EVALUAREA CALITATII PRODUSULUI “CARTOF”

I. INTRODUCERE
Cartoful prezinta o deosebita importanta in alimentatia oamenilor, in furajarea animalelor si pentru prelucrari industriale. In alimentatia oamenilor cartoful se foloseste in stare proaspata sau sub forma de produse uscate si semipreparate. Este alimentul de baza sau complementar pentru o mare parte a populatiei Europei dar si din alte tari ale lumii. Datorita gustului placut, a digestibilitatii si a valorii nutritive ridicate preparatele din cartof satisfac exigentele alimentare ale tuturor categoriilor populatiei, acesta fiind consumat fiert, copt sau prajit, sub forma de supe, salate, piureuri substituind de multe ori painea si fiind de neinlocuit ca aliment dietetic. Valoarea energetica a cartofului este ridicatI, datorita continutului mare de amidon, precum si altor substante cum ar fi: proteine, grasimi vitamine (in special vitamina C). In furajarea animalelor cartoful este valoros, in primul rand pentru porcine si bovine dar poate fi utilizat si la alte specii de animale. In industria amidonului si alcoolului, dintr-o tona de tuberculi se obtin 140 kg amidon sau 100 kg dextrina respectiv 95 l alcool : de asemenea se pot obtine 15 -17 kg cauciuc sintetic. Cartoful se utilizeaza in industria alimentara, obtinandu-se produse uscate: faina, fulgi, deshidratat, gris, produse prajite: cips (felii subtiri prajite in ulei, crocante); „pommes frittes” (cartofi semiprajiti si congelati), cartofi pai.

1

Clasa B – pentru diferite preparate culinare (mai putin fainosi. bogate in amidon si proteine . Planta este cultivata pentru acesti tuberculi care sunt comestibili. care pot fi folosite atat in scop alimentar cat si pentru industrializare sau furaje. bogati in amidon. perioada de vegetatie).soiuri furajere . . Teo (95-110 zile). se sfarama complet. gust placut si continut mai redus in amidon (14 – 17 %). CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A CARTOFULUI 1. cartofii reprezinta a patra sursa de energie alimentara.timpurii – Fresco (95 de zile. continut ridicat in amidon ( 20 – 25 % ). cu tuberculi bogati in amidon si foarte productive . Ecuador si Columbia se cultivau circa 200 de specii de cartof.semitimpurii – Bran. ovala sau alungita. Dupa calitate se impart in : . cu flori albe sau violete si tulpini subterane terminate cu tuberculi de forma rotunda.Clasa C – fainos. 1. Rustic. In perioada precolumbiana in zonele aflate azi in Peru.soiuri de masa cu tuberculi avand peridesma fina . Prezentarea produsului Cartoful (Solanum tuberosum) este o planta erbacee din familia solanaceelor. . din regiunea Muntilor Anzi. are consistenta redusa si crapa la fierber. . Clasificarea tipurilor de cartofi Dupa perioada de vegetatie cartofii se impart in: . grau si porumb. amidon fin).Clasa A – pentru salate (tuberculii mai putin fainosi. Importanta in alimentatie 2 . nu se sfarama la fierbere.1. crapa uneori la fierbere. . .soiuri mixte . motiv pentru care sunt folositi in alimentatie si ca furaj. . amidon grosier folosit in industria sa.tarzii – Titus (peste 30 de zile). Cartofii sunt originari din America de Sud.soiuri industriale . Dupa orez.Clasa D – foarte fainos. . consistenta tare). Dupa modul de utilizare. soiurile de cartof se grupeaza in : .II. .semitarzii – Super (110-130 zile) . 2.

Cartoful reduce glicozuria. Spania . s-a constatat atenuarea simptomelor morbide (glicozurile. Un cartof de dimensiuni medii cintareste in jur de 150 de grame si furnizeaza organismului doar 100-110 kilocalorii. o revitalizare a tesuturilor. Anglia .95 kg. Administrate diabeticilor. Elvetia . insomnii. Cartoful e recomandat de medicina moderna pentru ca e sanatos. produse prajite: cips (felii subtiri prajite in ulei. din plin: de trei ori mai mult decit o portocala si chiar si mai mult decit o banana. obtinandu-se produse uscate: faina. deshidratat. de atunci. tuse pe baza nervoasa. Este chiar recomandat obezilor. care favorizeaza cresterea copiilor. insa. hranitor. Slab hipnotic si calmant. sulf (combate excesul de seboree si fier). cartoful e foarte bun pentru persoanele nervoase. Cartoful a ajuns in Europa prin secolul XVI si.118 kg. determina o ameliorare a starii generale si. Leon Binet a demonstrat ca aceasta leguma contine o substanta azotata. hepaticilor. tuberina. poliurie.130 kg. combate ulcerul. un pic mai putin decit laptele. Inlesneste functiile intestinale. Olanda . la bolnavii cu complicatii chirurgicale. permis tuturor celor predispusi la ingrasare. Chiar daca este voluminos. In Romania consumul anual pe locuitor este de circa 100 kg tuberculi. Franta 108 kg. cartoful are 80% apa. dezintoxica organismul. Aceasta leguma aparent banala. nici calitatile nutritive. „pommes frittes” (cartofi semiprajiti si congelati). Italia . Dr. Daca nu e preparat cu grasime. polidipsie).Cartoful prezinta o deosebita importanta in alimentatia oamenilor. in asa fel incit sa nu i se piarda nici savoarea. Este recomandat si diabeticilor. daca este fiarta pe abur sau inabusit. in furajarea animalelor si pentru prelucrari industriale. Un cartof are numai 10 miligrame de sodiu (de 400 de ori mai putin decit aportul zilnic de sodiu). cit un pahar de suc de portocale. gris. Belgia . care consuma in jur de 120 kg de cartofi pe an de persoana.138 kg. este cicatrizant. cartoful nu ingrasa. Cartoful se utilizeaza in industria alimentara. copt in cenusa. Cartoful contine provitamina A. Contribuie la eliminarea acidului uric. deoarece contin mai multe lipide. datorita continutului sau bogat in potasiu.5 kg de cartofi. vitamina K (antihemoragica si antianemica). cartofi pai. cu crampe. zilnic cite 1 kg-1. Sint mai greu de digerat cartofii prajiti.120 kg.140 kg. Procesul tehnologic de cultivare a cartofului 3 . 3. fulgi.65 kg etc. fiind indicat in reumatism si artroza. Germania .87 kg. crocante). nu ne-a mai lipsit de la masa. energetic. Consumul anual direct de cartofi pe locuitor oscileaza in diferite tari ale lumii intre 44 si 140 kg: Irlanda . Constituie una dintre principalele surse de vitamina C a francezilor. prin favorizarea proceselor de cicatrizare. Potasiu are.

Terenul se lucreaza din toamna efectuandu-se o aratura adanca de 25-30 cm. cuiburile facandu-se la adancimea de cca 13-15 cm. Sirtema. prima oara la 10-15 zile de la rasarire. Pamantul se trage la loc. apoi dupa 10-20 zile.Phytophthora infestam) produc pagube mari. In vederea obtinerii de productii mari si timpurii. • • se foloseste o cantitate mare de tuberculi la plantare (25 . Semenic etc. daca nu se iau masuri riguroase de combatere. Plantarea cartofilor se va face cat mai devreme. aproximativ 15-20 tone la 5000 mp. In cultura cartofului se intalnesc si o serie de inconveniente. dintre care mentionam: Ostara. Este necesar sa se foloseasca numai soiuri care formeaza tuberculi cat mai devreme. 4 . se uda si se reface musuroiul pentru a se forma noi tuberculi. altfel productia scade datorita fenomenului de degenerare.40% din valoarea cheltuielilor). tuberculii trebuie sa fie sanatosi. Calitatea materialului de plantare influenteaza productia cu 40 . Pentru prima recolta se desface cu grija pamantul din jurul tufei si se culeg numai tuberculii mai mari (de marimea unui ou). bolile si daunatorii (in special mana . cei mari putand fi taiati in doua. astfel incat fiecare parte sa aiba cate 2-3 colti. iar la plantare este recomandat ca sa fie deja incoltiti. Resy. Pentru protejarea culturii de brumele tarzii de primavara. cu repercusiuni asupra pastrarii tuberculilor si biologiei lor. cum ar fi: • • tuberculii destinati plantarii trebuie reinnoiti periodic. apoi aplicadu-se gunoi de grajd. Cand lastarii au ajuns la 10-12 cm se praseste. Tuberculii incoltiti se asaza cu grija pe o parte pentru a nu li se rupe coltii. Cultura trebuie udata si ingrasata suplimentar pentru a obtine productii mari.60%. Desiree. Primavara solul se niveleaza si se ingrasa suplimentar cu un amestec de mranita si cenusa. Prin tuberculi se transmit bacterioze si viroze care nu pot fi combatute pe cale chimica. cand se musuroiesc plantele. Se recomanda pastrarea unei distante de 30-35 cm pe rand si de 60-70 cm intre randuri. este sensibil la variatia conditiilor climatice din timpul vegetatiei si foarte pretentios la soi. se vor folosi adaposturi din folie de polietilena. apoi dupa 2-3 saptamani se mai face o prasila.Pentru cultivarea cartofului este de preferat un teren care sa contina un pamant usor si bogat in substante hranitoare. recomandat la inceputul lunii martie in zonele mai calde si in jurul datei de 15 aprilie in zonele mai reci.

tuberculi fainosi . datorita sensibilitatii tuberculilor la lovire si temperaturi scazute. cu consistenta tare . tuberculii putin fainosi . neincoltiti. au amidon grosier si se folosesc in industria amidonului . turgescenti (tari). b) Lipsiti de defecte externe sau interne care sa afecteze aspectul general al produsului. clasa C . 4. clasa D . cartofii trebuie sa fie: • • • • • • • cu aspect normal caracteristic soiului corespunzator zonei de productie. (colti . acoperiti foarte bine cu coaja. transportul se face cu dificultate. cu amidon fin . calitatea si prezentarea in ambalaj cum ar fi: 5 . se sfarama complet la fiert . sunt consistenti . Caracteristici de calitate Tuberculii de cartof se impart in patru clase de calitate : • • • • clasa A . tuberculi putin fainosi .• • • tuberculii se conserva cu dificultate si numai in limite stricte de temperatura si umiditate. 95%) sanatosi. luto-nisipoase si lutoase. folositi pentru diferite preparate culinare . (produsul afectat de putregai sau alte stricaciuni care sa ii faca inapti consumului este exclus). fierb usor .1. Caracteristici minimale a) Tinand seama de tolerantele admise. mecanizarea integrala a culturii este posibila numai pe soluri nisipo-lutoase. tuberculi foarte fainosi . folositi pentru piureuri . curati. nu se sfarama la fierbere . clasa B . intregi (min.maxim admis 3 mm). 4.

sa aiba un repaos vegetativ lung pentru ca tuberculii sa poata fi pastrati timp indelungat si cu soiul de masa sa aiba un gust placut. si cu pierderi minime. mana. sa aiba tuberculi apropiati in cuib si rezistenta la actiuni mecanice pentru a se preta la recoltare sa aiba tuberculi rotunzi – ovali.superficiale nu trebuie sa depaseasca mai mult de ¼ din suprafata tubercului. gauri sau inimi negre sau alte defecte interne. miros si/sau gust strain 4. pete sub coaja de culoare gri-albastru sau negre care depasesc 5 mm adancime. inverzire (culoarea verde deschis care nu depaseste 1/8 din suprafata si care poate fi indepartata prin cojire normala nu constituie defect). viroza . sa nu se sfarme la fiert si sa aiba tuberculi cu un continut mecanizata. proteine si vitamine. muscaturi. vanatai sau asperitati (numai pentru soiurile a caror coaja nu este aspra) mai mari de 5 mm adancime. ridicat in amidon. 4. deformari grave. care se curata usor de impuritati cu mijloace mecanizate sa fie rezistent la raie.2. patare ruginie. atacul de raie comuna si raie fainoasa sa nu fie adanc de 2 mm (sau mai mult). taieturi. umezeala externa anormala. impuritati (din care 1% pamant aderent). Caracteristicile soiurilor valoroase Un soi valoros de cartof trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : • • • • • • sa aiba productivitate ridicata . 6 . vatamari datorate inghetului. 3. se admit 2% din masa. petele de raie comuna . Tolerante de calitate • • se admite maximum 1% din masa tuberculilor afectati de putregai uscat sau umed.• • • • • • • • • • crapaturi (inclusiv crapaturi de crestere). plini. pierderi minime.

Cartofii sunt o excelenta sursa de potasiu. proteine (tuberina). Radicalii liberi calatoresc de-a lungul celulelor. mai ales in jurul ochiurilor de cartof. Se pare ca aceste celule distruse contribuie la imbatranire si conduc la diverse probleme de sanatate. care pot preveni distrugerea la nivel celular. vitamina C produce colagenul care ajuta la mentinerea in buna stare a articulatiilor si osaturii. legume si cereale. produsi natural in urma metabolismului la nivel celular. Deoarece aceste diete tind sa fie bogate in grasimi saturate si sarace in consumul de fructe. se limiteaza in obezitate. Cartofii. potasiul ajuta la asimilarea calciului. un antioxidant care s-ar putea sa ajute la protectia impotriva anumitor forme de cancer. cartofii contin gluten. extraordinar pentru sanatatea cardiovasculara. Antioxidantii protejeaza componentele celulelor cheie prin neutralizarea efectelor daunatoare ale radicalilor liberi. nu va ganditi numai la portocale . distrugand structura altor molecule. 7 . daca este ingerata in cantitati mari. Cartoful se digera bine. Ultimele studii au aratat faptul ca fibrele sunt benefice pentru un sistem digestiv sanatos si pot ajuta la reducerea riscului aparitiei unor anumite tipuri de cancer si probabil a bolilor de inima. pentru o alimentatie sanatoasa care contine un complex de carbohidrati. ceea ce ii asigura actiunea diureica. contine solanina cu actiune toxica. Un cartof de marime medie cu coaja contine trei grame sau 12% din necesarul zilnic recomandat de fibre. dar uneori provoaca meteorism. Pentru vitamina C. cauzand pagube la nivel celular. Cartoful tanar este o sursa importanta de vitamina C. De asemenea. Aceasta vitamina este un puternic antioxidant care ajuta la stabilizarea radicalilor liberi. vitamine (acid ascorbic) si saruri minerale. sunt principala sursa energetica pentru organism. Valoarea nutritiva Cartoful (bulbii) are valoare nutritiva inalta datorita continutului sau de amidon (14-27%). De asemenea. De asemenea. pot creste riscul aparitiei bolilor de inima sau a anumitor tipuri de cancer. Coaja cartofului.5. important pentru mentinerea oaselor puternice. extrem de nesanatoase si nu sunt benefice mentinerii pe termen lung a unei greutati corporale scazute.ganditi-va si la cartofi! Cartofii sunt una din cele mai importante surse de vitamina C din dieta americanilor. Doar un singur cartof poate oferi 21% din necesarul zilnic de potasiu al organismului. Cartoful este bogat in potasiu si sarac in sodiu. Sarurile minerale si vitamina C se mentin in cartoful fiert cu coaja sau in aburi.

2. big bags 4. si hibrizii acestora. containere. Ambalare Cartofii trebuie ambalati astfel incat produsul sa fie bine protejat si sa se asigure o aerisire adecvata. saci de plasa 2. conform contractului in: 1.6. timbrelor inscriptionate cu specificatii de comert. 6. calitate. cu exceptia cartofilor pentru prelucrare industriala 8 . Prezentare Cartofii trebuie livrati in ambalaje adecvate. in special a hartiei. 7. Omogenitate Continutul fiecarui ambalaj (sau lot pentru produsul prezentat in vrac in containere) trebuie sa fie uniform si sa contina numai cartofi avand aceeasi origine. pentru realizare in stare proaspata. Materialele folosite la ambalarea cartofilor trebuie sa fie curate si de o calitate care sa evite producerea unor stricaciuni interne sau externe a produsului. soi.3. culoare a miezului si marime.1. Utilizarea materialelor. Partea vizibila a continutului ambalajului (sau lotului pentru produsul prezentat in vrac in containere) trebuie sa fie reprezentativa pentru tot continutul. culoare a cojii. saci din iuta 3. este admisa cu conditia ca tiparirea si lipirea sa fie facuta cu cerneala si adezivi netoxice. 6. Ambalare si transport 6. Garantarea calitatii Standardul UNECE se refera la cartofii timpurii si alimentari crescuti din Solanum tuberosum L.

ele trebuie dispuse astfel incat indicatiile cu privire la marcare sa poata fi citite din afara (pentru cartofii transportati in vrac in containere aceste particularitati trebuie sa apara pe un document care insoteste produsul care sa fie atasat intr-o pozitie in interiorul vehiculului de transport): A. sau „cartofi Denumirea soiului. regionale sau nationale. sau denumirea zonei locale. indicind marimea minima urmata de cuvintele „si mai mari”. Etichetarea Fiecare ambalaj trebuie sa aiba urmatoarele particularitati scrise lizibil cu litere grupate pe o latura a ambalajului. daca este cazul C. „cartofi noi” sau alta denumire echivalenta. care nu respecta cerintele fata de dimensiunea maxima. tiparite fie pe ambalaj fie pe o eticheta. Date comerciale: • Dimensiunea (daca au fost calibrati). daca este cazul. Denumirea speciala sau numele comercial pentru cartofii timpurii sau alimentari „Mijlocii” sau o denumire echivalenta. alimentari”. D. vizibil din afara. 9 .Cartoful pentru samanta se poate produce si comercializa de catre agenti economici inregistrati. Daca etichetele sunt plasate in interiorul ambalajelor (saci sau sfoara). atunci cand cartoful pentru samanta indeplineste conditiile prevazute de prezentele reguli si norme pentru a putea fi certificat oficial de ITCSMS sau LCCSMS 8. Natura produsului: • • • • „Cartofi timpurii”. sau marimile minime si maxime. daca continutul nu este vizibil din exterior. regiunea unde au crescut cartofii. Identificare: Denumirea si adresa sau codul oficial al intreprinderii de ambalare si/sau de livrare. B. optional. Originea produsului: • Tara de origine si.

forma tuberculului (rotund sau lung) si tipul alimentar (de exemplu. Insemnari optionale: culoarea miezului (de exemplu.• • Greutatea neta. PIATA CARTOFULUI 1. culoarea cojii. E. fainos sau tare). Marcaj al controlului oficial (optional) II. galben sau alb). Aria pietei 10 .

t ).spatiu prezinta o importanta deosebita pentru intreprinderile producatoare dar si pentru cele comerciale . India (19 mil.semnificative .calitatea si utilizarea lui depinzind atit rezultatele activitatii economice .t ).regimul de precipitatii si temperatura.faptul ca pamintul e limitat ca intindere si diferentiat din punct de vedere al nivelului de fertilitate .t).piata fiecarei tari avind particularitatile ei. Pietele externe alcatuiesc piata internationala Productia anului 2000 (290 mil. Polonia (25 mil.si dupa 1812. La noi in tara ajunge abia la sfirsitul secolului al XVIII-lea in Transilvania de nord .cultura sa extinzindu-se din toate zonele tropicale pana spre nord. piata poate fi INTERNA sau EXTERNA. densitati geografice diferite.gradul de asigurare cu forta de munca necesara acestui sector . Astfel activitatile din agricultura se desfasoara sub incidenta unor factori .proverbiabila” este relevata de exemplu Romaniei .de marimea. Ucraina (15 mil. Dupa locul unde se desfasoara relatiile de vinzare-cumparare. In cadrul acestora . Atit pietele interne cit si cele externe pot fi examinate in structurile lor teritoriale .cit si gradul de satisfacere a populatiei cu produse agro. 11 .t ). Activitatea din agricultura prezinta numeroase trasaturi specifice . pina in nordul tarii.precum: marimea si nivelul de fertilitate a terenurilor agricole .. Aceasta adaptibilitate . SUA (20 mil.ca sursa naturala reproductibila regenerabila .Aria (localizarea )pietei porneste de la constatarea ca .impune o anumita preocupare pentru reducerea gradului sau de uzura.si circulant.Intre acestea exista deosebiri.alimentare.t). Prefera zonele de clima racoroasa si umeda. Una dintre plantele cultivate pe toate continentele este cartoful Este o planta care se acomodeaza foarte bine in conditii pedoclimatice dintre cele mai diverse .t). precum si particularitati teritoriale in chiar continutul tranzactiilor de piata.piata privita in conexiune cu spatial cunoaste forme diferite de localizare.nefiind pretentious la soluri.in sistemul de indicatori.depasind cu mult limita cerealelor. in Muntenia si Moldova .in care culturile de cartofi se extind din zona sudica.un rol determinant il prezinta pamintul . Pe de alta parte . Rusia (38 mil.t) a fost realizata in proportie de 60 % in sapte tari : China (46 mil.gradul de asigurare cu capital fix.prin masuri care vizeaza lucrari de imbunatatiri funciare si o rotatie corespunzatoare a culturilor. Germania (11 mil.t ). Cunoastera relatiei piata.rezistente la frig.

interne .Pietele locale au trasaturi specifice in ceea ce priveste structura proceselor de circulatie a marfurilor. Culturile de cartof se extind si in zona sudica . atat valorici cit si fizici. constructii.cu privire la productiile medii la ha si suprafetele cultivate pentru culturile de cartofi .prin intermediul dimensiunilor ofertei. Structura pietei In Structura pietei la noi in tara doua zone isi disputa prioritatea in cultura cartofului: • • Moldova de nord (respectiv Podisul Sucevei si culoarul Siretului) Transilvania de sud-est ( si anume judetele Brasov. Astfel daca ne referim la fenomenele de masa din .Covasna. 3. lucratori agricoli. indiferent de complexitatea structurii sale. Capacitatea pietei poate fi exprimata prin intermedul unor indicatori. De mentionat .Podisul Dobrogei). In al doilea rind structura pietei are un caracter dinamic. In acest sens capacitatea pietei poate fi exprimata .Harghita )in care se realizeaza circa 30 % din productia tarii. de diferite tipuri-terenuri. In primul rind. 2. In scopul prezentarii unui model de analiza a variatiei fenomenelor pe baza unei serii simple am inregistrat datele publicate in . 12 .Anuarul statistic “ al tarii noastre pe anul 2002..de ariditate si anume ( Campia Romana . ea are structura sa interna fiind alcatuita din segmente de piata. Fiecare din cele doua regiuni contribuind cu peste un sfert din productia de cartofi din tara noastra.sau pe zone mai restrinse ale acesteia . masini.agricultura acestea se produc in cadrul unor asamblari de elemente simple in cadrul unor gospodarii agricole.realizate in anul 2001.totodata ca unele piete inregistreaza un flux de cerere din alte zone :deci alte piete retin numai o parte din cererea locala.pe judete . Doua observatii se impun atentiei .valabile deopotriva pentru structura pietei. Ea trebuie sa fie evaluata in limita caruia sa se poata desfasura activitatile de marketing.piata reprezinta un tot unitar. Piata unui produs sau serviciu nu este omogena. (vanzarilor ). Capacitatea pietei Capacitatea pietei trebuie sa fie examinata intr-o structura detaliata pe mai multe segmente .ale cererii ori ale tranzactiilor de piata.pe o anumita arie teritoriala .

Referitor la productia medie .iar in celelalte 12 judete productiile medii se situeaza sub productia medie pe total. In conditiile actuale ale economiei de piata romanesti. Aceasta modalitate de comercializare este speifica unei agriculturi de subzustenta. pentru desfacerea cu amanuntul a cartofului in Romania nu exista deocamdata.datele evidentiaza faptul ca productiile medii la ha din sectorul privat difera nesemnificativ de cele obtinute pe total.din cele 41 judete cultivatoare de cartofi ale tarii doar in 3 judete ( 7. a traditiilor in cultura cartofilor . micii producatori isi comercializeaza surplusul de produse agroalimentare.. in general pentru produse horticole. cartof. Exista.ca diferentele mari intre productiile medii obtinute la nivelul judetelor . mici intreprnzatori care si-au deschis astfel de magazine si Isi procura marfurile de la 13 . prin intermediul careia fermierii. obtinute in propria gospodarie. Isi valorifica produsele agricole direct consumatorilor.Pe total tara.3 % ) sectorul privat detine sub 90 % din suprafata cultivate. iar in sectorul privat de 13878 kg.99. diferente semnificative.1 % din totalul judetelor aceasta pondere este cuprinsa intre 95. se. in scopul relizarii resurselor financiare necesare procurarii altor produse sau a unor imputuri necesare reluarii procesului de productie.diferente care se datoreaza in principal conditiilor pedoclimatice . Analizind productia medie la cartofi pe judete . neexistind prin urmare. legume. de asemenea. constata de asemenea .1 %. Se observa ca in 28 din judetele tarii productia medie la cartofi obtinuta in sectorul privat depaseste usor productia medie pe total . 32 respectiv 78. iar in majoritatea judetelor . Canale de distributie Canalele de distributie reprezinta modul prin care cartoful ajunge de la producator la consumator. doar intr-un singur judet s-au obtinut productii egale . productia medie a fost de 13949kg. prin intermediul pietelor taranesti.9 %. Piete “en – detail” a) Piata taraneasca. Astfel . principalele canale de distributie a cartofului de la fermier la producator sunt: 1.ca si a altor factori care ar putea fi analizati pe baza unor analize statistice special organizate in acest scop.6 % ) ponderea suprafetelor detinute de sectorul privat este cuprinsa intre 90 % -95 %. indeosebi micii producatori. Exista magazine mixte pentru fructe. 4. Aceasta situatie este explicabila daca avem in vedere faptul ca suprafetele cultivate cu cartofi apartin sectorului privat in majoritatea judetelor tarii. b) Magazinele de desfacere cu amanuntul (mixte si specializate) Magazinele specializate. in 6 judete (14. struguri.

inclusiv cartof. Acestea constituie canale moderne si civilizate de comercializare a marfurilor. fermierii putandu-si face astfel o programare a productiei.depozitele “en gros” sau chiar de la fermieri. ambalare. aparute in ultima perioada. Acesti agenti economici (intermediari). cat si practicarea unui adaus comercial mai redus. 2. consumatorilor colectivi sau chiar unor magazine de desfacere cu amanuntul. Isi pot procura produse la preturi mai mici. Din aceste piete. care ulterior sunt revandute supermarketur-ilor. Comerciantii “en – gros” functioneaza ca intermediari. pentru comercializarea cartofului timpuriu. dar adauga mult la pretul de vanzare. Piata invizibila a intermediarilor. calibrare. In cel mai bun caz acesti intermediari efectueaza transportul cartofului de la fermieri (de la camp sau din spatiile de depozitare provizorii) la beneficiari. 3. in sprijinul fermierilor. Pietele “en – gros” a) specializate. Utilizarea acestui canal de distributie. judetul Dambovita. care nu adauga nimic la valoarea produsului prin operatii de procesare: resortare. c) Supermarketuri. cu incercari nereusite la Brezoaiele. constituie un factor incurajator pentru producatorii de cartof. detailistii. presupune incheierea unui contract pe o durata mai lunga intre parteneri. de catre Supermarket-uri. in majoritatea centrelor urbane sau in apropierea acestora. in marea lor majoritate achizitioneaza diverse produse agroalimentare. b) mixte. (magazine cu desfacere cu amanuntul. spalare. dar in cantitati mai mari. intermediari din pietele taranesti traditionale) si consumatori colectivi. BIBLIOGRAFIE 14 . inclusiv a cartofului. care functioneaza dupa anumite reglementari. Posibilitatea preluarii cartofului de la fermieri si/sau de la asociatiile acestora. etc. Aceste magazine nu au facut un real progres pentru a practica un comert modern si civilizat. Putini dintre acestia au spatii de depozitare provizorie a cartofului.

Teza de doctorat. 2004 3.agra.php CUPRINS 15 . FISA TEHNICA (STANDARD) CARTOF CALITATEA I 2.eva.html 7.ro/cursuri/agronomie/fitotehnie_plante_tuberculifere_si_radacinoase27824.gradina-online.preferatele. www. Lazar Mihai. www.html 4.ro/Cartoful_A3589. Marketingul cartofului in zona Brasov.regielive.ro 6.ro/dietafitness/articol209-print.ro/index. www.clopotel.com/docs/diverse/noi/cartofii--medicament2391717214. Bucuresti. www. www.referat. facultate.php?option=com_content&task=view&id=137&Itemid=109 8.1.html 5.

5 5................................................................................................................ BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………….......................... 11 2.. 2 1..................... Valoarea nutritiva ................... Caracteristici de calitate ..... 7 6............................................. 1 II........... 13 IV............................................. 9 8........................ PIATA CARTOFULUI .............................................. Canale de distributie ………………………………………………………………….................................................................. Prezentarea produsului ………………………………………………….................................. Ambalare si transport........ CUPRINS ……………………………………………………………………………............................ 12 3.......... 4 4............................................................................................................................................ Capacitatea pietei .. Structura pietei ....................................... Aria pietei ... 8 7............................................................................. Procesul tehnologic de cultivare a cartofului ........I............................ …………… 2 2................................................. 16 16 ....................................................... 11 1.. Garantarea calitatii ..................... CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A CARTOFULUI…………………….............................. 3 3.... 15 V... INTRODUCERE ……………………………………………………………………….... 12 4........... Etichetarea ……………………………………………………………………………… 9 III........................... Importanta in alimentatie .....................................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful