UNIVERSITATEA "BABEŞ-BOLYAI" CLUJ NAPOCA

Facultatea stiinta Mediului Specializarea: stiinta Mediului

LUCRARE DE LICENŢĂ

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A UNUI SISTEM DE CANALIZARE ŞI STAŢIE DE EPURARE APE UZATE
Cluj-Napoca 2008 UNIVERSITATEA " BABEs-BOLYAI " CLUJ-NAPOCA

CUPRINS I. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, conform Odinul MAPAM nr. 860/2002...............................pag. 1 I:1.Clasificarea dupa impactul asupra mediului...................................................pag. 1 I.2. Etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului.............................................................................................pag. 5 I:3. Etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului............................pag. 7 I.4. Etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului..............................................................................................pag. 8 I.5. Informarea si participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului............................................................................pag. 9 I.6. Ghid metodologic privind etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului...........................................................pag. 11 I.7. Ghid metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare...................................................pag. 12 I.8. Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra

mediului...........................................................................................................pag. 13 I.9. Ghid metodologic privind etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.........................................pag. 15 II. SITUAŢIA APELOR UZATE................................................................................pag. 17

III. STUDIU DE CAZ - EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
A UNUI SISTEM DE CANALIZARE sI STAŢIE DE EPURARE APE UZATE.................................................................................................................... pag. 19 III.1.DATE 19 III.2. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII........................................................................pag. 19 III.3. AMPLASAREA ÎN MEDIU...........................................................................pag. 27 III.4. SURSELE DE POLUANŢI sI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU...........................................................................pag. 29 III.5. IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR...............pag. 33 III.6. POSIBILITĂŢI DE DIMINUARE SAU ELIMINARE A IMPACULUI PRODUS..................................................................................pag. 34 III.7. EVALUAREA IMPACTULUI sI CONCLUZII............................................pag. 34 III.8. RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI......................pag. 36 BIBLIOGRAFIE....................................................................................................pag. 41 ANEXE Anexa 1-Harta judetului Bistrita-Nasaud si a judetului Mures Anexa 2-Plan de situatie Anexa 3-Plan de încadrare în zona-Retea de canalizare Anexa 4-Plan de încadrare în zona-Statie de epurare GENERALE..........................................................................................pag.

I. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, conform Odinul MAPAM nr. 860/2002 modificat si completat de Ordinul MAPAM nr. 210/2004 si de Ordinul MMGA nr. 1037/2005 Acordul de mediu este necesar înainte de începerea constructiei unui obiectiv nou (casa, hala de productie, cladire de birouri), a unei noi linii de productie, la schimbarea tehnologiei deja existente sau chiar la încetarea activitatii unui obiectiv.

Prezentul ordin aproba Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu. Obiectul prezentei proceduri îl constituie reglementarea conditiilor de solicitare si de obtinere a acordurilor de mediu pentru proiectele cu impact semnificativ asupra mediului înconjurator. Procedura de emitere a acordurilor de mediu este condusa de autoritatile publice pentru protectia mediului. Conditiile si procedura de autorizare de mediu trebuie sa asigure o abordare integrata eficient prin informarea si participarea tuturor autoritatilor implicate. În acest scop autoritatile implicate sunt informate si consultate în cadrul unui colectiv de analiza tehnica, conform prevederilor prezentei proceduri. Colectivul de analiza tehnica include obligatoriu reprezentanti ai: administratiei publice locale, inspectoratului de sanatate publica, inspectoratului teritorial de protectie a muncii, Administratiei Nationale "Apele Române", brigazii/grupului de pompieri militari si, dupa caz, reprezentanti ai structurilor responsabile pentru: furnizarea de utilitati si servicii publice, parcuri si gradini publice, arhitectura, situri arheologice si monumente istorice, arii protejate si monumente ale naturii, etc. Solicitarea acordului de mediu este obligatorie pentru proiecte de investitii noi si pentru orice modificare sau extindere care poate avea efecte semnificative asupra mediului, inclusiv pentru proiectele de dezafectare, aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului. Pentru proiectele de activitati care se supun evaluarii impactului asupra mediului autoritatile publice pentru protectia mediului emit, dupa caz, acord de mediu sau acord integrat de mediu. Pentru proiectele de investitii aferente activitatilor care nu sunt supuse evaluarii impactului asupra mediului autoritatile publice pentru protectia mediului aplica proceduri simplificate de avizare de mediu în vederea obtinerii acordului unic. II.1.Clasificarea dupa impactul asupra mediului Activitatile si/sau instalatiile cu impact asupra mediului, precum si proiectele de investitii noi sau modificarea celor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare, aferente

unor astfel de activitati si/sau instalatii, sunt încadrate dupa impactul acestora asupra mediului, dupa cum urmeaza: a) activitati cu impact nesemnificativ - sunt avute în vedere activitati rezidentiale, din gospodarii individuale sau dependinte ale acestora, destinate exclusiv satisfacerii necesitatilor locuintei si/sau gospodariei proprii si care nu sunt amplasate în zone cu regim special de protectie. Pentru acest tip de activitati, inclusiv proiecte de investitii noi si modificarea celor existente aferente acestora, nu se emite acord de mediu; b) activitati cu impact redus asupra mediului - sunt considerate cu impact redus asupra mediului activitatile mentionate în anexa nr. I.2 si pentru care în urma parcurgerii etapei de încadrare s-a stabilit ca nu se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Pentru aceste activitati se emit doar autorizatii de mediu, iar proiectele aferente acestor activitati, care vizeaza investitii noi sau modificarea celor existente, inclusiv prin dezafectarea acestora, sunt supuse unei proceduri simplificate de avizare de mediu pentru obtinerea acordului unic; c) activitati si/sau instalatii cu impact semnificativ asupra mediului - sunt considerate cu impact semnificativ asupra mediului activitatile astfel mentionate în anexa nr. I.1, precum si cele mentionate în anexa nr. I.2, care în urma parcurgerii etapei de încadrare se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Pentru proiectele de investitii noi sau modificarea substantiala a celor existente, inclusiv pentru proiectele de dezafectare, aferente acestor activitati, se emit acorduri de mediu sau, dupa caz, acorduri integrate de mediu. Documentatia depusa pentru obtinerea acordului de mediu va sta la baza emiterii autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu, înainte de punerea în functiune a obiectivului. Anexa nr. I.1 contine lista proiectelor de activitati si/sau instalatii supuse obligatoriu evaluarii impactului asupra mediului, rezultata din coroborarea anexei nr. 1 la Hotarârea Guvernului nr. HG nr. 1213/2006 cu anexa nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2002, aprobata si modificata prin Legea nr. 645/2002, si cu anexa nr. I la Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001. Anexa nr. I.2 contine lista proiectelor de activitati supuse etapei de încadrare în vederea stabilirii necesitatii evaluarii impactului asupra mediului, rezultata din anexa nr. 2 la Hotarârea Guvernului nr. 1213/2006, din care au fost excluse activitatile si instalatiile mentionate în anexa nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2002, aprobata si modificata prin Legea nr. 645/2002, si în anexa nr. I la conventia ratificata prin Legea nr. 22/2001.

Solicitarile de acord de mediu pentru proiecte care pot avea un efect semnificativ asupra mediului altui stat, depuse la autorita# 20520g614u 5;i publice teritoriale pentru protectia mediului, sunt aduse de acestea, în termen de 10 zile lucratoare de la primire, la cunostinta Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, care îndruma si coordoneaza procedura de emitere a acordului de mediu pentru aceste proiecte. Aceasta prevedere se aplica: a) obligatoriu tuturor proiectelor prevazute în anexa nr. I.1, cu specificarea "Activitati/instalatii mentionate în anexa nr. I la Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001"; precum si b) tuturor proiectelor supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, în legatura cu care autoritatea publica competenta pentru protectia mediului stabileste ca pot afecta mediul unui alt stat prin natura, dimensiunea sau localizarea lor. Pe baza solicitarii formulate prin cerere-tip, însotita de fisa tehnica privind conditiile de protectie a mediului (anexa la certificatul de urbanism, conform prevederilor legislatiei în vigoare privind autorizarea lucrarilor de constructii), necesara pentru obtinerea acordului unic (eliberat de Comisia pentru Acord Unic - CAU), conform prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 453/2001, si înaintata de catre solicitant, autoritatea publica competenta pentru protectia mediului stabileste, în functie de impactul asupra mediului al proiectului supus autorizarii, una dintre urmatoarele alternative de continuare a procedurii, dupa caz: a) clasarea cererii ca notificare pentru proiectele de investitii noi si modificarea celor existente aferente unor activitati cu impact nesemnificativ asupra mediului si aplicarea stampilei tip A care poarta inscriptia: "Se supune CAU. Nu face obiectul procedurii de mediu." pe fisa tehnica; b) aplicarea unei proceduri simplificate de avizare pentru proiectele sau activitatile cu impact redus asupra mediului si stampilarea fisei tehnice cu stampila B care poarta inscriptia: "Se supune CAU. Face obiectul procedurii de mediu fara acord de mediu"; c) aplicarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în vederea emiterii acordului sau acordului integrat de mediu, denumita în continuare procedura completa de autorizare de mediu, pentru proiectele aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului si stampilarea fisei tehnice cu stampila tip B care poarta inscriptia: "Se supune CAU. Face obiectul procedurii de mediu cu acord/acord integrat de mediu".

2 si pozitia acestuia fata de ariile din reteaua ecologica NATURA 2000 si stabileste. dupa caz. care sunt obligatoriu supuse evaluarii impactului asupra mediului.Cererea însotita de fisa tehnica prevazuta. b) evalueaza solicitarea si verifica amplasamentul. Etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului În termen de 20 de zile lucratoare de la primirea solicitarii pentru proiecte aferente activitatilor cu impact redus sau semnificativ asupra mediului. în functie de aceasta.1 sau situate în una din ariile retelei ecologice NATURA 2000.1 sau I. titularul depune urmatoarele documente. I. conform modelului. stabileste încadrarea acestora în categoria activitatilor cu impact redus asupra mediului si parcurgerea procedurii simplificate de avizare în vederea emiterii acordului unic. Pe baza încadrarii activitatii. autoritatea publica pentru protectia mediului va realiza urmatoarele etape din procedura: a) verifica daca proiectul este prevazut în anexa nr. dupa caz. etapele procedurale specifice.pentru alte proiecte care nu sunt incluse în aceste anexe.2. . Pentru proiectele . urmatoarea etapa de parcurs a procedurii. completata cu datele de identificare a amplasamentului si activitatilor aferente. c) documente necesare autorizarii.pentru proiectele prevazute în anexa nr. I. rezultatul evaluarii si al verificarii amplasamentului se consemneaza într-un proces-verbal conform modelului.2 stabileste trecerea la etapa de încadrare a proiectului. c) dovada de plata a tarifului. continând descrierea acestuia si informatii din care sa rezulte date privind impactul asupra mediului. b) documente doveditoare privind informatiile declarate în cerere si/sau în fisa tehnica. dar despre care autoritatile publice competente pentru protectia mediului considera ca au un potential impact asupra mediului prin natura.pentru proiectele prevazute în anexa nr. I. astfel: . care va completa pe cerere: a) încadrarea obiectivului în functie de impactul asupra mediului. I. Reprezentantul autoritatii publice pentru protectia mediului verifica daca au fost depuse toate documentele prevazute si daca proiectul este corect încadrat în categoria activitatilor cu impact redus sau semnificativ asupra mediului. b) tipul de procedura si. . stabileste trecerea la etapa de definire a domeniului evaluarii. va fi prezentata de catre solicitant reprezentantului autoritatii publice competente pentru protectia mediului. dimensiunea si localizarea lor. dupa caz: a) memoriu de prezentare a proiectului.

aferente activitatilor prevazute în anexele nr.2 se supun. . a). documentele cerute suplimentar si primite de la titular. c) întocmeste anuntul public conform modelului pentru toate proiectele supuse evaluarii impactului asupra mediului si îl publica în presa nationala sau locala.1 si I. Decizia Colectivului de analiza tehnica privind etapa de încadrare. Toate proiectele pentru care în etapa de încadrare a fost stabilita necesitatea efectuarii evaluarii impactului asupra mediului se supun în continuare etapei de definire a domeniului. aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr.2 procesul-verbal va contine anexata Lista de control completata conform Ghidului metodologic privind etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. în termen de 15 zile lucratoare de la primirea solicitarii sau. în termen de 15 zile lucratoare de la sedinta. a unor informatii suplimentare. În acest scop autoritatile publice competente pentru protectia mediului: a) analizeaza informatiile si dupa caz. Toate proiectele pentru care s-a stabilit în etapa de încadrare ca nu este necesara efectuarea evaluarii impactului asupra mediului se supun procedurii simplificate. În procesul-verbal se vor mentiona si eventuale solicitari privind depunerea unor documente sau informatii suplimentare. întocmita pe baza observatiilor si comentariilor primite de la celelalte autoritati publice reprezentate. 863/2002. a informatiilor suplimentare cerute de la beneficiar. dupa caz. c) prezinta colectivului de analiza tehnica proiectul si propunerea privind parcurgerea etapei de încadrare. dupa caz. aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. I. I. Toate proiectele prevazute în anexa nr. Parcurgerea etapei de încadrare se face de autoritatile publice competente pentru protectia mediului conform indicatiilor continute în Ghidul metodologic privind etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului. dupa caz. d) redacteaza si transmit titularului de proiect. b) convoaca colectivul de analiza tehnica constituit si comunica solicitantului data stabilita pentru prezentarea proiectului în colectivul de analiza tehnica. punctul de vedere al acestora. în acesta sau. precum si anuntul public întocmit în vederea afisarii de catre titular. d) comunica în scris solicitantului: decizia privind continuarea procedurii cu una dintre variantele descrise la lit. necesitatea furnizarii. etapei de încadrare a proiectului pentru a se stabili daca este necesara efectuarea evaluarii impactului asupra mediului.

I. I. b) convoaca colectivul de analiza tehnica si comunica solicitantului data stabilita pentru prezentarea proiectului în colectivul de analiza tehnica. titularul de proiect furnizeaza. dupa cum urmeaza: a) analizeaza.respingerea justificata a solicitarii. Aplicarea stampilei tip B . pe fisa tehnica anexata cererii se face numai pe baza memoriului tehnic si a fisei tehnice corect completate si care contin anexate documentele ce dovedesc afirmatiile declarate. dupa caz. autoritatea publica competenta pentru protectia mediului comunica decizia privind: ."fara acord de mediu". informatiile si documentele cerute suplimentar si primite de la titularul proiectului.1 Procedura simplificata de avizare În termen de 5 zile lucratoare de la încadrarea solicitarii în cadrul proiectelor aferente activitatilor cu impact redus asupra mediului sau pentru proiectele pentru care s-a decis ca nu este necesara efectuarea evaluarii impactului asupra mediului.Informarea publicului asupra deciziei privind etapa de încadrare a proiectului se realizeaza în termen de 10 zile lucratoare de la emiterea acesteia de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului si de catre titularul proiectului în termen de 10 zile lucratoare de la primirea acesteia. sau . definitiveaza Lista de control anexata la procesul-verbal de verificare a amplasamentului.1. . În termen de 20 zile lucratoare de la comunicarea deciziei finale privind etapa de încadrare a proiectului sau. Avizarea fisei tehnice se va face cu impunerea obligativitatii solicitarii si obtinerii autorizatiei de mediu la punerea în functiune a investitiei aferente activitatilor cu impact redus asupra mediului. autoritatii publice pentru protectia mediului toate informatiile solicitate. dupa caz. de la primirea informatiilor si documentelor solicitate suplimentar. fie sunt situate în una dintre ariile retelei ecologice NATURA 2000 sau care. dupa caz. în urma parcurgerii etapei de încadrare. autoritatea publica pentru protectia mediului deruleaza etapa de definire a domeniului de evaluare. necesita evaluarea impactului asupra mediului. fie sunt prevazute în anexa nr. 1. Etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului Pentru toate proiectele care.3.parcurgerea procedurii simplificate de avizare prin aplicarea stampilei tip B ."fara acord de mediu".

îndrumarul/Lista de control cu probleme specifice pentru efectuarea studiului de evaluare a impactului asupra mediului si lista actelor de reglementare emise de alte autoritati. cu parcurgerea etapei de definire a domeniului. 863/2002. studiul de evaluare a impactului asupra mediului. 2 din prevederile legale privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase (SEVESO II) se va specifica necesitatea elaborarii si prezentarii rapoartelor de securitate în exploatare pentru prevenirea riscurilor de accidente majore (rapoarte de securitate). necesare eliberarii acordului de mediu.. autoritatea publica competenta pentru protectia mediului transmite titularului de proiect îndrumarul mentionat . inclusiv cele referitoare la stabilirea limitelor de poluanti în emisii în raport cu aplicarea celor mai bune tehnici disponibile. printr-o persoana juridica sau fizica independenta de titularul proiectului si atestata potrivit legii. 863/2002. finalizat printr-un raport care se înainteaza autoritatii publice competente pentru protectia mediului. Parcurgerea etapei de definire a domeniului evaluarii se face de catre autoritatile publice competente pentru protectia mediului conform indicatiilor prevazute în Ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare. 1213/2006 si continutul îndrumarului/Listei de control va fi întocmit conform modelului si instructiunilor prevazute în Ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare. 4 la HG nr.1. pe baza observatiilor si comentariilor primite de la celelalte autoritati publice. Pentru proiectele de instalatii/depozite care implica substantele periculoase si cantitatile prevazute în anexa nr.c) prezinta colectivului de analiza tehnica proiectul si propunerea privind continuarea procedurii. Pentru proiectele de activitati si/sau instalatii pentru care se emite acord integrat de mediu conform anexei nr. aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. d) completeaza. I. Continutul îndrumarului/Listei de control trebuie sa reflecte aspectele relevante pentru protectia mediului. identificate în raport cu anexa nr. Continutul-cadru al raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului este cel recomandat în Ghidul metodologic privind etapa de . aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. îndrumarul va specifica si necesitatea aplicarii cerintelor specifice autorizarii integrate de mediu. Pe baza îndrumarului primit titularul de proiect realizeaza. În termen de 20 de zile lucratoare de la data efectuarii etapei de definire a domeniului în cadrul colectivului de analiza tehnica.

863/2002. b) convoaca colectivul de analiza tehnica. În termen de 40 de zile lucratoare de la primirea de la titularul proiectului a anexei la raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului În termen de 5 zile lucratoare de la primirea raportului privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului si. autoritatea publica competenta pentru protectia mediului: a) analizeaza raportul la studiul de evaluare a impactului. solutiile de rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului si propunerea privind continuarea procedurii. Sub îndrumarea autoritatii publice competente titularul de proiect organizeaza dezbaterea publica în cadrul careia prezinta raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. dupa caz. dupa caz. . 863/2002. I. titularul proiectului înainteaza autoritatii publice competente pentru protectia mediului si raportul de securitate întocmit conform cerintelor legale SEVESO II.definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare. c) prezinta colectivului de analiza tehnica concluziile privind raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. raportul de securitate (dupa caz). Parcurgerea etapei de analiza a calitatii raportului se face de catre autoritatile publice competente pentru protectia mediului conform indicatiilor prevazute în Ghidul metodologic privind etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. oportunitatile de participare a publicului la luarea deciziilor legate de proiect. aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. inclusiv raportul de securitate. precum si informatiile si documentele primite de la titular. autoritatile publice pentru protectia mediului stabilesc. Autoritatile implicate în colectivul de analiza tehnica analizeaza în cadrul sedintei raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului si anexa la acesta cu solutiile de rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului. Pentru proiectele de instalatii/depozite care implica substante periculoase. de comun acord cu titularul proiectului. a raportului de securitate. pe care le anunta prin massmedia. care contine solutiile de rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului. aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr.4. anexa continând solutiile de rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului.

SAPARD etc. Se pastreaza limitele nationale în situatiile în care acestea sunt mai restrictive decât cele stabilite de legislatia Uniunii Europene. anunturile întocmite de autoritatea competenta pentru protectia mediului.5. .) parametrii instalatiilor si conditiile de functionare stabilite prin acordul de mediu vor avea în vedere conditiile de emisie/evacuare de poluanti stabilite prin legislatia Uniunii Europene. emiterea sau respingerea motivata a acordului de mediu/acordului integrat de mediu. În termen de 20 de zile lucratoare de la publicarea anuntului de emitere a unui acord de mediu si în lipsa unor observatii din partea publicului. prin consultarea colectivului de analiza tehnica. în locuri de afisare publica si/sau pe propria pagina de Internet. Pentru proiectele de investitii care urmeaza a fi finantate din fonduri comunitare (ISPA. decizia de emitere sau respingere a acordului de mediu/acordului integrat de mediu si continutul anuntului public spre publicare în mass-media. a anexei la acesta cu solutiile de rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului si a concluziilor autoritatilor implicate. autoritatea publica pentru protectia mediului decide reluarea procedurii de la etapa solicitarii acestor informatii. I. autoritatea publica pentru protectia mediului emite acordul de mediu/acordul integrat de mediu. autoritatea publica competenta pentru protectia mediului consemneaza opiniile colectivului de analiza tehnica privind realizarea proiectului analizat pe amplasamentul respectiv si stabileste.sa afiseze la consiliul local. Informarea si participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului Autoritatile competente pentru protectia mediului publica în mass-media anunturile privind proiectele supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si pastreaza o copie de pe acestea la dosarul proiectului. dupa caz. precum si la sediul sau. În derularea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului titularul proiectului are urmatoarele obligatii: . Modelul si continutul minim al acordului de mediu sunt prezentate în anexa. În termen de 10 zile lucratoare de la definitivarea deciziei colectivului de analiza tehnica. care sa necesite informatii noi sau continuarea investigatiilor. cu plata tarifelor aferente etapelor corespunzatoare reevaluarii. În toate situatiile în care observatiile primite din partea publicului justifica aprofundarea evaluarii si solicitarea de noi informatii sau investigatii suplimentare. cu acceptul acestuia.Ca urmare a examinarii raportului final la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. autoritatea publica pentru protectia mediului transmite titularului.

Observatiile publicului se primesc în termen de 10 zile lucratoare de la anuntul public al deciziei finale si fundamenteaza emiterea acordului de mediu.sa suporte cheltuielile ocazionate de participarea publicului. sedinta de dezbatere publica are loc în prezenta reprezentantilor autoritatii publice competente pentru protectia mediului. Autoritatea publica pentru protectia mediului pune la dispozitie publicului. autoritatea publica competenta pentru protectia mediului anunta în pagina proprie de Internet sau prin afisaj la sediul propriu urmatoarele: a) continutul deciziei luate si toate conditiile anexate la aceasta. raspunde întrebarilor publicului si raspunde argumentat la propunerile justificate ale publicului. În timpul sedintei de dezbatere publica titularul proiectului descrie proiectul propus si evaluarea facuta în studiul de impact asupra mediului. . c) dezbaterea publica a raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. d) decizia etapei de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.. b) decizia etapei de încadrare a proiectului. Autoritatea publica competenta pentru protectia mediului emite. altele decât cele furnizate de titularul proiectului. Acordul de mediu este pus la dispozitia publicului la cerere. pe care le-a primit în forma scrisa înaintea respectivei sedinte de audiere. revizuieste si actualizeaza. în modul cel mai convenabil pentru public. documentele relevante pentru proiectul considerat. În termen de 5 zile lucratoare de la luarea deciziei finale. de îndepartare a impactului negativ asupa mediului. acordul de mediu. c) informatii privind masurile principale de evitare. dupa caz. dupa caz. daca este posibil. Titularul proiectului informeaza publicul asupra urmatoarelor etape: a) depunerea solicitarii de obtinere a acordului de mediu pentru un proiect. b) motivele care au stat la baza luarii deciziei. d) data pâna la care se primesc observatiile publicului. de reducere si. la cerere. Autoritatea publica pentru protectia mediului identifica publicul interesat si angajeaza un dialog direct cu acesta pe durata procesului decizional . pe teritoriul unde urmeaza sa se implementeze proiectul si în afara orelor de program.

dupa expirarea termenului de suspendare. titularii sunt obligati sa depuna solicitarea si sa obtina autorizatia de mediu/autorizatia integrata de mediu. Pe durata executiei lucrarilor autoritatile publice competente pentru protectia mediului controleaza respectarea conditiilor impuse prin acordul de mediu. cai ferate. Autoritatea publica competenta pentru protectia mediului dispune. dar nu mai mult de 6 luni. rafinarii de petrol. aeroporturi. Procesul-verbal de constatare întocmit în aceasta etapa va fi însotit de procesul-verbal de receptie a lucrarilor aferente investitiei realizate. care se mentine pâna la eliminarea cauzelor. anularea acordului de mediu si oprirea executiei proiectului. cu termen. producerea substantelor chimice anorganice si organice de baza. Acordul de mediu se suspenda pentru nerespectarea prevederilor acestuia. autostrazi. Înainte de punerea în functiune a investitiilor aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului pentru care s-a obtinut acord de mediu/acord integrat de mediu. Exemple de proiecte supuse în mod obligatoriu EIM: centrale nucleare. precum si cea de încetare a proiectului sunt executorii. Dispozitia de suspendare a acordului de mediu. depozite de deseuri. în raport cu prevederile aplicabile din normele tehnice si reglementarile în vigoare. ferme de porci (900 scroafe. Acordul de mediu este valabil pe toata perioada punerii în aplicare a proiectului. autoritatile competente pentru protectia mediului utilizeaza Ghidurile metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a . instalatii pentru incinerarea deseurilor. La finalizarea lucrarilor de executie autoritatea publica competenta pentru protectia mediului va efectua un control de specialitate pentru verificarea respectarii tuturor conditiilor impuse prin acordul/acordul integrat de mediu. 3000 porci >30kg) si pasari (85000 pasari de carne. cai navigabile si porturi interioare sau comerciale. dar îsi pierde valabilitatea daca lucrarile de investitii pentru care a fost eliberat nu încep în maximum 2 ani de la data emiterii. care necesita efectualîrea evaluarii impactului asupra mediului si evaluarea raportului la studiu de evaluare.Acordul de mediu se emite numai daca proiectul prevede eliminarea consecintelor negative asupra mediului. baraje si lacuri de acumulare. 60000 pasari ouatoare) În procedura de emitere a acordului de mediu pentru proiectele activitatilor cu potential impact asupra mediului. incineratoare. dupa o somatie prealabila.

Luarea deciziei etapei de încadrare Încadrarea implica 3 elemente principale: A) Existenta unor informatii Lista informatiilor necesare în etapa de încadrare: Date de recunoastere ale titularului Caracteristicile proiectului Localizarea proiectului Caracteristicile impactului potential O scurta descriere a impactului potential cu luarea în considerare a urmatorilor factori: . faunei si florei. bunurilor materiale. . extinderea impactului (zona geografica. Folosirea listelor de control 4.impactului asupra mediului.6. solului. patrimoniului istoric si cultural. Ghid metodologic privind etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului Prezentul ghid metodologic are ca obiect o etapa a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EIM). impactul asupra populatiei. 863 din 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului I. probabilitatea impactului. magnitudinea si complexitatea impactului. . . pentru care s-a solicitat eliberarea acordului de mediu. si anume aceea prin care autoritatea competenta pentru protectia mediului stabileste daca proiectul unei activitati propuse. . prescurtat. si asupra interactiu -nilor dintre aceste elemente. sanatatii umane. . climei. zgomot si vibratiilor. frecventa si reversibilitatea impactului. calitatii aerului. Prezentul ghid metodologic este structurat astfel: 1. va fi sau nu supus efectuarii evaluarii impactului asupra mediului. Aceste ghiduri au fost aprobate prin Ordinul MAPM nr. numarul populatiei/habitatelor/ speciilor afectate). încadrare. Aspecte practice ale realizarii etapei de încadrare 3. Aceasta etapa va fi numita în continuare etapa de încadrare în procedura EIM sau. Locul si rolul etapei de încadrare ca parte componenta a procedurii EIM 2. durata. peisajului si mediului vizual. folosintelor. calitatii si regimului cantitativ al apei.

. Raspunsurile se înscriu în coloana 2. Întrebarile principale se refera la posibilitatea aparitiei unei actiuni/efect ca o consecinta a caracteristicilor sau amplasarii proiectului atât în faza de constructie.  Nu . masurile de evitare. Pentru cazurile în care s-a raspuns prin "Da".  NC (nu este cazul) .daca nu este de asteptat sa apara un efect. fiecare dintre acestea fiind urmata de alte întrebari subsidiare. Ghid metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare Scopul etapei de definire a domeniului evaluarii este ca în final raportul la studiul de evaluare sa raspunda cerintelor specificate în îndrumar. urmatorul pas este de a decide daca este posibil ca efectul respectiv sa fie semnificativ. b) amplasarea proiectului. I. .daca întrebarea nu este relevanta pentru proiectul în cauza. cât si în fazele de functionare si dezafectare. . natura transfrontiera a impactului. În ambele parti exista în coloana 1 un numar de întrebari principale.7.daca este incerta posibilitatea sa apara sau nu un efect. Cel care foloseste lista va raspunde la fiecare întrebare subsidiara cu unul dintre urmatoarele 4 raspunsuri posibile:  Da . B) Identificarea posibilitatii ca proiectul sa aiba efecte asupra mediului C) Estimarea semnificatiei efectelor Folosirea listei de control pentru etapa de încadrare Lista de control cuprinde o serie de întrebari care vor fi luate în considerare pentru a identifica posibilitatea ca proiectul supus analizei sa aiba sau nu efecte semnificative asupra mediului.daca este posibil sa apara un efect. si anume: a) caracteristicile proiectului. Lista de control este organizata în doua parti corespunzând primelor doua criterii de selectie ale fazei de încadrare prezentate anterior.  ? . identificate pe baza caracteristicilor fiecarui proiect. reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului.

Folosirea listei de control pentru definirea domeniului EIM În acest capitol se prezinta indicatii asupra modului în care se poate identifica impactul semnificativ.informatii despre titularul proiectului . 12 II. .toate interactiunile potentiale dintre activitati si componente. Informatii generale . care va trebui sa fie analizat mai detaliat în cadrul evaluarii. . PARTEA I 1.descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie. adica mediul care va suporta efectele proiectului. demontare/dezafectare/închidere/postînchidere).8. .denumirea proiectului.Aspecte practice ale realizarii etapei de definire a domeniului EIM 3. .toate activitatile implicate de realizarea proiectului. . Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului La redactarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se recomanda urmatoarea structura: 1. Unul dintre cele mai utilizate moduri de identificare a impactului este acela de a lua în considerare: .durata etapei de functionare.Ghidul metodologic este structurat în doua parti. În acest scop se folosesc lista de control pentru definirea domeniului si o lista ajutatoare. functionare.informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei.Folosirea listei de control pentru definirea domeniului EIM.toate componentele mediului receptor. PARTEA II Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.Locul si rolul etapei de definire a domeniului evaluarii ca parte componenta a procedurii EIM 2. .informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu .

tehnologia de dezafectare aferenta. Deseuri Generarea deseurilor. cladirile ce urmeaza a fi dezafectate: descriere. virusi). . adâncimea. . . poluare biologica (microorganisme. inclusiv cel transfrontiera.valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile 2. instalatiile. 4. masuri. substante continute/stocate (inclusiv azbest si PCB).localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la proiect. alternative avute în vedere. echipamente si conditii de protectie. generati de activitatea propusa. compozitia chimica. orizonturi de exploatare.informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul. Activitati de dezafectare Echipamentele. 3. cât si perioadei de functionare a proiectului. asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora: Descrierea si analiza impactului potential datorat atât perioadei de constructie.starea apelor subterane: dinamica. capacitatea. .descrierea proceselor tehnologice propuse.descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele. managementul deseurilor.informatii de baza despre apa subterana: orizontul.1. radiatie electromagnetica.informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta 2. a tehnicilor si echipamentelor necesare. eliminarea si reciclarea deseurilor. Apa: conditiile hidrogeologice ale amplasamentului: . unde prin tipul poluarii se întelege: zgomot. . . Impactul potential.1. .caracteristici ale apelor/izvoarelor arteziene. 4.2. informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala în zona amplasamentului proiectului. distanta fata de prizele de apa. radiatie ionizanta.. .alte tipuri de poluare fizica sau biologica. abundenta apei în zona. Procese tehnologice 2. . tipuri si concentratii de poluanti.informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata. utilajele. Procese tehnologice de productie: .

. .încarcarea cu poluanti a apelor evacuate în reteaua de canalizare oraseneasca sau direct în statia de epurare.instalatii hidrotehnice: tip. industriale.. . corpuri de apa de suprafata. comparativ cu valorile-limita admisibile (conform NTPA 002/2002).informatii privind calitatea apei folosite: indicatori fizici. în statia de epurare sau direct în receptori naturali etc.). daca este cazul.masuri de îmbunatatire a alimentarii cu apa.caracteristici cantitative ale sursei de apa în sectiunea de prelevare.descrierea surselor de alimentare cu apa (ape subterane.alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de poluanti etc. stare tehnica. . .. .refolosirea apelor uzate.gospodarirea namolului rezultat.motivarea folosirii apei potabile subterane în scopuri de productie. chimici. .motivarea metodei propuse de alimentare cu apa. .conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate în reteaua de canalizare a altor obiective economice.instalatiile de preepurare si/sau epurare. .indicatori ai apelor uzate: concentratii de poluanti.regimul/graficul generarii apelor uzate. . Dupa caz: . ape pluviale etc.locul de descarcare a apelor uzate neepurate/epurate: în canalizarea oraseneasca.cantitati si caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate (menajere. sursa de alimentare cu apa a localitatii respective si conditiile tehnice ale alimentarii cu apa a localitatii.. microbiologici.descrierea surselor de generare a apelor uzate. sau . presiune. pluviale etc. . Managementul apelor uzate: . .sistemul de colectare a apelor uzate. .descrierea sistemelor de drenaj si ameliorare. daca exista: capacitatea statiei si metoda de epurare folosita.). . daca este cazul. Alimentarea cu apa: . . .alti utilizatori de apa curenti sau prognozati în zona de impact a activitatii propuse. .

receptorul apelor uzate provenite de la statia de epurare sau al celor neepurate descarcate direct: numele receptorului. radiatie solara. 4.masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa. comparativ cu valorile-limita admisibile (conform NTPA 001/2002). . II. precipitatii. . lucrarilor de captare. de volum.zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica în jurul surselor de apa.identificarea si caracterizarea surselor de poluanti atmosferici Vor fi identificate si caracterizate toate sursele de poluanti atmosferici: stationare.masuri de prevenire a poluarilor accidentale ale apelor. Aerul Date generale: . dirijate. surse de poluare dirijate si nedirijate. nedirijate. Surse si poluanti generati: . informatii privind nivelul de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului. amplasamentul descarcarii fata de coordonatele receptorului etc.conditii de clima si meteorologice pe amplasament/zona.. conditii de transport si difuzie a poluantilor.încarcarea cu poluanti a apelor uzate industriale/orasenesti provenite sau nu din statii de epurare evacuate în receptorii naturali.scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente în zona.alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si a zonelor de mal ale acestora.informatii despre temperatura. al lacurilor si namolurilor terapeutice. zacamintelor de ape minerale utilizate pentru cura interna.2. punctuale. elaborându-se un inventar complet al emisiilor specific obiectivului. . liniare. . . mobile. conditiile initiale de calitate a apei. al constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila. de suprafata.9. Inventarul emisiilor de poluanti atmosferici va evidentia poluantii toxici si periculosi (inclusiv mutageni si cancerigeni). Ghid metodologic privind etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului . caracteristicile acestuia. Masuri de diminuare a impactului: . eventuala amplasare în zone sensibile. vânt dominant. .

. conditiile existente. . cuprinzator si obiectiv. .sa contina o descriere adecvata a metodelor folosite pentru studierea fiecarui aspect de mediu. marimea si importanta impactului rezidual. . extindere. . .sa fie concis. posibilitatile de diminuare. .sa acopere fiecare aspect de mediu în mod proportional cu importanta sa.Prezentul ghid metodologic are ca obiect etapa procesului de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) prin care autoritatea competenta pentru protectia mediului analizeaza informatiile cu privire la efectele proiectului asupra mediului. marime). . . de exemplu: impactul potential. .sa includa luarea în considerare a variantelor la proiect.sa includa o descriere completa a proiectului propus.sa acopere în mod corespunzator aspectele complexe. Prezentul ghid metodologic este structurat astfel: 1.Aspecte practice ale realizarii etapei de analiza 3.sa prezinte un glosar al termenilor folositi.sa contina o descriere clara a proceselor urmarite. . furnizate de titular în cadrul raportului la studiul de evaluare.sa fie impartial. prezentata în tabel.sa contina un rezumat fara caracter tehnic. .Folosirea listei de control pentru etapa de analiza a raportului 4. fotografii si alte materiale grafice.sa contina trimiteri bibliografice la sursele de informatii folosite. Lista de control pentru etapa de analiza.Locul si rolul etapei de analiza ca parte componenta a producerii EIM 2. .sa foloseasca diagrame.sa demonstreze consultarea corespunzatoare a tuturor factorilor interesati. constituie un suport pentru analiza gradului de conformitate a raportului la studiul de evaluare cu cerintele . ilustratii. impactul prognozat (tip.sa evidentieze modul în care se respecta cerintele altor reglementari.sa prezinte programul de masuri pentru limitarea efectelor si pe cel de monitoring. . .Luarea deciziei etapei de analiza Raportul la un studiu de evaluare trebuie sa aiba urmatoarele calitati pentru a fi considerat bun: .sa prezinte o structura clara si o secventa logica a informatiilor.sa foloseasca o terminologie consecventa. Aceasta etapa va fi numita în continuare etapa de analiza. .

Descrierea posibilelor efecte semnificative ale proiectului. Folosirea listei de control pentru etapa de analiza a raportului Prezenta lista de control va fi luata în considerare de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului atunci când efectueaza analiza.Descrierea proiectului 2. inclusiv a celor transfrontiera 5. pentru a vedea daca raportul la studiul de evaluare este corespunzator. unele dintre ele fiind însotite de observatii care vin în sprijinul utilizatorului. Este important sa se arate ca lista de control pentru etapa de analiza nu constituie o verificare din punct de vedere tehnic sau stiintific a concluziilor raportului la studiul de evaluare.Apreciere generala a raportului la studiul de evaluare În cadrul fiecarei sectiuni exista un numar de întrebari. adica daca problemele semnalate în etapa de definire a domeniului au fost tratate în totalitate si la gradul de extindere cerut.furnizeaza decidentilor toate informatiile necesare pentru luarea deciziei de emitere sau respingere a acordului de mediu. astfel încât acestia sa poata face comentarii într-un mod folositor cu privire la proiect si la efectele sale asupra mediului. Atunci când se spune despre un raport la studiul de evaluare ca este adecvat se are în vedere cât de complet si de potrivit este acest studiu din punct de vedere al procesului de decizie. . Lista este organizata în 8 sectiuni: 1.Descrierea masurilor de reducere a efectelor 6. .exprimate în îndrumar si cu ceea ce este acceptat ca fiind o practica buna în procesul de evaluare a impactului asupra mediului.Calitatea prezentarii 8. Utilizatorul listei de control va analiza daca raportul la studiul de evaluare îndeplineste doua obiective: .permite comunicarea eficienta cu factorii consultati si cu publicul larg.Rezumat fara caracter tehnic 7. lucru ce nu poate fi facut decât de experti.Alternativele considerate 3.Descrierea factorilor de mediu posibil afectati de proiect 4.

Daca nu exista nici un raspuns "neadecvat". În prezent.La sfârsitul fiecarei sectiuni a listei de control utilizatorul poate completa lista cu anumite tipuri de informatii neincluse initial. iar restul de 804 statii. Costurile asociate implementarii standardelor în materie de calitatea apei au fost estimate la circa 15 miliarde euro si vor fi suportate partial de Uniunea Europeana (circa 500 milioane euro anual). reprezentand 40.2% nu s-au ridicat la standardele impuse. circa 42 %. autoritatea competenta pentru protectia mediului. autoritatea competenta pentru protectia mediului solicita refacerea raportului la studiul de evaluare a impactului. ape uzate insuficient epurate.5 milioane euro pentru reabilitarea retelelor de alimentare cu apa în mediul urban. 54.162 milioane metri cubi pe an. dupa o perioada de gratie de sase ani. SITUAŢIA APELOR UZATE Calitatea apei potabile. Guvernul va contracta de la Banca Europeana de Investitii (BEI) un imprumut în valoare de 41. peste 2. au ajuns în râuri. în România exista 224 statii de epurare a apelor reziduale orasenesti. Implementarea directivelor din domeniul alimentarii cu apa si epurarii apelor uzate implica eforturi financiare considerabile. bugetul statului si din împrumuturi de la institutiile financiare internationale.5% constituie ape uzate care trebuie epurate. II. au fost corespunzator epurate. adica circa 29%. adica 59. Fata de un volum total evacuat de 3. în cazul în care considera ca acestea sunt relevante pentru anumite caracteristici ale proiectului.098 milioane metri cubi. În rest 614 milioane metri cubi.359 de statii de epurare verificate în anul 2004. în anul 2004. aproximativ 71% din apele uzate. reprezinta ape uzate neepurate si aproape 879 milioane metri cubi. peste 29 %. prin/cu consultarea colectivului de analiza tehnica.8%. 555 de statii. Luarea deciziei etapei de analiza În cazul în care exista cel putin un raspuns "neadecvat" în coloana 3. au functionat corespunzator. provenite de la principalele surse de poluare. Conform datelor Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. Proiectul vizeaza reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si tratare a . Una dintre cauzele situatiei actuale în domeniul tratarii apelor o constituie lipsa banilor. Din 1. Multa vreme lipsa fondurilor a constituit argumentul cu care s-au aparat autoritatile. apele uzate si sistemele de epurare constituie mari probleme pe care România le are de rezolvat în drumul spre UE. Din volumul total de ape uzate care necesita tratere. ia decizia de acceptare a raportului.854. neepurate sau insuficient epurate. Creditul va fi restituit într-un interval de 25 ani.

Gospodarie comunala: 1482.1 mil.547 milioane m3/an .808 milioane m3/an. Bistrita. Pitesti si Râmnicu Vâlcea.Industrie metalurgica si constructii de masini: 123. cca.circa 62%.Prelucrari chimice: 189. peste 4%. . Costul total net al lucrarilor este de 181. Prin urmare în anul 2005.723 milioane m3/an. Surse si grad de epurare Analiza statistica a situatiei principalelor surse de ape uzate. inclusiv cele "conventional curate". a fost evacuat de unitati din domeniile: . 11 %. respectiv circa 20.apelor uzate în municipiile Baia Mare.237 milioane m3/ an.236 milioane m3/an .Industrie extractiva: 23. II.Prelucrari chimice: 103. au ajuns în receptorii naturali.Gospodarie comunala: 554. . Fata de un volum total evacuat de 4034. Cu o contributie mult mai redusa.328 milioane m3/an .peste 56 %. 1. se înscriu unitatile din cadrul activitatii: . neepurate sau insuficient epurate. ape uzate insuficient epurate.peste 2. conform rezultatelor supravegherii efectuate în anul 2005. deci 65. Din punct de vedere al apelor uzate necesitând epurare.05%. Drobeta-Turnu Severin. 5 %. a relevat urmatoarele aspecte globale: .Gospodarie comunala: 1482.058 milioane m3/an . 539. activitatile cu cea mai mare pondere se ordoneaza astfel: . .cca.077 milioane m3 . reprezinta ape uzate neepurate si 893.circa 2%.cca. . cele mai mari volume au fost evacuate în cadrul activitatilor: . Din volumul total de ape uzate necesitând epurare si anume. circa 34 %. constitue ape uzate care trebuie epurate.5 %. . .638 milioane m3/an . .139 milioane m3/an.Prelucrari chimice: 23. .807 milioane m3/an. provenite de la principalele surse de poluare. Cele mai mari volume de ape uzate neepurate. Referitor la aportul de ape uzate repartizat pe activitati din economia nationala cel mai mare volum de ape uzate. .peste7 %. . cca. . În rest 1193.peste 36 %.1 %. provin de la unitati din domeniile: . 2626.Gospodarie comunala: 585. .cca. 49. .199 milioane m3 . în special râuri.442 milioane m3/an . 79 % din apele uzate.Prelucrari chimice: 194. au fost suficient (corespunzator) epurate. 2626.6 %.peste 51 % din total. .Industrie metalurgica si constructii de masini: 124.139 milioane m3/an.875 milioane m3/an .851 milioane m3/an.Energie electrica si termica: 2060.593 milioane m3/an. adica circa 45 %. 3%. Referitor la apele uzate insuficient epurate.051 milioane m3/an.

iar restul de 818 statii. evacuarea si epurarea apelor. În conformitate cu cerintele de aderare la CE si angajamentele asumate vor trebui rezolvate toate problemele importante legate de colectarea. 3. Gospodarie comunala. .cca.Industrie metalurgica si constructii de masini: 21. adica 63. necorespunzator. saruri minerale). Industria extractiva. Îndustria extractiva (suspensii. Fata de numarul total de 1310 de statii si instalatii de epurare si stocare investigate în anul 2005. 4. Industrie metalurgica + constructii demasini. 2. dupa care urmeaza agentii economici din industriile extractiva. Impactul surselor de poluare asupra receptorilor naturali depinde în afara de debitul efluent si de încarcarea cu substante poluante. 2.832 milioane m3/an .678 milioane m3/an .3 %. . controlul nutrientilor . relativ la poluarea cu micropoluanti: cianuri. etc. au functionat corespunzator. industriei chimice. metalurgica.4 %. Prelucrari chimice. Industria extractiva. 4. cota parte cea mai mare din potentialul de poluare apartine unitatilor din domeniile gospodariei comunale. . fenoli. amoniu).Industria prelucrarea lemnului: 20. În concluzie.în special fosforul si azotul . 2.în vederea protejarii apelor din Marea Neagra. Pentru localitatile cu peste 10000 loc epurarea apelor va trebui încheiata pâna în anul 2015 iar pentru localitatile cu peste 10000 loc va trebui realizata o epurare avansata. Prelucrari chimice. . reprezentând 37.Gospodarie comunala. relativ la încarcare cu metale grele: 1. 3. Industrie metalurgica + constructii de masini. 2. Gospodarie comunala..6 %. Zootehnie (substante organice. 492 de statii. 3. detergenti: 1. se evidentiaza urmatoarea repartizare. Sub acest aspect. Prelucrari chimice. suspensii. pentru toate localitatile cu peste 2000 locuitori echivalenti pâna cel mai târziu în anul 2018. din punct de vedere al încarcarii cu substante organice.peste 2. pe activitati economice: . 4. saruri minerale si ioni de amoniu: 1.4%.

iar problema canalizarii si epurarii apei uzate nu este rezolvata.obtinerea avizelor. În prezent terenul este liber de constructii. Descrierea Proiectul prevede constructii. Bistrita-Nasaud. Livia Puscas 2. Perioada de executie a obiectivului este 24 de luni. nr. 2. din care pentru statia de epurare se va aloca 480 m2. Etapele de realizare a proiectului sunt: .III.2. Reteaua de canalizare menajera . dotari cu utilaje conform normelor UE si o tehnologie adecvata. Scop si necesitate Necesitatea realizarii unui sistem de canalizare a apelor uzate menajere este justificat prin faptul ca exista sistem centralizat de alimentare cu apa. Realizarea obiectivului se va face în baza unui proiect si a avizelor impuse conform legislatiei în vigoare. Proiectul prevede urmatoarele obiective de investitii: 1.DATE GENERALE Denumirea proiectului: Sistem de canalizare si statie de epurare a apelor uzate .obtinerea autorizatiilor de functionare. Autorul studiului de impact: ing. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII PROPUSE 2. Amplasamentul: comuna Milas.executia proiectului. Primaria comunei Milas detine o suprafata de 52664 m2. jud BistritaNasaud. STUDIU DE CAZ . . jud. .proiectarea propriu-zisa. Proiectantul lucrarii: SC MOLDOCAR SRL Bistrita. durata activitatii este nelimitata.desfasurarea activitatii propriu-zise.1. . .EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A UNUI SISTEM DE CANALIZARE sI STAŢIE DE EPURARE APE UZATE 1. 10. Planul de încadrare în zona si planul de situatie sunt prezentate în Anexa. Titularul activitatii: Consiliul Local al comunei Milas cu sediul în Milas.

în lungime de 4450 m. Pe traseul canalizarii sunt prevazute 88 camine de vizitare. cu diametrul de 1.2 m. cilindric cu diametrul de 2 m. Pentru proiectul analizat s-a propus realizarea unei statii de epurare mecano-biologica cu capacitatea de 150 m3 I/zi. bazin pentru colectare grasimi. avand volumul util de 3 m3 si bazin de stocare-spalare-scurgere nisip sub forma unui bazin cilindric. Reteaua va subtraversa în doua puncte DJ.17 m. volum util 4 m3.  bazin de egalizare. La proiectarea statiei de epurare s-au luat în considerare posibilitatile financiare si normativul NTPA 001/2005 indicatori de calitate a apei la evacuare în apele de suprafata.Canalizarea localitatii se va amplasa pe strazile existente si va fi din tuburi PVC cu diametrul de 250 mm.Partea aIII-a: Statii de epurare cu capacitate mica 5<Q≤50 l/s si foarte mica (Q≤S5 l/s) indicativ NP 089/2003. deznisipator -separator de grasimi vertical.5 m. amplasate la distanta de maxim 60 m între ele.5 m si adâncimea de 2. amplasat într-un camin cu diametrul de 1. adâncimea de 2. cu diametrul de 1. sub forma unui bazin cilindric . având volumul util de 2 m3 prevazut cu radier drenant si strat geotextil ce permite filtrarea si scurgerea apei înapoi în deznisipator . treapta de epurare biologica. Statia este conceputa ca tehnologie în doua trepte:   treapta de epurare mecanica. cu adâncimea de 4 m. Statia de epurare ape uzate menejere Statia de epurare a localitatii a fost proiectata tinand cont de prescriptiile Normativului pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti . 2. Primul compartiment are . Statia de epurare analizata se încadreaza în categoria statiilor foarte mici (cu debit< 5 I/s) fiind destinata epurarii apei uzate menajere provenite de la cca 700 locuitori. Statia va cuprinde urmatoarele elemente:    gratar rar. având doua compartimente cu capacitatea totala utila de 32 m3 echipat cu un mixer submersibil. adancimea de 4 m. distanta dintre bare va fi de 20 mm.omogenizare cilindric.5 m. unde au loc procese fizico-chimice. cu eliminarea pe cale biologica a substantelor organice biodegradabile si a azotului amoniacal prin procese de nitrificare-denitrificare heterotrofa si hetero-autotrofa urmata de dezinfectie cu ultraviolete.

Gura de varsare va fi o constructie din beton armat racordata la profilul albiei pârâului Comlod. Blocul de epurare biologica. protejate la interior cu o hidroizolatie pe baza de ciment aplicata în minim 2 straturi iar la exterior cu protectie pe baza . având volumul uti1 de 16 m3. al doilea are diametrul de 2 m si adâncimea de 7 m fiind prevazut cu doua pompe submersibile pentru ape uzate. deznisipatorulseparatorul de grasimi precum si bazinele de omogenizare si pompare apa menajera sunt subterane. Din punct de vedere structural bazinele care cuprind gratarul. De asemenea aceasta societate fumizeaza si modul de operare al statiei.5 m.  tanc de nitri-denitrificare heterotrofa cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitive de sustinere a masei organice tip biofilm flotant. Blocul de tancuri este prevazut cu suflanta submersibila si pompe. echipat cu un mixer si o pompa submersibila.autotrofa cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitive de sustinere a masei organice tip biofilm fix.5 m2. Toate constructiile subterane vor fi din beton armat. Malul pârâului va fi consolidat pentru protejare cu pereu din piatra de râu pe o lungime de 5m în amonte si 10 m în aval de gura de varsare.   unitate de dezinfectie cu ultraviolete cu înaltimea de 1. amplasat pe o platforma betonata. pe o lungime de 52 m. Acest bloc este furnizat de SC DANEX CONSULT SRL Bucuresti. laborator) vor fi amplasate suprateran. adâncimea de 4 m.  camera de coagulare.  tanc de nitrificare autotrofa. De asemenea este prevazuta o conducta de evacuare a apei epurate din PVC. grup sanitar.  tanc de hidroliza-fermentare.  blocul de tancuri de epurare biologica tip RESETILOVS suprateran cu înaltimea de 5 m.diametrul de 3 m si adâncimea de 6. cu diametrul de 250 mm. unitate de deshidratare namol. ocupând o suprafata de bazin de colectare si pompare namol cu diametrul de 3 m.5 m.  1. Acest bloc ocupa o suprafata de 13 m 2 si cuprinde:  tanc de sedimentare primara. Acest tip de statii de epurare au Agrement tehnic din partea Consiliului Tehnic Permanent pentru Constructii Bucuresti . unitatea de dezinfectie UV si un container (camera pentru personal.  tanc de nitri-denitrificare hetero .

47 l/s respectiv 150 m2/zi. respectiv în statia de epurare. Descrierea activitatii Statia de epurare este proiectata pentru urmatoarele debite: -debit zilnic mediu Quzimediu = 3. Amplasamentul statiei va fi împrejmuit cu gard.75 l/s În functionarea retelei de canalizare si a statiei de epurare se vor desfasura urmatoarele procese: Colectarea apelor uzate menajere . CBOs =30 g/loc/zi. Proiectul prevede instalatii de alimentare cu energie electrica. debite1e care se iau în calcul sunt: -debit zilnic mediu Qu zi mediu = 116. respectiv 684 si de la încarcarea cu poluanti conform Normativului N 089/2003 ( MTS =30 g/loc/zi. lucrarile vor fi descrise (inclusiv deseurile rezultate cantitativ si calitativ cu destinatia acestora) în cadrul unui plan de închidere în baza caruia se va solicita autoritatii de mediu un acord de dezafectare. executat din beton armat. pentru cei 684 locuitori echivalenti. CCOCr = 55g/loc/zi si NH4 =5.de bitum aditivat.apele uzate din gospodarii ajung gravimetric în reteaua de canalizare stradala. .bazinele se vor dezafecta. Bazinele vor fi acoperite cu plansee din beton armat monolit prevazute cu capace metalice.35 m3/zi -debit orar maxim Qu orar max = 2. apa si canalizare.3 g/loc/zi).obturarea accesului apelor uzate în statie si dirijarea lor catre o alta statie de epurare.blocul de tancuri se va dezafecta ca atare. Conform Normativului P66/2001. gaze naturale.golirea si curatarea bazinelor. Pentru dimensionarea statiei si ca1culul concentratiilor poluantilor apei brute s-a plecat de la numarul de locuitori echivalenti. Distanta între bare va fi de 20 mm. Epurarea apelor uzate colectate într-o statie de epurare mecano-biologica. Apele uzate intra în statia de epurare prin jgheabul de alimentare al gratarului. Curatarea gratarului se va face . În cazul în care va fi necesara dezafectarea statiei de epurare (uzura morala. . fizica) sunt necesare urmatoarele masuri: . Pentru închiderea statiei si dezafectare se vor lua toate masurile conform legislatiei în vigoare.28 m3/ zi -debit zilnic maxim Qu zi max = 145. .

-asigura pomparea debitului maxim orar de apa uzata. Apa rezultata din spalarea nisipului este dirijata din nou în deznisipator. în unitatea de epurare biologica compacta. Nisipul spalat si tratat cu biopreparate (de tip BICHEM DC 1008) în scopul stabilizarii acestuia se va încarca în saci / containere si se va depozita pe platforma destinata deseurilor.2 mm. Evacuarea grasimilor retinute se va face gravitational pe masura acumularii acestora într-un bazin de colectare grasimi. Procesul de epurare biologica va fi automatizat si controlat permanent. dotata cu decantor cu blocuri lamelare care realizeaza retinerea materiilor în suspensie. -coagulare într-o camera unde se adauga polielectrolit si are loc flocularea si sedimentarea compusilor pe baza de fosfor. În blocul de epurare biologica au loc mai multe procese: -separare mecanica cu ajutorul unui gratar fin. distanta dintre bare fiind de 2 mm. fiind de tip vertical si va permite retinerea substantelor plutitoare prin flotatie gravitationala si separarea nisipului cu dimensiuni mai mari de 0. Materia sedimentata trece în tancul de sedimentare primara. încarcate în saci / container si depozitate temporar pe platforma betonata si vor urma circuitul deseurilor. Deznisipatorul este cuplat cu separatorul de grasimi. Dupa separarea nisipului si grasimilor. Evacuarea sedimentului primar (namol) se va realiza cu ajutorul unei electropompe. Dupa umplerea bazinului grasimile vor fi evacuate prin vidanjare (cca o data pe an).periodic. apa trece în continuare în bazinul de omogenizare. manual cu ajutorul unei greble. Epurarea biologica are loc într-un modul compact containerizat suprateran. Apa uzata intra în deznisipator. În acest bazin se vor adauga biopreparate (de tip BICHEM 2000) cu rol de descompunere a substantelor organice. Retinerile vor fi tratate cu biopreparate stabilizatoare. Bazinul de egalizare-omogenizare are o tripla functonalitate: -omogenizeaza compozitia apelor uzate prin agitare cu un mixer electromecanic. Coagulantul (polihidroxic1orura de aluminiu) se dozeaza automat. prin înmagazinarea unui volum de apa uzata care sa asigure functionarea continua a unitatii de epurare biologica. cu un debitmetru electromagnetic. Nisipul decantat va fi evacuat cu ajutorul unei electropompe portabile într-un bazin de stocare spalare si scurgere msip. -preia vârfurile de debit în special debitele mici din timpul noptii. dupa care apa intra în treapta de epurare biologica. În vederea mineralizarii substantelor organice continute de sedimentul primar se va adauga un . Dupa omogenizare se masoara debitul apei uzate intrate.

reducerea materiilor în suspensie si fermentarea produsilor de hidroliza. si acest proces are loc cu aport de oxigen. . Când apele patrund în mediul filtrant oxigenul din aer este absorbit în interiorul biofilmului.în tancul de nitri-denitrificare heterotrofa se realizeaza oxidarea intracelulara a produsilor de hidroliza si nitrificarea heterotrofa prin care se descompune amoniacul sau ionii de amoniu în azotiti respectiv azotati. . Suprafata filtrului lucreaza ca o casa pentru bacterii. reducerea substantelor organice pe baza de carbon (CBOs). o suprafata mai mare genereaza un numar mai mare de bacterii care la rândul lor asigura un tratament mai bun). .biopreparat care realizeza fermentarea în profunzime a materialului decantat. Tancul este prevazut cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitiv de sustinere a masei organice tip biofilm fix. Bacteriile heterotrofe realizeaza nitrificarea. Mediile filtrante sunt construite din polietilena si aranjate sub forma unui bloc compact constand din mai multe tuburi lipite între ele.Tratarea apelor uzate are loc atunci cand aceste ape patrund în biofilm. transformându-le în substanta anorganica. Apa astfel limpezita trece în compartimentele unde se realizeaza epurarea biologica propriu-zisa.în tancul de hidroliza -fermentare se vor realiza urmatoarele procese: absorbtia substantelor solide pe suprafata mediului plutitor. bacteriile autotrotrofe realizeaza denitrificarea. Materia organica dizolvata în apa uzata se raspandeste în biofilm. Acest biofilm cu microorganisme degradeaza apa uzata în CO2 dezvoltand în acelasi timp noi celule.în tancul de nitri-denitrificare hetero-autotrofa se continua procesele începute în tancul precedent si în plus se realizeaza mineralizarea trofica cu consumare de oxigen. În tehnologia propusa aceasta masa celulara se regaseste pe mediul plutitor cu aderenta ridicata la culturile bacteriene si nu se formeaza namol în exces. Procesul se desfasoara în prezenta oxigenului insuflat în masa de apa. . Capacitatea de tratare depinde de cantitatea de bacterii "captata" de filtru (de ex. Când o membrana subtire de microorganisme se dezvolta pe suprafata unui biofiltru aceasta membrana se numeste biofilm. Reducerea substantelor organice prin acest proces se realizeaza în proportie de 80%. În tehnologiile conventionale rezulta namol activat care este compus din masa celulara. în plus apar procese de nitrificare autotrofa. Tancul este prevazut cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitive de sustinere a masei organice de tip biofilm flotant. Într-un biofilm. Aceasta tehnologie permite eliminarea succesiva a substantelor organice în diferite stadii ale lantului trofic.în tancul de nitrificare autotrofa au loc procese de oxidare intracelulara a produsilor de hidroliza si mineralizare trofica. oxigenul liber ( conditii anaerobice) va exista în acea parte a .

Depozitarea produsului se va face în loc uscat si rece. Traseul conductei este prezentat în Anexa. Apa rezultata este dirijata pe flux (la bazinul de omogenizare-egalizare). Gura de varsare este o constructie din beton armat racordata la profilul albiei pârâului Comlod. malul pârâului se va proteja cu pereu din piatra de râu. iar apa epurata biologic trece la unitatea de dezinfectie cu ultraviolete.este un amestec de bacterii se1ectiv adaptate cu disponibilitate specia1a pentru degradarea grasimilor si u1eiuri1or de origine anima1a si vegetala. BICHEM 2008AN. alimentarea cu apa uzata si temperatura acesteia. Aceste situatii vor fi anuntate la autorita# 20520g614u 5. Instalatia de dezinfectie cu ultraviolete functioneaza cu lampi neimersate. Apa epurata va fi evacuata gravitational prin intermediul unei conducte de polietilena (cu lungimea de cca 52 m si diametrul de 250 mm) în pârâul Comlod.7 nm penetreaza masa de apa producând moartea microorganismelor patogene. iar sacii filtranti cu sediment vor fi depozitati pe platforma de containere. Razele UV cu λ= 253. iar în amonte pe o lungime de 5 m si în aval pe o lungime de 10 m. pe acest traseu va fi prevazut un camin de prelevare probe. De aici va fi trecut printr-un ejector unde se amesteca cu floculant (FLOERGER FR 1023). Instalatia de deshidratare realizeaza reducerea umiditatii micsorând astfel volumul namolului. Namolul (cu o umiditate de 98-99 %) se colecteaza într-un bazin echipat cu un mixer submersibil si o pompa submersibila. Procesul depinde de forma mediului filtrant. inclusiv al prezentei apei uzate reziduale. Se vor 1ua masuri de protectie a persona1u1ui care manipuleaza produsul (haine . Tancul biologic este echipat cu senzori care permit controlul functionarii elementelor acestuia.lipsa energie electrice) este prevazuta posibilitatea by-pasarii statiei printr-un deversor direct în emisar. apoi intra la unitatea de deshidratare namol.biofilmului care se afla în imediata vecinatate a mediului filtrant. Namolul este trecut în saci filtranti care permit scurgerea apei si retinerea sedimentului deshidratat care este deja stabilizat din cauza adaosului de biopreparate ( BICHEM 2008 AN).85 % si va urma circuitul deseurilor. Namolul (din tancul de sedimentare primara) este pompat catre instalatia de deshidratare. Eficienta dezinfectiei este de 95 .ile competente. montata în camera tehnica aferenta unitatii de epurare biologica.99 %. La gura de varsare se va monta un închizator cu c1apeta contra refularii apei. se va evita contactu1 cu agenti oxidanti concentrati. Pentru situatii extreme (defectiuni majore . Umiditatea sedimentului (namolului) va fi de cca 80 .

Depozitarea se va face în loc uscat si rece. conform tabelului nr.86 75 90 90 88 94 25 91. Produsu1 este solubi1 în apa. evitându-se inhalarea excesiva. Nu are fraze de risc. Tabelul nr. 1.67 93 Concentratie limita admisa NTP A 001 ( mgll) Eficienta Eficienta de epurare de epurare rt necesara realizata % % . dispersabil si se degradeaza rapid. În cadrul proiectului s-a dimensionat fiecare element al statiei în functie de încarcarea initiala a apei si cerinta de evacuare NTPA 001/2005. Se recomanda utilizarea echipamentu1ui de protectie (manusi). BICHEM 2000 GL-este un amestec de bacterii se1ectiv adaptate cu disponibilitate specia1a pentru degradarea grasimilor si u1eiurilor de origine anima1a si vegetala. Se va evita contactul cu ochii. manusi si masca). Nu are fraze de risc. Se recomanda utilizarea echipamentului de protectie (haine. 1 Nr. Produsul este solubil în apa.c Indicator Concentratie in apa uzata bruta NTP A 002 (mg/l) Consum biochimic de oxigen 1 oooooooooooooooooooooooooooooxigen 300 Ooxigen 2 3 4 Materii totale în suspensie CCOCr Azot amoniacal 350 500 30 60 125 3 82.este un amestec microbian. Produsu1 este solubi1 în apa. Este recomandat pentru acumularile de grasimi si namol de 1a decantari. care degradeaza acizii grasi. În cazu1 biopreparate1or se recomanda reutilizarea ambalajelor goa1e iar resturile de preparat sa fie incinerate sau utilizate ca îngrasaminte. manusi. Se recomanda pentru marirea biodegradarii apelor uzate. componentii fenolici. fiind încarcarea maxim admisa pentru apa evacuata în reteaua de canalizare stradala. BICHEM DC 1008. Depozitarea se va face în loc rece si uscat. dispersabil si se degradeaza rapid. masca).de protectie. dispersabi1 si se degradeaza rapid. Nu are fraze de risc. materiile organice recalcitrante. Statia este proiectata pentru un debit mediu zilnic de 150 m3. Precizam ca încarcarea initiala s-a considerat conform NTPA 002/2005.

Proiectantul propune reducerea poluantilor astfel încât sa se încadreze în limite1e impuse pentru concentratii1e acestora conform 1egis1atiei în vigoare. 2 Parametru # (unitate de masura) Tehnici alternative Valori limita Prin cele mai Conform celor mai bune mediu NTPA 00112005 practici de propuse de titular bune tehnici disponibile Energie electric a KWh/m3 apa epurat Floculant g/m3 apa epurata Coagulant. poluanti în aer si apa.8 60 1 1. mg/l CBOs mg/l NH4. g I m3 apa epurata Emisii în apa: Materii în suspensie. azotiti si reziduu fix .5 .3 0.5 6 Fosfor total Substante extractibile 5 30 2 20 60 33. 11m3 apa epurata Biopreparate. Tabelul nr. În Avizul de Gospodarire a apelor sunt prevazute conditiile de evacuare a apelor în emisar .8 60 1 35 21 1.1 0.pârâu1 Comlod. mg/l CCO-Cr. valorile parametrilor fiind stabi1iti în conformitate cu NTPA 001.5* 0.82 1.82 0.1 0.mg/l 35 21 1.18 - 60 25 3 125 2 . generarea deseurilor) atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibilesunt date în tabelul nr.34 80 67 Conform HG 188/2002 modificat si completat prin HG 352/2005 pentru evacuarile provenite din statiile de epurare a apelor uzate urbane se prevad valori limita de concentratie sau procente de reducere.18 0. mg/l Fosfor total. Totodata Avizul mai prevede limite maxim admise pentru pH. 2.1. Valorile limita ale parametrilor relevanti (consum de apa si energie.3 0.

5 37.)kg/m3 apa epurata 1. Din punct de vedere a cantitatii de apa uzata 1uata în calcul la dimensionarea e1ementelor statiei de epurare.68-1.37 1/s. 3 Indicator calitate Încarcare (g/om/zi) Cantitati totale (kg/zi) Pentru cazul analizat s-au luat în considerare încarcarea specifica si cantitatile de poluanti conform tabelului nr.3 P total 20.6 CBOs CCO-Cr 55 MTS 30 N organic N-NH4 N total 5.6-51 20. Tabelul nr. 20.Substante extractibile.1 - Analiza proiectului propus în comparatie cu prevederile Normativului pentru proiectarea statiilor de epurare de mica capaciatate NP 089-03.7 CBOs CCO-Cr MTS 55-75 30-50 N organic N-NH4 N total 1-2 3-6 4-8 P total 1-4 specifica 30-40 specifica 30 .6 20.5-27.9 20 namol (subst.1 *Conform celor mai bune tehnici în DE 1.3 2-4 2. Pentru cei 684 locuitori ar rezulta un debit cuprins între 1.4 0.3 37. În cazu1 analizat s-a 1uat în ca1cu1 o cantitate de apa uzata de 150 m3/zi.7-5. mg/l Deseuri: 9. Debitu1 maxim 1uat în considerare este Q zi max =3. NP 089/2003 prevede cantitati de restitutie de 80 -150 l/locuitor/zi. 3. 4. 2. 1. usc. 4 Indicator calitate Încarcare (g/ om/zi) Cantitati totale (kg/zi) Valorile limita admisibile prevazute în HG 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare sunt cele din NTP A 001 întrucât nu s-a considerat descarcarea apei epurate în zona sensibila.26 si 2. Din punct de vedere a poluantilor încarcarea specifica a apei uzate menajere conform NP 089/2003 este data în tabelul nr.5 3.5-34 0. Tabelul nr.9 9.68-2.47 1/s.

unitate de dezinfectie cu UV. 5. . deznisipator. Dintre variantele posibile de epurare mecano-biologica: .3. Din punct de vedere constructiv proiectul cuprinde constructii si instalatii care pot fi comasate în trei grupuri: . Deznisipatorul si separatorul de grasimi pot fi grupate într-un singur obiect tehnologic. bazin de omogenizare. 4. -constructii si instalatii auxiliare. În cazul analizat s-a adoptat varianta de epurare mecano-biologica cu unitate de epurare biologica compacta de tip RESETILOVS. cu bazine de namol activat.fluxul apei. 2. Pentru cazul analizat gradul de epurare necesar impune o epurare mecano-biologica. Din punct de vedere a gradului de epurare necesar conform NP 089/2003 pentru valorile prezentate mai jos este suficienta numai treapta de epurare mecanica: -20-40 % pentru CBOs -20-40 % pentru CCO-Cr -40-60 % pentru materii în suspensie -10-20 % pentru fosfor total si azot organic. . canal by-pass de ocolire a întregii statii. . conducta de evacuare ape epurate.epurare mecano-biologica cu nitrificare-denitrificare.3. cu bazine cu namol activat. gura de evacuare ape epurate în emisar.epurare mecano-biologica cu filtre biologice.epurare mecano-biologica cu aerare prelungita. Blocul de epurare biologica este compact. procesul este automatizat.fluxul namolului.Râciu (jud. Acestea sunt în concordanta cu prevederile NP089/2003. fiind strabatuta de drumul judetean 173 Teaca. Din punct de vedere a caracteristicilor tehnice ale elementelor componente: -pentru gratar la statiile de epurare aferente localitatilor sub 5000 de locuitori se prevad de regula gratare fine (2-3 mm).Detalii de amplasament Localitatea Milas este situata în partea de sud a judetului Bistrita-Nasaud. . Mures). Obiectele componente pe linia apei pentru statiile de epurare de capacitate mica pot fi: gratar.separator de grasimi.epurare mecano-biologica conventionala cu bazine cu namol activat. dispozitiv de masurare a debitului de apa uzata. bloc de epurare biologica. .

AMPLASARE ÎN MEDIU 3. In apropierea terenului destinat statiei de epurare ( pe o raza de 2 km) nu sunt arii naturale protejate/zone protejate. Rodnei. 2. Alimentarea cu apa a localitatilor din zona se face din ape subterane.4. paluviale si aluvionare reprezentate litologic prin argile. friabile alteori dure.2. 1a cca 300 m de drumu1 judetean. depresiuni si lunci. Distanta de la statie 1a prima locuinta este de 300 m. Cuaternarul este reprezentat de depozite coluviale.Realizarea si functionarea obiectivului Perioada propusa de rea1izare a investitiei: 12 luni Timpul de funttionare: nelimitat Programul de functionare: non stop 3. Depozitele sarmatiene sunt reprezentate prin marne si argile cenusii. galbene sau vinetii. Înspre sud si vest altitudini1e scad treptat si în ansamb1u reliefu1 îmbraca aspectul unui amfiteatru larg a1catuit din munti. Din punct de vedere seismic zona este încadrata în harta de macrozonare seismica în macrozona de gradu1 F. deluviale. maluri. Din punet de vedere geologic formatiunile care apar în zona studiata apartin ca vârsta Sarmatianului si Cuaternarului. nisipuri si pietrisuri. iar fata de pârâu1 Comlod este de 20 m. 3. nisipuri galbui sau albicioase cu intercalatii de argile nisipoase.l. nu sunt prize de apa. folosite de localnici la constructii. Dealurile si podisurile ocupa 2/3 din suprafata judetului si încadreaza o serie de bazinete depresionare si depresiuni formate si drenate de cursuri de apa. suhard.Amplasamentul ales pentru statia de epurare este situat în partea de est a localitatii în zona numita "Râtul Lechintei". Pe pârâul Comlod. marne ciocolatii. Bârgau si Calimani.Solul . dealuri. gresii albicioase si cenusii masive sau în placi. argile prafoase. Elemente de geologie Judetu1 Bistrita-Nasaud situat în nord-estul Transi1vaniei este încadrat 1a nord si est de un arc muntos alcatuit din muntii Ţibles. pâna la confluenta cu râul Muresul -cca 70 km de amplasamentu1 analizat. argile slab nisipoase.

În aceasta zona solul prezinta urmatoare coloana ipotetica: -între 0. temperatura medie maxima se înregistreaza în lunile iulie-august. Rezervele de apa Apele de suprafata . alimentare cu apa. Ca urmare a influentei predominant estice. -viteza medie a vantului pe directia predominanta este de 2 m/s. Apa subterana .0 zecimi. este acoperita de o vegetatie etajata.6.2.3.5 m argila prafoasa galbena sau neagra. temperatura minima medie în luna ianuarie. soluri. dependenta de altitudine.5 m sol vegetal si umplutura . 3. însa mentionam ca alimentarea cu apa a localitatii se face prin captarea unor izvoare subterane situate în partea de vest a localitatii. Varietatea formelor de relief si conditiile de mediu. Climatul se caracterizeaza prin variatii moderate ale temperaturii aerului. dar în parâul Comlod se evacueaza apele epurate din statie. Elemente de ecologie acvatica si terestra Flora si vegetatia reflecta particularitatile reliefului.5. -între 0. Vegetatia în zona obiectivului este reprezentata de culturi agricole.3 . temperatura.2 m nisip prafos. Clima si calitatea aerului Prin pozitia sa geografica zona analizata se situeaza în zona temperat continentala supusa adeseori advectiei aerului polar-maritim. În zona amp1asamentului nu se desfasoara activitati care sa genereze poluanti care ar influenta calitatea aerului. -precipitatii medii multianuale 772 mm. Vanturile dominante sunt din sectorul estic.este cantonata la adâncimea de 4 m. directia predominanta a vântului este nord-est. Principalele caracteristici climatice ale zonei analizate sunt: -temperaturile medii anuale oscileaza între 5-90 C. -nebulozitate 5.4. Argila marnoasa cenusie sistoasa este fundamentul geologic. conditioneaza prezenta faunei bogate si variate care caracterizeaza . umiditate.1. cu activitate frontala frecventa.Singura apa de suprafata din zona analizata este pârâul Comlod care curge în partea de est a localitatii Milas.2 -0.6 . foarte eterogena. Fauna. -între 0. de pasuni. Terenul pe care se va realiza investitia este teren agricol. 3. pastrate în mare parte sub aspectul lor originar.5 . Apa de suprafata nu este utilizata pentru. amplitudinile termice diume si anuale sunt mai mici decat cele din estul tarii la aceeasi altitudine. Apa subterana nu va fi utilizata la statia de epurare. zona fiind submontana. ocupat cu fâneata. 3.

Apele pluviale de pe amplasamentului statiei sunt conventional curate. ciori. mistreti. Animalele mari sunt reprezentate de lupi. . o parte se înfiltreaza în sol. vrabii. Apele uzate menajere din localitate vor fi colectate prin reteaua de canalizare si dirijate în statia de epurare. nici arii protejate. Exista pericolul impurificarii apelor freatice în cazul unor defectiuni majore la reteaua de canalizare sau la bazinele statiei de epurare. De asemenea mentionam ca apele uzate menajere prin continutulor nu sunt periculoase. SURSELE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU 4. majoritatea locuitorilor au vârsta înaintata. Investitia nu influenteaza indicele demografic.1. 4. Animalele mici întâlnite sunt iepuri. În apropiere nu se afla obiective de interes public. Terenul analizat nu se afla pe rutele de migrare a pasarilor.judetul. bazinele statiei de epurare vor fi betonate si impermeabilizate ceea ce micsoreaza considerabil probabilitatea aparitiei unor poluari accidentale. parcuri nationale sau gradini istorice. veverite.6. Aici vor fi supuse unui proces de epurare combinat mecanobiologic. vulpi. Reteaua de canalizare va fi realizata din materiale rezistente (tuburi PVC). Apa uzata menajera rezultata din functionarea statiei. populatia localitatii este de cca 680 locuitori. va fi colectata si dirijata în statia de epurare. caprioare. Emisii de poluanti în ape si protectia calitatii apelor Prin natura investitiei aceasta are ca scop epurarea apelor uzate. Apele epurate evacuate în emisar vor fi contorizate. ciocanitori. Dimensiunea familiei este relativ mica. 3. Reteaua de colectare si statia de epurare vor avea un impact pozitiv deoarece în prezent nu exista sistem de canalizare a apelor uzate menajere. În imediata apropiere nu sunt rezervatii botanice. iar pasarile sunt reprezentate de pitigoi. iar debitul acestora este mic «5 l/s). o parte prin santurile de garda va ajunge în emisar. Asezarile umane si alte obiective de interes public Statia de epurare va fi este situata la o distanta de cca 300 m fata de locuinte. ce va permite încadrarea lor în limitele prevazute în normative. Populatia este ocupata în agricultura.

Emisiile sunt de doua feluri: -dirijate .evacuare înregistrata la: manipulari de substante si produse pulverulente sau cu volatilitate diferita. Emisii de poluanti în aer si protectia calitatii aerului Ordinul 462/1993 emis de MAPPM defineste emisia de poluanti ca fiind eliminarea în atmosfera a unor poluanti solizi. tevi de esapament.4. Sursele si protectia împotriva zgomotului si vibratiilor Sursele de zgomot sunt reprezentate de: . Pompele sunt submersibi1e. 4. Având în vedere cantitatea de apa uzata (debit sub 5 l/s) si respectiv de namol rezultat precum si distanta mare fata de zona locuita (cca 300 m) apreciem ca activitatea din statie nu va crea disconfort. -motoarele de la suflante. De asemenea adaugarea de biopreparate elimina mirosurile specifice din statie.pompe.Concentratia poluantilor din apele uzate epurate. deci din surse stationare fixe sau mobile care evacueaza în atmosfera noxele rezulte din diferitele activitati socio-economice. apreciem ca zgomotul nu va crea disconfort asupra locuitorilor. Statia de epurare este la distanta de 300 m fata de prima casa.3. etc. Remarcam suprafata redusa a bazinelor din statia de epurare atât pentru apa uzata cât si pentru namol ceea ce reduce degajarea mirosurilor. neetanseitati. etc. lichizi si gazosi din surse punctiforme sau de suprafata. În perioada de functionare a obiectivului.2. În perioada de amenajare a constructiilor pot sa fie emise pulberi la manipularea materialelor de constructie. Suflantele vor fi amplasate în spatiu închis.evacuare prin cosuri de dispersie. guri de aerisire. emisi în emisar. În proiect se prevede evacuarea ritmica a namolului rezultat de pe amplasament. Aceste emisii sunt necontrolabile si necuantificabile prin masurari. se va situa în limitele prevazute în normative NTPA 001/2005. încarcare-descarcare rezervoare. Nu putem aprecia nivelul emisiilor si nici aria de raspândire dar consideram ca la o manipulare atenta nu vor influenta calitatea aerului. 4. În plus întreaga treapta biologica este un bloc compact ceea ce diminueaza impactul din punct de vedere a mirosurilor.difuze . 4. Impactul asupra emisarului poate fi considerat mic/nesemnificativ. pe amplasament pot sa apara mirosuri specifice activitatii de epurare a apelor uzate menajere. Sursele si protectia împotriva radiatiilor . guri de ventilatie. Acest gen de emisii sunt controlabile si cuantificabile prin masurari: .

Namolul din statiile de epurare ape uzate menajere este clasificat ca si deseu nepericulos. Tipurile de deseuri si modul de gospodarire sunt prezentate în tabelul nr. se colecteaza într-un container si se vor depozita împreuna cu namolul deoarece va fi tratat cu biopreparate. este de natura deseului menajer. 2. a caminelor. Deseu din functionarea instalatiei. la o umiditate de 80. Deseul din perioada de constructie Deseul rezultat este reprezentat de pamânt excavat si resturi de materiale de constructie. Tot în desnisipator se colecteaza si grasimile cod 19 08 09 .cca 2 m3/an. etc.5. Deseurile de materiale de constructie vor fi eliminate de catre firma constructoare. 5. Deseul de lemn va fi valorificat la satenii din zona ca si lemn de foc. se estimeaza cca 3 m3/an.Pe amplasament nu vor fi procesate si depozitate sub stante radioactive. 1. Volumul total de pamânt excavat pentru pozarea conductelor. este de natura deseului menajer. fundatie cladire statie. este estimat la 3800 m3. -deseuri retinute pe site cod 19 08 01 . -namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti cod 19 08 05 . Cofrajele pentru camine (lemn) se utilizeaza la 10 cicluri de turnare dupa care se depreciaza si se evacueaza ca si deseu. .6 m3/an (cu umiditate de 60%). Deseu din functionarea instalatiei. Deseu din perioada de constructie.se estimeaza la 5.este estimat la 44 m3/an. Gospodaria deseurilor Aceasta investitie va genera doua tipuri de deseuri: 1. Volumul de pamant excavat pentru realizarea statei de epurare (pentru realizare bazine.6 m3/an (au o umiditate de 55%). Se va colecta în pubele si se va evacua de pe amplasament împreuna cu deseul menajer. este deseu nepericulos. Se evacueaza de pe amplasament la un depozit de deseuri menajere. 4. 2. Namolul se va colecta în saci/ container si se vor depozita temporar pe o platforma special destinata. este deseu nepericulos. numarul angajatilor este redus. se are in vedere utilizarea în agricultura. acesta se va depozita temporar pe terenul alaturat iar dupa finalizarea lucrarilor se va nivela si înierba. Se va colecta în pubele si se va evacua de pe amplasament împreuna cu deseul menajer. este deseu nepericulos.) este estimat la 130 m3. va fi în cantitate mica.85 %. Transpotul acestuia se poate face cu remorci. din aceasta cantitate 3400 m3 se vor refolosi la acoperirea conductelor iar 400 m3 se vor evacua pe un teren pus la dispozitie de catre Primaria comunei Milas. -deseu menajer cod 20 03 01. -deseuri de la desnisipator cod 19 08 02 .se estimeaza la cca 5.

6. anuale din namol (mg/kg s. conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca solul pe care poate fi utilat.prevede conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca namolul pentru a putea fi utilizat în agricultura. MMGA si MAPDR nr.6 - semisolid 19 09 08 - - 2 - - 3 solid 2003 01 - - - 3 - Conform Ord. Namolurile provenite de la statiile de epuare a apelor uzate cu o compozitie asemanatoare apelor uzate orasenesti pot fi utilizate în agricultura numai daca concentratiile de metale grele sunt sub limitele admise conform tabelului nr. Tabelul nr. 5 Denumire Cantitate Starea prevazuta a fi generata (m3/an) Cod Cod privinc Cod Managementul deseurilor- deseu fizica deseu principala c1asifi.Ramas ta ta 5.6 în stoc - Namol 44 semisolid 190805 semisolid 1908 01 - - 44 - Deseu retinu 5.Elimina.Tabelul nr.6 deznisipator Grasimi Deseu menajer er 2 semisolid 19 02 08 - - - 5. 6 Parametru VMA III namolul VMA în sol (mg/kg s. când se utilizeaza namolurile de epurare în agricultura . obligatiile producatorilor.15 12 3 15 (mg/kg s.cantitate proprietate care prevazuta a fi generata (m3/an) periculoasa statistica Valorifica. u) 3 100 50 50 VL la cant. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si în special a solurilor.6 pe site Deseu de la 5. u) Cd Cu Ni Pb 10 500 100 300 . u) 0. respectiv a utilizatorilor de namoluri de epurare.

fenantren. destinate cultivarii arbustilor fructiferi. benzoantracen.suma urmatoarelor substante: antracen. 180. 118.bifenilpoliclorurati -suma compusilor PCB 28. pomilor cu 10 luni înainte de recoltare si în timpul recoltarii. 3-sa contacteze utilizatorul de namol si sa evalueze posibilitatile de utilizare a namolului. Producatorul de namol are urmatoarele obligatii: 1-sa anunte autoritatea teritoriala de mediu si utilizatorii de namol despre eventuali poluanti existenti în acesta. Se interzice utilizarea namolurilor atunci când concentratia unuia sau mai multor metale grele din sol depaseste valorile limita si trebuie luate masuri pentru ca aceste valori limita sa nu fie depasite ca urmare a utilizarii namolurilor. producatorul de namol trebuie sa trimita autoritatii teritoriale competente. date cu privire la: . indeno (1.hidrocarburi aromatice policiclice . benzofloranten. Valoarea pH-ului în solurile în care urmeaza a fi aplicate namolurile de epurare trebuie sa fie mentinutan la valori de peste 6. benzopiren. De asemenera sunt prezentate în ordin o serie de conditii care trebuie îndeplinite la împrastierea namolului. 101. Pentru a obtine permisul de aplicare în baza autorizatiei de functionare a statiei de epurare.1 12 - * AOX .52. benzoperilen. florantren.suma compusilor organohalogenati **p AH. chrisen.8 300 1 100 - 30 0.2. 138. Se interzice utilizarea namolului sau livrarea acestuia în vederea utilizarii acestuia pe terenuri folosite pentru pasunat. piren.3)piren. cu eel putin o luna înainte de perioada de împrastiere. 2-sa identifice utilizatorul de namol si suprafetele agricole care îndeplinesc condiîiile necesare utilizarii namolului. 153. legumelor.Zn Hg Cr Co As *AOX **PAH ***PCB 2000 5 500 50 10 500 5 0.5. ***PCB . naftalina.

a)-cantitatile de namol generate si cantitatile de namoluri furnizate pentru utilizarea în agricultura. sau în cazul în care utilizatorul de namol refuza ulterior namolul. cantitati de namoluri furnizate pentru agricultura. Utilizatorii de namoluri de epurare sunt obligati: a)-sa anunte autoritatile competente si producatorul de namol despre rotatia culturii. transportul. împrastierea namolului pe suprafete1e agricole. b)-sa realizeze încorporarea namolurilor în sol în aceiasi zi în care s-a aplicat namolul. 9-sa realizeze studiul agrochimic de control si monitoring al solului pe care s-a aplicat namolul. e )-datele despre localizarea suprafetei agricole pe care urmeaza sa aplice namolul f)-perioada probabila de împrastiere. c )-tipul de tratament efectuat asupra namolului. 6-sa aleaga solutia de eliminare a namolului (incinerare. conform indicatorilor de caracterizare prezentati. informatii care se gasesc în registrele de evidenta. 8-sa comunice. d)-datele de identificare a utilizatorilor de namoluri. 5-sa anunte autoritatea teritoriala de mediu în cazul nerespectarii conditiilor initiale de eliberare a permisului de împrastiere. 4-sa asigure transportul si împrastierea acestuia. depozitare) în cazul neobtinerii autorizatie de împrastiere a namolului sau în cazul în care nu se gaseste loc de împrastiere. g)-tipul culturii. compozitia namolurilor. înainte de a se realiza transportul acestuia. c)-sa anunte producatorul de namol daca s-a razgândit în privinta utilizarii namolului. la cererea autoritatilor competente. apa. în completarea sistemului national. În zonele de utilizare a namolurilor se organizeaza sistemul de monitorizare a factorilor de mediu (sol. 7 -sa tina la zi registre cu cantitati de namoluri produse. plante). b )-compozitia si caracteristicile namolurilor. Pentru namolurile care nu îndeplinesc conditiile de utilizare în agricultura se vor adopta alte metode de tratare sau eliminare a lor (incinerare în cuptoare în industria . la schimbarea terenului. Producatorul de namol este responsabil de namol pentru tot ceea ce înseamna cantitatea. precum si pentru efectele acestuia asupra mediului si sanatatii omului dupa utilizare. destinatarul namolurilor ai locurile de utilizare.

Proprietarul statiei de epurare intentioneaza utilizarea acestuia în agricultura. prin masurile luate si având în vedere distanta mare fata de asezarile umane consideram ca acestea nu vor fi afectate. Impactul produs asupra apelor Concentratia poluantilor din apele uzate epurate. 95/2005. poluarea indusa situându-se în domeniul nesemnificativ. IV. Consideram ca activitatea nu va afecta fauna si flora din zona.1.cimentului) sau depozitare în depozite de deseuri nepericuloase. 5. Activitatea va avea un impact pozitiv prin faptul ca se vor colecta apele uzate menajere din gospodarii evitându-se impurificarea apelor subterane. substantele care se adauga în timpul procesului nu prezinta toxicitate sau periculozitate. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase Conform fiselor de securitate anexate. iar personalul va fi instruit. IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR 5. În zona nu sunt obiective de interes public.6. poluarea indusa situandu-se în domeniul acceptabil.5.4. se va situa în limitele prevazute în normative NTPA 00112005.5. 5. Activitatea care se va desfasura nu va genera un impact semnificativ asupra factorului de mediu aer. . Activitatea nu va genera un impact semnificativ asupra factorului de mediu apa.Impactul produs asupra solului si subsolului Activitatea ce se va desfasura nu va afecta negativ solul si subsolul. 5. Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective Investitia se va face în baza unui certificat de urbanism care are la baza un plan urbanistic de detaliu.2. Namolurile sunt acceptate ca deseu nepericulos conform Ordinului MMGA nr. În plus cantitatile care vor exista în stoc sunt mici. Impactul asupra vegetatiei si faunei terestre Flora si fauna nu vor fi afectate în cazul respectarii cu strictete a tehnologiei si a ritmicitatii evacuarii deseurilor. Pentru depozitarea si utilizarea substantelor mentionate se vor respecta toate masurile specificate în fisele de securitate. 4. deversate în emisar. Impactul asupra aerului Calitatea aerului nu va fi influentata de activitatea desfasurata în statie. 5.3.

prin faptul ca se colecteaza apele uzate menajere de la locuintele racordate la reteaua de alimentare a apelor. Având în vedere amplasarea obiectivului fata de principalul curs de apa nu exista riscul inundatiilor si nici a alunecarilor de teren.Starea de sanatate a populatiei este buna. exprimata prin indicele de poluare Ip. 5. se încadreaza calitatea. posibili sa reflecte starea generala a factorilor de mediu analizati si apoi corelarea acestora într-o metoda grafica. APA si SOL. Metoda de evaluare a impactului asupra mediului înconjurator consta în parcurgerea mai multor etape de aprecieri sintetice. va fi influentata pozitiv prin realizarea proiectului . a fiecarui factor de mediu. Pentru evaluarea cantitativa. respectiv departarea fata de starea ideala (tabelul 1). 7. Scara de bonitate este exprimata prin note de la 1 la 10. într-o scara de bonitate. EVALUAREA IMPACTULUI sI CONCLUZII Pentru aprecierea impactului produs asupra mediului înconjurator de desfasurare a activitatii de epurare a ape/or uzate menajere s-a apelat la o metoda de evaluare comparativa între starea ideala a mediului si starea posibila datorata activitatii antropice viitoare. 6. Starea de sanatate a personalului angajat va fi urmarita prin medicii de familie. POSIBILITĂŢI DE DIMINUARE SAU ELIMINARE A IMPACTULUI PRODUS ASUPRA MEDIULUI Prin respectarea prevederilor proiectului.6. obtinându-se indicele de poluare Ip. într-o prima etapa. având în vedere cresterea gradului de confort a locuitorilor. nota 10 reprezentând starea naturala neafectata de activitatea antropica. se raporteaza calitatea factorilor de mediu la limitele admise de standardele nationale. cu acordarea de note care sa exprime apropierea. Evaluarea riscului declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra sanatatii populatiei si mediului înconjurator Din punct de vedere seismic zona se încadreaza în zona 6 de macroseismicitate. pericolul cutremurelor este foarte redus. . la un moment dat. iar pentru valori Ip> 1 mediul este afectat peste limitele admise. iar nota 1 reprezinta o situatie ireversibila si deosebit de grava de deteriorare a factorilor de mediu analizati. bazate pe indicatori de calitate. luându-se în discutie trei factori de mediu: AER. Fiecare din factorii de mediu analizati sunt caracterizati prin indicatori de calitate reprezentativi pentru aprecierea gradului de poluare si pentru care exista limite admisibile. impactul asupra mediului va fi pozitiv. Pentru Ip=0-l mediul este afectat în limitele admisibile. În acest sens.

nive12 Mediul afectat peste limite admise -nivel 3 Mediul degradat .0 8. Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor de bonitate exprimând starea reala se obtine o figura geometrica neregulata cu o suprafata mai mica. AER.5 Efectul asupra omului si mediului înconjurator Calitatea factorilor de mediu naturala.nivel 2 Efectele sunt letale la durate scurte de expunere 1 Peste 20 Mediul este impropriu formelor de viata Pentru simularea efectului sinergic se construieste o diagrama.nivel 2 Mediul afectat peste limite admise -nivel 1 Efectele sunt accentuate 5 4 3 2.0 Mediul afectat peste limite admise.0-8. indicele de poluare globala Ipg va capata. deci nu exista poluare. si suprafata reprezentând starea reala Sr.0-4. valori subunitare. indicele de poluare globala Ipg are valoarea 1. progresiv.0-12.0-2. .5-1.0-20 Mediu1 degradat .25 0.Tabelul nr.0 Mediul afectat în limite admise . SOL) cu latura egala cu 10 unitati de bonitate.25-0.0 1. pe masura reducerii triunghiului.nivel 1 Efectele sunt letale de durate medii de expunere 2 12.0 4. Când exista modificari ale calitatii factorilor de mediu. deci a afectarii factorilor de mediu. Indicele starii de poluare globala a ecosistemului Ipg consta în raportul între suprafata ideala Si. Starea ideala este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata triunghiechilateral (în functie de factorii de me diu luati in discutie AP A. Ipg = Si/Sr Când nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu. înscrisa în figura geometrica regulata a starii ideale. de echilibru Fara efecte Fara efecte decelabile Mediul afectat în limite admise -nivel 1 7 6 0. 7 Nota de bonitate 10 9 8 Valoarea Ip 0 0-0.

în urma carora s-a stabilit o scara de evaluare pentru valorile Ipg de la 1 la 6. RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI 8.nota 10 Reprezentarea grafica a valorilor a condus la determinarea raportului dintre cele doua suprafete. AER. 8 Valoarea IrG 1 1-2 2-3 Impactul asupra mediului Mediu neafectat de activitatea antropica Mediu supus efectu1ui activitatii umane în limite admisibile Mediu supus efectului activitatii umane. Ipg = 1.08 . periculos formelor de viata Mediu degradat. 8. impropriu formelor de viata În acest sens pentru obiectivul analizat SISTEM DE CANALIZARE sI STAŢIE DE EPURARE A APELOR UZATE MENAJERE s-a realizat încadrarea calitatii fiecarui factor de mediu. SOL ce se va situa în limitele admisibile. din care rezulta impactul asupra mediului.Conform datelor din literatura de specialitate. Tabelulnr. pe scara de bonitate de la 1 la 10 si s-au acordat urmatoarele note: APA-nota 9 AER-nota 10 SOL .mediu supus efectului activitatii în limite admisibile.1 INFORMAŢII GENERALE Introducere . au fost facute aprecieri asupra indicelui de poluare globala a mediului. provocând stare de disconfort formelor de viata 3-4 4-6 >6 Mediu afectat de activitatea umana. viata Indicele de poluare globala obtinut (IpG < 2) estimeaza faptul ca activitatile ce se vor desfasura în cadrul obiectivului de investitii vor produce o impurificare globala a factorilor de mediu APA. pentru diverse situatii. provocand tulburari formelor de viata Mediu grav afectat de activitatea umana.

BREF Sistem de monitorizare. statia va fi construita în partea de est a localitatii. în zona nelocuita. Livia Pscas Denumirea proiectului: SISTEM DE CANALIZARE sI STAŢIE DE EPURARE PENTRU LOCALITATEA MILAs. cu bazine de namol activ. Bistrita-Nasaud Autorul studiului de impact: ing.2 ANALIZA ALTERNATIVELOR Pentru realizarea unei statii de epurare a apelor uzate menajere s-au studiat mai multe alternative de statii de epurare în scopul realizarii acestui obiectiv.BREF Sistemul de management comun al apelor uzate . Titularul proiectului: PRIMĂRIA COMUNEI MILAs. -epurare mecano-biologicaî cu filtre biologice. judetul Bistrita-Nasaud 8. . Din punct de vedere al schemei tehnologice de epurare s-au avut în vedere urmatoarele variante: -epurare mecano-biologica cu bazine de namol activ -epurare mecano-biologica cu nitrificare-denitrificare.Ordin al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului -Ordinul 863/2002 -Ordin al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului.Proiectul ce a facut obiectul studiului de impact va fi realizat cu finantare din fondurile alocate conform Ordonantei 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural.Legea Protectiei Mediului -Ordinul 860/2002 . . Prin . În cadrul proiectului s-a ales varianta mecano-biologica cu eliminarea pe cale biologica a substantelor organice biodegradabile si a azotului amoniacal prin procese de nitrificare-denitrificare heterotrofa si hetero-autotrofa urmata de dezinfectie cu ultraviolete deoarece corespunde din punct de vedere a debitului si gradului de epurare necesar. Pentru amplasamentul propus nu exista o altenativa mai avantajoasa. Raportul la studiul de impact este elaborat în conformitate cu prevederile urmatoarelor acte normative: -OU 195/2005 aprobata prin Legea 265/2006 . jud.BREF Tratarea deseurilor.

M.12.3 MONITORIZAREA Dupa punerea în functiune se vor monitoriza urmatorii factori de mediu: .2006 eliberat de ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ "APELE ROMÂNE" DlRECŢIA APELOR "MUREs"sau impus urmatoarele conditii de deversare în emisar: -debitul apelor epurate va fi sub 5 l/s -parametrii apelor epurate evacuate în pârâu se vor încadra în valorile prezentate în tabelul nr. 9 Nr. Din punct de vedere a gestionarii namolului s-au avut în vedere urmatoarele variante: -utilizarea namolului ca îngrasamânt pe terenuri agricole -incinerarea namolului -amenajarea unui depozit de deseuri S-a ales prima varianta având în vedere în primul rând criteriul economic si în al doilea rând reducerea cantitatii de deseuri ce trebuie eliminate. 8.5 .crt 1 2 Indicatoru1 pH materii în suspensie U.procesele de nitrificare-denitrificare pe lânga reducerea azotului se face si o reducere a fosforului. 317 din 14. . Determinarea parametrilor apei epurate se va face prin recoltarea de probe din caminul prevazut în acest scop. analiza lor se va face în laboratorul statiei dotat corespunzator. Tabelul nr.5 60 . pentru toti parametrii prevazuti in Avizul de Gospodarire al apelor. Din punct de vedere a dimensionarii bazinului de omogenizare ape uzate si a bazinului de colectare namol s-a adoptat solutia unei înaltimi utile relativ mari pentru a reduce suprafata ocupata de bazine si implicit suprafata de contact cu aerul (se reduce mirosul). cu frecventa saptamânala.namolul rezultat din procesul de epurare Monitorizarea apei Statia de epurare este proiectata pentru un debit foarte mic «5 l/s) va avea un sistem propriu de monitorizare.calitatea apelor epurate deversate în pârâul Comlod. mg/1 Valori admise 6.8. Prin Avizul de Gospodarire a Apelor nr. 9.

-sa comunice.pericolul. cantitati de namoluri furnizate pentru agricultura. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si în special a solurilor.3 4 5 6 7 8 9 10 CCO-Cr CBOs reziduu filtrant 1a 105°C substante extractibi1e azot amoniaca1 fosfor total Azotiti Azotati mg/l mg/1 mg/] mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l 125 25 2000 20 3 2 2 37 -se va avea în vedere dotarea statiei de epurare cu aparatura necesara automonitorizarii pentru toti indicatorii specificati anterior. destinatarul namolurilor si locurile de utilizare. precum si pentru efectele acestuia asupra mediului si sanatatii omului dupa utilizare. împrastierea namolului pe suprafetele agricole. informatii care se gasesc în registrele de evidenta. producatorul de namol are urmatoarele obligatii: -sa tina la zi registre cu cantitati de namoluri produse.4 SITUATII DE RISC Riscul este dat de probabilitatea aparitiei unui efect negativ major cu impact dur asupra factorilor de mediu. . Conform Ord. MMGA si MAPDR nr. P . 8.expunerea (conform Directivei Comisiei Europene 93/67/EEC). obligatiile producatorilor. transportul. când se utilizeaza namolurile de epurare în agricultura . la cererea autoritatilor competente. proprietarul statiei intentioneaza utilizarea lui în agricultura. Monitorizarea namolului Având în vedere compozitia predominant organica si continutul în nutrienti a namolului. În vederea monitorizarii. într-o perioada de timp specificata si este descris sub forma ecuatiei: R= P/E unde: R-riscul. respectiv a utilizatorilor de namoluri de epurare. compozitia namolurilor. conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca solul pe care poate fi utilizat. E . Producatorul de namol este responsabil de namol pentru tot ceea ce înseamna cantitatea.prevede conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca namolul pentru a putea fi utilizat în agricultura.

statia va fi dotata cu un grup electrogen cu puterea de 65 CPo 8. Conform SR 111000/1 . Riscurile în functionare sunt: avarie. defectiuni. utilajele folosite sunt fiabile. Adancimea de înghet este de 1 . întreruperi de curent. Procesul de epurarea apelor uzate menajere este mecano-biologic si cuprinde urmatoarele operatii: .91 zona este încadrata în harta de macrozonare seismica în macrozona de gradul VI. -statia de epurare va fi amplasata pe malul drept al pârâului Comlod la o distanta de 20 m fata de acesta. zona poate fi considerata stabila deoarece: -din punct de vedere seismic conform Normativ P 100/92.6.1.00 m fata de cota apei din pâraul Comlod.apele uzate din gospodarii ajung gravimetric în reteaua de canalizare stradala respectiv în statia de epurare. Riscurile naturale sunt extrem de reduse. repararea sau schimbarea acestora se poate face în intervale mici de timp.1 m.În acest caz ne putem confrunta cu riscuri naturale reprezentate de cutremure si inundatii si cele datorate activitatii desfasurate. -nu exista harti privind peisajul zonei -nu exista date privind debitul pârâului Comlod 8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR În perioada efectuarii studiului de impactului asupra mediului am întâmpinat urmatoarele dificultati: -nu exista legislatie europeana pentru statii de epurare ape menajere. coeficientul seismic Ks = 0. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC Descrierea activitatii Statia de epurare este proiectata pentru un debit de 150 m3/zi corespunzator apelor uzate menajere rezultate din gospodarii ( 684 locuitori) si de la micile unitati din localitate.întreruperile de curent sunt foarte rare. În functionarea rete1ei de canalizare si a statiei de epurare se vor desfasura urmatoarele procese: Colectarea apelor uzate menajere .7. .5. Din dec1aratiile primarului comunei Milas rezulta ca aceasta zona nu prezinta pericol de inundare. Statia de epurare va fi amplasata pe un teren la 0 cota de +2. Pentru cazuri de intreruperi ale energiei electrice pe durate mai mari de timp.08 si o perioad de colt Tc = 0.

reducerea substantelor organice pe baza de carbon. oxidarea intracelulara a produsilor de hidroliza. Impactul prognozat asupra mediului Impactulinvestitiei asupra mediului este pozitiv în sensul în care se reduce cantitatea de ape uzate menajere evacuate direct în apele de suprafata si în ce1e subterane. Totodata mentionam faptul ca atât apele uzate cât si namolul vor fi tratate în diferite etape ale procesului de epurare cu biopreparate care au rolul de a reduce cantitatea de namol si de a elimina mirosurile neplacute. flocularea si sedimentarea compusilor pe baza de fosfor. acestea se trateaza cu biopreparate dupa care urmeaza circuitul deseurilor. . Dezinfectia cu ultraviolete . Namolul se va utiliza ca îngrasamant pe terenuri agricole.se face într-un bloc compact containerizat suprateran. nitrificarea heterotrofa. Parametrii de calitate si debitul apei epurate se vor monitoriza si se vor încadra în limitele prevazute în legislatia în vigoare.se face printr-o conducta si o gura de varsare în pârâul Cornlod. Apele menajere vor fi epurate. la evacuarea în emisar concentratiile de poluanti vor fi în limita valorilor prevazute de normativele în vigoare. . nitrificarea autotrofa în prezenta oxigenului. Retinerea nisipului se face într-un deznisipator vertical. a materiilor în suspensie si absorbtia substantelor solide pe suprafata mediului plutitor. Evacuarea apei epurate . Omogenizarea-egalizarea debitelor apelor uzate se face într-un bazin cu doua compartimente înseriate.Retinere materii grosiere se face pe un gratar. denitrificarea hetero-autotrofa. Retinerea grasimilor se face în deznisipatorul-separatorul de grasimi. Masuri de diminuare a impactului Pentru protejarea factorilor de mediu sunt prevazute urmatoarele masuri: -deseurile rezultate în perioada realizarii obiectivului vor fi evacuate de pe amplasament de firma constructoare. se va deshidrata prin dirijarea lui în saci filtranti. Procesele care au loc în aceasta etapa sunt : dozarea polielectrolitului. Omogenizarea se realizeaza cu ajutorul unui mixer submersibil.namolul va fi deshidratat si se va evacua ritmic de pe amplasament. nisipul se colecteaza într-un container de deseuri menajere sau în saci permeabili de rafie. Namolul va fi tratat cu polielectrolit si biopreparate. Tratarea biologica .se face cu ajutorul unei unitati prevazuta cu lampi neimersate. Influenta lor asupra apelor de suprafata va fi nesemnificativa. Reziduurile se colecteaza în pubela ecologica.

nota 9 AER . Tehnica. se urmareste reducerea po1uarii apelor de suprafata si a apelor din panza freatica ca urmare a activitatilor umane în centre populate. s-a realizat încadrarea calitatii fiecarui factor de mediu. Evaluarea impactului antropic asupra mediului. luându-se în discutie trei factori de mediu: AER. 2. pe o scara de bonitate de la 1 la 10 si s-au acordat urmatoarele note: APA . Realizarea acestei investitii face parte din sarcini1e privind reducerea po1uarii. ed. Editura Casa Cartii de stiinta. Ed. instalatii si echipamente pentru epurarea apei. Octavian-Liviu.Epurarea apelor uzate industriale. În acest sens pentru obiectivul analizat. Manescu S.nota 10 SOL . judetul Bistrita-Nasaud". Prin 1ucrarea proiectata se urmareste si ridicarea gradu1ui de confort al locuitorilor din localitate. Cluj-Napoca. 5. -Epurarea apelor uzate menajere. APA si SOL.Ruxandra-Malina Petrescu-Mag. Dan Robescu & Co. 6. 3.-punerea în functiune si exploatarea statiei va fi facuta de persoane instruite în acest scop si cu respectarea instructiunilor de operare si intretinere (în special în primele luni de functionare a statiei) Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului Pentru aprecierea impactului produs asupra mediului înconjurator de desfasurarea activitatilor la STAŢIA DE EPURARE MILAs s-a ape1at la o metoda de evaluare comparativa între starea ideala a mediului si starea posibila datorata activiattii viitoare. Politici si Strategii Privind Evaluarea Globala de Mediu. Cluj-Napoca.Chimia sanitara a mediului. asumate de România în negocieri1e realizate în vederea aderarii 1a Comunitatea Europeana BIBLIOGRAFIE 1.Tehnologii. 2005.nota 10 Prognoza asupra calitatii vietii si asupra conditiilor sociale Prin realizarea obiectivu1ui "Canalizare menajera si statie de epurare pentru localitatea Milas. 2007. . 4. . Ed. Munteanu. vol I. Blitz E. Medicala. Negulescu M . Tehnica.

googlepages. Ordinul MMGA si MAPDR nr. 107/1996. 24.guv. HG nr. 20. Ordinul MAPPM nr. 23. 265/2006. 18. modificat prin Ordinul MAPAM nr.ro 9. 21. 19. 195/2005 privind protectia mediului. www. 17. 344/708/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protectia mediului si în special a solurilor când se utilizeaza namolurile de epurare în agricultura. OUG nr. Editia a II-a. Ordinul 863/2002 privind aprobarea ghidurilor aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. modificata si completata prin Legea 310/2004 si Legea 112/2006. 2002. Legea Apelor nr. HG nr.Vladimir Rojanschi.com 13. 8. Ordinul 863/2002 privind aprobarea ghidurilor aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului.ro 12. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare în mediul acatic a apelor uzate. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare. 16. 210/2004 si prin Ordinul MMGA nr. 22. Legea Apelor nr.ro 14. Florina Bran.anpm. Bucuresti. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu.avize-mediu. www. modificata si completata prin HG nr.mmediu. 352/2005. completata si aprobata prin Legea nr. www. 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private. www. 15. liviumuntean. Gheorghita Diaconu.7.ro/acord-mediu 10. www.ro/dosare/mediu 11. modificata.europa.1037/2005. HG nr. inclusiv deseurile periculoase. Protectia si ingineria mediului. Ordinul MAPM nr. modificata si completata prin Legea 310/2004 si Legea 112/2006. . 107/1996. Editura economica. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzînd deseurile.

EEC EUROPE LTD. Prospect Sisteme compacte pentru epurarea apelor uzate municipale si industriale. 61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta nr. privind regimul deseurilor. 26.06.2000. Informatii obtinute de la Satia Meteorologica Bistrita.statii de epurare de capacitate mica si foarte mica. 28.Normativul NP 08912003 -pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti . . 27/2007 privind aprobarea Ordonantei nr.25. 78/16. Legea nr. 27.Complexul muzeal Bistrita. Studii geologice. geografice . 29.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful