Aparatele ortodontice mobile: principii de realizare – baza placii si elementele de ancorare

Aparatele ortodontice sunt dispozitive care se aplica pe dinti, alveole si maxilare, cu rolul de a influenta cresterea si dezvoltarea aparatului dento-maxilar sau de a preveni ori corecta aparitia unor anomalii. Fortele pe care acestea le exercita asupra dintilor sau asupra altor componente ale aparatului dento-maxilar, cu scopul de corectare a anomaliilor dento-maxilare, se numesc forte ortodontice. Dupa cel de-al doilea razboi mondial ortodontia s-a dezvoltat foarte mult, diversificandu-se metodele de tratament care folosesc : 1.mijloace terapeutice functionale; 2.mijloace biomecanice–ortodontice; metode chirurgicale; 4.mijloace protetice. Materialele de confectionare. Materialele din care se executa aparatele ortodontice pot fi : aliaje de crom-nichel (wipla), elastice sau neelastice; aliaje speciale de crom-cobalt, care permit sudarea sau lipirea, fara sa-si piarda calitatile elastice; acestea se folosesc in constructii fixe, mobile sau scheletale (aparat tip Crozat); acrilate autopolimerizabile, baropolimerizabile sau termopolimerizabile.

Aliajele de crom-nichel (wipla) au capatat o raspandire foarte mare, datorita costului deosebit de redus. Au fost realizate aliaje care sa corespunda aproape in totalitate scopurilor propuse. Aceste aliaje se prezinta sub forma de :

1. Tabla de wipla, care se utilizeaza la confectionarea inelelor ortodontice sau pentru stantarea diferitelor elemente accesorii ale aparatelor fixe. Ea prezinta o latime de 10 mm, o fata lustruita si una mata. Cea lustruita, dupa confectionarea inelului, va veni in contact cu mediul bucal, iar cea mata va favoriza aderenta cimentului in momentul fixarii pe dinti. Pe aceasta tabla se pot lipi diverse elemente auxiliare, folosind lotul obisnuit de wipla, sau se pot utiliza diverse suduri electrice prin puncte. 2. Sarma de wipla cu sectiune rotunda, dreptunghiulara, ovala sau semiovala, cu diametrul variind de la 0,1 la 2mm. Sarma de wipla, intr-o gama foarte larga, are trei calitati de elasticitate: sarma moale, destinata in special executarii ligaturilor in cavitatea bucala si foarte putin utilizata in laborator; sarma tare, cu un grad relativ de elasticitate, folosita, de aceea, pentru realizarea aparatelor pasive (0,8–1,2–1,5 mm) (aparatele de contentie); sarma foarte elastica, cu cea mai larga gama de utilizare; este folosita la confectionarea elementelor de ancorare a aparatelor mobilizabile, in special, in constructia elementelor active (cele ce produc forte ortodontice), la aparatura mobilizabila si la cea fixa. Sarma de wipla cu profil oval, semioval sau semirotund este folosita de obicei la realizarea aparatelor de imobilizare sau la confectionarea diverselor dispozitive auxiliare ale aparatelor fixe. Rasinile acrilice joaca un rol deosebit in realizarea aparatelor ortodontice. Tehnica executarii aparatelor ortodontice din acrilat termopolimerizabil se aseamana intrutotul cu tehnica executarii protezelor mobile. In ultimele decenii fabricile producatoare au pus in circulatie acrilate baropolimerizabile si fotopolimerizabile care au revolutionat complet tehnica executarii aparatelor ortodontice. APARATELE ORTODONTICE MOBILIZABILE

La aparatele mobilizabile se pot descrie trei parti componente : baza aparatului, elementele de ancorare si elementele active.

1. BAZA APARATULUI
Baza este construita din placa palatinala sau linguala. Baza se intinde la maxilarul superior sagital, pe linia mediana, de la nivelul dintilor frontali pana la intersectia liniei mediane, cu o tangenta la fata meziala a molarilor de 6 ani. De-a lungul arcadei, placa se extinde de o parte si de alta, pana la ultimul dinte prezent pe arcada. In sens vertical, in zona frontala forma si contactul placii cu dintii sunt variabile in functie de scopul terapeutic urmarit in laborator, baza aparatului extinzandu-se pana la muchia incizala. In zona laterala placa se extinde pe fata orala a dintilor pana la unirea treimii medii a dintilor cu 1/3 incizala; placa va fi decoletata spre a feri parodontiul marginal de traumatisme. La mandibula, placa este limitata lingual de jocul seului, pe care trebuie sa nu-l jeneze.

In general, atat placa mandibulara, cat si cea maxilara au o grosime de 2-3 mm, zona orala fiind lustruita (. 1.1, 1.2, 1.3, 1.4). .1.-l Extinderea sagitala si transversala a bazei aparatului superior

.1.-2 Extinderea sagitala si transversala a bazei aparatului inferior

.1.- 3 Limitele in vertical ale placii superioare in zona anterioara superioara

.1. – 4 Limitele in vertical ale placii inferioare in zona anterioara inferioara. Baza aparatelor poate fi unica sau din fragmente multiple, rezultate din sectiunea ei. 1. La maxilar: pe linia mediana; in „Y”;

fragmentul mare ramanand aproape pe loc iar cel mic se indeparteaza. . Astfel daca placa este sectionata pe linia mediana.. actiunea acesteia asupra dintilor si a alveolei este diferita. la maxilar.6). in „trapez”. b-element activ(surub). atipic-sectorial. In functie de cum este sectionata baza aparatului.- in „L”. la nivelul lui exercitandu-se maximum de actiune ortodontica (. 1. 1. paramedian unilateral sau bilateral. 2.5 Actiunea placii despicate median: a-placa. se obtine o dilatare asimetrica.5). . prin indepartarea celor doua jumatati ale arcadei dentare se produce dilatarea simetrica (. La mandibula: pe linia mediana. daca placa este despicata in „L” iar deplasarea fragmentului mic se face pe latura mare a „L” –ului. 1. csensul actiunii de largire Astfel.

. Actiunea placii despicate in “L” cu elementul activ pe bratul lung al “L”ului. Actiunea placii despicate in „L” cu elementul activ asezat pe bratul scurt al „L” –ului. . 1. c1c2 – actiuni ortodontice Daca indepartarea se realizeaza pe latura mica a „L”-ului.elementul activ.7.elementul activ(surub).7). 1.a2 – placi. fragmentul mic impreuna cu dintii pe care se fixeaza se vor deplasa spre distal.a2 – placi. 1 . a1. iar cele trei fragmente se indeparteaza unul de altul. iar fragmentul mare se va mezializa usor si se va rota anterior (. a1. acestea vor determina o marire radiara a arcadei dentare si alveolare (. 1 .. b .6.8). b . sub actiunea a doua elemente active perpendiculare. c1c2 – actiuni ortodontice Daca placa este sectionata in „Y” .

sectorial.. in . 1 .placa. 1 – 8 Actiunea placii despicate in „Y”. cactiuni ortodontice Pentru situatiile cand placa este despicata atipic.Actiunea placii despicate in “trapez”. . b-elementul activ. a . antrenand in aceasta miscare dintii frontali si alungind arcada alveolara (.elemente active. efectul ortodontic se va exercita cu precadere la nivelul fragmentului mic. 1. a-placa. fragmentul mic se indeparteaza vestibular.9. c actiuni ortodontice In situatia placii despicate in „trapez”.9). b .

1.simetric Daca placa inferioara este despicata asimetric unilateral (parameridian).12).12 Placa linguala sectionata median. producand o largire simetrica a arcadei inferioare (. . 1.13). 1. 1. incat forta pe care o dezvolta sa fie perpendiculara pe dintii fragmentului mic (. –10 Diverse posibilitati de actiuni sectoriale la nivelul placii superioare . De observat ca elementul activ trebuie montat in asa fel.10. actiunea este de distalizare a fragmentului mic si de vestibularizare cu usoara rotatie a fragmentului mare (.11). 1.sensul de actiune al elementelor active. 1 – 11 Diverse posibilitati de actiuni atipic – sectorial la placa inferioara La mandibula. . fragmentele placii se deplaseaza simetric. . daca placa este sectionata pe linia mediana. 1.

Actiunea pe suprafata dintilor are drept consecinta. fapt ce trebuie luat in considerare permanent in timpul tratamentului (. b .14). Modul de actiune al bazei aparatelor. 1. actiunea fiind similara cu baza aparatului superior despicat atipic sectorial. a . si tendinta marcata de destabilizare a bazei aparatului ortodontic..componenta verticala Aceste forte determina modificari ale pozitiei dintilor. d . bsectionata bilateral simetric Exista posibilitatea sectionarii bazei inferioare paramedian simetric. Baza aparatului inferior poate fi despicata si sectorial. cat si pe suprafata periostului procesului alveolar. iar actiunea obtinuta va fi de largire radiara (expansiune). . cat si ale structurii osului. a . 1 –13 Placa linguala sectionata paramedian. 1. baza aparatului ortodontic exercita forte atat pe suprafata dintilor. c .placa.componenta ortodontica. prin intermediul partilor moi (. 1 – 14 Descompunerea fortelor exercitate de aparatul ortodontic pe suprafata palatinala a dintilor frontali.elementul activ.sectionata unilateral. pe de alta parte. . sub actiunea elementului activ.15).

In masa acrilica se pot incorpora atat elemente stralucitoare. . a . fotopolimerizabile sau baropolimerizabile. f = R.elementul activ.forta ortodontica.actiunea pe procesul alveolar.placa.actiunea pe unitati dentare.rezultanta ortodontica. Baza trebuie sa prezinte un design corespunzator. care sa dea aparatului individualitate. Realizarea bazei aparatului mobil din rasina baropolimerizabila. In vederea obtinerii unor aparate ortodontice de calitate. culoare pe care si-o alege pacientul. cat si diverse urine. c = F .forta de desprindere . acrilatele pot fi realizate intr-o gama practic infinita de culori si combinatii. care sa fie atractiv pentru pacient si sa-i determine o placere estetica de a-l purta. 1 – 15 Descompunerea fortelor exercitate de baza aparatului ortodontic in zonele laterale. Realizarea bazei aparatelor ortodontice poate fi din acrilate autopolimerizabile. In acest scop. trebuie ca tehnicianul sa respecte o succesiune de faze ce sa permita punerea in valoare a acrilatelor baropolimerizabile. Aceasta operatie poate fi inlocuita cu fierberea modelului in solutie saturata de sapun bazic timp de un minut. g = Fd .componenta verticala. Un prim timp il reprezinta pregatirea modelului. d . saturat cu apa (tinut in solutie de sulfat de calciu) timp de 30 de minute si izolat cu un izolator specific maselor acrilice. e .. b . Modelul trebuie sa fie umed. termopolimerizabile.

cand incepe sa se traga in fire. 1.1–2. timp de 20 de minute. Saturarea cu lichid se continua intr-un ritm relativ lent. Se obtine intr-un godeu o cantitate de 3-4 cm3 de pasta acrilica. sa nu apara goluri de aer. poate produce in timpul polimerizarii acrilatului bule importante in baza placii. . consistenta lui sa permita intinderea cu ajutorul spatulei de ceara sau de ciment. Realizarea propriu-zisa a bazei aparatului se poate executa prin doua tehnici (dupa fixarea pe model a tuturor elementelor de ancorare si actiune). In acest moment modelul este introdus intr-un vas de presiune. Se urmaresc cu atentie zonele „mai ascunse” de sub retentiile crosetelor sau ale zonelor laterale ale suruburilor.Trebuie avut in vedere ca un model ce prezinta inca o anumita cantitate de aer in interiorul lui.Tehnica pastei. vor apare in masa acrilatului sau pe suprafata lui. ce vor da un aspect neplacut. pornind de la una din extremitatile bazei aparatului si adaugand lichid pana la saturarea acesteia. in zonele mentionate se poate aplica materialul prin tehnica pulberii si a lichidului. Pentru a evita aceste situatii. la aceste nivele. In caz contrar. pana cand aspectul translucid al placii devine usor opac. pe suprafata modelului. Tehnica pulberii si a lichidului: se presara pulbere pe suprafata modelului. Operatiunea se repeta pana la obtinerea unei grosimi a bazei dorite.5 atm. Sub acest aspect. prin amestecarea in proportie de 2. 2. astfel incat dupa 2-3 minute. Toata operatiunea se executa urmarind ca materialul depus pe model sa prezinte un usor exces de lichid in permanenta.5/3 a pulberii cu lichidul. cea de-a II–a tehnica de izolare propusa este cu mult mai sigura. la o temperatura ≈ 40° C si 2. zone cretoase. Amestecul trebuie sa fie saturat in lichid. astfel incat.

crearea tiparului.. Cea de-a II-a tehnica are avantajul obtinerii unor structuri mai compacte ale bazelor aparatelor.Materialul. la grosimea si intinderea urmarita. se aplica prin tehnica . Realizarea bazei din acrilat termopolimerizabil presupune realizarea unei machete de ceara a viitorului aparat. Confectionarea bazei aparatelor ortodontice din acrilat baropolimerizabil sau fotopolimerizabil prezinta asemanari foarte mari si vor fi descrise impreuna. Pe modelul de lucru pregatit. toate aceste etape sunt foarte laborioase si necesita timp foarte mult si din aceasta cauza tehnica a fost rezervata unor situatii speciale. Aparatele rezultate au o precizie si un design de neintrecut. incet. dezambalarea si prelucrarea. Confectionarea bazei din acrilat autopolimerizabil prezinta inconveniente majore datorita calitatii materialului acrilic obtinut. se modeleaza cu un exces de lichid. ca in tehnica precedenta. intins pe suprafata modelului. indesarea si polimerizarea acrilatului. .prafului si a lichidului” acrilatul baropolimerizabil. Aparatul se introduce in vasul de presiune. urmand ca in ultimul moment baza aparatului sa fie lustruita cu o cantitate de monomer. si sub acest aspect utilizarea materialului autopolimerizabil este predispusa la reparatii. picatura si praf (pana ce rezulta un amestec saturat) pana la obtinerea grosimii dorite la nivelul intregii baze. ambalarea. Ori. cu celelalte elemente inglobate. de o calitate superioara. Cea de-a II-a tehnica se utilizeaza curent in realizarea aparatelor functionale de tip monobloc. Transluciditatea aparatelor poate ajunge chiar la transparenta.

Pericolul ca in momentul sectionarii fragmentelor sa se accidenteze vreun element de sarma. si unele si altele.5 atmosfere timp de 20–30 minute. care devin locuri de minima rezistenta si de intrerupere a undelor elastice. continuu. care scad elasticitatea si rezistenta metalului. 2. materialele. sa nu se incalzeasca sarma inainte sau in timpul prelucrarii deoarece aliajul din care este facuta isi pierde elasticitatea. astfel ca aspectul sectiunii este net. elemente sclipitoare. .1. Fotopolimerizarea (in cazul rasinilor fotopolimerizabile) are loc intr-o incinta speciala. Sectionarea placilor se face fie cu un disc metalic de tip Horico fie cu o freza cilindrica subtire. ELEMENTE DE ANCORARE A APARATELOR ORTODONTICE MOBILIZABILE – CROSETE ORTODONTICE 2. lustruirea se executa foarte usor. sa nu se foloseasca clesti cu falci ascutite sau care au muchii deoarece acestia lasa crestaturi in sarma. Tehnicile amintite sunt utilizate practic in toate laboratoarele de tehnica ortodontica. foarte asemanator cu cele din laboratoarele de tehnica dentara. Se pot realiza linii de sectiune complexe prin montarea si demontarea panzei fierastraului pe sub elementele de sarma. Avantajele sectionarii cu fierastraul sunt decisive. cu un design perfect. permitand obtinerea unor constructii deosebit de frumoase si atragatoare pentru copii. culori etc. este practic nul. Regulile de manipulare ale elementelor de sarma In realizarea crosetelor de sarma este necesar sa se tina seama de urmatoarele reguli: sa nu se indoaie sarma de mai multe ori in acelasi loc deoarece apar defectiuni in structura cristalina. fie cu ajutorul unui fierastrau cu o panza ingusta. Finisarea. in interiorul lor putandu-se aplica o gama foarte mare de imagini.Polimerizarea sub presiune se executa intr-o incinta speciala la 40-50 C si 2.

b cleste. 2.- sarma se indoaie treptat si in unghiuri rotunjite. a .3). a . .cleste universal. b .sarma.2) .1. 2. astfel incat sa se ruleze pe conturul clestelui (.sarma. in caz contrar se depreciaza structura cristalina si calitatile elastice la locul indoirii - clestele va servi intotdeauna pentru fixarea sarmei iar aceasta se va indoi cu mana (. 2 – 1 Sarma se indoaie in unghiuri rotunjite. concomitent cu miscarea de indoire a sarmei se va executa si o miscare de tractiune a acesteia in axul ei. . 2. 2 – 2 Clestele fixeaza sarma iar indoirea se va realiza in mana.

. sarmelor cu mana (. curburile largi vor fi realizate prin indoirea . . 2 – 3 Concomitent cu miscarea de indoire a sarmei (A) se executa si o miscare de tractiune in axul ei (B). atunci el se executa mai ingust (mai strans) urmand sa fie adaptat treptat prin marirea curburilor. urmarindu-se inchiderea lui treptata pana la adaptare. 2. La fel. decat sa se riste indoirea in sens invers in cazul ca s-a indoit mai mult decat era necesar.sarma. a . b – cleste se prefera indoirea in etape a sarmei. daca elementul de sarma patrunde intr-un spatiu anume unde realizeaza o bucla.4). dupa probarea succesiva pe model sau in gura. cand un element de sarma trebuie sa imbrace o formatiune a modelului.4 Curburile largi se realizeaza prin indoire cu mana. acesta se realizeaza mai mare. 2.

doua tipuri de clesti: 1.2.7) . dintre care : clestele-crampon care se utilizeaza la realizarea celor mai multe dintre indoituri. clesti specializati pentru fiecare tip de indoitura sau 2. a . 2. in functie de locul unde se face indoirea cu clestele. clesti universali.2 .profil de sarma realizat. In realizarea crosetelor sau arcurilor ortodontice. 2. b . clestele cu falci plate pentru realizarea indoiturilor de finete (.cleste. 2 – 5 Clestele cu falci in forma de jgheab.6).diferite profiluri de indoituri.1. b . a . .cleste. clestele cu ambele falci rotunde (.6. Clestele cu falci plate. se pot folosi in principiu. .sarma.Clestii utilizati. 2 . clestele in “jgheab” care foloseste la realizarea curburilor cu raza mica (.5).

2. deretentivizarea zonelor alveolare laterale.8) . Adams recomanda. La nivelul modelului inferior se executa. 2 – 8 Clestele Schwarz (a) si profilul de sarma realizat (b). b . clestele cu varf ascutit (. atat la nivelul niselor masticatorii.9) . pe care se va confectiona aparatul ortodontic trebuie controlati cu atentie indepartandu-se eventualele portiuni de ghips care reprezinta artefacte. 2. Pregatirea modelelor in vederea realizarii aparatelor. clestele Schwarz (. de regula. 2 – 7 Clestele cu falci rotunde.cleste. cat si pe suprafetele vestibulara si orala. a . de asemenea. Dintii de pe modelul de ghips. adaugand ghips moale sau ciment in zonele retentive.10). ..profil de sarma realizat. gravand aproximativ 1-2 mm in orizontal si protejand cu multa grija partile de model care reprezinta substanta dura dentara. 2 – 9 Clestele cu varf ascutit. gravarea zonelor de retentie a crosetelor astfel incat plasarea acestora sa nu necesite activarea lor in cabinet. Daca dintii nu au erupt complet se va degaja cu grija spatiul interdentar cat si coletul. in momentul aplicarii aparatului (. 2.

2 – 10 Zona retentiva linguala a . zona mucoasei pasiv mobile). in principiu.zona retentiva.os mandibular.2. este determinata de faptul ca atat elementele active . in parte de jocul formatiunilor mobile din jurul aparatelor (baza nu trebuie sa depaseasca. interpunandu-se in aceasta sfera de forte. Elementele aparatului dento-maxilar se gasesc in permanenta intr-un echilibru realizat prin intermediul fortelor musculare antagoniste si al totalitatii relatiilor functionale dintre ele. asupra elementelor de ancorare se exercita in mod continuu actiuni care tind sa le desprinda de pe suprafetele dentare. aparand.. apare un numar mare de forte care tind sa desprinda aparatul de pe arcadele alveolo-dentare. precum si de forta gravitationala. d . posibilitatea ca elementele de stabilizare sa poata exercita si efecte ortodontice. c . Din aceste motive. IV. Aparatul ortodontic. b – limba. e . cat si calitatea rezultatului ortodontic. Aparitia unor forte secundare.zona de colectare. care duc la destabilizarea elementelor de ancorare si implicit a aparatului ortodontic. astfel. Pe parcursul terapiei cu aparate ortodontice mobilizabile. 2.dinte mandibular. influenteaza echilibrul initial si determina un nou echilibru. Aceste forte sunt in parte determinate de elementele active. Descrierea elementelor de ancorare Stabilitatea aparatelor ortodontice mobilizabile pe arcadele alveolo-dentare influenteaza in mod hotarator eficienta terapeutica a acestora.

2. in 6 puncte. 2. se poate opta si pentru o ancorare in „triunghi” (. Din aceasta cauza. 2. pe intreaga arcada. umezite in continuu de un lichid alunecos. in mod echilibrat de-o parte si de alta a arcadei dentare. . Din punct de vedere al repartizarii elementelor de stabilizare. 2.-l1B. in 4 puncte. saliva. .cat si cele de ancorare actioneaza si se sprijina in mod permanent pe suprafete sferice.–11A. Ancorarea aparatelor ortodontice in „trapez”. cat mai aproape de elementele de actiune.13). cat mai mezial si cat mai distal. In lipsa acestor conditii. o ancorare echilibrata poate fi considerata cea in „trapez” (. elementele de ancorare trebuie amplasate judicios. Ancorarea aparatelor ortodontice in „trapez”. .11 A si B) cu doua puncte de sprijin anterior si doua posterior.

–12 Ancorarea aparatelor ortodontice in „triunghi”. in raport cu valoarea parodontala a dintilor asupra carora se exercita fortele ortodontice. (. Este bine de a preciza intotdeauna valoarea in sine a elementului de ancorare si ceea ce reprezinta el pentru cazul dat in raport cu valoarea elementelor active. . cea dintai avand totdeauna o valoare mai mare. 2. Ideal. . indiferent de valoarea ortodontica a zonei de sprijin. si de actiune.-l3). o ancorare combinata ar aduce maximum de castig din punct de vedere al stabilitatii aparatului ortodontic. efectele ortodontice vor apare atat de-o parte cat si de alta.. 2. In cadrul ificarii ancorarii trebuie luata in calcul valoarea parodontala a dintilor folositi in ancorare. astfel incat sa se aiba in vedere si posibilitatea etapizarii tratamentului ortodontic.-l3 Micsorarea aparatelor ortodontice mixte in „trapez” si in „triunghi”. Trebuie aratat ca. cu scopul de a asigura in permanenta o stabilitate cat mai buna a aparatului ortodontic. 2. cu atat efectul ortodontic va fi mai pregnant asupra zonei cu stabilitate mai mica. Cu cat dezechilibrul dintre ele este mai mare.

In aceeasi ordine de idei. instruindu-se pacientul astfel incat sa evite deformarea sau accidentarea acestuia in timpul manevrarii sau purtarii aparatului..efect ortodontic pentru zona de sprijin.2. si in aceasta situatie cele doua zone se confunda. se poate ajunge la situatia in care zona de sprijin este egala cu zona de actiune (placi sectionate median). Zona de actiune este mai mica ca zona de sprijin.zona de sprijin.14. 2. actiunea principala fiind pe elementul izolat (. Efectul ortodontic asupra zonei de sprijin va deveni neglijabil.15). a zona activa. a notiunilor generale privitoare la elementele de ancorare. b .zona de sprijin.15. trebuie aratat faptul ca .zona de actiune.Astfel.-.2. cu actiune asupra unor elemente izolate. . una constituind zona de sprijin sau de actiune pentru cealalta.efect ortodontic asupra zonei de actiune. c . b . In aceasta situatie limita se afla ancorarea pe o zona foarte puternica.(. a . c .2.14) . d . Zona de actiune este egala cu zona de sprijin cu efecte similare. Controlul elementelor de ancorare cat si inlocuirea celor deteriorate trebuie realizate in mod periodic.efect ortodontic.

Dintre elementele de ancorare. cu care crosetul se fixeaza in baza aparatului. . trei portiuni: a) – o portiune in contact cu zona de retentie utilizata. cel mai des utilizate sunt: crosetul direct. crosetul Adams.anumite caracteristici de constructie sau de actiune ale acestora pot fi apreciate ca avantajoase sau dezavantajoase. de obicei. 2.alveolar deschis dental. crosetul in “delta”.6–0. realizate in cel putin doua uri. in functie de cazul dat. indiferent de tipul lui. crosetul Jackson. numita zona de retentie. crosetul Stahl. Se confectioneaza din sarma de 0. denumita bucla. din 2-3 cuduri. elastica (. b) – o portiune elastica care ofera posibilitatea ansei sa depaseasca zona retentiva la introducerea si scoaterea aparatului. Crosetul direct este foarte asemanator cu crosetul cervico . denumita ansa.16). c) – o portiune formata.8 mm diametru. Unui croset ortodontic i se pot distinge. gutiera ortodontica. crosetul Schwarz crosetul semi-Schwarz crosetul interdentar Alt.

Zona de retentie utilizata este convexitatea vestibulara a dintilor laterali din treimea de colet. ci numai desprinderea lor. 3 .-l6 Crosete directe aplicate pe o placa superioara. plasata sub ecuatorul anatomic al dintelui in treimea vestibulara de colet. o portiune paralela cu mucoasa gingivala bucala si o zona de retentie care este cuprinsa in placa.retentie. Se confectioneaza din sarma de 0. elastica. 1 . 2 . este utilizat la stabilirea mentinatoarelor de spatiu si mai putin la stabilizarea aparatelor ortodontice prevazute cu elemente de actiune. –17 Crosetul Stahl. Este alcatuit din : o ansa circulara de dimensiunea spatiului interdentar in care se aplica. 2. Datorita faptului ca nu impiedica infundarea aparatelor. El limiteaza mezial sau distal dintele sau sectorul de dinti asupra carora se exercita forte de mezializare sau distalizare. 2. Crosetul are urmatoarea alcatuire: o portiune rectilinie. . Crosetul Stahl Mai este denumit si crosetul ocluzo-interdentar sau crosetul in „picatura” (.ansa. . 2..17). Caracteristici si indicatii: este utilizat atat in stabilizarea aparatelor ortodontice. ansa.bucla.7 mm diametru. cat si pentru a preveni migrarea in „zonele edentate” a dintilor vecini breselor.

reprezentand portiunea elastica a crosetului. - o zona retentiva. . Ansa crosetului se angajeaza in acest spatiu perpendicular pe suprafetele dentare. Necesita existenta unui spatiu interdentar. Trecand prin nisa masticatorie poate realiza un contact prematur cu arcada antagonista. in vederea plasarii corecte a crosetului. insa. este posibila prelungirea ocluzala a placii. ducand la inaltarea de ocluzie sau laterognatie. fata de alte modalitati (gutiera). Zona de retentie utilizata de crosetul Stahl este reprezentata de retentivitatea anatomica in sens vertical a spatiului interdentar. iar bucla trebuie sa fie astfel echilibrata incat sa ofere suficienta elasticitate crosetului. deci cel putin a doi dinti vecini. de preferinta in dentitia definitiva. iar repararea lui poate fi executata si in cabinet. motiv pentru care se cere studiu de model al ambelor arcade. care incaleca arcada dentara prin nisa masticatorie. cu care crosetul se angajeaza in plasa. se fractureaza greu. Solutia are avantajul. fara a leza papila interdentara. fara a traumatiza. aparatul revenind la forma initiala.- ansa se prelungeste ocluzal cu o bucla. asigurand in acest mod posibilitatea utilizarii aparatului ortodontic si dupa ce obiectivul de inaltare provizorie a fost depasit. ca pastreaza o ancorare permanenta de calitate foarte buna a aparatului. Avand relativ putine indoituri. mucoasa jugala. traversand ul de ocluzie. Ca o particularitate in aplicarea unui croset trebuie mentionata situatia in care se urmareste inaltarea provizorie a ocluziei. Caracteristici: Crosetul ofera o buna stabilitate aparatelor ortodontice. Acest lucru este posibil prin indepartarea din baza placii a portiunii de pe suprafata ocluzala. In acest caz. dar poate fi utilizat si in cea temporara. Blocheaza egresiunea dintilor pe care se aplica.

Activarea se face prin coborarea ansei acestui croset intr-o zona mai retentiva. capatul sarmei care creeaza ansa este la distanta de suprafata vestibulara a dintilor si poate determina lezarea mucoasei jugale. care este inchisa treptat pana la obtinerea dimensiunii dorite.18). (. Perpendicular pe ul ansei si tinand ansa in varful clestelui crampon se indoaie sarma astfel incat bucla obtinuta sa aiba inaltimea si dimensiunile dorite. B). 2. Realizarea crosetului Stahl incepe prin confectionarea ansei circulare. Acelasi efect poate fi obtinut realizand un croset Stahl cu ansa inversata. 2. Pentru a inlatura aceasta deficienta. Se aplica pe model si mentinandu-se in pozitie corecta se marcheaza pe coada crosetului zona de pliere in placa (. plasata mai aproape de baza spatiului triunghiular . 2.-l8 Modul de realizare a crosetului Stahl In aceasta varianta. s-a imaginat un croset Stahl cu ansa in forma de sfera plina metalica. . care sa nu retentioneze alimente in interior si care sa protejeze mucoasa jugala. . – 19A.

1 . 2 .bucla. 3 .-l9 B Croset Stahl inversat. 2.retentie.ansa.-l9 A Varianta originala. alaturi de ansa Stahl preconfectionata.. Crosetul in „delta” . .2.

2.7 mm diametru. 2. cat si realizarea unei bucle elastice de dimensiuni marite.-21 Aspectul crosetului in „delta”: a . care este de forma triunghiulara.schema constructiva a realizarii ansei crosetului „in delta” .21. . asemanatoare literei grecesti delta (. b . Crosetul in „delta”. Ansa este plasata cu varful spre spatiul interdentar si baza spre mucoasa jugala..bucla.ansa. 1 . sprijinindu-se cu cele doua laturi ale sale pe fetele aproximale ale dintilor pe care se aplica.20). Aspectele constructive si modul de realizare sunt evidentiate in . elastica si are aceleasi caracteristici ca si crosetul Stahl. Deosebirea dintre ele este la nivelul ansei. Se confectioneaza din sarma de 0.retentie.20.vedere de semiprofil a pozitiei ansei in spatiul interdentar. 3 . 2. 2 .Este tot un croset ocluzo-interdentar ca si crosetul Stahl utilizand aceeasi zona de retentie ca si acesta. deci utilizarea unei retentivitati crescute. 2. . Aceasta dispozitie permite o angajare mai profunda a ansei in spatiul interdentar. fara ca aceasta sa lezeze mucoasa jugala.

deci. intim adaptata pe suprafata dintelui. Caracteristici : Blocheaza eruptia dintilor pe care se aplica.-22. Se utilizeaza. este mai rar utilizat. cat si deplasarile lor in sens aproximal. IV. elastica. de regula. . 3 . Crosetul Jackson. aceasta este prelungita de o parte si de alta cu doua bucle. 2. deci. Din aceste motive.6–0. . Poate fi aplicat.Crosetul Jackson sau crosetul inelar Se confectioneaza din sarma de 0. si pe dinti izolati.retentie. 1 – ansa.7 mm diametru. Prezinta dezavantajul ca produce inclinarea orala a dintilor pe care se aplica. Zona de retentie utilizata este retentivitatea anatomica vestibulara a dintilor laterali din treimea de colet.2.bucla. pe dinti definitivi. care traverseaza ul de ocluzie prin nisele masticatorii. eficienta. 2 . pierzand retentivitatea si. Alcatuire: o portiune centrala–ansa–dispusa subecuatorial.22). se termina cu retentii si se fixeaza in placa (.

elastica. Zona de retentie utilizata este constituita de divergenta fetelor aproximale ale dintilor laterali sau frontali (. care traverseaza ul de ocluzie prin nisele masticatorii si se termina cu retentii in placa.retentie. unite vestibular cu o portiune de sarma rectilinie. si frontali. 3 . 4 .zona rectilinie (dupa Adams). Se accidenteaza relativ greu. .Crosetul Adams Este cunoscut sub denumirea de croset universal. .ansa. 2. Cele doua anse se continua in sens ocluzal. Este alcatuit din doua anse ovale. care vin in contact cu fetele aproximale ale dintelui. de o parte si de alta. 2 .23).7 mm diametru. 1 . Poate fi utilizat pe dinti laterali. Caracteristici: Este foarte larg utilizat in stabilizarea aparatelor ortodontice. 2.bucla. cu cate o bucla. la distanta de fata vestibulara. fiind singurul croset care asigura acest lucru. Se confectioneaza din sarma de 0. repararea se face numai pe model in laborator.-2Crosetul Adams.

si B).- Portiunea de sarma rectilinie care continua cele doua anse vestibulare– neavand nici rol elastic. arcuri s. . in functie de necesitatile clinice (carlig.C). . cum ar fi: tubusoare. Variante ale crosetului Adams (dupa Adams).a (. buton).24. . De asemenea. (. 2. 2. nici rol in stabilizarea crosetului–poate prezenta mai multe forme.24 A.B.-.24 A.-24. 2. la nivelul ei se pot suda diferite elemente auxiliare. 2. Variante ale crosetului Adams (dupa Adams).

autorul a mai descris trei variante constructive pentru situatii clinice deosebite ( . 2. Poate fi aplicat pe dinti izolati cat si pe arcade integre.-25. exista posibilitatea ca intre ansa meziala si cea distala sa se realizeze o prelungire in forma de deget de manusa.2. monodentar sau pluridentar. Crosetul Adams de tractiune se deosebeste de varianta initiala prin realizarea a doua tipuri de anse de tractiune. La aceasta forma de baza.2.-25 B.25 A si B). . .-24.. 2. la nivelul ultimilor 2 molari pe arcada (dupa Adams). Astfel. Activarea se face prin coborarea anselor catre coletul dentar. . A Variante ale crosetului Adams. 1. 3-dispozitiv elastic. in vederea derotarii sau a aducerii pe arcada a unui dinte.C Fixarea pe portiunea orizontala a crosetului Adams a unui carlig. in sens meziodistal.croset. Blocheaza egresiunea dintilor pe care se aplica. la nivelul dintilor in eruptie. In situatia utilizarii lui pe dinti frontali poate determina inghesuirea acestora. cu plasarea acestora intr-o zona mai ingusta a coroanei dentare. 2-carlig.

1. astfel incat crosetul sa nu produca inaltari de ocluzie (.orientata spre mezial sau distal in functie de sensul de tractiune urmarit. unde este fixat prin sudura. Semicrosetul Adams. . se angajeaza numai pe fata meziala a dintelui. Cu ajutorul unui cleste universal Se obtine in primul rand o forma de “U” de dimensiunea M. portiunea rectilinie vestibulara prelungindu-se cu bucla distala. deci a stabilitatii aparatului ortodontic. Aceasta a doua posibilitate are avantajul sa poata fi utilizata si in situatiile cu un sant vestibular putin adanc.25 C). Ajustarea crosetului se face astfel incat buclele sa ia contact perpendicular cu fetele aproximale ale dintilor. Este destinat situatiilor cand dintele distal celui pe care se aplica crosetul este in eruptie. a carui portiune rectilinie vestibulara se prelungeste pana la portiunea rectilinie a unui croset Adams vecin. 2. iar buclele sa se adapteze perfect punctelor de contact. spre deosebire de crosetul Adams. Aceasta completare permite utilizarea unui grup de dinti si cresterea gradului de ancorare. permitand numai utilizarea zonei retentive meziale. Realizarea crosetului Adams poate fi obtinuta pe doua cai. in acel moment capetele sarmei se intorc la 180 de o parte si de alta rezultand la cele doua extremitati ale portiunii rectilinii centrale cele doua bucle ale crosetului. Semicrosetul Adams accesoriu este reprezentat de jumatate dintr-un croset Adams. Sarma este rasfranta spre ocluzal astfel incat sa formeze buclele crosetului care traverseaza ul de ocluzie si se fixeaza in placa.D a dintelui pe care urmeaza sa se aplice crosetul. O alta posibilitate este de a realiza la nivelul portiunii orizontale o ansa circulara care permite aplicarea de tractiuni in ambele sensuri.

2.25 D). . Dupa obtinerea formei de “U” se utilizeaza un cleste specializat care permite intr-un singur timp realizarea anselor cat si dimensionarea buclelor crosetului. paralele cu axul dintelui iar normalizarea pozitiei se face prin ajustare (.bucla. 2. 2. elastica.obtinerea anselor. 4 .. In aceasta varianta buclele sunt complet verticale.realizarea portiunii orizontale. Se confectioneaza din sarma de 0.-25 D 1 .retentie.ansa. Crosetul Schwarz (crosetul in “sageata” sau in “trefla” ) Este un croset pluridentar putand fi aplicat pe 2. 3 .adaptarea crosetului pe dinti. 2 . 3 .realizarea buclelor. 4 dinti. 3.2. 2 .-25 C 1 . 4 . .portiune orizontala.7 mm diametru.

.ansa. crosetul iese din placa distal. asemanatoare varfului unei sageti. 1 .Denumirea sa provine de la forma ansei.vedere ocluzala. 3 .bucla.zona rectilinie. astfel incat prima portiune a ansei sa fie perpendiculara pe muchiile proximo-vestibulare ale spatiului interdentar.5–1 mm distanta. B . la 0. C .vedere aproximala. . Ea are insa drept scop adaptarea intima a crosetului intre formatiunile moi (mucoasa gingivala si jugala). si patrunde din nou in placa printr-o bucla care traverseaza nisa masticatorie dintre canin si primul premolar.vedere vestibulara. paralele cu aceasta. Se fixeaza prin retentii in placa (. 2-26 Crosetul Schwarz. 2. Planul anselor este cudat pe diametrul mic al rombului. 2 .26). unite la nivelul mucoasei fixe prin portiuni orizontale.retentie. iar cealalta portiune impreuna cu zonele de legatura sa fie paralele cu mucoasa fixa. 4 . Cudarea anselor crosetului se realizeaza de obicei in cabinet cu ajutorul unui cleste special si a fost numita impropriu activare. A . la distanta de 1–2 mm de ultimul molar prezent pe arcada. care este romboidala. Este alcatuit din : anse romboidale situate in dreptul fiecarui spatiu interdentar.

este recomandabila refacerea lui in laborator. Se aplica in exclusivitate pe zonele laterale. Crosetul Schwarz lasa suprafata ocluzala libera a zonei de sprijin. ceea ce impune o igiena deosebita. Caracteristici: Crosetul ofera o buna stabilitate aparatelor. permitand egresiunea acesteia. limiteaza utilizarea aparatului in timpul masticatiei.Zona de retentie utilizata este retentivitatea in sens vertical a spatiului interdentar. Datorita lungimii lui prezinta un grad de elasticitate ridicat. In acest scop. ceea ce determina o actiune lenta si blanda pe zona de sprijin. iar pe de alta parte. Activarea se realizeaza prin coborarea si infundarea anselor in spatiul interdentar.27). in principiu. pe de o parte. Adaptarea. repararea lui nu este posibila decat in laborator. in dentitia definitiva. . Prezinta multe plieri ale sarmei si se accidenteaza usor. a crosetului se face cu mana fara a utiliza clestele. iar daca imperfectiunile depasesc aceste limite. Aceste numeroase indoituri creeaza zone retentive pentru alimente. indoirea extremitatilor pentru a fixa crosetul in placa (. contactul dintre placa si arcada in zona laterala trebuie redus la portiunea subecuatoriala dentara. mai aproape de papila. 2. Realizarea crosetului incepe cu obtinerea anselor una dupa cealalta si in momentul al doilea.

se orizontalizeaza portiunea de sarma urmatoare si se executa urmatoarea sageata. Etapa reprezinta in realitate adaptarea primei portiuni a sagetii perpendicular pe muchiile proximo-vestibulare ale spatiului interdentar. In situatiile in care prin aceasta nisa trece si arcul vestibular crosetul se adapteaza primul prin nisa masticatorie.2. . Ansa se aplica in primul spatiu interdentar (care va fi pol de croset) mezial sau distal si se insemneaza locul unde urmeaza a fi realizata a doua sageata.-27 Realizarea ansei cu crosetul Schwarz pentru sageti. bratul crosetului formeaza o bucla verticala cu care trece prin nisa masticatorie dintre canin si premolar.7 mm si de lungime de 15–16 cm. Cu ajutorul clestelui se indoaie prima si a doua portiune a sagetii. La incheierea acestei etape se continua crosetul prin spatele ultimului dinte de pe arcada. se inchide sageata.. iar al restului crosetului paralel cu mucoasa pasiv-mobila. 2. iar mezial. Practic se incepe prin realizarea primei anse la 3–4 cm de capatul unui segment de sarma de 0. Urmatoarea etapa. asa numita „activare a crosetului” se face cu clestele de activare (.28).

prelungire ocluzala a placii..-29. Utilizarea crosetului Schwarz impreuna cu prelungirea ocluzala a placii. 2.2. 2 .dinti de sprijin.croset. se poate prelungi placa ocluzal ca in .2. . 2 –28 „Activarea” crosetului Schwarz (dupa Dentaurum) Pentru crosetul Schwarz in conditiile in care utilizand ancorarea foarte buna a acestuia se urmareste si inaltarea provizorie de ocluzie. 3 .-30) . 1 . Crosetul in semisageata sau semi-Schwarz (.-29.

dezavantajele crosetului . care il deosebeste de acesta din urma. si forta cu care ansa actioneaza in sens vestibulo-oral. 1 .Este o varianta a crosetului Schwarz iar denumirea indica de fapt particularitatea de constructie a ansei.bucla. despicat de-a lungul diametrului mare si in contact numai cu unul din peretii spatiului interdentar. pe de o parte. se descompun pe ul inclinat al ansei.5–1 mm fata de celalalt dinte. crosetul poate determina deplasarea grupelor de dinti pe care se ancoreaza de-a lungul arcadei.7 mm diametru. Fortele care tind sa desprinda crosetul. fiecare dinte din grupul celor pe care se aplica crosetul are contact cu acesta pe o singura muchie vestibulo-proximala. pe de alta parte. actiunea in sens proximo-proximal a crosetului semi-Schwarz este completata cu arcuri in „diapazon” pe fiecare unitate dentara. In acest fel. pastrand o distanta de 0. In anumite situatii clinice. pe langa componentele verticale de egresiune. Astfel.ansa. determinand. pentru a nu aparea rotatii dentare.-30 Crosetul semi-Schwarz. in sensul umarului sagetii. Este alcatuit din ansa crosetului care este de forma unei jumatati de romb. indemne. 2. 2 . elastica. si componente orizontale cu sens vestibulo-proximal. . Pentru anumite situatii clinice concretizate prin arcade integre cu dinti ale caror coroane sunt suficient de inalte. Se confectioneaza de asemenea din sarma de 0.

cu ajutorul unui pinten intermediar. pe masura obtinerii rezultatelor. 2. Activarea se obtine prin aducerea ansei intr-o zona mai retentiva. prezentand vestibular o bucla paralela cu suprafata vestibulara a dintilor. in mod deosebit. Sub acest aspect trebuie luat in considerare controlul continuu al eficientei crosetului si activarea lui de cate ori este necesar. pe de o parte. in scopul recuperarii calitatilor conferite de principiul de constructie. . si pe masura modificarilor pozitiilor dentare. 1. . 2. Trebuie avut in vedere. pe de alta parte. faptul ca crosetul nu trebuie sa exercite forte asupra dintelui de sprijin in situatia in care aparatul nu este solicitat sa se desprinda de pe arcada dentara. Crosetul interdentar Alt. 2. 3-retentie Acest croset este asemanator cu crosetul Stahl. In cursul tratamentului ortodontic.-31. elementele de ancorare isi pierd eficienta partial sau total.ansa. poate transmite forte ortodontice de-a lungul arcadei. pastrand caracteristicile constructive ale crosetului.semi-Schwarz date in special de accidentarea sa pot fi evitate prin folosirea crosetului interdentar Alt (.31). Crosetul Alt nu permite egresiunea dintilor. si care.bucla. care poate fi activata.

. ocluzale si orale si ar putea fi asemuita cu un grup de coroane de invelis. Gutiera ortodontica este o constructie care acopera un grup de dinti vecini. pe fetele lor vestibulare.2. nu patrunde subgingival.-32 – Pinten ocluzal utilizat pentru oprirea infundarii crosetului Adams(A) si pentru stabilizarea verticala a placii (B) Acest pinten poate fi utilizat si ca mijloc de stabilizare verticala a placilor ortodontice. In acest context trebuie aratat ca gutiera este un element de ancorare care se aplica pe dintii neslefuiti.Pentru unele crosete s-au imaginat fie dispozitive care sa le mareasca stabilitatea pe dinte. fie dispozitive care sa amplifice efectul. inalta provizoriu ocluzia. Astfel crosetului Adams i s-a atasat un pinten ocluzal care sa impiedice in special in zona distala a mandibulei infundarea lui si aceasta in situatia cand crosetul este ancorat pe un singur dinte (. 2. utilizate ca mentinatoare de spatiu sau ca aparate de contentie.34). carora li s-au desfiintat peretii intermediari (Boboc).32) .33 si 2. 2. realizand blocuri dentare de sprijin (. solidarizate intre ele. de la cel putin doi la toata arcada.

.gutiera. Suprafata ocluzala a gutierei. In aceste situatii este necesara captusirea gutierei. A: gutiera la inceputul actiunii ortodontice. 1 . situatiile particulare fiind dictate de cazul clinic.-33 Gutiera ortodontica aplicata pe zona laterala. . Frictiunea dintre dinti si suprafata interna a gutierei slabeste in timp datorita uzurii ducand la pierderea stabilitatii aparatului ortodontic. 3 . gutiera trebuie sa fie elastica. Caracteristici: peretii gutierei trebuie sa prezinte grosimi uniforme. Aceasta caracteristica ii ofera de fapt si principala calitate in stabilizarea aparatelor ortodontice.forta ortodontica. Datorita faptului ca se aplica pe dinti neslefuiti. IV. aceasta sa redea morfologia arcadei si sa ofere in acelasi timp elasticitatea si rezistenta necesare scopului de utilizare. in contact cu toti dintii antagonisti.sens de rotatie. chiar si in conditiile contactului marit dintre aceasta si dinte. retentia alimentara sa fie cat mai redusa. 2. Un alt motiv de pierdere a contactului dintre dinte si gutiera il constituie usoara inclinare spre vestibular a dintilor pe care gutiera se sprijina..-34 Efectul de expansiune produce modificari la nivelul zonei de sprijin.2. vestibular. se realizeaza . A-vedere ocluzala. in principiu.dinte. 2 . pentru a putea depasi ecuatorul anatomic al dintilor pe care se aplica. 4 . astfel incat. astfel incat. B: gutiera dupa executarea actiunii ortodontice. Marginile gingivale ale gutierei trebuie prelucrate efilat. Bvedere laterala.

fara a urmari efecte secundare in alte zone. cu cat este mai elastic. Acrilatul din care este confectionata gutiera. nepermitand inclinarea sau modificarea pozitiei dintilor unul fata de celalalt. in situatia in care se urmareste transmiterea unor forte importante la nivelul unui sector limitat. prin realizarea de microuri ocluzale prin captusire ocluzala. se transmit forte echilibrate pe campuri parodontale intinse. ca si a antagonistilor. mobilizabil.Actiune–indicatii: realizand blocuri dentare. In aceste conditii. si prezinta avantajul ca prin inaltarea ocluziei se obtine in cavitatea bucala un spatiu suplimentar necesar limbii. Este posibila utilizarea unei gutiere totale pe post de aparat ortodontic. Gutiera permite angajarea in stabilizarea aparatului superior si a dintilor antagonisti. . ancorarea pe gutiere determina ingresiunea dintilor de sprijin. ceea ce poate compromite rezultatul ortodontic. daca una dintre gutierele aparatului este cu suprafata neteda. iar cealalta cu microuri ocluzale. ducand la ingresiune dentara si la rotatie de tip anterior a mandibulei. actiunea aparatului va fi de partea gutierei cu suprafata neteda. Datorita inaltarii provizorii a ocluziei. In supraalveolodontiile laterale. cat si dintii antagonisti. dar este mai putin rezistent la abraziunea ocluzala. Trebuie avut in vedere controlul permanent si deosebit de atent al posibilitatii eruptiei distale dincolo de gutiera a ultimului dinte de pe arcada. ofera o retentie mai buna. sunt suprasolicitati in sens vertical atat dintii pe care se sprijina. Din aceste motive gutierele sufera accidente si reparatii frecvente in cabinet. iar stabilizarea relatiilor ocluzale sa se realizeze pe toate unitatile dentare.