Stiluri de predare, învățare și inteligențele multiple

introduc variatie. care il/o diferentiaza intre indivizi. inclusiv de „stilistică didactică" reprezinta un concept relativ recent în teoria instruirii. In 1983 a fost realizat un studiu de catre Stensrud si Stensrud. stilurile si strategiile pot intampina nevoile individuale ale studentilor dintr-o arie mai larga Cand invatatul este perceput mai degraba ca act de cunoastere autoreglementat decat ca si act de insusire a cunostintelor provenite din exterior. forma.2% din profesorii examinati prefera studiul vizual. acestea: • reprezintă o formă de manifestare a originalitălii în activitatea didactică. Astfel. inspirând alegerea şi utilizarea preferentială a unor strategii. 2011). perturbări şi chiar unele blocaje. fie el cognitiv. pot să apară dezarmonii de natură să creeze dificultaţi în invatare. . datorită multiplelor semnificatii teoretice şi practice pe care stilurile prezintă. invatare. favorizând o activitate mai vie. in timp ce 80% afirmau ca stilul kinestetic e cel mai putin preferat stil. Rayner si Riding (1997) afirma ca acest concept este este asociat si conectat cu natura individualitatii si obisnuia sa descrie o calitate unica. predarea si invatare si este cert ca toate acestea vor influenta performanta studentilor. în ultimele decenii. Autorii citati considera ca idea de stil poate exista in toate ariile si domeniile din perimetrul educational. activitate sau comportament sustinut de-a lungul timpului. Acesta s-a impus. câştigând amploare şi profunzime. De-a lungul timpului. in urma caruia s-a constat ca 84.Notiunea de stil poate fi identificata ca fiind modalitatea preferata de cineva. practica şcolară. cativa cercetatori au examinat natura si scopul stilurilor de predare. • induc comportamente variate de invaţare si cotribuie la modelarea stilurilor de munca intelectuala la elevi. Ideea de „stil de predare". rolul predatului se schimba de la transmiterea cunostintelor la ghidarea si indrumarea a actului de cunoastere autorelementat. predare si chiar indeplinirea sarcinilor (Stenberg si Grigorenko citati de Sulaiman et al. ceea ce facilitează adaptarea instruirii la stilurile cognitive dominante la elevi. • imbogatesc. mai nuantata în clasă. folosindu-si abilitatile si caracteristicile. in termeni de moduri de gandire. Şi anume. In cadrul unui stil se pot pune în actiune mai multe tipuri de strategii. Este un consens intre toti educatorii si cercetatorii ca un repertoriu extins de strategii si stiluri de predare este benefic atata profesorilor cat si studentilor. Altfel. • au o valoare strategică.

Stilurile de predare nu se identifică. de participare cot la cot cu cei care invată). • sugerează interpretarea predării drept abilitatea profesorului de a se comporta utilizând diferite stiluri educationale în vederea atingerii obiectivelor. totuşi. cu stilurile de conducere ale clasei de elevi. critic. cercetării. fără altă reflectie sau punere în chestiune. pe spontaneitate. având ca pretext experienta proprie). pe deliberare logică într-o perspectivă temporară aşteptată)/intuitiv (axat pe intuitie. emotională. imaginatie. inventivitatea şi creativitatea. dogmatic. Sunt de retinut. făcând continut un instrument de exersare a gândirii specifice domeniului. creatie. ingeniozitate)/rutinier (rigid. noi direcţii în practica şcolară capabile să angajeze în mai mare masura gandirea şi imaginaţia. măiestrie pedagogică. de relationare profesor-elevi. de imitatie). productiv (bazat pe gândire divergentă. producere de nou)/reproduc(confomist. spre inventie. pe cunoaşterea de sine. profund\superficial. să faciliteze depăşirea mai rapidă a unui eventual didacticism arid şi stereotip.• o utilizare preferenţiala de stiluri poate sa semnaleze schimbari vizibile in sistemul de valori ce ghideaza activitatea cu elevii. Ceea ce ar putea să însemne că stilurile devin o necesitate în susţinerea unei prestaţii didactice de calitate şi eficienţă. cu sentimentul prezentului). originalitate. • pot scoate la iveală şi supune verificării noi tipuri de competenţe pedagogice ceea ce ar putea să contribuie la lărgirea bazei teoretice a formării profesional iniţiale şi continue a personalului didactic. raţional (bazat pe argumentatie ştiintifica şi evaluare sistematica. experimentării. informativ/formativ (centrat pe dezvoltarea personalitătii elevilor. . stilurile: academic sau discursiv (centrat pe transmitere. ne ajută să inţelegem mai bine orientările şi direcţiile noi ale dezvoltării calitative a invăţamântului. aşadar. comunicare)/euristic (axat pe stimularea căutării. inovator (cu deschidere spre nou. Pornind de la stilurile aplicate se poate ajunge la aprecierea mai justa a valorii actului de predare. valorifica maximal potentialul educativ al continutului). În general. studiul stilurilor şi al factorilor care le generează imbogăţeşte percepţia noastră despre procesul de invăţământ. cu inclinatie spre repetitie. descoperirii.

pe spontaneitatea lor). dezorganizat). dovedeşte flexibilitate. nu simte nevoia de ajutor)/dependent (analiza greoaie a situatiei). axat pe profesor/axat pe elev. potentialul lor creativ. aspiratiile). de intarire pozitiva/negativa pe care le respecta impreuna cu elevii. vechi (cu inclinatie spre forme standardizate)/nou (situat în actualitatea pedagogică. prezinta criteriile comune de apreciere. descriptiv/dialectic. initiativa. rezervat. răsplăteşte eforturile. motivant (compensatoriu. atitudine empatică)/distant (rece. solitar(prefera munca de unul singur)/de echipă (lucrează în cooperare cu colegii).independent (cu initiativă. expozitiv/socratic (cu preferintă pentru dialog). Potrivit acestui criteriu. analitic/sintetic. coopereaza si conlucreaza cu elevii in organizarea situatiei de invatare. întreprinzător. interesul. depăşeşte dificultătile. autoritar). Cea mai cunoscuta clasificare a stilurilor de predare este cea care are la baza criteriul relatiei profesorului-manager cu clasa de elevi. afectiv sau empatic(apropiat. se comporta ca . previzibiI \imprevizibil. valorizeaza experienta cognitiva a elevilor. adaptabilitate la schimbări). imperativ (exigent)/indulgent (nivel scăzut de exigentă). metodic)/spontan (impulsiv. autocontrolat sau autocenzurat (calculat întru toate. performantele. cald. pasiunea. autoritar (centrat pe dirijare riguroasă)/centrat pe autonomie (independenta conferită elevilor. se disting urmatoarele stiluri: a) Stilul democratic: profesorul incurajeaza implicarea activa a elevilor in procesul invatarii. elaborat/neelaborat (spontan). lauda)/ nemotivant (nu stimulează curiozitatea.

mentine o anumita distanta fata de grup. indiferenta. profesorul este cel care decide si impune fiecaruia sarcina de realizat si colaboratorii cu care va desfasura activitatea. initiativele nu sunt incurajate si nici admise. a etapelor activitatii dirijata efectiv de catre profesor. profesorul isi asuma o responsabilitate foarte mare in predarea si in dirijarea mersului invatarii. Profesorul prezinta criteriile comune de apreciere. il lauda ori il critica. a modalitatilor de lucru. repartizarea sarcinilor este decisa de grup. nu face evaluari la adresa comportamentelor elevilor. a procedeelor de invatare. profesorul personalizeaza elogiile si criticile. decat ostila. modalitatile de lucru si etapele activitatii sunt stabilite sau decise de catre profesor. elevii au libertatea sa se asocieze cu cine doresc pentru a rezolva anumite sarcini si probleme ale invatarii. dar atitudinea sa este mai degraba rece si impersonala. el se comporta. a tehnicilor si etapelor activitatii care sunt comunicate si dirijate efectiv de catre el. Caracteristici: managerul incurajeaza participarea activa a tuturor membrilor in dezbaterea obiectivelor generale ale grupului. accepta deciziile elevilor. iar alegerea colaboratorilor se face in mod liber. Din punct de vedere pedagogic dezechilibreaza corelatia dintre subiectul si obiectul actiunii. desfasurarea activitatilor este rezultatul unor decizii colective. si se mentine la o anumita distanta de grup. a initiativei si experientei acestora. de criticare pe care le respecta in comun cu elevii. Profesorul conditioneaza folosirea posibilitatilor de participare a elevilor. managerul incearca sa se comporte ca un membru obisnuit si egal cu ceilalti membrii ai grupului. a modalitatilor de lucru. de laudare. manifesta un nivel scazut al aspiratiilor si . intr-un fel. el recompenseaza ori sanctioneaza atitudinile si rezultatele instruirii elevilor. nu incurajeaza initiativele. astfel incat membrii grupului nu vor cunoaste in avans ceea ce urmeaza sa se realizeze. profesorul structureaza timpul. ceea ce blocheaza canalele de conexiune inversa externa. ca un membru al grupului. Caracteristici: obiectivele generale ale grupului sunt stabilite de catre profesor. perspectiva si liniile de desfasurare a activitatii de predare-invatare se definesc si decid prin cooperare si conlucrare cu elevii.un membru al grupului. Stilul democrat valorifica integral resursele corelatiei dintre subiectul si obiectul actiunii educationale. b) Stilul autoritar: se caracterizeaza prin selectarea si promovarea tehnicilor. c) Stilul permisiv: releva rolul pasiv al educatorului. Acest stil se caracterizeaza prin hotararea si promovarea de catre profesor a tuturor tacticilor predarii. El structureaza timpul. prin accentuarea rolului educatorului in defavoarea celui educat. aceasta inseamna ca stilul profesorului se distinge prin faptul ca el elaboreaza si propune mai multe variante de predare-invatare. sanctioneaza atitudinile si rezultatele instruirii elevilor. minimalizarea fenomenelor semnificative in procesul instruirii. elevii avand posibilitatea sa aleaga. comune ori individuale.

acesta a ajuns la o lista preliminara de sapte inteligente. si anume: 1. ei s-au orientat spre abordarea inteligentelor multiple (IM) in predare. trecand peste alte variatii de inteligenta care exista. Inteligenta intrapersonala: o abilitate corelativa. Profesorii se lupta cu gasirea unor cai de a atinge diversitatea stilurilor individuale de invatare si a nevoilor. chirurgi) 6. atleti. ingineri. In urma cercetarilor efectuate. chirurgi. sau de crea produse care sunt pretuite intr-una sau mai multe comunitati. acordandu-le insa ajutor la cererea lor. lasa demersul didactic sa mearga de la sine. Inteligenta corporalo-kinestetica: abilitatea de a rezolva probleme folosind-ti corpul. Inteligenta logico-matematica: abilitatea logica si matematica. fapt care conduce la blocarea canalelor de conexiune inversa interna. Inteligenta muzicala: a 4-a categorie de abilitati identificata 5. profesori) 7. Stilul permisiv dezechilibreaza corelatia educator – educat prin accentuarea rolului celui educat. caracteristicile efective de predare si eficacitatea acesteia). ca si o solutie la aceasta problema. pictori) 4. Stilul definit prin „laissez-faire“ exprima un profesor care considera ca intotdeauna este suficient ce preda. elevul va fi capabil sa . Insa ce presupun aceste inteligente multiple? Potrivit lui Gardner. cum muncesc. cat si cea stiintifica 3. fiind sigur ca elevii inteleg. Inteligenta lingvistica: este genul de abilitate care se regaseste din plin in cazul poetilor 2. politicieni. Astfel.exigentelor pedagogice ale predarii. Inteligenta spatiala: abilitatea de a forma un model mental a unei lumi spatiale si sa fii capabil sa manevrezi si sa operezi in acel model (marinari. Caracteristicile personale ale unui profesor ii afecteaza performanta in predare. In ultimul deceniu profesorii s-au intalnit adesea cu problema potrivit careia elevii nu fac fata criteriilor de evaluare aferente examenelor standardizate. orientata spre interior. sculptori. au un minimum de initiativa in ceea ce priveste formularea unor sugestii. Prin urmare. profesor si cercetator la Harvard. Este capacitatea de a forma un model precis al tau si sa fii capabil sa folosesti acel model pentru a fii eficient in viata. favorizeaza obtinerea de rezultate slabe ale elevilor la invatatura si manifestarea conduitelor deviante. Un studiu recent arata ca profilul IM unui individ este legat de stilul lui specific de invatare. Cercetatorul Gardner (1989) afirma ca o redefinire a inteligentei ar extine intelegerea procesului de invatare in randul elevilor. inteligenta poate reprezenta abilitatea de a rezolva o problema. sau parti din acesta (dansatori. acestea axandu-se numai pe „deprinderi de baza” care acopera doar inteligentele ligvistice si logice-matematice. Inteligenta interpersonala: abilitatea de a-i intelege pe altii: ce ii motiveaza. cat preda si cum preda. cum sa cooperzi cu ei (agenti de vanzari.

5. rezolvarea de probleme. Exista: 1. Elevi care prefera stilul inductiv (care intai se uita peste observatii si exemple. Astfel. Pare coplesitoare ideea de a te adresa simultan catre 20-30 de stiluri de invatare diferite. A fost demonstrat ca studentii al caror stil de invatare este compatibil cu cel al profesorului tind sa retina informatia pentru mai mult timp. 3. actioneaza mai rapid. ar fi promovat invatatul efectiv si atitudinea pozitiva fata de stiinta. 4. O abordare multistil pentru a facilita procesul de predare Stiluri de invatare Activ Reflectiv Senzorial Tehnica de predare adoptata Proiecte de grup. insa si mai inceti. Elevi cu stil secvential (absorb informatia pe bucati mici conectate) si global.absoarba mai bine cunostintele care pun accent pe inteligenta lor dominanta sau pe metoda lor preferata de invatare. Daca nepotrivirile sunt extreme. tind sa opereze pe informatiile percepute in moduri diferite. si sa aiba atitudini pozitive vizavi de subiect si dupa predare. elevii pot sa sa se numere printre cei care isi schimba total domeniul. trecand apoi spre principii si teorii) si deductiv. si mai degraba sa ne adresam fiecarui stil. Elevi cu stil vizual si verbal. Tabel 1. Elevi care se bazeaza pe stimuli si intuitie: cei ce se bazeaza pe stimuli tind sa fie practici. 2. Studii de caz. sa o aplice mai eficient. Ideea nu e sa determinam stilul de invatare al fiecarui elev. Elevi cu stil activ (cei care invata facand practic ceva) si reflectiv. Afirmatii reflective. Elevii sunt caracterizati prin diferite stiluri de invatare: in mod preferential ei se axeaza pe diferite tipuri de informatii. exemple si legaturi explicite cu lumea reala . macar din cand in cand. pauze functionale pentru reflectie sievaluare. Aceste probleme ar putea fi diminuate semnificativ daca profesorii si-ar modifica stilul de predare astfel incat sa se potriveasca tuturor studentilor din clasa. atenti. invatarea prin exercitiu practic. cei ce se bazeaza pe intuitie tind sa fie imaginativi. pot sa apara conecinte serioase. si este mai putin probabil sa dezvolte un interes fata de acea materie. bainstorming. insa sunt neatenti. Cat de tare poate influenta stilul de predare performanta unui elev? Daca exista discrepante majore intre stilul in care este transmisa materia si stilul in care este absorbita aceasta. Elevii se simt ca si cum cineva le-ar vorbi intr-o limba straina: tind sa ia note mai mici decat studentii al caror stil de invatare se potriveste mai bine cu cel al profesorului.

Utilizarea de casete si materiale vizuale. si astfel sa foloseasca timpul ramas pentru activitati ca si cele enuntate mai sus. Pentru ilusrarea unor concepte abstracte sau a unor algortimi. astfel: Motivarea materialului teoretic prin prezentarea. modele matematice si materiale care sustin intelegerea fundamentala (intuitiv) . Incurajarea sau obligativitatea muncii in echipa le teme (activ) Demonstrarea cursului logic al lectiilor (secvential). demonstratii – cu informatii conceptuale – teorii. Echilibrarea informatiei concrete – descrieri de fenomene. mai intai. 2001 Nu sunt necesare schimbari majore in stilul de predare. diagrame Venn. global). oferirea informatiilor in parti mai mici. Oferirea de timp pentru meditare asupra materialului prezentat (reflectiv) si pentru participarea activa a studentilor (activ). diagramelor.Intuitiv Vizual Verbal Secvential Global Teorii si modele. . a fenomenelor care vor fi explicate de teorie si a problemelor a caror rezolvare se va face prin acea teorie (senzitiv. Prezentari orale Progresia integrata a scubiectelor. - - - Poate un profesor sa faca toate acestea si sa respecte programa? Un mod de a face asta e prin a crea handouts care sa cuprinda majjoritatea materialului care ar fi trebui scris pe tabla. se recomanda utilizarea a cel putin unui exemplu numeric (senzorial) pentru a suplimenta exemplele obisnuite (intuitiv). Oferirea de observatii experimentale inainte de a prezenta principiile generale (inductiv). harti.in toate cursurile. Utilizarea analogiilor si a demonstratiiloe pentru a ilustra magnitudinea cantitatilor calculate (senzorial. spatiu pentru abstractizare si conceptualizare. Sursa: Galuco De Vita. graficelor. inductiv. dar si evidentierea conexiunilor dintre materialul curent si alte materiale relevante (global). O abordare in doi pasi care sa combine elemente specifice inspre general si general inspre specific. Utilizarea sistematica a unui numar mai mic de metode de predare aditionale ar trebui sa fie suficient pentru a intampina nevoile tuturor elevilor. grafice. global). Folosirea schitelor. demonstratiilor fizice (vizual) in aditie la explicatiile orale si scrise (verbal).

Multiple Intelligences in theory and practice. Galuco D. pg... Basic Books. Innovations in Education and Teaching International. Sulaiman T. 2001... 6.scribd.. Y. 257-280. Yi H. 4. An analysis of teaching styles in primary and Secondary School teachers based on the theory of Multiple Intelligences. 3.. Nico V. 5. Hassan A.Bibliografie 1. Congruence and friction between learning and teaching. 2. Howard G. . Taylor & Francis Ltd. 1999. Reaching the second tier – Learning and teaching styles in college science education. Stiluri de predare versus stiluri de invatare disponibil online la http://www. Jan D.. 2011. Learning and instruction. 1993. V. Richard F..com/doc/48035948/stiluri-de-predare-vs-stiluri-de-invatare. SUA.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful