Curentul alternativ Curentul alternativ stă la baza funcţionării majorităţii aparatelor electrice.

El se produce, se transmite şi se utilizează în condiţii mult mai avantajoase decât curentul continuu. Producerea curentului alternativ Una din cele mai importante aplicaţii ale fenomenului de inducţie electromagnetică este producerea curentului alternativ de către generatoarele de curent alternativ (alternatoare). T.e.m. alternativă se obţine prin: - rotirea uniformă a unei spire într-un câmp magnetic uniform; - rotirea uniformă a unui magnet în faţa unei bobine fixe (câmp magnetic variabil). Considerăm o spiră dreptunghiulară care se roteşte cu viteza unghiulară constantă ω în jurul axei OO ' în câmp magnetic uniform, de inducţie magnetică B , produs de un magnet permanent.

N
N , S - polii unui magnet B - inducţia magnetică Orice câmp magnetic este caracterizat prin linii de câmp care ies din polul N şi intră în polul S . Dacă liniile de câmp magnetic sunt paralele câmpul respectiv este uniform, iar inducţia magnetică are aceeaşi valoare în orice punct al câmpului. Acul unui miliampermetru care închide circuitul exterior oscilează de o parte şi de alta a poziţiei zero, indicând apariţia unui curent alternativ. Explicaţia este că, prin rotirea uniformă a unei spire în câmp magnetic cu viteza unghiulară ω , fluxul magnetic Φ prin suprafaţa spirei S variază în timp conform relaţiei:
Φ B ⋅ ⋅o = S cs

S

α B ⋅ ⋅o ω = S cs t

unde α este unghiul dintre B şi S . Fluxul magnetic este maxim când α = 0 :
m

Φ = B ⋅S m

t Rezultă Φ=Φ ⋅cos ω Din cauza variaţiei fluxului magnetic prin spiră se produce fenomenul de inducţie ∆Φ electromagnetică şi conform legii inducţiei electromagnetice e = − , se poate ∆t t demonstra că: e =ω⋅Φ ⋅sin ω
m

valoarea instantanee a tensiunii electrice alternative U m .e.este valoarea instantanee a t. Forma de undă uzuală a curentului alternativ este sinusoidală. La rotaţia unui cadru conductor într-un câmp magnetic apare la bornele acestuia o tensiune electrică alternativă având expresia u = U m ⋅ sin ωt şi un curent alternativ de intensitate i = I m ⋅ sin ωt . Curentul alternativ apare ca urmare a aplicării unei tensiuni electrice alternative în cadrul unui circuit electric.e. Forma alternativă (sinusoidală) a tensiunii/curentului este modul uzual de producere. indusă e şi intensitatea curentului alternativ i variază sinusoidal în raport cu timpul. induse ωt . DC).e.m. Variaţia t. induse este sinusoidală. Valoarea efectivă a intensităţii curentului şi tensiunii alternative Intensitatea şi tensiunea curentului alternativ sunt caracterizate de trei valori: . E E ⋅ sin ωt = m = I m ⋅ sin ωt R+r R+r unde: • i se numeşte valoarea instantanee a intensităţii curentului alternativ • I m este valoarea maximă (amplitudinea) a intensităţii curentului alternativ sinusoidal • r este rezistenţa interioară a generatorului i= T. In acest caz curentul alternativ obţinut se numeşte curent alternativ sinusoidal. AC) este un curent electric a cărui direcţie se schimbă periodic.e.m.e.m. u .Notând: ω ⋅ Φ m = Em . relaţia anterioară devine: e = Em ⋅s ω in t unde: ω . spre deosebire de curentul continuu (Direct Current.valoarea maximă a t. Prin rotirea unui magnet în faţa unei bobine se induce în bobină un curent alternativ sinusoidal. e .este pulsaţia t. induse Obs. curentul alternativ este deci periodic.m.valoarea maximă a tensiunii electrice alternative Din cauza proprietăţilor de inerţie ale circuitului electric. transport şi distribuţie a energiei electrice.este faza e .m. induse. curentul alternativ monofazat i este defazat cu un unghi ϕ în urma t. al cărui sens este unidirecţional.m. i = I m ⋅ sin ( ωt − ϕ ) Curentul alternativ (în engleză Alternating Current.e. Ele trec prin aceleaşi valori şi în acelaşi sens la intervale egale de timp numite perioade. numit unghi de defazaj.

perioada şi frecvenţa. Valorile instantanee ale curentului alternativ şi tensiunii alternative se scriu: i = I m ⋅ sin ωt = I 2 sin ωt u = U m ⋅ sin ωt = U 2 sin ωt Obs. U ) . valorea efectivă. adică efectuează o .reprezintă valoarea efectivă a intensităţii curentului alternativ Valoarea efectivă a intensităţii curentului alternativ I este egală cu intensitatea unui curent continuu. care dezvoltă aceeaşi căldură prin efect Joule. I= Im 2 sau I ≅ 0. faza.707U m .707 I m I m . pulsaţia. maximă ( I m . în acelaşi sens. ca şi curentul alternativ trecând prin acelaşi rezistor în acelaşi interval de timp. faza iniţială. iar valoarea maximă a tensiunii este: U m = 2 ⋅ U ≅ 310V Mărimi caracteristice curentului alternativ La orice mărime sinusoidală se disting: amplitudinea.instantanee ( i. Dacă valoarea instantanee a curentului alternativ monofazat este i = I 2 ⋅ sin ( ωt − ϕ ) atunci: • • • • • • • amplitudinea este: I m = I 2 faza este: ( ωt − ϕ ) faza iniţială este: ϕ valoarea efectivă este: I pulsaţia este: ω perioada este: T frecvenţa este: ν Definirea mărimilor caracteristice curentului alternativ Curentul alternativ fiind un fenomen periodic este caracterizat de mărimile: ♦ Perioada ( T ) reprezintă intervalul de timp după care intensitatea şi tensiunea curentului alternativ trec prin aceleaşi valori. u ) .este valoarea maximă a intensităţii curentului alternativ I . Tensiunea efectivă a curentului alternativ U se defineşte prin relaţia: U= Um 2 sau U ≅ 0.U m ) şi efectivă ( I. În ţara noastră în cazul consumului casnic şi industrial tensiunea de 220 V la priză reprezintă tensiunea efectivă U .

.oscilaţie (sinusoidală) completă. perioada... tensiunea sau intensitatea curentului alternativ ( E m ... pulsaţia.... U m .I... = 1s ♦ Frecvenţa (ν ) reprezintă numărul de oscilaţii complete efectuate în unitatea de timp.I . respectiv tensiunii.... valoarea maximă.: [ν ] S ... de exemplu: ... = Hz ( hertz ) Un hertz este frecvenţa unui curent alternativ cu perioada de o secundă.) poate furniza informaţii privind: valoarea instantanee. Unitatea de măsură a perioadei în S.I. iar în America şi Australia 60 Hz . I .. Frecvenţa curentului alternativ industrial în ţările din Europa este 50 Hz ...I. ♦ Pulsaţia ( ω ) reprezintă numărul de perioade în 2π unităţi de timp... i ).... Unitatea de măsură a pulsaţiei în S.. I m ).... = φ =ω + t ϕ ∆ϕ = ϕ1 − ϕ 2 se numeşte diferenţă de fază sau defazaj Reprezentarea mărimilor curentului alternativ Pentru a cunoaşte elementele caracteristice sau pentru a opera cu mărimile alternative armonice.. u. I .. Î: Ce valoare are perioada curentului alternativ la noi în ţară? R: . a) Reprezentarea analitică Simpla scriere a mărimii respective în funcţie de mărimile variabile (timp... este: [T ] S .. este: [ω ] S .. Frecvenţa este inversul perioadei: ν= Unitatea de măsură a frecvenţei în S. ω= 2π = 2πν T 1 T rad s (φ ) a intensităţii şi tensiunii alternative este reprezentată de argumentul ♦ Faza sinusului din expresia intensităţii..... ♦ Valoarea instantanee este valoarea pe care o au tensiunea sau intensitatea curentului alternativ la un moment oarecare de timp ( e...... faza iniţială a mărimii reprezentate.. se folosesc reprezentări convenţionale ale acestora. fază etc. ♦ Amplitudinea este valoarea maximă pe care o au în timpul unei perioade.

proiecţia lui pe ordonată egală cu valoarea mărimii la momentul iniţial sau la alt moment. care are lungimea proporţională cu valoarea maximă a mărimii. tensiunea şi intensitatea curentului alternativ sinusoidal pot fi reprezentate: • analitic – formulele ce exprimă valorile instantanee ale tensiunii şi intensităţii t t curentului alternativ e =E ⋅sin ω şi i =I ⋅sin ω • grafic –sinusoidele u = u( t ) şi i = i ( t ) m m . faza iniţială. vectorul se consideră rotitor cu o perioadă egală cu cea a mărimii alternative. valoarea instantanee.-valoarea instantanee se obţine dând variabilei timp t diverse valori. c) Reprezentarea fazorială La reprezentarea mărimilor alternative armonice se poate utiliza un vector numit fazor. se obţin informaţii despre perioadă. b) Reprezentarea grafică Prin reprezentarea grafică a unei mărimi alternative în funcţie de un parametru variabil care poate fi timpul t sau faza ϕ . Altfel spus. valoarea maximă. unghiul pe care îl face cu abscisa să fie egal cu faza iniţială ϕ 0.

unghiul pe care îl face cu axa Ox este egal cu faza mărimii fizice la momentul respectiv şi este pozitiv pentru sensul trigonometric. . Faţa interioară a tubului este acoperită de o substanţă fluorescentă. Osciloscopul catodic Osciloscopul catodic este folosit pentru a vizualiza unele mărimi caracteristice curentului alternativ. Fasciculul de electroni străbate două perechi de plăci metalice.• y x i e O ωt Im Em fazorial (diagramele Fresnel). orizontale. Fiecărei mărimi fizice cu variaţie sinusoidală în funcţie de timp ( u.are modulul egal cu amplitudinea mărimii fizice pe care o reprezintă. Impactul fasciculului de electroni pe această suprafaţă produce o pată luminoasă numită spot. • ecranul fluorescent. e ) îi asociem un vector rotitor (fazor) care satisface următoarele condiţii: . . i . • în complex: fiecărei mărimi alternative îi este asociat un număr complex cu modulul egal cu valoarea efectivă a mărimii alternative şi cu argumentul egal cu faza acesteia. verticale. Părţile componente ale unui osciloscop: Tubul unui osciloscop este o incintă de sticlă vidată care conţine trei părti: • tunul electronic – este un dispozitiv complex care permite obţinerea unui fascicul îngust de electroni. • plăcile de deviaţie.

adică sunt în concordanţă de fază. conform legii lui Ohm. U = RI .u i Căderea de tensiune produsă la trecerea curentului alternativ printr-un rezistor este. In figura următoare este reprezentată diagrama fazorială a intensităţii şi tensiunii pentru circuitul exterior cu rezistor în curent alternativ. u = R ⋅ i Aceasta înseamnă că valorile instantanee u şi i trec simultan prin valori maxime şi minime. Un rezistor în curent alternativ nu introduce niciun defazaj între intensitatea curentului şi tensiunea electrică. I Variaţia tensiunii şi intensităţii în curent alternativ poate fi urmărită pe ecranul unui osciloscop introdus în circuit.

este: [ X L ] S .I . = 1H ( henry ) O bobină aflată într-un circuit de curent alternativ introduce o rezistenţă aparentă numită reactanţă inductivă X L . Rezistenţa unui rezistor în curent alternativ este numită rezistenţă activă.I.. prin efect Joule.Scrisă pentru valori efective. [ L] S . U XL = I X L = ωL = 2πνL Unitatea de măsură a reactanţei inductive în S. legea lui Ohm pentru circuitul de rezistor este: I= U R Un rezistor se comportă identic în c.I .c şi în c. Bobina este formată dintr-un fir conductor înfăşurat. energia electrică în căldură. El transformă. Numim bobină ideală bobina la care se anulează rezitstenţa firului din care este formată. Orice bobină este caracterizată de o anumită inductanţă L . = 1Ω .a.

2 Legea lui Ohm pentru un circuit cu bobină ideală în curent alternativ pantru valori efective este: I= U XL Defazajul între intensitatea curentului şi tensiune poate fi vizualizat pe ecranul unui osciloscop introdus în circuit. determinând prezenţa unui curent electric prin circuitul exterior lui. [ C ] S . = 1F ( farad ) După cum se cunoaşte. I . între armăturile unui condensator este un strat izolator numit dielectric. deoarece el se încarcă şi se descarcă electric periodic. tensiunea şi intensitatea sunt defazate. defazajul dintre tensiune şi intensitate π este ( u este dafazată înainte faţă de i ). Condensator în curent alternativ Condensatorul este un element de circuit caracterizat de capacitatea electrică C şi care legat la o sursă de tensiune acumulează a anumită sarcină electrică. curentul de încărcare şi descărcare al condensatorului este: . 2 Deci. ce nu permite trecerea curentului electric prin el. Dacă tensiunea aplicată condensatorului are expresia următoare: u=Umsinω t atunci. condensatorul are o comportare diferită.O bobină ideală aflată într-un circuit de curent alternativ introduce o rezistenţă π aparentă şi defazează intensitatea curentului în urma tensiunii cu . Într-un circuit de curent alternativ.

rezultă q=CUmsinω t. numită reactanţă capacitivă. Se constată că intensitatea curentului electric printr-un circuit cu condensator este defazată cu π /2 înaintea tensiunii sau că tensiunea la bornele condensatorului este în urma curentului cu π /2. numai că ele introduc defazaje între tensiune şi intensitate cu +π/2 respectiv -π/2 . iar intensitatea este i=Cω Umcosω t sau: Se face notaţia: . ca şi rezistorul. . rezultă că atât bobina cât şi condensatorul se comportă.unde q este sarcina electrică variabilă de pe armăturile condensatorului. în curent alternativ. Ţinând cont că sarcina este: q=Cu. Din cele prezentate mai sus.

de relaţia: 2 U = U R + (U L − UC ) 2 Înlocuind tensiunile în funcţie de intensitatea curentului din circuit. rezultă: U = I R2 + ( X L − X C ) 2 Defazajul dintre tensiunea de la bornele circuitului şi intensitatea curentului din circuit este: U − UC X L − X C X − XC tgϕ = L = ⇒ ϕ = arctg L UR R R Între valorile maxime (şi efective) ale intensităţii şi tensiunii există relaţia: Um U Im = ⇒ I= 2 2 R2 + ( X L − X C ) R2 + ( X L − X C ) Pentru circuitul serie dependenţa dintre valorile efective ale tensiunii şi intensităţii sugerează existenţa unei opoziţii manifestate de circuit la trecerea curentului electric. din figură se observă că U . unde: U .intensitatea efectivă ce parcurge circuitul. . conform teoremei lui Pitagora.tensiunea efectivă aplicată circuitului. Mărimea fizică ce constituie măsura acestei proprietăţi se numeşte impedanţa circuitului serie RLC şi este definită de relaţia: Z= U I .Folosind metoda fazorială. I .fazorul tensiunii de la bornele circuitului este dat.

Dar I = U R2 + ( X L − X C ) 2 2 ⇒ impedanţa unui circuit serie RLC este dată de relaţia 2 Z = R2 + ( X L − X C ) 1  sau Z = R 2 +  Lω −   Cω   .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful