Repere metodologice privind dezvoltarea competenţelor comunicative în cadrul orelor de limba română în clasele primare

La baza activităţii umane stă comunicarea verbală, iar însuşirea şi dezvoltarea limbajului au loc în procesul comunicării. Elevul trebuie să posede un limbaj corect din punct de vedere fonetic, lexical şi gramatical. Însuşirea limbajului presupune mai multe etape:  În prima etapă din şcoală, care coincide cu învăţarea citit-scrisului, are loc procesul de interiorizare a limbajului extern. Aceasta este etapa în care copilul nu este preocupat decât de propriile acţiuni.  Cea de-a doua etapă este etapa automatizării deprinderilor de exprimare verbală, care coincide cu etapa automatizării deprinderii cititului. Pentru realizarea cu succes a obiectivelor dezvoltării vorbirii se aplică diferite modalităţi didactice: A. Observarea; B. Memorizarea (memorarea); C. Audierea (audiţia); D. Povestirea; E. Convorbirea (dialogul); F. Jocuri didactice; G. Şezătoarea; H. Concursurile. În continuare mă voi referi la una din cele mai eficiente metode – povestirea. În activităţile de dezvoltare a competenţelor comunicative, la toate clasele I-IV, povestirea o folosesc intens pentru multiplele ei valenţe informativ-formative: a) prin intermediul povestirii elevii dobândesc un cerc de reprezentări despre obiecte, fenomene, fapte, întâmplări; b) povestirea devine un model de vorbire. Ea este calea prin care elevii asimilează cele mai multe expresii poetice. Prin intermediul basmelor, fabulelor, legendelor pe care le studiem elevii cunosc limba populară în comparaţie cu limba literară. Încercăm la lecţii să creăm şi noi mici povestiri, basme, snoave ceea ce le impulsionează mult imaginaţia creatoare. Pentru a reuşi prelucrarea didactică ţin cont de conţinutul materialului, de pregătirea generală a clasei. Pot să enumăr câteva reguli de care mă conduc: • selectez atent produsele literare (conţinut, formă, dimensiuni); • folosesc mijloace de învăţământ adecvate textului şi obiectivelor urmărite (ilustraţii, filme, albume, planşe); • stabilesc un plan corespunzător de desfăşurare a modalităţilor şi tehnicilor de prelucrare. Mă strădui să-i deprind pe elevi cât mai timpuriu să-şi ordoneze materialul pe care îl au de comunicat. Către sfârşitul clasei I încep exerciţii de iniţiere a elevilor în deprinderea de a-şi întocmi un plan de povestire. La început povestirea elevilor o ajut de un suport senzorial (set de ilustraţii ce se succed în ordinea episoadelor redate în povestire, imagini, planşe). Cu timpul deprinderea de a povesti se formează, de aceea materialul intuitiv îl reduc şi solicit elevul mai mult în direcţia recunoaşterii. În această fază utilizez procedee variate:  prezint ilustraţia ce relevă primul episod al povestirii şi apoi le cer elevilor să continue povestirea;  le citesc fragmentul de început;  selectiv le introduc anumite ilustraţii, cerându-le elevilor să amplaseze episodul respectiv la locul potrivit;  le cer elevilor să reproducă toate episoadele numai cu ajutorul unor întrebări de sprijin.

Se lucrează cu un text artistic absolut necunoscut care în prealabil este împărţit în fragmente (de către învăţător). conversaţie introductivă).Ce s-ar fi întâmplat dacă acasă ar fi fost moş Vasile şi nu mătuşa Mărioara? . DIAGRAMA VENN Notă: se aplică la consolidare . Se lucrează cu un text artistic analizat detaliat. Se opresc după fiecare fragment şi fac presupuneri. Textul parcă e întors pe dos. elevii citesc textul pe fragmente. Un avantaj este că elevul citeşte independent. Se lucrează cu un text ştiinţific. Exemplu: fragmentul „La cireşe” . După etapa pregătitoare (conversaţie introductivă. SINELG (sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi a gândirii) Notă: la lecţia de limba română se aplică mai rar. o Povestiri create de elevi.  continuarea expunerii întrerupte în punctul culminant şi găsirea uneia sau mai multor variante de deznodământ. respectând succesiunea logică a episoadelor cu exprimare clară. o Povestirea pe baza unui plan formulat de elevi. fără a le cere elevilor justificarea gramaticală. Expresivitatea verbală micii autori o deprind prin:  redarea conţinutului unei povestiri cunoscute. Apoi este citit fragmentul următor. După etapa pregătitoare (informaţie despre autor. LECTURA ÎMPOTRIVĂ Notă: se practică la consolidare (la reflecţie). corectă.Ce s-ar fi întâmplat dacă mătuşa Mărioara ar fi reuşit să se urce în copac? 4. elevii citesc independent textul din manual (pe fragmente) şi pe marginea paginii fac următoarele însemnări: V – informaţie cunoscută + – informaţie nouă ? – aş vrea să aflu ceva nou despre aceasta. o Povestirea prin trecerea acţiunii de la persoana I la persoana a III-a.Pe parcursul lecţiilor apelez şi la desfăşurarea următoarelor activităţi: o Povestirea pe bază de plan dat. LECTURA GHIDATĂ Metoda este alcătuită din mai multe procedee.Ce s-ar fi întâmplat dacă Ion ar fi fost acasă? . Mai des se aplică la lecţiile de istorie şi ştiinţe. 3. explicarea cuvintelor). Notă: se aplică la predare. explicarea cuvintelor necunoscute. Răspunsul la întrebarea: Cum credeţi ce se va întâmpla în continuare? (îşi expun părerile 3-4 elevi). În scopul dezvoltării competenţelor comunicative în cadrul orelor de limba română utilizez tehnici ca: 1. Se aplică la predare. iar altul – că citeşte conştient. 2. expresivă.

CULOAREA PREFERATĂ (obiectul.” . „Era o zi însorită de vară. albastru – culoarea apei 2. Membrii familiei se respectă. Notă: se foloseşte la reactualizare (se completează primele două coloane). Ultima se completează la reactualizare şi consolidare. prefer culoarea albastră deoarece dă o senzaţie de curăţenie. 4. copii. deoarece simbolizează curăţenia. Cei mici trebuie sa-i asculte pe cei mari. apoi au intrat în apă. Exemplu: 1.. Am realizat un mic text. 3. Se aplică la dezvoltarea competenţelor comunicative. 6.” „Culoarea mea preferată este albastru. Doi copii s-au oprit pe malul lacului. în baza acestui desen alcătuiţi un mic text sau o poezioară.În loc de cercuri se poate face un tabel: Micul Prinţ Asemănări Grijuliu Ambii erau copii Răbdător Ambii erau băieţi Cult Ambii erau din familii regale Ingenios Erau singurii copii Iscusit Ambii erau bine îngrijiţi Ambii aveau părinţi Prinţul Miorlau Nerăbdător Capricios Leneş Hapsân Egoist Alintat Fricos Distrat Plângăcios Primăvara E un text în proză E un text narativ Descrie alt fenomen al primăverii Oaspeţii primăverii E un text în versuri E un text cu rimă E un text de primăvară Asemănări Ambele descriu semnele caracteristice primăverii În ambele texte se vorbeşte despre păsări 5. bunici. Prefer această culoare. clasa III Tema: „Relaţiile familiei” Ce ştiu? Familia este compusa din părinţi. Copiii neascultători până la urmă o păţesc rău. fenomenul) Notă: se aplică la reflecţie (consolidare).. Ce vreau să ştiu? Cine trebuie să fie cel mai autoritar în familie? Sunt obligaţi copiii sa-i asculte întru totul pe cei mari? Părinţii pot învăţa şi ei de la copii? Ce am învăţat? O mamă întotdeauna se jertfeşte pentru copiii săi. GRAFICUL CCC (Ce ştiu? Ce vreau să ştiu? Ce am învăţat?) Textul: „Puiul”. fiinţa. s-au hârjonit puţin. Trebuie să-i ascultăm pe cei maturi. se realizează un mic desen unde predomină această culoare. Soarele strălucea cu dărnicie. pentru că ei au experienţa vieţii.

de povestire. blînd A ieşit. La început fiecare elev meditează asupra acestei întrebări şi îşi fixează răspunsurile posibile. . un enunţ din 4 cuvinte cu sens generalizat. CVINTETUL Notă: se practică la reflecţie (consolidare) O poezie alcătuită din 5 versuri. opinii să-şi utilizeze capacităţile în mod eficient şi creativ pentru rezolvarea unor probleme în viaţa de zi cu zi. se luptă. -în urma audierii s-au făcut observaţiile cuvenite fiecăruia după criteriile stabilite anterior. 3. Exemplu: „De ce trebuie să studiem gramatica?” Gramatica trebuie să se studieze pentru ca noi să ne putem exprima corect gândurile şi cei din jur să ne înţeleagă corect. În acest sens. un substantiv. -se creează situaţii să favorizeze comunicarea elev-elev şi învăţător-elev. Exemplu: Ghiocelul Firav. 4. să interacţioneze cu semenii. PASUL II -elevii fiind împărţiţi în echipe au susţinut cu argumente pro sau contra anumite aspecte din lecţie stabilite de cadrul didactic. sentimente. 1.7. PASUL III -evaluarea se realizează în funcţie de modul de exprimare. dar organizat opiniile următoarelor strategii didactice interactive: PASUL I -fiecare elev a fost obligat să vorbească la oră timp de un minut. gestica. intervenţia făcută . modul de argumentare folosit. cât şi la reflecţie. 2. am practicat în cadrul orelor de comunicare orală pentru a veni în sprijinul elevilor de a-i determina să-şi exprime liber. exprimându-şi gânduri. Fără studierea profundă a gramaticii nu ne putem socoti oameni culţi. GPP (gândeşte – perechi – prezintă) Notă: poate fi practicată atât la evocare. încearcă Să învingă gerul crunt Ce se zbate ca o fiară. apoi trei minute. 3. tonul. Scopul studierii limbii române în perioada şcolarizării obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicaţională literară de bază. 5. Apoi se consultă cu colegul de bancă şi împreună găsesc răspunsul corect. Ambii decid cine va prezenta rezultatul (dacă va fi solicitată perechea). 3 verbe. Se formulează o întrebare (în baza unui text). respectînd schema: 1. 2 adjective. vocabularul folosit. o parte din lecţia predată şi învăţată. 2. capabil să comunice. mimica. 8. o comparaţie.

cip. Într-o conversaţie reuşeşti să fii cooperant când apreciezi ideile şi sentimentele cuiva la fel ca pe ale tale. anticipaţie. dar totodata iam transformat şi în buni ascultători –ascultători activi. membrii grupului votează pentru cea mai interesantă prezentare . arta de a asculta pare mai rară decât orice calitate. etc. Oamenii preferă bunii ascultători. În final. ţie ). timpul pe care îl au la dispoziţie. coşuleţul cu mâncare ).an . conducătorul citeşte un cuvânt iar fiecare grupă citeşte noile cuvinte alcătuite. vânătorul. Trebuie să-şi înfrângă timiditatea. Literatura de specialitate. Se lasă timp de gândire 10-15 minute. Jocul : Tatăl Scufiţei Roşii Obiective : -dezvoltarea abilităţii de a susţine un discurs pe o temă dată şi într-un timp limitat -dezvoltarea abilităţii de a privi o problemă din diferite puncte de vedere -dezvoltarea spiritului de toleranţă prin reflectarea asupra unor puncte de vedere neobişnuite -dezvoltarea creativităţii elevilor Participanţi : maxim 20 elevi Materiale necesare : bilete cu numele unor personaje din basme (atâtea câţi jucători sunt) Desfăşurare : se aleg personaje secundare din basme cunoscute ( de ex: lupul. aţi. Fiecare vorbitor are 4 minute pentru a spune povestea din punctual său de vedere. mama Scufiţei Roşii . o pledoarie. vocea. Prin cele prezentate mai sus am dorit ca elevii să aspire la statutul de buni vorbitori. bunica Scufiţei Roşii. susţinerea unui proiect. Succesul în comunicare cu ceilalţi depinde de o abordare corectă şi deschisă a punctului de vedere. un discurs. Se adună numărul cuvintelor noi şi pe această bază se declară echipa câştigătoare. Astfel de exerciţii îl pregătesc pentru susţinerea unui examen oral. antic . cercetarea pedagogica si observarea practicii scolare releva necesitatea cresterii eficientei activitatii didactice in intregul nostru invatamant si mai ales in invatamantul primar care . EXEMPLE DE JOCURI Jocul : Cules de cuvinte Obiective:-dezvoltarea vocabularului elevilor -dezvoltarea atitudinii creative faţă de limbă Materiale necesare:cartele pe care conducătorul jocului a scris cuvinte lungi Participanţi: grupe de 4-5 elevi Desfăşurare: fiecare grupă primeşte 5 cartele identice. La sfârşit. -ca si activitate recreativă am realizat jocuri de prezentare a unui discurs tocmai pentru a-i determina să vorbească liber.-evaluarea se face oral. să-şi controleze mişcările. -se dau diplomele celor mai buni oratori. Grupele trebuie să alcătuiască din silabele sau grupurile de litere ale cuvântului original noi cuvinte ( de ex. tic. -elevii sunt motivaţi şi stimulaţi permanent pentru învăţare.

ninge. mic.. rac.. ora. etc Analiza unui text de citire nu poate fi redusa la desprinderea ideilor principale. dor-rod. Incepand din cls I. ninsoare. functia informationala si functia formativ. s. erori. Gaseste intelesuri diferite ale cuvantului "atentie". am introdus o gama larga de exercitii: 1. Ce cuvinte se pot forma din literele cuvantului "scrisoare" ? (scris. supa-apus.Inlocuieste o singura litera si descoperta alte cuvinte: a) cat. car.a. cai.. da steagul! 8. sec. Foloseste literele initiale date si formeaza cat mai multe propozitii: M.Voda a infaptuit Unirea. Inlocuieste cuvintele date cu altele cu acelasi sens: a) Cuza. scrie. ca. ceri.trebuie sa-si realizeze functiile fundamentale specifice menite sa asigure premisele viitoarei personalitati: functia instrumentala. dar. serie. Citeste cuvintele inversand literele: cos-soc. rau.educativa. re. a) Trebuie sa traversam strada cu atentie.. la nivelul lor apreciativ. fura c) far. rosu-usor. relatiiie dintre evenimentele si faptele reiatate. pic. Dimensiunile fundamentale ale unei reforme reale se propaga. dai-iad. 2. cana. gat. alb. jura. c) Marcel. logica constructiei sale. nin. ci este necesar sa se inteleaga structura si unitatea ei. b) Morarul duce sacul. gandire si creatie de catre elevii cls I si a II. soa. sapa-apas. masina. sa motiveze. Paleta exercitiilor de acest fel este larga: 1. car. Din silabele date sa compuna cat mai multe cuvinte. Ce poate face? (actiuni) a) elevul: invata. penare. soare. bar d) ger. se joaca. citeste. iar. 7. tura. Cum poate fi? (insusiri) a) iepurele: fricos. cura. jar. ros.. sar. sura. halat. Cuvinte: rege. sa se ceara elevilor sa explice. topor-ropot. pun. hotare. ma. 5. 4. mare. sas. in invatamantul primar. dintre diferitele aspecte ale realitatii. na. Invatamantul primar este primul nivel care intra intr-o reconsiderare cuprinzatoare menita sa conduca la performante superioare la o mai buna adecvare atat la exigentele treptei superioare de scolaritate cat si la nevoile de educatie ale societatii romanesti. d. a) Maria deseneaza soarele.Adauga o silaba sau o litera pentru a descoperi noi cuvinte: soare. stejar. ard. b) Printul s-a zarit s-o ia de sotie. pe.Exemplu: ge. etc. scoala. 2. rat b) gura. soare. in primul rand. b) Prietena mamei mi-a adus o atentie . care. cer 6. are. sal-las. dragalas 9. deoarece acestiu obiect de invatamant ii revin sarcini exprese pentru dezvoltarea capacitatilor de comunicare si creatie. var. cer... rana. dura. car) 3.Inlatura o litera sau o silaba pentru a gasi cuvinte noi: jos. In continuare ma voi referi la utilizarea eficienta a limbii ca mijloc de comunicare. pere. mura.

e) e cu un .domnitor .Si-au dat seama ca lipsa semnului diacritic schimba complet intelesul cuvantului. rau intuneric Jocul cuvintelor . padurice. a povesti.conducatorul turcilor vuiet: . zile amare. la purtare. Pentru a-i face pe elevi sa inteleaga cat de importanta este scrierea semnelor diacritice. la formarea deprinderilor de a intrebuinta cuvinte cu o bogata incarcatura stilistica. Alinta cuvintele: mama-mamica . a impaduri.a) Ascultand scurtele lor povestioare. cat o sura. in groapa f) intra pe-o . la dezvoltatrea capacitatii de a gandi si de a se exprima in imagini. povestire..amar suflet amar. 3.. ne dam seama daca elevii au inteles continutul lectiilor citite si au desprins mesajul educativ.. paduret. 2. Uneste cuvintele cu inteles opus: lumina a termina a incepe bine 7. si iese pe alta. c) are o . Se cere elevilor sa sesizeze.urlet .. Pentru dezvoltarea activitatii gandirii. d) si-a luat.imparat . atractive si pline de sensibilitate : 1.. copil-copilas 6.larma . am rezolvat in repetate randuri exercitii de formare a propozitiilor cu astfel de cuvinte perechi: cos-cos. a II .se cere elevilor sa completeze punctele cu parti ale corpului omenesc: a) s-a sculat cu noaptea-n . varvar-var. le-am cerut elevilor sa-si imagineze fapte si intamplari diferite. povestit. Exercitiile lexicale efectuate au contribuit la imbogatirea vocabularului.. frate-fratior .. Formeaza familia de cuvinte: a) poveste-povestitor.c) Bunica m-a încurajat cu multa atenţie.. repovestit. Se dau substantivele pentru care elevii sa gaseasca cele mai potrivite si frumoase adjective . a despaduri 5.De pilda: a) Continuati povestea si spuneti cum credeti ca s-au inteles mai de parte printul si printesa? (O printesa adevarata) b) Imagineaza-ti discutia dintre mosneag si brad.. povestioara. sa exerseze si sa creeze comparatii deosebite: .epitete: gust . g) incearca marea cu . scoala-scoala.vajait 4... Exemplele sunt si in acest sens diverse. repovestire b) padure-padurar. Alege explicaţii corecte: sultan: .... paine amara. b) e satul pana in . inainte de a fi taiat (Vreau sa traiesc printre stele cls.galagie .

b) Repetitiei (mic. curat ca o lacrima). pace. Valentele formative deosebite au si exercitiile pentru depistarea si explicarea: a) Metaforelor (ochi de apa . mic de tot. se joaca. fulgi de nea ca niste stelute sclipitoare. candoare) . inalt pana la cer.taranul).alearga.senin ca floarea de nu-ma-uita. (hiperbola) Se cere elevilor sa gaseasca propozitii in care sa se exagereze anumite insusiri Era un om voinic cat muntele. Langa cuvinte neinsufletite se cere elevilor sa gaseasca actiuni savarsite de oameni (personificari) norii . om al pamantului. frunzele ca niste vulpi roseate. 3. c) A cuvintelor simbol (alb . se ascund. Copacul era inalt. al gliei .puritate.padurea. 4. curat.lacul. imparatia pasarilor .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful