Psihologie Sociala

2.8 Efectul “accesibilitatii informatiei” si “falsul consens” in procesul construirii realitatii sociale: prezentarea generala a fenomenelor respective – cu exemplificari.

Accesibilitatea informatiei Atunci cand emitem aprecieri sau judecati asupra persoanelor si situatiilor cu care ne confruntam, rareori avem posibilitatea obiectiva de a trece in revista toata informatia disponibila si relevanta pentru respectivul caz, asa cum procedeaza oamenii de stiinta – de exemplu. De cele mai multe ori, informatia cea mai accesibila este luata in considerare, cu toate riscurile care decurg de aici: ceea ce este usor accesibil nu este in mod necesar si relevant pentru situatia data, fiind vorba deseori de amintiri razlete, fapte care ne-au impresionat strict subiectiv, care au avut o frecventa de aparitie mai mare sau care sunt mai recente. Daca pentru situatiile in care actionam in conditii de criza de nimp si penurie informationala accesibilitatea are o anumita functie operationala, in multe cazuri poate fi vorba de superficialitate sau comoditate ideatica, ambele putand trece la formularea unor judecati eronate sau simplificatorii, care ne pot afecta sensibil propriile conduite cat si relatiile cu cei din jur. Exemplu: In cadrul unei cercetari experimentale in care s-a cerut unui numar de studenti sa aprecieze personalitatea unor colegi, s-a descoperit ca aproximativ 70% dintre studenti au considerat drept trasaturi definitorii pe acelea care derivau dintr-o informatie usor accesibila: comportamente ale colegilor care i-au afectat in mod direct, trasaturi usor observabile sau care i-au impresionat datorita unei sensibilitati strict personale. Falsul consens Trebuintele de sustinere psihologica a propriilor atitudini, opinii sau actiuni ne determina frecvent sa dezvoltam judecati de atribuire care sa ne creeze iluzia unui fals consens: cu alte cuvinte, atribuim si celorlalti aceleasi preferinte, atitudini si opinii, astfel incat propriul comportament intr-o situatie deosebita sa nu para in contradictie cu ceea ce ar face ceilalti in aceeasi situatie. Astfel, desi nu avem date obiective care sa ne confirme ipoteza, vom considera propriul comportament ca relativ normal, in virtutea credintei ca si ceilalti ar proceda intr-un mod asemanator intr-o situatie similara. Exemplu: persoanele care se poarta violent cu cei din familie, aplicand pedepse corporale propriilor copii, apreciaza ca acest comportament este firesc si relativ generalizat, desi nu poseda nici un fel de date statistice care sa le confirme opinia, si deci comportamentul. Se invoca un fals si iluzoriu consens pentru a justifica o conduita evident nefireasca.

2.9 Efectul de “nimb” si efectul “activarii prealabile” in procesul construirii realitatii sociale (prezentarea generala a respectivelor fenomene – cu exemplificari) Efectul de nimb In aprecierile si atribuirile pe care le facem privind comportamentele celor din jur recurgem deseori la o extrapolare a ceea ce este cunoscut, pregnant si semnificativ in conduitele anterioare ale

nu au acelasi nivel calitativ. pe langa prezenta lor permanenta in activarea psihica. in prima etapa s-a urmarit inducerea unei activari de scurta durata. sunt de natura sa creeze fenomenul de nimb. faima. putand fi folosit in actiuni subtile de manipulare individuala si colectiva. Aura care se creeaza uneori in jurul unor persoane este de natura sa afecteze sensibil apreciereile obiective. pentru alte conduite decat cele care au dus la creearea respectivei aure. in mod obiectiv. un numar de 20 de profesori de liceu au fost solicitati sa corecteze fiecare cate 10 lucrari care fusesera deja evaluate de un grup de cadre didactice neimplicate in experiment. Dupa cum se vede mai jos. in zonele de conduita care nu tin direct de calitatile reale care au generat fenomenul. in urma activarii prealabile diferite. pozitiile ierarhice inalte. statutul socio-economic ridicat. Primul grup de profesori au acordat in medie 1. Palmaresul stralucit. desi situatia inductoare a fost de scurta durata (retinerea pentru scurt timp a unei liste cu trasaturi pozitive sau negative). cat si predispozitia intelectuala de a judeca intr-un anumit fel lucrurile care succed unor evenimente. cele doua grupuri vor caracteriza pozitiv sau negativ personalitatea eroului. iar cel de-al doilea grup 1.celor in cauza. Efectul de activare prealabila poate influenta sensibil atat dispozitia afectiva si atitudinala. desi informatia de baza (textul cuprinzand o scurta povestire privind aventura eroului) era aceeasi. In cea de-a doua etapa. in cadrul unor grupuri diferite de subiecti. Efectul de nimb reprezinta o extrapolare ilicita si inadecvata a unor evaluari. datorita efectului de accesibilitate prezentat anterior. Se presupunea ca. Caracterizarea personajului Tipul de activare prealabila Pozitiva 70% 10% Negativa 10% 70% Pozitiva Negativa . efectul de activare prealabila a fost deosebit de puternic si relativ persistent. pozitiva sau negativa (prin retinerea pentru o scurta perioada de timp a unor trasaturi).5 puncte peste nivelul de baza. Exemplu: In cadrul unui experiment. schemele cognitive prezinta si o inertie functionala. fiind afectate de efectul de nimb. s-a cerut studentilor sa caracterizeze pe baza unei scurte povestiri personalitatea unui anumit personaj. Rezultatele au fost semnificative din punct de vedere statistic. vizibila mai ales atunci cand fiind activate in cadrul unei secvente anterioare. dar si unei frecvente constatari empirice dupa care succesul genereaza succes. succesul sub toate formele s. si aceasta chiar daca intre cele doua secvente nu exista similitudini de fond care sa justifice continuitatea functionala a aceleiasi scheme. Efectul de activare prealabila Dupa cum s-a observat. dintr-o anumita zona a conduitelor personale asupra altora care.a. Acest lucru se intampla in virtutea unui principiu de economie in activitatea psihica. isi prelungesc influenta si asupra celei care ii succede. care poate conduce cu usurinta la o gresita interpretare si atribuire de cauzalitate.2 puncte sub nivelul de baza. Exemplu: Intr-un experiment desfasurat in mediu scolar. iar celuilalt grup ca apartin celor mai buni elevi din scoala. Unui grup de 10 profesori li s-a spus ca lucrarile pe care urmeaza sa le corecteze apartin unor elevi mediocri. iar insuccesul genereaza insucces. Fenomenul afecteaza si conduita noastra cotidiana.

anumite teorii implicite pe care tinde sa le aplice in activitatea curenta. ce conteaza cel mai mult in aprecierile noastre: prima sau ultima impresie? Unele cercetari pe aceasta tema scot in evidenta preponderenta primelor impresii asupra reprezentarii generale pe care ne-o facem despre o persoana sau situatie. In acest fel s-a avansat o ipoteza implicita. se pune intrebarea daca in ceea ce priveste retentia unor informatii referitoare la persoanele cu care venim in contact. . vom cauta acele elemente si informatii care sa o confirme. rezultand astfel efectul de intaietate. care sta la baza tendintei de confirmare a ipotezei prezentata mai sus. Efectul de intaietate sau recenta Datele psihologiei experimentale confirma faptul ca memoria este un proces selectiv.10 Efectul “confirmarii ipotezei” si efectul de “intaietate sau recenta” in procesul construirii realitatii sociale” prezentarea generala a respectivelor fenomene. Unei jumatati dintre participanti i s-a sugerat ca subiectul care trebuia chestionat este extravertit. In urma experientei sociale acumulate. In acest fel apare o serioasa sursa de eroare in elaborarea judecatilor de evaluare si atribuire. pastrare si reproducere fiind influentata de o multitudine de factori. avand la dispozitie un chestionar ce cuprindea un numar mai mare de intrebari. In continuare. un grup de studenti a primit drept sarcina sa determine daca un subiect ce urma sa fie investigat este extravertit sau introvertit. exemple. studentii au ales spontan acele intrebari care sa confirme supozitia care le-a fost sugerata. in special datorita fenomenelor de “acrosaj” si de “inghet”. vizand ambele tendinte. Rezultatele experimentului au confirmat tendinta semnificativa din punct de vedere statistic spre un comportament cognitiv care sa confirme ipoteza adoptate: in fiecare subgrup. Cu alte cuvinte. Pornind de la aceasta constatare. prin adaptare sau extrapolare. care poate afecta raporturile sociale dezvoltate in acest context. acestia ar fi trebuit sa aleaga intrebarile in asa fel incat sa produca confirmarea respectivei ipoteze. Prin selectarea anumitor intrebari. Ulterior. acrosati fiind de propria noastra schema.2. capacitatea de inregistrare. care daca era preluata de studenti. informatiile disponibile vor fi astfel selectate sau chiar modificate inconstient. este destul de dificil sa se renunte la ea. fiecare subiect poseda anumite scheme cognitive si de evaluare. studentii au creat exact tipul de persoana pe care se asteptau sa o intalneasca. Cand luam prima data contact cu o persoana ne elaboram o schema cognitiva care se bazeaza pe experienta personala in cunoasterea oamenilor. Odata schema adoptata si confirmata. din care studentii trebuiau sa selecteze doar jumatate. pe teoriile implicite cu care operam si – evident – pe primele impresii. Confirmarea de ipoteza Nevoia de coerenta si echilibru cognitiv determina frecvent si un alt curs al activitatii de evaluare si cunoastere a persoanelor sau situatiilor cu care venim in contact: cautarea predilecta si selectarea acelor informatii care vin sa confirme supozitiile noastre initiale privind respectiva persoana sau situatie. celeilalte jumatati ca este introvertit. legat de momentul in care am receptat informatia. Acest fapt este confirmat si de teoria “schemei autosuficiente”. incat sa conduca la confirmarea ipotezei adoptate. si pe baza careia facem judecati de apreciere si de atribuire. actioneaza si un factor temporal. Exemplu: In cadrul unui experiment.

trebuie sa atragem atentia ca acestea sunt tendinte cu caracter statistic. economice s. Atunci cand primim o informatie deosebit de relevanta despre cineva. caracterizare psihosociala. in timp ce al doilea grup. Caracterul prosocial. Exemplu: In cadrul unui experiment. valorile au un caracter istoric. in concordanta cu scopurile si idealurile unei comunitati. a emis preponderent impresii globale favorabile asupra persoanei. valorile sunt dezirabile social. Pentru viata sociala – in general. involutie sau chiar disparitie. La nivelul diferitelor tipuri de valori (morale. drept.) se obiectiveaza atat esenta fiintei umane. normele si modelele socioculturale in procesul construirii realitatii sociale: prezentarea conceptelor. a avut tendinta sa formuleze impresii globale nefavorabile. in contradictie cu ceea ce stiam anterior. in timp ce dispozitiile negative favorizeaza reactualizarea preponderenta a evenimentelor cu conotatii nefavorabile sau negative. S-a constatat ca primul grup.a. Cercetarile ulterioare au evidentiat faptul ca efectul de intaietate poate fi diminuat si chiar inversat daca se atrage atentia subiectilor asupra fenomenului. ele fiind generate intr-un anumit context. schema perceptiva se poate restructura in jurul noilor elemente. In consecinta. antisocial sau deviant al comportamentelor individuale depinde in mod esential de reusita procesului de asimilare si interiorizare . critica. a carei prima impresie se baza pe caracteristicile pozitive de la inceputul seriei. Totodata. politice. frumos. rezulta ca sistemele de valori au si o functie normaltiva.11 Valorile. dupa care pot intra intr-un eventual proces de transformare. derivand din capacitatea acestora de a stabili criterii de evaluare si orientare a comportamentelor sociale. incapatanata si invidioasa. Valorile sunt principii generale de larga consensualitate. juridice. Asimilarea sistemului axiologic specific unei comunitati reprezinta o dimensiune principala a procesului de socializare si invatare sociala. etc. cu efecte dintre cele mai neasteptate asupra raporturilor interpersonale. idealitate si atitudine proiectiva. si in functie de care stabilim ce este bine. impulsiva. cat si rezultatele fundamentale ale practicii social-istorice. Unui alt grup i s-a cerut acelasi lucru. adevarat. Asch a cerut unui grup de studenti sa formuleze o impresie globala asupra unei persoane pornind de la urmatoarele caracteristici atribuite acesteia: inteligenta. cat si una structurant-formativa. Implicit. estetice. care exprima ceea ce este esential si de pretuit in viata. pe linia mentinerii coezivitatii spirituale a comunitatii. evoluand si manifestandu-si functia structuranta si normativa in campul relatiilor sociale o anumita perioada. cat si pentru raporturile interumane – in special. In masura in care obiectiveaza rezultatele esentiale ale practicii sociale. valorile au atat o functie cognitiva. 2. a carui prima impresie se baza pe caracteristicile negative de la sfarsitul listei. insa ordinea caracteristicilor a fost inversata. care nu se manifesta in mod necesar in toate imprejurarile. sau daca se solicita reformularea impresiei generale dupa fiecare caracteristica enuntata. eficient. producand o adevarata “redescoperire” a celuilalt. util. prin ceea ce reprezinta aspiratie. muncitoare.Selectivitatea memoriei se manifesta si in functie de fondul emotional pe care se desfasoara activitatea: dispozitiile emotionale pozitive favorizeaza rememorarea cu mai mare usurinta a evenimentelor din acelasi registru.

cat si o zona de certitudine relationala. cand noii membrii asimileaza sau accepta norma majoritara. fiind corolarul practic al acestora. La nivel individual. prin indicarea a “ce trebuie sa faci” intr-o anumita situatie. aceasta oferind atat un reper comportamental. Normele sociale reprezinta prescriptii standardizate de conduita. pe un fond afectiv adecvat. religioase. Modul de ierarhizare a valorilor este functie de o serie de factori psihosociali precum varsta. normele pot avea atat un caracter general.a valorilor si normelor sociale. care realizeaza insa impreuna nucleul functional al personalitatii. educationale. sunt interiorizate de copil. Fiind aferente unui sistem axiologic. Sunt cele care stabilesc “zone de certitudine” comportamentala. recunoscute si practicate de majoritatea membrilor unei comunitati. economice. Normele (restrictive – de cele mai multe ori) impuse de parinti. Adevarul. cand copilul interiorizeaza imperativele mediului sau social imediat (cel familial – in primul rand). Dreptatea). si a caror incalcare atrage dupa sine sanctiuni specifice (incepand cu oprobriul public si terminand cu masuri punitive dintre cele mai drastice). de relationare inter-personala sau in cadrul diferitelor tipuri de grupuri sau organizatii.a. evenimentelor sau strategiilor de viata. evitandu-se astfel eventuale surse de conflict (Ewa D). A doua modalitate rezulta in urma procesului de integrare in cadrul diferitelor categorii de grupuri. corespunzand unor seturi axiologice specifice diferitelor domenii ale vietii sociale: familia. Carentele relatiilor emotionale dintre parinti si copii vor afecta in consecinta si procesul asimilarii autentice a normelor sociale. Normele au doua modalitati principale de formare: in procesul socializarii primare. s. cu valoare de orientare. corespunzand valorilor fundamentale afirmate inca din Antichitate (Binele. atitudinilor si comportamentelor acceptate social. Sistemele normative. sexul. actiunilor. in consens cu valorile de baza a comunitatii. fie un caracter particular. ca urmare a identificarii cu instanta normative. valorile se constituie ca un sistem ierarhizat. Intr-un sens mai restrans. prin care se stabilesc limitele intre care sunt acceptate variatiile reactiilor psihosociale individuale. structurare si autoreglare pentru toate conduitele individuale si de grup. insa compementar primei acceptii. in urma relatiilor puternice de dependenta emotionala fata de acestia. incepand chiar cu cele socioafective. oferind acesteia criteriile de evaluare si selectare a relatiilor. educatia. Mai mult decat atat. In functie de domeniul vietii sociale in care actioneaza. si domeniul profesional – de exemplu. specific unei anumite persoane. particularitatile mediului social si cultural. in calitatea lor de corolar al sistemelor axiologice din care deriva si pe care se fundamenteaza. Normele operationalizeaza valorile in plan comportamental. norma constituie media opiniilor. sistemul axiologic interiorizat devine un nucleu functional al personalitatii. Caracterul ierarhizat al valorilor le diferentiaza pe acestea de atitudini si norme. juridice. Frumosul. normele pot fi morale. sunt corelative unor seturi de modele comportamentale care le obiectiveaza in .

realizand de cele mai multe ori un compromis intre idealitatea etalonului si comportamentul concret. care indeplinesc functia de referential pentru conduitele individuale. in masura in care ofera “zone de certitudine” comportamentala si relationala Eficientizeaza activitatiile sociale. fiind promovate de personalitatile de exceptie ale comunitatii. prin calitatea lor de referentiali axiologici. asa cum se desfasoara intr-o situatie data. dintre care le vom aminti pe cele mai importante:  Promoveaza si protejeaza sistemul axiologic al unui grup social. Regleaza relatiile interpersonale. 2. Prin intermediul normelor se exercita controlul social asupra membrilor comunitatii. Printr-un proces de imitare comportamentala sau identificare cu personalitatile de referinta. Normele nu au o viabilitate fara o infrastructura axiologica consistenta si avand caracteristica organicitatii in raport cu trebuintele fundamentale ale unui anumit spatiu cultural. dar si de evaluare a comportamentelor celorlalti fata de noi. aflate in consens cu valorile culturale specifice respectivei comunitati. cat si in exercitarea de presiuni si sanctiuni in cazul incalcarii limitelor sale implicite. Reduc anxietatea in cursul desfasurarii unor situatii sociale inedite. datorita utilizarii unor scheme comportamentele standardizate. Modelele culturale sunt scheme atitudinale si comportamentale exemplare in raport cu un anumit sistem normativ. in cursul socializarii fiecare membru al societatii preia si exercita aceste modele. reprezinta un factor major al progresului social. Se poate spune ca sanatatea spirituala si materiala a unei societati este data intr-o foarte mare masura de calitatea modelelor pe care reuseste sa le promoveze.12 Functiile normelor si modelelor sociale in procesul construirii realitatii sociale Normele indeplinesc o serie de functii importante in viata sociala. Modelele sociale pozitive.     Modelele indeplinesc atat o functie prescriptiv-normativa. acceptate consensual.planul vietii sociale cotidiene. in masura in care ofera reperele de optimalitate actionala si dezirabilitate sociala a unui comportament. Modelele culturale reprezinta etaloane ideale de comportament social. grupul fiind elementul mediator principal atat in procesul impunerii unui sistem normativ. acreditate de experienta si performanta dovedita. al controlului respectarii prescriptiilor. dar si sustinute de seturi valorice specifice comunitatii. dar care se constituie si ca factori referentiali si motivationali puternici in procesul asimilarii sistemelor normative de noile generatii. oferind corolarul practic si functional al acestuia. dar si in raport de care ne vom comporta si actiona. de grup si organizationale. cat si o functie descriptiv- . Acestea vor deveni veritabili operatori prin intermediul carora vom privi si vom interpreta lumea in care traim. oferind reperele necesare elaborarii eficiente a propriului comportament in raport cu ceilalti.

. fara de care nu poate fi inteleasa relatia profunda dintre individual si social. Intr-un sens general acceptat.13 Relatia dintre valori. o componenta actionala implicita. Dupa cum remarca G. mediaza elaborarea si sustinerea conduitelor sociale prin intermediul atitudinilor implicite pe care le presupun si pe care le promoveaza. Allanport. valorile si normele aferente acestora. caracterizare psihosociala si functii in determinarea comportamentului. Asimilate si interiorizate in ontogeneza. atitudinile sunt predispozitii dobandite pe baza de invatare sociala si experienta personala de a reactiona intr-un anumit fel. Cu alte cuvinte. fata de obiectele cu care venim in relatie. un model comportamental indica atat “ce trebuie sa faci”. pozitiv sau negativ. atitudinile constituie unul din cele mai relevante concepte ale psihologiei sociale.explicativa. de valorizare intr-un anumit spatiu sociocultural a experientelor individuale si de grup de care dispunem. dintre valorile care obiectiveaza experienta spirituala a comunitati si conduitele individuale desfasurate sub incidenta acestora. Privita din perspectiva psihosociala. precum si o componenta de orientare si structurare a comportamentului. atitudini si comportamentul psihosocial: prezentarea conceptului de “atitudine”. constand din reactia virtuala fata de obiectul atitudinii respective. orice atitudine implica o componenta axiologica. persoana are ca nucleu functional cuplul “valori-atitudini”. care se obiectiveaza in relatii si activitati sociale. cat si “cum trebuie sa faci”. In consecinta. derivata din caracterul concret-intuitiv si practic al acestora. 2.

precum si efortul de vointa necesar pentru a desfasura respectivul comportament sau actiune. constituie atat un . Sau. atitudinile manifeste devin relatii. prin mecanismele psihice pe care le implica. Prezentarea generala a teoriei disonantei cognitive. prin ponderea lor specifica in cadrul sistemului atitudinal si prin tipul de relatii dintre ele. iar actul odata produs.Dupa cum se poate observa in schema de mai sus. In structura atitudinilor pot fi identificate mai multe componente care. poate genera la randul sau o atitudine care sa-l confirme. indata ce se va ivi ocazia. Interdependenta functionala dintre valori-atitudini-relatiicomportament-activitate face posibila relevarea structurii atitudinalea unei persoane pornind de la analiza relatiilor. opiniile si convingerile in jurul carora se organizeaza dinamic atitudinile c) Componenta afectiva: sentimentele si starile emotionale si preferintele evaluative pe fondul carora se vectorizeaza relatia subiect-obiect. informatiile. la activitate si la sine insusi. 2. O atitudine odata formata prefigureaza intentia de a actiona in respectiva directie. Principalele componente ale sistemului atitudinal pe care trebuie sa le luam in atentie la o astfel de analiza sunt urmatoarele: a) Componenta axiologica: valorile si modelele socioculturale pe care se fundamenteaza si care orienteaza intr-un anumit sens actiunile virtuale ale persoanei b) Componenta cognitiva: perceptiile. iar relatiile interiorizate devin atitudini. oferind suportul energetic necesar. incongruenta sau contrarietate – acceptarea unuia implicand respingerea celuilalt. prin care se obiectiveaza in act. Disonanta Cognitiva Disonanta este o stare psihologica tensionala care motiveaza subiectul sa-si modifice universul cognitiv. Intentia comportamentala are o mare relevanta statistica pentru comportamentul efectiv al unei persoane. d) Componenta motivationala care sustine subsistemul rational e) Componenta actional comportamentala: intentiile si schemele virtuale de comportament fata de obiectul atitudinilor respective. Disonanta cognitiva. functiile disonantei cognitive. Ele prefigureaza un comportament sau actiune. atitudinile sunt structuri la nivelul carora se obiectiveaza influentele socioculturale exercitate in ontogeneza si care.14 Modalitati de corectie in procesul construirii realitatii sociale: disonanta cognitiva. atitudinal si comportamental. determina profilul atitudinal general al unei persoane si – implicit – modalitatile sale virtuale de raportare la mediu. ceea ce demonstreaza rolul structurant pe care atitudinile il joaca in cadrul procesului de elaborare-conduitelor si activitatilor individuale si de grup. dintr-o alta perspectiva. dupa cum remarca A. atunci cand in cadrul unuia dintre acestea apar elemente care se afla intr-un raport de incompatibilitate. comportamentelor si activitatilor sale. Chircev. mediaza relatiile dintre persoana si mediul natural si social. la randul lor.

in acest fel realizandu-se premisele unei mai mari adecvari comportamentale si atitudinale in raport cu realitatea sociala concreta. precum si de motivatiile conexe declansate la nivelul subiectului sau de unele sau altele dintre aceste elemente disonante. cat si un mecanism de corectare dinamica a acelor elemente cognitive si atitudinale care se afla in dezechilibru. implicit a reducerii tensiunii psihice generata de aceasta. din cele implicate in respectiva situatie. schimbarea atitudinii initiale fata de obiectele. Disonanta cognitiva reprezinta unul dintre cele mai subtile procese prin intermediul caruia se asigura echilibrul cognitiv si afectiv. Aparitia spontana sau producerea intentionata a unei situatii generatoare de disonanta constituie premisa schimbarii unor seturi atitudinale.operator care intervine in construirea sistemului nostru de reprezentari despre lume (deci a realitatii sociale). ceea ce genereaza un efect de motivare si intarire similar cu cel al recompensei. Pe acest fond. Eficacitatea mecanismului de corectie a elementelor cognitive si atitudinale aflate in discordanta depinde de intensitate disonantei. cu atat mai necesar cu cat situatiile in care suntem implicati sunt mai dizarmonice si potential generatoare de insatisfactie si frustrarir. motivational. persoanele evenimentele sau comportamentele generatoare de disonanta cognitiva este cel mai curent mod de reducere a starii de tensiune psihica si frustrare. . Orice discordanta apartinand subsistemului cognitiv. afectiv. de importanta elementelor opozante in cadrul campului cognitiv al subiectului. atitudinal sau comportamental genereaza o tensiune orientata in sensul eliminarii sau reducerii respectivei disonante.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful