Un aspect al calcului lingvistic în limba română

CRISTIAN MOROIANU
Facultatea de Litere Universitatea din Bucureşti

Una dintre modalităţile importante de îmbogăţire a vocabularului unei limbi este, după cum se ştie, calcul lingvistic. Procedeu mixt (intern şi extern) de completare şi diversificare a lexicului, calcul presupune, pe de o parte, copierea structurii (şi, implicit, a sensului) unor cuvinte străine şi transpunerea ei în material lingvistic autohton (calc lexical de structură morfematică). Pe de altă parte, se pot „împrumuta”, de la un model extern, sensuri noi pentru cuvinte deja existente în română, moştenite sau pătrunse relativ recent (calc lexical de structură semantică). Acest tip de calc este condiţionat de existenţa unui sens comun între cei doi termeni, fapt datorat, în general, raportării la un unic etimon. De asemenea, dacă influenţa externă vizează componenta morfosintactică a unui cuvânt (diateza, regimul sintactic la verbe, genul şi/sau numărul la substantive), ne aflăm în prezenţa unui calc gramatical. În sfârşit, crearea de noi cuvinte prin trecerea de la o parte de vorbire la alta, realizată prin preluarea categoriei gramaticale a unui model extern reprezintă un calc combinat (lexico-gramatical) (Hristea, 1997). Articolul de faţă evidenţiază un aspect particular al îmbogăţirii lexico-semantice a limbii române, respectiv crearea de dublete etimologice prin intermediul calcului lingvistic. Premisa esenţială a acestei operaţiuni este identitatea etimologică a unităţilor de limbă aflate în relaţie: cuvintele româneşti moştenite sau împrumutate preiau componente formale şi/sau semantice de la modele externe cu aceeaşi origine. În cazul calcului de structură morfematică, este important ca fiecare dintre morfeme (rădăcină, prefixe sau sufixe) să fie transpus în română printr-un corespondent provenind dintr-un etimon unic. Calcul de structură semantică determină crearea de noi cuvinte numai dacă împrumutul de sens este completat cu modificări morfologice în interiorul aceleiaşi părţi de vorbire. Calcul gramatical şi cel lexico-gramatical presupun sui generis diferenţieri formale şi semantice, cu relevanţă în planul vocabularului. Diversele tipuri de calc trebuie considerate la nivel diacronic, unele dintre ele contribuind şi astăzi la crearea de noi unităţi lexicale, la diversificarea şi la nuanţarea vocabularului. În etapa actuală de evoluţie a limbii, multe dublete din categoriile analizate îşi redimensionează conţinutul semantic, sunt atestate cu o deosebită frecvenţă în presă şi prezintă interesante particularităţi gramaticale. Vom structura materialul lexical în două părţi, după modul de provenienţă a elementelor componente: moştenire şi împrumut, respectiv calc lingvistic. I. Dublete etimologice lexicale formate dintr-un component moştenit şi altul (altele) calchiat(e). Copierea unor sensuri neologice, mai ales din limba franceză, a dus, pe lângă îmbogăţirea semantică a multor cuvinte moştenite, şi la selectarea unor morfeme diferite de plural, aşadar la o diferenţiere de ordin morfologic. Acest fapt a determinat, în consecinţă, o specializare lexicală (Avram, 1958). I.1. Trecerea de la o parte de vorbire la alta (de regulă de la adj. la subst.) sub influenţa unui corespondent extern, dublată de copierea sensului modelului, reprezintă un calc lexicogramatical. Prin acest tip de calc lingvistic, adj. moştenit alb, -ă a dobândit, sub influenţa fr. blanc, blanche (adj. şi subst.), sensul de „conservator; contrarevoluţionar” şi valoarea gramaticală de substantiv (vezi DA, s.v.)1; după modelul fr. gros (adj. şi subst.), adj. moştenit gros, -ă face pereche omonimică cu subst. neutru gros „partea cea mai însemnată (a unei oştiri) adunată la un loc; majoritate” (ibid., s.v.). Un triplu calc după franceză (de tip lexico-gramatical) a influenţat evoluţia adj. moştenit drept1, -ă. După fr. droit, s.m. (< lat. directum), limba română s-a îmbogăţit cu un nou cuvânt, drept2, drepturi, s.n.: „totalitatea regulilor şi normelor juridice care

elaborare electronică a datelor. eveniment istoric important). feminin articulat dreapta. s. s. 24)3. dreapta.) „fapte stabilite (de ştiinţă). Alături de acesta. (la pl. (calendaristică. alături de adj. numeroase atestări pentru dreapta.f. elemente care constituie punctul de plecare în cercetarea unei probleme. donnée. drept. În jurul adj. dat3. este atestat în perioada modernă a limbii paronimul (omonimul parţial) dată. donnée. voit ambiguă. -ă1 se formează. trebuie considerat o unitate lexicală diferită (după modelul aceluiaşi etimon franţuzesc) subst. < lat. data (pluralul neutru al lui datus. (momentul unei întâmplări. De asemenea. direct. -um). în politică etc. data. droit. în luarea unei hotărâri etc. dată2. concepţie de dreapta. . cel puţin pentru ultimul an. Iosif Boda (EZ Online. adj. a unei cercetări etc. data. astfel. cu sensuri neologice (în box. date. politică de dreapta etc. In ceea ce priveşte substantivul dată5.”. drept(ul).f. structuri de date. s. (singulare tantum) (după fr. gauche)2. soartă). din participiul (adjectival) moştenit4. dată4. participial vechi dat. În sfârşit. -e (< lat. s. -e. -uri. Poziţia forte a acestui termen „readus în actualitate” este probată inclusiv de folosirea lui figurată. mişcare de dreapta.f. (după fr. date care stau la baza unui raţionament. mai îngrijoraţi. droite. -a. şi engl. ansamblu de date. data charta) (vezi DHLF.f. se poate evidenţia existenţa în limba română a următoarelor cuvinte care.. droite. dată5. date. dreapta naţionalistă. tratament. prin modalităţi diverse de evoluţie. calc lexico-gramatical după fr.. psihologie. o numeroasă familie lexicală şi etimologică. rezultat firesc al schimbării regimului politic din România. mai prudenţi. s. unul dintre sensurile astăzi la modă este acela din informatică. organizaţii de dreapta (13 aprilie 2003) etc.reglementează relaţiile sociale dintr-un stat”.f.). formează un sextet etimologic combinat (moştenit / evoluat pe cale internă / împrumutat / calchiat): drept.m.)5. Vezi şi alte exemple atestate.). este de remarcat frecvenţa foarte mare a s. citirea datelor de intrare (de către un program). -a). Aşadar.n. prelucrarea datelor. 13 aprilie 2003) simte necesitatea unei „alarme”: „ceva ce ar trebui să-i facă pe cei din politică şi pe conducătorii din presă mai atenţi.n. s. Prezenţa etimonului englez la plural impune şi în română folosirea lui ca plurale tantum. punctul de plecare al unui raţionament. dreapta. codificarea şi decodificarea datelor. algoritmi de sortare a datelor. transmitere de date. p. s. reductibilă la acelaşi etimon (lat. obicei). statistică. -ă. partid de dreapta (21 aprilie 2003). de asemenea. s.n.. s. droit. pentru care ar trebui indicat. directus.f. contr. cuvinte vechi create pe cale internă (prin conversiune). Dintre exemplele mai sus citate. alături de fr. la curse automobilistice. interpretarea datelor (obţinute din experimente). directum „ceea ce este drept”). informatică etc. s. substantivizat din forma de feminin a adj. art. < lat. singulare tantum (faptul de a da. (obţinute prin conversiune din adj.f. -ă. (lucrurile cunoscute.). substantivizat din forma de neutru singular a adj. din droit.m. datus. poziţie de dreapta. subst. directus). data littera.).n. -a. datus. s. în sfârşit. împrumutat din lat. (boală atribuită vrăjilor). moştenit din lat. algoritmi de compresie (comprimare) a datelor.f. singulare tantum (soartă. -um): dat2. directum. dată3. dat1. date s. (după fr. oară). Adică să tragă un pic (mai) spre dreapta”. directus). in presa actuală: extremă-dreapta. adv. Cităm din „Evenimentul Zilei” Online: regrupare politică de centru-dreapta (1 mai 2003). n. date (< mlat. pl. (< lat. s.n. (Hristea. -a. pl. s. dăţi s. împrumutat din fr. pierdere de date. -uri.) este calchiat după fr. alături de direct (împrumutat din fr. (< lat. recuperare a datelor. forţe politice de dreapta (16 aprilie 2003). drept3 „ştiinţă sau disciplină care studiază dreptul”. individualizat prin statutul de singulare tantum. s. droit. dreapta conservatoare (4 mai 2003). drept. calchiat după fr donnée (cu folosiri specializate în matematică. Vorbind despre relaţia puterii cu mass-media. prep. data.v. atestată ca atare în limbajul de specialitate: baze (sau bănci) de date. O cercetare făcută in câteva ziare pe Internet indică. filozofie de dreapta. 1997. căutare de date. lat. confirmându-i statutul de cuvânt „la modă”. al lui datum). în contexte specifice.f.

abattere) sensul de „a doborî”. chariot. de asemenea. Evoluţia celor mai multe corespondente . Se poate observa că prin calc lingvistic fondul lexical moştenit din latină s-a îmbogăţit şi nuanţat prin noi unităţi omonimice şi paronimice. 1997. fusus) a copiat sensuri noi (anat. salis). (interval. de la un model străin cu aceeaşi origine) este sprijinit şi completat de o modificare de ordin morfologic (forme diferite de gen şi/sau număr. plurale tantum (amoniac). se poate adăuga faptul că în principalele dicţionare ale altor limbi romanice (franceză. un argument suplimentar pentru calitatea de omonime a elementelor lingvistice respective. de regulă. În cazul calcului lexico-gramatical. tempus. sels). fie pluralul (sare. stare a atmosferei) şi timp3. După părerea autoarei. Dimpotrivă. tehn. p. care. alimentar.) după fr.f.n. -i. (< lat. subst. foarte diferit de sensurile verbului românesc moştenit. carrus. sing. matem. Un exemplu interesant îl constituie subst. morfologic şi semantic (fus orar.) faţă de săruri2 s.. tant. sel2. italiană etc. Multe dintre acestea sunt traduceri ale sintagmelor echivalente din franceză şi. o altă unitate lexicală. iar cu sensul de „lichid pentru trezire din leşin” se foloseşte numai la plural. însă. abattre < lat.).). cu sensurile curente de „a scoate ceva din direcţia apucată” şi „a se opri undeva din drum”. caput ). sel1). ceea ce este un argument pentru raportarea lui la un model francez (calc semantic după sel. arhit. naturale etc.. după fr. verbul abate(re) (< lat. (typewriter) carriage. în schimb sare cu sensul vechi. categorie gramaticală). respectiv plurale tantum etc. s. biliare. Cât priveşte substantivul neutru abstract timp2.n. salis) şi săruri3 (plurale tantum) (după pl. nu se foloseşte decât la singular. I. (formă de existenţă a materiei. se poate vorbi aici chiar de un triplet etimologic: sare1 (singulare tantum) (< lat..n. (< lat sal.gestiune a datelor etc. După părerea noastră. apare aproape exclusiv în unităţi frazeologice neologice calchiate după franceză (Hristea. sels. s. fuse (< lat. capete are ca dublet neologic obţinut prin acelaşi tip de calc subst. fuseau.. pl. 27): săruri minerale. marin.. I. mai ales. din sel1< lat. sal.3.m. cele mai multe dintre cuvintele discutate sunt tratate ca unităţi de sine-stătătoare (e vorba. s. În ceea ce priveşte posibilitatea de îmbogăţire a vocabularului prin calc de structură semantică. abattere). neutru fus. prin pl. 137-138) consideră că se poate vorbi de scindarea în două omonime numai când termenul supus calcului semantic a dobândit sensuri foarte diferite de la modelul său polisemantic. sels7) este forma săruri2 (plurale tantum). După DOOM. caracterul de cuvânt de sine stătător. lui car1. Mioara Avram (1958. sare2. din engleză. Dacă la sensurile neologice se poate folosi fie singularul. Datorită modificării morfologice (de gen) şi specializării semantice după modelul fr. forma de singulare tantum îi probează. capi (după fr. fr. s-a scindat în două unităţi lexicale preluând (prin calc semantic. specializându-se. -uri. a ritmului). trecerea de la o parte de vorbire la alta (după un model extern) reprezintă. Tot un calc neologic (după fr. p. în limba română actuală6 există trei cuvinte: timp1. fusus).2. forme de singulare. săruri1 (chim. char < lat. săruri2 (cu ambele forme de număr) (după fr. (fază a unei mişcări.). timp2. carrus) îi corespunde ca dublet etimologic omonimul car2. În ceea ce ne priveşte. Pluralul săruri1. s. moştenit neutru cap1.. fus nuclear. fusuri. timp. sg. de substantivele obţinute din forme flexionare de gen ale unor adjective latineşti). Prin calc lexical de structură semantică. salem). fus sferic etc. Subst. masculin cap2. socotim mai prudentă următoarea formulă: calcul semantic produce dublete etimologice numai dacă adaosul de sens (provenit. 326) consideră că „naşterea omonimiei din polisemie pe calea dezvoltării semantice este un fenomen nedemonstrat încă în limba română”. mai ales. p. substantivul masculin trebuie socotit. cf. Paula Diaconescu (1959. sal. s. Alături de aspectele formale şi semantice prezentate mai sus. ca o unitate lexicală diferită de prima. alături de împrumutul de sens. Asemănătoare este şi situaţia lui sare. temps.. calchiat după engl. *fus < lat. chef < lat.f. pl. considerat în dicţionarele explicative cu un pl. caruri „piesă cilindrică mobilă la maşina de scris…”. prin definiţie limba de bază a informaticii. alcaline. cu aceeaşi origine (din vfr. sels. acide. alături de neutrul moştenit. s.v. moştenit din lat. biol. fr. săruri1).

s. II. résigner (NDN). 8. Din fr. Om + ucide (după fr. extincteur. sediment. pressentiment. / hipnotizator. 13. (Înv. / semnalment. s. Din it..n. resignare (NDN)10 / resemna. din fr. président (DLR) / preşedinte. Distruge + ător (după fr.n. fr. praesidens. Din fr.f.. s. lat. după lat. sedimentum. président (NDN). TRDW). fr. fr. s. 6. din fr. b) calcul gramatical.m. adj. (Livr. lat. président. praesidens. din lat. / distrugător. adj. angulaire. germ. DLR). / reşedinţă. sentiment. résigner (după semna) (DEX2. hypnotiseur.) „sediment”. Din fr. rezidenţă. 12. sediment (DLR). 14.n. şi subst.) „presimţire”. s..) „mărinimos”. adj.. fr. lat. Din unghi (după fr. -ntis (după şedea) (DLR)9. resigna. (Înv. s. extinctor. residentia. Din fr. lat. Următoarea categorie de dublete care interesează subiectul de faţă este alcătuită dintr-un element împrumutat şi altul calchiat. it. (Înv. homicide) (DLR). / simţământ. ressentiment) (DEX2). sentiment. 4.. c) calcul lexico-gramatical. lat. -zoare. s.n. vb. 5. signalment (după semnal) (DEX2). magnanim. / şezământ. résidence (TRDW). destructeur. Din fr. adj. signalement (NDN)11.n. président.n. fr. din fr. germ. it. lat.) „preşedinţie”. -ă.n. résidence. Preşedea + -inţă (după fr. Tipurile de calc pe care 8 ne-am bazat în analiza noastră sunt: a) calcul lexical de structură morfematică .f.. 11. s. -trice. din fr. rescriptum. după fr.) „preşedinţie”. (Înv. adj. magnanime. şi f. -ă. s. (Rar. adj.n. extincteur). adj. germ. sentimento (NDN. 7.. Cf. Re + scris. s. président. din fr. Din fr. résidence. după fr. Presimţi + ământ (după fr. -oris. signalment. s. angularis. hipnotizor. résidence. / rescris. 15. Din fr. .n. -ă. pressentiment). s. présidence) (DLR). s. Stinge + ător (după fr. Din fr. / presimţământ. Residenz (NDN). s. s.1. din lat. résigner. destructeur. rus. din fr. s.n. angulaire. sentiment). magnanime) (DLR). subst. praesidens. s. s. Din fr. s. homicide. după fr. резиденция (DLR). din lat. fr. 10. s. sentiment (DEX2). magnanimus (DLR) / marinim. adj.. rar) „rescript”. residentia. -toare.. Din fr. Din fr. s. II. germ. praesidens. adj. subst. magnanimus. Din fr. Din fr. sentimentum (DLR). praesidens..m. -ntis (NDN). lat. -ă. Simţi + ământ (după fr. -toare.) Din fr. Residenz. Mare + inimă (după lat. adj. ressentiment. rescript. Präsident. În prima categorie (calc lexical de structură morfematică) se încadrează următoarele exemple: 1. -ntis (DEX2). 16.n. sentiment. / preşedinţă. rescriptum (DLR). s. 9. s. De la şedea. résidence (NDN). înv.f. residentia (după şedinţă) (DLR). signalment. residenza.m. cf. Residenz. germ. 2.n. după fr. -ntis. adj. s. resentiment. lat. homicid.n.n. germ. residenza. Residenz (DEX2). Din fr. ressentiment (adaptat după simţământ) (DLR).m. sediment.n. angularis). Cf. Din fr. Reskript. adj. Dublete etimologice lexicale provenite prin împrumut şi calc lingvistic. hypnotiseur). s. destructor. lat. presentiment.m. lat. lat.etimologice ale termenilor vechi moşteniţi a avut ca model limba franceză şi reprezintă în consecinţă un element de modernizare romanică demn de toată atenţia (la nivel lexico-semantic şi lexico-gramatical). lat. / omucid.n. din fr. -ntis (DEX2). extinctor. Din fr. prezident. présidence. angular. s. / resimţământ. s. résidence (după şedinţă) (DEX2). Resimţi + ământ (după fr. président. Din lat. résidence. (Înv. (Rar) „resentiment”. vb. Cf. -ă. Din fr. 3. lat. sedimentum. prezidenţă. / unghiular. / stingător.f.m. Hipnotiza + tor (după fr.n. -trice).

. fr. din fr. a primi (…) rezidenţa (10 mai 2003. după cum se poate vedea. s. Prin calc lexical de structură morfematică se obţin. In DLR. „Ziua”). „sinonime etimologice”. rezidenţă este trecut un singur sens: „reşedinţă”. În al doilea rând. stingător vs. certificat de rezidenţă etc. cu păstrarea prefixului. 18. din lat.v. triunghi vs. NDN). calcul este total (distrugător vs. EZ Online). Vezi şi alte numeroase atestări ale unor contexte devenite fixe: rezidenţă definitivă / temporară. sentimento). schimbare de rezidenţă. sediu. unele dintre aceste dublete se folosesc astăzi cu o frecvenţă aproximativ egală: extinctor şi stingător.n. 249250): presimţământ (modelare. II. Există şi situaţii când calcul de structură morfematică se realizează printr-o simplă „românizare” a modelelor franceze şi. triangolo. cel puţin pentru sensurile principale. triangulaire. triangle. simţământ (care copiază modelul derivativ al fr. la nivelul limbii literare. (exclusiv „navă de război”)13 etc.).v.2. alteori parţial (omucid vs. Perechea de sufixe -inte / -inţă s-a menţinut la cuvintele noi în două situaţii: a) când sunt ataşate unor teme vechi (vezi preşedinte. viză de rezidenţă (24 septembrie 2002. homicid şi omucid. a fr. 1960. a variantei sufixale recomandate de analogişti -inte. semnalment vs. triangulum (NDN). adj. triangulum (DLR)12 / triunghi. s. pressentiment).17.n. adj. II. din fr. italiene sau latine savante (Hristea. resimţământ (creat similar după fr. signalment. -ă. triangle (DEX2). rezident şi rezidenţă) nu are un corespondent sinonimic de la reşedinţă. după şedea) şi b) când. sediment) etc.) „triunghiular”. simţământ vs. Din perspectiva unei asemenea situaţii. extinctor. s. din punct de vedere etimologic. după fr. sedimentum. resigna. 2)”. mai rar. sentiment şi simţământ etc.m. fapt confirmat de sutele de atestări din presa contemporană: condiţii legate de rezidenţă (28 septembrie 2000. adj. triangulaire (NDN). unde găsim două sensuri: „reşedinţă” şi „drept şi stare a cuiva care se stabileşte într-o ţară străină în calitate de rezident (I. triangulaire (DLR). („reşedinţă.1. lat. s. după lat. signal 14 . sentiment şi al it. Câteva dintre exemplele prezentate sub II. it. lat. „Ziua”) etc. EZ Online). trianglu. DLR). cel de-al doilea sens („stare legală mai mult sau mai puţin stabilă într-un alt stat”) a trecut astăzi pe primul plan. prezidenţă/ preşedinţă.. Mai aproape de realitatea sincronică este NDN. Menţinerea în uz a unora dintre ele şi considerarea lor ca unităţi lexicale diferite se confirmă şi prin faptul că apar ca elemente analizabile ale unor cuvinte uzuale în etapa actuală a limbii: prezidenţial (cf. p. rezidenţial (cf. Calitatea lor de cuvinte de sine stătătoare poate fi argumentată. şezământ vs. trianglu etc.n. EZ Online). prezident) este singurul „derivat” adjectival pentru ambele substantive (prezident şi preşedinte).. se poate spune că astăzi relaţia de sinonimie dintre rezidenţă şi reşedinţă este sensibil atenuată termenul împrumutat (şi puternic revenit în actualitate) depărtându-se ca sens de corespondentul său calchiat. triangle. fr. EZ Online). fr. triangle. triangulum. („distructiv”) şi distrugător. au un aspect învechit şi tind să devină izolate în lexicul contemporan: marinim. In legătură cu acest ultim dublet. Din triunghi (după lat. destructor. triangularis) (DEX2).1. Uneori. sediment. Din fr. a cere rezidenţă. DEX2. triangolo (după unghi. rezidenţă temporară (8 iulie 2000. din lat.n. „Ziua”). s. Ca urmare a noii situaţii existente pe piaţa muncii. homicid. / triunghiular. din fr. Alte exemple demonstrează o specializare semantică probată de folosirea lor în contexte specifice: (element) destructor. resimţământ. -ă. presimţământ.1. (Înv. it. it. triangulaire. la fel. Tri + unghi (după fr. sentiment etc. triangle.1. a acorda rezidenţa (17 mai 2003. şezământ (creat din şedea. ressentiment). triangularis (NDN). permis de rezidenţă (18 august 2000. s. lat.). paralel cu cea etimologică împrumutată -ent. triangolare (după triunghi) (DLR). domiciliu”). drept de rezidenţă (1 mai 2003. triangularis. Forma preşedinte (ca şi diriginte) reprezintă impunerea. Din fr. Aceeaşi indicaţie apare şi în DEX2. s. se manifestă o diferenţă semantică faţă de . triangular. sunt necesare câteva precizări referitoare la statutul lor actual de „sinonime”. indiferent de vechimea temei. deşi preşedinte este astăzi termenul curent. deşi ultimul se află încă în alternanţă parţială cu rezidenţă. în primul rând prin modalităţile diferite de pătrundere (împrumut şi calc lingvistic).

) s. basket (NDN) şi bascheţi (încălţăminte). pentru ca apoi să-mi pun teneşii Drăgăşani în picioare şi să mă duc la antrenament” („Gazeta Sporturilor”. -ă. pl. fr. deţinut. ilustra. illustrare). Din fr. adj. probează existenţa unor cuvinte diferite.m.f. basket. -ă. adj. vb. marea corupţie.m. coordona). pl.2. s. fr. Calcul gramatical propriu-zis (din perspectiva finalităţii în planul vocabularului. 27 noiembrie 1999) etc. 5 septembrie 2002). s. matem. germ. Aşadar. s. contenir. de la sensul iniţial de „pantofi de tenis”. -ă.n. deţine (din fr. Din part. după ţine). încălţat cu tenişi muraţi şi plini de noroi (…)” (EZ Online. 1962. compune. s. după fr. s. -e. Din part. (Matem. pl. .f. biol. 7. basket. Iată câteva contexte extrase de pe Internet: „Mâncam pâine şi mă umflam cu apă. consecinţă şi consecvenţă. Din part. (sg. şi f. -e.m. Din part. 16 mai 2003). 27 septembrie 2002) etc. cu tenişi şi şort cumpăraţi de părinţi” („Gazeta Sporturilor”.n. va fi decimată iar ea. etimologia mixtă (internă şi externă) sunt argumente care. adj. În categoria calcului lexico-gramatical se încadrează următoarele dublete17: compus. „la Juventus – Real Madrid s-a uitat restul planetei. adj. -ée. s. sau f. în realitate. (< illustrer) (DEX2. s.m. tennis. Din part. astron. după fr.. Din part. coordonée (< coordoner)(DA.. prin elipsă). s.m. prin generalizare. conţine. continere.m. Deşi nici unul dintre cele două dublete nu este considerat ca atare de către dicţionarele româneşti. 25 martie 2003). 16 februarie 1998). „De la tenişi la carne vie” (titlu din EZ Online.. după convingerea noastră. Din fr. dintr-un material de blugi” („Prosport”.v. tenis2). astăzi ei sunt semnalaţi de presă mai degrabă cu o conotaţie depreciativă („pantofi de sport ieftini şi fără pretenţii”). uri. inclusiv popoarele care nu au venituri pentru a încălţa tenişi pe maidane” (EZ Online.f. cei doi termeni au ajuns să denumească. Din part. illustré. după fr. ovin. pl. tennis. s. ilustra (din fr. II.. adj.m. 20 septembrie 2002). s. adj. vb. diferenţa semantică. lat. parasite. coordoner) / coordonată.). dependinţă şi dependenţă) (Ciompec.). adjectivizat al vb. conţinut. după fr. s. / conţinut. -e (Lingv. Folosirea lor în presa actuală evidenţiază o interesantă trăsătură semantică. prin elipsă). s..m. pl. şi tenişi (încălţăminte). Din baschet1 (ghete de baschet1. engl. -ine. / ilustrată. deţine. II. s. -şi (Chim.m. parasites.m. de fapt un calc lexico-gramatical sui-generis) este exemplificabil prin dublete substantivale din aceeaşi arie semantică: baschet1 (joc). Dacă în perioada de dinainte de 1990 tenişi şi bascheţi aveau semnificaţia de „încălţăminte sportivă” (fiind.. détenir. détenu (< détenir) (CADE. / deţinut.v. „nu poţi să faci performanţă cu copii care pleacă la 5 dimineaţa de acasă cu mâncarea în sacoşă. parasitus. -ă. „o femeie de 72 de ani. Din lat. s. vb. ilustrat. (DEX2). „Lobonţ a venit la Casa Fotbalului îmbrăcat în costum şi încălţat cu o pereche de pantofi gen bascheţi.m. conţine) coordonat. adjectivizat al vb. adj. s. ovinés. După germ. fr. Din part. specializarea morfologică (de gen şi număr) şi. -ă. şi s. micuţa corupţie. 4. s. Din part. respectiv de „baschet”. (sg. nu în ultimul rând. coordona. Parasit. coordona (din fr. s. „(…) un ţigănuş murdar. s. lat. chaussures de tennis) etc. cu haine negre şi tenişi uzaţi (…)” (EZ Online. -ă. 5.3. din engl.). pl. După fr. parazit. pl. ovin. adj.). vb.v. Din tenis1 (ghete de tenis1..corespondentele în -ent/-enţă (vezi diriginte şi dirigent. Din engl. singurii accesibili). compus. 6. -ă. 2. Parasit. după ţine). adj.n. fr. „(…) ea.m. 1. omonime parţiale (sau un tip special de paronime) etimologice. s. / ovine. composé. contenu (< contenir) (DA. -ă. geogr. 30 mai 2002).v. „toată vara a jucat în teneşi şi aceştia i-au făcut băşici” („Gazeta Sporturilor”. vb. Din part. adj.m. adjectivizat al vb..) s. compune. / compus. baschet2)15. 139). / paraziţi (Teh. illustrer. pl. s. conţine (din fr. „orice pantofi de sport” pentru ca astăzi să devină surse de meditaţie amară asupra unui trecut nu foarte îndepărtat. fr. fr. s.16.n. vb. Cf. p. după fr. -a. Cf. tenis1 (joc)... 3. va avea dureri la bascheţi” (EZ Online. adjectivizat al vb. 18 iunie 2002). (din sandales.

şi ovine. d) ca părţi de vorbire de sine stătătoare. parvenit. şi f. lat.m. -ă. II. A doua este formată din adjective propriu-zise împrumutate care s-au transformat în substantive prin copierea particularităţilor morfosintactice şi a sensurilor unui model extern (ultimul diferenţiat contextual din etimonul adjectival comun în limba de origine): ovin.f. obţinut prin preluarea valorii gramaticale şi a sensului unui corespondent extern (acelaşi. pl.2. s. s. fr.n. şi coordonată2. calchiat.. s. porcină). implicit. (din prov. adj. -e. -ă.. textil. În măsura în care actualizarea sensurilor se realizează simultan cu schimbări de ordin gramatical (treceri de la o parte de vorbire la alta. Se pot observa.. porcins.m. 9. -ă. / porcine. s. textil. considerarea lui ca o modalitate de îmbogăţire a vocabularului prin intermediul unor modificări gramaticale.pl. / parvenit. Argumente în favoarea considerării acestor exemple ca fiind unităţi lexicale de sine stătătoare sunt următoarele: a) au apărut în limbă prin diverse procedee (conversiune şi împrumut. adj. adj. s. s. adj. adj. modernizare şi sistematizare a vocabularului limbii române actuale. adj. se poate afirma faptul că prin intermediul calcului lingvistic o serie întreagă de cuvinte (moştenite sau împrumutate) şi-a diversificat şi modernizat conţinutul semantic după modele preluate mai ales din franceză şi engleză. pl. lat. tricolor.. ilustrat. porcin (DLR). de asemenea. textile. şi paraziţi. porcin. adj.. au un comportament morfosintactic specific. adj. s. -ă1. tricolore. vezi NDN. lat.n. -ă. adj. -ă. 10. adj. (DEX2). porcină). la această ultimă subdiviziune. După fr. De altfel. asistăm la crearea de sinonime şi omonime parţiale (paronime) etimologice.f. vertebrato.f. prin însuşi procedeul lor de formare. şi porcine. Prima categorie cuprinde dublete care au un component adjectival (provenit prin conversiune din participiul unui verb împrumutat) şi altul substantival. s. -ă1. şi f. s. textilis. s. pl. revenirea în actualitate a unor termeni simultan cu căderea în dizgraţie a altora.m. pl.3. s. fr. pl. Asemenea evoluţii formale şi semantice prin intermediul unui corespondent extern (cu aceeaşi etimologie indirectă) trebuie considerate. les vertébrés. a. parveni (din fr. textiles. deţinut1. însăşi denumirea dată acestui tip combinat de calc lingvistic arată.f. s.n. şi tricolori. au aceeaşi origine îndepărtată albă. s. -ă.m. parvenir). specializări ale categoriilor gramaticale etc. b) aparţin.m. parvenit1. -e. tricolor. adj. alături de adj. 12. s. / textile. şi ilustrată2. -oris. adj.) şi album.. s.f. (sg.. Se constată. şi conţinut2. s. ovină).n. s. 1 . impunerea de restricţii gramaticale (determinată etimologic).v. După fr. modalităţi indiscutabile de îmbogăţire. parveni. porcinus. pl. NOTE: ________________________ În limba română. -ă1. (din fr. (sg. (sg. şi compus2. -ă2. pl. lat.. -ă. III.m. -ă2. ca urmare firească a schimbărilor petrecute în viaţa socio-politică românească. vertebrat. vb. şi f.1. -uri. vertebrat. les Tricolores. pl. alba. s.f.m.m. Din fr. adj. adjectivizat al vb.8. album. lat. pl. lat.3. După fr. pe de o parte. it. porcinus.m. Din lat. / vertebrate. vertébré. cf. tricolor. după fr. În urma analizei de mai sus. -e. adj. -ă1.n. parazit. adj.. cu etimonul primului): compus1. moştenit şi de subst.). s. coordonat. Din part. porcin.m.m. cu sensuri net specializate. conţinut1. pl. ambele alcătuite din omonime lexicale parţiale etimologice.. După fr. album „tablou alb”). s. adj. parvenu (< parvenir). II. pl. s. două categorii de exemple. şi deţinut2.f.. s. 11. s.f. Din fr. adj. clarificare. calc lexico-gramatical. Din part. c) se folosesc în contexte particulare. / tricolori (Sport) s. s.. vertebratus. adj. şi parvenit2. inclusiv din punct de vedere lexicografic. adj. (sg.. porc + in. s. vertebrat). pe de altă parte). -ă.m. tricolor. s. pl. modificarea echilibrului semantic al cuvintelor etc. -a. în ultimă instanţă. -ă.n. -ă. şi textile. Din fr. tricolor. -ă. şi vertebrate. unor clase morfologice diferite.. Cf. alba „zori”.m. -ă.n pl. porcin. adj.. s. s.

nicidecum unei simple evoluţii interne a participiului sau.m. thé).m. baschéţi.. neutru substantivizat din adj. dăţi este considerat moştenit direct din lat. donnée). 2001. „instrument de muzică.v. p. dată3.n. Pentru ultimul exemplu. dată.f.v. s.f. Dicţionarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”. apare precizarea: (incorect) preşedinte. CDER. date. creat după fr. dată. s. Ediţie îngrijită de Tudora Sandru Mehedinţi şi Magdalena Popescu Marin. (< lat. prin el se pot crea cuvinte diferite numai dacă adăugarea unui nou sens este dublată de modificări de ordin morfologic (în interiorul aceleiaşi părţi de vorbire). altele sub dată4. subjectum) şi subiect2..n. alături de pron. 2. s. droit2. triangul) apar două sensuri: 1. la dezlegarea unei probleme. „timpul precis când s-a făcut sau urmează să se facă un lucru” (fr. 16 In LEXIS. 6 In trecut. „arbust” (din rus. adj. devenind cuvinte diferite. „că ne aflăm în faţa unui caz cu totul special de omonimie” (p. s. se indică. („fapte stabilite de ştiinţă…”).m. -a. în CADE.. 3. 2. tenere) şi eu.n.v. s. -ă.v. das Ich). In TRDW. 12 Ibidem. s..v. s. Prima ediţie.: n. noţiune fundamentală” (dat. Diccionario Etimologico Rumano. sensurile calchiate ale lui dată5. s.. 7 Vezi LEXIS.. directus).m.v. 9 In CADE. unui împrumut din franceză.f. (< lat. 13 In acest caz se observă şi o specializare lexico-morfologică (adj. fără nici o specificare legată de existenţa (evidentă) a unui model extern.lat.: dată. Dicţionarul limbii române din trecut şi de astăzi. s.f. s. s. s. fr. s. s. (din lat. S. droit3. In CADE nu apare forma resigna. s. s. 1958-1966. ţinut.f. 3. fr. donnée. 25). s. date). 3 Autorul mai include. întrebuinţat în orchestră”. s. „lucru cunoscut care serveşte ca punct de plecare la un raţionament. s. Spre exemplu. trianglu este trecut la variante (alături de treiunghi). moştenit eu considerând. droit1. s. vezi LEXIS. le moi. data.] In TRDW. vezi şi CADE.n. -ă (vezi a ţine < lat. variantele flexionare de gen s-au specializat semantic. Candrea.v.m. directus. CADE: I. 14 Multe dintre aceste exemple sunt trecute în dicţionare ca variante învechite. *tenire. Avram (1958): Mioara Avram. în CDER. / s. sujet4. 5 În DEX2.f. pentru sensul temporal.m. s. cf. s.v. pl. şi subst. 1931. O asemenea apreciere este eronată cel puţin din perspectivă semantică: sensurile prezentate (ca şi valoarea de s. date. Idem. -te. 3. adj.f. pl. în seria exemplelor de calc lexico-gramatical. s. tenere). clas. In TRDW. 15 Substantivul masculin se diferenţiază de omonimul său neutru inclusiv printr-o tendinţă de accentuare oxitonă: baschét. s. Astăzi. s. CDER şi în DLR. (vezi dat).v. Editura Saeculum. s. / subst. mai grav. eventual după germ. président (vezi a şedea)..m. 17 Aceste dublete (adj. -ţi.v. -te.. ceai1. subjectum. date iar pentru cel de „informaţii”. dată. -um). pentru trianglu (var.. Puţinele situaţii în care aceasta apare au fost indicate la etimologie.n. Idem. prezident. (din ceai1. vezi DLR. resigna este considerat ca variantă a lui resemna.: N. Bucureşti. s. („fiecare dintre numerele.O. Bucureşti. substantivele ţinută (după fr. Tenerife. Editura „Cartea Românească”. directum. 2 Bibliografie şi abrevieri: 1. pop. semnalment. nr.v. s. 11 In DLR. s. prezident. relaţiile etc. I. date apar trecute unele sub dat1. apar trei unităţi lexicale: 1. Din fr. (din subiect1. (din droit1). date. part. Biblioteca Filologica..) se datoresc calcului după fr.v. s. < lat. cf.) sunt trecute de regulă în dicţionare sub un singur cuvânt-titlu. art. 10 In DEX2. Idem. CDER: Alexandru Ciorănescu. 8 În ceea ce priveşte calcul lexical de structură semantică. fiecare corespunzător ca sens celor din română.În DHLF. .v. 2. după fr..v. care servesc pentru rezolvarea unei probleme…”). mărimile. s.v. praesidens. dăţi. signalment (după semn). fr. s. < sujet3).v. 315-332. Mijloace morfologice de diferenţiere lexicală în limba română. Dicţionarul etimologic al limbii române. Şi (astăzi rar) signalment. ceea ce îi confirmă calitatea de cuvânt aparte. Aceste omonime etimologice sunt corect tratate lexicografic şi lexicologic în CADE.A. fr. Universidad de la Laguna. subiect1. în SCL. чай) şi ceai2.. adj. s. şi subst. sujet3.A. [fr.v. pe bună dreptate. Var. preşedinte. IX. TRDW.m. s. -te. Partea I. s.”triunghi”. Bucureşti. cele mai multe valori ale lui timp oscilau între neutru şi masculin. Et. tenue < tenir < lat.). fr.v.m. Editura Academiei. alături de adj. s. sunt trecute două cuvinte. donnée. s. înv.m. eul (după fr. 4 Numai în TRDW.. „Sels volatils que l'on fait respirer à une personne évanouie pour la faire revenir à elle (il s'agit de sels d'ammonium)”.

îngrijită de Paul Miron. Diaconescu (1959): Paula Diaconescu. Mircea Seche. vol. Le Robert. Editura Academiei. 10. 2. p. grammatical e lexico-grammatical). Ediţia a II-a. Bucureşti. Ediţia a II-a. Sous la direction de Alain Rey. 9. DLR. et par le calque linguistique. 1962. Variantele sufixelor -ant/-ent. coordonatori: Iorgu Iordan. 1994. 129-141. Bucureşti. 10-29. DA. de l'autre. Editura Academiei. 1965-2001). Otto Harrassowitz. III – IV. p. 11. 1997. Redactor responsabil Al. Probleme de etimologie în „Dicţionarul limbii române moderne”. 12. 235-257. Hristea (1960): Theodor Hristea. Bucureşti. în SCL. Noul dicţionar de neologisme. à la synonymie étymologique (par le calque lexical de structure morphématique) et à l’homonymie partielle étymologique (par le calque sémantique. XLII. 1913–1948. Wiesbaden. 5. Bucureşti. 1995. Paris. NDN: Florin Marcu. 8. al III-lea. Omonimia şi polisemia. nous avons insisté sur quelques résultats linguistiques produits par l’évolution socio-politique roumaine contemporaine. Bucureşti. Bucureşti. 2 vol. SMFC: Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română. 7. ortoepic şi morfologic al limbii române. vol. PLG: Probleme de lingvistică generală. redactor responsabil Sextil Puşcariu. al III-lea. 1992. Editura Academiei Române. Editura Academiei. Band II (D – O). 1988. Band I (A – C). 14. 1982. Band III (P – Z). d'un côté. Ediţia a II-a. Ciompec (1962): Georgeta Ciompec. Graur. în LL. Paris. Coordonator: Jean Dubois. nr. DHLF: Dictionnaire historique de la langue française. Editura Academiei. în SMFC. -anţă/-enţă din limba română. DEX2: Dicţionarul explicativ al limbii române. 1986. Coordonatori: Ion Coteanu. 1959. Alexandru Graur. Univers Enciclopedic. XI. p. LEXIS: Dictionnaire de la langue française. en roumain. Rumänisch – deutsches Wörterbuch. Hristea (1997): Theodor Hristea. 6. TRDW: Hariton Tiktin. p. vol. Ion Coteanu. En même temps. 133-153. Bucureşti. Luiza Seche. I. Larousse. Editura Academiei. . Les changements formels et sémantiques d’après un modèle étranger (spécialement français et anglais) ont donné naissance. Bucureşti. Prima ediţie. Redactor responsabil: Mioara Avram. Editura Academiei. 13. I. Bucureşti. DA / DLR: Dicţionarul limbii române (Seria veche. 1989.. vol. în PLG. Editura Academiei. UN ASPECT DU CALQUE LINGUISTIQUE EN ROUMAIN Résumé Dans le présent article nous avons analysé les doublets étymologiques obtenus par l’héritage / l’emprunt lexical. Bucureşti. 1996. DOOM: Dicţionarul ortografic. 15. vol. Tipuri de calc în limba română. 16. seria nouă.4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful