendate respective.12. . Legătura dintre infrastructură şi suprastructură poate fi de tip încastrat. sunt citate o serie de avarii înregistrate la unele poduri suspendate situate la distanţe relativ mari de epicentrul cutremurului din Japonia (1923). un pod se compune din suprastructură şi infrastructură (Fig.). 3. În literatură se fac referiri la comportarea necorespunzătoare a unui pod suspendat din Japonia (seismul Fukui. De asemenea. Infrastructura serveşte la transmiterea eforturilor de la suprastructură către teren şi este alcătuită din pile (reazeme intermediare) şi culee (reazeme de capăt). Suprastructura (tablierul) este partea superioară a podului care preia încărcările din trafic. Deseori sunt necesare reazeme simplu rezemate şi rosturi de dilataţie pentru a limita eforturile provenite din variaţii de temperatură. articulat. datorită producerii unor vibraţii ale terenului cu perioade mari. Proiectarea antiseismică a podurilor 3.

Importanţa prevenirii colapsului podurilor în urma unor cutremure de pământ are la bază câteva motive.5. Podurile slab-disipative sunt cele care au o ductilitate limitată (termen folosit de Eurocode 8-2. întreruperea traficului pe un termen mai lung după un cutremur. 2003) sunt proiectate astfel ca să aibă un comportament ductil sub efectul acţiunii seismice de calcul. Din această cauză. 2003). poate avea efecte economice nefavorabile.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat Fig. podurile pot fi proiectate conform principiul de comportare disipativă sau comportare slab-disipativă. forţele seismice sunt reduse faţă de cele . Cel de-al doilea constă în faptul că în foarte multe cazuri podurile reprezintă legături vitale în reţeaua de transport. În cazul podurilor răspunsul cărora este dominat de modurile superioare de vibraţie (de exemplu podurile suspendate).19 - . sau atunci când structura are un comportament fragil (datorită unor forţe axiale sau tăietoare mari). De aceea. Primul dintre acestea este acelaşi cu cerinţa impusă clădirilor în general: prevenirea pierderilor de vieţi omeneşti.12. Prin proiectare nu se asigură cerinţe speciale care să asigure o ductilitate superioară structurii. făcând imposibile activităţile echipelor de intervenţie în situaţii de urgenţă. distrugerea unui pod poate întrerupe traficul. În acest sens. cerinţa fundamentală a normelor de proiectare antiseismică este aceea de a asigura comunicaţiile de urgenţă în urma unui eveniment seismic de calcul (Eurocode 8-2. 2003). disipând energia seismică prin incursiuni în domeniul inelastic. În fine. se utilizarea un factor de comportare q=1. Ca şi în cazul structurilor pentru clădiri. În lipsa unor căi de comunicaţie alternative. este recomandată asigurarea unui comportament elastic al structurii sub efectul acţiunii seismice de calcul. Încărcările seismice sunt determinate pe baza unor factori de comportare q≤1. Podurile disipative (sau ductile în terminologia Eurocode 8-2.

Componenta verticală poate fi în general neglijată. Calculul structural la acţiunea seismică În cele mai multe cazuri analiza structurală a structurilor pentru poduri poate fi realizată pe două modele plane: unul pe direcţia longitudinală şi altul pe direcţia transversală.1g). Metoda uzuală de calcul a structurilor pentru poduri la acţiunea seismică este un calcul elastic folosind metoda de calcul modal cu spectre de răspuns. astfel ca traficul să nu fie perturbat. după principiul forţelor laterale din capitolul 5. 2003 foloseşte denumirea de metoda modului fundamental pentru acest tip de analiză. 2003). Principiul de proiectare disipativă sau slab-disipativă a podurilor este identic cu cel aplicat şi altor tipuri de structuri.3. proiectare pe baza principiului de comportare disipativă este mai economică. chiar dacă unele elemente pot suferi avarii considerabile (Eurocode8-2. se pot folosi metode simplificate de calcul.2. Totuşi componenta verticală a mişcării seismice trebuie considerată în următoarele cazuri (Eurocode 8-2. 2003):  în cazul tablierelor realizate din beton precomprimat  pentru analiza efectelor asupra reazemelor şi rosturilor . Pentru metoda de calcul modal cu spectre de răspuns. raţiunile principale fiind cele de natură economică. Cerinţa fundamentală de proiectare la starea limită ultimă (SLU) este aceea de asigurare a integrităţii structurale (podul trebuie să-şi păstreze capacitatea portantă). În cazul în care răspunsul structurii este guvernat de un singur mod propriu de vibraţie.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat corespunzătoare unui răspuns elastic. în special în zonele de seismicitate redusă. În general. acţiunea seismică este definită prin spectre de răspuns două componente orizontale şi una verticală. Răspunsul seismic al unui pod este guvernat de un singur mod de vibraţie atunci când masa pilelor poate fi neglijată în comparaţie cu masa tablierului (≤20%) şi atunci când structura podului este regulată în plan orizontal (excentricitatea dintre centrul de masă şi cel de rigiditate este mai mică decât 5% din lungimea tablierului). Eurocode 8-2. folosind valori supraunitare ale factorului de comportare q. La starea limită de serviciu (SLS) structura poate suferi doar avarii minore.20 - . în zonele de seismicitate medie şi ridicată (cu valoarea de calcul a acceleraţiei de vârf a terenului ag>0.1 aplicabile pentru structuri multietajate. 3. Alegerea abordării de proiectare (disipativă sau slab-disipativă) este la latitudinea proiectantului.

La structurile pentru poduri. La limită. În cazul structurilor metalice. În Fig. de obicei la baza acestora. atunci când dimensiunea în plan este comparabilă cu lungimea de undelor seismice. cerinţele fundamentale de asigurarea a unui comportament ductil în zonele disipative le reprezintă prevenirea flambajului la nivel de element şi voalarea secţiunii.13. iar în Fig. punctele în care acţionează mişcarea seismică (prinderea în fundaţii a pilelor) pot înregistra mişcări diferite. astfel încât acţiunea seismică poate fi considerată aceiaşi pentru întreaga fundaţie a clădirii.3. Aceste zone care sunt supuse unor deformaţii inelastice importante trebuie proiectate şi detaliate astfel ca să dezvolte o ductilitate cât mai bună. cum sunt podurile. Sunt permise avarii minore la elementele secundare. Acest fenomen poate fi important la structurile cu deschideri mari condiţiile geologice şi topografice accentuează acest fenomen.21 - . prevenirea cedării din forţă tăietoare şi dispunerea înnădirilor în afara zonelor disipative. În cazul structurilor din beton armat sunt esenţiale armarea zonelor disipative care să asigure o confinare adecvată a betonului. inducând deformaţii şi eforturi suplimentare în structură.b. Tablierul trebuie proiectat astfel ca să rămână în domeniul elastic.a. Conform Eurocode8-2 (2003). La structurile cu deschideri mari. Ductilitatea şi conformarea seismică a structurilor pentru poduri Aspectele specifice podurilor sunt cele de asigurare a ductilităţii la nivel de structură.. cum ar fi rosturile de . o cedare fragilă din forţă tăietoare. Mişcarea diferenţiată a punctelor de rezemare a structurii se numeşte variabilitate spaţială a acţiunii seismice. este prezentat un exemplu de avariere datorită armării insuficiente a zonei disipative de la baza unei pile din b.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat  atunci când obiectivul proiectat se află în proximitatea unei falii active (componenta verticală a mişcării seismice este importantă în apropierea zonei epicentrale) Majoritatea structurilor au dimensiuni în plan relativ mici în comparaţie cu lungimea de undă a mişcării seismice.13.a. pilele unui pod înregistrează mişcări în contrasens. zonele disipative sunt amplasate în pile. variabilitatea spaţială a mişcării seismice trebuie considerată la determinarea răspunsului seismic al structurilor pentru poduri în următoarele cazuri:  atunci când există discontinuităţi geologice (de exemplu un teren slab situat direct peste rocă)  atunci când terenul are o topografie variată  dacă lungimea podului depăşeşte 600 metri 3.

care să elimine sau să limiteze transmiterea forţelor de inerţie de la suprastructură la pile. Atunci când nu este posibilă asigurarea unei rigidităţi uniforme.15. etc.). O cerinţa importantă este ca tablierul să nu se deplaseze de pe reazeme în urma deformaţiilor suferite în timpul acţiunii seismice. În cazul structurilor disipative.22 - . De aceea. reazemele. o soluţie posibilă este dispunerea unor rezeme de alunecare sau din elastomeri între suprastructură şi pilele cu rigiditate mare. rosturile de dilataţie) reprezintă elemente nedisipative. Astfel. pilele trebuie să aibă pe cât posibil o distribuţie cât mai uniformă a rigidităţii şi rezistenţei. ceea ce conduce la o solicitare neuniformă a acestora şi la cedarea lor prematură.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat dilataţie.14. în care eforturile din articulaţii plastice ţin cont de suprarezistenţa acestora (din cauza consolidării şi a rezistenţei reale mai mare decât cea caracteristică).1. . o ductilitate de ansamblu superioară se obţine atunci când articulaţiile plastice se formează simultan în cât mai multe pile. parapete. Astfel. Un exemplu de cedare a unui pod din cauza incapacităţii aparatelor de reazem de a prelua deformaţiile excesive induse de cutremur este cazul podului Showa avariat grav în timpul cutremurului din 1964 din Niigata. Atunci cândtablierul este continuu. Există multe cazuri când configuraţia terenului poate conduce la pile cu rigidităţi foarte diferite (Fig. pilele cu rigiditatea mai mare vor atrage forţe seismice mai mari.a).2). Comportamentul elastic al elementelor nedisipative (tablier. forţele de calcul asupra elementelor nedisipative trebuie să corespundă echilibrului de forţe la formarea mecanismului plastic. suprastructura (tablierul. Japonia (Fig. reazeme) se asigură pe baza principiilor de proiectare bazată pe capacitate (vezi capitolul 6.

b. Moehle şi Eberhard. La podurile oblice axa longitudinala a tablierului nu este perpendiculară pe elementele infrastructurii (pile şi culee).a.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat Fig. 2000. din 1971 (b).13.14. Fig. Avarierea unei pile de la viaductul Hanshin în timpul cutremurului din 1995 din Kobe. Tablierul acestor .23 - . SUA. Japonia (a) şi cedarea din forţă tăietoare la pilele unui viaduct la cutremurul San.

SUA (b) .24 - .b.15. Cedarea podului Showa în timpul cutremurului din 1964 din Niigata. conducând la deplasarea de pe reazeme a tablierului.a.b este prezentată colapsul unui viaduct oblic ca urmare a deplasării tablierului la rosturile de dilataţie. Fig. Japonia datorită deplasării de pe reazeme (a) – şi cedarea viaductului Gavin Canyon la cutremurul din 1994 din Northridge. În Fig. Din acest motiv podurile oblice şi cele curbe nu sunt recomandate în zone seismice. Eurocode 8-2.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat poduri au tendinţa să se rotească în plan vertical. 2003 recomandă evitarea podurilor cu un unghi oblic mai mare de 45° în zonele de seismicitate ridicată.15. Fig.15.

3. În cazul structurilor metalice se poate observa că structurile necontravântuite şi cele contravântuite excentric sunt cele mai ductile. deformaţiile inelastice de încovoiere şi de forfecare sunt foarte ductile. capacitatea structurii de a se deforma în domeniul inelastic (cu degradarea elementelor structurale. Cu cât lungimea unei pile raportată la înălţimea secţiunii (raportul αS = L/h) este mai mică. La structurile de poduri la care suprastructura este prinsă rigid de culee. structurile continue au o comportare seismică mai bună decât cele care au un număr mare de reazeme mobile şi rosturi de dilataţie.25 - . La structurile din b.T≤0.5 (în cazul structurilor mai puţin rigide – . în comparaţie cu cele de întindere. Astfel. În cazul proiectării pe baza principiului de comportare disipativă a structurii.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat În general.03 s) sau q=1. Această observaţie reflectă faptul că la structurile metalice.. factorul de comportare q are valori reduse în cazul pilelor cu un raport L/h redus. cu atât forţa tăietoare corespunzătoare formării articulaţiei plastice la baza pilei va fi mai mare.a. Structurile care sunt foarte rigide oscilează solidar cu terenul de fundare. Aceste structuri nu înregistrează amplificări importante ale mişcării seismice de către structură şi pot fi proiectate pe baza unor factori de comportare q=1 (în cazul structurilor foarte rigide . reflectă ductilitatea diferitelor tipuri de elemente disipative (a tipului de structură). rezultând deplasări relative apropiate de zero şi acceleraţii ale structurii apropiate de acceleraţia terenului. a diferitelor materiale folosite şi a principiului de proiectare folosit. metoda standard de analiză în cazul structurilor pentru poduri este metoda de calcul modal cu spectre de răspuns (un calcul elastic).4. Acestea din urmă sunt însă necesare pentru a limita eforturile din variaţii de temperatură. atunci când elementul structural este susceptibil la cedare din forţă tăietoare. rezultă o structură cu rigiditatea foarte mare în plan orizontal. Valoarea de referinţă a factorilor de comportare q pentru diferite tipuri de structuri este prezentată în Tabelul 1. dar fără a ajunge la colaps) este reflectată prin factorii de comportare q. forţa tăietoare reprezintă un mod de solicitare fragil. structurile bazate pe un comportament disipativ sunt caracterizate de factori de comportare mai ridicaţi. Tipuri de structuri şi factori de comportare Ca şi în cazul structurilor pentru clădiri. Dea ceea. Valorile factorilor de comportare q din Tabelul 1. iar cele contravântuite centric – cele mai puţin ductile.

unde L este distanţa de la articulaţia plastică până la punctul de moment zero. iar h este înălţimea secţiunii pe direcţia de acţiune a momentului încovoietor din articulaţi . Tabel 1.5 1.0 1.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat T>0.5 - 3.0 Arce 1.26 - .5 1.5 1.1λ( αs) Pile metalice: Pile verticale necontravântuite [supuse la încovoiere] – (a) Pile înclinate necontravântuite [supuse la încovoiere] – (b) Cadre contravântuite centric – (c) Cadre contravântuite excentric – (d) 1.5 1.0 2.03 s) 1.5 2.2 1. Tipul elementului ductil Pile din beton armat: Pile verticale supuse la încovoiere (a) Pile înclinate supuse la încovoiere (b) Comportament SlabDisipativ disipativ 1.2 2.2 3.5 3.03 s).5 Culee prinse rigid de suprastructură: În general Structuri "fixe" (cu perioada proprie de vibraţie în direcţia orizontală T≤0.5λ( αs) 2.0 αs =L/h.

 În cazul structurilor din b.a. Proiectarea pe baza conceptului de comportare disipativă implică acceptarea unor degradări în elementele disipative în urma acţiunii seismice de calcul. De aceea. Pentru forţe axiale care depăşesc 30% din rezistenţa secţiunii la forţă axială. Printre situaţiile care pot conduce la o ductilitate scăzută şi care necesită reducerea factorilor de comportare se numără următoarele (Eurocode 8-2. sunt valabile pentru forţe axiale din gruparea seismică de încărcări care nu depăşesc 30% din rezistenţa secţiunii la forţă axială.27 - . Solicitarea neuniformă a elementelor disipative conduce la concentrarea a deformaţiilor inelastice în câteva elemente structurale (pile). Eventualele degradări ale elementelor de rezistenţă trebuie să poată fin inspectate şi remediate. valori ridicate ale forţei axiale de compresiune pot reduce ductilitatea articulaţiilor plastice de încovoiere. adică degradări mai reduse ale elementelor disipative.atunci când structura îndeplineşte toate condiţiile care să-i sigure un comportament ductil.6 atunci când zonele disipative nu sunt accesibile. este necesară folosirea unui factor de comportare redus. Proiectare pe baza unor factori de comportare reduşi va implica o cerinţă de ductilitate redusă.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi plastică Referat Aceste valori reprezintă limita maximă a factorul de comportare care poate fi folosită în proiectare. În cazurile în care forţa axială de calcul depăşeşte 60% din rezistenţa secţiunii la forţă axială. Atunci când acestea nu sunt accesibile pentru inspecţie şi lucrări de remediere (de exemplu baza pilelor aflate în apă de adâncime mare) este necesară utilizarea unor factori de comportare reduşi faţă de valorile de referinţă. zonele disipative trebuie să fie accesibile. . încărcarea seismică fiind determinată pe baza unui factor de comportare q=1. ducând la o ductilitate redusă la nivelul întregii structuri şi la o capacitate redusă de disipare a energiei seismice. nu se poate conta pe un comportament disipativ al structurii. Eurocode 8-2 (2003) recomandă multiplicarea valorilor de referinţă a factorului de comportare q cu 0.. 2003):  Structuri cu un comportament seismic neregulat. Valorile factorul de comportare din Tabelul 1.

ing.upt.Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor şi construcţiilor pentru transporturi Referat 4. Bibliografie  Conf.ing. Virgil Fierbinţieanu – Proiectarea şi protecţia antiseismică a podurilor si construcţiilor pentru tansporturi – Editura Tehnică – 1985  P100 – 1 – 2006  Eurocode 8  http://cemsig.28 - .dr.ct.ro/ . Emil Neogoescu .dr.Conf.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful