Un aspect al calcului lingvistic în limba română

CRISTIAN MOROIANU
Facultatea de Litere Universitatea din Bucureşti

Una dintre modalităţile importante de îmbogăţire a vocabularului unei limbi este, după cum se ştie, calcul lingvistic. Procedeu mixt (intern şi extern) de completare şi diversificare a lexicului, calcul presupune, pe de o parte, copierea structurii (şi, implicit, a sensului) unor cuvinte străine şi transpunerea ei în material lingvistic autohton (calc lexical de structură morfematică). Pe de altă parte, se pot „împrumuta”, de la un model extern, sensuri noi pentru cuvinte deja existente în română, moştenite sau pătrunse relativ recent (calc lexical de structură semantică). Acest tip de calc este condiţionat de existenţa unui sens comun între cei doi termeni, fapt datorat, în general, raportării la un unic etimon. De asemenea, dacă influenţa externă vizează componenta morfosintactică a unui cuvânt (diateza, regimul sintactic la verbe, genul şi/sau numărul la substantive), ne aflăm în prezenţa unui calc gramatical. În sfârşit, crearea de noi cuvinte prin trecerea de la o parte de vorbire la alta, realizată prin preluarea categoriei gramaticale a unui model extern reprezintă un calc combinat (lexico-gramatical) (Hristea, 1997). Articolul de faţă evidenţiază un aspect particular al îmbogăţirii lexico-semantice a limbii române, respectiv crearea de dublete etimologice prin intermediul calcului lingvistic. Premisa esenţială a acestei operaţiuni este identitatea etimologică a unităţilor de limbă aflate în relaţie: cuvintele româneşti moştenite sau împrumutate preiau componente formale şi/sau semantice de la modele externe cu aceeaşi origine. În cazul calcului de structură morfematică, este important ca fiecare dintre morfeme (rădăcină, prefixe sau sufixe) să fie transpus în română printr-un corespondent provenind dintr-un etimon unic. Calcul de structură semantică determină crearea de noi cuvinte numai dacă împrumutul de sens este completat cu modificări morfologice în interiorul aceleiaşi părţi de vorbire. Calcul gramatical şi cel lexico-gramatical presupun sui generis diferenţieri formale şi semantice, cu relevanţă în planul vocabularului. Diversele tipuri de calc trebuie considerate la nivel diacronic, unele dintre ele contribuind şi astăzi la crearea de noi unităţi lexicale, la diversificarea şi la nuanţarea vocabularului. În etapa actuală de evoluţie a limbii, multe dublete din categoriile analizate îşi redimensionează conţinutul semantic, sunt atestate cu o deosebită frecvenţă în presă şi prezintă interesante particularităţi gramaticale. Vom structura materialul lexical în două părţi, după modul de provenienţă a elementelor componente: moştenire şi împrumut, respectiv calc lingvistic. I. Dublete etimologice lexicale formate dintr-un component moştenit şi altul (altele) calchiat(e). Copierea unor sensuri neologice, mai ales din limba franceză, a dus, pe lângă îmbogăţirea semantică a multor cuvinte moştenite, şi la selectarea unor morfeme diferite de plural, aşadar la o diferenţiere de ordin morfologic. Acest fapt a determinat, în consecinţă, o specializare lexicală (Avram, 1958). I.1. Trecerea de la o parte de vorbire la alta (de regulă de la adj. la subst.) sub influenţa unui corespondent extern, dublată de copierea sensului modelului, reprezintă un calc lexicogramatical. Prin acest tip de calc lingvistic, adj. moştenit alb, -ă a dobândit, sub influenţa fr. blanc, blanche (adj. şi subst.), sensul de „conservator; contrarevoluţionar” şi valoarea gramaticală de substantiv (vezi DA, s.v.)1; după modelul fr. gros (adj. şi subst.), adj. moştenit gros, -ă face pereche omonimică cu subst. neutru gros „partea cea mai însemnată (a unei oştiri) adunată la un loc; majoritate” (ibid., s.v.). Un triplu calc după franceză (de tip lexico-gramatical) a influenţat evoluţia adj. moştenit drept1, -ă. După fr. droit, s.m. (< lat. directum), limba română s-a îmbogăţit cu un nou cuvânt, drept2, drepturi, s.n.: „totalitatea regulilor şi normelor juridice care

punctul de plecare al unui raţionament. şi engl. (după fr. rezultat firesc al schimbării regimului politic din România.n. elemente care constituie punctul de plecare în cercetarea unei probleme. art. contr. (< lat. atestată ca atare în limbajul de specialitate: baze (sau bănci) de date. n. directus. date s.f. mişcare de dreapta. interpretarea datelor (obţinute din experimente). De asemenea. s. data charta) (vezi DHLF. prin modalităţi diverse de evoluţie. s. data. -uri. dată3. droit. droit. -ă. statistică.)5. data littera. concepţie de dreapta. donnée. dreapta. poziţie de dreapta. s. se poate evidenţia existenţa în limba română a următoarelor cuvinte care. pierdere de date. algoritmi de compresie (comprimare) a datelor. cuvinte vechi create pe cale internă (prin conversiune). droit.”. căutare de date. elaborare electronică a datelor. o numeroasă familie lexicală şi etimologică. -a. -e (< lat. lat. pl. < lat. -a. (Hristea.m. astfel. Vorbind despre relaţia puterii cu mass-media. în sfârşit. gauche)2. drept. dată4. soartă). dreapta naţionalistă.n. date. de asemenea. adj. data (pluralul neutru al lui datus. (obţinute prin conversiune din adj. partid de dreapta (21 aprilie 2003).m.reglementează relaţiile sociale dintr-un stat”.f. cel puţin pentru ultimul an. este atestat în perioada modernă a limbii paronimul (omonimul parţial) dată. singulare tantum (soartă. . < lat. -ă1 se formează. individualizat prin statutul de singulare tantum.f. trebuie considerat o unitate lexicală diferită (după modelul aceluiaşi etimon franţuzesc) subst. directum „ceea ce este drept”). O cercetare făcută in câteva ziare pe Internet indică. în luarea unei hotărâri etc. prelucrarea datelor. -e. În jurul adj. -a). (momentul unei întâmplări. În sfârşit. direct. -um): dat2. s. confirmându-i statutul de cuvânt „la modă”. date (< mlat. adv. voit ambiguă. dat3. -ă. mai îngrijoraţi. (după fr.) „fapte stabilite (de ştiinţă). substantivizat din forma de neutru singular a adj. alături de fr. s. singulare tantum (faptul de a da.f.n. directum. dreapta conservatoare (4 mai 2003). dată5. calchiat după fr donnée (cu folosiri specializate în matematică. in presa actuală: extremă-dreapta. Adică să tragă un pic (mai) spre dreapta”. politică de dreapta etc. ansamblu de date. organizaţii de dreapta (13 aprilie 2003) etc. dat1. dreapta.f. al lui datum). (boală atribuită vrăjilor).). datus. eveniment istoric important). împrumutat din fr. din droit. Alături de acesta. feminin articulat dreapta. calc lexico-gramatical după fr.). 24)3. structuri de date. filozofie de dreapta. oară). directus). tratament. formează un sextet etimologic combinat (moştenit / evoluat pe cale internă / împrumutat / calchiat): drept. drept. Poziţia forte a acestui termen „readus în actualitate” este probată inclusiv de folosirea lui figurată.f. Dintre exemplele mai sus citate. datus.n. (< lat. alături de adj. Aşadar. (singulare tantum) (după fr. recuperare a datelor. s. dată2. s.f.) este calchiat după fr. mai prudenţi. droite. Vezi şi alte exemple atestate. numeroase atestări pentru dreapta. droite.. la curse automobilistice. 1997. date care stau la baza unui raţionament. dăţi s. (lucrurile cunoscute. participial vechi dat. s. In ceea ce priveşte substantivul dată5.f. psihologie. s. -a. s. este de remarcat frecvenţa foarte mare a s.v. drept(ul). drept3 „ştiinţă sau disciplină care studiază dreptul”. informatică etc. reductibilă la acelaşi etimon (lat. Iosif Boda (EZ Online.f.. cu sensuri neologice (în box. pl. unul dintre sensurile astăzi la modă este acela din informatică. transmitere de date. subst. s. directus). codificarea şi decodificarea datelor. data. (la pl. substantivizat din forma de feminin a adj. 13 aprilie 2003) simte necesitatea unei „alarme”: „ceva ce ar trebui să-i facă pe cei din politică şi pe conducătorii din presă mai atenţi. p. (calendaristică.). s. Cităm din „Evenimentul Zilei” Online: regrupare politică de centru-dreapta (1 mai 2003). Prezenţa etimonului englez la plural impune şi în română folosirea lui ca plurale tantum. în contexte specifice. a unei cercetări etc. obicei). alături de direct (împrumutat din fr. algoritmi de sortare a datelor. în politică etc. s. citirea datelor de intrare (de către un program). date. pentru care ar trebui indicat. -uri.). împrumutat din lat. donnée. prep. data.n. forţe politice de dreapta (16 aprilie 2003). -um). moştenit din lat. s. din participiul (adjectival) moştenit4..

tehn.) după fr. sg. în schimb sare cu sensul vechi. p. abattre < lat.). Un exemplu interesant îl constituie subst. din engleză. s.n. carrus. se poate vorbi aici chiar de un triplet etimologic: sare1 (singulare tantum) (< lat. de substantivele obţinute din forme flexionare de gen ale unor adjective latineşti). După părerea noastră. a ritmului). caput ). substantivul masculin trebuie socotit.. alcaline. matem.f. lui car1. Cât priveşte substantivul neutru abstract timp2. carrus) îi corespunde ca dublet etimologic omonimul car2.. un argument suplimentar pentru calitatea de omonime a elementelor lingvistice respective. în limba română actuală6 există trei cuvinte: timp1. prin definiţie limba de bază a informaticii. pl. de regulă. Paula Diaconescu (1959. timp2. 1997. fusus). marin. morfologic şi semantic (fus orar. considerat în dicţionarele explicative cu un pl. specializându-se. În ceea ce priveşte posibilitatea de îmbogăţire a vocabularului prin calc de structură semantică. trecerea de la o parte de vorbire la alta (după un model extern) reprezintă. prin pl. În ceea ce ne priveşte.2. fusuri. verbul abate(re) (< lat. fie pluralul (sare.. ca o unitate lexicală diferită de prima. calchiat după engl. subst. iar cu sensul de „lichid pentru trezire din leşin” se foloseşte numai la plural. *fus < lat. sing. sal. fus sferic etc. cu aceeaşi origine (din vfr. biol. p. moştenit din lat. s. Subst. alături de neutrul moştenit. apare aproape exclusiv în unităţi frazeologice neologice calchiate după franceză (Hristea. p. (typewriter) carriage. s. sare2. caracterul de cuvânt de sine stătător. După DOOM. fus nuclear. forma de singulare tantum îi probează. (interval. Alături de aspectele formale şi semantice prezentate mai sus. respectiv plurale tantum etc. Dimpotrivă. o altă unitate lexicală.n. Prin calc lexical de structură semantică. arhit. fr. chariot. 27): săruri minerale.v. foarte diferit de sensurile verbului românesc moştenit. mai ales.. săruri2 (cu ambele forme de număr) (după fr. În cazul calcului lexico-gramatical. alimentar. chef < lat. categorie gramaticală). fuse (< lat. Asemănătoare este şi situaţia lui sare. moştenit neutru cap1. sels. După părerea autoarei. -i.gestiune a datelor etc. fuseau. Datorită modificării morfologice (de gen) şi specializării semantice după modelul fr. masculin cap2.. (< lat. temps. Mioara Avram (1958.. salis) şi săruri3 (plurale tantum) (după pl. fr. Evoluţia celor mai multe corespondente . de la un model străin cu aceeaşi origine) este sprijinit şi completat de o modificare de ordin morfologic (forme diferite de gen şi/sau număr. mai ales. săruri1).n. se poate adăuga faptul că în principalele dicţionare ale altor limbi romanice (franceză. stare a atmosferei) şi timp3. săruri1 (chim.. cu sensurile curente de „a scoate ceva din direcţia apucată” şi „a se opri undeva din drum”. timp. Dacă la sensurile neologice se poate folosi fie singularul. de asemenea. salis). Pluralul săruri1. sel2. tempus. s. nu se foloseşte decât la singular. sal. care. biliare. (formă de existenţă a materiei. s. fusus) a copiat sensuri noi (anat. (fază a unei mişcări. -uri. cele mai multe dintre cuvintele discutate sunt tratate ca unităţi de sine-stătătoare (e vorba.) faţă de săruri2 s. socotim mai prudentă următoarea formulă: calcul semantic produce dublete etimologice numai dacă adaosul de sens (provenit. însă. sels). char < lat. acide.). pl. naturale etc. (< lat sal. capi (după fr. forme de singulare. Multe dintre acestea sunt traduceri ale sintagmelor echivalente din franceză şi. abattere) sensul de „a doborî”. plurale tantum (amoniac). 137-138) consideră că se poate vorbi de scindarea în două omonime numai când termenul supus calcului semantic a dobândit sensuri foarte diferite de la modelul său polisemantic. după fr. sels. I. s.).f. Tot un calc neologic (după fr. alături de împrumutul de sens. caruri „piesă cilindrică mobilă la maşina de scris…”. cf. s-a scindat în două unităţi lexicale preluând (prin calc semantic. abattere). din sel1< lat. ceea ce este un argument pentru raportarea lui la un model francez (calc semantic după sel. tant. italiană etc. salem).m. capete are ca dublet neologic obţinut prin acelaşi tip de calc subst.3. neutru fus. sels7) este forma săruri2 (plurale tantum). Se poate observa că prin calc lingvistic fondul lexical moştenit din latină s-a îmbogăţit şi nuanţat prin noi unităţi omonimice şi paronimice. I. sel1). 326) consideră că „naşterea omonimiei din polisemie pe calea dezvoltării semantice este un fenomen nedemonstrat încă în limba română”.

lat. Re + scris. Din fr. subst. sentiment (DEX2). s. présidence) (DLR).) Din fr. rescriptum (DLR). s. (Înv. Din fr. -ă. lat. din fr. 16. Din fr. Residenz. germ.. / şezământ. s. s. adj. II. -ă. sediment. -ă. prezidenţă. lat.n. sentiment. Din it. président (NDN). s.. din fr. Din fr. 4. destructor. residentia (după şedinţă) (DLR). TRDW). residenza. 5. din lat. angulaire. s. 15. Din fr. -ă.n.n. président. ressentiment. 7. adj. Distruge + ător (după fr. signalment. 9. pressentiment). / presimţământ. signalement (NDN)11.. magnanime) (DLR). / preşedinţă. pressentiment. président. Din fr. / resimţământ. din fr. Tipurile de calc pe care 8 ne-am bazat în analiza noastră sunt: a) calcul lexical de structură morfematică . -trice. Din fr. s. / reşedinţă. angulaire. rescriptum. / rescris. présidence. lat.n. -toare. (Înv. s. şi f. lat. Din fr. germ. Residenz.) „presimţire”.) „preşedinţie”. Din lat. s. fr. extinctor. Din fr.) „sediment”. Presimţi + ământ (după fr. / simţământ. s. Din fr. résigner (după semna) (DEX2. praesidens. fr. cf.m. magnanim. .n. extinctor. lat. -ntis (NDN).m. fr. germ. (Rar. s. 11. praesidens. lat. sentiment. DLR). Din fr. şi subst.etimologice ale termenilor vechi moşteniţi a avut ca model limba franceză şi reprezintă în consecinţă un element de modernizare romanică demn de toată atenţia (la nivel lexico-semantic şi lexico-gramatical).f. presentiment. după fr. Präsident. 14. din lat. după fr. résidence. 8. 10.n.. vb. vb. Simţi + ământ (după fr. extincteur). adj. hypnotiseur. adj. Din fr. -trice). (Livr. din fr. rus. germ.m. Din fr. -ntis. homicide) (DLR). -oris. homicide. Cf.. sentimento (NDN. s. président. subst. lat. residentia. / unghiular. signalment (după semnal) (DEX2). Următoarea categorie de dublete care interesează subiectul de faţă este alcătuită dintr-un element împrumutat şi altul calchiat. -zoare. În prima categorie (calc lexical de structură morfematică) se încadrează următoarele exemple: 1. Din unghi (după fr. magnanimus. prezident. residentia. 12. extincteur. s.f.n.m. lat. după fr. rar) „rescript”. résidence (TRDW). Residenz (NDN). Mare + inimă (după lat. Din fr. germ.1. s. adj. rezidenţă. Dublete etimologice lexicale provenite prin împrumut şi calc lingvistic. sediment. lat. sedimentum. s. lat. s. ressentiment) (DEX2). sedimentum. (Rar) „resentiment”. Cf. s. resignare (NDN)10 / resemna. Om + ucide (după fr. ressentiment (adaptat după simţământ) (DLR). De la şedea. président.n. resentiment. II.. résidence. -ntis (după şedea) (DLR)9. Din fr. praesidens. fr. praesidens. s. fr. după fr.) „preşedinţie”. Cf. président (DLR) / preşedinte.n. Din fr. sentiment. Resimţi + ământ (după fr. 6. din fr. -ntis (DEX2). (Înv. fr.. résidence (după şedinţă) (DEX2). s. adj. 3. / semnalment.m. adj. s. (Înv. destructeur. / distrugător.) „mărinimos”.n. adj. it. s. din lat. Hipnotiza + tor (după fr. signalment. b) calcul gramatical. residenza. s. praesidens. din fr.n. -toare. angular. magnanimus (DLR) / marinim. sentiment). it. destructeur.n..n. résidence.m.. Din fr.. s. germ. angularis). -ntis (DEX2). sediment (DLR). adj.n. Preşedea + -inţă (după fr.n. Stinge + ător (după fr. résigner. (Înv. înv. s.f.n. 2. după lat. résidence (NDN). -ă. resigna. lat. 13. s. lat. hypnotiseur). Residenz (DEX2). adj. / omucid. din fr. rescript. / hipnotizator. c) calcul lexico-gramatical. angularis.n. s. sentimentum (DLR). homicid. s. magnanime. adj. résigner (NDN). adj.f. / stingător. Reskript. résidence. hipnotizor. резиденция (DLR).

triunghi vs. din fr. din lat. 1960. triangularis) (DEX2). Există şi situaţii când calcul de structură morfematică se realizează printr-o simplă „românizare” a modelelor franceze şi.1. triangularis. s. 2)”. s. rezidenţă este trecut un singur sens: „reşedinţă”. din fr. Forma preşedinte (ca şi diriginte) reprezintă impunerea. it. lat. Din fr. au un aspect învechit şi tind să devină izolate în lexicul contemporan: marinim. 18. triangulum (NDN). după lat. în primul rând prin modalităţile diferite de pătrundere (împrumut şi calc lingvistic). presimţământ. cel de-al doilea sens („stare legală mai mult sau mai puţin stabilă într-un alt stat”) a trecut astăzi pe primul plan. se manifestă o diferenţă semantică faţă de . lat. Mai aproape de realitatea sincronică este NDN. adj. s. sediu. (Înv. rezidenţă temporară (8 iulie 2000. adj. fr. unele dintre aceste dublete se folosesc astăzi cu o frecvenţă aproximativ egală: extinctor şi stingător.1. fr. triangulaire. NDN). unde găsim două sensuri: „reşedinţă” şi „drept şi stare a cuiva care se stabileşte într-o ţară străină în calitate de rezident (I. triangle (DEX2).n. trianglu etc. după cum se poate vedea. -ă.1. homicid. triangulaire (DLR). Ca urmare a noii situaţii existente pe piaţa muncii. deşi preşedinte este astăzi termenul curent. triangle. Vezi şi alte numeroase atestări ale unor contexte devenite fixe: rezidenţă definitivă / temporară. (exclusiv „navă de război”)13 etc. simţământ vs. În al doilea rând. 249250): presimţământ (modelare. s. EZ Online).17. Din perspectiva unei asemenea situaţii. Câteva dintre exemplele prezentate sub II. deşi ultimul se află încă în alternanţă parţială cu rezidenţă. lat. EZ Online). a variantei sufixale recomandate de analogişti -inte. indiferent de vechimea temei.). după fr. viză de rezidenţă (24 septembrie 2002. EZ Online). s. fr. rezidenţial (cf. sentiment etc. triangle. prezident) este singurul „derivat” adjectival pentru ambele substantive (prezident şi preşedinte). / triunghiular. DEX2. schimbare de rezidenţă. paralel cu cea etimologică împrumutată -ent. triangular. sentiment şi al it. se poate spune că astăzi relaţia de sinonimie dintre rezidenţă şi reşedinţă este sensibil atenuată termenul împrumutat (şi puternic revenit în actualitate) depărtându-se ca sens de corespondentul său calchiat. permis de rezidenţă (18 august 2000. sediment. „Ziua”). italiene sau latine savante (Hristea.2. drept de rezidenţă (1 mai 2003. „Ziua”) etc. extinctor. simţământ (care copiază modelul derivativ al fr. resimţământ (creat similar după fr. după şedea) şi b) când. adj. din punct de vedere etimologic. signal 14 . Din fr. Menţinerea în uz a unora dintre ele şi considerarea lor ca unităţi lexicale diferite se confirmă şi prin faptul că apar ca elemente analizabile ale unor cuvinte uzuale în etapa actuală a limbii: prezidenţial (cf. din fr. In legătură cu acest ultim dublet.1. a cere rezidenţă. („reşedinţă. certificat de rezidenţă etc. calcul este total (distrugător vs. triangulaire (NDN). domiciliu”). şezământ vs. şezământ (creat din şedea. semnalment vs. triangulaire. a acorda rezidenţa (17 mai 2003. it. cu păstrarea prefixului. Prin calc lexical de structură morfematică se obţin. triangle.n. stingător vs. Calitatea lor de cuvinte de sine stătătoare poate fi argumentată. DLR). sunt necesare câteva precizări referitoare la statutul lor actual de „sinonime”. sediment) etc.v. EZ Online). triangolare (după triunghi) (DLR). Aceeaşi indicaţie apare şi în DEX2. mai rar. -ă. triangulum (DLR)12 / triunghi. Perechea de sufixe -inte / -inţă s-a menţinut la cuvintele noi în două situaţii: a) când sunt ataşate unor teme vechi (vezi preşedinte. din lat. Alte exemple demonstrează o specializare semantică probată de folosirea lor în contexte specifice: (element) destructor.. la nivelul limbii literare. pressentiment). „Ziua”).) „triunghiular”. alteori parţial (omucid vs. triangolo. p. triangolo (după unghi. Din triunghi (după lat. a primi (…) rezidenţa (10 mai 2003.).. sentimento). sentiment şi simţământ etc.. it. la fel. II.n. cel puţin pentru sensurile principale. resimţământ. a fr. ressentiment). II. s. trianglu. homicid şi omucid. triangularis (NDN). destructor. sedimentum. („distructiv”) şi distrugător. triangulum. s. triangle. prezidenţă/ preşedinţă.m.v.n. fapt confirmat de sutele de atestări din presa contemporană: condiţii legate de rezidenţă (28 septembrie 2000. Tri + unghi (după fr. „sinonime etimologice”. signalment. Uneori. rezident şi rezidenţă) nu are un corespondent sinonimic de la reşedinţă. In DLR. resigna.

30 mai 2002). 18 iunie 2002). s. s. pl. s. Din part. -ă. va fi decimată iar ea. tenis2). s. după fr. Parasit. biol. de fapt un calc lexico-gramatical sui-generis) este exemplificabil prin dublete substantivale din aceeaşi arie semantică: baschet1 (joc). -e. ilustra (din fr. deţinut. / deţinut. Din baschet1 (ghete de baschet1. composé. „(…) ea.) s. compus. dependinţă şi dependenţă) (Ciompec. prin elipsă). După germ. s. -ă. Din part. (Matem. lat. astron. adjectivizat al vb.16. „toată vara a jucat în teneşi şi aceştia i-au făcut băşici” („Gazeta Sporturilor”. dintr-un material de blugi” („Prosport”. pl. 139). pl. -ă. parasites. conţine (din fr. adj. adj. „nu poţi să faci performanţă cu copii care pleacă la 5 dimineaţa de acasă cu mâncarea în sacoşă. Din lat. Cf.v. conţine.m. coordona). basket. (din sandales. s. după ţine). pentru ca apoi să-mi pun teneşii Drăgăşani în picioare şi să mă duc la antrenament” („Gazeta Sporturilor”. coordoner) / coordonată. s.corespondentele în -ent/-enţă (vezi diriginte şi dirigent. adj.. „(…) un ţigănuş murdar. / paraziţi (Teh. Parasit. 5. 27 noiembrie 1999) etc. Din part. Calcul gramatical propriu-zis (din perspectiva finalităţii în planul vocabularului.2. 27 septembrie 2002) etc. specializarea morfologică (de gen şi număr) şi. şi f. Folosirea lor în presa actuală evidenţiază o interesantă trăsătură semantică. s.m. prin elipsă). adj. / ovine.. Deşi nici unul dintre cele două dublete nu este considerat ca atare de către dicţionarele româneşti. Iată câteva contexte extrase de pe Internet: „Mâncam pâine şi mă umflam cu apă. s. vb.m.f. s.m. etimologia mixtă (internă şi externă) sunt argumente care. . încălţat cu tenişi muraţi şi plini de noroi (…)” (EZ Online. Din tenis1 (ghete de tenis1. 2. 5 septembrie 2002). după fr. diferenţa semantică. prin generalizare.v. lat. sau f. 16 februarie 1998).m. basket. pl. Din fr. adj. s. Din part. astăzi ei sunt semnalaţi de presă mai degrabă cu o conotaţie depreciativă („pantofi de sport ieftini şi fără pretenţii”). pl. II. Din part. „la Juventus – Real Madrid s-a uitat restul planetei. „Lobonţ a venit la Casa Fotbalului îmbrăcat în costum şi încălţat cu o pereche de pantofi gen bascheţi.. coordona (din fr. p. -e (Lingv. vb.). vb. (DEX2). s. -ă. Din part.n. détenir. 1962. şi s.). 25 martie 2003). s. cu tenişi şi şort cumpăraţi de părinţi” („Gazeta Sporturilor”. -ă. s. Din part.m. va avea dureri la bascheţi” (EZ Online. parasite. illustrare). adj. compune. engl..n..n. -ă. germ.). s. adj. „o femeie de 72 de ani. din engl. continere. coordonée (< coordoner)(DA. adj. chaussures de tennis) etc.m. după convingerea noastră. pl. După fr. Din part. II.f. matem. Dacă în perioada de dinainte de 1990 tenişi şi bascheţi aveau semnificaţia de „încălţăminte sportivă” (fiind. s. 7. -a. după fr.3. 16 mai 2003). uri.v. 6. adjectivizat al vb. -ă. omonime parţiale (sau un tip special de paronime) etimologice. În categoria calcului lexico-gramatical se încadrează următoarele dublete17: compus. fr. s. vb.. fr. baschet2)15. s. respectiv de „baschet”. -şi (Chim. după fr. nu în ultimul rând.. 20 septembrie 2002). contenu (< contenir) (DA. compune. (sg. singurii accesibili). Din part. basket (NDN) şi bascheţi (încălţăminte). deţine (din fr.m. s. fr. / compus. -ă. după fr.. inclusiv popoarele care nu au venituri pentru a încălţa tenişi pe maidane” (EZ Online. fr. pl. conţine) coordonat. vb. fr. „De la tenişi la carne vie” (titlu din EZ Online. pl. „orice pantofi de sport” pentru ca astăzi să devină surse de meditaţie amară asupra unui trecut nu foarte îndepărtat. marea corupţie. Din engl. 4. ilustra.v.) s. adjectivizat al vb. illustré. micuţa corupţie. / conţinut. consecinţă şi consecvenţă. / ilustrată. (sg. fr. cei doi termeni au ajuns să denumească. contenir. -e. tennis. cu haine negre şi tenişi uzaţi (…)” (EZ Online. vb. parasitus. ovin. 3. détenu (< détenir) (CADE.m. ovinés.f. tennis. 1. coordona. Din fr. adj. şi tenişi (încălţăminte). (< illustrer) (DEX2. ilustrat. parazit.. adj. geogr. illustrer. -ine. după ţine). s. Din part. ovin.m. de la sensul iniţial de „pantofi de tenis”.m. deţine. tenis1 (joc)..n. conţinut.). în realitate. adjectivizat al vb. s. probează existenţa unor cuvinte diferite. Aşadar. -ée.m.m. Cf.

n.m. pl. II. -ă2.m. şi f. / parvenit. Din fr. adj.n pl. vertebrato. -ă1. adj. (DEX2).n. -ă2. adj. adj. s. pe de altă parte). pl. tricolor. -ă. adj. vertebrat. Se constată. ca urmare firească a schimbărilor petrecute în viaţa socio-politică românească. După fr. După fr. inclusiv din punct de vedere lexicografic.m. lat..m. modalităţi indiscutabile de îmbogăţire. adj. III. şi ilustrată2. (sg. II. După fr. s. (sg. parvenu (< parvenir). -ă. 11. (sg. cf. În urma analizei de mai sus. tricolor. coordonat. -ă. în ultimă instanţă. tricolor. -e. considerarea lui ca o modalitate de îmbogăţire a vocabularului prin intermediul unor modificări gramaticale. Din part. -ă1. Din part.m. fr.f. Asemenea evoluţii formale şi semantice prin intermediul unui corespondent extern (cu aceeaşi etimologie indirectă) trebuie considerate. adj. tricolor. les vertébrés. pl. adj. porcinus. vertebrat. -ă.m.1. şi textile. -e. lat.f. În măsura în care actualizarea sensurilor se realizează simultan cu schimbări de ordin gramatical (treceri de la o parte de vorbire la alta. adj. pl.. / vertebrate. După fr.) şi album. şi porcine. s.n.3. pe de o parte. s. (din fr. s. (sg. -ă. adj. textil. adj. pl. şi tricolori.m.f. calchiat. / textile. -ă1. adj. pl. obţinut prin preluarea valorii gramaticale şi a sensului unui corespondent extern (acelaşi. s. textile. / porcine. moştenit şi de subst. s. -ă. Argumente în favoarea considerării acestor exemple ca fiind unităţi lexicale de sine stătătoare sunt următoarele: a) au apărut în limbă prin diverse procedee (conversiune şi împrumut. lat.. Din fr. / tricolori (Sport) s.f. NOTE: ________________________ În limba română. s.3. şi compus2. (din prov.. adj.m. două categorii de exemple.f. şi f. modernizare şi sistematizare a vocabularului limbii române actuale. porcinus. Se pot observa.. ilustrat. s. Din fr. -ă. s. 10. -ă. de asemenea. s. pl. implicit. A doua este formată din adjective propriu-zise împrumutate care s-au transformat în substantive prin copierea particularităţilor morfosintactice şi a sensurilor unui model extern (ultimul diferenţiat contextual din etimonul adjectival comun în limba de origine): ovin. şi ovine. s.. alba „zori”. textil. c) se folosesc în contexte particulare. porcin. textilis. porcină). s. specializări ale categoriilor gramaticale etc. -uri.n. cu etimonul primului): compus1. porcins. şi vertebrate. asistăm la crearea de sinonime şi omonime parţiale (paronime) etimologice. porc + in. vezi NDN. pl.m. -e. s. s.v. cu sensuri net specializate. porcină).m. les Tricolores. calc lexico-gramatical. însăşi denumirea dată acestui tip combinat de calc lingvistic arată.n. vb. -a. şi coordonată2. s. modificarea echilibrului semantic al cuvintelor etc.. adj.m.m. şi conţinut2. impunerea de restricţii gramaticale (determinată etimologic). textiles. -ă. pl. adj. revenirea în actualitate a unor termeni simultan cu căderea în dizgraţie a altora.. adj. s. prin însuşi procedeul lor de formare. alba. parvenit1. şi f. 1 . şi parvenit2.m. s. -oris. şi deţinut2. au aceeaşi origine îndepărtată albă. album „tablou alb”).).. adj. s.. adj.f.f. -ă. conţinut1. adjectivizat al vb. fr. vertebrat). vertébré. s. parveni (din fr.. porcin. d) ca părţi de vorbire de sine stătătoare. tricolor. pl. se poate afirma faptul că prin intermediul calcului lingvistic o serie întreagă de cuvinte (moştenite sau împrumutate) şi-a diversificat şi modernizat conţinutul semantic după modele preluate mai ales din franceză şi engleză. porcin. clarificare. Cf. deţinut1.pl.. b) aparţin. s. adj. s. la această ultimă subdiviziune. Din lat. parvenit. adj.8. pl. parazit. parveni. ovină). s. vertebratus. -ă. lat. De altfel. s. unor clase morfologice diferite. a. pl..n. s. lat. s.. s. alături de adj. au un comportament morfosintactic specific.2. ambele alcătuite din omonime lexicale parţiale etimologice. şi paraziţi. parvenir).f. s. 12. album. -ă. it. porcin (DLR). -ă1. 9.. lat. tricolore. Prima categorie cuprinde dublete care au un component adjectival (provenit prin conversiune din participiul unui verb împrumutat) şi altul substantival. după fr.

Idem. subjectum) şi subiect2. 4 Numai în TRDW. CDER. date iar pentru cel de „informaţii”. în CDER. CDER: Alexandru Ciorănescu. vezi LEXIS. subiect1. dată. s.v. Tenerife. s. s. după fr. sujet3. s. Astăzi. 3.m. Idem. preşedinte. donnée). care servesc pentru rezolvarea unei probleme…”). S. (din droit1). droit1. sujet4. 14 Multe dintre aceste exemple sunt trecute în dicţionare ca variante învechite. CADE: I. 17 Aceste dublete (adj. s.m. 3. 1931.O. tenere) şi eu. s. fr. adj. 1958-1966. directum. Dicţionarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”. 8 În ceea ce priveşte calcul lexical de structură semantică. s. .: N. das Ich).v. / s. I. fără nici o specificare legată de existenţa (evidentă) a unui model extern. s. resigna este considerat ca variantă a lui resemna. Candrea.În DHLF. s. -a. tenue < tenir < lat. data.A. Bucureşti. art. donnée. s. devenind cuvinte diferite.f. dăţi este considerat moştenit direct din lat. s.v. prezident. 16 In LEXIS. sunt trecute două cuvinte.).v. pl. Partea I. s. Dicţionarul limbii române din trecut şi de astăzi. pop.. Aceste omonime etimologice sunt corect tratate lexicografic şi lexicologic în CADE.m. alături de adj. dată. In TRDW. / subst. s. unui împrumut din franceză.v. în seria exemplelor de calc lexico-gramatical. 12 Ibidem.f.n. (< lat.v.m. la dezlegarea unei probleme. TRDW. 6 In trecut. date. date apar trecute unele sub dat1. alături de pron.v. s. CDER şi în DLR. şi subst. dată3. s. s. date. thé). président (vezi a şedea).n. p. vezi şi CADE. Editura Saeculum. „timpul precis când s-a făcut sau urmează să se facă un lucru” (fr. Puţinele situaţii în care aceasta apare au fost indicate la etimologie.v. In TRDW. part.. Din fr.v. 2 Bibliografie şi abrevieri: 1. 10 In DEX2.m. moştenit eu considerând.f. Diccionario Etimologico Rumano.A. 13 In acest caz se observă şi o specializare lexico-morfologică (adj. < sujet3). substantivele ţinută (după fr. s. („fiecare dintre numerele. donnée. apar trei unităţi lexicale: 1.”triunghi”. se indică. (din subiect1.. 15 Substantivul masculin se diferenţiază de omonimul său neutru inclusiv printr-o tendinţă de accentuare oxitonă: baschét. Ediţie îngrijită de Tudora Sandru Mehedinţi şi Magdalena Popescu Marin. 2. Şi (astăzi rar) signalment. triangul) apar două sensuri: 1. fr.v...f. nr.] In TRDW. s.. s. cele mai multe valori ale lui timp oscilau între neutru şi masculin. IX. vezi DLR.) sunt trecute de regulă în dicţionare sub un singur cuvânt-titlu. fiecare corespunzător ca sens celor din română. 9 In CADE. dăţi. înv. Avram (1958): Mioara Avram.n. (vezi dat). altele sub dată4. -te.f.. 2001. directus). Universidad de la Laguna. trianglu este trecut la variante (alături de treiunghi).m. nicidecum unei simple evoluţii interne a participiului sau. „instrument de muzică. ceea ce îi confirmă calitatea de cuvânt aparte. Bucureşti. prezident.m. s. mai grav. sensurile calchiate ale lui dată5. creat după fr.. praesidens.. (< lat. Editura „Cartea Românească”.v.. Et. s. -ţi. tenere). Editura Academiei.. s.n. s. droit3. 2. (din lat. s. s. Pentru ultimul exemplu. „că ne aflăm în faţa unui caz cu totul special de omonimie” (p. date). -te. Bucureşti. *tenire. „arbust” (din rus. Dicţionarul etimologic al limbii române.m. Prima ediţie. clas.n. „lucru cunoscut care serveşte ca punct de plecare la un raţionament. 5 În DEX2. noţiune fundamentală” (dat. -te. adj. „Sels volatils que l'on fait respirer à une personne évanouie pour la faire revenir à elle (il s'agit de sels d'ammonium)”. subjectum. fr. s. relaţiile etc. s. 25).: dată.. directus.v.. dată. eul (după fr. чай) şi ceai2.: n.v. [fr. Biblioteca Filologica. pe bună dreptate. s. 3 Autorul mai include. întrebuinţat în orchestră”. Idem. s. fr.f.v. Spre exemplu. şi subst. -um). variantele flexionare de gen s-au specializat semantic.m. s. s. eventual după germ. 2. O asemenea apreciere este eronată cel puţin din perspectivă semantică: sensurile prezentate (ca şi valoarea de s.) se datoresc calcului după fr.v. prin el se pot crea cuvinte diferite numai dacă adăugarea unui nou sens este dublată de modificări de ordin morfologic (în interiorul aceleiaşi părţi de vorbire). pentru sensul temporal. neutru substantivizat din adj. date. s. 315-332. le moi. în CADE.f. pentru trianglu (var. cf.v. cf. semnalment. < lat. signalment (după semn). ceai1.v. s. ţinut. mărimile. In CADE nu apare forma resigna.v. pl. în SCL. („fapte stabilite de ştiinţă…”). 11 In DLR. s. 3. Mijloace morfologice de diferenţiere lexicală în limba română. baschéţi. droit2. s. 7 Vezi LEXIS. fr. -ă (vezi a ţine < lat. adj. Var. apare precizarea: (incorect) preşedinte. (din ceai1. s.lat. -ă.m. s.

nous avons insisté sur quelques résultats linguistiques produits par l’évolution socio-politique roumaine contemporaine. Variantele sufixelor -ant/-ent. redactor responsabil Sextil Puşcariu. p. vol. de l'autre. Editura Academiei Române. 129-141. grammatical e lexico-grammatical). En même temps. Coordonatori: Ion Coteanu. Le Robert. 7. Redactor responsabil: Mioara Avram. Les changements formels et sémantiques d’après un modèle étranger (spécialement français et anglais) ont donné naissance. în SMFC. vol. vol. Bucureşti. în PLG. Bucureşti. à la synonymie étymologique (par le calque lexical de structure morphématique) et à l’homonymie partielle étymologique (par le calque sémantique. p. UN ASPECT DU CALQUE LINGUISTIQUE EN ROUMAIN Résumé Dans le présent article nous avons analysé les doublets étymologiques obtenus par l’héritage / l’emprunt lexical. Ion Coteanu. 1994.4. nr. III – IV. Noul dicţionar de neologisme. îngrijită de Paul Miron. 11. 1962. 15. p. Probleme de etimologie în „Dicţionarul limbii române moderne”. 1992. 1988. LEXIS: Dictionnaire de la langue française. 14. al III-lea. DHLF: Dictionnaire historique de la langue française. Bucureşti. 1997. Editura Academiei. Ediţia a II-a. SMFC: Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română. 10-29. 1965-2001). Editura Academiei. Bucureşti. Tipuri de calc în limba română. Alexandru Graur. I. Redactor responsabil Al. 10. Editura Academiei. Bucureşti. Otto Harrassowitz. 1989. Hristea (1997): Theodor Hristea. Rumänisch – deutsches Wörterbuch. Ediţia a II-a. seria nouă. DA. Band II (D – O). 5. Mircea Seche. Bucureşti. vol. -anţă/-enţă din limba română. 9.. Editura Academiei. I. ortoepic şi morfologic al limbii române. Univers Enciclopedic. 1995. TRDW: Hariton Tiktin. Bucureşti. Sous la direction de Alain Rey. Bucureşti. 1913–1948. Diaconescu (1959): Paula Diaconescu. . coordonatori: Iorgu Iordan. DEX2: Dicţionarul explicativ al limbii române. Editura Academiei. Band III (P – Z). Editura Academiei. Coordonator: Jean Dubois. XI. 1986. Band I (A – C). Hristea (1960): Theodor Hristea. DOOM: Dicţionarul ortografic. 8. Ediţia a II-a. Bucureşti. p. Paris. Prima ediţie. PLG: Probleme de lingvistică generală. Wiesbaden. Bucureşti. Ciompec (1962): Georgeta Ciompec. 12. d'un côté. în SCL. Paris. Omonimia şi polisemia. 1982. 2 vol. 16. 235-257. 133-153. 1959. et par le calque linguistique. DA / DLR: Dicţionarul limbii române (Seria veche. Graur. 2. NDN: Florin Marcu. vol. DLR. en roumain. în LL. XLII. al III-lea. 1996. Editura Academiei. Luiza Seche. 6. Larousse. 13.