INTRODUCERE

“Contabilitatea este una din cele mai sublime creaţii ale spiritului omenesc pe care fiecare bun gospodar ar trebui s-o folosească în gospodăria sa.” GOETHE Am ales această temă “Contabilitatea şi analiza cheltuielilor şi veniturilor” pentru a studia îndeaproape cheltuielile şi veniturile înregistrate pe parcursul unei perioade în societatea SUDV Braşov S.A., în vederea determinării rezultatului exerciţiului în urma analizării acestora. Scopul lucrării este de a analiza modul în care dinamica şi structura cheltuielilor sunt reflectate în mod sintetic în activitatea întreprinderii pe linia folosirii eficiente a surselor de care dispune în vederea sporirii eficienţei întregii activităţi desfăşurate. Lucrarea este elaborată în cinci capitole. În primul capitol sunt prezentate aspecte teoretice şi reglementările contabile ale cheltuielilor, veniturilor şi a rezultatului exerciţiului financiar, precum şi rolul pe care acestea le îndeplinesc în economie. În cel de-al doilea capitol sunt prezentate date generale ale firmei S.C. SUDV S.A., la finalul capitolului fiind analizaţi principalii indicatori economico-financiari din ultimii trei ani. Capitolul al treilea dezvolta studiul cu privire la monografia contabilă a cheltuielilor şi veniturilor, precum şi determinarea rezultatului exerciţiului, analiza are loc în luna decembrie 2009. Capitolul patru conţine analiza economico-financiară şi sistemul informatic a cheltuielilor si veniturilor, iar în capitolul al cincilea sunt prezentate concluziile şi propunerile. Datele pe baza cărora s-a elaborata studiul de caz sunt ale societăţii SUDV Braşov S.A., societate al cărui obiectiv principal de activitate este fabricarea produselor de tăiat. Exemplul practiv analizează în profunzime influenţele tuturor factorilor determinaţi asupra rezultatului financiar.

CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢII TEORETICE PRIVIND CHELTUIELILE ŞI VENITURILE

2

1.1. Aspecte generale şi reglementări contabile
Contabilitatea include în obiectul său evidenţa, calculul, analiza şi controlul mişcărilor interne şi a transformărilor suferite de elementele patrimoniale în urma operaţiunilor desfăşurate de către o entitate. De regulă, veniturile şi cheltuielile nu sunt egale între ele şi ca urmare se înregistrează o modificare a volumului patrimoniului, modificare care este reflectată în contabilitate prin intermediul rezultatului exerciţiului (a profitului sau a pierderii). Informaţiile furnizate de către contabilitate despre profitabilitatea şi performanţele unei întreprinderi sunt utile pentru „a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente. Ele sunt utile şi pentru formularea raţionamentelor despre eficienţa cu care întreprinderea poate utiliza noile resurse”.1 Bilanţul prezintă activele, datoriile şi capitalurile proprii, pe baza cărora se evaluează poziţia financiară a unei întreprinderi. Contul de profit şi pierdere (Contul de rezultate) prezintă veniturile şi cheltuielile pe baza cărora se evaluează performanţele întreprinderii respective. Cadrul general defineşte cheltuielile şi veniturile, astfel2:  Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.  Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţiile acţionarilor.

1.2. Caracterizarea cheltuielilor şi veniturilor
Contabilitatea financiară a cheltuielilor şi veniturilor este organizată având la bază concepţia dualistă. În consecinţă , ea are ca obiect evaluarea şi înregistrarea cheltuielilor şi veniturilor în funcţie de natura lor. Pentru reprezentarea cheltuielilor şi veniturilor se porneşte de la caracterul de
1 2

Doru Pleşa, Bazele contabilităţii,Vol I., Editura Omnia Uni, Braşov, 2005, pag.290 I.P.Pântea, Contabilitatea financiară a agenţilor economici, Editura IntelCredo, Deva, 1995, pag.79

3

proces al activităţilor consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate.3 1.2.1. Caracterizarea cheltuielor Cheltuielile sunt reprezentate de diminuarea în decursul unui exerciţiu a unor avantaje economice viitoare sub forma: a) ieşirii sau scăderii valorii activelor, ca urmare a: - ieşirilor de lichidităţi sau echivalent de lichidităţi datorită plăţii unor servicii primite, plăţii unor amenzi, penalităţi, dobânzi, despăgubiri etc.; - ieşirilor din stocuri ale materiilor prime şi materialelor eliberate în consum, a costului de achiziţie a mărfurilor livrate, a costului de producţie a produselor finite etc.; - pierderilor şi minusurilor de valoare, ca urmare a dezastrelor (calamităţilor); deprecierii elementelor de activ (cheltuieli cu provizioanele pentru deprecieri); lipsurilor constatate la inventariere; diferenţelor de curs valutar nefavorabile (reducerea creanţelor în valută); ieşirii din patrimoniu a activelor imobilizate etc. b) creşterea datoriilor, ca urmare a: - consumului de bunuri nestocabile şi a serviciilor de la terţi; - înregistrării datoriilor faţă de personal (cheltuieli cu personalul); - înregistrării obligaţiilor de plată privind unele impozite, taxe şi contribuţii; - creşterii obligaţiilor în valută, ca urmare a modificării cursului valutar; - constituirii provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli; - constatării altor datorii cărora nu le corespund elemente de activ etc. 1.2.2. Caracterizarea veniturilor Veniturile sunt reprezentate de creşterea, în decursul unui exerciţiu, a unor avantaje economice (beneficii economice) viitoare, sub forma: a) intrării sau creşterii de active: - în contrapartida veniturilor obţinute în urma vânzării bunurilor şi serviciilor pot să intre diferite categorii de active, cum sunt: numerarul şi echivalente de numerar, creanţe, bunuri şi servicii primite în schimbul bunurilor şi serviciilor livrate;4
3

Ministrul Finantelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de Contabiliate,Partea I, Editura Economică, Bucureşti 4 În anumite situaţii se admite achitarea datoriilor prin livrarea unor active (IAS 32, pct.33)

4

1.3. redevenţelor şi chiriilor încasate sau de încasat. costul de achiziţie al animalelor şi păsărilor şi costul mărfurilor vândute. . cheltuieli cu pregătirea şi perfecţionarea profesională şi alte cheltuieli).active primite sub forma subvenţiilor de exploatare.cheltuielile privind consumurile de materii prime şi materiale consumabile.venituri din anularea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli.venituri din creşterea stocurilor din producţia proprie şi din producţia de imobilizări. 5 . .câştiguri latente din diferenţe de curs valutar favorabile. nu este argumentată economic şi nu stabileşte criterii clare de delimitare a veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţilor de bază. taxele şi vărsămintele asimilate suportate de unitatea patrimonială. a donaţiilor. Clasificarea cheltuielilor Cheltuielile se grupează pe feluri de cheltuieli. .. costul de achiziţie al materialelor nestocabile.venituri din anularea sau prescrierea unor datorii. . . . Clasificarea cheltuielilor şi veniturilor Clasificarea veniturilor şi cheltuielilor pe tipuri de activităţi şi evenimente extraordinare prevăzută în reglementările contabile actuale şi aplicată la întreprinderile autohtone poartă un caracter convenţional. contribuţia unităţii la asigurările sociale şi pentru ajutorul de şomaj. din reevaluarea unor titluri de plasament etc. . 1. astfel: a) Cheltuieli de exploatare. a despăgubirilor. a amenzilor şi penalităţilor.cheltuieli cu personalul (salarii şi alte drepturi de personal. după natura lor economică. a dobânzilor.venituri din impozitul pe profit amânat etc. . inclusiv plusurile de inventar constatate.câştiguri din ieşirea activelor imobilizate.cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. care cuprind: . costul de achiziţie al energiei şi apei consumate.cheltuieli cu impozitele.3. .alte cheltuieli de exploatare: pierderile din creanţe şi alte cheltuieli de exploatare. dividendelor. b) scăderea de datorii: . asigurările şi protecţia socială. 1.

pentru cheltuielile de exploatare sunt rezervate grupele de cheltuieli de la 60 la 65. . .valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli.diferenţe nefavorabile de curs valutar. . constatate lipsă la inventar sau distruse.valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime aprovizionate. în cazul folosirii metodei inventarului intermitent (401). aferente (301.alte cheltuieli excepţionale. penalităţi plătite.dobânzi aferente împrumuturilor primite.pierderi din vânzarea de titluri de plasament. curentă a unităţii patrimoniale şi se referă la: . care cuprinde mai multe grupe constituiete pe baza clasificării cheltuielilor amintită anterior.b) Cheltuieli financiare Reprezintă cheltuielile ocazionate de activitatea financiar-bancară a unităţii patrimoniale şi cuprind: . astfel: . . pierderile din deprecieri ireversibile. Astfel. . 6 . 351).operaţii de capital: valoarea contabilă a imobilizărilor cedate. c) Cheltuieli extraordinare Reprezintă acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normală.308. lipsuri la inventar. . pierderi din debitori diverşi.alte cheltuieli financiare. amenzi. precum şi cele aflate la terţi şi a diferenţelor de preţ nefavorabile. d) Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele e) Cheltuieli cu impozitul pe profit Contabilitatea cheltuielilor se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 6 „Conturi de cheltuieli”.pierderi din creanţe legate de participaţii. donaţii şi subvenţii acordate. În debitul contului 601 „Cheltuieli cu materiile prime” se înregistrează: .ţine evidenţa cheltuielilor cu materiile prime.60 „Cheltuieli privind stocurile” Contul 601 „Cheltuieli cu materiile prime”.operaţii de gestiune: despăgubiri. .sconturi acordate clienţilor. .

i 542).63 „Cheltuieli cu impozitele. precum şi alte impozite şi taxe (446). taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat. cea aferentă lipsurilor peste normele legale. 512.sumele datorate sau achitate pentru alte servicii executate de terț(401.valoarea salariilor şi a altor drepturi cuvenite personalului (421). În debitul contului 635 "Cheltuieli cu alte impozite. taxe şi vărsăminte asimilate" . .64 „Cheltuieli cu personalul” Contul 641 "Cheltuieli cu salariile personalului" .taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal. . taxe şi vărsăminte asimilate. . cum sunt: diferenţele de preţla gaze şi ţiţei obţinute din producţia internă. . 408. 7 . . 531. impozitul pe clădiri şi impozitul pe terenuri.62 „cheltuieli cu alte servicii executate de terţi” Contul 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi" .cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu salariile personalului. aferente exerciţiului încheiat (428).drepturi de personal pentru care nu s-au întocmit statele de plată. În debitul contului 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi" se înregistrează: . precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub forma avantajelor în natură (4427).61 „Cheltuieli cu serviciile executate de terţi” Se debitează în cursul lunii fie cu înregistrearea facturii emise de terţi fie cu ocazia plăţi în avans al acestor lucrări ce urmează a fi efectuate cu operaţia plăţii chiriilor. În debitul contului 641 "Cheltuieli cu salariile personalului" se înregistrează: . 471.cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa altor cheltuieli cu serviciile executate de terţi. .sume în curs de clarificare (473). taxe şi vărsăminte asimilate. taxe şi vărsăminte asimilate" se înregistrează: . datorate bugetului statului sau altor organisme publice. predate cu titlu gratuit care depăşesc limitele prevăzute de lege.decontările cu bugetul statului privind impozite. .cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu alte impozite.sume în curs de clarificare (473). taxele şi vărsăminte asimilate” Contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite. .prorata din taxa pe valoarea adăugată deductibilă devenită nedeductibilă (4426)..

cu sumele transmise pe bază de 8 .66 „Cheltuieli financiare” Contul 666 "Cheltuieli privind dobânzile" . . . acordate acestora (424).dobânda datorată pentru ratele de leasing financiar (404). i .cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu tichetele de masă acordate salariaţilor.cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu primele reprezentând participarea personalului la profit.valoarea dobânzilor cuvenite acţionarilor/asociaţilor pentru disponibilităţile lăsate temporar la dispoziţia entităţii (455).cu ajutorul acestui cont se şine evidenţa cheltuielilor privind dobânzile.valoarea primelor reprezentând participarea personalului la profit. În debitul contului 642 "Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor" se înregistrează: .65 „Alte cheltuieli de exploatare” Pentru cheltuielile financiare se utilizează grupa de conturi: . acordate potrivit legii. care are funcţie de pasiv.68 „Cheltuieli cu amortizările. 453).valoarea tichetelor de masă acordate salariaţilor (532). În debitul contului 643 "Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit” se înregistrează: .valoarea dobânzilor datorate. provizioanele şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare” Pentru cheltuielile cu impozitul pe profit se utilizează grupa: . În debitul contului 666 "Cheltuieli privind dobânzile" se înregistrează: . cu excepţia contului 609 „reduceri comerciale primite”. Contul 643 “Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit” . Conturile din clasa 6 pot fi creditate în cursul perioadei.67 „Cheltuieli extraordinare” Pentru cheltuielile cu amortizările şi provizioanele se utilizează grupa: . .valoarea dobânzilor datorate. Pentru cheltuielile excepţionale se utilizează grupa: . aferente împrumuturilor țdatoriilor asimilate (168). aferente împrumuturilor încasate de la entităţi afiliate şi entităţi legate prin interese de participare (451.Contul 642 "Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor" .69 „cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite” Conturile din clasa 6 „Conturi de cheltuieli” sunt conturi cu funcţie de activ. pentru operaţiile în participaţie.

decont. La sfârşitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit şi pierdere (121). 1.3.2. Clasificarea veniturilor Pentru determinarea rezultatelor financiare, se cuprind în cadrul veniturilor: veniturile din producţia imobilizată, preţul de vânzare al activelor cedate, anularea sau diminuarea de provizionare. Veniturile sunt asociate fie cu creşterea unui activ, fie cu diminuarea unei datorii.5 Veniturile se grupează după natura lor economică în următoarelor categorii: a) Venituri din exploatare, care cuprind: - venituri din vânzarea produselor, lucrărilor executate sau serviciilor prestate; - venituri din producţia stocată; - venituri din producţia imobilizată; - venituri din subvenţii de exploatare; - alte venituri din exploatare. b) venituri financiare, care cuprind: - venituri din participaţii; - venituri din imobilizări financiare; - venituri din creanţe imobilizate; - venituri din titluri de plasament; - venituri din dobânzi; - venituri din sconturi obţinute; - alte venituri financiare. c) Venituri extraordinare Cuprind acele venituri care nu sunt legate de activitatea normală, curentă a unităţii patrimoniale. Aceste venituri se referă fie la operaţii de exploatare, fie la operaţii de capital, cum sunt: - despăgubiri şi penalităţi încasate; - venituri din cedarea activelor; - cote-părţi din subvenţii pentru investiţii virate la rezultatul exerciţiului;
5

Ristea M, Normalizarea contabilităţii-bază şi alternativ, Editura Tribuna Economică, Bucureşti,2002,pag.145

9

- alte venituri extraordinare d) Venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor. Contabilitatea veniturilor se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 7-a „Conturi de venituri”. Această clasă de conturi cuprinde mai multe grupe ce au la bază clasificarea veniturilor amintită anterior. Pentru veniturile din exploatare au fost rezervate de conturi de la 70 la 75: - 70 „Cifra de afaceri netă” Contul 701 "Venituri din vânzarea produselor finite" - cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa vânzărilor de produse finite, animalelor şi păsărilor. În creditul contului 701 "Venituri din vânzarea produselor finite" se înregistrează: - preţul de vânzare al produselor finite, vândute clienţilor (411); - preţul de vânzare al produselor finite pentru care nu s-au întocmit facturi (418); - sume cuvenite din vânzări de bunuri şi prestări de servicii către entităţi afiliate şi entităţi legate prin interese de participare (451, 453). - 71 „Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie” Contul 711 "Venituri aferente costurilor stocurilor de produse" - cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa costului de producţie al produselor stocate, precum şi variaţia acestuia. În creditul contului 711 "Venituri aferente costurilor stocurilor de produse" se înregistrează: - la sfârşitul perioadei, costul produselor în curs de execuţie (331); - costul de producţie sau preţul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite şi produselor reziduale obţinute, la finele perioadei, constatate plus la inventar, precum şi diferenţele între preţul prestabilit şi costul de producţie aferent (341, 345, 346, 348); - costul de producţie sau preţul de înregistrare al animalelor şi păsărilor obţinute din producţie proprie, diferenţele de preţ aferente, precum şi sporurile de greutate şi plusurile de inventar (361, 368). În debitul contului 711 "Venituri aferente costurilor stocurilor de produse" se înregistrează: - reluarea produselor în curs de execuţie, la începutul perioadei (331); - costul de producţie sau preţul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, animalelor şi păsărilor vândute, constatate lipsă la inventariere, precum şi diferenţele de preţ aferente (341, 345, 346, 348, 361, 368). - 72 „Venituri din producţia de imobilizări”

10

Contul 721 "Venituri din producţia de imobilizări necorporale" - cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor din producţia de imobilizări necorporale. În creditul contului 721 "Venituri din producţia de imobilizări necorporale" se înregistrează: - valoarea imobilizărilor necorporale realizate pe cont propriu (203, 208, 233). - 74 „Venituri din subvenţii de exploatare” Contul 741 "Venituri din subvenţii de exploatare" - cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa subvenţiilor cuvenite entităţii în schimbul respectării anumitor condiţii referitoare la activitatea de exploatare a acesteia. În creditul contului 741 "Venituri din subvenţii de exploatare" se înregistrează: - subvenţiile de exploatare primite sau ce urmează a fi primite (512, 445); - subvenţii pentru venituri, recunoscute anterior ca venituri amânate (472). - 75 „Alte venituri din exploatare” Contul 754 "Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi" - cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa creanţelor reactivate privind clienţii şi debitorii diverşi. În creditul contului 754 "Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi" se înregistrează: - veniturile din creanț reactivate (411, 461, 451, 453). ele Pentru venituri financiare se utilizează conturi din grupa: - 76 „Venituri financiare” Contul 762 "Venituri din investiț financiare pe termen scurt" - cu ajutorul acestui cont se ţine ii evidenţa veniturilor din investiţii financiare pe termen scurt. În creditul contului 762 "Venituri din investiţii financiare pe termen scurt" se înregistrează: - dividendele de încasat/încasate, aferente investiţiilor financiare pe termen scurt (451, 461) Pentru venituri extraordinare se utilizează grupa: Contul 771 "Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare" - cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa acelor venituri rezultate din compensaţiile primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamităţi sau alte evenimente extraordinare. În creditul contului 771 "Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele asimilate" se înregistrează: - sumele primite sau de primit drept compensaţie pentru pierderi înregistrate de entitate, ca urmare a efectuării unor cheltuieli generate de evenimente extraordinare (512, 445). - 77 „Venituri extraordinare” - 78 „Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare”

11

fără ca aceasta să dea naştere la un activ (constituirea de provizioane pentru produsele vândute cu garanţie). La sfârşitul perioadei.4. O cheltuială este recunoscută în Contul de profit şi pierdere atunci când apare o datorie. 2007 pag. soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit şi pierdere (121).1 Recunoaşterea cheltuielilor Cheltuielile sunt recunoscute în Contul de profit şi pierdere atunci când are loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unor active sau creşterii unor datorii. care au funcţie de activ.Paraschivescu. pot fi remarcate două abordări principale privind recunoaşterea veniturilor şi cheltuielilor: ca un procedeu tehnic al contabilităţii de a reflecta veniturile şi cheltuielile în evidenţă şi în rapoartele financiare şi ca un proces complex care cuprinde compararea elementelor de venituri şi cheltuieli cu definiţiile acestora.6 1. Editura TehnoPress. care sunt bifuncţionale. 1. Recunoaşterea cheltuielilor şi veniturilor Recunoaşterea reprezintă o problemă fundamentală a contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor oricărei întreprinderi. Fac excepţie conturile 709 „Reduceri comerciale acordate”.Conturile din clasa 7 „Conturi de venituri” sunt conturi cu funcţie de pasiv.4. 1. Din punct de vedere contabil. de asemenea.2 Recunoaşterea veniturilor 6 M. Recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan (sau concomitent) cu recunoaşterea diminuării activelor sau a creşterii datoriilor.4. modificare care poate fi evaluată credibil. Contabilitate Financiară-Aplicaţii şi studii de caz. şi cele din grupa 71 „Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie”.344 12 . o cheltuială este recunoscută imediat în Contul de profit şi pierdere atunci când o plată nu generează beneficii economice viitoare sau atunci când avantajele economice viitoare nu mai corespund condiţiilor de recunoaştere în activul Bilanţului (constatareandeprecierii unor active). stabilirea criteriilor şi a momentului de înregistrare a elementelor specificate în contabilitate şi în rapoartele financiare.

tranzacţia respectivă are un cost pentru întreprindere care poate fi evaluat în mod rezonabil (beneficiile economice viitoare primite sau de primit). deoarece el corespunde unui venit nerealizat). veniturile din vânzarea bunurilor sunt recunoscute în momentul în care: . . Recunoaşterea veniturilor se realizează simultan (sau combinat) cu recunoaşterea creşterii de active sau a reducerii de datorii. 1. spre exemplu. . Creşterea valorii unor active. prin asocierea directă între cheltuielile şi veniturile aferente. Contabilitatea cheltuielilor La organizarea contabilităţii financiare a cheltuielilor se ţine seama de unele din principiile de organizare a contabilităţii şi anume:  Potrivit principiului independenţei exerciţiului toate operaţiunile care determină cheltuieli sunt înregistrate în contabilitate în momentul producerii lor fără a ţine seama de data plăţii lor.mărimea venitului poate fi evaluată în mod rezonabil. . 1.Astfel.5. Standardul Internaţional de Contabilitate (IAS 18) precizează condiţiile care trebuie îndeplinite pentru recunoaşterea veniturilor în Contul de profit şi pierdere. vânzările în mandat şi în consignaţie) nu reprezintă venituri. .1. conform principiului menţinerii capitalului (acest surplus de valoare nu poate fi distribuit către acţionari. ea se reflectă în contabilitate direct în categoria capitalurilor proprii.5.există probabilitatea ca tranzacţia să genereze beneficii economice către întreprindere (există.Veniturile sunt recunoscute în Contul de profit şi pierdere atunci când are loc o creştere a beneficiilor economice viitoare (aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii). cu evidenţierea distinctă a acestor venituri şi cheltuieli. Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor Veniturile şi cheltuielile care rezultă direct şi concomitent din aceeaşi tranzacţie sunt recunoscute simultan în contabilitate. cu excepţia comisioanelor reţinute pentru aceste operaţiuni. modificare ce poate fi evaluată credibil. 13 . probabilitatea încasării unei creanţe sau a vânzării unui produs finit). ca urmare a reevaluării acestora.se transferă către cumpărător principalele riscuri şi avantaje ce decurg din proprietatea bunului. deşi corespunde definiţiei date veniturilor. Încasările care nu privesc întreprinderea (TVA.întreprinderea nu mai gestionează bunul respectiv sau nu mai deţine controlul asupra lui.

iar achitarea unui impozit datorat reprezintă un transfer fără echivalent. Monitorul Oficial al României.2009 14 . d) încorporarea este o etapă strict contabilă în cadrul căreia cheltuielile sunt decontate asupra rezultatelor exerciţiului. serviciile de la terţi) au loc simultan cu angajarea (aprovizionarea). 7 OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. b) plata – constă în achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relaţiilor comerciale sau de transfer (fără echivalent) în cadrul relaţiilor financiare. înregistrate la conturi de rezultate diferite. agenţii economici trebuie să ţină seama de prevederile actelor normative în vigoare în România. iar plata lor se face ulterior. achitarea obligaţiilor faţă de un furnizor reprezintă o plată ca echivalent.  Principiul prudenţei impune înregistrarea cheltuielilor cu amortizările şi provizioanele indiferent de existenţa unor rezultate financiare favorabile.Reflectarea cheltuielilor în faza de angajare şi consumul face din contabilitatea financiară o contabilitate de angajamente.7 Ocazionarea cheltuielilor se derulează de regulă în patru etape. 766 bis/10.  Principiul necompensării interzice efectuarea de compensări între cheltuieli şi venituri. Nr. Pentru organizarea contabilităţii financiare a cheltuielilor. Uneori materiile prime aprovizionate se consumă înainte de a fi plătite (consumul precede plata). astfel: .consumurile de bunuri nestocabile (energia. plata făcându-se concomitent (cash) sau ulterior şi consumul propriu-zis. Astfel. . după cum urmează: a) angajarea – intervine în momentul cumpărării când se crează obligaţia bănească faţă de furnizori de a plăti bunurile sau serviciile primite de la aceştia. apa.consumurile de materii prime presupun aprovizionarea şi stocarea acestora. Deci angajarea poate să preceadă plata şi consumul. iar în alte situaţii angajarea se suprapune în timp cu plata (aprovizionări cu plata pe loc în numerar).XI. Partea I. c) consumul – sau vânzarea este specific utilizării efective a bunurilor economice în vederea satisfacerii unor nevoi ale unităţii patrimoniale. Aceste etape derulate în formarea cheltuielilor pot fi succesive sau simultane.

cum este cazul plăţii dobânzilor bancare. Etapele de creare a veniturilor pot fi şi ele succesive sau simultane. d) încorporarea – este o etapă contabilă în cadrul căreia veniturile sunt încorporate în rezultate în vederea acoperirii cheltuielilor. Pag. respectiv contabilitatea acestora se face în momentul constatării lor. iar încasarea poate avea loc ulterior sau în acelaşi timp.. Vol. facturare şi încasare. indiferent de data încasării lor.5. Dar dacă vânzarea are loc în numerar etapele de livrare (cu sau fără factură) şi încasare sunt simultane. a lucrărilor şi serviciilor executate. În cazul agenţilor economici veniturile se crează. 1.implică recunoaşterea simultană sau combinată a veniturilor şi cheltuielilor care rezultă direct şi concomitent din aceleaşi tranzacţii şi evenimente”.3. contabilitatea veniturilor se realizează în condiţiile unei contabilităţi de angajamente. uneori şi stocarea. 2007.Editura Economică.reprezintă etapa în care se transformă în bani rezultatele producţiei. aşa cum s-a arătat.2 Contabilitatea veniturilor Ca şi în cazul cheltuielilor. Contabilitate Financiară.I.. ci sunt consecinţa unui „joc contabil”. 1. producţiei în curs. Aceste cheltuieli calculate sunt determinate de deprecierile ireversibile (amortizarea) şi de deprecierile reversibile (provozioanele) pe care le suferă elementele patrimoniale. astfel: . . a produselor finite şi a semifabricatelor recepţionate (venituri din producţia stocată).233 15 . b) facturarea producţiei – constă în transferul dreptului de proprietate de la vânzător la clienţii săi. de regulă. în urma parcurgerii a patru etape: a) obţinerea. În acelaşi timp unele plăţi se suprapun cu cheltuielile corespunzătoare. 8 Contabilitatea înregistrată concomitent sau combinat: 8 N.Feleagă. unele dintre cheltuieli nu presupun o plată.Nu toate cheltuielile iau naştere în urma parcurgerii acestor etape. Acest proces. c) încasarea .produsele finite pot parcurge succesiv etapele de obţinere. Facturarea dă naştere la un drept de creanţă asupra beneficiarilor de produse. Conectarea cheltuielilor la venituri Cadrul general precizează „cheltuielile sunt recunoscute în Contul de profit şi pierdere pe baza asocierii directe între costurile implicate şi obţinerea elementelor specifice de venit.producţia nestocabilă presupune parcurgerea simultană a etapei de obţinere şi facturare.5.

fără a fi conectată cu un venit. Determinarea rezultatului exerciţiului financiar Conturile de cheltuieli şi venituri se mai numesc şi conturi de rezultate deoarece.6. Acest sistem de lucru se aplică în majoritatea statelor europene.Costul producţiei stocate şi veniturile din producţia stocată. atunci când: . . la sfârşitul perioadei de gestiune se stabilesc rezultatele financiare. În acest caz plăţile se trec la cheltuieli în momentul ieşirilor din stoc a producţiei vândute.. grupă ce face parte din clasa 1 „Conturi de capital” şi care cuprinde următoarele conturi: 121 „Profit şi pierdere” . . semifabricatelor şi produselor finite. Susţinătorii imaginii fidele în contabilitate cer ca rezultatele sa fie contabilizate progresiv pe etape ale circuitului economic. Acestă concepţie este aplicată în unele ţări anglo-saxone. dacă veniturile se contabilizează în momentul stocării producţiei neterminate.Costul imobilizărilor din producţia proprie şi veniturile din producţia de imobilizări. Contul 121 “Profit şi pierdere” este un cont bifuncţional.se constată datorii cărora nu le corespund elemente de activ. Prin rezultat financiar se înţelege profitul sau pierderea obţinută. când există o certitudine în ceea ce priveşte obţinerea rezultatelor. În creditul contului 121 se înregistrează: 16 . Astfel o cheltuială este recunoscută imediat în Contul de profit şi pierdere. Susţinătorii prudenţei contabile cer ca veniturile să se contabilizeze numai în momentul vânzării producţiei.Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa profitului sau pierderii realizate în exerciţiul financiar curent. 1. .beneficiile economice viitoare nu mai corespund condiţiilor pentru a fi menţinute în activ (costul deprecierii unui activ). Ca urmare.un cost nu generează beneficii viitoare (costul majorărilor de întârziere). Contabilitatea rezultatelor financiare se realizează cu ajutorul grupei 12 „Rezultatul exerciţiului”. atunci şi plăţile se înscriu la cheltuieli în aceeaşi fază a circuitului economic. Aplicarea conceptului conectării cheltuielilor la venituri nu poate duce la recunoaşterea în Bilanţ a elementelor care nu corespund definiţiilor activelor şi datoriilor. .Costul bunurilor şi serviciilor vândute şi veniturile din vânzări etc. În această variantă de lucru plăţile sunt incluse la cheltuieli în momentul în care veniturile corespunzătoare sunt contabilizate. pe baza datelor înscrise în aceste conturi.

A. În debitul contului 129 se înregistrează : .1.A.Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa repartizării profitului realizat în exerciţiul curent şi repartizat. SUDV BRAŞOV S.la sfârşitul perioadei. 17 . iar soldul debitor. Obiectul de activitate al societăţii este: proiectarea.rezervele constituite din profitul realizat în exerciţiul financiar curent (106).profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat.J 08/400/2004. 2. pierderea realizată 129 „Repartizarea profitului” .C. Aceasta se divide în 22. soldul creditor al conturilor din clasa 7 (701 la 786). nu este cotată pe piaţa de capital.Contul 129 “Repartizarea profitului” este un cont de activ. potrivit legii. cod unic de înregistrare R 12430818.la sfârşitul perioadei. . dispozitive. este societate pe acţiuni şi are capitalul social de 2. Date de identificare a societăţii S.000 lei. . soldul debitor al conturilor de cheltuieli (601 la 698). fabricarea şi comercializarea de scule.. evidenţiat la începutul exerciţiului financiar următor în reziltatul reportat (117).A. este înregistrată la Registrul Comerţului cu nr. 30 %.800 acţiuni. În debitul contului 121 “Profit şi pierdere” se înregistrează: . Este societate de tip închis. are sediul în Braşov. transferate la începutul exerciţiului financiar următor asupra rezultatului reportat (117). SIF Transilvania 18 % şi persoane fizice 1 %. PREZENTAREA S. În creditul contului 129 “repartizarea profitului” se înregistrează: . verificatoare.profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat.profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat. în valoare nominală de 100 lei fiecare.pierderile contabile realizate în exerciţiul financiar încheiat.280. care a fost repartizat la rezerve conform prevederilor legale (129). . CAPITOLUL 2. SUDV BRAŞOV S. aferent exerciţiului financiar încheiat.C. Acţionarii societăţii sunt: Grup Oligopol care deţine 51 %. care a fost repartizat la rezerve conform prevederilor legale (121). Soldul creditor reprezintă profitul realizat. Soldul contului reprezintă profitul repartizat. Tractorul UTB S.

provine din transformarea secţiei „Sculărie” a S.C.C. Societatea este societate pe acţiuni şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legea societăţilor comerciale nr.A. a fost înfiinţată la 15.A. dispozitive şi verificatoare APAPS. Pachetul majoritar de acţiuni deţinut de APAPS10 a fost achiziţionat de S. despozitivelor şi componentelor metalice. . divizare aprobată de Consiliul de Administraţie al Fondului Proprietăţii Private. Privatizarea societăţii SUDV S.A.C.3. SUDV BRAŞOV S.08. cu suprafaţa totală de 6068 mp.. Scurt istoric al constituirii societăţii S. în societate comercială şi este continuatoarea activităţii de execuţie a sculelor.2. .C. ca urmare a divizării parţiale a S.Scule . precum şi a actului constitutiv. SUDV S. 2. cu terenul de sub clădire.00 mp. .11. Prezentarea activului societăţii Patrimoniul societăţii Patrimoniul imobiliar al societăţii este înscris în C. Tractorul UTB S. Grup Oligopol SRL conform contractului de vânzare-cumpărare. 9 10 SDV. platformă beton (2793 mp) cu terenul construit şi teren neconstruit (1918 mp). a avut loc în septembrie 2004 prin licitaţie cu strigare. 2.A.F.Rampă de beton (1351 mp).Atelier forjă cu terenul de sub clădire în suprafaţă totală de 144.C.2004.A.Hală sculărie generală cu terenul de sub clădire în suprafaţă totală de 13.455 mp.Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului 18 . Tractorul UTB S.Anexa P+2. S. Braşov şi este structurat astfel : . în suprafaţă totală de 1132.2004 şi este prezentat în Anexa 1. Această activitate de execuţie a SDV9-urilor îşi are originea în începuturile fabricaţiei de tractoare încă din anul 1964. grupuri sociale (105 mp). Obiectul de activitate este detaliat pe coduri de activităţi în statutul societăţii adoptat de Adunarea Generală a Acţionarilor din 15.- fabricarea şi prelucrarea construcţiilor mecano-sudate. tratamente termice şi acoperiri galvanice.00 mp . Secţia „Sculărie” producerea până în anul 1999 SDV-uri pentru fabricarea tractoarelor.31/1990 republicată şi celelalte legi şi regulamente aplicabile societăţilor comerciale.

sunt interesaţi de informaţiile contabile care le permit formularea unor judecăţi asupra situaţiei financiare şi perenitatea activităţii sale.Atelierul III .1998 a ambutisa .Atelierul II . este specializată în execuţia de SDV-uri. decupat. în mod deosebit. Parteneri comerciali Partenerii comerciali ai firmei. “Tratat de contabilitate financiara”. danturat.1. Descrierea produselor şi serviciilor Produsele societăţii sunt destinate.debitare şi tratament Pe lângă atelierele de producţie fabrica are şi servicii aferente pentru : .activitate economico-financiară 2.C.S. scule de filetat.U.controlul şi asigurarea calităţii în conformitate cu sistemul de management al calităţii ISO 9001-2008 . pentru producătorii de tractoare şi colaboratorii acestora în proporţie de 40%. ansamble şi subansamble 11 12 N Feleagă şi Ion Ionaşcu.4. cuţite de strung. componente mecanice în regim unicat.: a ) Ştanţe pentru îndoit.4.dispozitive şi ştanţe . Editura Economică.aprovizionare şi desfacere . SUDV BRAŞOV S.. ambutisat12 sau combinate b ) Matriţe c ) Scule aşchietoare: burghie.lansarea.a prelucra prin deformare plastică.11 2. serie mică şi la comandă. programarea şi urmărirea producţiei . etc. din care.4 ha.proiectare tehnologică . un semifabricat plat din metal ori alt material 19 . structurată pe trei ateliere : . d ) Dispozitive de lucru e ) Dispozitive de control şi verificatoare f ) Componente pentru M. perforat. producătorilor din domeniul construcţiilor de maşini în proporţie de 100 %.Societatea îşi desfăşoară activitatea de producţie într-o hală cu suprafaţa de 1.51. pag. morteză. I. reprezentaţi de clienţii şi furnizorii săi.scule şi verificatoare . la cald sau la rece.Atelierul I .A. Vol.

preţurile au înregistrat o creştere uşoară de aproximativ 5 % pe an. În ultimii trei ani. exportă produsele sale la peste 20 clienţi din Germania. BUCUREŞTI 34. CLIENTUL Valoare venituri % din cifra Crt.A.4.278.C. desface produsele societăţii pe piaţa internă pentru 12 societăţi mari şi peste 100 societăţi mici şi mijlocii.g ) Tratamente termice h ) Proiectare i) Service 2.28 3 4 FYRMANITE . datorită influenţelor elementelor principale care definesc costurile produselor.483. Ponderea vânzărilor la export din cifra de afaceri este de 39 %.OLANDA 2.932.C.2.4.5 2.4. pe piaţa externă.139.494 25 4 S.A.ITALIA 15.37 6.A.3 Pe piaţa externă 1 PESTER . Franţa. Tabelul 2. SUDV S.A TIMIŞOARA 9. 2.67 1.8 3 S. realizate de afaceri Pe piaţa internă 1 S. Dimensiunile pieţei interne pentru produsele societăţii S. Tendinţele pieţei interne (evaluare pe minim 3 ani) Având în vedere criza economică din ultima perioadă la nivel naţional.595.C. INDUSTRIALA S.4.2 20 2 AISI SYSTEM SRL .TEHNOMAT CLUJ 8. Prezentarea pieţei externe specifice produselor societăţii SUDV S.C. Italia. Societatea consideră că în următorii 3 ani vânzările vor creşte pe piaţa internă.3.382.GERMANIA + FRANŢA 27.ANGLIA 2.177. Anglia.897.1 5 COMADEX .C. TURBOMECANICA S. s-a înregistrat o scădere a numărului de comenzi pentru o bună parte a clienţilor existenţi. RAMOSS COM SRL SĂCELE 5.56 6 2 S.97 4.4.2 Principalii clienţi pentru produsele societăţii şi ponderea lor din totalul veniturilor realizate Nr. 20 . avându-se în vedere programul „Rabla pentru tractoare” care urmează a fi derulat la începutul anului 2011. Olanda.36 11 3 CFS .GERMANIA 4.8 2.

vânzările la export vor creşte atingând în 2014 o pondere de 54 %. din cifra de afaceri .C. promptitudinea şi respectarea termenelor fiind superioare în comparaţie cu acest concurent .pondere mai mare a exportului din cifra de afaceri . Are o producţie asemănătoare cu producţia SUDV. prin creşterea competitivităţii produselor societăţii şi datorită interesului crescut al societăţilor externe de a lucra cu SUDV BRAŞOV. pe următorii cinci ani. Evoluţia volumului de vânzări în perioada 2007 – 2009 2. – producător de scule aşchietoare în regim de serie. În acest moment 80 % din clienţii interni preferă colaborarea cu SUDV pentru aceste produse.S. Eurosam S. Analiza punctelor tari şi a celor slabe al principalului concurent Fabrica de Scule Râşnov: 1.producţia de scule în regim de serie .În urma aplicării unui plan de investiţii. . poziţia acestora pe piaţă .prezintă avantajele specifice producţiei de serie dintre care: o mai bună planificare a producţiei.C.A. Puncte slabe . raportul calitate-preţ. timpii interoperaţionali reduşi. Puncte tari .. Pentru acest tip de produse. 60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Total vânzări vânzări interne vânzări externe Figura 1. Principalii concurenţi pe piaţa internă specifică.4.A. . – fosta sculărie a S.o piaţă mai stabilă pentru produsele standard .A. concurentul deţine o piaţă mult mai mare decât SUDV S. ROMAN S.Fabrica de Scule Râşnov S.canale de distribuţie a produselor 2.nu produce speciale şi unicate 21 .A. o mai bună şi optimă aprovizionare etc.5.

personal cu o calificare medie comparativ cu personalul SUDV unde calificarea este înaltă .stabilirea structurii sortimentelor conform cerinţelor pieţii .urmărirea şi studierea apariţiei produselor noi . burghie . utilităţi specifice activităţii Societatea aprovizionează şi utilizează următoarele materii prime de bază şi materiale ajutătoare : Materii prime : a) Oţeluri de diferite tipuri şi dimensiuni : tablă.organizarea unor activităţi de demonstraţii.analiza comparativă şi interpretativă a informaţiilor .4..nu au serviciul de proiectare la nivelul SUDV . Rp4 . ţevi 13 oţel Rp5. Rp2 .7. cuţite . expoziţii şi conferinţe . freze ) .3.organizarea activităţii de participare la târguri şi expoziţii cu produse proprii  Pe linia orientării producţiei: . bară. materiale. deformate plastic la cald folosite pentru scule ( dălţi .achiziţionarea de noi utilaje moderne şi performante  Pe linia promovării vânzărilor: .4. Principalii furnizori de materii prime.întocmirea programelor de vânzare a produselor (propagandă şi reclamă) .vânzarea cu ajutorul internetului 2.Rp3 – oţeluri aliate .urmărirea şi identificarea produselor cu cerere ridicată pe piaţa internăsi externă .analiza produselor şi preţurilor concurenţei .folosesc materiale inferioare calitativ (exemplu: oţel Rp513 în loc de oţel Rp3) . distribuţia şi desfacerea produselor societăţii Prin activitatea de marketing se urmăreşte creşterea cifrei de afaceri a societăţii. 1.2.6.flexibilitate tehnologică redusă 2.5 – numarul de ordine al mărcii 22 .studierea şi luarea în considerare a ciclului de viaţă a produselor . Rp5 – oţeluri rapide . iar ca plan de acţiune pentru următorii 5 ani se au în vedere următoarele priorităţi :  Pe linia studiului pieţii: . Rp3 . Rp1 . matriţe .4. Promovarea.

066.5 2 KRONMAT SRL BRAŞOV 30.433.150.BUCUREŞTI 87. necesare în procesele tehnologice. alamă) c) Turnate: oţeluri. 14 AMC-uri – aparate de măsură şi control 23 . FURNIZORUL Valoare cheltuieli % din total materiale cheltuieli materiale De pe piaţa internă 1 MIRAS INT. bară.5 3 ISCAR 13. polizoare.433. diferite uleiuri.35 5 5 FORJA NEPTUN SRL 11. motorină.150.450.5 TOTAL 37.05 13.35 5 4 SANDVIK 12.583.5 2.02 4.833. bolţuri.11 31. de ascuţit.01 1.35 5 7 ALŢI FURNIZORI 30. Capacitatea tehnică de producţie Capacităţile de producţie existente pe piaţa internă în acest domeniu sunt: .5 Din import 1 BÖHLER AUSTRIA 4.833. gaz metan Materiale auxiliare: a) Scule: AMC14-uri.SA.4. bronz.68 4 6 VOVI SRL BRAŞOV 13. precum şi calibre de diferite tipuri şi dispozitive de control pentru strunguri. emulsie de răcire Materiale de întreţinere: a) piese de schimb b) curele trapezoidale c) rulmenţi Tabelul 2. Crt.916.833. SDV-uri şi scule speciale b) Abrazive: pietre abrazive. ştifturi.5 2 AALCO GERMANIA 6.68 2. diamanate şi altele c) Normalizate: şuruburi.37 11 TOTAL 200. piuliţe.7 Prezentarea principalilor furnizori şi ponderea lor din total cheltuieli materiale: Nr.K.scule aşchietoare speciale.833.35 5 4 G. ţevi (aluminiu.575 72.37 11 3 MAIRON SA GALAŢI 13. apă. de rectificat.350.5. maşini de frezat.INTERCOM SRL BRAŞOV 13. bucşi d) Combustibili: petrol.b) Neferoase de diferite tipuri şi dimensiuni: tablă. fontă Utilităţi: energie electrică.

000 ore normă/an 24 . ..Atelierul I : 120.Maşini de frezat – universale şi carusel .Cuptor – electric şi cu flacără .maşini-unelte şi maşini de prelucrare în coordonate: dispozitive de prindere pentru strunjire.1. brumare.400 ore normă/an şi este dată de capacitatea a trei ateliere după cum urmează: .Băi de călire. cromare.structură de producţie Utilajele de bază sunt organizate pe linii de prelucrare şi cuprind: .reducerea fondului de timp la 220 zile/an . freze circulare. Capacitatea de producţie pentru fabricaţia de bază (scule.5. verificatoare). despozitive de fixare a sculelor.Maşini de rectificat – universale. frezare. 2. electroeroziune) .maşini de debitat cu pânză.Atelierul II : 216. de vulcanizat.000 ore normă/an . la un fond de timp mai mare şi un efectiv de 1.trecerea la un regim de lucru de 1 schimb/zi .Maşini de ascuţit .Maşini de debitat . profil . era calculată la 2. matriţe de injectat mase plastice.000 ore normă/an la tei schimburi. ciocane de forjat sdv-uri. de turnat sub presiune. zincare Starea tehnică a acestora a fost îmbunatăţită însă o mare parte a tehnologiilor utilizate au rămas la nivelul anilor 1980. Capacităţi de producţie. dispozitive. ştanţe de diferite tipuri.reducerea numărului de muncitori cu peste 45 % începând cu anul 1995 şi până în anul 2004.Maşini de găurit în coordonate .Alte utilaje (broşat. rectificare.Strunguri – universale şi carusel .200. grad de utilizare. plan. când actuala societate era secţie componentă a uzinei Tractorul. fără a aduce îmbunătăţiri tehnologice. Capacitatea de producţie actuală este de 374. Actuala capacitate de producţie a societăţii s-a recalculat ţinându-se seama de următorii factori: .000 de muncitori.

pag. Bazele contabilităţii agenţilor economici din România . esenţial. Dimensiunea şi structura potenţialului uman16 În cadrul unităţii îşi desfăşoară activitatea un număr de 140 salariaţi. organizare Organismul internaţional de normalizare contabilă (IASC).2001.6 % din totalul angajaţilor. cadrul IASC formulează.51-52. Avându-se în vedere profilul societăţii. management.pag. Personalul direct productiv reprezintă 74.400 ore normă/an 2.203-204 25 .. de structura programului de producţie:  De sortimentul de SDV-uri produse pentru terţi  Construcţii mecano-sudate  Tratamente termice şi galvanice Este de remarcat faptul că odată cu scăderea drastică a producţiei de tractoare au scăzut şi comenzile pentru scule. ceea ce a afectat în mod negativ încărcarea cu comenzi la anumite ateliere a căror producţie a fost dimensionată la nivelul fabricaţiei de tractoare din perioada 1970-1980..1998 Oprean Ioan. necesităţile informaţionale ale fiecărei categorii. recunoaşte salariaţii ca fiind una din cele şapte categorii de utilizatori. Ed.2. iar femeile 21. Personalul indirect productiv reprezintă 13.26 % din totalul salariaţilor.Intelcredo. Totodată. Neîncărcarea corespunzătoare a capacităţilor de producţie datorită lipsei acute de capital circulant propriu explică în mare parte pierderile înregistrate de societate în perioada 19992003.Atelierul III : 38. Resurse umane.15 2. Gradul de încărcare Este de 70 % şi este influenţat.18 %.82 %.Deva. din totalul personalului bărbaţii reprezintă 78. prin cadrul său conceptual. avantajele în materie de pensionare. Vol. De asemenea.1. Economică.5. 2. Ed. iar din 15 16 Niculae Feleagă şi Ion Ionaşcu. în mod succint. natura şi mărimea oportunităţilor în privinţa angajării lor. “Tratat de contabilitate financiara”.4 % sunt bărbaţi.6.I. ei solicită informaţii referitoare la modurile şi nivelurile de remunerare.6. iar din aceştia 86. Salariaţii şi reprezentanţii lor sunt interesaţi asupra informaţiilor referitoare la stabilitatea şi rentabilitatea întreprinderii lor. dispozitive etc.

84 % au spor de vechime 15 % . precum şi a carnetelor de muncă. 42 ani şi 10 luni pentru femei. 13% 4% 8% nu beneficiaza de spor vechim e spor vechim e intre 5%-15% spor vechim e intre 15%-20% spor vechim e 25% 75% 26 . angajaţii beneficiază de diferite sporuri.19 % au spor de vechime de 20 % . zilnic.4. În afara salariului negociat. respectiv.58 % nu beneficiază de spor vechime . toate modificările apărute în situaţia personală a fiecărui salariat.19 % din angajaţi Salariile se achită.93 % au spor de vechime 5 % .2.21 % au spor de vechime de 25 % b) de sporul pentru condiţii grele beneficiază 8.74. în 14 şi 28 ale lunii. în care sunt operate.25 % au spor de vechime 10 % .1.14. după cum urmeză: a) sporul pentru vechime în muncă: . Salariul angajatului s-a stabilit în momentul semnării contractului de muncă. a dosarelor personale ale angajaţilor .aceştia 56.38 % din angajaţi c) de sporul de şef de echipă beneficiază 4.25 % sunt bărbaţi. Evidenţa salariaţilor se face prin completarea Registrului numerelor matricole (fişelor). Vârsta medie a salariaţilor este destul de înaintată. acesta fiind de 44 ani şi 6 luni pentru bărbaţi . chenzinal.2. salariul mediu brut pe societate este de aproximativ 1.800 lei.

6.17.6. Structura salariaţilor după sporul de vechime 2. motivele care au condus la aceasta decizie au fost: . SUDV S.A. este o societate pe acţiuni. 17 18 C. Alături de conducerea firmei îşi desfăşoară activitatea Direcţia Tehnică şi de Producţie. organizării producţiei şi ridicarea parametrilor calitativi ai întregii activităţi.expirarea contractului de muncă = 33 =3 = 11 =5 .concepe şi aplică strategia generală de funcţionare a societăţii şi politica de dezvoltare a societăţii.3.18 Directorul tehnic: coordonează direct activităţile de producţie.11. concediu maternal.proiectează ansamblul de măsuri necesare realizării contractelor.stabileşte atribuţiile pe trepte ierarhice şi răspunde de realizarea acestora. protecţia muncii.alte cauze (deces.C.T. planificarea tehnologiei şi consumuri. .transferaţi în interes de serviciu .C.încetat activitatea cu acordul părţilor .selectează. iar Preşedintele este directorul general al firmei. . angajează şi concediază personalul salariat. etc) = 8 2. în fruntea conducerii se află Consiliul de Administraţie. . Evoluţia şi dinamica personalului De la constituirea societăţii comerciale (15. Managerul: coordonează activitatea directorilor executivi şi în mod indirect următoarele compartimente: producţie-programare.Q. Atribuţiile managerului societăţii sunt următoarele: .Q – asigurarea calităţii 27 . – control tehnic de calitate A.T. juridic.pensionaţi . A. Direcţia Comercială şi Direcţia Economică. C.2004) 60 de salariaţi şi-au încetat activitatea în societate.Figura 2. personal.C. .negociază contractul colectiv de muncă şi contractele individuale ale salariaţilor. Structura organizatorică şi managementul societăţii S. control financiar intern.2.

446.1.125.346 Indicatori din contul de profit şi pierdere Cifra de afaceri mii lei 2.503.276 1.158 Profitul brut al exerciţiului mii lei 395.785 2. Calculul şi analiza principalilor indicatori economico-financiari Tabelul 2.664 1.440 791.514.902 -23.558 Cheltuieli totale mii lei 2. 2.12.074 Capital social subscris şi vărsat mii lei 1.7.Director economic: coordonează activităţile de aprozionare şi desfacere.613.560 Active imobilizate TOTAL mii lei 836. 31.118.486 461.271 3.763 execuţie.m.de tăiat prod.736 Active circulante TOTAL. 2008.440 24.133. din care mii lei -21.091.600 Pierderea netă a exerciţiului mii lei Indicatori din date informative Numărul mediu de salariaţi mii lei 150 Tipul de activitate.812 4.256 478.514 1.de tăiat şi uz casnic 24.153.812.producţie în curs de mii lei 687.337.841 252.082 1.668 877.536 Stocuri(materiale.256 1.2007 31. Indicatori bilanţieri pentru anii 2007.conform clasificării mii lei Fabricarea CAEN prod. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Indicator din bilanţ u.12.2009 707.874.256 138 137 Fabricarea Fabricarea prod.875 Capitaluri-Total.2008 901.987.362.de tăiat şi uz casnic şi uz casnic 28 .7.12.292.664 1.560 Patrimoniul regiei mii lei Patrimoniul public mii lei Provizioane ptr.492 1.mărfuri ) Casa şi conturi la bănci mii lei 5.225 791.204 1.127 734.produse finite.903 687.semifabricate.600 Pierderea brută a exerciţiului mii lei Profitul net al exerciţiului mii lei 395.182 -22.490.199 Venituri totale mii lei 2. riscuri şi cheltuieli mii lei Datorii Total mii lei 24. 2009 Nr.874.057.597.874.821.560 31. din care mii lei 2.898 Creanţe mii lei 1.230 478.

valoarea recomandată acceptabilă . Partea I. Cu cât valoarea indicatorului este mai mică.în jurul valorii de 2.7. b) Indicatorul lichidităţii imediate (Indicatorul test acid) = 2.capital împrumutat = credite peste un an.XI.2009 163 29 .7.1200000 1000000 800000 600000 400000 200000 0 2006 2007 2008 2009 Evolu Evolu Evolu Figura 3.oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente. cu atât poziţia entităţii este considerată mai riscantă. Indicatori de risc: a) Indicatorul gradului de îndatorare = x 100 Capital împrumutat Capital propriu Active curente – Stocuri Datorii curente Active curente Datorii curente unde: .1. .determină de câte ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobânda. 766 bis/10. Evoluţia profitabilitaţii ( în RON ) 2.Monitorul Oficial al României.2. 19 . Nr. Indicatori de lichiditate19 a) Indicatorul lichidităţii curente (Indicatorul capitalului circulant) = . b) Indicatorul privind acoperirea dobânzilor .

în consecinţă.evaluează eficacitatea managementului imobilizărilor corporale prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de imobilizări corporale. 162 .Viteza de rotaţie a activelor totale 30 .calculează eficacitatea entităţii în colectarea creanţelor sale.Viteza de rotaţie a debitelor-clienţi: . Sold mediu furnizori Achiziț de bunuri (fără servicii) ii x 365 .aproximează de câte ori stocul a fost rulat de-a lungul exerciţiului financiar Costul vânzărilor Stoc mediu = Număr de ori . . .Capacitatea entităţii de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale de bază ale entităţii. Sold mediu clienţi Cifra de afaceri x 365 O valoare în creştere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clienţilor şi. creanţe mai greu de încasat (clienţi rău platnici). . . Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) -furnizează informaţii cu privire la: .Viteza de rotaţie a stocurilor (rulajul stocurilor) .3. Cifra de afaceri Imobilizări corporale .Viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale entităţii.Viteza de rotaţie a imobilizărilor corporale .aproximează numărul de zile de creditare pe care entitatea îl obţine de la furnizorii săi.Viteza de rotaţie a creditelor-furnizor .exprimă numărul de zile până la data la care debitorii îşi achită datoriile către entitate.Profit înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit Cheltuieli cu dobândă = Număr de ori 2.7. În mod ideal ar trebui să includă doar creditorii comerciali.

272/ 2.199 = 1.exprimă eficienț entităț în realizarea de profit din a ii resursele disponibile: a) Rentabilitatea capitalului angajat .560 Comentarii 2007.900/ 1.412 =2 1.500 = 2.560 Valoare 2009 1.923/ 734.874. Profitul brut din vânzări Cifra de afaceri x 100 Tabel 2. 2008.276 = 2.25 395.903 = 2.840. Indicator economicoCrt financiar 1.Cifra de afaceri Total active 2. 3.93 (140. cât şi de creditorii pe termen lung.133.560) x100 = 4. Indicatori de profitabilitate .536/ 1.412 = 1.874.874.6 2.600/ 1.7.reprezintă profitul pe care îl obţine entitatea din banii investiţi în afacere: Profit înaintea plăţii dobânzii țimpozitului pe profit i Capital angajat .4. Indicatorul de activitate Rentabilitatea capitalului angajat 31 .256/ 1. b) Marja brută din vânzări : O scădere a procentului poate scoate în evidenţă faptul că entitatea nu este capabilă să îşi controleze costurile de producţie sau să obţină preţul de vânzare optim.51 1.091.2 2. Indicatorul lichidităţii imediate Indicatorul gradului de îndatorare Valoare 2007 2.773/ 1.560) x100 = 2.560 Valoare 2008 1.000/ 1.874.560) x100 = 7.50 478.555 = 0.403.125.150/ 1.500 = 1.928.841/ 954.000.812. unde capitalul angajat se referă la banii investiţi în entitate atât de către acţionari. 2009 Nr.000.874.555 = 1.000/ 1.41 791.7.440/ 1. 5.874.2008-datoriile curente au putut fi acoperite de active Valoarea > sau = cu 1 deci nu există dificultăţi de plată Indicatorul arata cat la suta din capitalurile proprii reprezinta creditele peste 1 an si posibilitatea acoperirii Viteza de rotaţie a activelor totale Eficienţa societăţii în utilizarea capitalurilor 4.40 (50. Indicatori economico-financiari pentru anii 2007.350.714.19 881.2.570/ 954.09 1.49 (80.674/ 905.486/ 905.337. şi include capitalul propriu şi datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente. Indicatorul lichidităţii curente 2.

440/ 1. micşorându-se cu 0.560 = 0.25 % în 2007 la 2. valorile indicatorilor în perioada 2007-2008 reprezintă expresia unui fond de rulment pozitiv. acest indicator îşi menţine tendinţa de scădere.42 791.21 395.81 puncte faţă de exerciţiul financiar precedent. această creştere nu depăşeşte valoarea indicată de literatura de specialitate de 30%. Valorile înregistrate de indicatorul gradului de îndatorare creşte în ultimul an al perioadei analizate cu 7. iar.874.51% faţă de perioadele precedente. Iar în perioada 2008-2009 scăderea este influenţată de creşterea datoriilor curente faţă de activele curente. Marja brută din vânzări evidenţiază faptul că a crescut rentabilitate vănzărilor în anul 2008 faţă de anul 2007. Prin urmare. în anul 2009 a înregistrat o scădere cu 0. Entitatea poate controla costurile de producţie şi poate obţine un preţ de vânzare optim După cum se observă în tabelul 2. 32 . dar totuşi nu înregistrează valori negative. Totuşi.6. Profitabilitatea cunoaşte o uşoară creştere în anul 2008 comparativ cu 2007. întreprinderea având un echilibru financiar pe termen scurt.9 faţă de anul 2007 înregistrând o valoare supraunitară de 2.25 proprii.21 = 0. considerată a fi bună faţă de valoarea optimă.42 = 0.874.25 478. rata lichidităţii generale a scăzut în 2008 cu 0.874. în anul 2009 spre scădere.17 % faţă de exerciţiul financiar din 2008. În anul 2009. Valorile supraunitare înregistrate de indicator se datorează faptului că ritmul de creştere a activelor curente l-a devansat pe cel al datoriilor curente. înregistrând astfel o valoare care ar permite întreprinderii să dispună de capacitate de îndatorare la termen Indicatorul de activitate prezintă o continua creştere a eficienţei managementului activelor totale prin examinarea valorii cifrei de afaceri ajungând de la valoarea de 1.560 = 0. Marja brută din vânzări = 0.5 % în 2009.2. acesta fiind pozitiv.600/ 1.560 = 0. însă această creştere tinde mai apoi.7.256/ 1.

materiale şi financiare şi impactul alocării acestora asupra performanţelor întreprinderii. fără a afecta calitatea serviciilor şi condiţiile de desfăşurare a activităţii reprezintă obiective prioritare ale 20 Robu a. ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARĂ A CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR LA SOCIETATEA SUDV S.20 Optimizarea nivelului costurilor sau chiar reducerea lor. acolo unde este cazul. deoarece evidenţiază modul de utilizare a resurselor umane.2004.Editura Intelcredo.pag 203 33 .Analiza economico-financiară-Vâlceanu.A.CAPITOLUL 4.. Analiza cheltuielilor întreprinderii este foarte importantă în activitatea de gestiune şi de control.

managementului firmelor.120. Modificarea cheltuielilor totale exprimate prin intermediul abaterilor absolute şi relative nu poate să ofere nici o apreciere de ordin calitativ asupra evoluţiei cheltuielilor22.995 1.Vasilescu.356 Cheltuieli totale 2.21 4. care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu. Analiza diagnostic a cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale Este necesar ca analiza cheltuielilor întreprinderii să continue cu analiza eficienţei acestora.230 972. cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor.014. costurile totale se micşorează lent sau rămân constante pentru cifre de afaceri foarte mari.1.crt 1 2 3 4 21 Tabel 4.pag. De aceea se impune corelarea evoluţiei cheltuielilor cu evoluţia efectelor utile obţinute pe seama cheltuielilor prin intermediul indicatorului ct/1000 vt (“cheltuieli totale la 1000 lei Vt”) Nr. Conform reglementărilor contabile în vigoare.300 570.987. Privite în timp.225 1. în timp ce costul unitar se diminuează rapid într-o primă fază.100 Analiza pe baza bilantului prezentat în Anexa 2 22 G.230 Venituri din exploatare 1.613. Analiza costurilor are în vedere cunoaşterea metodelor de analiză. altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. în expresie monetară. Prin urmare. Analiza diagnostic a cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale Indicatori 2008 2009 Cheltuieli de exploatare 1. după care rămâne relativ constant. Costul reprezintă totalitatea consumurilor de resurse pe care le efectuează întreprinderea pentru realizarea unei unităţi de produs sau unui serviciu. sunt necesare cunoaşterea şi analiza principalelor categorii de costuri şi cheltuieli. Managementul se va ocupa mereu de reducerea costurilor.1. Analiza si statistica economico-financiara-Editura Didactică şi Pedagogică. depistarea cauzelor favorabile sau nefavorabile care au influenţat evoluţia costurilor şi mai ales măsurile ce se impun în vederea creşterii eficienţei întregii activităţi. 2002.874 Cheltuieli financiare 1. drept pentru care vor utiliza metode şi instrumente specifice analizei economice financiare.100.512.200 34 .

821.434) = .987.225/687.∆c/1000vi = ∑gi1*c/1000Vi1 .225/1.613.256 O evoluţie favorabilă a acestui indicator presupune ca: ∆Ct/1000Vt < 0 Ict/1000Vt < 1 Analiza factorială a eficienţei utilizării Ct 1) Ct/1000Vt = (Chtotale/Vtotale)*1000 1.485 1.891 – 3.613.802 – 1.(Ch totale0/ V totale0)*1000 = (2.785)*1000 = 3.911 117.785 2.225/687.959 35 .5 6 7 8 Venituri financiare Venituri totale ∆Vt ∆Ct Ct/1000Vt = (Chtotale/Vtotale)*1000 701.911 În cadrul analizei se poate calcula influenţa modificării cheltuielilor totale la 1000 venituri totale asupra profitului brut astfel: PB = Vt – Ct = .000.Ct/1000Vt0) = .802 = .(Vt/1000)[(Ct/Vt)*1000 – 1000] Ct/1000Vt = (Ct/Vt)*1000 ∆Ct/1000Vt = -(Vt1/1000)(Ct/1000Vt1.256)*1000 – (2.∆Ct = (Ch totale1 / V totale1)*1000 . ∆Vt = (Ch totale 0 / V totale1)*1000 .687*(2.156 687.∑gi0*c/1000Vi0 = 2.∆gi = ∑gi1*c/1000Vi0 .256)*1000 = 2.1.∑gi1*c/1000Vi0 = .(Ch totale0 / V totale1)*1000 = (1.256)*1000 – (2.911 2) Ct/1000Vt = ∑gi*c/1000Vi unde i – natura activităţii gi – structura veniturilor întreprinderii c/1000Vi – cheltuieli la 1000 venituri pe tipuri de activitate 1.434 = 2.368 .230/687.368 2.821.368 2.891 – 1.613.

pag.2.alte cheltuieli de exploatare (Ace) Ce = Cpv + Cmv + Cps + Cpi + Ace În mod corespunzător veniturile de exploatare cuprind: . 2005.venituri din vânzarea mărfii (Vvm) .alte venituri din exploatare (Ave) Ve = Vpv + Vvm + Vps + Vpi + Ave Eficienţa cheltuielilor de exploatare se determină prin raportarea cheltuielilor de exploatare la 1000 venituri de exploatare.venituri aferente producţiei stocate (Vps) . Analiza economico – financiara..adoptarea unei structuri de finanţare optime.cheltuieli aferente producţiei stocate (Cps) .2.cheltuieli aferente mărfii vândute (Cmv) . . 4.cheltuieli aferente producţiei imobilizate (Cpi) .practicarea unor preţuri de vânzare care să acopere costurile şi să permită obţinerea unui profit corespunzător. Analiza cheltuielilor de exploatare 2008 2009 23 Ghic G.veniturile producţiei de imobilizări (Vpi) .crt Indicatori Tabel 4. . Analiza cheltuielilor de exploatare Cheltuielile de exploatare deţin ponderea principală în cheltuieli totale şi de aceea se impune o analiză aprofundată a acestora. Cheltuielile de exploatare pot fi grupate în 5 categorii: .cheltuieli aferente producţiei vândute (Cpv) . Nr.120 36 .venituri din producţia vândută (Vpv) .În finalul analizei este necesar să surprindem principalele măsuri ce trebuie întreprinse pentru reducerea nivelului Ct/1000Vt.Editura Universitară. Aceste măsuri se referă la: .onorarea la timp a obligaţilor23.

649 – 1.256 Reducerea cheltuielilor la 1000 venituri de exploatare arată o creştere a eficienţei activităţii de exploatare prin utilizarea îmbunătăţită a resurselor materiilor financiare şi umane din fiecare fază a ciclului de exploatare respectiv aprovizionare.653 = .785 1.100 117. 24 Petcu Monica.874 972.financiara a intreprinderii.873 Modificarea nivelului Ce/1000Ve se datorează în principal modificării aferente producţiei vândute sau CA.987.230 570.485 1.613. Editia a doua.356 1.274 . De aceea se impune în continuare o analiză aprofundată a acestora24.230 2.156 687.873 1.274 2.Analiza economico .∑gi0*Cei/1000Ve0 = 1.780 – 2.pag.100. producţie şi desfacere.110 37 .873 Analiza eficienţei cheltuielilor poate fi continuată şi cu alt model de analiză astfel: Ce/1000Ve = ∑gi*Cei/1000Ve Unde : gi – structura veniturilor dein exploatare Cei/1000Ve – cheltuieli de exploatare la 1000Ve pe categorii Acest model permite efectuarea unei analize de tip factorial astfel: 1.Editura Economică.375 = 1.014. abordari.120.225 1. 1) ∆Ve = (Ce0/Ve1)*1000 – (Ce0/Ve0)*1000 = 2. aplicatii. ∆Cei/1000Ve = ∑gi1*Cei/1000Ve1 . ∆gi = ∑gi1*Cei/1000Ve0 .512.∑gi1*Cei/1000Ve0 = .995 1.1 2 3 4 5 6 7 8 Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli totale Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri totale ∆Ve ∆Ce Ce/1000Ve = (Ce/Ve)*1000 1. metode. deoarece atât producţia stocată cât şi cea imobilizată este evaluată în costuri efective neinfluenţând nivelul eficienţei cheltuielilor de exploatare.2009.821.274 2) ∆Ce = (Ce1/Ve1)*1000 – (Ce0/Ve1)*1000 = 1.300 701. Probleme.

Datorită relaţiei de invers proporţionalitate existentă intre rata cheltuielilor şi profit.3.crt Indicatori 2008 2009 1 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 2.228 1.126 1. 4.3 Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri Nr.707. Analiza factorială a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se face pe următorul model: Ch/1000CA = (∑qC/∑qP)*1000 unde qC = cifra de afaceri exprimată în costuri şi qP = cifra de afaceri exprimată în preţurile de vânzare Modelul de analiză este: Ch/1000 = (∑qi*Ci/∑qi*Pi)*1000 unde qi = volum fizic al producţiei vândute pe sortimente de produse Ci = costul complet unitar pe sortimente şi Pi = preţul unitar de vânzare fără TVA pe sortimente Tabel 4. cât şi pe structură.3000000 2500000 2000000 1500000 1000000 500000 0 2008 2009 Rata de eficienţă a cheltuielilor totale Figura 4. Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri Analiza structurală a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei reflectă faptul că principala componentă a acestora o constituie cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri. umane şi financiare ale întreprinderii.2.597 2 Cifra de afaceri exprimată în preţuri de vânzare 2.354. ceea ce a determinat o scădere importantă a ratei cheltuielilor la 1000 lei. care se urmăresc atât în dinamică. vom constata o creştere a profitului semnificativă în anul 2009 faţă de anul 2008.961 38 . Rata de eficienţă a cheltuielilor totale Observăm în 2009 faţă de 2008 o eficientizare a utilizării resurselor materiale.609.969.

061 ∆S = (∑q1*C0/∑q1*P0)/1000 .402.(∑q0*C0/∑q0*P0)/1000 = 13 lei/1000 2.Influenţa modificării structurii cifrei de afaceri: 793 2.(∑q1*C0/∑q1*P1)*1000 = -431 lei/1000 Creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 268 lei/1000 este rezultatul influenţei nefavorabile a factorilor direcţi.3 4 5 Cifra de afaceri exprimată in costuri previzionate Cifra de afaceri exprimată in preţuri previzionate Cheltuiala la 1000 lei cifra de afaceri ∆C/1000 = C1/1000-C0/1000 = 268 lei /1000 1. se observa reducerea semnificativă a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri rezultată din utilizarea raţională a forţei de muncă. 4.980.3. ceea ce reflectă preocuparea întreprinderii de utilizarea raţională a forţei de muncă şi a mijloacelor de transport. a mijloacelor de transport şi a obiectelor muncii. Preţurile de vânzare au influenţat nefavorabil. Analiza cheltuielilor cu dobânda la 1000 lei cifra de afaceri 39 .528 2. Costurile au înregistrat un nivel mai mic decât cel prevăzut. Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri Faţă de anul 2008. Astfel. modificarea structurii cifrei de afaceri a determinat o creştere a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 13 lei/1000.Influenţa modificării costurilor: ∆C = (∑q1*C1/∑q1*P1)*1000 .200 1. determinând o creştere a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 686 lei/1000.Influenţa modificării preţului de vânzare: ∆P = (∑q1*C0/∑q1*P1)/1000-(∑q1*C0/∑q1*P0)/1000 = 686 lei/1000 3. ceea ce a determinat o scădere a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 431 lei/1000. 1500 1000 500 0 cheltuiala la 1000 lei cifra de afaceri 2008 2009 Figura 4.4.

1.099 Suma dobânzii 2.crt 1 2 3 Tabelul 4.625 Cheltuiala cu dobânda la 1000 lei cifră de afaceri(rd2/rd1) 72 101 ∆Cd = Cd1/1000 . se foloseşte următoarea metodă: Cd/1000 = (Sd/CA)*1000 unde Sd = suma dobânzii şi CA = cifra de afaceri Nr.Dobânzile reprezintă costuri ale capitalului împrumutat care fac parte din categoria cheltuielilor financiare.Influenţa modificării cifrei de afaceri: ∆CA = (Sd0/CA1)*1000 . Nerealizarea cifrei de afaceri reprezintă o situaţie în care conducerea unităţii trebuie să analizeze cauzele care au generato asemenea stare de lucru privind atât asigurarea cât şi folosirea resurselor umane.4.(Sd0/CA0)*1000 = 60 lei/1000 2. 40 . materiale şi financiare.(Sd0/CA1)/1000 = -31 lei/1000 Depăşirea cheltuielii cu dobânda cu 29 lei/1000 trebuie apreciată nefavorabil deoarece va determina o diminuare a rezultatului financiar al întreprinderii. Ele nu se includ în costurile de producţie.128 1.Cd0/1000 = 101-72 = 29 lei/1000 1. Analiza cheltuielilor cu dobânda la 1000 lei cifra de afaceri Indicatori 2008 2009 Cifra de afaceri 29. Pentru analiza economico-financiară a eficienţei cheltuielilor cu dobânzile. Suma dobânzii a înregistrat în 2009 o scădere de 24% faţă de 2008. Scăderea cifrei de afaceri cu 56% în 2009 faţă de 2008 a determinat creşterea cheltuielii cu dobânda la 1000 lei cifră de afaceri cu 60 lei/1000. ceea ce a determinat o scădere a cheltuielilor cu dobânda la 1000 lei cifră de afaceri cu 31 lei/1000.Influenţa modificării sumei dobânzii: ∆Sd = (Sd1/CA1)*1000 .691 16. întrucât reducerea lor se regăseşte în creşterea rezultatului financiar. dar prezintă interes pentru analiza economică.

asupra eficienţei utilizării activelor fixe(fonduri fixe) ∆C/1000CA = [.707.573.337. asupra ratei rentabilităţii capitalului permanent (propriu) ∆C/1000CA = [. asupra eficienţei utilizării forţei de muncă (exprimată sub forma profitului pe salariat) 2008 2.CA1/1000(C/1000CA1 – C/1000CA0)]/Kperm1 = . Sistemul informatic privind cheltuielile şi veniturile 41 . Cheltuieli la 1000 lei CA asupra principalilor indicatori economico-financiari Nr.276 1. Analiza cheltuielilor cu dobânda la 1000 lei cifra de afaceri În finalul analizei se poate determina influenţa cheltuielilor la 1000 lei CA asupra pricipalilor indicatori economico-financiari ai întreprinderii: Tabelul 4.CA1/1000(C/1000CA1 – C/1000CA0)]/Ns1 = .crt Indicatori 1 Cifra de afaceri 2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 3 Fonduri fixe(active fixe) 4 Număr de salariaţi 5 Capital propriu 1.354.874.736 150 1.560 2009 1.0.560 ∆C/1000CA = [.4.100 80 60 40 20 0 2008 2009 Cheltuiala cu dobanda la 1000 lei cifra de afaceri Figura 4.125.750 unde: C/1000CA = (C/CA)*1000 2.228 836.199 2.CA1/1000(C/1000CA1 – C/1000CA0)]/FF1 = .874.597 901.63 3.(CA1/1000)(C/1000CA1 – C/1000CA0) = . asupra profitului aferent CA ∆c/1000CA = .30 4.0.5.664 138 1.4157 4.2.4.

Apelând la un astfel de produs. Principalele facilităţi oferite de aceste SGBD-uri sunt: .SGBD25-urile sunt.. sub forma restricţiilor de integritate. 25 26 Sisteme de gestiune a bazelor de date Fotache D. simulări şi analize etc. sub forma tabelelor şi a relaţiilor dintre acestea. Rezultate aşteptate în urma folosirii sistemului informatic: a) Obţinerea şi gestionarea registrelor de lucru şi a foilor de calcul astfel încât modelele proiectate să automatizeze cererile utilizatorilor. precum Oracle. p. cele mai utilizate fiind ACCESS.Economică. statistice. furnizorii au pus la dispoziţia utilizatorilor nespecializaţi astfel de produse. de cei cu cunoştinţe ceva mai avansate. . Datorită acestui fapt.16 42 . rapoarte pentru extragerea datelor şi prezentarea informaţiilor într-o formă plăcută. Utilizatorii pot defini structura datelor. meniuri pentru exploatarea mai uşoară a aplicaţiei. 2004. Corel Paradox sau Lotus Approach. Visual FoxPro. fără îndoială. fără a avea cunoştinţe de specialitate. ei pot adăuga. modifica sau şterge date fie prin intermediul unor ferestre. De asemenea.Soluţii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor–ERP. Ed. b) Alegerea tipului de grafic în aşa fel încât acesta să fie sugestiv. c) Folosirea în foile de calcul a formulelor şi funcţiilor pentru efectuarea unei game variate de operaţiuni: calcule matematice. cele mai populare instrumente software în dezvoltarea aplicaţiilor economice. Prin instrumentele grafice furnizate. financiare. Obiectivele sistemului informatic26: a) Cunoaşterea şi familiarizarea cu componentele programelor de calcul tabelar: registrul de lucru şi foaia de calcul.Bucureşti. utilizatorii vor fi în măsură să dezvolte aplicaţii de complexitate relativ redusă. Accesarea datelor din bază se poate face prin intermediul unor facilităţi grafice de interogare. b) Analiză rapidă a datelor prin reprezentarea lor grafică.Interogarea bazei de date. dar şi prin utilizarea frazei SELECT SQL. . fie apelând la comenzile limbajului SQL. dar şi aspectele de comportament a datelor.Crearea şi actualizarea bazei de date. pagini Web. ele se disting de produsele destinate profesioniştilor. Utilizatorii au la dispoziţie o serie de instrumente prin care pot crea formulare pentru introducerea datelor în bază. logice.Dezvoltarea de aplicaţii. căutări de informaţii. Prin integrarea lor se pot obţine aplicaţii destul de complexe.

_sal_dir – contribuţiile salariale . sortări şi interogări..contrib.data_intr – data intrării produsului în atelier 27 Zaharie D. Tabela ATELIER ŞI REPARAŢII Este compusă din urmatoarele câmpuri: .nr_comd – numărul comenzii .data_intr – data intrării produsului în atelier .CP – costul de producţie unde cheia primară este nr_comd Tabela SECŢIA DEBITARE Este compusă din urmatoarele câmpuri: .salarii_dir – salariile personalului angajat în procesul de producţie . care amintesc de foile de calcul tabelar.nr_comd – numărul comenzii .Sisteme informatice pentru asistarea deciziei-Editura Dual Tech.c) Susţinerea procesului decizional prin simulări şi analize de date în foile de calcul şi în grafice.CIFU – cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor .1.2001 Pag. d) Exploatarea listelor şi a bazelor de date Excel prin actualizări. un tabel poate fi asimilat cu un fişier27.56 43 . iar fiecare tabel stochează informaţii despre un anumit tip de entitate.CGS – cheltuielile generale ale secţiei . 4. Practic.data_ies – data finalizării lucrarii .5.mat_prime – materia primă utilizată in process . Crearea şi actualizarea bazei de date O bază de date relaţionale stochează datele în tabele.

_sal_dir – contribuţiile salariale . folosit pentru solicitarea datelor._sal_dir – contribuţiile salariale .prod_rezid – produse reziduale .contrib. SQL este un limbaj foarte puternic.CIFU – cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor .5.CIFU – cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor .prod_rezid – produse reziduale .data_ies – data finalizării lucrarii .CGS – cheltuielile generale ale secţiei .mat_prime – materia primă utilizată in process .data_intr – data intrării produsului în atelier .CGS – cheltuielile generale ale secţiei . în ciuda simplităţii sale.mat_prime – materia primă utilizată in process . 44 . un limbaj relativ simplu.CP – costul de producţie cheia primară fiind nr_comd 4. Totuşi.nr_comd – numărul comenzii .data_ies – data finalizării lucrarii ..contrib.2. Interogarea bazei de date Bazele de date relaţionale înţeleg SQL (Structured Query Language).salarii_dir – salariile personalului angajat în procesul de producţie .CP – costul de producţie unde cheia primară este nr_comd Tabela SECŢIA TRATAMENT TERMIC Compusă din câmpurile: .salarii_dir – salariile personalului angajat în procesul de producţie .

pag 32 45 . Astfel. Rezultatul interogării: 28 Nistor R. permiţând frecvent evitarea întârzierilor şi a costurilor implicate de programarea personalizată. data_intr>12/4/2009 FROM [ATELIER SI REPARATII].Editura Univers Juridic. Ca atare.Metodologii manageriale informatice. poate filtra datele dorite şi poate sorta. În general.care poate obţine accesul la date stocate în mai multe tabele. nu se pot scrie programe de aplicaţie care să satisfacă fiecare potenţială necesitate de informaţii. Rezultatul interogării: 3. Rezultatul interogării: 2.. rezuma şi afişa rezultatele28. Este aproape sigur că vor apărea unele cereri de date neprevăzute (sau ad hoc). 1. bazele de date relaţionale permit satisfacerea tuturor cererilor ad-hoc de informaţii. nu se pot anticipa toate modalităţile în care utilizatorii pot dori să obţină acces la date şi să le vizualizeze. Câte comenzi din tabela SECŢIA DEBITARE au valoarea costului de producţie mai mare de 5000 lei? Interogare în SQL: SELECT COUNT(*) FROM [SECTIA DEBITARE] WHERE 'valoare CP > 5000'.2008. Afişarea numărului comenzii cu data mai mare de 4 decembrie 2009 Interegarea în SQL: SELECT nr_comd. Care este valoarea medie a costului de producţie din tabela SECŢIA TRATAMENT TERMIC? Interogare în SQL: SELECT AVG(CP) FROM [SECTIA TRATAMENT TERMIC]. Utilizând SQL. este posibil accesul la datele stocate într-o bază de date relaţională fără a scrie un program de aplicaţie. care ar rămâne fără răspuns în alte situaţii.

370. Afişarea materiilor directe folosite în procesul de producţie din tabela ATELIER ŞI REPARAŢII în ordine descrescătoare. salarii directe 3900. data intrării 15 decembrie 2009. cheltuieli generale ale secţiei 340. Afişarea tuturor datelor din tabelele SECŢIA DEBITARE şi SECŢIA TRATAMENT TERMIC Interogare în SQl: SELECT * FROM [SECTIA TRATAMENT TERMIC] UNION SELECT * FROM [SECTIA DEBITARE]. data ieşirii 17 decembrie 2009. Introducerea în tabela SECŢIA DEBITARE a unei noi comenzi cu datele:comanda nr. Interogare în SQL: 46 .4. oţel laminat 30mm. contribuţii salariale 1170. Rezultatul interogării: 6. cheltuieli cu funcţionarea utilajelor 200. şpanuri. Rezultatul interogării: 5. Interogare în SQL: SELECT mat_prime FROM [ATELIER SI REPARATII] ORDER BY mat_prime DESC. cost producţie 4440.

340. prod_rezid. data_intr.delimitarea mai clară la nivel de realizare CONCLUZII 29 Lungu I. '12/17/2009'. . 1170.INSERT INTO [SECTIA DEBITARE] ( nr_comd. Rezultatul interogării: Avantajele folosirii acestui sintem informatic SQL în pachetul Access29: .. CGS.oferă controlul total al fazelor datorate modului de ordonare uşor de însuşit. data_ies. salarii_dir.98 47 .pag.2003.Sisteme informatice. spanuri. 200.proiectare şi implementare. CIFU. contrib_sal_dir. '12/15/2009'. rulmenti. 3900. mat_directe. 4440). CP ) VALUES (370. fiecare fază încheindu-se cu o verificare a soluţiei proprie şi asigură o ducumentaţie prezentând soluţia elaborată.Analiză.Editura Economică.

adoptarea unei structuri de finanţare optimă. ca urmare a medernizării şi perfecţionării procesului tehnologic.folosirea unor materiale noi mai ieftine fără însă a prejudicia în acest fel calitatea produsului finit.reproiectarea produselor. umane şi financiare) efectuat pentru fabricarea şi vânzarea producţiei. . . . Nivelul. Scăderea profitului este determinat de: 48 . dinamica şi structura acestor cheltuieli reflectă în activitatea întreprinderii pe linia folosirii eficiente a surselor de care dispun. combustibili şi energie ce revin pe unitatea de produs.practicarea unor preţuri de vânzare care să acopere costurile şi să permită obţinerea unui profit corespunzător. materiale. producţia şi desfacerea. Principalele căi de reducere a cheltuielilor cu materialele pot fi: . iar optimizarea nevoilor lor trebuie să reprezinte un obiectiv principal pentru societate în vederea folosirii eficiente a întregii activităţi desfăşurate. Eficienţa cheltuielilor cu materialele trebuie să crească mai ales pe seama reducerilor consumurilor specifice de materii prime. Privitor la analiza modificării cheltuielor totale asupra variaţiei profitului brut se poate constata un rezultat negativ. Măsurile ce trebuiesc luate petru a obţine un rezultat pozitiv sunt: .onorarea la timp a obligaţiilor.reducerea cheltuielilor cu aprovizionarea. După cum se observă din analiza cheltuielilor totale mărimea modificărilor absolute determină o reducere a cheltuielilor totale realizate în anul 2009 faţă de cele din perioada anului 2008. deoarece producţia este evaluată în costuri efective.Cheltuielile întreprinderii reflectă în formă valorică întregul consum de factori de producţie (resurse materiale. Reducerea cheltuielilor la 1000 venituri de exploatare arată o creştere a eficienţei activităţii de exploatare prin utilizarea îmbunatăţită a resurselor materialelor financiare şi umane privind aprovizionarea.reducerea consumurilor specifice. . Modificarea nivelului cheltuielilor se datorează în principal cheltuielilor aferente producţiei vândute. neinfluenţând eficienţa cheltuielilor de exploatare. .

atât datorită cererii solvabile cât şi posibilei concurenţe. Doar activitatea din primele 2 trimestre este evaluată în acest fel restul fiind prognozat pe baza evoluţiei din anul anterior.scăderea preţului de vânzare ce poate fi determinat de ridicarea calităţii produselor şi serviciilor precum şi de evoluţia raportului dintre cererea şi oferta produselor de pe piaţă. Existenţa unui mediu inflaţionist distorsionează deciziile implicate atât în elaborarea câr şi în realizarea bugetelor.se pot prognoza venituri care nu se vor realiza ca urmare a unor preţuri de vânzare necompetitive.SUDV S.. Atenţia firmei nu trebuie îndepărtată în primul rând spre reducerea sau minimizarea cheltuielilor su spre atingerea obiectivelor strategice stabilite de conducerea întreprinderii. De aceea în etapa de elaborare a bugetelor este necesar ca evaluarea veniturilor şi a cheltuielilor să se facă luându-se în considerare indicii de preţuri prognozaţi pentru domeniul în care activează întreprinderea respectivă.creşterea cheltuielilor pe unitatea de produs . În cazul S. În esenţă inflaţia este caracterizată prin procesul creşterii continue a preţurilor într-o anumită perioadă de timp.C. Totuşi nu se recomandă o aplicare mecanică a unui asemenea indice la venituri şi cheltuieli deoarece: . Totuşi departamentul contabilitate aplică în mod prea simplu şi direct indicele de inflaţie fără a încerca să detalieze influenţa acestuia asupra costului final al producţiei. Inflaţia este un fenomen complex generat de acuze multiple şi care a afectat şi afectează în continuare economia României.A. 49 .scăderea volumului producţiei vândute infuelţată de scăderea cererii şi a ofertei de bunuri pe piaţă .costurile directe sunt mai sensibile la inflaţie faţă de cele indirecte.dimensionarea cheltuielilor şi a veniturilor se face doar parţial în funcţie de valoarea contractelor pe care le-a încheiat societatea. În ceea ce priveşte cheltuielile acestea rezultă din consumurile specifice ale unităţii ceea ce permite o bună calculaţie a costurilor. Costurile directe cresc înainte ca majorarea preţurilor de vânzare să fie posibilă fapt ce poate conduce la scăderea disponibilului şi implicit a profitului aşteptat. .

S. CUPRINS INTRODUCERE……………………………………………………………………. 1 50 . SUDV S.C.A.. Punctul forte al societăţii constă în tarifele practicate. activează pe o piaţă deosebit de restrictivă.Acest lucru nu înseamnă că firma trebuie să urmărească reducerea consumului materiilor prime prin reproiectarea produselor.. modificarea tehnologiilor de fabricaţie şi investiţii în utilaje mai performante. care sunt cu mult mai mici decât cele oferite de concurenţă. oferă cel mai mic preţ de pe piaţă calculat ca raport între tarif şi număr de persoane transportate.

.................. 2.................3.... 4..A.... Recunoaşterea cheltuielilor şi veniturilor.…... Consideraţii teoretice privind cheltuielile şi veniturile………...... 1.................2 Caracterizarea veniturilor...... 1........................................4...................3 Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri.....…………….............2........ SUDV BRAŞOV S..................................... management. Clasificarea cheltuielilor şi veniturilor ………………………………………… 1...A..........1 Clasificarea cheltuielilor............5 Analiza cheltuielilor cu dobânda la 1000 lei cifra de afaceri...… Sistemul informatic privind cheltuielile şi veniturile....2 Clasificarea veniturilor......4....... 2.......C...4........ 2........... 1..C.....3 Determinarea rezultatului şi impozitului profitului la S...........................………… CAPITOLUL IV................ Determinarea rezultatului exerciţiului financiar................... Aspecte generale şi reglementări contabile ……………………………………......... 1................... 1............................. 2......... 2.... 3.......2 Analiza cheltuielilor de exploatare...........................C........5..........1 Contabilitatea cheltuielilor................. 1.....3 Conectarea cheltuielilor la venituri...4 4..................5..1 Analiza diagnostic a cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale .................. organizare....................1 Caracterizarea cheltuielor ……………………………………………… 1...........................2........2 Contabilitatea veniturilor..................................................1 Recunoaşterea cheltuielilor.........A........... 2...….........Analiza economico-financiară cheltuielilor şi veniturilor la SC SUDV SA 4................................C.7.................. Resurse umane.....5...............1........………………………………………… 3.............. Parteneri comerciali ……………......1 Descrierea produselor şi serviciilor ……………..... SUDV S.........3................4 Prezentarea pieţei externe specifice produselor societăţii …………...... 4.......... 2. Date de identificare a societăţii.................. Prezentarea activului societăţii.....5.... 4..... CAPITOLUL II................ 1.............................4.2..............2 Recunoaşterea veniturilor....……………………………………………..............3..........2 Monografia contabilă privind principalele operaţiuni cu cheltuieli şi venituri la S...3 Tendinţele pieţei interne....................4... 1............. CAPITOLUL III....1.5 Principalii concurenţi pe piaţa internă specifică........................... poziţia acestora pe piaţă 2......4....2 Dimensiunile pieţei interne pentru produsele societăţii.................................................. SUDV BRAŞOV S...................... 1.........6......………………………………………………............................4...... Prezentarea S.....1 Organizarea contabilităţii cheltuielilor şi veniturilor rezultate în luna decembrie a anului 2009 la societatea SUDV S.......A.... 1.CAPITOLUL I. SUDV S............4.........2....... Studiu de caz privind contabilitatea şi analiza cheltuielilor şi veniturilor rezultate la S.............................................5...... 2.....3.... 2. 2....4............................. Scurt istoric al constituirii societăţii …………………………………………….... 1....... Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor........................ …………………………………………… 3..............6............. Calculul şi analiza principalilor indicatori economico-financiari...... 2...... 1.........……………………………...... 1......………………………………………….... Caracterizarea cheltuielilor şi veniturilor ……………………............. 2 3 3 3 3 4 4 8 11 11 12 13 13 14 15 16 17 17 17 18 18 19 19 20 20 20 23 24 27 31 31 32 42 44 44 46 48 49 51 51 ......................... Capacitatea tehnică de producţie........................A..........

. CONCLUZII……………………………………………………… BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………….2002 52 . Coman Florian. Contabilitatea financiară.. ANEXE 58 61 BIBLIOGRAFIE CAPITOLUL 1 1.Editura Fundaţia România de mâine.CAPITULUL V...

Braşov. 2007 4. Feleagă N. Pântea I.Editura Economică.Partea I. Editura TehnoPress. Vol. Bazele contabilităţii. Editura Omnia Uni. Contabilitate Financiară-Aplicaţii şi studii de caz.P. şi Ion Ionaşcu. Partea I. . Vol.2009 BIBLIOGRAFIE CAPITULUL 2 1. Editura Tribuna Economică. 766 bis/10. Bucureşti 8. Bucureşti. Contabilitatea financiară a agenţilor economici. Normalizarea contabilităţii-bază şi alternativ. Deva. OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.Vol I.2.1998 53 .2002 7. Editura Economică.XI. Editura IntelCredo. pag. Pleşa Doru. I. Feleagă N. Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de Contabiliate. Paraschivescu M.51. Ristea M. Editura Economică.I.. Ministrul Finantelor Publice. “Tratat de contabilitate financiara”. 2005 6... Contabilitate Financiară. 2007 3. Monitorul Oficial al României. Nr. 1995 5.

2. Normalizarea contabilităţii-bază şi alternativ. Bucureşti.Editura intelcredo. Nr.Intelcredo.Oprean Ioan. Irimie Popa.XI.2009 163 BIBLIOGRAFIE CAPITOLUL 3 1. Bazele contabilităţii agenţilor economici din România. Ristea M.Întocminrea şi auditarea bilanţului contabil. 766 bis/10. Partea I.O.454/2008 5. nr. republicata în M.Deva.Editura Fundaţia România de mâine.2002 2. Contabilitatea financiară. Legea contabilitatii. Editura Tribuna Economică. Ed. Coman Florian.2002 4. Oprean Ioan.2001 3.1997 54 . Monitorul Oficial al României.Deva. legea nr. 82/1991.

erori fundamentale. Standardele Internaţionale de Contabilitate IAS 8.3.Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.Bucureşti. 2004 55 .Economică..Fotache D.Profitul net sau pierderea netă a perioadei. Ed. modificări ale politicilor contabile BIBLIOGRAFIE CAPITOLUL 4 1. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene 4.Soluţii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor–ERP.

Analiza economico – financiara.Editura Univers Juridic.Analiză. şi Ion Ionaşcu. Ghic G.Editura Economică.Sisteme informatice pentru asistarea deciziei-Editura Dual Tech.2008 5.Lungu I.1998 56 .. pag..Analiza economico . aplicatii. Zaharie D.51. metode. I.Editura Universitară.Metodologii manageriale informatice. abordari.2. 2002 8.2001 BIBLIOGRAFIE 1. Petcu Monica. Nistor R. Editura Economică. “Tratat de contabilitate financiara”.Analiza economico-financiară-Vâlceanu.Sisteme informatice. Editura Economică. Analiza si statistica economico-financiara-Editura Didactică şi Pedagogică. 2003 4.Vasilescu G. 2005 3.Editura Intelcredo. 2009 6. Probleme.proiectare şi implementare.financiara a intreprinderii.. Vol.. Editia a doua....2004 7. Feleagă N. Robu A..

1995 10. metode. Probleme. Standardele Internaţionale de Contabilitate IAS 8. Analiza si statistica economico-financiara-Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti 18.Economică. Editia a doua. Nr. Braşov.Sisteme informatice. Vol. Editura Tribuna Economică..P. Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de Contabiliate.454/2008 17.Vasilescu. Oprean Ioan. Editura TehnoPress. Ed. 2007 9.Profitul net sau pierderea netă a perioadei. Petcu Monica.2001 8.. Normalizarea contabilităţii-bază şi alternativ. Ionescu Luminiţa.Lungu I.Analiza economico . OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. Feleagă N. 2002 15. 5. Monitorul Oficial al României. aplicatii..2002 13.. .Sisteme informatice pentru asistarea deciziei-Editura Dual Tech. 82/1991. Ristea M.Soluţii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor–ERP.proiectare şi implementare. Zaharie D. modificări ale politicilor contabile 21.Metodologii manageriale informatice. 2003 6.Bucureşti.. Standardele Internaţionale de Contabilitate – IAS 18 – Venituri din activităţi curente 57 . republicata în M.Partea I. 2004 4.Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.Editura Univers Juridic. Irimie Popa. Nistor R. Contabilitate Financiară.I. 2009 11.Editura Intelcredo. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene 20. 2005 12. Robu A.. Ed. Editura Economică. Deva. Paraschivescu M.Deva..2005.2001 16. Editura Omnia Uni.Analiza economico-financiară-Vâlceanu.“Contabilitatea aprofundata a societatilor comerciale”. Bucureşti.O. 766 bis/10. nr.G.2009 19. Bazele contabilităţii agenţilor economici din România. Contabilitatea financiară a agenţilor economici.financiara a intreprinderii.2008 7. abordari.XI.Vol I.Fotache D.Editura Omnia Uni. 2007 3. Pântea I.Intelcredo. Ministrul Finantelor Publice.. Contabilitate Financiară-Aplicaţii şi studii de caz. legea nr. erori fundamentale.2. Bazele contabilităţii. Legea contabilitatii. Editura IntelCredo. Editura Economică. Pleşa Doru.2004 14.Editura Economică.Analiză.Editura Economică. Partea I.

LISTA FIGURILOR CAPITOLUL 2 1. Structura salariaţilor după sporul de vechime 3. Figura 2. Evoluţia volumului de vânzări în perioada 2007 – 2009 2. Figura 3. Figura 1. Evoluţia profitabilitaţii (în RON) 58 .

Figura 4. Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri 3.4.4. Tabelul 2. Rata de eficienţă a cheltuielilor totale 2.4.2.3. Figura 4.2 Principalii clienţi pentru produsele societăţii şi ponderea lor din totalul veniturilor realizate 2. Analiza cheltuielilor cu dobânda la 1000 lei cifra de afaceri LISTA TABELELOR CAPITOLUL 2 1.7 Prezentarea principalilor furnizori şi ponderea lor din total cheltuieli materiale 59 .CAPITOLUL 3 1. Figura 4. Tabelul 2.

Tabel 2.7.2.1. 2009 CAPITOLUL 4 1.2. Cheltuieli la 1000 lei CA asupra principalilor indicatori economico-financiari 60 .4. Analiza diagnostic a cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale 2.1.4. Indicatori bilanţieri pentru anii 2007. 2008. 2009 4. Analiza cheltuielilor cu dobânda la 1000 lei cifra de afaceri 5.3 Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri 4. Indicatori economico-financiari pentru anii 2007. Tabel 4.3. 2008. Tabelul 2.7.2. Tabelul 4.1. Tabel 4. Tabelul 4. Tabel 4. Analiza cheltuielilor de exploatare 3.

884 8. 2131-2814-291*) Mijloace de transport (ct. 05 la 10) IMOBILIZĂRI FINANCIARETOTAL (ct. ACTIVITATEA (se va înscrie activitatea preponderentă şi cod diviziune CAEN ) 0368 412 2571 Fabricarea produselor de taiat CODUL FISCAL RO 16189365 SITUAŢIA PATRIMONIULUI ________________ 02 ACTIV A IMOBILIZĂRI NECORPORALE Cheltuieli de constituire şi de cercetare .631. B 01 31.129 7.213-2813-291*) Alte mijloace fixe (ct.Dec 2007 1 RON Sold la: 31.753 7.738.013 8.051 2.261+263+267-296*) Nr. rd.753 1. | | | nr.201+2032801-2803-290*) Alte imobilizări (ct.773.208 129.dezvoltare (ct.246.Dec 3 - A C T I V E I M O B I L I Z A T E 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 1.642. TURNULUI 5 TELEFONUL 0368 412 117 FAXUL 116 NUMĂRUL DIN REGISTRUL COMERŢULUI J08/400/2004.984 622.BRAŞOV sector .157 2.864 7.980 169.447 154.679 - 7.631.129 - 61 . 233+234293*) TOTAL (rd.243.753 7. 01 la 03) IMOBILIZĂRI CORPORALE Terenuri (ct. pe actiuni | 3 | 7 | RAMURA (cod Ministerul Finanţelor .753 1. 211-281-291*) Construcţii (ct 212-2811-291*) Echipamente tehnologice (ct. str.351 41.091.JUDEŢUL BRAŞOV .278 41. ramura preponderentă .Dec 2008 2009 2 - 31.631.748 - 7.159 270. |__|__| UNITATEA:SC SUDV BRAŞOV SA ADRESA loc. FORMA DE PROPRIETATE .761..864 12.013 2.080. 205+207+2082805 -2807-2808-290*) Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie (ct.231+232-293*) TOTAL (rd. 214+-2814-291*) Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie(ct.302.870 99.013 2.291 2.

4111****+425+431**+437**+ 4282+ 4382+441**+4424+4428**+444** +445+446**+447**+4481+4482+4 51** +4581 +461-495-496+5187) Decontări cu asociaţii privind capitalul (ct.baracamente (ct.159 15.122.135 02 A Semifabricate .137.769 5.882 14 1.748 7.081 14.553.594 3 7.860.411+413+416+418-491) Alte creanţe (ct.720 495. produse reziduale (ct.997 102.351+354+356+357+358-395) Producţie în curs de execuţie (ct. 04+11+12) STOCURI Stocuri de materii prime .454 236.324. 381+388-398) TOTAL (rd. obiecte de inventar .318 87.341.399 3.248 RON 2 6.099.768.301+302+303+308-391-392) Stocuri aflate la terţi (ct. 331+332-393) 13 7.965 50. ACTIVE IMOBILIZATETOTAL (rd.432 12.031 266. materiale consumabile .I. produse finite .656 26.786 119.242 15 16 73.302.398 63.752.501-591*) B 17 18 19 20 21 22 23 24 1 3.341+345+346+348-394) Animale (ct.491 30.203 2.085 299. 456) Titluri de plasament (ct.176 53.574 122. 409) Clienţi şi conturi asimilate (ct.361+368-396) Mărfuri (ct.402.371+378-4428***-397) Ambalaje (ct.464 8.869 17.252 97.408 A C T I V E C I R C U L A N T E 25 26 - - - 62 . 14 la 20) ALTE ACTIVE CIRCULANTE Furnizori-debitori (ct.977.870 1500 11.

5121) Conturi la bănci .031. 473**) Diferenţe de conversie-activ (ct. în devize .333 - 875 85.0517 31. 5412) Valori de încasat (ct.21+36) CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE Cheltuieli înregistrate în avans (ct. 5124) Conturi la bănci în devize .169) TOTAL ACTIV (rd. 5314) Acreditive în lei (ct.938 1. 471) Decontări din operaţii în curs de clarificare (ct.901 213. 5411) Acreditive în devize (ct.491 02 RON - 63 . 5125+532+542) TOTAL (rd.153.631 2.257 - 7481 120.561 23.5311) Casa în devize (ct.ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL (rd.Conturi la bănci în lei (ct. în străinătate (din ct. 22 la 35) II.906 1. 5124) Casa în lei (ct.466 5289 512 23.CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE -TOTAL (rd.476) III.097 82.480 1.PRIME PRIVIND RAMBURSAREA OBLIGAŢIUNILOR (ct.13+37+41+42) 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 - 463 68. 511) Alte valori (ct.980 39 40 41 42 1924 215.918 1.820 1934 158 15.724.753.467.216 2.157 585 9291 1136 840 1.512 - 43 1.455.638 - 3532 396.739.408. 38 la 40) IV.503 1.918 1.401. în ţară (din ct.

rd.750 82.Dec 2007 1 760. 121) Pierdere (ct 121) Repartizarea profitului (ct. D 161+162+166+167+168+512***+ A 5125****+5186+519) T Furnizori şi conturi asimilate O (ct.401+403+404+405+408) R Clienţi-creditori (ct.161.602.161.750 4005 24. 1016) CAPITALURI-TOTAL (rd.856 3.258 2. 419) I Alte datorii I (ct.805 2.006 467. 1171) R REZULTATUL I EXERCIŢIULUI Profit (ct. B 44 45 46 47 48 49 50 51 31.960 64 .884 2.856 7.006 32. 58+59) II.138.606.750 760.542.810 8. 131) I.810 3.PASIV A Capital social din care: C A -capital subscris vărsat (ct.926. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI (ct.735 7.350.320 32.750 83. 151) Împrumuturi şi datorii asimilate (ct. 616 103.470.327 3.805 8.753.088 5.757 30. 117) O Rezultatul reportat -pierderea P neacoperită (ct. CAPITALURI PROPRIITOTAL (rd. 1012) P Patrimoniul regiei (ct.384 Sold la: 31.320 5005 1000 467.753 234.52+54 la 57-58+59+6061+62+65-63-64) Patrimoniul public (ct.740 3.753 267.039. 421+423+424+426+427+4281+ 431+437+4381+441***+4423+442 Nr.207 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 1.156. 1015) I Contul întreprinzătorului individual T (ct.735 8.750 616. 106) P REZULTATUL REPORTAT R Rezultatul reportat (ct.203 60.879 31. 735 8.750 760. 104) L Rezerve din Sold U reevaluare creditor R Sold I debitor Rezerve (ct.Dec 3 760.302.Dec 2008 2009 2 760.815 76.350. 129) Subvenţii pentru investiţii (ct.750 760.108) A Prime legate de capital (ct.156.

III.499 3 - 68 69 3.703 8. 472) Diferenţe de conversie-pasiv (ct.760 9.341 7.58+60+66+69) B 67 1 - 2 206.177 4177 70 4.TOTAL (rd.118 4.477) IV. 62 la 66 6.191.491 *)Conturi de repartizat după natura elementelor respective **)Solduri debitoare ale conturilor respective ***)Solduri creditoare ale conturilor respective ****)Conturile respective se utilizează doar de cooperativele de credit 65 .906 7. CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE -TOTAL (rd.458 A CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE Venituri înregistrate în avans (ct. 67 la 68) TOTAL PASIV (rd.535.631 7.619 226.246.147. 65) 02 8***+444***+446***+447***+44 81+451***+455+457+4582+462+5 09) DATORII .511.671.760 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful