Logistica, definire, continut si functii

Defiirea logisticii Logistica - reprezinta procesul de gestionare
strategica a achizitionarii, deplasarii si depozitarii materialelor, semifabricatelor si produselor finite ( alaturi de fluxurile informationale corespunzatoare acestor procese ) in interiorul firmei si al canalelor de marketing, cu scopul satisfacerii comenzilor cu cele mai mici costuri pentru un agent economic.

Logistica- este arta coordonarii supply chain-ului si
stiinta administrarii fluxului de bunuri, energie, informatie si alte resurse precum produse, servicii si oameni din sursa productiei pietei. Este dificil daca nu chiar imposibil sa realizezi comert international, procese de import/export globale, repozitionare internationala de materiale/produse brute si productie fara un suport logistic profesional.

In literatura de specialitate pentru a descrie activitati care compun astazi notiunea de logistica au fost utilizate o serie de concepte precum logistica de afaceri, distributia fizica, managementul resurselor materiale, logistica distributiei, logistica marketingului, logistica interna, logistica externa ori distributie. O prima definire a logisticii apartine unei asociatii de

in vederea satisfacerii superioare a nevoilor consumatorilor. fără precedent.profil din Statele Unite. Limitele acestei definitii sunt evidente – continutul logisticii era redus la doar una dintre fatetele actualului concept. „Logistica cuprinde mijloacele şi aranjamentele cu care se pun în aplicare tacticile şi strategiile. multi manageri executivi percep inca simplist rolul logisticii. diferită de cea de marketing. Schimbările produse în organigrame. de servicii si informatii aferente. Strategia decide unde să se acţioneze. Termenul „logistică“ a fost utilizat pentru prima oară în domeniul militar. anume la distributia fizica. preocupati fiind de propria activitate si de bunul mers al departamentului lor si neglijand impactul deciziilor lor asupra rentabilitatii si a valorii adaugate a produselor si serviciilor firmei. producţie sau comercială. Conceptul a evoluat din nevoia forţelor militare de a se aproviziona în timpul războaielor. iar la nivelul multor organizaţii o structură separată. precum şi dorinţa de a cunoaşte şi utiliza cele mai noi instrumente şi aplicaţii în acest domeniu confirmă ascensiunea logisticii. In 1991 aceeasi asociatie americana redefineste continutul logisticii astfel: logistica este procesul planificarii si controlului eficient si eficace al fluxului de materii prime si bunuri. Secolul al XXI-lea a debutat cu o creştere. în prezent constituind un domeniu de cercetare distinct. a gradului de globalizare a pieţelor. conceptul de management logistic constituind o arie managerială deosebit de importantă pentru organizaţie. de la sursa la destinatia acestora. logistica s-a extins treptat şi în activitatea economică. Utilizată pentru prima dată în domeniul militar.In 1976 aceasta considera logistica ”ansamblul proceselor operative la care sunt supuse marfurile in traseul lor catre consumator”. . logistica fiind considerată acea ramură a artei războiului care se ocupă de mişcarea şi aprovizionarea trupelor. alaturi de compartimentele de marketing. logistica aduce trupele în punctul respectiv“ (Antoine Jomini). fapt demonstrat de aparitia departamentelor de logistica in organigrama firmelor. Dupa 1980 logistica s-a bucurat de o atentie sporita. Cu toate acestea.

au fost nevoiţi să identifice sisteme de control al costurilor.Astfel. pentru operaţiunile forţelor terestre. În războiul modern. cu care diversele naţiuni sau state au încercat să îşi impună forţa militară asupra vecinilor. aproximativ 2. acest termen relativ nou defineşte o practică foarte veche. ajungând să trebuiească să facă faţă unor cerinţe din ce în ce mai mari. în timpul războiului din Irak. o divizie blindată a SUA consuma zilnic: 5. Treptat. După terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial. oamenii de afaceri. Apropierea dintre scopurile şi mijloacele conflictelor armate şi politicile economice expansioniste este suficientă pentru a explica interesul acordat conştientizării şi dezvoltării logisticii începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Roma sau Imperiul Bizantin. În anii ’80 eforturile de eradicare a foametei în Etiopia au impus aplicarea principiilor logistice în desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu alimente. .000 porţii de mâncare. existau militari ce purtau numele de „Logistikas“. Anii ’50 au adus cu ei recesiunea economică şi astfel. coincide cu apariţia armatelor organizate.1 milioane litri de apă şi 80. precum şi în alte domenii. aşa cum este ea înţeleasă în zilele noastre. Aceştia erau responsabili cu problemele financiare şi de aprovizionare. în contextul reducerii drastice a profiturilor firmelor. apte să menţină sau să sporească eficienţa activităţii proprii. Aceste nevoi de aprovizionare au fost şi sunt în continuare îndeplinite de structuri logistice specifice. pentru ca materialele să ajungă la locul potrivit. Spre exemplu. cantitativ şi calitativ. armatele participante au elaborat şi utilizat diferite modele de sisteme logistice.000 tone de muniţie. de multe ori în parteneriat cu firme private. conceptul şi metodele logistice au fost ignorate temporar. atunci când era necesar. specialiştii armatelor moderne pornesc de la ideea că acesta trebuie să definească totalitatea condiţiilor materiale şi de asistenţă necesare realizării cu succes a acţiunilor militare. în baza unor contracte de prestări servicii încheiate cu ministerul de resort. În Grecia Antică. firmele producătoare având ca principal obiectiv satisfacerea cererii sporite de mărfuri din anii postbelici. utilizarea termenului de logistică s-a extins şi în activitatea economică. În abordarea conceptului de logistică. Importanţa şi amploarea logisticii militare a evoluat concomitent cu dezvoltarea industriei de apărare şi reconsiderarea conceptelor despre război. peste 1.1 milioane litri de combustibil. Apariţia logisticii militare.

repararea şi întreţinerea căilor de comunicaţii. Conform Manualului NATO: a. Noile condiţii create implică o răspundere deosebită pentru logistica militară şi acest lucru se concretizează într-o serie de misiuni principale: . evacuarea şi spitalizarea militarilor răniţi sau bolnavi. Introducerea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnologiei. Logistica este responsabilă de planificarea şi executarea deplasării şi de menţinerea forţelor la capacitate ridicată de luptă. depozitarea şi păstrarea materialului militar. viteza de transport.asigurarea fondurilor băneşti necesare plăţilor. costurile ş.asigurarea serviciilor poştale etc. având în vedere reorientarea strategiilor de desfăşurare a acestuia. . .construirea. . Conflictele „moderne“ au evidenţiat pe deplin rolul dezvoltării tehnologice (sisteme integrate de arme de nivel tehnologic ridicat. precum şi reconsiderarea atitudinii managerilor/liderilor (militari şi politici) faţă de individ au dus la schimbarea consistenţei acţiunilor militare. .asigurarea spitalelor de campanie şi punctelor de prim-ajutor cu medicamente şi tehnică medicală.încheierea contractelor cu furnizorii pentru achiziţionarea materialului militar de toate felurile.organizarea. gradul înalt de înzestrare tehnico-materială şi aprovizionarea continuă a forţelor cu tot ceea ce este necesar pentru trai şi pentru luptă.organizarea şi realizarea hrănirii trupelor. dar şi al logisticii militare (calitatea materialelor. . dar şi la creşterea considerabilă a consumurilor de resurse. completarea şi repararea tehnicii militare.întreţinerea. digitizarea câmpului de luptă etc. . . . calitatea factorului uman angajat. în obţinerea victoriei în teatrele de operaţii. cantităţile. planificarea şi executarea transportului în scopul distribuirii materialului militar al forţelor.).).logistica are valenţe noi. . precum şi nivelul tehnic ridicat încorporat în mijloacele de luptă.a.transportul. Este din ce în ce mai evident ponderea mare pe care o deţine. Logistica este ştiinţa planificării şi asigurării mişcării şi întreţinerii forţelor. . b.asigurarea asistenţei medicale.

• distributie. de cele mai multe ori companiile apeleaza . Logistica comporta planificarea. implementarea si controlul fluxurilor fizice de materiale si de produse finite. local). stocare. • Logistica de suport a clientilor ( servicii dupa vanzare ) – aici vorbim despre o parte a logisticii oferite clientilor. pick-ing.Un alt avantaj major al noului concept vizeaza abordarea activitatilor care compun logistica in stransa legatura cu contributia lor la rentabilitatea si valoarea adaugata a produselor oferite consumatorului. astfel incat sa se satisfaca cerintele clientilor in conditii de eficienta si de eficacitate. Din punct de vedere al domeniului de aplicare. intrastat etc. domeniul logisticii acopera urmatoarele activitati principale: • depozitare (manuire. inventariere. de la punctele de provenienta ale acestora la punctele de utilizare. etichetare. • vama – formalitati vamale. livrare etc). Termenul si conceptul de logistica au aparut pe piata in ultimii 10 ani. putem descoperi cateva categorii ale logisticii: • Logistica industriala– legata direct de procesul productiei – asigura intregul proces supply chain din care logistica face parte • Logistica serviciilor – toate serviciile logistice sunt oferite si adaptate nevoilor si cerintelor clientilor cu toate detaliile particulare pentru fiecare client. national.Aceasta abordare largeste semnificativ continutul logisticii. In opinia mea. • transport (international. • alte servicii logistice dezvoltate si adaptate nevoilor clientului.Logistica nu mai este privita exclusiv ca un ansamblu de procese operative la care sunt supuse marfurile de la producator catre consumator (vechiul concept de logistica).

contabilitate. • Logistica generala – acopera domeniul in care clientii cu mai putina experienta in logistica denumesc tot procesul ca „logistica”. un termen general care acopera mai mute functii ale companiei ( administratie. fluxul de materiale (si de informatii adiacente) de la originea lor. In final putem definii logistica ca totalitatea activitatilor organizatorice. prin intermediul furnizorilor si pana la livrarea produselor finite catre clienti precum si service-ul post-vanzare”. din experienta mea. Logisticareprezinta asadar capacitatea de organizare si realizare a fluxurilor de persoane sau de marfuri pentru a obtine ceea ce se doreste intr-un timp si spatiu optim cu costuri minime. plati. . de gestiune si strategice care coexista in cadrul companiilor. etc ) – acest mod de organizare al departamentului logistic nu aduce bune rezultate deoarece riscul de a pierde controlul si de a declansa un mic haos este mai ridicat. am descoperit in multe companii un mix de functii inclus in „departmentul logistic” sau in alte companii functii in afara sa care trebuiau incluse in acest departament. In acest timp am aflat ca majoritatea clientilor cauta sau cer suport logistic fara sa aiba vreo idee despre acest domeniu de aceea specialistii care vor sa faca oferte ar trebui sa le faca clientilor un minim training introductiv. achizitii.la outsourcing pentru astfel de servicii. inclusiv la serviciile de merchandising care sunt incluse in serviciul de logistica. managementul parcului auto. ca sa identifice impreuna cu acesta nevoile lui exacte. Legat de functiile acoperite de departamentul logistic in structura organizationala. sa-i explice fiecare proces din supply chain si sa il convinga ca solutia oferita este cea mai buna pentru el din punct de vedere al raportului pret calitate.

Firmele de prestigiu. in satisfacerea cerintelor tot mai exigente ale acestora. logistica are in vedere nu numai fluxul parcurs de o marfa de la producator la client. In acelasi context. implementarea si controlul fluxului fizic de materiale. componentele logisticii. o logistica bine pusa la punct se constituie in elementul castigator pentru atragerea si pastrarea clientilor. toate acestea constituind. 1. Aceste activitati includ prognoza. achizitia. de fapt. a membrilor canalului si a clientilor.logistica implica planificarea. atat pentru ele. iar in aceste conditii. astfel incat sa-si reduca vizibil costurile. In era moderna. Logistica implica de fapt conducerea intregului lant de furnizare. a operatorilor de piata. construit din fluxurile care contribuie la formarea si adaugarea de valoare de catre participantii la acest lant (incepand cu furnizorul si terminand cu consumatorul final sau utilizatorul industrial). respectiv activitatea furnizorilor. planurile de productie. firmele trebuie sa-si intensifice preocuparile pentru desfasurarea unei logistici eficiente.CONTINUTUL LOGISTICII In opinia unora. in scopul satisfacerii nevoilor clientului si obtinerii unui profit corespunzator. cu implicatii pozitive. informatii intre punctul de origine si punctul de consum. pentru a-si dezvolta eficienta sistemului de distributie fizica. Distributia se constituie intr-un element de prima insemnatate in servirea clientilor. produse finite. a agentilor de aprovizionare. activitatea de logistica implica administrarea intregului sistem de distributie fizica al canalului de marketing. inregistrarea comenzilor. cat si pentru clienti. 2. Avand in vedere aceste considerente rolul logisticii este vital in activitatea economica. ci si fluxul produselor si al materialelor de la furnizori la producatori. in prezent utilizandu-se destul de putin instrumentele moderne de decizie pentru . De altfel. depozitarea si organizarea transporturilor. din ce in ce mai mult. ca ii pot pastra numai in conditiile in care distributia fizica se ridica la pretentiile acestora.In asemenea conditii. firmele serioase stiu ca pot atrage tot mai multi clienti. logistica reprezinta un important element de costuri in activitatea oricarei firme. Costurile activitatilor logistice sunt tot mai ridicate. In acest domeniu exista inca serioase rezerve. gestiunea stocului.

acest lucru ramane un ideal. utilizarea intr-o tot mai mare masura a calculatoarelor. vom remarca faptul ca si obiectivele acesteia sunt tot atat de complexe.coordonarea activitatilor de transport. evolutiile pe planul tehnologiei informatiilor influenteaza in mod hotarator activitatea logistica. obiectiv care. pentru planificarea si optimizarea transporturilor si a rutelor de transport. orice comerciant cu amanuntul. contribuind din plin la imbunatatirea distributiei fizice a marfurilor. In aceste conditii.) ridica foarte multe probleme. a codurilor uniforme de produse. intr-un magazin de genul Bucur Obor. manipularea. pentru gestionarea eficienta a stocurilor. activitatile aferente comercializarii acestora (comandarea. In alta ordine de idei. Acesta este de fapt primul obiectiv al activitatii de logistica. reformulat. In asemenea conditii. Pornind de la asemenea considerente legate de caracteristicile si importanta logisticii in perioada actuala. ar fi oferirea de maximum de servicii la cele mai mici costuri. Desigur. Daca la inceputul secolului trecut intrun magazin se gaseau la vanzare mai putin de 1000 de marci de produse. producatorii si angrosistii pot dispune de informatii exacte si pertinente legate de nivelul si structura stocurilor aflate in reteaua cu amanuntul. pentru controlul stocurilor. in prezent. In acest sens. controlul stocurilor etc. se comercializeaza zeci sau chiar sute de mii de sortimente de produse. de nevoile acestora. a diversificarii gamei sortimentale a acestora. Este de la sine inteles ca punctul de plecare in punerea la punct a unui sistem logistic ramane studierea nevoilor de servire a consumatorilor si atentia deosebita ce trebuie acordata serviciilor si satisfacerii clientului. depozitarea. poate sa-si comande si sa primeasca in cel mai scurt timp posibil marfurile de care are nevoie. conectat la furnizorii sai. a schimburilor electronice de date si a transferurilor electronice de fonduri au permis firmelor sa-si creeze sisteme avansate pentru procesarea comenzilor. Unirea etc. 3. Un alt element important este nevoia perfectionarii activitatii logistice si a fost impusa si de cresterea varietatii produselor. obiectivul in cauza trebuie privit doar . avand astfel posibilitatea sa raspunda intr-un timp optim cerintelor lor si implicit ale populatiei. La randul lor. a sistemelor electronice de scanare la locul de vanzare. transportul. pentru o depozitare si o manipulare eficienta a marfurilor. a inregistrarilor prin satelit. 4.

toate acestea. principalul obiectiv al sistemului logistic trebuie sa fie si sa ramana asigurarea nivelului planificat de servicii la cel mai redus cost. acest lucru contribuind. Alaturi de acest obiectiv. Stabilirea obiectivelor activitatii de logistica se constituie intr-o activitate de prima importanta a managementului firmei. Un alt obiectiv. este reducerea costurilor de stoc si de distributie. care luate la un loc conduc la cresterea costurilor de distributie. la indeplinirea primului obiectiv. nici un sistem logistic neputand sa maximizeze serviciile oferite clientilor concomitent cu maximizarea costurilor de distributie. minimizarea costurilor presupune o livrare mai rara. oameni Elementul pozitiv ce urmeaza este profitul. tot subsidiar primului. In contrast. Desi un asemenea obiectiv poate fi privit ca un obiectiv distinct. Marketing: Logistica externa Astfel.. de fapt. Si in acest caz se pot face aprecierile de mai inainte. In aceste conditii. o varietate larga a produselor. un alt obiectiv al logisticii are in vedere micsorarea distantelor de spatiu si de timp dintre oferta si cererea de marfuri. a obiectivului pentru care aceasta a fost infiintata.ca o tendinta. alaturi de alte actiuni. Aceasta deoarece maximizarea serviciilor presupune o livrare rapida.cele cinci categorii de activitati primare implicate in obtinerea avantajului competitiv sunt: . alaturi de altele. Organizare. insumand servicii mai reduse oferite clientilor. respectiv asigurarea nivelului planificat de servicii la cel mai redus cost. diminuarea distantelor in cauza conducand. stocuri relativ mari. Activitati primare:Logistica interna. el este totusi subsidiar primului. Elemente de sprijin:Infrastructura firmei. la realizarea obiectivului general al firmei. stocuri mai mici etc. la realizarea. precum si multe alte servicii.

In conditii optime. planificarea transportului. depozitarii si sortarii intrarilor necesare realizarii produsului. 1. depozitarea. intretinerea echipamentului. depozitarea si distributia fizica a produsului catre consumatori.Operatiile logistice incep cu aprovizionarea cu materii prime si materiale si se incheie cu distributia fizica a produsului final catre consumator . testarea. d) Marketingul si vanzarile: cuprinde activitati legate de oferirea produsului si convingerea consumatorului sa achizitioneze produsul (publicitatea. logistica adauga valoare acestora pe parcursul prelucrarii si distributiei acestora. pregatirea personalului de vanzare. relatiile in cadrul canalului si stabilirea pretului). oferirea de piese de schimb. cum ar fi: distributia produselor finite. c) Logistica externa: cuprinde activitati asociate cu colectarea. manipularea materialelor.Odata achizitionate materiile prime si materialele. gestionarea comenzilor si activitatea de planificare a livrarilor. Cu alte cuvinte. materialelor. un subansamblu va avea o valoare mai mare odata incorporat intrun produs ori un produs va fi mai valoros decat suma partilor sale . Fluxul material:. pregatirea. materiile prime. ransportul. promovarea.a) Logistica interna: aceasta cuprinde activitati asociate primirii. alegerea canalului de distributie. sporturilor si returnarea marfurilor la furnizori. repararea. tiparirea indicatiilor pe ambalaj etc.). subansamblele si produsele finite castiga valoare pe parcursul fiecarei etape a transformarii lor in produs finit si mai apoi a distributiei lor catre consumator. controlul stocurilor..Logistica este vazuta ca interactiunea a doua fluxuri. cel informational si cel al materiilor prime. cum ar fi asigurarea necesarului de materiale precum si prelucrarea. organizareadepozitelor. materialele. e) Serviciile: sunt menite sa sporeasca valoarea produsului (instalarea. Logistica asigura legatura unei intreprinderi cu clientii si furnizorii sai. subansamblelor si produselor finite – produse finale sau industriale. b) Operatiile de suport al productiei: aceasta reprezinta activitatile asociate cu transformarea intrarilor in produse finite. cum ar fi manipularea materialelor. ajustari etc.

planificarea transporturilor si returnarea marfurilor la furnizori. in momentul intrarii in consum. vor exista mii de operatiuni care fiecare in parte va contribui la sporirea valorii produsului final.componente.Pentru un mare detailist. logistica poate incepe cu achizitionarea produselor si se poate finaliza cu desfacerea acestora catre consumatorul final. cum ar fi manipularea materialelor. un produs va avea o valoare mai mare decat odata iesit pe portile fabricii. depozitarea. controlul stocurilor. logistica interna priveste si activitati asociate primirii. 2) Logistica interna.Logistica interna este denumita in unele lucrari de specialitate „Achizitie” sau pur si simplu „Cumparare” sau „Aprovizionare”. logistica este esntiala in satisfacerea superioara a nevoilor de consum. Pentru un mare producator. Pentru unspital logistica incepe cu procurarea medicamentelor si a echipamentelor necesare si se incheie cu asistenta post-operatorie.In cele mai multe cazuri logistica interna a unui producator este similara cu distributia fizica a furnizorului la care acesta apeleaza – doar ca in cazul furnizorului operatiile logistice vizeaza „produse” iar in cazul producatorului 3) Responsabilitatile logisticii privind productia nu privesc aspectele tehnice ci mai degraba raspunsurile la unele intrebari: -Ce materii prime si materiale sunt necesare? Cand trebuie facuta aprovizionarea? De unde vor fi achizitionate materiile prime? Cu ce vor fi transportate? Unde vor fi depozitate? Unde se va realiza productia? Logistica este deci raspunzatoare cu planificarea aspectelor mai sus entionate ale productiei si cu procurarea materialelor necesare productiei. la momentul potrivit si cu costuri cat mai mici.Pe langa achizitia propriu-zisa. . De asemenea. depozitarii si sortarii intrarilor necesare realizarii produsului. Indiferent de dimensiunea afacerii ori domeniul de activitate.Aceste concepte insa nu surprind toate operatiile specifice logisticii interne.

celelalte tipuri de intermediari si consumatorii in canale de marketing a caror sarcina este livrarea produsului in cantitatile dorite si in varietatea dorita. miscarea materialelor presupune nevoi diferite in privinta unor aspecte. Cu alte cuvinte desfasurarea fiecarui proces logistic. membrii canalelor logistice si clienti.4). 5)Fluxul informational: Obiectivul Sistemului informational logistic este identificarea nevoilor diferitelor domenii functionale si operationale ale logisticii. fie ca este vorba de functiuni sau de operatii.Informatiile constituie suportul fundamentarii deciziilor. fluxul functional furnizeaza date esentiale indeplinirii functiilor logisticii. precum marimea comenzii.Prezentul capitol va analiza patru dintre functiile logisticii: . disponibilitatea materialelor ori urgenta unei anumite operatii.Toate sistemele de distributie fizica au in comun o caracteristica: ele leaga producatorii. Distributia fizica: fiind cunoscuta si sub numele de logistica externa. logistica coordoneaza activitatile efectuate de furnizori. implica nevoi informationale specifice. In cadrul fluxului informational pot fi identificate doua fluxuri componente: un flux informational functional si unul operational. agentii de achizitie. adica fluxuri cu valoare adaugata de la furnizori catre utilizatorii finali. Astfel.Daca fluxul operational furnizeaza date care faciliteaza integrarea performantelor operationale ale logisticii. In diferitele domenii functionale ale logisticii. FUNCtiile logisticii Scopul logisticii este de a crea lanturi de livrare. realizand concordanta cererii cu oferta atat sub aspect temporal cat si spatial si sortimental. Obiectivul Sistemului informational logistic este armonizarea tuturor acestor nevoi specifice. fiind de competenta Sistemului informational logistic sa obtina aceste informatii in timp util. angrosistii.agentii economici grupati pe parcursul acestui traseu dau continutul unui canal de distributie. Distributia fizica priveste miscarea produselor de la producator la consumator. specialistii in marketing. detailistii.

Fluxurile informationale asigura caracterul integrator al operatiilor si activitatilor logistice.Intregul proces incepe prin primirea si inregistrarea unei comenzi. In baza comenzii se intocmeste o dispozitie de livrare care este transmisa magaziei de produse finite. interpretare si distributie a acestora. procedee de identificare a datelor relevante. analiza si strategie. metode. Fluxurile informationale au fost neglijate deoarece nu erau considerate importante pentru consumatori.ea va fi tratata ulterior dat fiind rolul ei integrator al activitatilor si operatiilor specifice celorlalte domenii functionale logistice. proiectarea sistemului informational logistic. . de culegere si distributie a acestora. transportul marfurilor si serviciile oferite clientilor. Rolul lui este de evaluare a nevoilor de informatii logistice a managerilor si clientilor intreprinderii.Ele constituie fundamentul derularii tuturor activitatilor si operatiilor logistice. facturarea. limitata la viteza de circulatie a documentelor. coordonarea activitatilor de transport. prelucrare. surse de date. analiza. Informatiile de la nivel tranzactional privesc inregistrarea si procesarea comenzilor. Contributia sistemului informational la desfasurarea activitatilor si opratiilor logistice poate fi surprinsa la patru nivele: tranyactional. bunuri si servicii aferente. SISTEMUL INFORMATIONAL LOGISTIC Sistemul informational logistic este alcatuit din specialisti. La magazia de produse . In plus viteza. Ca o recunoastere a importantei informatiei. 1. tehnici. alaturi de fluxul de materii prime. cu care circulau informatiile era deficitara.1) 2) 3) 4) . culegere. politica de stocuri si depozitarea ambalarea si manipularea Cu toate ca proiectarea infrastructurii logisticii este de asemanea considerata drept functie a logisticii. control. Rolul sistemului Informational logistic Initial obiectivul logisticii il constituia eficienta fluxurilor de bunuri in canalele logistice. In prezent insa acuratetea si viteza cu care circula informatia este indispensabila eficientei logisticii. conceptul modern de logistica include fluxul de informatii.

pe dispozitia de livrare se opereaza cantitatea livrata pe baza careia mai departe se va intocmi factura de livrare. La al treilea nivel se realizeaza analiza si decizia. menite sa determine performantele inregistrate si eventualele alternative operationale. Principiile Sistemului Informational Logistic: 1) principiul disponibilitatii informatiilor logistice – implica rapiditatea cu care informatiile sunt transmise factorilor de decizie precum si posibilitatea de acces la informatiile necesare. amplasarea si amenajarea spatiilor. 2) principiul acuratetii informatiilor . analiza costbeneficiu a activitatilor si operatiilor logistice desfasurate precum si metodele. se impune supradimensionarea nivelului stocurilor pentru a face fata eventualelor fluctuatii ale cererii. la acest nivel se identifica potentialele probleme operationale de procesare a comenzilor. serviciile oferite clientilor si calitatea produselor oferite. Ultimul corespunde planificarii strategice.Informatiile furnizate de acest nivel asigura fundamentarea strategiilor logistice ale intreprinderii. instrumentele folosite in analiza si interpretarea datelor.finite. Sunt deci informatii tactice.poate fi definita de gradul in care informatiile utilizate sau furnizate de SIL corespund realitatii. Concret este vorba de optiuni privind mijloacele de transport folosite. . ci si de clienti. Prin urmare precizia datelor furnizate de SIL reduce incertitudinea si costurile activitatilor si operatiilor logistice. In cazul in care datele furnizate de SIL nu sunt precise. eficienta diferitelor activitati desfasurate. urmarindu-se identificarea. in departamentul desfacere. de ex.In acest sens informatiile trebuie sa poata fi accesate nu numai de factorii de decizie interni . Cerintele unui SIL modern necesita ca datele privind nivelul si miscarile stocurilor sa fie corecte cu o probabilitate mai mare de 99 %. indiferent de momentul in care datele sunt solicitate sau de locatia clientilor. rutele si orarele curselor de transport. dotarea lor cu echipamente si deservirea cu personal. evaluarea si compararea alternativelor tactice. Informatiile de la nivelul al doilea privesc controlul productivitatii muncii.

In esenta „decuplarea” operatiilor logistice permite aprovizionarea cu materii prime. .3) principiul oportuni 646c25g tatii informatiilor logistice – pentru a compensa lipsa unor informatii oportune. Riscurile pe care le presupune politica de stocuri a intreprinderii sunt determinate de mai multi factori: -nivelul cheltuielilor cu stocurile. aducandu-si astfel contributia la valoarea oferita acestora.posibilitatea uzurii morale a bunurilor depozitate. -posibilitatea degradarii bunurilor depozitate. solutia este invariabil cresterea nivelului stocurilor.Existenta stocurilor permite agentilor economici o specializare teritoriala. ceea ce are un efect negativ asupra eficientei operatiilor logistice. intreprinderea nu va putea folosi o mare parte din capitalul sau pentru alte investitii. Eficienta operationala este de multe ori rezultatul unor costuri reduse. care permite alimentarea utilizatorului pe masura nevoilor sale. STOCURILE Stocul reprezinta un ansamblu de bunuri sau de articole acumulate in vederea unei utilizari ulterioare. -„Decuplarea” operatiunilor de aprovizionare – productie – desfacere este cea de a doua functie a stocurilor.t si un mare impact asupra eficientei activitatii logistice. fara ca acesta sa fie perturbat de intarzieri in livrari sau de incapacitatea temporara a furnizorului de a fabrica respectivele bunuri. 4) principiul flexibilitatii – un sistem informational logistic flexibil trebuie sa poata satisface nevoile tuturor clientilor. productia si desfacerea produselor finite in cantitati mai mari decat nivelul curent al . -imobilizarea unei parti insemnate din capital in stocuri. Functiile stocurilor: -Specializarea „geografica” a agentilor economici este o prima functie a stocurilor. Deciziile privind stocurile au un risc ridica.

-Asigurarea concordantei cererii cu oferta – impune cooperarea producatorilor si a intermediarilor din cadrul unui canal logistic TRANSPORTURILE Transporturile reprezinta una dintre functiile logisticii firmei. intermodal. Existenta stocului de siguranta compenseaza discontinuitatile ce pot aparea fie in privinta cererii de produse finite. navale. in functie de mai multe criterii. DEPOZITAREA Rolul si locul depozitarii in activitatea firmei: Din punct de vedere tehnic. Fiecare dintre ele are avantajele si dezavantajele sale. fie a aprovizionarii cu materiale. depozitarea presupune existenta unor spatii special amenajate pentru primirea materialelor si produselor de tot felul. Efectiv integrata in sistemul logistic al unei intreprinderi. firma are pentru inceput posibilitatea optarii intre mai multe moduri de transport: -feroviare. . depozitarea faciliteaza viteza de desfasurare a activitatilor logistice si usureaza fluxul materiilor prime. realizandu-se astfel reducerea cheltuielilior prin transporturi consolidate si diferite discounturi la cantitatile mari achizitionate. in procesarea acestora sau in efectuarea transporturilor. rezultate din intarzieri in inregistrarea comenzilor. -Amortizarea incertitudinii reprezinta a treia functie a stocurilor. rutiere.Optiunea pentru unul dintre ele se face prin analiza comparativa a acestora.cererii. materialelor si produselor de la sursa la destinatie. Activitatile de transport trebuie realizate cu respectarea principiilor economiilor de scara si de distanta Locul si rolul transporturilor in activitatea firmei: Transporturile indeplinesc doua functii: deplasarea bunurilor in cadrul canlului logistic precum si depozitarea bunurilor in tranzit Alternative in transportul marfurilor: In constituirea unui mix de transport. prezentate in continuare din perspectiva logisticii.aeriene. asigurand deplasarea bunurilor si depozitarea bunurilor in tranzit. conducte.

informatizate. urmatorul pas logic consta in proiectarea acestuia. fiind intalnita si la nivelul celorlalte functii logistice. mecanizate. -planificarea modalitatilor in care marfurile vor fi depozitate . De exemplu. . automatizate. In proiectarea unui depozit trebuie avute in vedere: -utilizarea la maximum a suprafetei utile -eficientizarea miscarii materialelor. dintre care cele mai importante sunt: -Formarea stocurilor conjuncturale -Formarea sortimentelor de marfuri -Suportul productiei -Asigurarea prezentei pe piata Principiile operationale ale depozitarii: Odata stabilita necesitatea folosirii unui depozit. descarcarea mijloacelor de transport si in cele din urma transportul nu ar fi posibil. depozitul constituie locul unde sunt realizate majoritatea operatiilor de manipulare. In lipsa unor astfel de operatiuni. Alternative in manipularea marfurilor: -semiautomatizate. activitatile de transport presupun manipularea marfurilor sau materialelor. Cu toate ca operatiile de manipulare se regasesc la nivelul mai multor functii logistice. MANIPULAREA MARFURILOR Rolul si locul manipularii marfurilor in activitatea firmei: -Manipularea marfurilor este o functie logistica ce nu se bucura de autonomie. incarcarea.Functiile depozitarii: Consolidarea transporturilor Formarea sortimentelor de marfuri Facilitarea unor operatii specifice Corelarea temporara a cererii cu oferta O a doua categorie de functii ale depozitarii au implicatii asupra serviciilor oferite clientilor.

AMBALAREA Ambalarea este procesul prin care se asigura protectia produsului in traseul sau de la producator catre consumator. Ambalajul este un ansamblu de elemente materiale care acopera un produs. precum si inlesnirea acestor operatii. fie avand in vedere eficienta ambalajului din punctul de vedere al logisticii. transportului. . desfacerii si consumului. asigurand calitatea si integritatea lui in decursul manipularii. depozitarii. Functiile ambalajelor:a) b) protectia produselor cresterea eficientei operationale logistice c) comunicatia in legatura cu produsul Definitia in cateva cuvinte a logisticii este:transportul si manipularea marfurilor de la punctul de productiei la punctul de consum sau de utilizare. Necesitatea standardizarii dimensiunii ambalajelor: Proiectarea unui ambalaj poate fi facuta fie potrivit opticii marketingului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful