LOCUINTE INDIVIDUALE IZOLATE FLEXIBILITATE- adaptabilitate – indeterminare - evolutia in timp a locuintei SPATII INTERMEDIARE - locuinta trebuie vazuta nu ca o coaja

, ci ca o membrana permeabila/ semipermeabila/ osmotica, ca acea “inchidere care se deschide” (Noica,Locuinte pentru om si izotopii lui). - Terasa de acces ( pridvor) - accesul in interiorul casei presupunea o succesiune de praguri, deschideri graduale - Balcoane, terase acoperite, descoperite sau doar protejate. - Spatiile intermediare ca extensie spatiului interior TIPOLOGII MORFOLOGICE – L, H, U, compact-semipavilionar, binuclear, curbe, geometrii noneuclidiene, grupari ciorchine sau in spiralat AMPLASAMENT TIPOLOGII a1. Izolate/detasate [coeficient de urbanitate: 20-40-80 loc/ha] a2. Asociate/ semidetasate- insiruite a21. pe verticala - suprapuneri de doua apartamente cu intrari separate a22. pe orizontala - pe o latura – gemene/cuplate, 150 locuitori/ha - pe doua laturi – grupate pavilionar in jurul unei curti – insiruite [parter sau duplexuri], 200-250 locuitori/ha - pe trei laturi – locuinta covor [200 loc/ha] (locuire compacta cu regim de inaltime redus (P,P+1, P+1 partial) a23. pe orizontala si verticala - pavilionar suprapuse [~4 laturi] - derivate din insiruite si din covor [400-600 loc/ha]

Locuinta individuala –locuinta unifamiliala, izolata pe lot Conditionari si determinari: - Topografie: Teren plan, Teren in panta - Amplasarea terenului in oras : Terenuri mari, peri-urbane – rurale, terenuri mici – urbane - Morfologia terenului – dimensiuni, deschideri, forme Reglementari arhitectural-urbanistice urbanistice: - Regim de inaltime, POT, CUT, aliniamente si retrageri minime, parcele construibile minime Locuinţa izolate / pavilionara: necesită mai mult teren (lot): în mediul rural 500-800 mp - reţele edilitare scumpe, în mediul urban > 400 mp-alimentare cu apă eficientă - Loturile – front de 12-17 m (uzual) - Inaltime redusa – duplex, triplex

Permite evolutia in timp si adaptarea la structura variabila a familiei. prin spatii deschise intermediare.Casele individuale ocupa in medie de 5 ori mai mult teren decit un apartament.Doar doua fatade exterioare si deschideri cit mai mici. separata si intimizata .Accese individuale pt fiecare unitate.Densitate urbana mica . adancimea este determinata de conformarea functionala si de posibilitatile de ventilare si luminare naturala directa a tututor spatiilor locuibile. dar se operează cu loturi cuplate. .Este posibila orientarea optima si asigurarea unei insoriri favorabile. unitar si repetitiv . reglementarile arhitectural-urbanistice se pastreaza. retelele edilitare mai costisitoare.Presupun o succesiune de cel putin 3 case alipite doua cate doua. tipizare si eficientizare a construitirii si exploatarii . . . deschideri vizuale si comunicari directe cu spatiul exterior.implica utilizarea de curti interioare .aşezarea ca în cazul locuinţelor izolate. un spatiu intermediar intre zona publica si cea privata Caracteristici principale: .Nivel de securitate sporit fata de locuirea izolata .Se disting doua ipostaze : 1.acces individual. nu cu parcele separate. din spatiul public la cel privat. divers caracterizate Locuinţele cuplate/semidetasate .doua locuinte adesea simetrice.Apar in secolul al XIX ca locuinte ieftine destinate muncitorilor din marile centre industriale . semicolective sau colective . Sunt posibile extinderi ale spatiului util (pe verticala sau pe orizontala) recompartimentari si refunctionalizari ale incaperilor. curte la cota terenului. - LOCUINTE INSIRUITE . administrate de proprietarul locuintei Pot prezenta discontinuitati pentru: facilitarea acceselor in interiorul unei alveole urbane.spatii de birouri si spatii comerciale cu suprafete reduse.Front la strada continuu. . . costurile de construire si intretinere sunt mai mari.Independenta functionala si constructiva . Chiar daca economiile date de gruparea retelelor edilitare nu se mai regasesc. Pierderile de caldura sunt cele mai mari.O categorie aparte este constituita de casele realizate prin alipirea la un calcan existent. .Relatie arhitect-beneficiar directa .Utilizarea mai judicioasa a terenului si pastrarea in acelasi timp al confortului si intimitatii . adancime mai mica (10-12m) sau 2. Modul de colt permite o tratare volumetrica si functionala aparte – marcarea punctului final al unui front construit si deschideri suplimentare ale interiorului.Nu reprezinta o utilizare eficienta a terenului .Construire pe un lot propriu redus ca suprafata .Strada de accces devine un spatiu comun. dispuse in oglinda si cu un perete comun asigura o utilizare mai eficienta a loturilor urbane mici . integrarea un frontul constructiei noi a unor fragmente/fronturi existente sau pentru integrarea in acelasi ansamblu urban de locuinte cu caractere diferite de confort – izolate.Este posibila integrarea de functiuni/dotari complementare locuirii .permit micşorarea frontului parcelei la 10-14 m reducerea suprafeţei acestuia .Pornesc de la ideea de serie. adancime mare (peste 12m) .

ceea ce duce la necesitatea de terenuri cu o latime mai mare Avantaje: . terasa exterioara proprie. la cota terenului.specularea reliefului variat si asigurarea de perspective vizuale si insoriri favorabile . .Locuintele sunt orientate cu latura lunga paralela curbelor de nivel. P+1partial) . unde unitatea casa+curte este un modul repetabil. cuplat prin insiruire si/sau alaturare. Aceasta tipologie presupune o deschidere la strada a parcelei mult mai ampla.locuire compacta cu regim de inaltime (P.nu se interpun bariere vizuale care sa blocheze perceperea terenului.procentul de ocupare al terenului este de peste 50% . frontul minim la stradă este de aprox. .Similitudini cu locuinta izolata: acces induvidual. / ha . deoarece toate camere vor avea o insorire favorabila. . adesea si cu valoare arhitecturala si istorica - LOCUINTE COVOR .spatiile interioare se deschid in primul rand spre o curte interioara si ocazional spre strada .Locuintele covor sunt realizate in general pe teren plat si sunt realizate din unitati structurale unifamiliare. densitatea 50-150 (200) loc.versantii supusi alunecarilor pot fi astfel consolidati .pentru asigurarea unei insorii favorabile a curtii este necesară pastrarea unui regim de inaltime redus .Ofera oportunitatea utilizarii terenurilor cu o panta accentuata ( peste 30 de grade). nemijlocit cu natura .Locuinte plomba – insertii in zone urbane deja definite. deschideri vizuale ample. intimizata.recuperarea unor zone urbane altfel neutilizate .se folosesc pe terenuri cu suprafeţe mici si în alternanţă cu alte forme de grupare .Suprafetele mici de fatada exterioara reduc semnificativ costurile finisajelor exterioare si pierderile de caldura.parcela 100-200mp.Terasele se termina cu jardiniere care asigura izolarea vizuala a teraselor succesive . Un ansamblu realizat din multiplicarea acest unitati devine o alcatuire omogena. locuintele terasate preiau panta terenului si se muleaza pe topografia aceastuia. organizate in jurul unei curti interioare.front 5-7 m.Locuintele covor sunt un sub-tip al casei insiruite.asigură o densitate ridicată comparativ cu celelalte clădiri joase de locuit .Este cea mai economica forma de locuinda individuala cu gradina proprie .Locuinte construite in terase retrase succesiv care preiau panta terenului . 10m .acoperisul este in majoritatea cazurilor in terasa – un acoperit in panta ar creea dificultati de alipire a modulilor LOCUINTE TERASATE .Sunt dispuse pe linia de cea mai mare panta . Orienatea nord-sud conduce la deschiderea cel putin a unui spatiu catre nord. . suprafaţa cel putin 100-200 mp Orientarea est-vest este cea mai avantajoasa.Adancimea optima a teraselor este de 3-5 m Tipologii: . dar ocuparea terenului se face mai mult in suprafata si mai putin liniar/ in adancime. contact direct. considerate mult timp improprii construirii .

cuplate – sunt libere doar o fata laterala (dedicata accesului principal) si fatada dinspre vale. . Pe una din lateralele volumului este amplasat accesul iar pe cealalta este posibila relatia directa cu terenul. O singura fatada este libera – cea dinspre vale.locuintele sunt suprapuse si retrase succesiv. dar si integrarea de locuinte colective si de spatii complementare – parcaje. spatii comerciale.in cadrul aceluiasi ansamblu se pot realiza combinatii dintre tipurile de locuinte terasate mai sus enuntate.suprapuneri in diagonala – deplasarea/ retragerea pe verticala este dublata de o decalare pe laterala a volumelor.Panta terenului este diferita de panta teraselor – locuintele sunt mai mari la partea inferioara si mai mici (mai putin adanci) la partea superioară sau invers. repetabile. dispare gradina din laterala casei iar spatiile interioare relationeaza cu exteriorul exclusiv prin intermediul terasei.Terasate combinate . - . . . Siruri izolate – cu terase cu gradini proprii – o circulatie centrala deserverste accese bilaterale. .suprapuneri directe .Panta terenului este preluata de panta teraselor – unitatile sunt egale ca dimensiune.Terasate tip covor-insiruite – accesul la locuinte se realizeaza prin coridoare transversale (pe panta terenului). Tipuri de corelare cu panta terenului terenului: . Se obtin astfel terase succesive pe doua dintre laturile ansamblului.Locuintele terasate pot functiona si in sistem duplex. cu accese individuale din partea laterala a constructiei. . . panta terenului este paralela cu linia de cea mai mare panta a terenului.Terasate .