ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

CURTEA DE CONTURI A UNIUNII EUROPENE

Studenţi :

Stănescu Diana Tăulucă Alexandra

BUCUREŞTI 2012 CUPRINS
1

1.1. Clauză în care Curtea de Conturi a Uniunii Europene are calitate procesuală 2 . Funcţionarea Curţii de Conturi a Uniunii Europene 5. Exercitarea atribuţiilor Curţii de Conturi a Uniunii Europene 6. Atribuţiie Curţii de Conturi a Uniunii Europene 5. Reglementarea şi definirea atribuţiilor Curţii de Conturi a Uniunii Europene 5. Rezumat 2. Reglementarea instituţiei Curţii de Conturi a Uniunii Europene 3. Componenţa şi organizarea Curţii de Conturi 4.2.

Curtea de Conturi Europeană este instituţia de control exterior a Uniunii Europene şi contribuie la ameliorarea sub diverse aspecte a gestiunii financiare a fondurilor Uniunii. Administrarea. Comisia Europeană care are misiunea execuţiei bugetului Uniunii Europene.1. Gestiunea şi controlul fondurilor Uniunii se efectuează în cooperare cu statele membre. de administrare la diferite niveluri. atât în interiorul Comisiei ce reprezintă administraţia statelor membre. Pe de altă parte mijloacele mass-media sunt foarte atente lautilizarea fondurilor europene şi se interesează în special de cazurile de fraudă şi de utilizare abuzivă. dar şi în ţările beneficiare. conform legislaţiei aplicabile în domeniu. Cheltuielile Uniunii Europene fac obiectul unor controale multiple pe mai multe niveluri. În scopul legitimării cu adevărat a Uniunii europene în ochii cetăţenilor. gestiunea programelor comunitare relevă responsabilitatea Comisiei Europene pentru mai mult de 80% din cheltuielile Uniunii Europene. În practică. trebuie să se asigure că fondurile Uniunii sunt bine gestionate. Rolul Curţii este acela al unui auditor extern care evaluează gestiunea financiară a bugetului. Comisia exercită un audit intern. procesul decizional este mai transparent mai rapid şi mai aproape de cetăţeni. trebuie ca numeroasele politici să fie puse în aplicare eficace şi gestiunea bugetului său să fie eficientă. Curtea joacă un rol crucial pentru cetăţenii Uniunii. în statele membre şi în ţările beneficiare. Controlul politic al gestiunii Uniunii Europene este efectuat de Parlamentul European. care contribuie la asigurarea unui sistem de control adecvat şi care trebuie să funcţioneze cât mai eficient. de Consiliu şi de Parlamentele naţionale. gestiunea şi controlul fondurilor europene sunt din ce în ce mai mult asigurate la nivel naţional şi regional. funcţionarea unui audit extern independent este esenţială pentru satisfacerea obligaţiei de a transpune în acţiuni eficiente şi a raporta utilizarea cu economicitate a fondurilor publice. astfel încât să se asigure o gestiune eficace în profitul cetăţenilor. 3 . Rezumat Într-o societate democratică modernă.

Curtea de Conturi a înlocuit Biroul de Audit al Comunităţilor Europene. 3. 285-287 Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene şi regulamentul de procedură al acesteia – J. în conformitate cu procedura stabilită în normele de aplicare. Of UE L 103-1 din 23. la propunerea Parlamentului se înfiinţează Curtea de Conturi. ori care au o calificare specială pentru această funcţie.2010. ca urmare a deciziei Consiliului din 19701 şi a lărgirii puterilor Parlamentului European în materie de control bugetar. 1994. Instituţia Curţii de Conturi este reglementată de art.04. 1985. prin Tratatele de la Luxemburg din 22 aprilie 1970 şi Tratatul de la Bruxelles din 22 iulie 1975. Reglementarea instituţiei Curţii de Conturi a Uniunii Europene Sistemul finanţării integrale a bugetului Uniunii Europene prin resursele proprii. corespunzător structurii organizatorice a Curţii camere şi comitete. Curtea de Conturi să dobândească statutul de instituţie a Comunităşilor Europene. în 1993. cu posibilitatea de a fi reînnoit. numite si tratate bugetare. Componenţa şi organizarea Curţii de Conturi Curtea de Conturi este organizată şi funcţionează ca un organ colegial cuprinzând membrii şi preşedintele acesteia. intrat în vigoare la 1 iunie 2010. mai stabil decât cel organizat de Comunităţile Europene. Prin tratatul bugetar din 1975. iar Curtea numeşte dintre membrii săi în urma unei alegeri prin vot secret un secretar general. Pe această linie de preocupări sporesc puterile bugetare ale Parlamentului European ( respectiv responsabilitatea acestei instituţii de a acorda descărcare de gestiune Comisiei pentru execuţia bugetului ). au necesitat înfiinţarea Curţii de Conturi în vederea organizării unui control financiar extern.2. 1988. intrat în vigoare în 1977. 2000. Potrivit articolului 286 al Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene. Curtea de Conturi este compusă din cate un resortisant din fiecare stat membru. pentru ca prin Tratatul de la Maastricht. 1 Decizii cu privire la resursele proprii au urmat si in anii 1976. “membrii Curţii sunt aleşi dintre persoanele care fac parte sau au făcut parte din instituţiile de control extern din ţările lor. al carui mandat este de sase ani. 4 . Ei trebuie sa ofere toate garanţiile de independenţă”. Membrii formează.

Consiliu hotărăşte orice îndemnizaţie care ţine loc de remuneraţie. specific doar Comisiei. la cererea Curţii de Conturi că au încetat să corespundă condiţiilor cerute. obligaţiile care rezultă din mandat. prin demisie voluntară. Cu aceeaşi majoritate. sau să 2 3 Art 285 Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene Art 286. membrii Curţii de Conturi:   Pe durata mandatului lor. în interesul general al Uniunii 2. paragraful 3 . Ca şi comisarii europeni. Ei se abţin de la orice act incompatibil cu îndatoririle lor. Membrii Curţii de Conturi sunt numiţi pentru o perioadă de şase ani. La instalarea în funcţie se angajează solemn să respecte pe durata mandatului şi după încetarea acestuia. îndemnizaţiile şi pensiile preşedintelui si ale membrilor Curţii de Conturi sunt stabilite de Consiliu. Nu solicită şi nici nu acceptă instrucţiuni de la vreun guvern sau de la alt organism. În mod individual. în realizarea îndatoririlor lor3. fie ea remunerată sau nu. În mod individual. Ca şi membrii Curţii de Justiţie. prin distituire. Modurile de încetare ale funcţiei sunt similare cu cele ale membrilor Comisiei cu excepţia încetării funcţiei prin votul de neîncredere al Parlamentului.Fiecare stat membru propune o listă de membri. însă mandatul lor poate fi reînnoit. funcţia membrilor Curţii de Conturi încetează:    Prin reînnoire obişnuită şi deces. care stabileşte cu majoritate calificată. Condiţiile de angajare şi mai ales remuneraţiile. TFUE 5 . şi în special obligaţia de a manifesta onestitate şi prudenţă în acceptarea anumitor funcţii sau avantaje după încetarea funcţiei lor. numai în cazul în care Curtea de Justiţie constată. Astfel.nu pot exercita nicio altă activitate profesională. sau pot fi declaraţi decăzuţi din dreptul la pensie sau la alte avantaje echivalente. care este adoptată de Consiliu după consultarea Parlamentului European. De asemenea dispoziţiile Protocolului asupra privilegiilor şi imunităţilor Uniunii Europene aplicabile judecătorilor de la Curtea de Justiţie sunt aplicabile şi membrilor Curţii de Conturi. membrii Curţii de Conturi:    Îşi exercită funcţiile în deplină independenţă.

în conformitate cu articolul 287. cu celelalte instituţii ale Uniunii şi cu instituţiile de audit din statele membre.îndeplinească obligaţiile ce decurg din funcţia lor. inclusiv orice remuneraţie sunt stabilite de Consiliu. Preşedintele Curţii are următoarele atribuţii: o Convoacă şi prezidează şedinţele Curţii şi asigură buna desfăşurare a dezbaterilor. Competenţele diferitelor camere sunt repartizate de către Curte la propunerea preşedintelui acesteia. Mandatul acestuia poate fi reînnoit. paragraful 4 TFUE. o Reprezintă Curtea în relaţiile externe şi în special în relaţiile cu autoritatea care acordă descărcarea de gestiune. Camerele au responsabilitatea de a executa sarcinile de pregătire aferente documentelor care fac obiectul adoptării de către Curte. se înfiinţează comitete. o Desemnează agentul responsabil să reprezinte Curtea în orice litigiu în care aceasta este implicată. membrii Curţii de Conturi rămân în funcţie până la înlocuirea lor. şi în special salariile. o Se asigură de aplicarea deciziilor Curţii. inclusiv proiectele de observaţii şi avize. Preşedintele poate delega o parte din atribuţiile sale unuia sau mai multor membri. 6 . Membrii Curţii de Conturi desemnează dintre ei preşedintele pe o perioadă de trei ani. În vederea exercitării competenţei de a adopta anumite categorii de rapoarte şi avize. Destituirea sau decăderea din drepturi este declarată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Condiţiile de încadrare în muncă. alineatul 4. Persoana în cauză este înlocuită până la încheierea mandatului. Cu excepţia destituirii. În conformitate cu dispoziţiile prevăzute în normele de aplicare. precum şi de buna gestionare a diferitelor activităţi ale acesteia. care au responsabilitatea de a executa sarcinile de pregătire a anumitor documente prevăzute de regulamentul de procedură. o Se asigură de buna desfăşurare a serviciilor Curţii. Camerele adoptă rapoarte şi avize. propunerile de programe de activitate şi alte documente din domeniul auditului. îndemnizaţiile şi pensiile preşedintelui şi ale membrilor Curţii de Conturi. Curtea de Conturi înfiinţează camere interne. cu excepţia raportului anual privind bugetul general al Uniunii Europene şi a raportului anual privind fondurile europene de dezvoltare.

Curtea repartizează posturile care figurează în schema de personal. În această situaţie votul preşedintelui este decisive în caz de egalitate a voturilor. Deciziile Curţii se adoptă:  În şedinţă şi  Prin procedură scrisă. în cazul adoptării rapoartelor anuale. Camerele adopta decizii cu majoritatea voturilor membrilor care le compun. Astfel.Curtea numeşte un secretar general responsabil de secretariatul Curţii. Curtea poate organiza şedinţe suplimentare. în cazul altor acte. precum şi de orice alte sarcini care îi sunt atribuite de către Curte. a rapoartelor speciale sau avizelor şi a declaraţiei de asigurare referitoare la veridicitatea conturilor  Cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa Curţii. Secretarul general este responsabil cu gestionarea personalului şi de administrarea Curţii. cu excepţia cazurilor în care Curtea prevede altfel. În caz de egalitate a voturilor este decisiv votul decanului sau al membrului care asigură interimatul acestuia. Şedinţele Curţii nu sunt publice. Deciziile camerelor privesc adoptarea rapoartelor şi avizelor. Curtea îşi adoptă deciziile în colegiu. cu excepţia raportului anual privind bugetul general al Uniunii Europene şi a raportului annual privind fondurile 7 . după examinarea prealabilă a acestora în cadrul unei camere sau al unui comitet. la propunerea secretarului general. Preşedintele întocmeşte ordinea de zi a fiecărei şedinţe. Cvorumul necesar pentru deliberare este stabilit la doua treimi din membrii Curţii. Şedinţele Curţii sunt prezidate de către preşedinte. Curtea stabileşte în funcţie de caz deciziile care se adoptă prin procedură scrisă. Funcţionarea Curţii de Conturi a Uniunii Europene Curtea stabileşte calendarul provizoriu al şedinţelor sale o data pe an. Deciziile de adoptă de către Curte astfel:  Cu majoritatea voturilor membrilor care o compun. La iniţiativa preşedintelui sau la cererea a cel puţin un sfert dintre membrii săi. Pentru fiecare şedinţă a Curţii se întocmeşte un proces verbal. ele au caracter închis. 4. înainte de sfârşitul anului precedent.

competenţa de control a Curţii de Conturi constă în următoarele : 1. 285 TFUE) » este dispoziţia care exprimă in esenţă competenţa instituţiei.1. avizele.1 Reglementarea şi definirea atribuţiilor Curţii de Conturi a Uniunii Europene « Curtea de Conturi asigură controlul (auditul) conturilor Uniunii (art. 8 . precum şi pe baza plăţilor efectuate.Toţi membrii Curţii pot asista la şedinţele unei camera. Legat de acest aspect. în măsura în care actul constitutiv nu exclude acest control.europene de dezvoltare. declaraţie care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (art. Potrivit articolului 287 TFUE. 5. Regulile cu privire la transmiterea şi publicarea acestora sunt stabilite de normele de aplicare fixate de Curte. In acest sens Curtea de Conturi prezintă Parlamentului European si Consiliului o declaraţie de asigurare referitoare la veridicitatea conturilor. TFUE si art. cu excepţia cazurilor în care există dispoziţii contrare în normele de aplicare. Atribuţiile Curţii de Conturi a Uniunii Europene 5. Curtea examinează legalitatea şi corectitudinea veniturilor şi cheltuielilor şi asigură buna gestionare financiară. în articolele urmatoare să detalieze în ce constă controlul pe care îl efectuează. Controlul cheltuielilor se efectuează pe baza angajamentelor asumate. dar pot vota numai în cadrul camerelor din care fac parte. Curtea de Conturi semnalează orice neregularitate. 2. 287 . Controlul veniturilor se efectuează atât pe baza veniturilor de realizat. alin. Declaraţia poate fi completată cu aprecieri specifice pentru fiecare domeniu major de activitate . ale oricărui organ. precum şi legalitatea operaţiunilor şi înregistrarea acestora în conturi. observaţiile. cât şi pe baza celor nerealizate efectiv de Uniune. declaraţiile de asigurare şi alte documente care fac obiectul publicării se elaborează în toate limbile oficiale ale Uniunii.alin. pentru că. inclusiv. Rapoartele. Curtea verifică totalitatea conturilor de venituri şi cheltuieli ale Uniunii. Comitetele adoptă decizii în condiţiile aceleiaşi procedure pentru adoptarea deciziilor de către camera. TFUE). oficiu sau agenţie înfiinţată de aceasta.1. 319 .

2. controlul se realizează pe baza documentelor şi informaţiilor care îi sunt puse la dispoziţie.1 TFUE). Curtea de Conturi are dreptul să ceară a i se comunica orice document sau informaţie necesară îndeplinirii misiunii sale. par. aceste controale pot fi efectuate înainte de încheierea conturilor exerciţiului bugetar avut în vedere. par. oficiu sau agenţie care gestionează venituri sau cheltuieli. In statele membre. Cu privire la competenţa Curţii de Conturi referitoare la asigurarea unei bune gestiuni financiare.3. alin. TFUE). alin. Chiar 9 . în cazul în care acestea nu dispun de competenţele necesare. având în vedere că activitatea de gestionare a veniturilor şi cheltuielilor Uniunii este exercitata de Banca Europeană de Investiţii. dacă este cazul. Curtea de Conturi şi instituţiile naţionale de control ale statelor membre practică o cooperare bazată pe încredere şi pe respectarea independenţei acestora. se pot efectua controale şi la faţa locului. bancă şi Comisie. inclusiv în imobilele oricărei persoane fizice sau juridice care beneficiază de vărsăminte provenite de la buget ( art.In astfel de cazuri. având în vedere că activitatea de gestionare a veniturilor şi cheltuielilor Uniunii este exercitata de Banca Europeană de InvestitCu privire la competenţa Curţii de Conturi referitoare la asigurarea unei bune gestiuni financiare. de către celelalte instituţii ale Uniunii. 287.3. alin. Prin urmare. la faţa locului. Curtea de Conturi are dreptul de acces la informaţiile deţinute de această bancă. Controlul se efectuează asupra actelor justificative şi. Pentru îndeplinirea misiunii sale. Dreptul de acces este reglementat printr-un acord încheiat între Curte. 287. la celelalte instituţii ale Uniunii. controlul se realizează în colaborare cu instituţiile naţionale de control sau în cazul în care acestea nu dispun de competenţele necesare. In cazul în care aceste instituţii sau servicii intenţionează să participe la control informează Curtea de Conturi. oficiu sau agenţie care administrează veniturile sau cheltuielile făcute în numele Uniunii şi în statele membre. în sediile oricărui organ. prin verificări la sediul oricărei persoane fizice şi juridice beneficiare de vărsămintele de la buget. iar atunci când este necesar. de către serviciile naţionale competente ( art. de către persoane fizice sau juridice care beneficiază de vărsaminte de la buget şi de către instituţiile naţionale de control sau. de către orice organ. cu serviciile naţionale competente ( art. 287. TFUE). In numele Uniunii.3. par.

Curtea de Conturi sprijină Parlamentul European şi Consiliul în exercitarea funcţiilor de control al execuţiei bugetare. 1 TFUE). 4. al. Curtea stabileşte normele detaliate privind desfăşurarea auditurilor pe care trebuie să le efectueze în temeiul dispoziţiilor tratatelor. par. 5. 4. al. 4. 3 TFUE). în condiţiile regulamentului de procedură. 287. mai ales sub forma rapoartelor speciale. 4. referitoare la chestiuni specifice şi poate emite avize la cererea uneia dintre celelalte instituţii ale Uniunii ( art. TFUE). Curtea işi poate înfiinţa camere interne. 322. par. Curtea de Conturi are competenţa de a întocmi un raport anual după încheierea fiecărui exerciţiu financiar. 287. par. în baza cărora i se adresează o cere de aviz. 4. 5. TFUE). de către Curte. Este consultată de PE şi Consiliu. Curtea are acces la informaţiile necesare pentru a efectua controlul veniturilor şi cheltuielilor Uniunii adiministrate de Bancă (art. Curtea are competenţă consultativă potrivit articolului 287. în vederea adoptării unor categorii de rapoarte sau avize. împreună cu răspunsurile formulate de aceste instituţii la observaţiile Curţii (art. Curtea de Conturi adoptă rapoarte anuale. 322 şi 325 TFUE. După cum am arătat. 1 TFUE). în probleme legate de încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor ( art. 287. Pentru fiecare sarcină de audit care trebuie să fie îndeplinită. In aces sens Curtea : Adoptă avize cu majoritatea membrilor care o compun( art. Curtea de Conturi îşi poate prezenta în orice moment observaţiile. Prin urmare. al. emiţând la cererea acestora avize consultative şi opinii de specialitate. 287.3. par. 7.3. par.şi în lipsa acestui acord. 4. 4. Curtea efectuează auditurile în conformitate cu obiectivele stabilite în programul său de activitate. rapoarte speciale sau avize cu majoritatea membrilor care o compun ( art. 6. al. al. TFUE). al. 287. 10 . al. al. 3 TFUE) 3. membrul este desmnat de la caz la caz. 3. în vederea adoptării prin regulamente a normelor financiare pentru stabilirea şi execuţia bugetului Uniunii ( art. Acest raport se transmite celorlalte instituţii ale Uniunii şi se publică în JOUE. par. camera desemnează un membru raportor. 287. Iar pentru fiecare sarcină care depăşeşte cadrul specific al unei camere.

5. în vederea adoptării măsurilor necesare în domeniul provenirii fraudei şi al combaterii acestei fraude. potrivit art. potrivit art. TFUE. Normele şi practicile cu privire la procedurile de control al modului de exercitare a competenţelor de ordonator de credite şi de ordonator de credite delegat sunt stabilite de curte printr-o decizie privind normele interne de execuţie a bugetului. al. membri Curţii de Conturi exercită competenţele de ordonator de credite.2 Exercitarea atribuţiilor Curţii de Conturi a UE Cu condiţia respectării principiului răspunderii colective. iar secretarul general exercită competenţele cu titlu de ordonator de credite delegat. 5. In conformitate cu principiile transparenţei. Curtea are şi competenţa de a-şi stabili regulamentul de procedură. 8.Această competenţă se menţine şi prin Tratatul de la Lisabona. Membri respectivi raportează colegiului cu privire la măsurile pe care le-au luat.- Este consultată de PE şi Consiliu. al. 263. 11 . Curtea poate împuternici pe unul sau mai mulţi membri : Cu luarea unor măsuri de gestionare sau de administrare clar definite. 9. 287. par. Prin TA se lărgeşte rolul Curţii de Conturi prin competenţa de a sesiza Curtea de Justiţie a UE cu o acţiune în anularea actelor adoptate cu încălcarea prerogativelor sale. TFUE). 3. orice cetăţean al Uniunii şi orice persoană fizică şi juridică având reşedinţa sau sediul social într-un stat membru are drept de acces la documentele Curţii în condiţiile stabilite prin decizia care instituie normele interne cu privire la tratarea cererilor de acces la documentele pe care le deţine Curtea de Conturi a UE. în numele sau sub controlul Curţii Cu efectuarea activităţilor în vederea elaborării unei decizii ce urmează a fi adoptată la o dată ulterioară de către Colegiul Curţii. In conformitate cu normele interne de execuţie a bugetului.3.

F-49/06. Nijs/Curtea de Conturi (cauza T-567/08 P) Limba de procedură: franceza Părțile Recurent: Bart Nijs (Bereldange. pronunţată în cauza Nijs/Curtea de Conturi. avocat) Cealaltă parte în proces: Curtea de Conturi a Comunităţilor Europene . prin urmare. În sprijinul recursului introdus. deoarece TFP le-a respins. Concluziile recurentului Declararea admisibilităţii recursului. declararea temeiniciei recursului. Motivele și principalele argumente Prin prezentul recurs. prin care se respinge în parte ca inadmisibilă și în parte ce nefondată acţiunea prin care recurentul solicitase. pe ignorarea și/sau denaturarea elementelor de probă. pe atribuirea eronată a sarcinii probei. anularea Ordonanţei din 9 octombrie 2008 în cauza F-5/07. întemeiate: pe denaturarea cererii introductive și a memoriului în replică. deoarece TFP ar fi trebuit să ceară dovezi cu privire la susţinerile pârâtei. daune-interese. prin obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată efectuate în primă instanţă. Rollinger. pe de altă parte. printr-un motiv complet diferit. pe încălcarea prezumţiei de nevinovăţie. Luxemburg) (reprezentant: F.6. Clauză în care Curtea de Conturi a Uniunii Europene are calitate procesuală Recurs introdus la 19 decembrie 2008 de Bart Nijs împotriva Hotărârii pronunțate la 9 octombrie 2008 de Tribunalul Funcției Publice în cauza F-49/06. pe de o parte. deoarece hotărârea atacată ar fi înlocuit un motiv întemeiat pe inexistenţa unui act decizional al AIPN. 12 . recurentul invocă patru motive. Bart Nijs/Curtea de Conturi. implicând lipsa totală de motivare. recurentul solicită anularea Hotărârii Tribunalului Funcției Publice (TFP) din 9 octombrie 2008. anularea deciziei de a nu-l promova la gradul A*11 în cadrul exerciţiului de promovare 2005 și.

Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 22 iunie 2009 —Nijs/Curtea de Conturi (Cauza T-376/08) ( 1 ) („Recurs — Funcție publică — Funcționari — Raport de evaluare pentru perioada 2005/2006 — Decizie de nepromovare a recurentului în cadrul exercițiului de promovare 2007 — Decizia Curții de Conturi de a reînnoi mandatul secretarului său general — Recurs în parte vădit inadmisibil și în parte vădit nefondat”) (2009/C 233/32) Limba de procedură: franceza Părțile Recurent: Bart Nijs (Bereldange. precum și pe cele efectuate de Curtea de Conturi a Comunităților Europene în cadrul acestei proceduri. 2. Stenier și G. nepublicată încă în Repertoriu). Respinge recursul. agenți) Obiectul Recurs formulat împotriva Ordonanței Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera a doua) din 26 iunie 2008. Corstens. Kennedy. Domnul Bart Nijs suportă propriile cheltuieli de judecată. J. Rollinger și A. și care vizează anularea acestei ordonanțe Dispozitivul 1. Nijs/Curtea de Conturi (F-1/08.-M. Luxemburg) (reprezentanți: F. avocați) Cealaltă parte în proces: Curtea de Conturi a Comunităților Europene (reprezentanți: T.Hertzog. 13 .

Izvoare. .eu/juris 14 . Editura Universul Juridic. Ediţia a II-a . Nely .europa. Bucureşti.Bibliografie : Militaru.Dreptul Uniunii Europene. Cronologie. Principii. 2011 http://curia. Instituţii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful