UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Studiu de caz FONDURILE EUROPENE NERAMBURSABILE

Student: CHEMENTE AMELIA An Studiu/Seria: An II FR/Seria A

Bucuresti 2012

1

V. Concluzii Bibliografie 2 . Studiu de caz privind atragerea Fodurilor Europene in practica IV. II.CUPRINS: I. Introducere Detalii generale privind Fondurile Europene Nerambursabile III.

I. Cooperarea teritorială europeană. parte a Politicii Comune de Pescuit. dezvoltării de intreprinderi viabile în sectorul de pescuit. care contribuie la îndeplinirea obiectivelor de creștere a competitivității agricole și forestiere. Statele pot solicita finanțare pentru regiunile care au PIB/capita sub 75% din media europeană. dezvoltării și îmbunătățirii calității vieții din zonele dependente de pescuit. regiunilor mai puțin dezvoltate. sau Instrumentele Structurale. Fondul Social European (FSE) – este fondul structural care promovează reintegrarea în muncă a șomerilor și a grupurilor defavorizate.2013. FSE și-a păstrat denumirea și obiectivele din perioada 2000-2006. administrate de către Comisia Europeană. FEP a înlocuit Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului (IFOP). în scopul realizării coeziunii economice și sociale. FEP dispune de un buget de 4.3 miliarde de euro pentru perioada 2007 . 3 . în scopul de a consolida coeziunea economică și socială în Uniunea Europeană. Competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă. de îmbunătățire a calității vieții și diversificare a activităților economice în perimetre ce variază de la zone rurale cu populație redusă până la zonele rurale periurbane aflate în declin sub presiunea centrelor urbane. Sprijinul financiar din Fondurile Structurale este destinat. care a fost lansat în anul 1995. parte a Politicii Agricole Comune. Fondul European pentru Pescuit (FEP) – este instrumentul de tip structural. în principal. prin finanțarea activităților de formare profesională și asistență în procesul de recrutare. Introducere Fondurile Structurale sunt instrumente financiare. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – este fondul structural care finanțează în principal infrastructura. Fondurile Structurale contribuie la 3 obiective strategice ale Politicii de Coeziune Economică și Socială a Uniunii Europene: 1. proiectele de dezvoltare locală și ajutoarele pentru intreprinderile mici si mijlocii. 3. instruire și angajare a forței de muncă. al căror scop este să acorde sprijin la nivel structural. Deși a pastrat denumirea. Statele pot solicita finanțare pentru regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergență. Convergența sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni. Obiectiv tematic care sprijină adaptarea și modernizarea politicilor și sistemelor de educație. FEADR inlocuieste FEOGA. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – este instrumentul de tip structural. investițiile generatoare de locuri de muncă. a suferit o serie de reorientări strategice față de perioada 2000-2006. 2. care se concentrează asupra continuității activităților de pescuit și exploatare ratională și protejării resurselor de pescuit. instrument activ în perioada 2000-2006. de management agricol și mediu. Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC).

Date generale privind Fondurile Europene Nerambursabile Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC). transport urban și transport public ecologic. Regulile generale privind Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt stabilite prin Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. ci mari proiecte în materie de mediu. rețele de transport transeuropene și domenii de dezvoltare durabile ce aduc beneficii protecției mediului (eficiență energetică și energie regenerabilă. sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni. sau Instrumentele Structurale. în scopul realizării coeziunii economice şi sociale. care defineşte regulile generale 4 . transport intermodal.Fondul de Coeziune (FC) este instrumentul structural ce cofinantează nu programe. II. 1083/2006 din iulie 2006.

de comunicatii. sisteme de învăţare pe toată durata vieţii. sociala.2009.2010. alocarea UE este raportată la perioada 2007 .2009. a persoanelor inactive. de mediu. dezvoltarea potentialului autohton (acordarea de sprijin si servicii pentru intreprinderi. conceperea şi diseminarea unor forme inovatoare de organizare a muncii.privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională.Fondul European de Dezvoltare Regionala sprijina: investitii menite sa creeze locuri de munca (destinate cu prioritate sectorului IMM). dobanzi la credite. infrastructura. a femeilor şi a emigranţilor. cooperare si schimburi de experienta). IMMuri . de educatie. Prioritati: accent pe strategia Lisabona.01. Stadiul absorbtiei fondurilor europene * Pentru situaţia la 31. Activitati neeligibile: TVA. de sanatate. asistenta tehnica. in infrastructura (de transport. iar pentru situaţia la 31. * îmbunătăţirea accesului la un loc de muncă al persoanelor în căutarea unui loc de muncă.Fondul Social European sprijină acţiunile statelor în următoarele domenii: * adaptarea lucrătorilor şi a întreprinderilor. constructii de locuinte. alocarea UE este raportată la perioada 2007 . cercetare si dezvoltare.12. networking. Fondul Social European şi Fondul de Coeziune.2010. Stadiul absorbtiei fondurilor europene pana in present: . investitii. achizitionarea de terenuri intr-un cuantum mai mare de 10% din cheltuiala totala eligibila pentru activitatea respectiva. culturala si pentru energie). * integrarea socială a persoanelor defavorizate şi combaterea tuturor formelor de discriminare pe 5 .

Zonele eligibile pentru finanţare din Fondurile Structurale şi de Coeziune 6 . Prioritati: accent pe strategia Lisabona.) Prioritati: Infrastructura de mediu si transport.Fondul de coeziune promoveaza dezvoltarea durabila prin retele de transport trans-european. ocupare. energie. Capacitate Institutionala si eficienta administrativa. transport. transport public ecologic etc.piaţa muncii. * consolidarea capitalului uman prin aplicarea unor reforme ale sistemelor de învăţământ şi prin activităţile de conectare în reţea a unităţilor de învăţământ. . training. transport non-rutier. protectia mediului (eficienta energetica.

2. între altele.Fondul European pentru Pescuit Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creşterea economică a statelor membre ale Uniunii şi de a conduce la reducerea disparităţilor dintre regiuni. se acordă finanţare IMM-urilor. managementul deseurilor/reabilitarea terenurilor poluate istoric. accesul instituţiilor publice şi IMM-urilor la internet şi servicii conexe etc.Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala . modernizarea serviciilor sociale: şcoli. 4. Programe operaţionale sectoriale şi regionale: 1. aceasta fiind încurajată în cele mai multe cazuri.proiecte pentru sectoarele apa/apa uzata. Beneficiarii pot fi organizaţii nonguvernamentale. cu aplicarea măsurilor necesare pentru protecţia mediului înconjurător. Programul Operaţional Regional Proiectele finanţate prin POR urmăresc. termoficare. autorităţilor locale ş. 7 . Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice Prin POS Creşterea Competitivităţii Economice. autorităţi publice ş. şi pot fi derulate de autorităţi ale administraţiei publice locale. servicii de intervenţie în situaţii de urgenţă etc. clinici.a. modernizarea întreprinderii.a. Programul Operaţional Sectorial Mediu POS Mediu acordă finanţare pentru proiecte. precum şi cresterea rolului lor în regiune. pentru extinderea capacităţii de producţie. întreprinderilor mari. pot obţine finanţare pentru modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T. modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale de transport.a. necesitând asigurarea unei contribuţii din partea statelor membre implicate. Ele sunt co-finanţate în principal din resursele publice ale statului membru. Programul Operaţional Sectorial Transport Prin POS Transport administraţiile infrastructurii naţionale de transport ş. companii private ş. îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a înfăţişării oraşelor.ACTIUNI COMPLEMENTARE: . Ele nu acţionează însă singure.a. în conformitate cu principiile dezvoltării durabile etc. 3. protecţia naturii. protecţia împotriva inundaţiilor şi reducerea eroziunii costiere. însă în multe domenii este necesară şi contribuţia financiară privată. organizaţii neguvernamentale.

Pot obţine finanţare organisme ale administraţiei centrale şi locale. între altele. cu scopul sustinerii comunitatilor din zonele de frontiera in gasirea unor solutii comune la problemele similare cu care acestea se confrunta. autoritatile locale si alte organizatii din zonele de frontiera vor fi incurajate sa colaboreze in vederea dezvoltarii economiei locale.5. şcoli. ONG-uri etc. Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013 Programul Operational Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013 primeste finantare europeana in perioada 2007-2013 prin intermediul Instrumentului European de Vecinatate si Parteneriat. 6. Programe de cooperare teritorială cu alte state Informaţii detaliate despre toate programele de cooperare teritorială cu alte state se găsesc pe portalul Infocooperare şi pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei 1. Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative Acest program operaţional acordă finanţare pentru proiecte de studii şi cercetări privind experienţele de reformă ale administraţiei locale din alte state membre. de training şi asistenţă tehnică pentru sprijinul receptării bunelor practici etc. de asemenea. Finantarea Comisiei Europene pentru Programul Operational Comun Romania-UcrainaRepublica Moldova 2007-2013 este de 126. Organismele Intermediare ş. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) POSDRU finanţează organizarea de seminarii de instruire. universităţi.La 8 . între altele. Informaţiile detaliate despre POSDRU se găsesc pe website-ul dedicat POSDRU şi gestionat de către Autoritatea de Management pentru Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul Ministerului Muncii. Programul isi propune crearea unei punti de legatura intre cele trei state partenere.72 milioane de Euro. de asistenţă tehnică pentru elaborarea de strategii privind informatizarea instituţională. o mai buna interactiune intre comunitatile din zonele de granita. Prin intermediul acestui program. pentru perioada 2007-2013. rezolvarii anumitor probleme legate de mediul inconjurator si pentru intarirea pregatirii pentru situatii de urgenta. Programul va promova. Pot beneficia de finanţare Autorităţile de Management responsabile de gestionarea Programelor Operaţionale. asigurarea sprijinului şi a instrumentelor adecvate în vederea unei coordonări şi implementări eficiente a instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 şi pregătirea pentru următoarea perioadă de programare a instrumentelor structurale. camere de comerţ etc.a. proiecte de dezvoltare şi promovare a abilităţilor manageriale moderne etc. Familiei şi Protecţiei Sociale: 7. Pot obţine finanţare.Programul Operaţional Asistenţă Tehnică PO Asistenţă Tehnică finanţează.

in conformitate cu cele mai recente modificari legislative si institutionale din Romania si Bulgaria.000.535 Euro cofinantare nationala. ca stat candidat care desfasoara negocierile de aderare la Uniunea Europeana. Alocarea indicativa a fondurilor IPA pentru finantarea participarii Turciei la program este de 1. elaborat in parteneriat de cele 10 state participante in program (Armenia.2007. 4. aprobat prin decizia CE nr.479 Euro din care 17. este de 18. Bugetul total. din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului. Programul Operaţional Comun de Cooperare în bazinul Mării Negre Guvernul Romaniei a aprobat in sedinta din data de 4 iunie 2008 Programul Operational Comun de Cooperare in bazinul Marii Negre. in data de 10 iunie 2010. Descrierea sistemului de management si control al Programului de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-2013. Turcia. Azerbaijan. Programul poate primi plati intermediare din Fondul European de Dezvoltare Regionala. Bulgaria.305. ca urmare a transmiterii cererilor de rambursare de catre beneficiari. 3. de la Comisia Europeana. Republica Moldova. Instrumentul pentru Asistenta de Preaderare (IPA) finanteaza participarea Turciei la acest program.000 Euro pe an pentru perioada 2007 – 2009 (va fi confirmata anual prin decizia financiara anuala). Rusia.863. Romania. comun pentru intregul program pentru perioada 2007-2013. impreuna cu opinia calificata a Autoritatii de Audit. Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 continuă programele de cooperare transfrontalieră implementate în trecut în regiune (Interreg IIIA în Ungaria şi Phare CBC în România) fiind implementat în cadrul unei structuri instituţionale 9 .aceste fonduri se va adauga cofinantarea celor trei state partenere. Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013 Comisia Europeana a aprobat. Georgia. de catre Autoritatea de Certificare. sistemul de management si control pentru Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-2013. Astfel. si Ucraina. 2. Grecia. C(2007) 6331 din 18.557. Descrierea revizuita. iar restul de 198 de milioane au devenit disponibili. a fost elaborata de catre Autoritatea de Management.944 Euro contributia Instrumentului European de Vecinatate si Parteneriat (ENPI) si 1. potrivit tabelului de mai jos. Programul Operaţional Comun Ungaria-Slovacia-România-Ucraina. a sistemului de management si control a Programului de Cooperare Transfrontaliera Romania Bulgaria 2007-2013. Există o Autoritate Naţională în fiecare din cele 4 ţări participante. Peste 19 milioane euro au fost primiti ca prefinantare. in conditiile transmiterii de cereri de plata catre Comisie. si transmisa Comisiei Europene. la sfarsitul anului 2008. Programul Operational Comun de Cooperare in bazinul Marii Negre este finantat de Uniunea Europeana prin Instrumentul European de Vecinatate si Parteneriat si co-finantat de statele participante in program. 5. au fost transmise Comisiei Europene in data de 17 mai 2010.12.).

prin utilizarea de fonduri comune.numai 2-5% contribuţie proprie Finanţare comună. Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană prin Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA).comune. Principalele caracteristici ale noii perioade de programare sunt:      Cooperarea teritorială ca şi obiectiv în sine –> vizibilitate crescută Bază legală îmbunătăţită (Clauze specifice privind cooperarea. europeană(FEDR) şi naţională Programul oferă potenţialilor beneficiari o gamă variată de oportuntăţi prin intermediul celor două priorităţi   Îmbunătăţirea condiţiilor cheie pentru dezvoltarea durabilă. Programul Phare Graniţe Externe 2003 pentru România şi Programul de Vecinătate România-Republica Serbia & Montenegru 2004-2006 au creat premisele noilor instrumente de cooperare transfrontalieră implementate la graniţele externe ale UE din anul 2007. Deoarece condiţiile de bază pentru cooperarea transfrontalieră au fost realizate. 6. Componenta Transfrontalieră şi cofinanţat de Statele Partenere în Program: România şi Republica Serbia. principiul Partenerului Lider de Proiect. 248 de milioane de Euro sunt disponibili pentru stimularea cooperării transfrontaliere în perioada 2007-2013. Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia se poate concentra pe 10 . GECT. totodată extinzând şi dezvoltând rezultatele şi experienţele acumulate anterior. nu se acceptă proiectele în oglindă sau individuale) Focalizarea asupra obiectivelor Strategiilor de la LISABONA SI GOTEBORG: accent mai pronunţat pe competitivitate şi probleme de mediu În unele cazuri 85% co-finanţare din fonduri europene pentru toate regiunile plus 10-13% cofinanţare naţională . comună a zonei de cooperare Întărirea coeziunii sociale şi economice în regiunea de graniţă. Programul are scopul de a creşte competitivitatea economiei din zona de graniţă România-Republica Serbia şi îmbunătăţirea calităţii vieţii comunităţilor din zona de graniţă a ambelor ţări. sumă care se compune din contribuţia UE prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi contribuţia celor două State Membre. Drumul spre întărirea coeziunii sociale şi economice în zona de frontieră româno-maghiară a fost deschis la data de 21 Decembrie 2007 odată cu aprobarea oficială a programului de către Comisia Europeană.

precum şi orice organism juridice de drept public sau privat..URBACT II .ESPON 2013 .INTERREG IV C . precum şi zonele de creştere durabilă . organisme publice echivalente.INTERRACT II 11 . care. cu un buget de 245.. Mediu.) căci în această parte a Europei există provocări care nu există nicăieri altundeva pe continentul nostru. Accesibilitate. şi. contribuie la procesul de integrare a statelor ne-membre ale UE.111. Programul de cooperare transnaţională „Sud Estul Europei” Programul Transnaţional de Cooperare în Europa de Sud Est. şi acest lucru face Programul cu atât mai important căci noi putem lucra împreună în mod eficient în cadrul acestui program transnaţional.” 8. Candidaţii eligibili sunt autorităţi publice. în cadrul obiectivului teritorial al Politicii Regionale de Cooperare a UE.în conformitate cu priorităţile de la Lisabona şi Gothenburg.97 Euro. comisarul european pentru politică regională a declarat: „Programului Europa de Sud-Est este de o importanţă deosebită pentru Europa (. Programul sprijină proiecte dezvoltate în cadru a patru axe prioritare: Inovare. Danuta Hübner.atingerea scopului strategic de obţinere a unei dezvoltări socio-economice durabile a zonei de graniţă România-Republica Serbia. este un instrument unic care. care nu desfăşoară activităţi cu un caracter industrial sau comercial. PO-uri Cooperare Interregională . are drept scop – amplificarea integrării şi competitivităţii într-o zonă care este atât de complexă şi diversă. 7. de asemenea.

Finantare nerambursabila: 175.avize/autorizatii de la mediu.studiu fezabilitate .plan afacere . Studiu de caz privind atragerea Fodurilor Europene in practica In practica aceste Fonduri Europene pot fi folosite in orice domeniu de activitate.Infintare sera legumicola: Costul total eligibil al investitiei aproximativ 350.cazier judiciar . prevazuta cu decontarea cheltuielilor in 5 transe. cu sistemul complet de irigare si incalzire. Durata maxima de realizare a investitiei este de 3 ani.III.000 euro/sera de aproximativ 1.certificate fiscale . etc).actionarul unic sub 40 de ani . directia sanitar-veterinara .certificat de urbanism . paznic.certificat constatator de la Registrul Comertului .infiintare societate comerciala cu cod CAEN principal 0113 – ‘Cultivarea legumelor şi a pepenilor a rădăcinoaselor şi tuberculilor’ . ambalare. utilajele necesare si spatiu de sortare.inscriere in asociatia cultivatorilor de legume . spalare. personal recoltare-sortare-spalare-amabalare.fonduri-euro.ro I. Personal: aproximativ 4 angajati (inginer agronom.cerere de finantare .declaratii 12 . dupa cum putem observa si in urmatoarele exemple: Exemplue real preluat de pe site-ul: www.altele Documentatie proiect: . sanepid.000 euro Avizele si documentele necesare: .500 mp de cultura.

Personal: aproximativ 4 angajati (veterinar. paznic.Implementarea: . Costul total eligibil al investitiei de aproximativ 600.500 euro.apa. de regiune. de caracteristicile constructiilor. Totul depinde de locatia aleasa. etc) Achizitia vacilor NU este eligibila. Pretul unei vaci este de aproximativ 1.10 vaci. de fluxul tehnologic ales. platforma siloz.infiintare societate comerciala cu cod CAEN principal 0141 – ’Cresterea bovinelor de lapte’ 13 . prevazuta cu decontarea cheltuielilor in 5 transe. personal ingrijire vaci. sursa intangibila de apa.Dosare de achizitii .Dosare de plati . cabinet veterinar. sanitar personal si auto. de pozitionare. durata maxima de realizare a investitiei este de 3 ani.Proiect tehnic .000 euro / ferma de 100 vaci. sala de muls . servicii. II. lucrari.Autorizatie de Constructie .Grafic de implementare Mentiune: Aceste costuri cu investitia nu sunt neaparat valabile pentru orice alt proiect. racord curent electric. de posibilitatile de racordare la curent electric. de utilitatile existente. de materialele si utilajele/echipamentele alese si nu in ultimul rand de capacitatea de negociere cu furnizorii de bunuri. sistem racleti pentru dejectii. Finantare nerambursabila: 300. sistem colectare dejectii + platforma dejectii.000 euro Avizele si documentele necesare: .Infintare ferma de vaci de lapte Construire ferma de crestere a vacilor de lapte (100 vaci / hala cu suprafata de aproximativ 1.dotata cu boxe de crestere a vacilor (15 vaci / boxa). put forat . sistem de adapatori. imprejmuire.. dront furajare. apa. fanar.800 mp) .

construită=560 mp. Infiintare ferma gaini ouatoare: Exemplul se refera la infiintarea unei ferme de gaini ouatoare cu sistem de crestere in boxe (custi).cazier judiciar .declaratii Implementarea: . depozitare şi livrare).cerere de finantare .Proiect tehnic . de fluxul tehnologic ales.Dosare de achizitii .Grafic de implementare Mentiune: Aceste costuri cu investitia nu sunt neaparat valabile pentru orice alt proiect.Dosare de plati . apa.65m..certificat de urbanism . Corpul II (Hală creştere găini). directia sanitar-veterinara .certificat constatator de la Registrul Comertului . lucrari. de caracteristicile constructiilor. ca si constructii: Corpul I (Corp spaţii sortare. de materialele si utilajele/echipamentele alese si nu in ultimul rand de capacitatea de negociere cu furnizorii de bunuri. III.avize/autorizatii de la mediu.Autorizatie de Constructie . Un alt sistem este cel de crestere la sol..certificate fiscale .50 x 10. de regiune. sanepid.inscriere in asociatie de crescatori de bovine . de pozitionare. S.plan afacere . regim 14 . control.actionarul unic sub 40 de ani . de posibilitatile de racordare la curent electric. Investitia a prevazut. servicii.studiu fezabilitate . de utilitatile existente. regim de înălţime Parter. Totul depinde de locatia aleasa.altele Documentatie proiect: . cu dimensiunile în plan 52.

paznic. personal sortare-ambalare.avize/autorizatii de la mediu.construită=4014 mp.000 gaini ouatoare. ofera o productie medie zilnica de 105. Acestea dupa o acomodare de circa 10 zile. Personal: aproximativ 5 angajati (medic veterinar. etc). incinerator deseuri animale. cu sistemul complet automat de colectare.Autorizatie de Constructie .000 euro / ferma cu capacitatea de maxim 110. sanepid. prevazuta cu decontarea cheltuielilor in 5 transe. direct in spatiul de colectare.certificate fiscale .Dosare de achizitii . Durata maxima de realizare a investitiei este de 3 ani. personal contabil.de înălţime Parter.declaratii Implementarea: .000 oua.cazier judiciar .cerere de finantare . sistem de silozuri cilindrice pentru furaje. Fluxul de productie incepe cu achizitionarea de gaini ouatoare la varsta de 14-16 saptamani.Proiect tehnic . supermarket. distribuitori specializati. colectate printr-un sistem automat.altele Documentatie proiect: . dimensiuni în plan 25 x 160. S. sortare si apoi ambalare direct pentru distribuire in centrele de desfacere (magazine alimentare. etc).000 euro Avizele si documentele necesare: .certificat constatator de la Registrul Comertului .110. platforma dejectii.500. directia sanitar-veterinara .Dosare de plati 15 .infiintare societate comerciala cu cod CAEN principal 0147 – ‘Cresterea pasarilor’’ .plan afacere .studiu impact de mediu .37m (cu 8 randuri de boxe).inscriere in asociatia crescatorilor de pasari . Finantare nerambursabila minima: 750.000 cap Costul total eligibil al investitiei de aproximativ 1. si spatiul de sortare si ambalare.actionarul unic sub 40 de ani .studiu fezabilitate . Investitie ferma gaini ouatoare .certificat de urbanism .

certificate fiscale . directia sanitar-veterinara . internet. Infiintare pensiune turistica rurala . pubele gunoi.certificat de urbanism . IV. loc de joaca pentru copii. Personal: aproximativ 8 angajati (cameriste. put forat apa. servicii. teren sport. etc) Finantare nerambursabila: 200. apa. Costul total eligibil al investitiei este de 400. de caracteristicile constructiilor. de posibilitatile de racordare la curent electric. racord energie electrica.Grafic de implementare Mentiune: Aceste costuri cu investitia nu sunt neaparat valabile pentru orice alt proiect. de materialele si utilajele/echipamentele alese si nu in ultimul rand de capacitatea de negociere cu furnizorii de bunuri.000 euro Avizele si documentele necesare: . prevazuta cu decontarea cheltuielilor in 5 transe. de regiune. depozite alimente. sanepid. bucatarie dotata corespunzator..cazier judiciar . durata maxima de realizare a investitiei este de 3 ani.actionarul unic barbat sub 40 de ani sau femeie indiferent de varsta .aviz Ministerul Turismului . tv. amenajare spatii verzi. vestiare si spatii personal.certificat constatator de la Registrul Comertului .dotate corespunzator cu mobilier. aer conditionat. parcare masini. ghid turistic. receptioner. responsabil piscina/fitness. sala jocuri recreative. telefon.aviz OAR (Ordinul Arhitectilor din Romania) . receptie. de pozitionare. ospatar.000 euro. de utilitatile existente.avize/autorizatii de la mediu. centrala termica. Totul depinde de locatia aleasa. ingrijitor spatii/echipamente. spalatorie lenjerie camere.altele 16 . sala de fitness.4 margarete: Construire pensiune turistica cu 10 camere pentru cazare . sala de mese aferenta. imprejmuire teren. piscina.infiintare societate comerciala cu cod CAEN principal 5520 'Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată' . living. de fluxul tehnologic ales. paznic. lucrari. bucatar.

In Romania aceste fonduri nu au fost folosite la nivel maxim. iar provocările pe termen lung (globalizarea. putini dorind sa investeasca in aceasta perioada de criza. Desii aceste fonduri nu sunt usor de accesat. de pozitionare. dupa cum am prezentat in cele patru cazuri de mai sus. Criza a anulat ani de progrese economice și sociale și a pus în evidență deficiențele structurale ale economiei Europei. Programele actuale si viitoare: Programele actuale (2007-2013) Oportunitati de finantare active: . fiind nevoie de cunostinte foarte bune in domeniu. de materialele si utilajele/echipamentele alese si nu in ultimul rand de capacitatea de negociere cu furnizorii de bunuri. de utilitatile existente. de fluxul tehnologic ales. lumea evoluează rapid. UE trebuie să se ocupe acum de propriul viitor. putem spune ca aceste programe sunt facute de Uniunea Europeana special pentru tarile subdezvoltate.Autorizatie de Constructie . presiunea exercitată asupra resurselor.Ghidul complet al fondurilor europene in anul 2011 17 .Documentatie proiect: .Grafic de implementare Mentiune: Aceste costuri cu investitia nu sunt neaparat valabile pentru orice alt proiect. Sa nu uitam faptul ca Europa trece printr-o perioadă de transformare. astfel incurajandu-le sa investeasca si sa creasca din punct de vedere economic. de posibilitatile de racordare la curent electric. lucrari. apa.Proiect tehnic . dar si un plan de afaceri foarte bine pus la punct. Concluzii In cocluzie. este nevoie ori de ajutor de specialitate. de regiune. îmbătrânirea) se intensifică. Totul depinde de locatia aleasa.declaratii Implementarea: . totusi nu este imposibil. Între timp.cerere de finantare . IV. de caracteristicile constructiilor. servicii.Dosare de plati .Dosare de achizitii .plan afacere . ori de informatii sit imp pentru ati creea singur propria afacere.studiu fezabilitate .

Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE: – 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă. la aproape 800 000 in viitor.. În acest scop. – rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și cel puțin 40% din generația tânără ar trebui să aibă studii superioare. mai ecologice și mai competitive. – obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%. UE trebuie să definească direcția în care vrea să evolueze până în anul 2020. Resursele disponibile se ridică la 308. • 16% pentru obiectivul competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă.12 iulie 2011 In cadrul strategiei sale de stimulare a ocuparii fortei de munca. – numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane. tineret si creativitate propusa de Comisie in planul sau de buget pentru 2014-2020.7%) din întregul buget european. Acesta este unul dintre obiectivele-cheie care stau la baza cresterii semnificative a investitiilor UE pentru educatie. Europa 2020 propune trei priorități care se susțin reciproc: – creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare. dacă există condiții favorabile în acest sens). – creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă. profesori si cercetatori care primesc burse UE pentru a invata si pentru a se forma in strainatate. care să asigure coeziunea socială și teritorială.Motor de căutare pentru fonduri europene Pentru perioada 2007-2013. – creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor.5% pentru obiectivul cooperare transfrontalieră europeană. – 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D). 18 . Viitoarele programe (2014-2020) In actualitate: Comisia Europeana . • 2.410 miliarde de euro (exprimate în preţurile actuale): • 81.041 miliarde de euro (exprimate în preţurile din 2004) sau 347. politicii de coeziune i-a fost atribuit un buget de 347 de miliarde de euro adică peste o treime (35.5% pentru obiectivul convergenţă. Comisia Europeana are drept obiectiv aproape dublarea numarului de tineri. de la 400 000 de beneficiari pe an in prezent.

ro 19 .V.asm.eu http://www.md http://www.euractiv. 2.fonduri-euro. http://eufinantare.Bibliografie: 1.ro http://www.ro http://www. 3.ro http://www.huro-cbc. 4.mdrl.international. 7. 5. 6.info http://www.esimplu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful