1. INTRODUCERE Corpul uman contine 75% apa.

Apa este un element esential pentru viata si isi gaseste o serie intreaga de intrebuintari, cum ar fi: · uz domestic, pentru spalat si gatit · uz industrial, pentru procese productive · uz tehnologic, pentru instalatiile de incalzire si in domeniul conditionarii aerului. Caracteristicile apei depind de originile sale: izvor, riu, fantana, ceata, lacuri sau mare. Comportarea acesteia depinde de caracteristici si compozitie, fiind influentata de conditiile de exploatare la care este supusa in cadrul ciclurilor tehnologice si in procesele productive, ca de exemplu:temperatura, presiunea, viteza, contactul cu alte substante, expunerea la lumina, etc. Diversele utilizari necesita o apa cu caracteristici bine determinate pentru a avea un randament optim, fara reactii nedorite cum ar fi: depuneri de cruste calcaroase, coroziune, diverse impuritati care pot provoca intreruperi si disfunctii in productie. Pentru a putea lucra eficient si sigur in domeniul tratarii apei, este necesar sa cunoastem caracteristicile chimice ale apei, sa dispunem de un laborator de analiza dotat corespunzator. Nu este suficient sa cunoastem numai functionarea anumitor aparate. GEL HYDROTECNOLOGY, de zeci de ani produce aparate si produse chimice pentru tratarea apei, pe baza unui proces continuu de cercetare tehnologica a materialelor, propunind solutii originale pentru produsele folosite in tratamentele de prevenire si eliminare a problemelor intalnite in instalatiile de apa din sectoarele civil, domestic si industrial. Obiectivul GEL este acela de a furniza profesionistilor informatii "la zi", complete, pentru a le garanta interventii sigure si eficiente asupra diverselor probleme legate de folosirea apei in diverse domenii. Toate fenomenele indicate si sugerate in prezentul manual se bazeaza pe respectarea Legii nr.46/'90 si a DMS nr.443/'90 (acte normative italiene) si pe experienta rezultata din miile de instalatii deja realizate in Italia sau in alte tari. 2. APA. ORIGINE, COMPOZITIE, IMPURITATI 2.1. ORIGINE Corpul uman eate compus in proportie de 75% din apa, in timp ce 2/3 din planeta este acoperita de apa. Formula chimica a apei pure este H2 O dar, practic, in functie de sursa de provenienta, apa are o compozitie mai complexa. In apa putem gasi dizolvate diverse saruri in diferite proportii, care induc diferite comportamente chimice. Acestea sunt puternic influentate de temperatura, prezenta diferitelor gaze, presiune si tipul efectiv de interactiune. 2.2. COMPOZITIE Pentru a intelege mai bine compozitia apei si comportarea acesteia in diferite domenii de utilizare, este bine sa cunoastem procesul de formare , ciclul continuu de regenerare, care ii determina caracteristicile. Ciclul complet al apei este prezentat in Fig.1. Apa sufera un proces de evaporare datorat temperaturii si al razelor solare. Vaporii de apa se inalta in atmosfera si condenseaza, iar sub forma de ploaie, grindina sau zapada revin din nou pe pamant. In timpul aflarii in atmosfera sau pe pamant,apa absoarbe diverse gaze ca oxigenul si bioxidul de carbon, care conditioneaza caracteristicile si comportamentul acesteia. Fig.1 CIRCUITUL APEI IN NATURA Oxigenul are o binecunoscuta reactivitate biologica, care este fundamentala in procesele de protectie si depurare a apelor de microorganisme. Dioxidul de carbon se transforma din gaz (CO2 ) in acid carbonic (H2 CO3 ), care are proprietatea , ca toti acizii, sa degradeze substantele si sa le amestece cu apa. Din apa care revine pe pamant din atmosfera, o parte ramane la suprafata dupa care se reintoarce in ciclul natural. O alta parte patrunde lent in pamant pana ajunge la straturi impermeabile, luand forma unor rauri subterane continue. In timpul fazelor de patrundere in sol si de acumulare, acidul carbonic continut in apa reactioneaza chimic cu sarurile si substantele continute de straturile strabatute, disociindu-le si trecandu-le in solutii ca pe substante proprii. In functie de tipologia si de compozitia straturilor, de temperatura, presiune si timpul de contact, cantitatea si calitatea sarurilor care sunt disociate si absorbite de apa este diversa, rezultand apa cu caracteristici specifice. REZUMAND, putem spune urmatoarele: Apa care provine din rauri de suprafata sau din izvoarele de munte are in general o salinitate scazuta. Apa de fantana sau din panza freatica subterana are in general o salinitate mare. In acelasi timp trebuie sa tinem cont ca apa din aceeasi zona dar prelevata de la adancimi diferite are compozitii diferite. Deasemenea, apa din acelasi riu, dar prelevata in anotimpuri diferite, sufera modificari in compozitie datorita temperaturii diferite si a raportului diferit intre alimentarea naturala si cea prin ploaie.

Caracteristicile derivate din compozitia salina stau la originea fenomenelor si comportamentelor nedorite ale apei, cum ar fi coroziunea sau depunerile. Apele sarace in saruri prezinta un exces de acid carbonic (H2 CO3 )care, datorita actiunii sale agresive in contact cu metalele, dezvolta procese corozive, cauzand deteriorari instalatiilor si producand alterarea proprietatilor apei. In schimb, apele cu continut mare de saruri, deci cu salinitate mare, stau la originea formarii depunerilor, atat in stare de repaus, cat si in timpul desfasurarii proceselor tehnologice, producand obturari ale instalatiilor si ale retelelor de distributie. 2.3.IMPURITATILE Toate consideratiile anterioare faceau referire la continutul de saruri dizolvate in apa, dar cu intensitate si efect mai mare sunt prezentate in continuare impuritati care au influente drastice atunci cand folosim apa in diverse procese. In apa distribuita in retea si care este supusa proceselor de potabilizare, aceste impuritati sunt reduse. Ele sunt prezente in cantitati importante in apa din raurile de suprafata, din fantani sau din izvoare. Principalele impuritati sunt prezentate in Tab.1. Acestea sunt clasificate functie de forma lor in apa, natura si originea lor. Tabelul 1 FORMA Solide in suspensie Substante in emulsie Substante coloidale Substante organice dizolvate Substante minerale dizolvate Organisme animale si vegetale Gaze dizolvate 3.DURITATEA APEI In actiunea sa de disociere si de dizolvare a sarurilor prezente in sol, apa retine sarurile compusilor de calciu si magneziu, care reprezinta intre 7090% din intreaga cantitate de saruri dizolvate in apa. 3.1. DEFINITIE Duritatea reprezinta cantitatea totala de saruri de calciu si magneziu cuprinse intr-un anumit volum de apa. 3.2.TIPURI -Duritatea totala este suma tuturor sarurilor de calciu si magneziu -Duritatea temporara este duritatea carbonatica si reprezinta cantitatea de carbonati si bicarbonati de calciu si magneziu dintr-un anumit volum de apa -Duritatea permanenta este cantitatea de cloruri, sulfati, nitrati de calciu si magneziu dintr-un anumit volum de apa NATURA SI ORIGINE Graunte de roca, nisip, argila, reziduuri animale si vegetale Hidrocarburi, grasimi Argila, silicati, compusi organici in degradare Vegetale si animale descompuse, pesticide, fungicide Roci solubile, reziduuri industriale si agricole Larve, insecte, alge, bacterii, virusi, plankton CO2 rezultat din descompunerea vegetalelor, H2 S

DURITATEA TOTALA = DURIT.TEMPORARA + DURIT.PERMANENTA Duritatea temporara se refera la sarurile care, in combinatie cu CO2 , precipita chiar si la temperaturi scazute, dand nastere crustelor calcaroase. Duritatea temporara reprezinta aproape in totalitate duritatea apei. Ea este componenta principala. Duritatea permanenta se refera la saruri mai stabile, care precipita la temperaturi mai mari. Este o componenta secundara. In continuare este prezentat ciclul unei sari din apa, ce prezinta duritate temporara. Aceasta sare este bicarbonatul de calciu: 1- H2 O + CO2 = H2 CO3 Apa Bioxid de Acid Carbon carbonic

CaCO3 + H2 CO3 = Ca(HCO3 )2 Carbonat Acid Bicarbonat de calciu carbonic de calciu 3- Ca(HCO3 )2 la temperatura = CaCO3 + CO2 + H2 O
2-

3- Ca(HCO3 )2 la temperatura = CaCO3 + CO2 + H2 O Bicarbonat Carbonat Bioxid Apa de calciu de calciu de carbon 3.3 UNITATI DE MASURA ALE DURITATII Unitatea de masura cea mai comuna este GRADUL FRANCEZ ( ºF ) Un Grad Francez = 10 grame de saruri de Ca si Mg / metru cub apa = 10 miligrame saruri de Ca si Mg / litru de apa = 10 ppm (parti per million) DECI: o apa care are duritatea de 35 grade Franceze va avea: - 35 x 10 g/m3 = 350 g/m3 saruri(carbonat de calciu) - 35 x 10 mg/l =350 mg/l saruri - 35 x 10 ppm =350 ppm saruri Alte unitati folosite pentru masurarea duritatii sunt date in Tab.2 Tabelul 2 F GB D Grad francez F GB D mg Ca mmoli Ca 1 1.43 1.79 0.25 10 Grad englez 0.70 1 1.25 0.175 7 Grad german 0.56 0.80 1 0.14 5.6

mg Ca miligrame de Ca 4.008 5.73 7.17 1 40.8

mmoli Ca milimoli de Ca 0.1 0.143 0.179 0.025 1

3. APE POTABILE. LIMITARI LEGISLATIVE Calitatile de potabilitate ale apei au fost fixate in Italia prin DECRETUL 236/24.05.1988 -"CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE APEI DESTINATE CONSUMULUI UMAN" Acest document indica pentru orice substanta care este prezenta in apa o serie de valori denumite "valori ghid"(VG), care sunt considerate ideale. Deasemenea, intr-o alta coloana sunt date CONCENTRATIILE MAXIME ADMISE (CMD), adica acele valori care odata depasite indica faptul ca apa nu mai este potabila. In tabelele urmatoare sunt dati o parte din parametrii prezentati in DECRET, anume aceia care sunt intalniti cu cea mai mare frecventa. Tabelul A. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Nr. PARAMETRUL VG CMA INDICATII -OBSERVATII 1 Culoare,mg/l (Pt,Co) 1 20 Ex: subst.organice,biologice,metale grele 2 Turbiditate,mg/l SiO2 1 10 Ex:subst.organice,argila,nisip,metale grele 3 4 Nr. 6 7 8 9 16 17 Miros, diluare 0 2(la 12ºC) Gust , diluare 0 3(la 12ºC) Tabelul B. CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE PARAMETRUL VG CMA PH (6,5-8,5) 6-9 Conductibilitate µS/cm la 20º C Cloruri , mg/l Cl Sulfati, mg/l SO4 Duritatea Reziduu fix , mg/l 180ºC 400 25 25 250 1.500 Ex: subst.organice,biologice Ex: subst.org.,biologice,metale grele,saruri exces INDICATII - OBSERVATII Valori ale PH-ului acide sau bazice favorizeaza coroziunea si depunerea de cruste Valoarea care indica salinitatea totala Nu este indicat sa se depaseasca valoarea de 200 mg/l ;valori super.favorizeaza coroziunea Provoaca iritatii intestinale,aparitia de bacterii care reactioneaza cu sulful si care dau coroziunea Valori cuprinse intre 15-50ºF (vezi tab.F) Indica prezenta unui continut ridicat de saruri

Nr. 17 18 19 33 41

Tabelul C. SUBSTANTE NEDORITE PARAMETRUL VG CMA Nitrati, mg/l NO3 5 50 Nitriti, mg/l NO2 0.05 0.05 0.1 0.5 0.2 -

INDICATII - OBSERVATII Periculos ptr.copii si batrani.Provoaca "moartea albastra".Reduc hemoglobina din sange. Reziduuri fecaloide Reziduuri fecaloide,favorizeaza proliferarea micro-organismelor si producerea coroziunii Culoare alb-roscata,turbiditate,depuneri de culoare rosu-maron,mirosuri Recomandabil 0,2mg/l Cl2 dupa tratamentul de dezinfectare Culoare alb-roscat,turbiditate,depuneri de culoare rosu-maron, mirosuri Mentinuta intre limite ajuta la prevenirea aparitiei depunerilor calcaroase

Amoniac, mg/l NH4 Fier , mg/l Fe

Reziduu Clor mg/l Cl2

34 37

Mangan, mg/l Mn Fosfor , mg/l P2 O5

0.02 0.4

0.05 5

ci numai valori recomandate. intre apa dedurizata si apa dura (netratata). Trebuie subliniat ca si pentru o apa care are proprietati potabile trebuie facute tratamente ulterioare pentru a-i imbunatati caracteristicile si pentru a evita fenomenele de coroziune . micro g/l Cr Mercur.pentru a deveni potabila. micro g/l Hg Plumb .Ozon -Limpezire. SUBSTANTE TOXICE PARAMETRUL Arsenic . intre 15-50º F. nici CMD. obtinand astfel o eficienta sporita. CONCENTRATII PENTRU APE DEDURIZATE SAU DESARATE PENTRU CONSUM UMAN Nr.limpezire -Sisteme ptr. 44 47 48 49 51 Nr. cum sunt cele prezentate in Tab. CLASIFICARE FUNCTIE DE SURSA DE APROVIZIONARE SURSA APROVIZIONARE PROBLEMA TRATAMENTE -ECHIPAMENTE -SUBSTANTE FOLOSITE -Filtre mecanice cu fir Retele de distributie Centralizate (apa potabila) Impuritati nisip.deferizare -Filtre cu carbon activ . este necesar sa se efectueze o miscelare (amestecare) prin intermediul unui by-pass. pentru a economisi energie si detergenti. la pozitia 16.izvoare) Tabelul 6. SCHEMA PRINCIPALELOR PROCESE DE TRATARE A APEI Din perspectiva surselor de aprovizionare si al caracteristicilor . SUBSTANTE MICROBIOLOGICE PARAMETRUL Coliformi totali 100 ml Coliformi fecali 100 l Streptococi fecali VG VG - CMA 50 50 50 1 50 CMA 0 0 0 INDICATII . micro g/l Cn Crom . Pentru a obtine valoarea de 15ºF. micro g/l Pb Tabelul E. 1 2 3 PARAMETRUL Duritatea totala mg/ l Ca Alcalinitatea mg/ l HCO3 VALOAREA 60 minim 30 minim INDICATII . in Tabelul B. micro g/l As Cianuri . Tabelul 5.OBSERVATII Corespunde la 14. TRATAMENTE FOLOSITE PTR.depunerea de pelicule protectoare Aceleasi sisteme de tratare Instalatii autonome de Aceleasi probleme alimentare(puturi.6.OBSERVATII Reziduuri biologice -organice Reziduuri biologice-organice Tabelul F.etc FILTRARE -Filtre mecanice cu retele -Filtre mecanice cu autocuratare -Filtre automate cu --"-- Duritate cruste calcaroase PREVENIRE. nu sunt indicate nici "valori ghid".OBSERVATII INDICATII .Raze UV. apa necesita unul sau mai multe tratamente.corpuri straine.Aceasta este conditia minima ca duritate pentru apa potabila.97ºF (~15ºF) Ioni de sodium mg/ l Na 150 mamim Este important de retinut ca duritatea nu influenteaza gradul de potabilitate al apei. dupa un tratament de dedurizare. 57 58 59 Tabelul D. DEZINCRUSTARE autocuratare -Dedurizare -Dozare polifosfati -Pompe pentru eliminarea --"-- Coroziune culoare maron gust neplacut crustelor -Filtre neutralizatoare -Filtre ptr. De fapt . 4. depunerile de cruste.POTABILITATEA APEI TIPUL PROBLEMEI CAUZA DE ELIMINAT TIP TRATAMENT Microbiologice -Bacterii Dezinfectie -Virusi -Culoare Organoleptice -Miros -Gust(fara exces salinitate) -Dezinfectie -Filtrare -Declorurare APLICATII POSIBILE -Clor -Raze Ultraviolete -Ozon -Clor.Nr. care corespunde unei valori de 15ºF. Cind apa este supusa unui tratament de dedurizare sau desalinizare trebuie lasata o duritate reziduala minima de 60mg/l Ca.

Dupa ce am obtinut o apa potabila. Acest sistem de dezinfectie este prezentat in Fig. functie de dimensiunea instalatiei de distributie . in mod normal. putem interveni pentru corectii specifice cu solutiile prezentate in Tab. eficacitate tipul bacteriilor si virusilor care trebuie eliminati concentratia acestora substantele care pot reactiona cu mediul dezinfectant .Osmoza. compuse din pompe dozatoare cu comanda manuala sau automata.mangan -Clor residual in exces -Filtrare -Desalinizare -Filtrare -Alcalinizare -Desalinizare -Denitrificare -Dezinfectie -Dezinfectie -Filtrare -Declorurare -Limpezire -Osmoza -Neutralizare -Dozare prod.2-0. Aceasta analiza se poate efectua cu KIT CLOR furnizat de GEL sau cu alte aparate. sau daca sunt pericole ulterioare de infectare.2 .clor -Osmoza . putem folosi diverse echipamente. folosind solutiile de tratare prezentate in Tab.1. In acest caz se ia in calcul ca la ultimul robinet de distributie sa avem clor rezidual lib er in cantitate de 0. in apa trebuie sa ramana clor rezidual lib er in cantitate de 0.5. Valoarea prezentata de clor rezidual lib er poate fi si mai mare. Deasemenea. fosfati) -Nitrati -Nitriti -Amoniac -Fier.0.2.5 (exces de aciditate) Chimico-Fizica -Conductibilitate -Reziduu fix(cloruri. un timp de reactie de 20-30 min. 6.-Turbiditate -Gust(exces de salinitate -PH mai mic de 6. astfel incat sa obtinem caracteristici corespunzatoare pentru folosirea apei in domeniul casnic. RAZE ULTRAVIOLETE necesar sa prevedem in sistem rezervoare de acumulare. PRINCIPALELE TRATAMENTE FOLOSITE PENTRU ADUCEREA APEI IN LIMITELE DE POTABILITATE 6. deci este pentru a avea un timp de contact suficient. DEZINFECTIA Este procesul de distrugere sau neutralizare a bacteriilor si virusilor prezenti in apa si care sunt daunatori pentru sanatate. Actiunea clorului necesita.2 mg/l. volumul rezervorului de acumulare este: V = Debit (m 3 /h) / 2 Pentru a avea siguranta ca procesul de dezinfectie se desfasoara corect.4 mg/l (ppm). pentru a garanta o proportie corecta intre dezinfectant si cantitatea de apa de tratat. functie de: 6. Volumul rezervorului de acumulare se obtine din : V = Debit (l/min) x 30(min) Daca se cunoaste debitul instalatiei (m 3 /h) . Pentru adaugarea de produse dezinfectante se folosesc instalatii de dozare.sulfati. CLORURAREA Sistemul cel mai simplu .1.1 . Procesele de dezinfectie sunt diferite.6 putem observa ca dispunem de diverse tipuri de tratamente pentru rezolvarea aceleiasi probleme.1.6. eficace si des utilizat se bazeaza pe adaugarea de hipoclorit de sodiu sau ai altor compusi ai clorului care au proprietati dezinfectante si o actiune de durata.deferizare demanganizare -Filtre cu carbon activ In Tab.clorurare/ declorurare -Limpezire . dupa timpul de contact din rezervorul de acumulare.alcaline -Osmoza -Rasini.1. civil sau industrial. procese biologice -Osmoza . 3 si 4 6.

virusilor si a sporilor.2. Ozonul este dezinfectantul si oxidantul cel mai energic cunoscut in instalatiile de tratare si epurare a apei. Este folosit pentru oxidarea fierului. sub forma coloidala. care se efectueaza automat.1. debite mari sau capacitati . argilei sau a problemelor cauzate de substantele organice. Se formeaza datorita descarcarilor electrice de mare potential. In cazul prezentei unei cantitati mari de nisip este necesara montarea unui filtru CYCLON in amonte de filtrul DESSAB . FILTRAREA Este procesul de separare a corpurilor solide din apa.Sunt eficace impotriva bacteriilor. Acestea isi regenereaza proprietatile prin spalare in contracurent cu apa si sunt constituite din diverse straturi de nisip de cuart cu granulatie diferita. Se foloseste si o substanta cu actiune catalitica . dotate cu mase filtrante care retin cantitati mari de impuritati fara sa sufere compactari rapide. sunt necesare atat filtre cu suprafete mari cat si filtre de volum. Domeniul de utilizare: industria alimentara. Dispun de un tablou de comanda care programeaza frecventa de spalare . un corp de comanda automat sau un grup hidraulic de valve pentru operatia de spalare in contracurent a masei filtrante . deoarece impuritatile din apa devin obstacole impotriva razelor. civil si industrial.tea de filtrare a masei filtrante. Actiunea sa este rapida (1-5 min) dar nu este permanenta.5 Pentru instalatii in care este necesara o furnizare continua de apa. Acestea se pot spala rapid si isi mentin capacitatea de functionare timp indelungat. farmaceutica. manganului este mare. pentru eliminarea bacteriilor. Pentru a ameliora eficienta razelor ultraviolete. acvarii.1. de tip multistrat. 6. sporilor. instalatiile trebuie alimentate cu apa limpede. Prezenta cantitatilor mici de corpuri solide sau de nisip in mod normal nu afecteaza potabilitatea apei. permitand indepartarea impuritatilor si redand capacita.LIMPEZIREA Acest tratament este caracterizat de folosirea maselor filtrante de tip permanent care nu necesita inlocuirea. deoarece reactia se produce instantaneu.2. asigurand conditii corecte de functionare in interiorul masei filtrante. In cazul in care in apa este prezenta o turbiditate mare sau gradul de opalescenta datorat namolului. care trebuie sa fie cuprinsa intre 200 .care favorizeza procesul de filtrare a apei .3.HIDROANTRACITUL.vezi Fig. Sunt utilizate pentru eliminarea prin intermediul procesului de filtrare a turbiditatii . pentru dezinfectarea locala sau pentru ape cu caracteristici bune. Sunt formate dintr-un rezervor presurizat care contine masa filtranta. asa incat sa garanteze o durata mare de functionare a instalatiilor. OZONUL Este un gaz foarte instabil. electronica. Filtrele de limpezire GEL sunt automate si dimensionate pentru un debit de pana la 7 m 3 /h (dar nu continuu) pentru uz casnic. 6.280 nanometri 6. Caracteristicile instalatiilor cu raze ultraviolete sunt: -grosimea "firului" de apa care este supus tratarii cu raze -lungimea de unda a razelor. Capacitatea lor dezinfectanta este inferioara clorului si de aceea sunt folosite in instalatii mici. spitale (pentru dializa). Nu necesita timp de contact si rezervoare de acumulare. argilei. namolului. virusilor. manganului si a substantelor organice fara a lasa reziduuri cu mirosuri sau gusturi neplacute. continute atat in suspensie cat si in solutie. fierului. Acestea se indeparteaza cu filtre mecanice cu retea sau fire. substantelor organice.

Sulfatul de aluminiu. Sunt dotate cu masa filtranta activa care retine fierul prezent in apa. 6.2. necesare pentru apa cu caracteristici defavorabile. automata. cu grupuri hidraulice dotate cu valve automate si programatoare in system "timp" pentru faza de spalare in contracurent. in regim discontinuu. debite mari sau capacitati filtrante mari. apoi acesta este oxidat cu ajutorul hipocloritului de sodiu. pentru adaugarea produsului floculant sau coagulant.2. poate fi necesar ca inainte de limpezire sa se efectueze o operatie de floculizare.6). ca de ex. FILTRELE DEFERIZATOARE GEL sunt realizate pentru o concentratie de 5 mg/l si pentru debite maxime de 2. care consta in transformarea substantelor coloidale mai dificil de filtrat in "fulgi" gelatinosi. provoaca depuneri care obtureaza tevile si este o cauza principala a procesului de coroziune. DEFERIZAREA Prezenta fierului confera apei o culoare galben-roscata si un gust metallic. Pentru a realiza procesul de floculizare este suficient sa se monteze in amonte de filtrul DESSAB o instalatie de dozare automata si proportionata fata de debitul de tratat . dupa care se precipita sub forma .continua de apa. care creaza inconveniente estetice si de igiena.8 m 3 /h. In cazul folosirii pentru uz casnic a apei care contine fier se remarca probleme la instalatiile sanitare . care sunt retinuti mai usor de catre masa filtranta ( Fig. trebuie folosite filtre de limpezire de mari dimensiuni realizate cu rezervoare din otel inox. In unele cazuri.

Pentru filtrarea eficace a manganului sunt necesare mase de filtrare foarte lente. pentru retinerea substantelor pe baza unui proces mixt fizico-chimic. cu efect de colorare in galben-roscat a apei. Utilizarea filtrelor neutralizatoare are scopul de a retine oxizii de fier din apa si de a reduce excesul de CO2 prin intermediul reactiilor cu o masa filtranta speciala numita DOLOMITA SEMICALCINATA.Fig7. Se elimina gustul si mirosul neplacut al apei.2. la circa un an. Filtrele sunt dotate cu un . 6.Fig. care reda capacitatea de filtrare initiala. In amonte de GEL DEFERR este obligatoriu sa se monteze un filtru cu cartus lavabil cu retea cu ochiuri mai mari de 50 nanometri. este recomandabil sa se monteze imediat dupa filtrul neutralizator un sistem de siguranta de dezinfectie. sau o instalatie cu raze ultraviolete.cu consecinta in majorarea diametrelor rezervoarelor ce contin masa filtranta. mai ales in cazul apelor de suprafata din zonele granitice.13 6.DEMANGANIZARE Manganul are caracteristici si un comportament similare cu fierul. care se obtine prin folosirea unui produs oxidant (clor sau permanganat de potasiu) cu dozare automatica proportionata. trebuie folosite filtrele DEFERR INDUSTRIALE realizate din armaturi metalice si dotate cu grupuri hidraulice cu valve automate pentru programarea frecventei operatiunii de spalare in contracurent. Filtrele sunt alcatuite dintr-un rezervor presurizat si dintr-o valva automata dotata cu temporizator pentru programarea spalarii in contracurent.. dar pentru a retine fierul este necesara in prealabil o oxidare a acestuia .dotate cu masa filtranta activa care retine fierul prezent in apa. 6. se elimina toate cauzele care au la origine impuritati microbiologice si organoleptice.4. apoi acesta este oxidat cu ajutorul hipocloritului de sodiu. conf. Aceste filtre au masa filtranta de tip permanent multistrat. O data pe an este obligatoriu sa se verifice nivelul masei filtrante si sa se completeze cantitatea consumata in timpul reactiilor de neutralizare. Aciditatea poate fi cauzata si de excesul de acid carbonic (H2 CO3 ) concomitent cu prezenta CO2 . dupa care se precipita sub forma de fulgi care sunt usor filtrabili. In cazul prezentei fierului in cantitate mare sau in instalatii in care se solicita debite mari instantanee.DECLORURAREA In tratamentele descrise anterior. efectuata automat.un rezervor presurizat. sta la originea fenomenelor de coroziune a tevilor. Sunt alcatuite dintr-un rezervor presurizat care contine o masa speciala de carbon activ de origine vegetala cu un efect adsorbant . Filtrele cu carbon activ au numeroase domenii de aplicare si se clasifica functie de dimensiunile lor si de tipul de carbon activ folosit. pentru a elimina efectele de eventuala proliferare a bacteriilor care pot apare in interiorul masei filtrante neutralizatoare. Inconvenientele sunt identice cu cele provocate de prezenta fierului. identice cu ale filtrelor de limpezire. un tablou de comanda dotat cu temporizator pentru efectuarea spalarilor. care elimina clorul rezidual de la procesul de clorurare pentru dezinfectie. Daca apa tratata nu este sigura din punct de vedere bacteriologic. Filtrele GEL DECLOR sunt proiectate pentru tratamentul de reducere a clorului rezidual in exces care rezulta in urma procesului de dezinfectie. In acest scop se poate folosi o instalatie de dozare a clorului. functie de debit.2. aceste mase filtrante trebuie inlocuite in totalitate.3.3. Este recomandabil sa se monteze si in aval de GEL DEFERR un filtru cu retea lavabila pentru captarea "fulgilor" care nu au fost retinuti de echipament . dar aceste tratamente pot lasa in apa reziduuri nedorite. Filtrul este compus dintr . sau o dozare de clor in exces folosita in dezinfectie . conf. sesizat de o valoare scazuta a PH-ului (mai mica de 7).De aceea filtrele demanganizatoare sunt identice cu cele DEFERIZATOARE. evidentiata atunci cand deschidem un robinet dupa o pauza mai mare. de la una pe zi la una pe saptamana. cu mirosuri si gusturi neplacute. care pot avea efecte negative la utilizator. Excesul de clor se poate elimina folosind filtre cu carbon activ. Pentru protectia instalatiilor impotriva efectelor coroziunii este necesar sa se monteze si un sistem de dozare pentru adaugarea automata si proportionata a unui produs care creaza o pelicula protectoare. Periodic. Fierul acumulat in masa filtranta este eliminat periodic printr-o spalare in contracurent a masei filtrante. NEUTRALIZAREA Un exces de bioxid de carbon .

pe baza de soda) pentru a adduce PH-ul in domeniul neutru. nitrati. Periodic.10. 6. Functie de presiunea de lucru si caracteristicile apei. pentru siguranta. Pentru a respecta exigentele impuse de folosirea apei potabile. alimentate de o pompa. datorita infiltratiilor de apa marina. datorita agresivitatii chimice care provoaca coroziune in contact cu metalul. regland debitul la valoarea dorita.2. pentru apa de mare sau sarata.5. fosfati.). aceste mase filtrante trebuie inlocuite in totalitate.Fig. in timp ce apa cu concentratie salina reziduala se arunca la canal. Filtrele sunt dotate cu un tablou de comanda pentru a putea efectua o spalare semiautomata a masei in caz de necesitate. sau in cele situate in zonele de coasta. pana cand cele doua lichide vor avea aceeasi concentratie.000 mg / l . osmoza inversa: 35. Pentru reducerea salinitatii se foloseste o instalatie cu osmoza inversa. Aceste instalatii sunt in general alcatuite dintr-un ansamblu compus din una sau mai multe membrane legate in serie sau / si in parallel. dupa care se va efectua o noua clorurare moderata (vezi. Echipamentele si principiile de functionare sunt similare cu cele de la clorurare.OSMOZA O prezenta excesiva si generalizata de saruri in apa se intalneste de obicei in apele de mare adincime. se va efectua o declorurare totala. sau in care apa impune anumite limite datorita caracteristicilor variabile in timp. compusa din membrane semipermeabile care pot reduce cantitatea de saruri intr-un procent cuprins intre 70-58%. sau in prezenta amoniacului. este recomandabil totusi sa se mentina un usor continut de clor rezidual in apa.Fig. Consta in adaugarea in apa a produselor alcaline (namol. este sufficient sa se efectueze un by-pass. Se masoara valoarea PH-ului si se calculeaza cantitatea de produs care trebuie adaugat.presiune inalta (50-70 bar). avem trei tipuri de instalatii cu A . In amonte se afla montate o serie de aparate de pretratare care protejeaza membranele de impuritati. introducand intr-un rezervor aceeasi cantitate din 2 lichide cu concentratii saline diferite. 6.4. In instalatiile complexe. in raport cu debitul de apa.substantelor pe baza unui proces mixt fizico-chimic.ALCALINIZAREA Se foloseste in cazul in care apa are o aciditate foarte mare. Salinitatea excesiva face ca aceste ape sa nu poata fi folosite in nici un domeniu. va avea loc o deplasare naturala a lichidului (fara componenta salina) dinspre lichidul mai putin concentrat spre lichidul concentrat. casnic sau industrial. Functie de provenienta apei. pentru apa dulce cu o salinitate de 1. pentru apa cu o salinitate de2.4. La sfarsitul procesului. Aceasta diferenta se defineste ca presiune osmotica . Pentru instalatiile simple. Astfel. Adaugarea substantelor se face cu instalatii de dozare automata. sarurile pot fi: sulfati.presiune joasa (12-14 bar). In cazul in care excesul de aciditate este cauzat de prezenta acidului carbonic si a bioxidului de carbon.500-2.000 -45. la circa un an.presiune medie (25-28 bar).000 mg / l C .9). in care apa nu este foarte pura. Apa are un gust sarat sau amar. deci PH-ul este mult inferior valorii neutre de 7. despartite de o membrana semipermeabila.000-6. aceasta deplasare de lichid va genera o diferenta de nivel care va produce o diferenta de presiune pe membrana. cu o salinitate de B .000mg / l Definitia osmozei inverse contine si explicatia principiului de functionare a instalatiei. dupa alcalinizare se va efectua neutralizarea (vezi 6.DESALINIZAREA . asigurand astfel o eficienta mai mare instalatiei.

Acestea sunt concepute sa trateze toata cantitatea de apa folosita in uz casnic. Se folosesc rasini schimbatoare atat de tip anionic cat si cationic. se obtine procesul invers osmozei.6.DENITRIFICAREA PRIN OSMOZA Se foloseste procesul de osmoza inversa care poate retine 90-91% din cantitatea de nitrati. denitrificatorul . prezenta lor a crescut (ca si concentratie) si a patruns in raurile din zonele agricole unde se folosesc intensiv ingrasamintele. Aparatele denitrificatoare GEL DENITRAT sunt dotate cu sisteme de control pentru "volum". 6. DENITRIFICARE CU RASINI SCHIMBATOARE DE IONI Principiul este acelasi cu cel folosit in instalatiile de dedurizarea apei. Pentru micsorarea duritatii apei trebuie folosit un dedurizator. industrial si.1. Concentratia de nitrati se reduce prin intermediul unui proces biologic complex si dificil de aplicat. Pentru o instalatie de distributie centralizata a apei. procedeul este foarte scump.6. 6. precedat de tratamente specifice poate elimina impuritatile de natura microbiologica. reducand hemoglobina si provocand cancerul. aducand apa in domeniul potabil la nivel de retele de distributie centralizate. Asemanator cu dedurizatorul.Aplicand solutiei concentrate o presiune superioara presiunii sale osmotice.6 DENITRIFICAREA Prezenta nitratilor in apa este cauzata de descompunerea substantelor azotate prezente in reziduurile din domeniul civil . in mai mare masura. La nivel casnic este recomandabil sa se reduca concentratia de nitrati din apa de retea folosind unul din cele doua procedee descries mai jos. adica apa continuta in solutia mai concentrata va trece fara sarurile continute prin membrana semipermeabila in solutia mai putin concentrata. Daca nu sunt alte exigente este convenabil sa se foloseasca un echipament destinat doar pentru apa de baut si de gatit. ca amoniacul si nitratii. datorita ingrasamintelor (pe baza de azot) folosite in agricultura. In amonte de GEL DENITRAT este obligatoriu sa inseram un filtru cu cartus lavabil cu grad de filtrare mai mare de 50 nanometri.nu are nici o influenta asupra sarurilor care dau duritatea apei (carbonati si bicarbonati de calciu si magneziu). sa cunoastem debitul de varf si consumul zilnic.16 Procesul de osmoza inversa.dar nu si compusii de natura organica. 6. Pentru o dimensionare corecta este obligatoriu sa se efectueze o analiza completa a apei. stabilind clar cantitatea de apa furnizata si evitand astfel furnizarea de apa netratata.care beneficiaza de o tehnologie verificata si eficienta. dar fara a afecta sanatatea.desi foloseste pentru regenerare sarea de bucatarie -. In timp. . crescand proportional concentratia acestora din urma. Rasinile schimba nitratii cu cloruri. Pentru regenerarea rasinilor se foloseste sarea de bucatarie grunjoasa. pierzandu-si salinitatea si devenind pura Fig. Cei mai supusi la riscuri sunt copii pana la 6-7 ani datorita faptului ca nitratii actioneaza direct asupra sangelui.2. descris in capitolul 17 al cursului.

p. In aceste cazuri poate fi considerat nepericulos chiar si in concentratie peste limita.2.irigatii si ptr.igienic si care sa aiba un gust corespunzator B .care pot furniza apa cu urmatoarele aplicatii: 1 .DEZINFECTIA (NITRITI.Apa fara grasimi K .pentru spalat. Prezenta amoniacului este asociata fierului si manganului.AMONIACUL Poate proveni din surse de mare adancime si sa aiba origine vegetala. In cazul in care amoniacul este prezent in compusi ai fierului sau manganului.Apa de baut si pentru gatit Tratamentul pentru apa de uz tehnologic este in general centralizat.v.17) toti utilizatorii conectati la instalatie. uz casnic sau animale.Apa ptr.Apa cu detergent L .Apa de izvor D .cu consum de energie si detergenti C . care pot fi aplicate separate. se vor monta filtre dimensionate corespunzator. Aceste aparate sunt complementare celor folosite in instalatiile centralizate si pentru uz tehnologic (vezi cap.7. daca nu sunt exigente speciale.Apa ptr. Acestea se pot realiza folosind numai instalatii de mari dimensiuni. curatatorie 2 .ptr. ca cea prezentata la punctul 6.Apa potabila . Prezenta lor indica faptul ca ii transforma in nitrati.instalatiile de incalzire E .Apa fara calcar.ptr.spalatul automobilelor J . 6. urmat de un proces de declorurare. in aval de rezervorul de reactie si in amonte de filtrul DECLOR.Apa ptr. Se poate monta un singur aparat .conditionarea aerului (folosita la temperaturi scazute vara si ridicate iarna) G . la un singur robinet. Apa folosita pentru gatit si pentru baut reprezinta o cantitate mica din totalul apei consumate. Putem avea: A .1. Se poate elimina prin intermediul unui proces de clorurare energic.spalatul rufelor.1 .desinfectia (cu clor) .Apa de uz tehnologic .Apa necoroziva . In concentratie mica.Apa ptr.Apa care nu ingheata. 6.folosita in instalatiile de incalzire care se opresc iarna F .Apa pentru instalatiile de incalzire 3 . Un ultim stadiu al tratamentului il reprezinta procesul de dezinfectie. scade efectul lor de oxidare. igiena personala.sigura d.udarea plantelor si a florilor I . iar in tratamentul de reducere al acestora. pentru gatit In domeniul casnic toate calitatile prezentate mai sus sunt importante.Apa termala M . cu dozare mare de clor.osmoza inversa Al doilea procedeu este scump si. AMONIAC) Sunt folosite doua procedee: .7. se foloseste primul. timpul de contact fiind mare (1-2 ore). In domeniul casnic putem intalni 3 tipuri de tratamente.Apa cu continut de saruri mic. pentru a proteja 7.d.1. nitritii pot fi eliminati prin intermediul unui proces de oxidare care clorului necesar dezinfectiei. Trebuie folosit un rezervor unde se pot produce reactiile.16) .piscine H . folosindu-se procedee simple de tratare conform normelor in vigoare (vezi cap. pentru a dispune de apa cu proprietati corespunzatoare.NITRITI Acestia sunt rezultatul descompunerii substantelor azotate continute in reziduurile de acestea sunt in apropierea surselor de aprovizionare cu apa.7. FOLOSIREA APEI IN DOMENIUL CASNIC SI CIVIL Folosirea apei in sectorul casnic si civil (cu caracteristici asemanatoare) necesita o serie intreaga de tratamente specifice pentru un domeniu de utilizare.6. folosind o instalatie pentru dozarea .

Apa destinata uzului casnic trebuie tratata atunci cand se foloseste in: a. putem considera ca o apa dura (25°F) Aceste saruri sunt continute in apa folosita de o familie intr-o zi.14.46/5.este obligatia producatorului de echipamente si are o durata minima de un an. Toate 8. se vor aplica tratamentele prevazute la punctul 6. Orice firma care executa instalatii trebuie sa respecte normele si sa realizeze lucrarile in baza unui proiect. in raport de domeniul de utilizare pentru uz civil. impreuna cu D.000 mg/l b. cu continut salin mai mic de 1.1990.10.GARANTIA .16. In cazul in care apa nu este potabila. In orice instalatie sunt doua tipuri de responsabilitati: 1 .17 si tratamentele respecta normativele in vigoare. Functie de salinitate vom avea: a.000 l utilizati. . Exemplu: folosirea unui material necorespunzator. vom clasifica apa functie de salinitate si duritate. sau de mare. 2 . care nu rezista la conditiile normale de folosire. Are o durata de 10 ani. Aceasta norma prevede tratamentele care se folosesc pentru instalatiile de incalzire si de apa calda sanitara. cu salinitate mare.LEGEA NR.instalatii de incalzire Trebuie respectata deasemenea NORMA UNI CTI 8065/'81 .Ape normale.instalatii de producere a apei calde sanitare b. Aceasta acopera posibilele defecte de fabricatie si se rezolva prin repararea produsului sau inlocuirea acestuia.R.9. prezentate in capitolele 8. dar nu constanta.500-6. 18. nr.15.447/6. Pentru simplificare.000 mg/l c. Clasificarea si comportamentul apei functie de duritate de 35.12.P.RESPONSABILITATEA PRODUCATORULUI se refera la viciile ascunse si la greselile conceptuale de proiectare sau cele din timpul productiei. precum si executia corecta a instalatiilor care garanteaza o functionare fara probleme.Tratarea apei pentru folosirea ei in procesele tehnologice casnice reprezinta solutia optima pentru a satisface cererile specifice functie de apa furnizata. cu continut salin intre 1. Salinitatea medie a apei de mare este Revenind la aplicatiile practice si concrete. tinand cont ca apa are deja caracteristici de potabilitate (apa furnizata de la retea).03.1991. reglementeaza in Italia folosirea apei si stabileste ca la realizarea instalatiilor TREBUIE RESPECTATE NORMELE IN VIGOARE. Tabelul 7. Functie de duritatea apei.Ape salmastre. se pot utiliza tratamentele prezentate in Fig.000 mg/l."NORME PENTRU SIGURANTA INSTALATIILOR" NORMA UNI CTI 8065 Legea. contine 250 g saruri care se depun la fiecare 1. altfel isi pierde autorizatia de functionare.Ape sarate.

cu respectarea prescriptiilor cuprinse in Legile 46/90. Acesta alege echipamentele. coroziunea si depunerile de cruste calcaroase apar inainte de expirarea termenului de 10 ani. 9. timp de 10 ani. 10/9. 10/91 si a tuturor decretelor in vigoare.08. In Decretul de reactualizare al Legii 10/91 (D.P. AL ECONOMISIRII ACESTEIA SI AL DEZVOLTARII SURSELOR GRATUITE DE ENERGIE" Legea 46/90 (cap. nr. Instalatorul este cel care "produce" instalatia. realizeaza un ansamblu care reprezinta instalatia.LEGEA NR.1991 "NORME PENTRU ACTUALIZAREA PLANULUI ENERGETIC NATIONAL IN DOMENIUL FOLOSIRII RATIONALE A ENERGIEI .22.conditiile normale de folosire. Are o durata de 10 ani.R.01.8) stabileste obligativitatea aplicarii normelor. le monteaza. este obligatia si interesul instalatorului sa respecte minimul de tratamente prevazute de lege.19 si 20.412/26. ca un factor de siguranta al instalatiilor. In multe cazuri. datorita neefectuarii operatiei de tratare a apei.6: OBLIGATIVITATEA TRATARII APEI IN INSTALATIILE DE INCALZIRE NOI CU PUTERE MAI MARE SAU EGALA CU 350KW In Fig. De aceea. Deci. Pentru instalatiile de producere a apei calde sanitare se vor respecta schemele din Fig. Instalatorul trebuie sa-i recunoasca utilizatorului GARANTIA pentru fiecare produs privit individual. instalatorul este responsabil pentru toate greselile de executie si de proiectare care pot apare in instalatie.5. iar ca "producator al instalatiei" trebuie sa acorde o DURATA MEDIE DE FOLOSIRE DE 10 ANI. cu referire la economisirea energiei .1993) este prevazut expres la art. favorizeaza dezvoltarea surselor alternative de energie.21. Legea 10/91 reprezinta o aplicatie practica si inlocuieste Legea 373/76. Aceasta presupune aplicarea tuturor NORMELOR UNI-CTI 8065 care prescriu tratarea apei fara a face diferentiere functie de caracteristici.alin. De asemenea. intervenind si in ceea ce priveste intretinerea acestora. .23 si 24 sunt prezentate schemele pentru realizarea instalatiilor de tratare a apei de alimentare a tuturor instalatiilor. si se va revedea si catalogul GUIDACQUA. atat pentru instalatiile noi cat si pentru modernizarea celor vechi.

.

Osmoza reduce continutul salin al apei prin intermediul membranelor semipermeabile e.Sistemele fizice produc campuri magnetice sau electromagnetice pentru reducerea formarii crustelor g. d.Filtrele cu carbon activ elimina clorul sau microimpuritatile chimice.2 a.15) h. astfel incat sa nu apara situatii nedorite.443/21. c. ART. filtrare si actiune antibacteriologica. dar nu sunt admise datorita riscului de eliberare necontrolata a impuritatilor retinute (art. b.Filtrele mecanice retin particulele in suspensie din apa.1 Decretul nu se aplica echipamentelor ce au ca domeniu de aplicare procesele tehnologice.12.Dedurizatoarele elimina duritatea. dar trebuie autorizate .10.Dozatoarele adauga in mod proportional in apa substante prevazute de lege pentru evitarea crustelor.Filtrele cu structura compozita (potabilizatoare) au o actiune combinata de carbon activ. DECRETUL MINISTERULUI SANATATII NR.1990 (ITALIA) REGULAMENT SI DISPOZITII TEHNICE DE FOLOSIRE A ECHIPAMENTELOR DIN DOMENIUL CASNIC DE TRATARE A APEI POTABILE Decretul are ca obiectiv alegerea si folosirea corecta a aparatelor de uz casnic intrebuintate la tratarea apei.Apa potabila trebuie sa aiba parametrii prevazuti in DPR 236/88. f.evitand formarea crustelor calcaroase si economisind astfel energie si detergenti. coroziunii si pentru dezinfectie. ART.

in interiorul retelelor de distributie . filtrare si actiune antibacteriologica.sa aiba dezinfectie cu clor sau UV si sa fie dotate cu rezervoare de acumulare d. dar in multe cazuri gasim impuritati in filtrele robinetilor sau pe fundul cazilor de baie si al lavoarelor.sa aiba limitate campurile magnetice intre valorile prevazute b.Filtrele cu structura compozita (potabilizatoare) au o actiune combinata de carbon activ. FILTRE PENTRU APA POTABILA Apa distribuita in retea este . deja filtrata si libera de corpuri straine.Trebuie informate organele competente in momentul executarii instalatiei ART. De fapt .sa fie automatizata si prevazuta cu dispozitive tur/retur b.Sistemele fizice trebuie : a.sa foloseasca substante cu caracteristici care sa indice compozitia si domeniul d.sa aiba faza de regenerare cel putin o data la 4 zile b.Filtrele mecanice trebuie : a. Filtrele mecanice de siguranta se instaleaza in scopul de a retine total impuritatile mecanice aflate in suspensie in apa. atat din cauza vechimii cat si din cauza lucrarilor de intretinere si de extindere.care .sa foloseasca substante cu caracteristici garantate c. span de metal rezultat in urma lucrarilor.sa garanteze dozajul prevazut in DPR 236/88 3 .d. se formeaza depuneri si acumulari de impuritati sau corpuri de natura diferita .v. Respectand cele stabilite in decret.sunt admise filtre cu carbon activ si microfiltre 4 . oxizi de fier.sa aiba certificate de conformitate 6 . 11.rasinile folosite trebuie sa fie de uz alimentar c. ajungand la robineti.Filtrele cu structura compozita trebuie sa fie aprobate de Ministerul Sanatatii 7 . dar trebuie autorizate de Ministerul Sanatatii. igienic d.Toate echipamentele trebuie sa fie adecvate scopului pentru care sunt folosite.Dozatoarele trebuie : a.trebuie sa aiba dozare automata si post de dezinfectie cu clor sau raze UV 2 .3 a.h. unde ar provoca coroziuni sau.Trebuie predate utilizatorului instructiunile de instalare .sa utilizeze retele metalice sau sintetice c.Echipamentele trebuie instalate in locuri corespunzatoare d. de utilizare .Trebuie montat un contor si doua puncte de masurare a caracteristicilor apei f.sa foloseasca membrane pentru uz alimentar c.Trebuie respectati parametrii apei potabile(DPR 236/88) c.Osmoza inversa trebuie : a.sa asigure un dozaj proportional cu volumul de apa furnizat b. cu timpul sunt eliberate si transportate de fluxul de apa la utilizatorii finali.Nici un aparat nu poate fi vandut sub titulatura "DEPURATOR DE APA" deoarece ar b.Instalatiile trebuie sa respecte legea 46/90 (trebuie executate de un personal calificat si in baza unui certificat de conformitate) i. folosire si intretinere a instalatiilor crea confuzie.cum ar fi:nisip. in mod normal.sa fie usor de curatat manual sau automat (nu sunt admise filtre ceramice) 5 .Trebuie prevazut un by-pass general si o clapeta de sens g. h.Materialele folosite trebuie sa respecte normativele in vigoare e.Dedurizatoarele trebuie: a.sa aiba retele de filtrare nu mai mici de 50 nanometri b. eliminand patrunderea acestora in retelele casnice.p. ar provoca neetanseitati sau ar zgaria lavoarul ori cada de baie. ART.4 1 . nu este necesara nici o autorizatie pentru instalarea echipamentelor de tratare a apei destinate uzului casnic.

dupa prima curatare grosiera in contracurent. ar provoca neetanseitati sau ar zgaria lavoarul ori cada de baie.Fig. alegand intotdeauna calea de circulatie de minima rezistenta. vas . lavabil. Operatiunea se efectueaza rotind o parghie (rozeta) cu 90 grade. adaptat pentru apa potabila.fir infasurat de 5 si 20 nanometri.confectionat din alama sau material plastic de inalta rezistenta mecanica (polipropilena + fibre de sticla) . Spalarea este posibila datorita unui sistem brevetat de GEL. fara sa se demonteze vasul si cartusul.90 nanometri .Filtre manuale 2 . 7"=17. Spalarea in contracurent nu este suficienta pentru curatarea completa a cartusului. gustului. Vasul este totdeauna introdus si infiletat in interiorul capului. cu actiune anticoroziva si anticrusta Pentru cartusele destinate uzului potabil se recomanda spalari frecvente (1-2 pe saptamana) pentru a elimina riscul ca in interiorul filtrului sa se formeze bacterii favorizate de impuritatile retinute. Se clasifica functie de dimensiunea racordurilor si de lungimea cartusului filtrant care este introdus in vas. evitandu-le pe cele murdare si obturate.8cm . In timpul fazei de autocuratare.Filtre demineralizatoare 11. Toata apa si impuritatile curatate sunt directionate spre partea inferioara a filtrului unde sunt pozitionate robinetul si racordul de scurgere.Filtre autocuratitoare 3 . pentru uz tehnic. usor lavabil. Pentru aceasta trebuie folosite filtrele descrise in cap. La versiunea autocuratitoare automata. care curata cartusul in contracurent . unde ar provoca coroziuni sau. pentru operatiunea de autocuratare. 443/90 impune ca gradul de filtrare sa nu fie inferior valorii de 50 nanometri. clorului.cartuse cu carbon activ. pentru uz tehnic. Filtrele mecanice se clasifica functie de caracteristicile constructive si de gradul de filtrare al cartusului filtrant.7cm . pentru apa potabila b. tinind cont de faptul ca Decretul nr. cu retea din polipropilena de 60 . lavabil c. cap . insa nu indeparteaza turbiditatea apei provocata de fier. 80ºC) Vasul are culoarea verde . care opun rezistenta mare.2. lavabil. culorii f. completand curatarea externa efectuata de peria legata la o turbina cu actionare hidraulica (aceasta este actionata de fluxul de apa care circula prin filtru).27). trece prin spatiile eliberate si curate. pentru apa potabila. o serie de duze improsca violent apa din interiorul cartusului spre exterior.Filtre denisipatoare 4 .retea din inox de 90 nanometri. pentru filtrarea mirosului. frecvent.4cm In vas se pot introduce cartuse diferite ca material si caracteristici: a. Sunt suficiente 15 sec. Pentru cele din 3 bucati sunt disponibile si chei de desfacere. Filtrele GEL se clasifica in 4 categorii: 1 . cantitatea de apa care asigura curatarea completa fiind de circa 15 l. atat la interior cat si la exterior (Fig. Filtrele sunt dotate cu robineti de aerisire pe cap la cel din 3 bucati (prezentat in Fig.acestora in retelele casnice. Filtrele de uz tehnic NU pot fi folosite pentru uz potabil in conditiile respectarii Decretului 443/90 Filtrele de uz potabil pot fi folosite atat in domeniul tehnic cat si in cel potabil. datorita faptului ca apa.din material plastic pentru temperaturi normale (max.26). pentru a imbunatati etanseitatea si a obtine o inalta rezistenta mecanica la presiune (10-25 bar). argila sau namol.apa potabila d. deoarece pot fi spalate foarte usor . care au rolul de a depresuriza filtrul si a face posibila deschiderea acestuia. 11. aceasta avand o intensitate special studiata pentru a incetini dezvoltarea algelor si a bacteriilor. Aceste filtre reprezinta o bariera mecanica pentru corpurile solide din apa . 10"=25. cu observatia ca frecventa spalarilor este stabilita automat in urma unei . ajungand la robineti.1.FILTRE AUTOCURATITOARE Sunt filtre foarte practice. Astfel vom avea: 5"=12. iar cartusul trebuie sa fie metalic sau sintetic.FILTRE MANUALE Sunt cele mai economice si sunt compuse din: . aparatele sunt identice .cartuse cu polifosfati in cristale.6.sintetice.ptr. Filtrul are o retea de 90 nanometri. pentru uz tehnic e.retea din inox laminat de 90 nanometri.40ºC) sau pentru temperaturi inalte (max.25) sau in partea inferioara a vasului la cel din 2 bucati (.

Compusii chimici au. DOZARE. Sunt folosite atunci cand cantitatea de nisip este mare (in suspensie). in afara celei programate. pentru a schimba sarurile prezente in apa . 11. in urma introducerii unei diafragme in interiorul unei conducte rectilinii. INSTALATII DE DOZARE. cand filtrele normale sunt ineficiente datorita spalarilor frecvente provocate de obturarea rapida cu impuritati. Astfel de dispozitive sunt cele de mai . (depresiunea se mareste). proportionala cu fluxul de apa care o traverseaza (Fig. 12.Fig.29. Acestea se elimina in momentul in care se deschide robinetul de descarcare. Daca se practica 2 orificii in amonte si in aval de diafragma. Astfel. functii anticorozive. In cartus este pus un indicator de culoare care isi schimba culoarea de la verde la albastru in momentul in care rasinile sunt epuizate. sunt usor de intretinut si isi pastreaza caracteristicile in timp. Sunt alcatuite din cap si vas . generatoarele de vapori pentru uz domestic. Dozatoarele si accesoriile acestora.30).DOZATOARE Acestea functioneaza in baza principiului hidrodinamic legat de efectul Venturi. incorporeaza o serie de dispozitive (breveteGEL) menite sa amelioreze functionarea.atat cele cu sarcina pozitiva (cationic) cat si cele cu sarcina negativa (anioni)-retinind intreaga cantitate de saruri si furnizind apa demineralizata (libera de saruri) . nu mecanica. corectitudinea si constanta in timp a dozajului de substanta protectoare si sa simplifice intretinerea. Dozatoarele GEL.1.cu observatia ca frecventa spalarilor este stabilita automat in urma unei programari efectuate in momentul pornirii.3. Nu sunt folosite in domeniul apei potabile. cu un diametru bine determinat si inferior celui al conductei. produse de GEL. Intr-un dozator fluxul primar este acela care traverseaza capul. in cele mai multe cazuri.se creaza un flux secundar de circulatie a apei. adaptate pentru apa potabila. conectandu-se intre ele. anticrusta si de protectie a instalatiei. in timp ce fluxul secundar este acela care traverseaza vasul. Este disponibila pe programator inca o tasta care poate efectua o spalare suplimentara. cu un grad de filtrare de 90 nanometri. Frecventa de programare este cuprinsa in intervalul 1 zi ÷ 30 zile. aparatele de dezumidificare. In acest fel impuritatile mai mari sunt indepartate de forta centrifuga spre peretele vasului si apoi cad pe fund in zona cu turbulenta mica. Domeniul de aplicare il reprezinta: bateriile auto.6 (aplicatii in domeniul de potabilizare a apei) rostul folosirii dozatoarelor si al instalatiilor de dozare este acela de a adauga in apa compusi chimici proportional cu cantitatea si fluxul de apa furnizat. Excluzand acele utilizari prezentate deja la cap. FILTRE DEMINERALIZATOARE Sunt impropriu denumite filtre deoarece actiunea lor este chimica. Crescand debitul de apa creste in mod corespunzator presiunea in amonte de diafragma si scade presiunea in aval de aceasta. datorita unor serii de inovatii.4. Acestea trebuie inlocuite in totalitate. durabilitatea. 12. se creaza o diferenta de presiune in amonte si in aval de diafragma. ca si filtrele normale. dar cartusul contine un amestec de rasini cationice si anionice amestecate in procente bine determinate.FILTRE DENISIPATOARE Reprezinta o versiune simplificata a filtrelor autocuratitoare si folosesc efectul de ciclon (rotatie) provocat de apa atunci cand trece prin filtru. Sunt dotate cu un cartus filtrant din tabla de otel inox microstriata. care este intotdeauna proportional cu fluxul de apa din conducta (fluxul primar) si care variaza proportional cu variatia debitului de apa. 11. au o functionare foarte constanta.

fara a fi necesara realizarea unui by-pass asa cum cere Decretul 443/90.v. e.INSTALATII DE DOZARE Acestea sunt alcatuite dintr-o pompa dozatoare care isi ia substanta dintr-un rezervor interiorul conductelor instalatiilor.p. 12.32 si 33) 12. Substanta din rezerva are proprietati antibacteriene. Este disponibila o rezerva sigilata care se introduce foarte usor in vasul dozatorului. c. estetic. anticrusta.DIMA .Daca se cupleaza cu SOFFIETO asigura dozarea constanta a substantelor in proportie de max. preparatoarele instantanee ACS pe gaz. Magnetul este conectat la o membrana care realizeaza un proces de aspiratie comandat de un tablou electronic. b.este un sistem care are racordurile special concepute pentru a fi amplasat sub microcentralele murale si sub preparatoarele instantanee de ACS cu gaz.BY-PASS ACQUASTOP. Are avantajul de a se garanta in mod permanent aceeasi suprafata de contact intre fluxul de apa si substanta din vas. apa provoaca disocierea sarurilor de cruste si elibereaza bioxid de carbon.DUZE REGLABILE .p.1. la cresteri mici de temperatura.bicarbonatul de calciu. actiune coroziva Procesul de dozare proportionata a produselor special concepute impiedica formarea crustelor calcaroase. una din principalele cauze producatoare de coroziune.sistem brevetat.carbonatul de calciu . in spatiile reduse dintre generator si perete.d. contribuind la economia de energie si evitarea costurilor suplimentare de interventie.realizat cu componente pentru uz alimentar si potabil.1990 (vezi cap.p. Astfel de dispozitive sunt cele de mai jos: a. Fig. comandate de un contor cu impulsuri (Fig. cu substante prefabricate si gata pentru a le inlocui pe cele consumate din dozator. Sunt prevazute si doua clapete de sens pentru a asigura o circulatie sigura. spalatoarele. Pentru instalatii mai mari ar trebui folosite echipamente mai mari.GELPHOS . cu conducte de pana la 1". Pentru dimensiuni mai mari se folosesc instalatii de dozare. cu un cost care ar afecta folosirea eficienta a acestora (deoarece ar trebui inlocuite foarte des rezervele de polifosfati). In mod normal. Tot ansamblul este realizat din material plastic rezistent atat d. POMPE DOZATOARE MANUALE . In schimb protejeaza instalatiile .RACORD ROTATIV .10) Dozatoarele isi gasesc aplicabilitatea in instalatii mici.p.v. fiind avantajos d.2.RAPID .m (4g/m3). solubil in apa CaCO3 . fara a fi necesare racorduri flexibile sau alte racordari inestetice. Pompele dozatoare obisnuite sunt de tipul cu comanda manuala sau cu dozare proportionala.sistem brevetat.12.unisens.4 p. nu necesita schimbari de trasee ale conductelor. f.d. comandat de un circuit electronic cu potentiometru pentru a avea posibilitatea reglarii debitului de substanta (polifosfati) si deci poate asigura un dozaj corect functie de debitul de apa solicitat de consumator. incrustanta CO2 . Reactia tipica incrustanta (de depunere a crustelor calcaroase) Ca(HCO3 )2 la temperatura = CaCO3 + CO2 + H2 O Ca(HCO3 )2 . deschizind vasul fara a fi nevoie sa oprim apa care este furnizata la dozator.mecanic cat si chimic la actiunea diverselor substante care sunt dozate. sau direct din bidonul furnizat de GEL si o injecteaza in calciu si magneziu cu formare de carbonati care produc pe cele Pompa dozatoare cea mai des folosita utilizeaza un principiu bazat pe cimpul magnetic.SOFFIETO .bioxidul de carbon. dar nu actioneaza nici asupra duritatii.v. d.este foarte usor de instalat atat pe conducte verticale cat si orizontale. datorita faptului ca nu mai permit precipitarea sarurilor care dau duritate apei.d.2. integrat in corpul dozatorului ce permite instalarea acestuia in instalatiile pentru uz potabil. al costurilor.dozajului de substanta protectoare si sa simplifice intretinerea. spatiilor si d. Este aprobata de Ministerul Sanatatii (Italia) folosirea dozatoarelor proportionale de polifosfati. care necesita mai putine operatiuni de interventie si intretinere in raport cu consumul.38. lavoarele si miscelatoarele impotriva depunerilor de calcar. Tratamentul de dozare cu produse pe baza de polifosfati in cantitatile indicate nu afecteaza potabilitatea apei. Ofera o constanta a dozajului in timp. indiferent de cantitatea de produs protector care a ramas in vas. anticorozive si corespunde normelor CEE pentru uz potabil si alimentar. evita procesele de coroziune si formeaza in interiorul conductelor pelicule protectoare. Datorita acestui sistem este posibila inlocuirea cu usurinta a cartusului cu polifosfati. Echipamentele si substantele folosite trebuie sa se incadreze in prescriptiile Decretului 443/21.

si inlocuirea lor cu saruri de sodiu. corespunzator. Functie de dimensiune putem avea un impuls la 0. deoarece in functionare schimba chimic calciul si magneziul cu sodiul care formeaza saruri solubile. realizand o conectare electrica in paralel cu alte sisteme ca: pompe (daca debitul este constant si nu este necesara o dozare proportionala). luand in considerare faptul ca substanta vine dozata. instalatii industriale si circuite inchise. regland astfel debitul orar al pompei si implicit al substantei care se dozeaza.2. eliberand ionii de sodiu cu care sunt incarcate. 13. la care.2. sosesc impulsuri diferite. un tablou de comanda cu functii hidraulice si electrice. un rezervor de sare in care se formeaza saramura necesara pentru regenerarea rasinilor. Rasinile sunt microsfere de culoare galben-maro. Printr-un procedeu artificial acestea sunt dotate cu proprietatea de a capta ionii de calciu si magneziu. comandand un magnet care da cate un impuls pompei pentru fiecare semnal primit de la contor. Contorul este conectat la pompa dozatoare.1. in situatia in care debitul din instalatie variaza.3 .35). care activeaza un circuit intern ce recepteaza semnalele transmise de un contor. Schimbul chimic se efectueaza la trecerea apei printr-un strat de rasini continute de aparat. Acest model este prevazut cu o sonda de nivel minim pentru a evita functionarea in gol atunci cand se consuma substanta din rezervor. Dedurizatorul este alcatuit (in principal) dintr-un rezervor ce contine rasini schimbatoare de ioni.2mm. pentru dozajul solutiei si procentul de diluare al substantei in apa. Pe acest principiu (reversibilitate) se bazeaza regenerarea rasinilor dupa saturarea cu ioni de calciu si magneziu. Pentru a alege pompa dozatoare trebuie avut in vedere debitul maxim al apei de tratat si compatibilitatea dintre raportul impulsurilor emise si capacitatea pompei dozatoare. 12. Echipamentul care permite acest proces este Dedurizatorul. definit si ca SCHIMBATOR DE IONI. Rotind o maneta care este montata pe tabloul de comanda se poate varia permanent (electronic) numarul curselor magnetului sau.36). electroventile pentru reumplerea rezervoarelor. POMPE DOZATOARE PROPORTIONALE Acestea sunt similare pompelor precedente. functie de cantitatea de apa furnizata la utilizator. Deasemeni. DEDURIZATOARE Scopul dedurizarii este acela de a elimina sarurile de calciu si magneziu care produc duritatea apei si sunt la originea crustelor. la 1. reglandu-se numarul de curse ale magnetului. cu dimensiuni cuprinse intre 0. dar sunt dotate suplimentar cu un comutator care permite alegerea functionarii manuale/automate. pentru a preveni diluarea excesiva a substantelor trebuie calculat debitul necesar la pompa. care sunt mult mai solubile chiar si la temperaturi mari. conductele si armaturile aferente (Fig. De aceea. Este posibila realizarea functionarii automate a acestor pompe dozatoare. Acest contor trebuie montat pe conducta si dotat cu un tablou de comanda care furnizeaza impulsuri pentru fiecare unitate de cantitate de apa care il traverseaza. Pentru a evita functionarea in gol este recomandabil sa se monteze o sonda de nivel minim in rezervor.0 litru sau 50 litri de apa (vezi Fig. . saramura = solutie de apa cu sare in maximum de concentratie si de solubilitate). Astfel se realizeaza o dozare proportionala a substantei. ele elibereaza ionii de calciu si magneziu pentru a recapta sodiul daca acesta din urma se gaseste in solutii cu concentratie ridicata (ex.Sunt dotate cu un intrerupator pornit/oprit si cu un potentiometru reglabil pentru a regla debitul de substanta introdusa in circuit. debitul minim.25 litri.

dar este necesara o comanda de initiere a regenerarii din exterior.1.calitatea si puritatea sarii. Automatizarea este conceputa sa comande c. Cand rasina se "consuma" nu mai poate realiza schimbul ionic. eliberandu-se de ionii de calciu si magneziu si imbogatindu-se cu ioni de sodiu. colmatandu-le Capul de comanda este conceput sa comande diversele functii hidraulice fara interventii functionarea in mod automat. in acelasi timp cu apa de spalare. traversand stratul de rasini.ioni de sodiu (trec de pe rasina in apa ) R-Ca . In timpul etapei de regenerare. reda acestuia incarcatura de sodiu. Reactiile chimice din timpul procesului de dedurizare: poate furniza o cantitate de apa netratata prin intermediul unui Ca(HCO3 )2 + (R-Na) = (R-Ca) + 2NaHCO3 Unde: Ca(HCO3 )2 . In acest moment trebuie efectuata regenerarea rasinilor. tinind cont de consumul de apa precalculat sau de cel real. Functie de automatizarea diverselor faze.volumetrice . dedurizatorul nu mai furnizeaza apa dedurizata. eliberand ionii de calciu si magneziu prin intermediul valvei de comanda.cu microprocessor .debitul de varf al apei. patrunde in rezervorul de rasini de sus in jos si traverseaza stratul de rasini. al duritatii si al capacitatii ciclice d.trecand prin capul de comanda (valva hidraulica). folosite exclusiv pentru uz tehnic si e. cu timmer . dar care poate fi influentat in faza operationala de urmatoarele caracteristici: a. 13. dedurizatoarele pot fi: abmanuale.REGENERAREA Pentru regenerarea rasinilor.calitatea (puritatea) apei si raportul duritate/salinitate b. pentru a se putea efectua un nou ciclu de tratare al apei.In timpul functionarii.regenerarea este controlata de un ceas zilnic sau saptamanal. care influenteaza direct cantitatea de saramura aspirata c.automate. apa. care este deschis pe tot timpul fazei de regenerare. dar by-pass intern. numita si capacitate ciclica.regenerarea este comandata cu frecventa zilnica sau un multiplu de zile. a unui dedurizator este un parametru tehnic calculat in faza de proiectare. cu care se programeaza ziua si ora de regenerare.regenerarea este comandata exclusiv in baza cantitatii de apa furnizata industrial la utilizator.bicarbonat de calciu R-Na . asa incat apa are aceleasi caracteristici de duritate atat la intrarea in dedurizator cat si la iesire. daca volumul de apa furnizat a ajuns la capacitatea ciclica pentru care afost dimensionat dedurizatorul . care poate determina eventualele scapari de apa netratata d.ioni de calciu (trec din apa pe rasina ) NaHCO3 -carbonat acid de sodiu Fazele REGENERARII sunt urmatoarele: 12345spalare in contracurent aspirare de saramura spalare lenta spalare rapida reumplerea cu apa a rezervorului de saramura Capacitatea de schimb a rasinilor. dar cu posibilitatea interventiei automate pentru efectuarea unei noi regenerari. care poate reduce capacitatea de schimb a rasinilor. Saramura.toate functiile sunt programate automat.pentru masinile de preparat cafea sau pentru masinile de spalat semiautomate . in baza consumului de apa prevazut.presiunea de exercitiu. se aspira saramura prin intermediul unui sistem hidraulic dotat cu ejector dintr-un rezervor unde s-a introdus sare si apa in concentratie maxima posibila.

Sistemul de autodezinfectie GEL are posibilitatea de a inversa polaritatea electrozilor la fiecare faza de regenerare.f. ci are implicatii negative si in alte domenii de utilizare cu consecinte directe si indirecte de marire a costurilor.37) 13.Durata mai mare de viata a aparatelor electrocasnice (masini de spalat. spalatoare) De asemenea. care garanteaza protejarea rasinilor impotriva proliferarii bacteriilor.Robinetii raman stralucitori si isi pastreaza culorile.2. Avantaje date de folosirea apei tratate (dedurizate): a. dar care pot deveni periculoase pentru sanatate atunci cand se dezvolta in mod necontrolat.triplex . pentru a putea furniza in permanenta apa dedurizata g. nu mai prezinta zone mate e.Sticlaria devine stralucitoare.3. si este declansat in momentul efectuarii fazei de aspiratie a saramurii.C. fara a folosi inalbitor c.12.Curatarea porilor din pielea umana b. Fazele successive de eliminare a apei reziduale la canal din timpul procesului de regenerare al rasinilor.Economie de substante pentru igiena personala d.duplex . dezinfectarea automata a rasinilor utilizate si furnizarea unei ape potabile cu caracteristici optime. cu culori vii. care nu mai sunt afectate de depunerile de c. in multe instalatii de uz tehnologic. 4 zile. 13.Randament mai bun in toate operatiunile de curatare Economii rezultate din folosirea apei dedurizate: a. AUTODEZINFECTAREA RASINILOR Are scopul de a realiza o dezinfectare a rasinilor in timpul efectuarii fiecarei regenerari. montati pe conducta de legatura dintre valva hidraulica de comanda si rezervorul de saramura. miscelatoare.3. deoarece produsul regenerant ECOGEL este deja aditivat si. AUTODEZINFECTAREA PRIN SISTEM ECOGEL Noile dedurizatoare ecologice ECOLUX si ECOKAL nu necesita un sistem separat de autodezinfectie.Costuri mici de intretinere pentru boiler. elimina clorul in exces.70% mai putin) calcar intre fibre f.compus din trei dedurizatoare. . serpentine pentru producerea A.in clor in stare gazoasa libera cu inalte proprietati dezinfectante. nemaiprezentand zone matuite d. care prevad efectuarea automata a regenerarii la max.DOMENIUL DE FOLOSIRE Duritatea apei nu este responsabila numai de producerea crustelor. Operatia este obligatorie pentru apa potabila folosita pentru uz casnic.Rufele raman albe. de preparat cafea.S.Consumuri scazute de detergenti si alte produse folosite in igiena personala (cu b.Durata de viata mai mare a tesaturilor.In principiu are loc transformarea unei mici cantitati de clorura de sodiu . 50 .compus din doua dedurizatoare cu functionare in paralel si alternativ. 13. la fel cel al legumelor si fructelor f.1. robineti. Operatia este facilitata de emiterea unui curent continuu de tabloul de comanda.AUTODEZINFECTAREA PRIN ELECTROLIZA Este un sistem alcatuit din doi electrozi de titan. fara impuritati. conducte. din care doua infunctiune si un al treilea in asteptare pentru a-l inlocui pe cel care se va afla in faza de regenerare 13. datorita formulei .2. apa furnizata ulterior de dedurizator fiind potabila. apa dedurizata este indispensabila. evitand depunerile saline care i-ar micsora eficacitatea (Fig.Gustul ceaiului si al cafelei este mai bun.3.sare dizolvata in apa din saramura -. Pentru dedurizatoarele de uz domestic este necesar sa se respecte dispozitiile DMS 443/21. pentru a evita proliferarea (dezvoltarea) bacteriilor prezente in cantitate admisa in apa potabila.1990.

. trebuie sa avem o duritate reziduala la iesirea din dedurizator de 15ºF) 3. deoarece produsul regenerant ECOGEL este deja aditivat si..Locuinte de lux -vile. 28 l/min/apartament d). Pentru toate calculele se va lua intotdeauna in consideratie duritatea totala.Locuinte de lux .exprimata in grade franceze 2..autodezinfectie.. ....4.4 DEBITUL MAXIM Acesta trebuie sa satisfaca cererea de apa in momentul in care majoritatea utilizatorilor consuma simultan apa. 28 l/min/apartament In realitate consumul este mai mic si se ia in calcul un factor statistic. Daca nu se cunoaste numarul de persoane /apartament..25 m3/om/zi -. se va lua in calcul o medie de 4 persoane/apartament.. fara a se face distinctie. sunt date debitele de varf teoretice in cazul in care in toate apartamentele se deschid robinetii: a)....Locuinte medii c. Calculul duritatii efective de tratat pentru apa de uz potabil: Ex... 13. dar in anumite cazuri (apa potabila) trebuie efectuata o amestecare intre apa dedurizata si cea dura.Debitul maxim si debitul de varf solicitat la utilizator 13.DURITATEA APEI DE TRATAT Poate fi masurata cu kit-ul GEL.4.. poate fi furnizata la valoarea de 0ºF. dar ne putem baza pe valorile urmatoare: a..Duritatea apei de tratat ..4...1. tinand cont ca in faza de regenerare acesta nu poate furniza apa dedurizata ci numai apa dura.DURITATEA CERUTA Apa tratata de o instalatie de dedurizare.250 l/zi/persoana = 0. Pentru locuintele noi se vor respecta normele UNI 9182/87 (Italia) Pentru locuintele vechi. 12 l/min/apartament b)..4.. deoarece tratamentul de dedurizare actioneaza asupra tuturor sarurilor care provoaca duritatea.Locuinte normale.150 l/zi/persoana = 0... 13.Locuinte medii.. cu servicii duble .400 l/zi/persoana = 0..CONSUMUL ZILNIC Trebuie stabilit pentru autonomia dedurizatorului intre doua regenerari.4 m3/om/zi Inmultind aceste date cu numarul de persoane se va afla consumul zilnic total.Consumul zilnic de apa 4. calculul precedent este satisfacator.. In acest fel se reduc costurile si se simplifica operatiile de intretinere. denumit coefficient de simultaneitate.2.Locuinte normale . datorita formulei sale speciale.Hoteluri. care corespunde procentului pentru ..15º F = 20º F Deci: -Duritatea apei la intrarea in dedurizator = 35º F -Duritatea apei potabile (reziduala) = 15º F -Valoarea duritatii de tratat = 20º F 13. denumita si "APA DULCE". . 13.. Consumul de apa este variabil in timp. DIMENSIONAREA DEDURIZATOARELOR Trebuie luati in considerare urmatorii parametrii: 1. cu servicii singulare . spitale etc. 18 l/min/apartament c). .4.3. Este important ca operatia de regenerare sa se efectueze cand nu avem consum (noaptea).. In continuare. fara a fi prezente caderi de presiune sau de flux. In acest caz va trebui luata in considerare diferenta de duritate dintre apa de tratat si apa furnizata si nu duritatea apei de la intrarea in dedurizator. Duritatea apei la intrare = 35º F 35º F ... se efectueaza regenerarea si dezinfectia in acelasi timp.Duritatea ceruta la iesirea apei din dedurizator (daca este vorba de apa potabila.15 m3/om/zi b. asa incat duritatea reziduala sa nu fie mai mica de 15º F.

apartamente = Debit maxim teoretic 28 l/min x 20 = 560 l/min Debit maxim teoretic x coef.5. procent care descreste cu cresterea numarului de utilizatori. putand alege un dedurizator corespunzator dar la un pret si cu dimensiuni mai reduse. cele 33% din debitul maxim de apa (196 l/min) reprezinta 64. vom obtine debitul maxim efectiv.m 3 / 6 ºF. Exemplul 1 : Locuinte normale . deoarece diferenta de debit de apa trece prin by-pass. functie de numarul de persoane si de duritatea apei. servicii singulare Debit/apartament x Nr. 1-Calculul modelului dedurizatorului functie de capacitatea.66 l/min.20. In exemplul 2 .SIMULTANEIT.15 m 3 /zi/persoana = 1.In realitate consumul este mai mic si se ia in calcul un factor statistic. Acest lucru este valabil in cladiri cu un numar de apartamente mai mare de 15 . Nr.8 m 3 /zi Consum zilnic total x Diferenta duritati = Capacitatea ciclica/zi (Dintrare . in litri. care corespunde procentului pentru numarul maxim de robineti care se deschid simultan. duritatea apei la intrarea in dedurizator de 39º F.Diesire ) 1.8 apartamente. deoarece descreste probabilitatea de deschidere simultana (Tabelul 8) Tabelul 8.calculul debitului maxim efectiv NR.47) cu numarul de apartamente si cu coeficientul de simultaneitate. respectiv de 131 l/min in loc de 196 l/min.8 m 3 x 24ºF (39-15) = 43.12 persoane. cele 15º F duritate reziduala (pentru apa potabila) reprezinta 33% din duritatea initiala.m 3 Capacitate ciclica/zi / Capacitate ciclica/1l rasina = Cantitate(in l) rasina 43. Pentru instalatii mici. Inseamna ca o treime din cantitatea de apa nu trece prin dedurizator ci prin by-pass. Este necesar sa se cunoasca criteriile fundamentale pentru calculul dedurizatorului.46 (46%) = 44.simultaneitate = Debit maxim efectiv 560 l/min x 0. 13. APARTAMENTE COEF. % 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 100 65 60 57 53 51 48 46 45 44 11 14 16 18 20 25 30 40 50 NR.4.SIMULTANEIT. ALEGEREA DEDURIZATORULUI In GUIDACQUA sunt prezentate tabelele pentru alegerea corecta a dedurizatorului.APARTAMENTE COEF.va rezulta: . % 42 39 37 36 35 32 30 27 25 Inmultind debitul dintr-un singur apartament (fig.35 (35% ) = 196 l/min Nota: pentru a obtine apa la duritatea de 15 F. a rezervorului de rasini Date de calcul: 3 locuinte.apartamente = Debit maxim teoretic 12 l/min x 8 = 96 l/min Debit maxim teoretic x coef. apa care trece prin by-pass nu se ia in calcul. Factori de simultaneitate ptr. o parte din apa trece prin by-pass fara a traversa dedurizatorul.16 l/min Exemplul 2 : Locuinte normale cu cerere mare de apa (hoteluri) . denumit coefficient de simultaneitate.simultaneitate = Debit maxim efectiv 96 l/min x 0.2 ºF. uz potabil (15º F) la iesirea din dedurizator.2 l Alegand o frecventa de regenerare la 2 zile. ceea ce inseamna ca va fi ales un dedurizator cu debit inferior.2 ºF.20 apartamente Debit/apartament x Nr.m 3 = 7. In cazul unei ape cu 45º F duritate la intrare. in scopul unei alegeri cat mai exacte functie de conditiile specifice de functionare.persoane x Consum zilnic/persoana = Consum zilnic total 12 x 0.

dedurizatorul ales este corespunzator. pe rufe.simultaneit. va rezulta: 60 ºF.60 (60%) = 21. deoarece regenerarea foarte frecventa a rasinilor duce la scurtarea duratei de viata a acestora si la scaderea randamentului. care nu necesita rezervoare pentru asigurarea timpului de contact.apartamente x Nr. = Debit maxim efectiv 36 l/min x 0. Neutralizarea este realizata de mase filtrante pe baza de dolomita. sau chiar spargerea conductelor daca nu se intervine in timp util. deoarece debitul de varf al modelului DECALUX 10 este mai mic decat debitul de varf efectiv solicitat de utilizator.p. Filtrele de neutralizare sunt alcatuite dintr-un rezervor care contine masa neutralizanta si un tablou de comanda.m 3 ( Capacitate ciclica necesara) Modelul care corespunde este DECALUX 20. functie . cu capacitate ciclica de 120 ºF.iesire) = Capacitate ciclica 2. cu efect de colorare in galben-roscat a apei. NEUTRALIZATORI Apa care are o duritate foarte mica (5-6 F) si/sau are o cantitate mare de bioxid de carbon este la originea proceselor de coroziune a conductelor. Coroziunea tevilor de transport a apei provoaca pete inestetice pe obiectele sanitare.2 l x 2 = 14. In acest scop se pot folosi instalatii de dezinfectare cu UV. In amonte de punctual de miscelare se va instala obligatoriu un filtru de siguranta (poz. similar cu cel al dedurizatorului pentru spalarea automata periodica. ca efect al coroziunii produse neutralizarea bioxidului de carbon in exces.total personae 4 x 4 = 16 x Consum zilnic/pers. Debitul de varf pentru DECALUX 15 este de 23 l/min. colorare care este evidentiata dupa deschiderea unui robinet care a fost mult timp inchis si se diminueaza in timp (dupa o scurta perioada de la deschiderea robinetului).persoane/apart. sau instalatii de clorurare cu pompa dozatoare proportionala. 2-Calculul modelului dedurizatorului functie de capacitatea ciclica Date de calcul: 4 apartamente normale.m 3 Alegand o frecventa de regenerare de 2 zile.38). = Consum zilnic total Nr.theoretic pe care il poate furniza dedurizatorul. obtinandu-se o reglare corecta si evitand obtinerea la iesire a unui exces de saruri care produc duritate (vezi Fig. pentru a realiza o miscelare a apei . duritatea apei de tratat la intrare 40º F. bacteriologic.5-DEPURAMATIC) In acelas timp. 4 persoane pe apartament. 12 l/min x 3 = 36 l/min Debit maxim teoretic x Coef.15m 3 /zi/pers. mai mare decat cel maxim solicitat. Acestea se depun ca "film" protector. Uz potabil (15ºF duritate reziduala la iesire) Nr.6 l/min Deci.m 3 x 2 = 120 ºF. rezulta ca modelul DECALUX 20 este corect ales. se recomanda sa se completeze instalatia cu un post de dezinfectie . care lasa in solutie mici cantitati de substante si maresc duritatea apei. Este obligatoriu sa se verifice masa neutralizanta odata pe an. Alegand o regenerare in fiecare zi. 14. pentru a stopa coroziunea deja prezenta in aval de filtrul neutralizator. modelul corespunzator ar fi DECALUX 10. Nota: Este indicat sa folosim solutia cu regenerarea rasinilor in fiecare zi numai in cazul aplicatiilor comerciale sau economice. care provoaca coroziunea instalatiei Tratamentul de neutralizare trebuie completat si urmat intotdeauna de dozarea de substanta pentru conditionare si depunerea de pelicule protectoare.7. sa se complecteze cantitatea consumata sau sa se inlocuiasca toata masa.total personae 16 x 0. pentru a fi sigura d.4 m 3 /zi Consum zilnic total x Duritate (intrare . La instalarea filtrului de neutralizare trebuie sa se prevada un by-pass suplimentar.4 m 3 /zi x 25 ºF(40 -15) = 60 ºF. = Nr. cu rezervorul de substanta si cel de contact.d. cu posibilitatea de evacuarea la golire a oxizilor de fier sau altor impuritati retinute sau acumulate. Scopul utilizarii procesului de neutralizare este dub lu: abde a retine oxizii deja prezenti in apa.apartamente = Debit max. = 2. impiedicand noile depuneri si curatand lent instalatia. cu o capacitate ciclica de 60 ºF.v.m 3 . Efectuand verificarea si in functie de debitul de varf.4 l rasina Modelul corespunzator este DECALUX 15 (care contine 15 l rasina) Este necesar sa verificam si corespondenta dintre debitul de varf probabil si debitul maxim Debit/apartament x Nr.m 3 .

CRUSTE CALCAROASE Sunt provocate de precipitarea sarurilor de calciu si magneziu. Cel mai edificator exemplu se intalneste in cazul preparatoarelor ACS pe gaz si in cazul microcentralelor. fara o protectie chimica suficienta. Cand nu se efectueaza actiuni de prevenire . in timp ce folosirea substantei in exces. rezistenta de boiler. a presiunii si a vitezei de circulatie a apei in instalatie. verificandu-se compatibilitatea acesteia cu materialele instalatiei (in special metalul). fiind functie de caracteristicile apei. 15. Daca substanta nu este corespunzatoare. nu mai furnizeaza apa calda la debitul si la temperatura dorita. suntem constransi sa intervenim in situatii limita pentru a reda functionarea normala a instalatiilor. de diversele tipuri de utilizari care provoaca depunerea anumitor saruri. urmata de o spalare abundenta cu apa. preparator ACM. din cauza depunerilor. pentru a nu deteriora metalul. care va favoriza noile depuneri de calcar si aparitia de procese corozive. putand fi periculoase pentru sanatate si scurtand durata de viata a instalatiilor. la putin timp dupa interventie. avand posibilitatea de a intrerupe procesul cand depunerile sunt eliminate. CRUSTE DE CALCIU SI SILICIU .POMPE DE DEZINCRUSTARE SI PRODUSE CURATITOARE In interiorul instalatiilor. In acest scop. pentru a mentine constant efectul de eliminare a crustei. functie de necesitati. a instalatiei de conditionare sau a eventualelor instalatii de dezinfectie se va calcula debitul maxim efectiv al instalatiei (vezi punctul 13. in raport de temperatura si concentratie. Daca curatarea (spalarea chimica) a instalatiei nu este efectuata cu componente si produse adaptate. alge 15. cu inversarea sensului de circulatie a substantei de curatare.(Fig. consecintele pot fi negative. Putem avea urmatoarele tipuri de depuneri: 1. se va alege substanta .1. functie de variatia temperaturii. Daca interventia se efectueaza asupra unei parti demontabile si inspectabile a instalatiei (Ex: serpentina de boiler.cruste calcaroase 2. apoi o neutralizare. in cazul in care apa de circulatie nu este corect tratata. Caracteristicile depunerilor sunt diverse. Pentru alegerea dimensionala a filtrelor neutralizatoare.bacterii ale fierului si/sau reducatoare de sulf 5.oxizi de fier si/sau magneziu 4. Este recomandabil sa se efectueze o dezincrustare.39) In timpul efectuarii dezincrustarii trebuie tinuta sub control formarea de spuma (datorata CO2 ). Solutia tehnologica propusa de GEL este cea cu pompa. timpul de curatare este mai mic si raman portiuni cu cruste neeliminate.4. repetata. dar in caz contrar pot apare situatii in care operatiunile se repeta de mai multe ori.4. care dupa 6 luni sau un an. va avea ca rezultat degradarea metalului.2.cruste de calciu si siliciu 3.substante organice. apar depuneri de natura diversa care afecteaza functionarea normala.Este obligatoriu sa se verifice masa neutralizanta odata pe an. 15. Functie de depunerea din instalatie care trebuie curatata. Chiar si la variatii mici de temperatura apar reduceri in fluxul de circulatie al apei si se diminueaza capacitatea de schimb (ex: transfer in schimbatoarele de caldura). toate substantele GEL contin un indicator de virare (de schimbare a culorii). pot apare daune ireparabile. schimbator de caldura. Daca nu sunt utilizate substante si echipamente adaptate si corespunzatoare. condensator de frigider) putem alege un echipament corect.de la dedurizatoare). sa se complecteze cantitatea consumata sau sa se inlocuiasca toata masa. pentru a nu apare degradare sau coroziune.

15.pentru eliminarea depunerilor poroase (incrustatiile calcaroase care constituie amorsa de depunere a bacteriilor si favorizeaza dezvoltarea acestora).SUBSTANTE ORGANICE SI/SAU MUCILAGINOASE Sunt prezente in special in interiorul circuitelor de racire a apei folosite pentru conditionarea aerului. Este obligatoriu ca la terminarea operatiunii de dezincrustare sa se efectueze neutralizarea . Parametrii referitori la debit si la inaltimea de pompare trebuie sa fie corespunzatori instalatiei de curatat. eliminand depunerile din diversele puncte si permitand evacuarea gazelor care se formeaza in timpul . cu caracteristici acide si bazice. unde temperatura foarte mare provoaca depuneri nu numai de calciu ci si de siliciu. OXIZII DE FIER SI/SAU MANGAN Sunt provocati de prezenta fierului si manganului in apa.40). Produsele folosite pentru spalarea chimica sunt acizi cu concentratie inalta. fiind necesara folosirea alternativa de substante dezincrustante pentru calciu si siliciu. Este necesara o interventie combinata cu substante acide. Pentru eliminare se vor combina tratamentele de tip dezinfectant .de multe ori mai periculosi decat substantele folosite. De asemenea . 15. 15. POMPE PENTRU CURATARE (SPALARE CHIMICA) Aceste echipamente sunt realizate din materiale rezistente la actiunea substantelor foarte agresive. provoaca coroziuni ale metalului.si de tip chimic . rezervorul trebuie sa aiba volumul necesar pentru obtinerea solutiei si pentru a se putea efectua un numar suficient de cicluri de circulatie in instalatie.15. Tipul de tratament este greu de identificat.pentru bacterii . altfel. consumand energie si accelerand procesele de coroziune. atat bazice cit si acide. Apar depuneri filamentoase care obtureaza circulatia apei si micsoreaza schimbul termic. Un caz mai des intalnit il constituie bacteriile anaerobe care.3. Sunt dificil de identificat si de eliminat.5. rezistand si la actiunea vaporilor rezultati in urma procesului de spalare chimica . la presiuni si temperaturi mari. deoarece poate fi atacat si materialul instalatiei (care are in compunere fier). operatiunea de curatare efectuandu-se eficient la cald. dezinfectanti energici si antivegetativi (Fig. Cazul cel mai dificil il reprezinta depunerile stratificate. In anumite cazuri se asociaza si depunerea de cruste calcaroase.6. cand temperaturile de lucru sunt inferioare valorii de 40ºC. 15. care trebuie folositi cu atentie si competenta. metalul va fi distrus rapid din cauza aciditatii remanente. CRUSTE DE CALCIU SI SILICIU Sunt prezente in primul rand la cazanele cu abur. pentru a evita distrugerea definitiva a instalatiei. reducand sulfatii in sulfuri (sarurile acidului sulfuric).4. Exista si posibilitatea inversarii fluxului (Brevet GEL). BACTERII ALE FIERULUI SI BACTERII CARE REDUC SULFUL Sunt alcatuite din colonii de bacterii ale fierului care se fixeaza in interiorul instalatiei cind intalnesc depuneri poroase de care se ancoreaza. atat din componenta apei cat si rezultati in urma procesului de coroziune. depasind limitele normale si afectand functionarea cazanului. care accelereaza procesul de curatare. sau in instalatii mixte de incalzire si conditionare a aerului (cu ventilo-convectoare).2.

Instalatiile sunt alcatuite din materiale si componente diferite. in Legea 46/90 si in Normele UNI-CTI 8065 (Italia) In cazul instalatiilor cu calorifere din aluminiu.UNI-CTI 8065) Pentru o corecta aplicare se vor respecta schemele din Fig. PROTEJAREA INSTALATIILOR Trebuie aplicate principiile legilor mentionate (46/90. introduse in instalatie.21. aceste probleme cauzeaza micsorarea randamentului. Pompe GEL BOY C 130 16.p. Fig. In afara de protectia anticrusta si anticoroziva. nu numai in cazan. Un caz deosebit apare atunci cand. dupa care se va introduce produsul mentionat. obturatii ale corpurilor de incalzire. este recomandabil sa se efectueze mai multe spalari cu apa curata.Curatarea instalatiilor (spalarea chimica) 2. este avantajos sa se foloseasca apa partial dedurizata pentru umplerea si complectarea cu apa a instalatiei de incalzire. care prezinta probleme de randament sau dezechilibre intre diferitele zone sau etaje. 16. eliminand depunerile prin sfaramare si punandu-le in circulatie sub forma de suspensie. datorita vechimii sau a viciilor din instalatie. se vor efectua tratamentele protective stipulate de lege. Tratamentul trebuie efectuat ANUAL. formarea depunerilor calcaroase este in general mica si se concentreaza in punctual cu temperatura cea mai mare. Tratamentul apei folosita in instalatiile de incalzire este OBLIGATORIU si este prevazut Interventiile se pot clasifica in urmatoarele tipuri: 1.41.41 si 42). la instalatiile cu radiatoare din aluminiu. In cazul instalatiilor casnice.P. iar instalatia se va goli la 2 ani.se vor lua in considerare urmatoarele: a. In acest caz protectia se va efectua introducand in instalatie substanta GEL RADIALL. Pentru calculul aproximativ al apei din instalatie.al circulatiei apei. le pune in contact si iau nastere procese de coroziune care formeaza oxizi. in procent de 25 % din volumul total de apa din instalatie. aplicand schema de la Fig. ale conductelor si cazanelor. a aparitiei zgomotelor. dar si a celor noi incorect exploatate.Instalatii autonome monofamiliale : 80-100 l apa (total) . a coroziunii. care se lasa sa circule cateva ore. Acestia se depun in punctele cele mai defavorizate d. Datorita faptului ca instalatiile de incalzire lucreaza in circuit inchis. SPALAREA CHIMICA A INSTALATIILOR In cazul instatiilor vechi. Se lasa sa circule in instalatie. sau facand spalare chimica in instalatiile vechi.23 sau 24 care indica obligatia folosirii dedurizatorului sau nefolosirea acestuia. cu consecinte in formarea depunerilor. substanta mentionata protejeaza si impotriva zgomotelor si a formarii gazelor. in procent de 3-5 % din volumul total de apa.puncte si permitand evacuarea gazelor care se formeaza in timpul spalarii chimice (Exemple de pompe pentru dezincrustare in Fig. putand fi apoi evacuate la golirea instalatiei. Pana sa se manifeste vizibil. cu consecinte in cresterea costurilor de exploatare si dificultati in a avea in toata instalatia o comportare omogena si o temperatura optima.. circuland. functie de caracteristicile apei si de puterea termica a instalatiei. In cazuri deosebite este necesara repetarea procesului de spalare chimica pentru a obtine eficienta dorita. In cazul instalatiilor vechi sau zgomotoase.42.22. timp de 2-5 saptamani.2. dand nastere unor procese de coroziune numite "coroziuni de depunere".1. deci la cazan. daca aceasta este noua. sunt necesare completari repetate cu apa.Protectia instalatiilor noi sau a celor aflate in functiune 3.Protectia impotriva inghetului 16. tratamentul se face cu substante BOILER CLEANER R.v.d. Apa din instalatie. avand consecinte in micsorarea randamentului. La terminarea procesului de spalare chimica.D. daca apa nu este corect tratata pot apare coroziuni cu formarea de gaze care produc vibratii si zgomote.. Protejarea unei instalatii noi sau aflata in functiune se poate efectua prin intermediul folosirii substantei BOILER CLEANER A. cand aceasta este in functiune. SUBSTANTE PROTECTOARE PENTRU INSTALATIILE DE INCALZIRE Apa care circula in instalatiile de incalzire sta la originea proceselor de formare a crustelor. deoarece apar depuneri masive de calcar chiar si in instalatie. pana la eliminarea completa a inconvenientelor. fiecare cu caracteristici proprii. Pompa GEL BABY 13 Fig. unde dedurizatorul este deja prezent pentru tratarea apei de uz potabil.21 si considerand ca filtru pe cel instalat in amonte de dedurizator.

detergentii. pesticidele si ierbicidele c.90 (Italia). insecticide ierbicide. ECHIPAMENTE FOLOSITE PENTRU TRATAREA APEI DE BAUT Apa de baut reprezinta 2% din totalul apei folosite in uz casnic iar cea folosita la bucatarie 6-7%. uleiurile. cu cea de dezinfectare a unei lampi cu raze UV. spalarea fructelor si legumelor) schemele prezentate la punctul 7. caolina ( provenite din coroziunea tevilor). furnizand apa cu o calitate optima.Sterilizare. Scopul acestui tratament este furnizarea de apa la un robinet separat. cu un continut salin redus. pana la dimensiunea de 20 nanometri b. sau al instalatiilor cu panouri solare. suplimentar efectuand si filtrarea apei. Sistem multiplu cu osmoza inversa GELPURFILTER SL 90 17.b. Alternativa de golire a instalatiilor nu este recomandabila.Instalatii cu radiatoare din otel sau aluminiu : 10 l apa/1. datorita inmagazinarii indelungate sau expunerii la soare. gatit. virusi). realizata de carbonul activ care elimina clorul. al hotelurilor care functioneaza intermitent. in timpul transportului. datorita faptului ca bacteriile. poate deveni periculoasa pentru sanatate. plumb. Periodic. care pot fi prezente in cantitati reduse datorita avariilor chiar si in apa din retea. cuburi de gheata. sistemele cu osmoza inversa au capacitatea de a reduce intre 50-95 % din concentratia diverselor substante continute de apa.44. Acest sistem are capacitatea de a retine si impuritatile de natura chimica si bacteriologica. 17. deoarece este laborioasa si favorizeaza procesele de coroziune. care in faza finala realizeaza o dezinfectare si o sterilizare a apei stocate in vasul tampon si a celei din retea.Instalatii cu radiatoare din fonta : 15 l apa/1. Sistemul este dotat si cu o lampa cu raze UV. datorita epuizarii cartuselor filtrante sau a lampii cu UV. PROTECTIA CONTRA INGHETULUI In cazul in care instalatiile nu functioneaza continuu.Dezinfectare. Filtru sterilizator GELPUR FILTER S .GELPURFILTER SL 90 Apa minerala. cand temperatura scade sub zero grade Celsius. zinc. functioneaza pe principiul osmozei inverse si corespund DMS 443/21. Fig. initial in cantitate mica.. Este cazul tipic al locuintelor de vacanta. conectand teava de apa potabila la robinetul aparatului. in raport de care se va alege concentratia substantei ANTIGEL. protectii eficiente.000kcal/h c. in afara de clor sau diferite gusturi neplacute care sunt tratate la sistemul de distributie centralizat. Acestea au un set combinat (filtrare + dezinfectare). datorita faptului ca se afla in permanenta sub control. se folosesc aparate suplimentare. aparate de dezumidificarea aerului. nitrati si nitriti (periculosi pentru batrani si copii). Un tablou de comanda electronic blocheaza functionarea aparatului in situatia in care este necesara inlocuirea componentelor . SISTEM MULTIPLU CU OSMOZA INVERSA .3. Aplicatii: baut. trebuie efectuat un tratament cu substante antiinghet care contin si inhibitori de coroziune. Fig. gatit. realizata de lampa cu UV. se va verifica concentratia antigelului din apa pentru a avea siguranta unei Concentratia maxima recomandata este de 30%. Aparatele prezentate la punctul 17. asigurata de carbonul activ. retine toate impuritatile si particulele continute in apa. FILTRE STERILIZATOARE Sunt filtre care combina actiunea functiilor de filtrare. care elimina impuritatile microbiologice (bacterii. sau substantele prezente in cantitate mica cum ar fi : compusi organici. spalare fructe si legume. chiar inaintea robinetului unde este realizat consumul final. 17. ACTIUNI REALIZATE DE ACESTE APARATE: a. Uneori.Filtrare. datorita gustului neplacut si a unor avarii accidentale care pot apare si care pot afecta sanatatea. produsele organice. de temperatura de siguranta aleasa impotriva inghetului. libera de incluziuni chimice si microbiene. Filtrul se instaleaza sub spalatorul de la bucatarie.2.000kcal/h 16. clor. preparare ceai si cafea. nu permit acest neajuns . Se vor folosi pentru apa de uz potabil (baut. sau cand utilizatorii nu sunt permanenti. Cantitatea de substanta folosita este functie de volumul de apa din instalatie.1.12. prolifereaza.1. detergenti.43. In raport de calitatea apei si presiunea de lucru. care sa fie filtrata.

persoane x Consum zilnic/persoana = Consum zilnic total 12 x 0.vile 28 l/min/apartament Locuinte cu consum simultan mare(hotel. va rezulta ca modelul DECALUX 20 este corect ales.teoretic 12 l/min x 3 = 36 l/min Debit max.2 l rasina Daca alegem regenerarea la 2 zile : 7. ceea ce inseamna ca dedurizatorul este corect dimensionat. m 3 Capacitate ciclica zilnica / Capacitatea 1 l rasina = Cantitatea de rasina din dedurizator 43..15 m 3 /zi/om = 1. duritatea apei la intrarea in dedurizator = 40° F.2 ºF.persoane/apartam.12 persoane.15 m 3 /zi/om = 2. duritatea apei la iesire din dedurizator = 15° F (uz potabil) Nr.8 m 3 /zi x 24º F (39ºF-15º F) = 43.15 m3/zi/persoana 0.total persoane x Consum zilnic /persoana = Consum zilnic total 16 x 0. modelul ar fi DECALUX 10 (capacitate zilnica de 60 ºF. m 3 / 6 ºF. B.2 ºF. 4 persoane pe apartament. TABELE DE DIMENSIONARE A ECHIPAMENTELOR Consum zilnic de apa pentru fiecare persoana Locuinte normale 150 l/zi/persoana Locuinte medii 250 l/zi/persoana Locuinte de lux 400 l/zi/persoana Debitul maxim consumat pe apartament Locuinte cu un singur serviciu apa 12 l/min/apartament Locuinte medii cu doua servicii apa 18 l/min/apartament Locuinte de lux . efectiv 36 l/min x 0. duritatea apei de intrare = 39º F. = Nr.simultaneitate = Debit max.40 m3/zi/persoana CALCULUL MODELULUI DEDURIZATORULUI FUNCTIE DE CAPACITATEA REZERVORULUI DE RASINI Date de calcul: Locuinte normale .de apartamente = Debit max.6 l/min Debitul max.2 l rasina x 2 zile = 14. m 3 /l = 7.60(60%) = 21.m 3 ).m3 x 2 zile = 120 ºF. deci mai mare de 21.8 m 3 /zi Consum zilnic total x Duritate(intrare . m 3 Daca alegem o regenerare la fiecare doua zile vom obtine: 60 ºF.instantaneu asigurat de DECALUX 15 este de 23 l/min.spital) 28 l/min/apartament Coeficientul de simultaneitate folosit pentru calculul debitului efectiv Numar de apartamente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ACoeficient de simultaneitate (%) 100 65 60 57 53 51 48 46 45 44 Numar de apartamente 12 14 16 18 20 25 30 45 50 Coeficient de simultaneitate (%) 42 39 37 36 35 32 30 27 25 0.iesire) = Capacitate ciclica zilnica 1.teoretic x Coef.18. spre deosebire de modelul DECALUX 10.4 l rasina Modelul corespunzator va fi DECALUX 15 (care contine 15 l rasina) Trebuie efectuata neaparat verificarea debitului de varf (maxim) si trebuie comparat cu debitul maxim asigurat de dedurizator Debit pe apartament x Nr.CALCULUL MODELULUI DEDURIZATORULUI FUNCTIE DE CAPACITATEA CICLICA Date de calcul: 4 apartamente. deci modelul corespunzator ar fi DECALUX 20 (cu capacitatea ciclica de 120 ºF.total persoane 4 x 4 = 16 Nr. uz potabil -15º F la iesirea din dedurizator Nr.25 m3/zi/persoana 0.m 3 ) Verificand debitul de varf instantaneu. al carui .4 m 3 /zi Consum zilnic total x Duritate (intrare -iesire) = Capacitate ciclica 2.m 3 .apartamente x Nr.6 l/min. Daca alegem regenerarea zilnica.4 m 3 /zi x 25 ºF(40º F-15º F) = 60 ºF.

Verificand debitul de varf instantaneu. spre deosebire de modelul DECALUX 10.200 de cicluri de regenerare.fara restaurant 260 Hoteluri.000 .toate camerele cu dus (pe pat/om) . va rezulta ca modelul DECALUX 20 este corect ales. CONSUMURI MEDII ZILNICE (IN LITRI) PE PERSOANA Spitale (pe pat/om ) 260 Policlinici ( pe pat/om ) 300 Hoteluri.cu internat 140 Cazarme (pe persoana) 85 Inchisori (pe persoana) 55 Scoli (pe elev) 25 Birouri (pe persoana) 55 Laboratoare (pe ocupanti) 45 Sali de spectacol (pe spectator) 15 WC-uri publice cu spalare intermitenta (numar/ora) 50 .1. al carui debit de varf instantaneu este mai mic decat cel necesar.fara restaurant 180 Hoteluri. deoarece rasinile isi pierd randamentul in timp si scade durata de viata a acestora. Nota: este recomandabil sa se utilizeze regenerarea zilnica doar in cazul aplicatiilor de uz comercial sau economic. Durata de viata a rasinilor este intre 1.cu servicii comune (pe pat/om) 80 Licee (pe persoana) .toate camerele cu baie (pe pat/om) .