tiEAEII-ITAI?

EA CONSTRIJCT L_On
MI{-JAItsUDESCU

IOAN.PETRU CIONGRADI NICOLAE TARANU ICAN CAVRILAS M II-]AELA . ANCA CIUPALA IRINA LUNGU

VESPER 2OOI

Descrierea CIP a Bibliotecii Na$onale a Roraini,ei Reabilitarea construc{iilor I Budescu Mihai, Ciongradi Ioan Petru, JEranu Nicolae, . .. - Iaqi: Vesper, 200 i

2t0 p,23 cm.
Bibliogr.

isBN 973-96589-9-7

I.

Budescu, Mihai

II" Ciongradi, Ioan Petru
III" Ttuanu, Nicolae
624

Tipirit

Ia Tipografia POLIROM laqi 2001

PREFATA
Cartea de fafd a fost elaborati in cadrul Proiectului SOCRATES-CDA intitulat,,Resources Managernent and Local Developmenf', coordonat de Prof. Georges Balafoutas de la Aristotle University of Thessaloniki, Grecia 9i a fost pusfl la dispoziEia specialiqtilor prin Edirura VESPER.
Lucrarea se doregte un mijloc de informare generai6 asupra modalitdfilor de reabilitare a construcpiilor eare au fost afeetate urnare a numeroaselor cauze care pot apare pe

durata existentei

lor cum ar fi: efectul acfiunilor extraordinare (seismele, vdntul, alunecdrile de teren, inundafiile, varialiile mari de temperaturE, incendiile, exploziile ete.), inbitrlanirea materialetror, efeetul proceselor tehnologice qi al agenfilor chimici, degadarea terenului de fundare gilsau a infrastructurii, greqeli de proiectare gi de
execufie etc.

Cutremurele de pdmAnt rdmin tnsi una dintre cele mai importante cauze generatoare de degradiri gi avarii latsate categoriile de construcfii, cele mai vulnerabile fiind clidirile vechi, la care nu s-au aplicat m[suri specifice de protecfie. De altfel gi la construcfiile noi, proiectate pe bara concephrlui ductil - care sti la baza normelor ach.rale de proiectare antiseismic[ - pot aparc degradilri limitate in zonele potenfial plastice, care trebuie refrcute.

Lucrarea debuteazl, cu descrierea tehnicilor de evaluare calitativi gi analiticd a stdrii construcfiilor gi a modului de prersntare gi de sintetizare a concluziilor evaluirilor intr-un raport de expertizl.. in continuare sunt indicate procedeele auxiliare evaluirii gi anume diagnosticarea stdrii structurilor cu ajutorul diferitelor echipamente gi aparate de determinare
a rezisten,telor materialelor gi a caracteristicilor dinamice ale construc,tiilor.

in capitolele urmitoare sunt preznntate produsele gi materialele compozite moderne pentru reabilitarea
structurilor, procedeele de consolidare a infrastrucfurilorn a construcfiilot dinaddne de clrimid5 gi piatri" a structurilor din beton armat, precum qi de reabilitare higrotermic| a

clidirilor.

Un capitol special al lueririi se ocup[ de reabilitarea construefiilor la acfiunea seismici cu ajutorul iznl1riribazei gi prin creqterea capaciti\li de disipare a energiei indus6. de cukemur.
Lucrarea este orientati astfel incit s[ rEspundi cerinfelor studenlilor, doctoranzilor gi inginerilor constructori care doresc si se inforrneze in acest domeniu vast gi divers al reabilitirii construcfiilor.

Autorii

CTJPRII{S
pag.

ASPECTE GENERALE 1.1 REABILITAREACONSTRUCTtrLOR

1

1.2

I.3

EXEMPLEDECAZ
NOIPROCEDEE DEREABILITARE STRUCTURALA REABTLTTARE HIGROTERMICA

4
1a LL

1.4

l5

EVALUAREA STARII CONSTRUCTIILOR

2.1 NECESITATEA EFECTUARTI EXPERTIZELOR 2.2 METODOLOGIT DE EVALUARE A STARTT CONSTRUCTIILOR
E)OSTENTE 2.2.1 Etapeleevalu6rii

19

2l zl
22 24 29 30

2.3 3.1 3.2 3.3

2.2.2 Date inifiale 2.2.3 Evalulricalitafive 2.2.4 Evalu6rianalitice
RAPORTULDEDGERTTZA

SI.STEME SI APARATURA PENTRU DIAGNOSTICAREA

STRUCTURILOR
ASPECTE GENERALE

35
35

DIAGNOSTICAREACUULTRASUNETE DETERMINAREA REZISTENTET BETONULUI PRIN METODE. MECANICE

3.4

3.3.1 Metoda amPrentei 3.3.2 Metoda reculului

40 40

4l
ia ia NL

DETERMINAREA REZISTENTEI BETONULUT PRIN INCERCARI DISTRUCTIVE PE CAROTE

3.5

3.4.1 Extragereacarotelor 3.4.2 Numirul 9i condiliile de plstrare a carotelor 3.4.3 Incercarea la compresiune a earotelor 3.4.4 lncercarea nedistructivi a carotelor
PROCEDEE

44 44 46
ST

METODE DE MASURARE A VIBRATIILOR. APARATURA

3.5.1

Sisteme gi procedee de acfionare 3.5. 1.a Generatoare mecanice 3.5. l.b Generatoare hidraulice 3.5. 1.c Generatoare electrodinamice

47 47 48
50

5l

3.5.2

'
3.5.3

Traductori gi captori pentru misurarea vibrafiilor 3.5.2.a Traductori electrici rezistivi 3.5,2.b Traductori inductivi

52 53

54
55 55 55

3.5.2.cTraductoripiezoelectrici
Captori 3.5.3.aCaptori de for{n 3.5.3.b Captori penrm vibragii

3.5.4 Aparatura

pentru captarea gi prelucrarea informa{iei 3.5.4.a Conversia analog-numericd 3.5.4.b Prelucriri ale misur[torilor dinamice

56 60 60

6l

MATERIALE COMPOZTTE MODERNE PENTRU REABILITAREA STRUCTURII,OR

4.T

ASPECTE GENERALE 4.1.1 Definireasistemelorcompozite 4.1.2 Rolul fazelor ln stabilirea proprietifilor materialelor compozite armale cu fibre

65

65 66 66 68 68

4.I.2.aMatrieea
4.1.2.b ArmStura

4.1.3

4.1 .2.e

Interfata armituri-matrice

4.2

Problerne specifiee utiliz6rii conrpozitelor polimerice structurile inginereqti

in
68
7A

4.3

4.2.1 Aspecte generale 4.2.2 Fibre din sticli 4.2.3 Fibre din carbon qi din grafit 4.2.4 Fibre aramidice
MATRTCE POLIMERICE

FIBRE PENTRUARMAREACOMPOZITELORPOLIMERTCE

7A
7A 71 4a t)

73

4.3.2

4.4

4.3.1 Aspecte generale 4.3.1.a Matrice polimerice termoplastice 4.3.1.b Matrice polimerice termorigide Tipuri de matrice polimerice termorigide utiliz-atela reabilitarea structural6 4.3 .2.a Raqinile poliesterice 4.3.2.b R6ginile vinilesterice 4.3.2.c Rdqinile epoxidice

73

IJ
75

tj
75
1(}

/D 77 77 78 78

PRODUSE COMPOZITE PENTRU REABLTTARE

4.5

4.4.2 4.4.3

4.4-l

STRUCTURALA
Compozitele polimerice armate cu fibre din sticli Compozitele polimerice armate cu fibre din carbon Compozitele polimerice armate cu fibre aramidiee

PARTICULARITATT ALE REABILITARII STRUCTURALE CU MATERIALE COMPOZITE

79

7.5 TIPURTDEPILOTTLTTLIZATTLACONSOLIDAREA 5.2.2.5 C[miSuireaperqilor 6-2.2.7.111 CONSOLIDAREA INFRASTRUCT URILOR 5.b La terenuri cu capacitate portantd scdnttl 81 82 82 84 84 84 85 85 86 86 fundaliilor incirc6rilor invecinate 5.6 Bordareagolurilor 6.d La cregerea 5.11 111 L IJ ltJ 114 Lt6 Dispunerea de elemente orizontaie gi verticale din beton Consolidarea structurilor din zidlrie fotrosind rnateriate compozite armate cu fibre armat 116 (CPAF) ll7 .5 Degradiri prin dezvoltarea unor taslri suplimentare 5.7 Legarea zonelor de colf 6.2 Consolidarea terenului prin cimentare 5.2.2.2.3 Putrezirea in&astructurilor din lemn 5.2 PRINCIPIT GENERALE DE CONSOLIDARE 108 6.2.ala sclderea nivelului apei subterane 5.2.7.3 Injectarea qi matarea fisurilor gi crdpiturilor lll 6.3 Consolidarea terenului prin argilizare 5.1 Consolidareaterenuluiprin silicatizare 5.2.6 CONSOLIDAREA FUNDATIILOR PE PILOTI 5.9 Inkoducerea de eclise din profile metalice 6.2.2.1 ASPECTEGENERALE s.5 .3 CONSOLIDAREAFUNDATIILORDINPLATRA 5.2-5.2.2 TipuRrDEDEGRADAnral.2.7.2.2.1 Eroziunea funda{iilor din piatrX 5.5.8 lntroducerea de tiranfi 6.10 6.2.2.e La terenuri cu stratificalie neuniformd in znna activd a 86 86 87 89 92 93 5.4 Coaserea fisurilor cu scoabe din o.tel 6.4 Consolidarea terenului prin bitumare 5.rFLiNDATrrLoR 5.5.5 Consolidarea terenului prin alte procedee 96 97 98 99 6 CONSOLIDAREA STRUCTURIIORDINZDARIEDE CARAMIDASIPIATRA 103 6.2 Mdcinarea fundafiilor si perefilor de subsol din cdrlmidd 5.e La demolarea conshucfiilor 5 .7 CONSOLIDAREATERENULUDEFUNDARE INFRASTRUCTI]RILOR 94 95 5-7.5.4 CONSOLIDAREAFUNDATTILORDINBETONARMAT 5.4 Degradlri prin umezire a infrastrucfurilor din piatri qi clrimidi ce au ca liant varul sau argila 5.2.1 Refacereazidiriilordislocate 109 6.1 ASPECTE GENERALE 108 6.2.2 Betonarea parfiald in qtrepi cu beton 110 6.

b Disipatori vdscoqi Exemple de structuri reabilitate cu disipatori de energie t66 t69 169 t7l Lt I 172 173 9.2 l3g 7.ABILTTARE A STRUCTURIICIR I"A ACTIUNEA 8.3.2.1 9.3.AREAENERGIET 8.3.3 Exemple de structuri reabilitate 155 prktizolareabazei t56 160 CRESTEREA CAPACITATI DE DTSiP.3.I 8.3.a Disipatori vdscoelastici 8.3 .2.1 Disipatori cu deformarea plasficd a ofelului 8.1 Reazemecinematice 8.3.2 7.4 ufilizarea cPAF la consolidarea st6tpilor din beton armat V4 147 NOI STSTEME DE RB.2.3.3 7.3 SETSIIIICA ASPECTEGENERALE IZOLAREASETSMICAA BAZEE 153 153 &.2.2 8.2 Reazenre din elastomeri 8.3 .3.4.3 Probleme speciale gi precau{ii necesare lautirizarcasistemelor compozite de Folosirea CPAF la consolidarea elementelor incovoiate din beton 7.3.3 8.c Consolidare penfru sporire a capacitllii portante Ia 7.3.4 8.3.2 9.lare termici ale materialelor Creqterea nive i de exigenfe privind confortul higrotennic Cregtereaniveltrlui \xigenEe privind gradul de izolare termici 18i t82 r82 .3.2 Disipatori cu extruderea plumbului r65 8.2.5 Disipatori cu frecare Disipatori v&scoelastici gi vdscogi 8.a Modul de realizare a solufiei de 7 .2 REABILTT ASPECTE TERMICA A CLADIRILOR 177 181 NECESITATEA 9.3.1V CONSOLIDAREA STRUCTURILOR DIN BETON ARMAT 7.2.3 TLITARII HIGROTERMICE ScSderea ca ilor de lzr.1 9.b Consolidare pentru sporire a capacitillii portants la consolidare armat incovoiere forfecare l3g VA 140 consolidare L4l 7 .2.2.1 Componentele soluliilor de consolidare bazatepe structurale 137 7.3.T ASPECTEGENERALE 7.3.2 PRINCIPI GENERALE DE CONSOLIDARE 7.4.3 consolidarea cu panouri din beton annat sau din Consolidarea cu sisteme de contravdntuire din consolidarea prin introducerea unor strucfuri Consolidarea prin refacerea / cregterea capacithfiiportante a elementelor ziddrie ofel adiacente CpAF 125 lzg 130 i33 133 CONSOLIDAREA CU PRODUSE DIN CPAF 7.2.1 7.4 7 T23 '2.

b Reabilitarea termic6 a cercevelelor Reabilitarea acoperigurilor . 9.3.a Reabilitarea pe fata interioarf.4Efecteleeconomicealereabilitiriihigrotermiceaclsdirilor termice 9 .5. I .2.g.2'a Reabilitarea termicl a zoneior transparente g.3 Apticareatermoizolafiei suplimentare 9.4 9.5.e Reabiiitarea pe ambele fege Reabilitarea in zonele vitrate ale perefilor exterlort 9.b Reabil itarea acoperiqurilor cu straturi g.5 MATERTALE TTNUCIZbTANTE PENTRU REABILITAREA 9.5.a Pere{ii exteriori 9.terasi 9.zona vitratd 9.3. 1.3.b Durata de recuperare a investitiei pentru reabilitarea .5.1.3.3.2 g. 3.teras6 196 t96 197 i98 198 198 199 199 2AZ 243 a Sisteme achrale dL reabilitare higrotermicl perefilor exteriori 2A3 g.5.3 PRINCIPI'L REABILITARII HIGROTERMICE PRIN SUPLIMENTAREA CAPACITATII DE ZOLARE 9.b Perelii de subsol 9.c AcoPerigul .3.terasi 9.3.4 9.5.5.1.3.1.aReabilitarea acoperiqurilor prin inlocui re totzl| supli mentare 9.2. 3.zona opasd 9. 1 .4-aEconomia de energie datoriti reabititirii termofizic5 245 245 209 g.2 g.j.5.2.1 Reabilitarea ir:moa opac6 a perefilor exteriori Modernizarea unor cl5diri existente t84 185 186 g.5.1.1 g.b Reabilitarea pe fala exterioarl 9.1.5.5.5 9.3.4 9.2.d Planqeul Peste subsol 9.2.a Peretele exterior .4.3.3.3 g.cReabilitarea acoperilurilor prin prevederea de prpante Reabilitarea planSeului peste subsol Reabilitarea perelilor de subsol t87 i88 188 189 189 189 190 190 191 191 L9l r92 193 HIGROTERMICA A CLADIRILOR soLUT[ TEHNICE DE REABILTTARE TERMOFIZICA A' CLADIRILOR 196 9.3.c AcoPeriqul .5.b Peretele exterior .5.5.3.e Peretele de subsol Froteclia stratului termoirnlantsuplimentar 9.

alunecdrile de ieren. sau cazurile . Reabilitarea construcfiilor este o preocupare permanentd a inginerilor pot constructori. refacere. exploziile.. Explica{ia acestui fapt este asociatd atdt cu degraddrile care cdt qi apare in timp.ASPECTE GENERALE 1. lipsa mdsurilor de proteclie in cazul pdmdnturilor sensibile apelor umezire gi a pamanturilor cu umflari 9i contrac{ii mari. ie efectete inor acyiuni extraordinare. vdntul. Sunt numeroase caztxTle cdnd avariile construcliilor sunt datorate degraddrii terenului de fundare ptin creqterea nivelului panzelor la fre-atice. incendiile. agen{ii chimici 9i procesele tehnologice sunt numai o parte din factorii care pot produce avarii' O altd cavzi.1 REABILITAREA CONSTRUCTIILOR prin Reabilitarea unei construclii se referd la readucerea in stare activd. ca produs al crealiei arhitecturale. infiltra{ia pluviale'gi tehnologice sau infiltra{ia apelor ca urmare a intrefinerii defectuoase a instafaliilor de alimentare cu ap[. se referd la dinamica modific6rilor func{ionale din contextul actual. apanlia fenomenului de obosealS. ca urmare a fenornenului de imbdtrdnire a materialelor. curgere 1ent6. fluaj 9i din incdrcdri alternante sau din acfiunea unor agenti chimici. "rrit'u. inundaliile.ire tinde sd aibd chiar ponderea cea mai mare. a anumitor run4iuni ale acesteia care au fost deteriorate in procesul de exploatare din diverse carrze. In mod curent se intdlnesc degradiri ale construcfiilor cauzate de imbdtrbnirea materialulut prin lepagirea duratei de vialL. Astfel seismele. de canalizare 9i de incdlzire. Nu sunt de neglijat nici greselile de proiectare cate pot impune procesul de fi situaliile c6nd inginerul proiectant acceptd sisteme reabilitare. cdnd structurale improprii.

respectd proiectui sau tehnolojiit. schimbd ulterior destinalia constructiei gi rezultd o subevaluare apare gi erori conceptuale referitoare la alclfuirea structurald. Dar cel mai grav este atunci c6nd apar acliuni seismice extraordinare. uneori nurndrul mare de seisme inregistrate pe durata vie{ii unei construclii duc la pierderea capacitdfii portante ca unnare a oboselii materialului. iealizarea unor"construcfii noi sau degradarea sistemelor de infrastructurd. punere in 1u. la care nu au fost luate mdsuri specifice de protec{ie. cum sunt canalizdrile. care pot distrugeri in masd ale fondului construit.*.ltrru procesul de degradare. Indirect. aduc{iunile de ap5 etc. cele mai vulnerabile fiind clddirile vechi. a. mai ales dacd umiditatea este excesivd gi lipsesc sistemele de ventilare' Uneori modificSrile tehnologice pot conduce la cregterea nivelului de agresivitate chimici sau la cregteria nivelului vibraliilor.)"care pot uJ.Reabilitarea construcfiilor b:*3"3T1 a rncarcanlor. "urru Nu trebuie uitat nici conceptul de proiectare ductil. In industrie sunt Acliunea seismicd rdmdne ins[ una dintre cele mai importante cauze generatoare de degraddri ale construcfiilor.se operd' Pot apare deficienfe prin solicitarea elementelor sltructurale ?naintea atingerii parametrilor de ai materialelor sau prin efectuarea -rezisten{6 lucrdrilor pe timp friguros fdrd mdsuri adecvate. in procesul de proiectare pot Foarte frecvente sunt gi greselile de execulie. . construcfiile pot numeroase procese tehnorogice cu degajdri de substanfe chimice agresive (exemplu clorul. Totodatd sunt cunoscute numeroase cazui de degradari provocate de avarierea utilajelor qi instalaliilor industriale. acceptd aparifia in anumite zone a degraddrilor' strucfurale tn cazul unor acfiuni seismice puternice. fi avariate gi de o serie de factori externi cum ar fi: cregterea traficului din zond. cdnd sunt utilizate materiale de calitate inferioard. ji . care std labazatufuror codurilor actuale de proiectare la acliuni seismice. de modelare sau chiarde calcul. nespecifice amplasamenfului. sulful etc. uleori.

iii.Aspecte generale chiar f6r^6 Modificarea funclionald sau schimbarea destinaliei construc{iei. modificarea structuralS. moduri: Modificarea structurald (iv) poate fi in{e1eas6 in mai multe . pastrarea numai a faladeloi etc. in existlla urruriiloi. introducerea unor elemente constructive adiacente care impreund cu structuraexistentdformeazdunaltsistemstructural. impune reabilitarea structurald pentru a avea sigUranld exploatare.schimbareaconceptuluistructuralprinalteprocedeecarepot fiizolateabazei conduce la cregterea siguranfei in expl'oatare. iv. schema staticd iar prin intervenlie se reface capacitatea portanta a elementelor se modificd in situalia in avariate. construc{iei Toate aceste modalitdli de reabilitare sunt strict legate de starea gi de posibilitdfle tehnice 9i economice de intervenJie' c6nd sistemul schimbarea de destinalie (i) este posibilS numai in cazul clas[ inferioard de struetural nu este puternic ifectat. ii. dac6 sistemul iefacerea integrali a unor pdrfi din construcfia avaiatd' Refacerea structurald locald (consolidarea) (iii) este aplicabila pot fi aplicate care numai anumite elemente ale structurii sunt avariate 9i a structurii nu masuri obignuite de interven{ie. a unei pdrfi a conJtrucliei-(de exemplu reducerea numdrului structural permite. schirnbarea destinaliei clidirii. inlocuirea sau modificarea par{ial[ a construc]iei.) sau. cum ar pentru structurile amplasate in zone seismice' . . iar prin trecerea intr-o importanld sunt satisfdcute cerinlele de siguranld' definitiva Inlocuirea sau modificarea parliald (1i)poate insemna eliminarea de niveluri. ln acest mod. refacerea structurald loca16. Reabilitarea structurali po ate fi r ealizatd p/rn i.

t. EXEMPLEDE CAZ Degi in literatura de specialitate sunt descrise numeroase constnrcfii avariate gi modalitdfile de intervenfie penhu reabilitare. diagnosticareaexperimentalE. -ar*it.f" sftrch'ale. d. centrali. nfectut a-fosf cedarea stdlpilor in momentul producerii unei ac{iuni seismice puternice [l].i*p se produce imbetranirea accelerati ji*utrtiutul devine 99 mult mai friabil.f.Reabilitarea construcfiilor In reabilitarea structurali trebuie parcurse o serie de etape: i. ele fiind determinate de intervenfie 1.fost_amplasate prea aproape de stdlpii :utoane. curent in industie existti utilaje care produc vibrafii. expertizarea clddirii care constii in: - relevarea st6rii sistemului structural.de importanfa acesteia. stabilite de specialigti gi propunerile acestora. diagnosticareastiirii materialelor atilizate. recipientul de barbo tare a . un exernplu tn acest sens este clddirea unui combinat chimic destinat producerii de materiale plastice [2]. d:. diagnosticarea experimentald a sistemurui reabilitat. iv. ii. o parte din aceste etape nu sunt totdeauna obligatorii. iar lipsa unor mdsuri de izolate locald poate genera slibirea imbinarilor dintre elemrt. Astfel. diagnosticarea analitici a structurii.2. un exemplu in acest sens este clddirea unei fabrici de unde cuptoarele au. stabilirea mdsurilor de intervenliegi proiectarea lor. rrg. fErd mEsuri de izolare termicd.. Atunci cdnd betonul este supus unor temperaturi ridicate perioadi o indelungati . iii. execulia reabilitdrii structurale (consoliddrii). r" prrrirria in continuare numai unele exemple reprezentative din experienfa auiorilor.:?t"1 construcfiei.

frg. fundat independent de structurd. a.a. Dupd o perioad[ de circa 15 ani de funcfionare imbindrile dintre elementele prefabricate au cedat.l.l.1 Imbdtrdnirea betonului ca rumare a supunerii la temperaturi ridicate o perioadtr indelungati.2. din condi{ii tehnologice.l .b. solu{ia de eliminare a sursei de vibra{ii . iar prin dispunerea unor reazeme flexibile a crescut qi randamentul utilajului.l.Aspecte generale materialului plastic a fost amplasat. la primul nivel al construc[iei. situalia ini1ial6. s-au eliminat complet vibra{iile. Fig. crescdnd astfel nivelul de vibrafii din structuri la o valoare periculoasi. frg.2. DESTJSTINERE GHIDA'E b. Fig. b. Prin introducerea unui egafodaj de susfinere a recipientului.2 Imb[trdnirea ca urnare a supunerii la vibratii o perioadd indelungatd.

FUNDATIE SI STILP F APELE AGRESIVE DISTRUSE DE Fig. atacd structurile dinspre tundatii. este ins6 cel provocat de pierderile sau deversdrile de substan{e chimice in sistemele de canalizare care. fig.4. in contact cu elementele de construcfie neprotejate. cel mai grav efect.1.1. [3]. fig.5 cu destinafia fabricr de hdrtie a fost bine execut atd.L. acizi care. din punctul de vedere al construcfiilor. De cele mai multe ori gregelile de concepfie structural6 sunt puse in eviden!6 atunci cdnd apar acfiuni extraordinare. intrdnd ulterior in pdnzele freatice. legdfurile chesoanelor au . ca urmare a diferenlei exagerate de rigiditate a elementelor adiacente care susfineau acoperigul. conduc la degradarea accelerati a lor. unele centrale termoelectrice construite in Romania in perioada anilor '50-'60 au sala cazanelor conceputd astfel incdt structura cazanelor susfine qi acoperigul halei. grinda cu z[brele a fost antrenat[ de cazan iar efectul cel mai important a fost cedarea legdturilor cu corpul intermediar al clddirii [4]. a cedat la acfiunea seismicd.1. In consecinld.3 Efectele agresivit[ii apei din pdnza freatic[ pe platforma unui combinat de celulozd gi hdrtie. astfel cd dupd cutremurul dn 1977 la una din centrale o contravdntuire qi-a pierdut stabilitatea. Degi hala din fig. La primele cazane conskuite nu s-a linut seama de nivelul acliunii seismice.6 Reabilitarea construcfiilor construcf iilor Avarii importante asupra constructiilor le intalnim insd in industrie gi in mod special in industria chimicd. Degajdrile de gaze in atmosferd in condilii de mediu umed formeazd.3.

Reabilitarea s-a realizat prin eliminarea pierderilor de .6.a.4 Cedarea contravdntuirilor la un cazan de Ia o central[ termoelectricl. care s-a ?nclinat datoritd pierderilor de apd dintr-o canalizarc. fig. Sunt frecvente cazurile c6nd pierderile de apl din re{elele de alimentare cu apd gi canalizdri reduc capacitatea portantd a terenului de fundare.l. apd. Un exemplu reprezentativ este un bloc de locuinfe din Iaqi. frg.6.6. blocarea posibilit{ii de refulare a terenului gi sdparea in zona opus6. Reabilitarea s-a fdcut prin inlocuirea acoperigului din beton armat cu o structurd metalicd gi tiranfi care sd lege stdlpii liberi de restul structurii.c. iar terenul a refulat in subsol. Dup6 readucerea structurii la verticald s-a rcalizat un radier general ce a inclus refelele de grinzi existente.l. z g 8 x 6 IU tr 2 ft X Fig. O parte din chesoane s-au pr[bugit pe grinda de rulare iar altele s-au rupt gi s-au prdbugit pe magina de fabricat hdrtie.b. fig. 1.1. Blocul este cu structura in cadre gi fundalii de tip re{ele de grinzi.Aspecte generale cedat gi s-au produs deplasdri care au condus la prdbugirea lor.

c. \ Fig.5 Prrbugirea din acfiunea seismicr a chesoanelor acoperigului unei hale ca urmare a diferenfei de rigiditate a structurilor adiacente. a. TERENSI REFULARE /SAPAruRA CONSOLIDARE\ TEREN 1___ c.1.6 Cedarea terenului de fundare ca urmare a infiltrdrii apelor dintr-o canalizar e. refularea pdmdntului. situalia inifialS.Reabilitarea construcf iilor CfiIESON DEACOPERIS Fig. b. structura reabilitatl .1.

. in timpul execufiei construc{iei. greu de evaluat.9 (Sheffield. cu structura in cadre din beton armat gi fundafii izolate. Dintre numeroasele exemple intdlnite in practicd menfionbm o construcfie din Iagi [6]. dacd sunt din piatrd sau cdrdmidl (structuri rigide). fAfi corectarea manuald a suprafefei de contact cu terenul a blocului de fundafie. ale cdror parapete au avut fundalii care nu respectau addncimea minim[ de inghe{.8. a provocat in Iagi diskugerea a numeroase vitrine ale spaliilor comerciale de la parterul unor construcfii. Un inghe! cu temperaturi sub -20oC.7 . deasupra cotei minime de inghef. in zonele colinare. amenajdrile impun realizarea unor ziduri de sprijin. sunt cele care fac parte din categoria lucririlor ascunse de la nivelul infrastructurilor. frg. fig. De foarte multe ori. Aceeagi situalie se intalnegte qi la funda{iile scdrilor de acces in unele blocuri de locuinfe. Dezvoltarea rddlcinilor copacilor conduce la suplimentarea impingerilor care de cele mai multe ori se soldeaz[ cu ceddri locale ale zidurilor. proiectantul a mdrit dimensiunile unor funda1ii. Anglia).7 Fundalii rcalizate numai prin s6pare mecanizatl. poate provoca ridicarea fundafiilor gi ced[ri locale ale construcfiei. beneficiarul a solicitat introducereapadiald a unui nivel suplimentar. Astfel. frg. In momentul sdpdrii pentru consolidarea fundaliilor s-a constatat cd realizarea acestora s-a fdcut numai prin sdpare mecanizatd.l. NECORECTATAIi'IANUAL @NSON-IDARE PROPUS Fig. Pentru rcalizarea acestei cerinte.I.Aspecte generale Cele mai grave gre$eli de execufie.1.1. in mai multe zile succesive. Fundarea superficiald.

Cele mai vulnerabile la acliunea seismic6 sunt construcfiile vechi din ziddrie de piatrd gi cdrimidd concepute fdrr m[suri de protecfie seismic6.1. ac{iunea seismicd este cea mai importantd.8 Funda{ii realizate deasupra cotei de inghet.9 Cedarea unui zid de sprijin din piatr6 din impingerile suplimentare provocate de r[dicinile unui copac. Dintre toate acliunile care pot provoca distrugeri ale construc{iilor. pentru c[ multe dintre acestea sunt monumente istorice.10 Reabilitarea construcliilor LIFIARE FUNDATIE t I DIN INGHET Fig. CEDAREAZIDULUI DE SPRIJIN cAURTVIAREA|MP|NGER|LOR PROVOCATE DE DEA/ETAREA RADACINILORUNUI COPAC Fig. mai ales dac[ au fost surprinse de mai multe cutremure pe durata lor de viafd. .1. reabilitarea acestora .

nu acoperea tot Excluzind faptul cd acfiunea seismic[ utllizatdin proiectare alte cauze ale . se evidenfiazd numeroasemenfioneaT\i1 qi in special cele conceptuale.1. cum ar fi Trei Ierarhi.11. in condiliile Dac6 se face bilanlul numai a cutremurului din 4 martie de in care se analizea zd numai construcliile care au avut la baz6 norme au se constatd o diversitate de cavze care froiectare qi tehnologii moderne.rJ de caracteristici dinamice.1. 10. 1. cele mai frecvente degradari a lipsei unor acliunea seismicS sunt decuplarea gpale{ilor ca ulmare dintre elementele elemente de cuptare capabile sA asigure. conlucrarea verticale. Construclia niveluri pentru parter flexibil. se menlion eaz6 numai blocul de locuinle a fost conceputd cu armat de la valea Cdlugdreasca. astfel inc6t prin mdsurile luate sa diminueze valoarea artisticd (de patrimonlu) [7]' o Un exemplu este intervenlia lui Lecompte du NogY Tlupra mai multor qi curtea biserici din Rom6nia.10 Degradlri specifice sffucturilor vechi din ziddtie portant[ la ac{iunea seismicl. Sf. pr[buqirea unor construclii [5]' generat degradarea qi "hiu. Dintre acestea se Jegadarilor moddeosebitlipsam6surilorpentruoblinereauneiductilit{i sunt exemplele corespunzitoare pentru elementele structurale' Deqi in cadre din beton numeroase. 1977 . Fig.p". Dacd modalitatea de reabilitare prin demontare 9i dat construcliilor poate fi consideratd ca o procedura remarcabila. modificdrile arhitecturale aduse sunt considerate ca fiind negative' la pere{i din La clddirile vechi. iar celelalte trei . Nicolae Domnesc refacere a de Argeg. fig. inalte qi masive. cu destiiagie comercia\d.Aspecte generale 1l implicd nu se abordare speciala. [8]. fig.

fig. prin 27a iniermediul unor dispozitive speciale. o prim6 posibilitate de diminuare a cantitiifii de energie indus[ de seism ln structuid este aceea a canacitdlii de disipore-aenergiei.12.rl.1. diferitn de 9re1te1ii bazata pe incursiuni inelastice aie structurii. curent utilizate in practic6. ie vedere al rigiditifii.r. locuinle.tii structurii.1.r. Acest procedeu este utilizat din ce in ce mai mult la reabilitarea structurilor din zone seismice. insuficient freta1i. Lipsa etrierilor la stdlpii parterului a generat cedarea acestora gi Fig. structur5 const5 in adaptabilitatea asesteia din punct Adaptarea structurii se-poate reari'aprin decuplur"u sau o altd modalitate de diminuare a cantit[gii de energie care se induce in *oilgatori. .13.3 NOI PROCEDEE DE REABILITARE STRUCTURALA Mdsurile de reabilitare structurald. in*ambeie i'itoulii rezultdnd o modificare a rigidit[. prin introducerea in lucru u unoi elementl. fig.1l cedarea din acfiunea seismicd a stdlpilor de la parterul unui bloc de locuinfe. fig. dac6 este vorba de structuri amplasate in zone seismice. 1. au in vedere cregerea capacitilii portante a elementelor sau crJgterea capacitiilii de disipare energeticd.12 Reabilitarea construcfiilor reducerea cu un nivel a construcliei [S1.

I . 1. 1. In cazul decupldrii unor elemente are loc un consum energetic. K-ffi# Fig.Aspecte generale 13 DE ENERGIE Fig. . Fig.13 Structurd cu legdturi decuplabile [11]. avdnd astfel o comportare diferit[ la acfiuni seismice 9i implicit o altd capacitate de absorblie a energiei.14 Struchrd cu elemente de rigidizare [11]. rezult6nd o structurd cu caracteristici dinamice diferite de structura initiald. 12 Comportrarea unei structuri cu amortizare suplimentard [1I ].

.14 Reabilitarea construcfiilor structurii. In cazul deplasdrii structurii. r Fig. Prin acest procedeu se realizeazd o supiafald de lunecare (lagerj intre infrastructuri gi suprastructurd. cantitatea de energie care se induce diferd. fiind in acelagi timp cuplatd de structurE prin intermediul unor resoarte. sunt reazemele din elastomeri. l I I 1 I I In ultimele decenii. In plus. 101.1. se propune izolarea seismicd [9. fiind funcfie de rigiditatea. fiind utilizat la construc{iile inalte in scopul diminudrii deihsariloi Prin introducerea in lucru a unor elemente. un sistem inerfial esteii cel prezentat in fig. i I I I I I . mai nou. masa rdmdne in repaos. respectiv de caracteristicile dinamice ale laterale. pentru cregterea siguranfei in zone seismice a unor construcfii declarate monumente. generdnd fo4e de revenire ale structurii prin intermediul resoartelor. l. Astfel. elipsoizi. dar existd numeroase alte sistemi pe role. fig.16. rigiditatea structurii se modificd cotinuu in raport cu o anumit6 deplasare impusd elementelor de cuplare.l5 I Structurd cu legdturi inerfiale [l l]. la care rolul masei suplimentare este acela de a limita deplasdrile. Disiparea energiei introdusd de seism in structurd se poate ob{ine gi cu ajutorul unor sisteme inerliale. i I I Masa este amplasati pe un sistem de role care ii permite deplasarea liberd. In momentul de fafd cele mai utilizate.l. are loc o disipare de energie ca mdsurd suplimentald de cregtere a siguranlei in exploatare.olagdre. prin capacitatea de decuplare a unor legdturi. care permite deplasirea liberd a infrastructurii fdrd ca suprastructura s6 fie anirenatd de migcarea seismicd ill]. penduli etc.15.

construclie izolatd seismic De asemenea. rezist€nfd la coroziune. Astfel de solufii sunt aplicate in mod frecvent la consolidarea grinzilor tablierelor gi a stdlpilor podurilor de beton armat [13. Fig. 1. a. . . .ilor sau proceselor care se desf[qoarb in acest spafiu. fbrd dificultdli in spalii limitate. aplicare simp16. care fafd de sistemele tradilionale oferd o serie de avantaje. I 6 Principiul izoldrii seismice. reducerea duratei de realizare a lucrdrilor de consolidare. efectele ac{iunii seismice asupra unei construclii obignuite. 14]."iliretii unui activitl. . in vederea microclimat in concordan![ cu necesitdlile specifice Separarea spatiului . l.4 REABILITARE HIGROTERMICA util al unei construcfii fafd de mediul ambiant. rezisten{e mecanice ridicate in raport cu greutatea specificd. in ultimul timp au ap6rut 9i solulii de reabilitare bazate pe utilizarea materialelor compozite cu matrice polimerice ll2l. consolidare fErd creqterea masei construcfiei.Aspecte generale 15 b. b. se rcalizeazd prin elemente de inchidere care alcdtuiesc anvelopa clddirii ltll. dintre care cele mai semnificative ar fi: . .

Pe l6ng6 componenta termic6. . cre$terea nivelului de exigenle privind microclimatul higrotermic din . in cadrul reabilitdrii higrotermice se poate vorbi de reabilitarea higro. Reabilitarea higrotermicd a unor elemente de inchidere care alcdtuiesc anvelopa unei construcfii poate deveni necesard. conform cerinlelor sporite de igiend utilizatorilor. situalie in reabilitarea "*i higrotermicd constituie doar o componentd conjuncfurald a unei reabilitdri generale. . Componenta de bazd a reabilitdrii higrotermice o constituie reabilitarea termicd. cu scopul de a le spori performanfele in ceea ce privegte comportarea la transf:erul de caldura. dupd o anumitd perioadd de timp de exploatare. determinatd de aspecte estetice. din urmdtoarele cauze [15]: .l6 Reabilitarea construcfiilor Reabilitarea higrotermicd a unei construcfii reprezintd un ansamblu de maguri tehnice aplicate componentelor anvelopei acesteia. precum gi de reabilitarea ventildrll. din energetice impuse. elemente de c-onstrucfii sub aspectul comportdrii la difuzia vaporilor de apd. necesit&tea modernizdrii generale. corespunzitor nivelurilor de exigen{e determinate de cerinlele de confort gi de economie de energie considerate cele mai rafionale pentru o anumitd perioadd de timp. respectiv ru[ionalizarea schimbuluideLer dintre interior gi exterior pentru a se asigura condiliile de confort gi sanitare cerute. . cre$terea gi confort ale dupi o perioad6 de exploatare.. incdperi. respectiv imbundtd{ireirrno. dar care se impune. prin care se urmdregte asigurarea unor calitiifi de izolarc imbundtd{ite la transfer de cdldurd ale elementelor de tnchidere. de rezistenf[ etc. nivelului de exigenle privind gradul de izolare a anvelopei considerente economice gi funcfionale. diminuarea accentuatd a calitdlilor de izolare termicE a termoizolaliilor datoritd acfiunii unor factori climatici gi de exploatare. la care au apdrut probleme privind calitatea microclimatului interior.

1994' 8.P. Expettizdtehnic[. M. 13. Al. 4. Negoita. Efectul ac{iunii seismice a varia{iilor de temperaturd asupra comportdrii unei structuri in cadre de beton armat. I.M.P. Reabilitarea sistemului de suslinere a convertorului de material plastic de pe platforma Sivinegti... 2"ded. Budescu. Fasc. Spriner-Verlag. G. N. M. Proiect 1992.1979' I.Iaqi. Iagi octombrie 1978. Ciongradi.H. zonele iu rosturi neetange etc. BIBLIOGRAFIE 1. Orlovschi.. Skinner. ISPE.. Budeicu. C. John Wiley & Sons. de mare eficienld higrotermicd 9i cu durabilitate ridicatS. London. Simpozionul national Interacfiunea construcfiilor cu mediul inconjurator v. 1997. Combinatul din Brdila. 1977. R.Iagi. Biserica Evanghelicd Ia$i.I. cOmpOrtarea materialelor 9i a din zidane portant[ din municipiul IaPi. Budescu. Pentru zonele cu alcdtuire particulard din cadrul anvelopei. Studiu I. orlovschi. I. McVerry. Proposal of Intervention in order to Rehabiiitate The Resistance Structure of "Trei Ierarhi" Monastery" Buletinul I... C.. 2..I. Proiect I.M. Editura Academiei. Aur. Ionescu.Iagi. * * *. M'. Ciongradi. Earthquake-resistant Design with Rubber. 3.Aspecte generale l7 Principiul general al m6surilor de reabilitare termici a elementelor de inchidire ale unei cl6diri [15] constd in majorarea rezisten{ei la transfer termic a acestora. Budescu. W. Ionescu. England. urmdrindu-se insd tot diminuarea pierderilor gi conservarea cdldurii. Cutremurul de pdmdnt din Romania de la 4 mattie 1977.P.P. Budescu. 7. An Introduction to Seismic Isolation. Kelly.. A. CET Borzegti. reprezentati de suprafefele vitrate. 2000' * * *. 1980' Mihul. A.... v. Ciupal6. reabilitarea higfotermicd se-poate realiza gi pe baza altor principii. Ciongradi. Robinson. . M. Tomul XL (XLN). M. Tomul g.. Fasc' l-4.... Buletinul "o*trorliilor XXIV (XXVtrI).. J. Budescu.. N. studiul rdspunsului seismic al unor structuri speciale din industria hartiei 9i celulozei...Iagi. C.H'. 1993 10.. M. Leonte. prin aplicare a de straturi termoizolante suplimentare. 6.3-4. 1982. 5.

contributii privind izorarea seismicd a structurilor . Neale. Isopescu. Reabilitarea construcliilor 12.. crasto. 1992.. Structures Made of Composite Materials. Mistretta. Editura Vesper. 1999.. Fizica construcfiilor.4I. . N. Gawilag. . J.s. K. Advanced Composite Materials in Bridges and structures".W. part tr International sAMpE symposium ana niniuition (lroceedings). 15. euebec. Rehabilitation of concrere bridge beams with externally-bonded composite plates. Ed.. Reabilitarea higrotermicd ]Tanu. Yol.. Kim. 1996. Iagi. Institutul politehnic Gheorghe Asachi Iasi Budescu. 14. 13. Editura Cermi. I.. M. 19g4. D. p. clddirilor. A. Labossiere.p. Iagi.y. a teza de doctorat .1996.. 1" International conference. R..l8 11.

1 NECESITATEA EFECTUARII EXPERTIZELOR Sunt multe situafii tn care proprietarul.gi/sau reamplasarea echipamentelor. Cele mai intdlnite situalii de iniliere a unei expertize sunt: i. modificarea caracteristicilor utilajelor. supraetajdri gi mansardlri. de inchidere sau de compartimentare). schimbarea fiaseelor instala{iilor etc. numit expert. modificarea ?nc[rcdrilor utile. Expertiza unei construclii se incheie cu o lucrare denumitd raport de expertizd in care sunt consemnate constatdrile. inlocuireafmbundt6lirea proceselor tehnologice din clSdirile destinate indusfriei. Evaluarea stdrii unei construc{ii implicd verificarea gi cercetarea st6rii acesteia de c6tre un specialist cu temeinice cunoqtinle in domeniu. schimbarea destinaliei construc{iei sau a unei pdrfi/incdperi a acesteia datoritd mai multor cavze gi anume: - modificarea funcfionalului (amenajarea sau crearea de subsoluri. fapt care poate fi catzat de degraddrile apErute in structura de rezistentd ca urmare a vechimii sale sau de diversele modificdri gi transform[ri func{ionale sau tehnologice care necesitd interven{ii. apari[ia de defecte (vicii) la structura de rezistent6 din cauza unor gregeli de proiectare. beneficiarul sau administratorul unei construcfii are obligafia sau dorinfa de a cunoaqte starea clddirii 9i de a evalua capacitatea sa de a rezista la diverse acliuni.EVALUAREA STARII CONSTRUCTIILOR 2. recunoscut/atestat oficial de autoritatea publicS. concluziile qi propunerile expertului privind starea construcfiei gi deciziile de interventie cele mai potrivite din punct de vedere tehnic Ai economic necesare a fi luate de beneficiar. desfiinlarea sau practicarea de goluri ?n pere{ii structurali. schimbarea.. a executiei necorespunzdtoare sau a exploatdrii (inhe{inerii) defectuoase a construcJiei. cregterea nivelului vibraliilor. ii. de rigidizare. precum 9i degraddrii 9i .

fenomenelor. se evalueazi materialele inifiale. sesizarea de citre organismuVpersoana care exploateazi cl6direa sau de cdtre inspectorii autoritdlii publice a situafiilor in care unele elemente structurale sunt subdimensionate sau c6 inc6rc6rile de iv. coroziunii. expiozii). inundafii. Toate acestea firnizeaza date cu privire la istoricil clddirii. Reabilitarea seismicd a clddirilor istorice tebuie precedatii de o bogati documentare. condensului. a clddirii prin fotografierea interiorului. iii' exploatare sunt mult mai mari decdt cele de proiectare. oferi indicii referitoare la ceea ce trebuie reparat sau pistat pe durata reabilitirii gi a elementelor asupra crrora se poate inLrveni. cu acest prilgj se stabilesc gradul gi modalrtifile de asigurare'a construcfiilor in conformitate cu normele/codurile de proiectare in vigoare gi evenfuale misuri de interventie penftr cre$terea nivelului de siguranfd ia acliunea seismici. cutremure) sau altor cauze (incendii. vibraliilor gi traficului. caracteristicile . De asemenea.inghe['dezgfie[. un castel de apd' avaiat se poate prdbugi peste conitrucfiile invecinate). la utilitiifile pe care le-a awt de-a lungul ti-plrri gi. v' aparifia unor imprejurdri in care construcfii sau tehnologii aldturate clddirii pot cauza acesteia diverse degraddri (de exemplu.20 Reabilitarea construcf iilor materialelor de construcfie. diferenleior mari de temperatur{ modificdrii in timp a rezistenfei gi capacitifii de defo'rmare . urmatd de examinarea propriu-zisi acestora. de o atentd evaluare a acestora gi a amitasamentului p" * gdsesc precum gi de o planificare minufioasd "uri a integii activitdfi de reabilitare. efectelor oboselii materialelor.de . un caz deosebit il reprezintd consfiucfiile amplasate in regiuni seismice pentru care actele normative din multe 16ri impun ca tofi proprietarii sd efectueze evaluarea (expertizareaj structuilor d. exteriorului gi a amplaru*r'"toiui acesteia. prabugiri de mine sau de cavit?i{i. tasirilor inegale ale terenului de fundare. alunecdri de teren. iezisteng ale lterii constuc{iilor care au fost supuse unor ac{iuni seismice putemice. Documentarea include studiul istoricului gi a evolufiei in timp a clddirii din documente scrise gi fotografii. cel mai important lucru. la cei care au locuit in ea. apan[ia unor avarii importante datoritii calamitafilor naturale (v6nturi puternice.

Aceste modificdri pot face parte integrantd sau nu din caracterul istoric astfel inc0t ele trebuie analizate cu mare atenfie inainte de inceperea operafiei de reabilitare 9i pentru a decide care elemente necesitd repararea gi care trebuie inlocuite.2MNTODOLOGII DE EVALUARE A STARII CONSTRUCTIILOR EXISTENTE 2. c6rdmid6. Aceste insugiri diferd de la o clddire la alta gi se referd la materiale (piafid. lemn. evaluarea stdrii unei construcfii in etape succesive. pe mai multe niveluri: . elemente decorative. 2.2.1 Etapele evaluirii in prezentate mai multe proceduri (metodologii) de apreciere a stdrii construcfiilor existente 11.te ordinea logicd de desfdgurare a operafiei de reabilitare. ferestre. pentru o cunoagtere c6t mai aminunlitd 9i mai exactd a condi{iilor tn care se aflI gi frrncfioneazd elementele componente structurale gi nestructurale ale clSdirii. precum gi modific[rile suferite in timp.3. auditorii. stabilirea datelor iniliale dtn analiza documentafiilor existente privind construcfia gi din prescripfiile tehnice valabile la data execuliei. trdsdturi caracteristice exterioare (porticuri. in general.Evaluarea stirii construcfiilor 2l finisajele etc. La intocmirea proiectului de reabilitare se stabilesc care materiale. 5l care sebazeazdpe cdteva principii comune qi anume: literatura de specialitate sunt a.. Protejarea unui edificiu istoric se bazeazd in parte pe conservarea materialelor de construcfie. procesul de evaluare se desfdgoarfl. gips. sdli) etc. alamd). Inainte de inceperea reabilitdrii. . trebuie identificate deci acele materiale 9i caracteristici care sunt importante gi trebuie conservate pe durata reabilitdrii. se face b. relevee etc.2. 4. acoperiguri). a caracteristicilor care asiguri caracterul istoric gi arhitectural al intregii clSdiri. spalii interioare (vestibule. din ce in ce mai complexe. elemente caracteristice gi finisaje trebuie protejate pe durata reabilitdrii gi se hotdr[.

Evaluirile inifiale conferd primele date despre starea conskucfiei gi a structurii de rezisten[d pe baza cdrora expertul gilsau beneficiarul pot hotdri continuarea evaludrilor detaliate. procedurile de evaluare menfionate pot fi abordate independent . de complexitate ridicatd. . evaluarea preliminard/aproximativd. de evaluarea preliminard analiticd.Reabilitarea constructiilor . Rezultatele evaludrilor sunt prezentate intr-un raport de expertizd care include recomanddrile gi propunerile de intervenlie (de exemplu reparafii. analiticd.2.1. amdnunlite.sau succesiv.. sondaje. 2. cartea construcfiei. . studii privind costul intervenliilor. inspecfii Ia fa[a locului. studiul geotehnic. Aplicarea succesivd a unor proceduri de evaluare din ce in ce mai evoluate gi rafinate se numesc "filtre" sau "site" iar aplicarea 1or se realizeazdpebaza unei metode denumitd meto da fi ltr dril or succ esiue (screening method). decopertdri etc. proiectant. evaludri calitative suplimentare. consoliddri.2 Date inifiale din informafiile ob{inute urmare analizei documentelor existente la beneficiar. cdte doud sau mai multe. evaluarea preliminarA calitativb. dacfl se considerd necesar. suplimentare. (in situ). . schimbarea destinaliei clddirii.. prin observdri directe analize vizuale. prin evalu[ri analitice detaliate. demolarea parliald sau totald) qi. Datele inifiale reniltd . in arhivd: proiectul inilial. c. Trebuie de menlionat c6 aceastd decizie este stabilitd gi funcfie de gradul de protecfie preconizat pentru construcf ia expertizatd. baza de date privind urmdrirea comportdrii construc{iei. funclie de informafiile gi una datele obfinute in etapele anterioare. Dup[ cum se observd in fig.cdte . informa{ii furnizate de administrafie privind exploatarea gi comportarca la cutremurele anterioare sau la alte actiuni neprevdzute sau deosebite. 2. la cerere. procesul debuteazd prin strdngerea datelor inifiale urmatd de evaluarea preliminar[ calitativd gi.

2. teste . EVALUARI CALITATIVE SI ANALITICE DETALIATE Revederea documentatiilor r Inspectii suplimentare . Analiza materialelor.taliza Fig. .l Schema de evaluare generab a stArii unei construclii existente.Evaluarea stlrii construcfiilor EVALUAREA CALITATIVA PRELIMINARA Inspectii la fata locului Stabilirea caracteristicilor materialelor EVALUAREA ANALITICA PRELIMINARA Scheme de calcul simplificate Metode de analiza curente . r Scherne de calcul detaliate Metode de al.

acfiunilor la care este supus6.e etc.marca sau clasa.zonei seismice in care se afld. granulometria agregatelor. suduri etc. in care proiectul respectd prevederile prescripfiilor in vigoare referitoare la conformarea gi alcdtuirea construcfiilor. pentru armdturd . abateri qi evenimente deosebite intervalul de exploatare produse pe durata exploatdrii etc. metoda de preparaf.). caracteristicile olelului rentltate din buletinele furnizorilor gi incercdrile de pe gantier etc. travee. cu acest prilej se apreciazd dacd sistemul constructiv analizat arc asigurat gradul de proteclie corespunzdtor destinafiei gi importanfei construc{iei. . o r€Zufn&tuI studiului geotehnic. num6r de niveluri. a construcfiei. structura de rezistenfd gi dimensiunile geometrice ale principalelor elemente strucfurale. amplasament. interven{ii.. caracteristicile materialelor din proiect (pentru beton . . .2. anomalii. descrierea construcfiei ..deschideri. avariile/degrad[rile/defecfiunile apdrute gi cauzele acestora. reparalii gi modificdri ale construcfiei. mdsura descrierea tehnologiilor de execufie.. pentru o{elul din confecfiile metalice marca qi tipul de ofel. numele proiectan{ilor gi executantilor lucrdrilor. furnizorii. buletinele de incerciri efectuate in diverse laboratoare.3 Evaluiri calitative Evaluarea calitativd a unei construcfii este prima etapd a expertizdrii care se face printr-o inspectie gi examinare la fafa locului pentru a i se stabili alcdtuirea. 2. . destinafiaconstrucliei. tipul gi calitatea cimentului.marca gi tipul de ofel. sistemul de compartimentare. finisaje. sisteme de inchidere gi izolafii.24 Reabilitarea construcfiilor Datele initiale vor cuprinde: . durata gi etapele de execufie. . . . perioadele proiectdrii gi execufiei construcfiei.

elemente verticale: st0lpigori gi perefi din beton / beton atrnat.Evaluarea stlrii construc{iilor 25 Urmare acestui fapt se identifici constructiile care au cu certitudine nivelul de proteclie impus. sistemul de fundare. fonice). scdri. in orice situalie. contra focului. elemente de acoperig. . . pebaza releveelor care se executi odatd cu evaluarea. elemente prefabricate folosite gi modul de imbinare. in lipsa acestora. elemente de inchidere gi de compartimentare. cele care in mod sigur prezintd risc seismic sau la alte acfiuni gi a celor care au un grad de protecfie incert. .ifle. girui. oXele construc{iei. podeste. . elementeprincipale gi secundare aleplangeelor: pldci. ziddrii. sisteme de contrav0ntuire. cu un risc poten{ial la acfiunile exterioare gi care urmeazda fi examinate prin metode analitice. relevarea construcliei permite stabilirea poziliei gi dimensiunilor reale ale elementelor structurale gi nestructurale gi a faptului dacd construcfia a suferit modificdri pe durata exploat[rii cu gi fdr6 documentalie intocmitd 9i aprobatd de organismele competente. qi releveul acestora. . . Sunt situalii in care elementele structurale nu sunt observabile. in mdsura in care sunt fixate de Concomitent cu depistarea (identificarea) elementelor se efectueazd. fiind ascunse de finisaje gi izolalii (termice. Evaluarea calitativd se face urmdrind proiectul de rezisten!5 gi de arhitecturd a construcfiei gi. Releveul este sumar in cazul existen{ei documenta{iei tehnice gi mai detaliat in lipsa proiectului. . In general se urmdregte identificarea urmitoarelor componente : . De aceea sunt necesare decopertdri sau desfaceri ale acestor proteclii pe unele porfiuni pentru a se recunoagte elementele strucfurale. . Se vor precizaurmitoarele date: . elemente de finisaj gi de izolare componentele structurale. . centuri.

o .). a radiatiilor solare gi ciclurilor de inghef -d ezglre[. forma gi dimensiunile secfiunilor elementelor. deschideri.). efectele diferen{elor/varia{iilor de temperaturb. existenla scurgerilor de apd. pozilia gi alcdtuirea irnbindrilor metalice. descrierea (cercetarea) terenului de fundare (prin foraje sau/gi sondaje sau ganfuri). lipsa jgheaburilor gi burlanelor etc. tn plan orizontal gi vertical. Evaluarea calitativi urmdregte de asemenea starea tehnicd gi de conservare a elementelor gi stabilirea defecfiunilor. existenla infiltratiilor de apd la nivelul fundafiilor din diverse cauze (alimentdri cu apd gi canalizdri defecte. fisuri gi crdpdturi generate de tasdri diferenliate. accesul apelor pluviale. Se vor urmdri aspecte vizibile: in special urmitoarele deplas[ri ale construcfiei datoritd alunecdrilor de teren. degradarea betonului gi armdturilor prin coroziune. evolutiv -. . starea stratului de acoperire a armdfurilor etc. efectele condiliilor de mediu agresiv asupra betonului gi metalului (starea procesului de coroziune . pozilia gi alcdtuirea imbinbrilor dintre elementele prefabricate din beton armat. . degraddrilor gi avariilor apErute pe parcursul exploatirii construcfiei. travee. .superficial. nivelul apelor subterane gi gradul lor de agresivitate. starea izolafiilor de orice naturd. inil{imi (cote) de nivel. lipsa trotuarelor. . in profunzime. &xele futuror elementelor. a igrasiei gi condensului gi efectele asupra elementelor constructiei. Bfirr&reo elementelor din beton armat. starea sistemului de protecfie anticoroziv[.Reabilitarea constructiilor .

incendii (ruperea unor elemente sau bare. grosimea stratului de coroziune. ziddrll). explozii. microorganisme etc. date privind elementele dimensionale ale defectelor: deformdri (sdge{i) gi deplasflri (dezaxdri. grosimea stratului de coroziune la elementele din ofel. . . suduri etc'. stafea betonului ca unnafe a degraddrilor provenite din uzurd 9i lovituri accidentale gi modul de protecfie a armdturilor. gradul de degradare a betonului.Evaluarea stlrii construcfiilor 27 efectele acliunii unof factori biologici (de exemplu prezen{a unor ciuperci sau microorganisme la elementele din lemn). a sudurilor incomplete sau incorecte. Degraddrile evidenliate la analiza stdrii tehnice a construcliilor sunt trecute inrelevee ale avariilor gi defecfiunilor. a lipsei unor guruburi sau datoritd guruburilor insuficient str0nse etc. addncimea stratului de beton afectat de agenfii chimici qi fizici. . accidente. piese. a a porliunile elementelor din lemn afectate de umezeald. qi pozilia (traseul) acestora in elementele de lipsa unor elemente.).. deschiderea fisurilor gi distanlele dintre frsuri (la pereli 9i elemente din beton. degradiri ale imbindrilor metalice din cauza lipsei unor piese de leg5turd. defectele. gfadul de degradare a armdturilor. secfiunilor sau imbindrilor. . translalii ale structurii. flambajul unor bare. . natura constructie. dezaxdri ale elementelor. beton arrnat. inexistenfa unor elemente structurale. Aceste relevee vor cuprinde: . starea de deformare a constfucliei (care poate rezulta 9i din mdsurdtori topometrice). efectele unor cutremure. nituri. bare. fisuri mari in elementele de beton armat sau zid6rie. guruburi. deplasdri remanente). zonele din clddire afectate de umezeal6 9i igrasie. avarii. deplasdri sau deformalii mari ale elementelor gi structurii.

dacd elementele nu prezintd degraddri. calitateasudurilor etc. iar eventualele degraddri pot conduce la sldbirea sau suprimarea unor legituri dintre elementele structurale. nota gi consemna in diverse tipuri de documente sau formulare. precum qi pozilia armrturilor in elementele de beton armat. funcfie de importanfd. cu prezentarea aparaturii necesare. in final.3) sunt prezentate in amdnunt metodologia incercdrilor nedistructive gi distructive. construcfiile sunt afectate in timp de schimb5ri in structura materialelor. . fac obiectul a numeroase studii in domeniu. Aceste considerente fac necesard in multe situalii stabilirea experimentald a perioadelor gi formelor proprii de vibralie gi a amortizdrii. stabilirea efectului coroziv al mediilor agresive asupra elementelor de construc{ie gi aprecierea evolufiei probabile in timp a acestor procese. Dupd cum este cunoscut. rezultatele analizelor se pot sistematiza. care cuprind sintetic constatirile referiloare la elementele structurale gi nestrucfurale. in situ gi in laborator. de asemenea pot apare modific5ri in interacfiunea dintre structurd gi elementele nestructurale gi dintre fundafii gi terenul de fundare. De asemenea. Dacd se considerd cd datele din studiul geotehnic iniflal nu sunt concludente sau ln Alt suficiente sau se considerd cd au apdrut modificdri ?n sfiuctura terenului de frrndare datoriti ascensiunii sau migrdrii apelor freatice sau a scurgerii celor pluviale sau din pierderile de la sistemul de canalizare. modul de prelevare a probelor gi metodele de interpretare a rezultatelor. chimice gi mecanice ale materialelor. starea de degradare a izolaliilor hidrofuge. in conformitate cu diversele metodologii de evaluare calitativd. se pot considera valorile caracteristicilor din proiect. atunci este necesard refacerea studiului geotehnic prin efectuarea de foraje (sondaje) sau decopertiri pdnS la anumite addncimi funcfie de natura terenului gi importanfa construcfiei. in situalia in care sunt necesare valorile caracteristicilor fizice. . literatura de specialitate (vezi cap.28 Reabilitarea construcfiilor . in caz contrar se vor efectua determin6ri experimentale pentru stabilirea acestor proprietifi. gen de determindri experimentale in situ se referd la caracteristicile dinamice ale construc{iilor. acustice. termice. starea de degradare a instalafiilor de orice naturd.

se bazeazd in general pe determinarea pentru intreaga construcfie. grad de asigurare la acliuni seismice sau la alte ac{iuni' O ?orfd generalizatd din expresia raporfului poate fi forla tdietoare totald (de baz1l pentru construc{ia in ansamblu. 2. Evaluarea analiticd preliminard .4 Evaluirianalitice Pe 16ngd date de decizie.mai detaliatd. Calculul structurii se va face la ac{iunile gravitalionale. Capacitd. De asemenea. pe care ar trebui sd o preia construc{ia.coeficient de capacitate seismicd. elementul sau secfiunea conform normelor in vigoare la data efectudrii expertizei. Valorile rninime admise pentru rapoartele de evaluare a siguranlei structurale sunt precizate in noftne 9i in general sunt funcfie de categoria/clasa de importanld a construcfiei. evaluarea calitativd preliminard oferd 9i datele iniliale pentru o analizd. climatice qi seisrnice cu incdrc[rile.i cu valorile rezistenfelor deterrninate experimental. Dacd nu sunt degraddri.Evaiuarea stirii construc{iilor 29 constructia poate primi wr calificativ prin care se apreciazl capacitatea sa de rezistenld sau se caracteizeazd sub raportul riscului sau a sigUranlei. se acceptd valorile din proiect. aceste rapoarte se pot exprima prin deplasdri absolute sau deplasdri relative de nivel. Modelarea structurii din punct de vedere al incdrcdrilor.tile portante ale sec{iunilor . rezultate din releveul structurii gi releveele cu degraddri 9i defec{iuni. efortgri gilsau tensiuni pentru elemenie gi secfiuni. Desigur cd o construc{ie va uu. prin calcul.u o capacitate portantd mai buni cu cdt rapoartele menlionate au valori mai apropiate (sau mai mari) de 1. maselor gi rigiditifilor se face utiliz0nd scheme simplificatoare pentru fiecare direc{ie principald a construcliei sau modele de tip "stick" sau al rigiditd{ilor de nivel (cu luarea in considerare in rnod aproxirnativ a influenlei torsiunii). geometria qi secliunile reale.mai exactd decdt o evaluare calitativd .2. pentru elemente sau secliuni caracteristice a unor rapoarte dintre for{a generalizatd capabild gi forfa generalizatd necesard. caracteristice se determind cu dirnensiunile din relevee . Aceste rapoarte poarti diferite denumiri .

schimbari de funcfiuni gi tehnologii etc. . in general. Dacd beneficiarul cere gi moderniziri. atdt zonele degradate sau avariate din structurd cdt gi comportarea neliniar6 a materialelor de construclie. cu mase concentrate sau cu elemente finite qi care evidenliazd.. cuprinde urmdtoarele capitole: A. existenla unor expertize elaborate cu aceste ocazii. proiectul conskuc{iei sau. studiul sau referatul geotehnic Ai modul cum a fost intocrnit: pe baza unor foraje.3 RAPORTUL DE EXPERTIZA DupE cum s-a ardtat. documente sau informalii privind istoricul construcfiei. expertul va analiza suplimentar efectele tehnice gi eventual economice ale acestor interventii asupra conskucliei ?n general gi structurii de rezistenfd in special. ' . autonza[ii gi avize in vederea execuliei. ln acest caz se poate aprecia gi ductilitatea efectiv[ a elementelor structurale gi a construcfiei in ans-amblu. obiectuumotivalia/scopul expertizei prin care se indicd elementele tehnice gi/sau funcfionale care au stat la baza inigierii/declangdrii acesteia. expertiza unei construcfii se incheie printr-un document denumit raport de expertizl" cate. in acest iaz expertiza va sta la baza studiilor prealabile gi a altor documente solicitate de investitor gilsau autoritatea publicd pentru aprobarea fondurilor gi obfinerea diverselor certificate. sondaje sau sEpdturi efectuate in cadrul expertizei gi/sau date oblinute din studii geotehnice elabomte pentru constucfii invecinate. sunt cuprinse aici toate documentele scrise qi desenate de care a dispus expertul. de exemplu: B. 2. releveele de arhitecturd gi ale structurii de rezistenfd intocmite in cadrul expertizei. transformari. in lipsd.30 Reabilitarea construcfiilor Evaludrile analitice detaliate se bazeazd pe utilizarea modelelor de calcul spafiale. Acliunea seismicd poate fi o accelerogramd sau un set_ de accelerograme real inregistrate sau spectre de acceleralie trasate special pentru amplasamentul dat. Date si informagii utilizate la elaborarea expertizei. comportarea la cutremurele trecute sau la alte ac{iuni extraordinare. . date referitoare la modificdrile. repara{iile sau consoliddrile efectuate.

de qi concluziile . tdmplEriei etc. notele privind rezultatele decopertdrilor 9i sondajelor efectuate la interiorul gi exteriorul construcfiei pentru aflarea structurii de rezisten{d sau a unor vicii ascunse. fotografii.buiandrugi etc. amplasament. Sunt anexate planurile principale de arhitectuxd qi rezisten!5. funcfionalul 9i arhitectura acesteia. . . fundalii gi cota de fundare. . invelitorii. 9i geotehnice (ale alcatuirea generald a construc{iei (corpuri de cladire 9i rosturi. . trotuarelor. fundalii.. izolatiilor. .. deschideri. istoric. . in lipsa acestora se prezinti releve"le de arhitecturd 9i ale structurii de rezistenfa. istoria constructiei. Descrierea construcliei din urmitoarele puncte de vedere: . sciri. breviarul de calcul cu rezultatele analizei structurii in starea actualA. daci sunt necesare. travee.. topografie. religios. turistic etc. Descrierea degraddrilot gi avariilor construc(iei cu explicarea cauzelor probabile ale acestora. tema cu modificdrile solicitate de beneficiar . alcdtuirea garpantei. sciri. relaliile cu mediul construit.dacd este cazul asupra functionalului. fafadelor etc.perefi. reparafii gi consoliddri suferite. . indl{imi). condifii geologice terenului).Evaluarea stirii constructiilor 31 releveele degraddrilor constructiei stdlpi. dacd este monument de arhitecturd. degrad[rilor gi avariilor observate. construcliei insolit6 eventual de documente gi avize. finisaj elor. gnnzi. dup6 efectuarea eventualelor transformiri cerute de beneficiar gi dupd realizarea mdsurilor de interven{ielconsolidare. modificdri. structura de rezistenfd. Sunt anexate releveele 9i fotografiile fisurilor. . pardoselilor. buletinele analizd gi referatele cu rezultatele determindrilor gi incercdrilor experimentale. tavane. plangee etc. date oblinute prin sondaje sau decopertdri' D. C.

. . avariilor gi fisurilor. La stabilirea capacitdlii portante a structurii de rezistenfd gi a elementelor structurale sunt necesare valorile caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor (rezistenle de rupere. Funcfie de gradul de complexitate al calculului gi modului de calcul se pot utlliza urm6toarele metode: . pahometrie etc.) sau incercdri distructive (cu prelevdri de carote. ln breviar sunt menfionate datele considerate in calcul gi se anexeazd. cu modificdri 9i consolidiri etc. F. Breviarul de calcul care con{ine rezultatele verificdrilor analitice ale structurii de rezistenli in mai multe situafii: actual6. sonometrie. cu consoliddri. informa{iile furnizate de beneficiar sau de c6tre alte persoane cu privire la comportarea construc{iei la cutremurele anterioare sau la alte acfiuni extraordinare. de curgere. moduli de elasticitate etc. metode de calcul simplificat (metoda staticd echivalentd" metoda curentd). cupoane de ofel etc. sau execufia obiectiwlui nu a fost conformd cu proiectul.buletinele de incercdri. . In lipsa datelor din proiect sau in cazul existenlei incertitudinii cu privire la aceste valori sunt necesare tncercdri nedistructive (sclerometrie. cu modificdri cerute de beneficiar. metode de calcul dinamic neliniar (time history). inspecfia sau . Rezultatele evaluiirii calitative a construcliei care se obfin pe baza examinirii urm6toarelor elemente: . metoda combindrii mecanismelor). Sunt situalii in care se fac Ai determiniri ale caracteristicilor dinamice ale construcfiei pentru evaluarea rigiditdlii acesteia in vederea compardrii (identificdrii) cu rezultatele analitice gi a validdrii modelelor de calcul.). sau construcfia a suferit modificdri pentru care nu existr documenta{ia tehnic6. De asemenea se poate aprecia eficacitatea unei consoliddri prin verificarea cregterii rigiditatii construcfiei o datd cu cregterea frecvenlelor proprii de vibralie. proiectul de arhitecturd gi de rezistenfd gilsau releveele construcfiei pi detaliilor importante in cazurile in care nu se dispune de proiect. . releveele degraddrilor. metode de calcul static postelastic (metoda biograficd.32 Reabilitarea construcf iilor E. examinarea/amliniatald la fafa locului a consffucfiei. .).

Sunt prezentate concluziile generale ale evaludrilor calitative li analitice fiind urmate de propuneri 9i m[suri de intervenlie considerate ca necesare pentru oblinerea nivelului de siguranla pfopus. prin intervenlii la elementeie existente sau prin inlocuirea sau introducerea unor comPonente strucfurale noi. cu schimbarea conformafiei gi destinaliei construcfiei prin: - par\iald prin micgorarea numdrului de niveluri sau indepdrtarea uttor por{iuni de construclie. uzate moral gi fizic. propuneri de intervenfie.care urmeaza s6 fie'detaliate in proiectul de interven{ie (reparafii. rezultatele 9i interpretdrile qi comentariile lor. in special a clddirilor vechi. a c6ror consolidare este nejustificata din punct de vedere financiar. cu pastrarea structurii. 11. formei 9i funcfionalului construcfiei prin efectuarea de: - remedieri/reparafii ale elementelor structurale 9i nestructurale interioare 9i exterioare. demolare a demolarea intregii construcfii.Evaluarea stlrii construc{iilor 33 Capitolul cuprinde de asemenea schemele de calcul. Notele de calcul in detaliu qi listingurile cu rezultate sunt de reguld anexate intr-un singur exemplar' G. demoldri)' Aceste mdsuri sunt verificate prin calcul pentru a confirma creqterea gradului de asigurare la acfiuni exterioare cel pulin la nivelul cerut de dacd este solicitat irescripliile ofic-iale. De asemenea expertul vaptezenta- . programele de calcul folosite. schimbarea func{iunii construc}iei pentru a-i micqora categoria (clasa. Concluzii. consoliddri ale elementelor structurale sau consolidarea intregii structuri cu scopul cregterii rezistenlei. Expertul prezintdmasurile propuse 9i soluliile de principiu. grupa) de imPortan{6. consolid[ri. incircdrile cbnsiderate. datele iniliale. inclusiv a elementelor nestructurale interioare sau exterioare cu risc ridicat de desprindere sau prdbuqire/cddere. Masurile de intervenfie se pot clasifica astfel: i. diminuarea incdrcdrilor utile din construcfie / de pe planqee. rigiditd{ii 9i ductilitdfii (pe cdt posibilj a ansamblului structural.

imbunrtdfirea finisajelor.pot lua in ". and pinkham.r pentru reducerea gradului de risc". 2. inchiderilor... Arc& . amplasarea gi egalonarea rcalizhiiiin timp a lucririlor apa4in beneficiarului. .. considerare gi alte criterii de intervenfie (de tip urbanistic. compartimentdrilor. 1976.dacd este cazul . M. Ch.) sau pot hotiri execufia gi a altor lucriri dec6t a celor destinate riaicarii gradului de siguranfi cum ar fi: . U.34 Reabilitarea construcfiilor - 9i documentatia economicd estimativi a costurilor mdsurilor de interventie preconizate in final. Pielert. Hart. and Bresler. C. Buildings-Screening Method". and Green.A. EERC 76-1.. okada. deciziade intervenfie. Berkeley.Metoda de determinare a capacit5fii portane la solicitiri gravita{ionale gi seismice a construcfiilor din fondul existent.S. schimbarea sau modemizareafunctionalului sau tehnologiilor. 1996. Baumert. ASTM srp 125g. importanfa clddirii ca monument istorii etc. schimbarea izolafiilor. valoarea terenului. J. T. C. Kelley.. ptoprntrri de mdsuri ". s. Hirosawa. pp. Bucurepti. "strength and Ductility Evaluation of Culver. 1975. 45. University of Califomia. G.Natural Hazards Evaluation of Existing Buildings".. Lew. .1976. 3. .. instalatiilor etc. proprietarului sau investitorului impreund cu reprezentanfii autoritdlii publice .ASCE Standards on Stnrctural condition Assessment and Rehabilitation of Buildings"... t26-136. Asocia{ia Inginerilor constructori din Rom6nia. standards for Preservation and Rehabilitation. 8. Japanese National Committee for Earthquake Engineering". American society for Testing and Materials. Tokyo. H.". Existing Low-Risc Reinforced concrete Standards.C.J.S. National Bureau of . . "Evaluation Methods of Earthquake Resistant Properties of Existing Reinforced concrete Buildings".. pardoselilor. BIBLIOGRAFIE l. Ed.. 1990. M.

l. care dau posibilitatea identificdrii modelului de calcul qi o diagnosticare pre gi post reabilitare. distructive. In mod curent. .2. . Incercdrile experimentale pentru determinarea comportdrii elementelor strucfurale gi a ansamblului construit se realizeazd rn situ. In interiorul unui solid viteza de propagare a ultrasunetelor depinde de compactitate. iii. ansamblul construit.37. pentru stabilirea stdrii unei construclii sunt utilizate mdsurdtorile dinamice.3. Pentru determinarea caracteristicilor materialelor utilizate in construc{ii sunt utilizate doud metode: nedistructive.2 DIAGNOSTICAREA CU ULTRASUNETE Yiteza de propagare a ultrasunetelor intr-un solid perfect compact (fdri goluri sau pori) este in jur de 5000 m/s fa!6 de viteza sunetului in aer de aproximativ 340 m/s 11. iar cu cdt volumul de goluri este mai mare vtteza scade. materialul de construc{ie. ii.1 ASPECTE GENERALE Diagnosticarea in vederea stabilirii stdrii construc{iilor implicd efectuarea unor determindri experimentale la trei niveluri: i.SISTEME SI APARATURA PENTRU DIAGNOSTICAREA STRUCTURILOR 3. fig. viteza medie de propagare se va apropia de valoarea corespunzdtoare unui corp perfect compact. . 3. cu cdt compactitatea este mai mare. elementulstructural.

viteza de propagare longitudinald a ultrasunetelor (v1) se determin[ prin mdsurarea timpului parcurs (t) de impulsul ultrasonic pe lungimea de propagare (d). dupd care este amplificat (A) gi apoi vintalizatanalogic sau numeriJ tcl. frg. care sunt indicate in fig.5.36 Reabilitarea construcfiilor Tgffig V1:d/t @)V:340m/sg b. In frg"3.' Pentru determinarea rezistenlelor betonului din elementele structurale.100 kHz este produs de un generator de impulsuri (G). a. in aer Intr-un element din beton. se pot utiliza trei variante de rn[surare. goluri etc.3. de obicei se plastilina Pl.1) Intrucdt rezistenfa betonului este legatd direct de compactitatea sa.2) Ca urmare. Astfel. un semnal ultrasonic cu frecven{a de 40 . .3.3. viteza de propagare a ultrasunetelor prin beton poate da o mIsurd a rezisten{ei sale R6 gi se poate stabili o rela{ie de forma: fu: f(Vr) (3. Semnalul ultrasonic este recepfionat de un receptor @).3. astfel inc6t exist[ relafia: (3. Emifitorul se pune in contact cu piesa din beton prin intermediul unui strat subfire dintr-un material moale. pus in contact cu elementul de incercat .6 este prezentatd fotografia unui aparat de m[surare cu ultrasunete. b. Fig.3.4 qi 3. 1 Propagarea ultrasunetelor. cum ar fi zonele de segregare. cu ajutorul ultrasunetelor se pot detecta qi localiza unele defecte interne ale betonului.2. intr-un mediu solid. semnalul este transmis unui emiptor (E). Aparatele pentru determinareavitezeide propagare a ultrasunetelor in beton sunt de mai multe tipuri. dar principiul de funcfionare este acelagi.

3. .3.Sisteme gi aparaturi pentru diagnosticarea structurilor Fig.2 Principiul de mlsurare cu ultrasunete.4 Mdsurarea in zona de coll. f 1_ Fig.3.3 Mdsurarea pe fe{e opuse. Fig.

temperatura mediului inconjur[tor Pentru a se determina rezistenfa betonului dintr-o construclie.reo elementului de construcfie.6 Aparat de misurare cu ultrasunete. . &rm8.38 Reabilitarea constru{iilor Fig. Fig.3. la care viteza de propagare se mEsoar[ in alte conditii decdt cele ale unui elemelrt etalon. dimensiunile elementului de construcfie.3. SDS COMPAIIY [4].5 Mdsurarea pe aceea$i faf5. r . Yiteza de propagare a undelor ulhasonice este influen{atii de mai mu$i factori qi anume [5]: . trebuie flcute anumite corectii.

5 km/s. elementului incercat.frecvenla oscilaliilor.3) unde: d l. deoarece viteza de propagare a ultrasunetului prin ofel este de 5. dac[ dimensiunea transversali minimd a elementului (direclie pe care se face determinarea) este mai mare de 16 cm nu este necesar6 nici o coreclie.Sisteme gi aparaturl pentru diagnosticarea structurilor Yitezade propagare calculatd cu relatia (3. intr-un beton compact la care viteza de propagare este Vr:4000 m/s rezult[: ]. La frecven{a obignuitd de 40 KHz. a )u:Yrlf in (3. Deci. viteza de propagare va fi mai mare decdt cea prin betonul propriu-zis. (3.6L se produc perhnbalii care distorsioneazd viteza mdsuratd.4 . L 10. .lungimea de undb a vibraliilor care se calculeazd cu relalia (3.4. viteza mdsuratd este mai micd decdt viteza standard qi trebuie fdcutd o corecfie.7 se dau valorile corec{iei pentru diferite rapoarte Ls I L".l2f. astfel cd aceasta este mai micd decdt cea reald cu circa 6-7Yo ceea ce poate coaduce la o eroare in minus in aprecierea rezistenlei de 30-40o/o.1) este valabili numai dacd: d > 1. Dacd l. . in care Ls este latura cubului pe care s-au fdcut pentru etalonare (uzual Ls :20cm) iar L. este lungimea de determindrile parcurs a semnalului ultrasonic.6x10: 16 cm.5 .3. < d < I.4) care: Vr f este viteza de propagare.6 km/s iar prin beton de 3. In graficul din fig. Dacd raportul Ls / La determinareavitezgi de propagare prin elementele de beton armat trebuie si se {ind seama de prezenfa armdturilor. Dacd pe parclrsul siu impulsul intilnegte armdturi.4). este dimensiunea minimd perpendiculard pe direc{ia de propagare a ultrasunetelor. .: 10 cm gi d > 1.61.

atunci trebuie Temperatura mediului ambiant in care se aflb elementul de incercat influenfeazd de asemeneaviteza de propagare a impulsului ultrasonic. la temperahri cuprinse inte +400c gi +600c se produc microfisurdri ale betonului.3 0.3 DETERMINAREA REZISTENTEI BETONULUI PRIN METODE MECANICE 3. Rezistenfa betonului se stabilegte pe baza unei legdturi empirice care existd intre diametrul amprentei gi aceastd caracteristicd mecanicd. Astfel. La temperaturi sub 00C apa liberd din porii betonului ingheafa iar iteza de propagare in gheafd este mai mare decdt iteza in apa.5 J a o 0. fac s6 scad6 viteza de propagare a impulsului. .1 Metoda amprentei Metoda amprentei constd in lovirea cu o terminafie sfericd din ofel a suprafe{ei betonului si mdsurarea diametrului amprentei ob{inute.24 ftft r/s] 0. Toate aceste corec.7.1 \ r 0 0 0. ceea ce face ca viteza mdsuratd sd fie mai mare decdt cea a betonului aflatla temperatura standard (+200c +50c).4 Fig.18 rrariatia vitezei 0. DacE tn unele cazuri particulare amrdturile nu pot frcut[ o corecfie a vitezeimdsurate. 3.40 Reabilitarea construe{iilor 0. fi evitate.3.2 0.12 0. care degi nu conduc la o sc[dere a rezistenfei.32 0. 3.tii sunt detaliate in materialele tehnice ale aparatelor de mdsurare gi a normelor ln vigoare. Yaira[iavitezei de propagare a ultrasunetelor funcfie de Ls/L".

Diametrul amprentei se mdsoari cu ajutorul unei lupe micrometrice. de beton pentru care rezultatele tncercdrilor Zonele in care se efectueazd determinarea rezisten{elor prin sclerometrare vor trebui alese astfel incdt sd respecte urmdtoarele condifii: suprafala de incercare sd nu coincidd cu direclia de turnare a betonului sau cu fala opusd acesteia. 3. . Determinarea rezistenJei betonului cu scleromeful sebazeazd pe legAtura carc exist6 intre duritatea superficiald a betonului exprimatd cu ajutorul indicelui de recul qi rezisten{a sa la compresiune . Astfel se poate aprecia rezistenfa betonului prin mdsurarea reculului unui sistem mobil la impactul cu o suprafald de beton. sE suprafelele betonului sd fie perfect plane 9i netede. ln ceea ce privegte omogenitatea 9i calitatea.care se determini calrtatea betonului trebuie sd fie de maxim 400 cm" 9i de minim 100 cm-.Sisteme gi aparaturi pentru diagnosticarea structurilor 41 Func{ie de tipul aparatului se stabilesc curbe de etalonare care fac legdtura dintre cele doud mlrimi. suprafafa unei zone de incercare pentru. numdrul punctelor de incercare necesar pentru stabilirea rezistenlei betonului intr-o singurd zond trebuie sd corespundd la cel pulin 5 m6surdtori corecte. cuprindd regiunile puternic solicitate precum 9i porfiunile bdnuite a fi cu rezistenfe scdzute.3. Grosimea stratului cu sclerometrul stnt reprezentative este de circa 3 cm de la suprafata incercatd.utilizdnd un element din beton etalon.2 Metoda reculului Metoda reculului este bazatd pe energia restituit[ in momentul impactului dintre doud corpuri. Aparatul cu care se efectueazd incetcarea se nume$te sclerometru. betonul din zona de incercare sE fie cit mai rcprezentativ pentru intregul element.

SDS COMPAI. fie menfinut perfect perpendicular pe ix. avdnd in vedere: . punctele de lncercare se vor alege astfel inc6t sE se evite suprafelele cu agregate mari.ta nu trebuie sd fie umedi. viii. 3.IY [4]. In fig. suprafa.proiectului .8 Sclerometru Schmidt. gi gdurile vizibile la suprafaf5.Reabilitarea constructiilor vii.1 Extragerea carotelor F.4. - aceste zone se stabilesc pebaza. Pentru determinarea rezisten{ei betoanelor cu alte caracteristici decit cele ale betonului etalon se vor aplica coeficienti de corec.31. sclerometrul kebuie sd suprafala de incercat.3.8 se prezinta fotografia unui sclerometru pentru mSsurarea rezistenfelor betonului prin metoda reculului. s[ nu intersecteze amdturi sau pe baza m[surEtorilor nedistnrctive cu ajutorul pahomefiului..3.4 DETERMINAREA REZISTENTEI BETOI\IT]LUI PRIN INCERCARI DISTRUCTIVE PE CAROTE 3. Fig.tie 12.tiei gi de importanla ei.rl exfragerii carotelor gradul de din elementele de construcfie se stabilegte funclie de avariere al conskuc. peste 7 mm.

din zona de extracfie. d"uro.a fi incercatd distructiv trebuie sd fie ( h"-ota ( 2' d" ro.a -2. . pentru care se recomandd respectarea condiliei: d"_o.5) . m[suratd in -3 centimetri.otelor dinzona cu defecte locale poate fi utilizatdnumai la precizarca caracteristicilor defectului examinat . extragerea caf. Golul produs prin forare se va umple cu un material adecvat pentru a se reface capacitatea portant[ a sec{iunii sl6bite. apreciate de expert. pentru care se precotizeazd d. (3.*"e (3.7) 9i Dacd suprafe{ele de capdt ale carotei nu rezultd din tiiere plane perpendiculare pe generatoare. polizarea suprafelelor de capit sub un jet de apd (in cazul deniveldrilor de maxim 2-3 mm).o.Sisteme gi aparaturi pentru diagnosticarea structurilor 43 a a zonele de extracfie sd fie reprezentative pentru elementul examinat.carotele astfel ob{inute nu pot fi folosite la determinarea rezistentei betonului din elementul examinat. . distanla dintre armdturi (a). Inilfimea carotei care unneazd a cuprinsi intre urmdtoarele limite: d"u.u.u-a ) (3"'4)' dmaximalagregatului (3. dupd extracJie se vor efectua remedieri prin: .6) La extragere se vor lua in considerare rezervele de rezistenfd gi nivelul de solicitare al secfiunii. dimensiunea maximd respectarea relaliei: a agregatului. tiierea suprafelelor din extremitdli cu cufite diamantate sub un jet de apd. Diametrul d al carotei depinde de urm6toarele: .e s g - du*ato.

2 Numirul qi condifiile de pistrare a carotelor Numdrul carotelor extrase pentru urmdtoarele criterii: o structurd va fi ales in func{ie de i. amploarea avariilor produse. La stabilirea numdrului carotelor se va fine seama gi de necesitatea oblinerii unui volum suficient de informalii. pasti de sulf cu sau fdrd adaos de negru de fum) care sd indeplineascd urmdtoarele conditii: - grosimea maximd de I cm.3 Incercarea Ia compresiune a carotelor Rezistenla obfinutd la presd prin incercarea directr a unei carote nu reprezintd rezistenfa betonului la compresiune datoritd unnditorilor factori: . variafiile locale ale calitdlii betonului de la element la element gi in interiorul aceluiagi element. mortar de ciment. modul de solicitare a elementului. iar cu cel putn 24 de ore inainte de incercare carotele trebuie scoase din apd gi pdstrate in aer la aceeagi temperaturd. 3. completarea zonelor de capdt cu un liant de adaos (mortar epoxidic. vitezd mare de intirire. ii.4. aderenfd bund labeton. iv. se recomandd prstrarea epruvetelor de la tdiere pdnd la lncercare in apd la temperatura de 20-25o c.Reabilitarea constructiilor . iii. rezistenfa la compresiune apropiatd sau mai mare betonului din carotd. ca cea a 3. modulul de elasticitate apropiat sau rnai mare ca cel al betonurui din carot6. pentru condi{ionare. numdrul elementelor examinate.4.

dimensiunile carotei.Sisteme gi aparaturl pentru diagnosticarea structurilor 45 . ii. . . . iv. direcfia de extragere a carotei fa!6 de direclia de turnare a betonului. . indicarea elementului din care a fost extrasd carota. rezistenla la compresiune mdsuratd direct pe carotS. Rezultatele incercdrilor se consemneazd intr-un buletin de anaLizd care trebuie sd conlind: i. procedeul utilizat Larealizarea planeitilii suprafelelor. vii. diametrul carotei. iii.ale a carotei stat de beton adiacent suprafelelor de capdt ale carotei. sublirimea carotei mdsuratd prin raportul hurota/4u-ta. degmdarea unui existenfa. vi. . clasa gi v6rsta betonului incercat. degradarea unui strat de beton adiacent suprafefei later. eventual. a unui strat intermediar intre platanele presei 9i caroti cu proprietdli diferite de ale betonului. . xi. rezisten{ele oblinute dupd corecfii pe fiecare epruvetS. datoritd operaliei de carotare. ix. diametrul viii. modul de prelucrare a suprafefelor de capdt. date despre skucturd. v. numlrul. valorile coeficien{ilor de corecfie a rezistenfei. qi orientarea barelor gdsite in carotd. raportul dintre indllimea carotei gi diametrul ei. straturile degradate de la extremitdli. . natura stratului de egalizare folosit (dacd este cazti). Rezistenfa la compresiune determinatd pe carote trebuie corectatd tindnd seama de urmdtorii factori: . x.

Reabilitarea construcfiilor xii.2).C. xiii.oa (3.a (3. iar in cele doud exhemitafi se dispune emi{dtorul gi respectiv receptorul.8) iar in cazuri excepfionale se admite: h.'^. se determind cu rela{ia: unde: L fL yo g CL - D o (3.ora )4.hcu.4.4.10) este lungimea epruvetei.".d"*o. concluzii asupra incercdrilor.9) cazul metodelor de rezonanld longitudinald epruveta se {rxeazd la mijlocul lungimii.ltatelor incercdrilor.ota . 3.". frecvenla fundamentald longitudinald. In Modulul de elasticitate dinamic E6 al betonului 1/ Ea=4'v'f:. factorul de corecfie al lui Bancroft egal aproximativ cu I pentrui dca. Dimensiunile epruvetelor utilizate pentru determinatrea constantelor elastodinamice prin metoda nedistuctivd a rezonanfei trebuie sr indeplineascd condifia (3. accelerafia gravitalionald. greutatea specificd a betonului.8): h. 3.a ) 3. prelucrarea statisticd a rez:u.uro.ota <0. Determinarea constantelor elastice ale betonulul pe carote se face cu ajutorul metodelor de rezonanld longitudinald gi a metodelor ulhasonice (pct.d.4 Incercarea nedistructivi a carotelor Incercarea nedistructivd a carotelor este necesard pentru determinarea constantelor elastice ale betonului gi verificarea sau determinarea corelafiei dintre parametrii utiliza[i la incercdrile nedistructive.

ii. Practic acestd problemd se pune diferit. 3. pentru a caracteriza cantitativ gi calitativ un proces oscilant. iii. functie de scopul studiului la vibrafii: i. determinafea experimentald a rdspunsului sistemului existentd gi compararea acestuia cu un etalon.5.t*ediul mediului de rezemafe care.Sisteme gi aparaturii pentru diagnosticarea structurilor 47 3. Ia construclii. APARATURA SI PROCEDEE Vibrafia unui sistem (construclie. ceea ce este specific unui laborator. directe. fig. cdnd ac{iunea se aplicd din exterior.a. In analiza experimentald a vibraliilor trebuie fdcutd corela{ia dintre acfiune gi rlspuns prin intermediul sistemului studiat. situalie in care transmisia vibraliilor la sistem se face prio iot. Acestb corelalie presupune determinarea unor parametri cantitativi gi calitativi care sd poatd defini 9i caracterizaatdt acliunea cdt gi reacfiunea [6]. dispozitive gi aparate care sd producd o ac{iune vibratorie. funda{ie de maqini sau utilaj) poate fi produsA de acliuni perhrrbatoare interne. determinarea caracteristicilor sistemului sau identificarea sa prin introducerea unor acliuni cunoscute 9i analizarca rdspunsului acestuia.5 METODE DE MASURARE A VIBRATIILOR. . la o acfiune detemrinarea experimentald a parametrilor cwe caracteitzeaz6 acliunea gi compararea printr-un calcul analitic cu rdspunsul sistemului. sau de acJiuni perturbatoare externe.1 Sisteme gi procedee de acfionare Acliunile dinamice pot fi clasificate funclie de modul de aplicare in [7]: i. 3. sunt necesare o serie de utilaje. avdnd ca punct de sprijin un punct fix. este terenul de fundare iar la utilaje - elementul de construc{ie. sl capteze rispunsul sistemului 9i s[ prelucreze informaliile obfinute.9. cum este cazul organelor de ma$ini in mi$care cu fezemare directd pe sistem.

a.a Generatoare mecanice Generatoarele mecanice pot fi cu ac{ionare direct6. a. 3. b. 3. 3. 3. electromagnetice etc. pe principiul bielei. Dispozitivele de producere a acgiunilor dinamice mai poarti denumirea de generatoare de vibralii sau vibratoare.5. amplasate pe sistemul oscilant. Producerea acliunilor dinamice se poate realizaprin mai multe procedee. Fig. motoare electrice de curent continuu cu turafie variabild sau . 3.li. acfionare directd.a gi cu male inertiale in rotalie fig. Pentru producerea migcdrilor de rota{ie.9 Modud de acfionare in regim dinamic.1 1.9. acfionare indirectd sau iner-tiali motoare hidraulice.b. cu ajutonrl unor sisteme mecanice. fig.1.b. 3. cu masi inerliald in translafie fig.10. cdnd actiunea este generatd de forfe de inerlie ale unor mase in migcare. sau indirectd. b. pneumatice. fig. la generatoarele mecanice se utlhzeazd.48 Reabilitarea construcf iilor indirecte sau inerliale.

x1q (3. forfa dinamicd F(t) este rezultatul migc6rii unei mase gi este in funcfie de acceleralia acesteia: F(q=*'a1r.13) i(t)=12. realizate prin intermediul unui resort cu rigiditatea f. .10.11) in care: unde: x(t)=X'sin(ot) X o t este amplitudinea miqc[rii (a sistemului bield manivel6).an RIGIDITATEA K Fig.lz) . 3.Sisteme qi aparaturi pentru diagnosticarea structurilor 49 F(q+. este datb de relafia: F(t) = ti'Y1.pulsalia migcdrii de rotafie.14) Amplitudinea migcdrii X(t). (3. iar acelerafia este: (3..timpul. este in funcfie de pozilia masei fa16 . Generator mecanic cu acfionare directdForla dinamicd F(t) in cazul unei acfion[ri directe. in cazul generatoarelor mecanice cu mase inetiale care se rotesc in sensuri opuse. Q. In cazul aclionlrii indirecte.

ne clndpazilia maselor este pe axa ce unegte centrele de rotalie iar maximul in pozilia p erp endiculard pe aceasta. pe pozi[ia maselor in timpul migcirii de rotalie. Astfel minimul forlei se obf.b. 3. b. o servovalv[ cu butelii de azotcompensatoare gi o pomp[ de ulei. .3.Reabilitarea constructiilor de centrul de rotalie r. cu masa ine4iald Fig.b Generatoare hidraulice Generatoarele hidraulice sunt cu acfonare directi produce gi migcdri aleatoare. a. 3. fig. de tipul celor seismice.e In fig.5. iar fo4a dinamic6 este suma fo4elor produse de cele doud mase ?n migcare. 3. 3.1. un asffel de generator sav actuator se compune F(tF2mr af os(rot) H m r crf coslcoq mr cot b.12 se preztntL fotografia unui generator inergial utilizat la testarea podurilor. Funclionarea acestui sistem sebazeazd. Servovalva este aclionatii electric prin intermediul unui calculatorpe baza unui program stabilit. in fansla. cu masa inerfiald in rotaf. In principiu.13 se prezrnthfotografia unui astfel de sistem de aclionare. gi au avantajul cd pot dintr-un cilindru hidraulic. In fig.11 Generatoare mecanice cu a{ionare indirecti.tie.11.

1. dup6 o lege oafecare.Sisteme qi aparaturi pentru diagnosticarea structurilor 5l Fig.c Generatoare electrodinamice Generatoarele electrodinamice sunt construite pe principiul difuzorului' In fig' 3. Fig. Migcarea bobinei. datoritl cdmpului magnetic.14 este prezentat schematic un astfel de generator' care este compus dintrun elecfiomagnet alimentat cu curent continuu qi o bobini alimentat6 de la un oscilator de pgtere.. poate fi sinusoidall sau.5.13 Generator (actuator) hidraulic produs de MTS [8]. flrncfie de alimentarea oscilatorului' .12 Generator inerfial.3. 3. 3.

ir .2 fi '11 . 3. vitezele gi accelerafiile de pe diferite diiecgii sau prin starea de tensiuni gi deformalii a materialului din punctul respectiv. cu aclionare electrodinamic.:1 ...14 Generator electrodinamic de vibrafii.a.'{ ji . 3. In fig 3.? *3 i: I "$ :r & '.15 Generator electrodinamic produs de MB Dynamics [9]. 3. rl Fig.. .T t In timpul unei miqcdri vibratorii a unui sistem.<) Reatrilitarea construcf iilor MEMBRAMELASTICA SISTEMULACNONAT Fig. . Generatoarele electrodinamice pot indirect[.5.& 'i '. :* 'lrlid :u .d Traductori gi captori pentru mlsurarea vibrafiilor . orice punct al acestuia poate ft caractetizat prin deplaslrile.* .15 este prezentat un fi utilizate atAt cu actionare directd c6t qi generator ds i* { .:.

fixati pe un suport.16 Traductor electric rezistiv. vibralia puncfului material se caracterizeazd printr-o varialie a energiei mecanice. rezultdnd traductori parametric i.3.Sisteme gi aparaturi pentru diagnosticarea structurilor 53 De fapt.17. 3.2. .a Traductori electrici rezistivi Traductorii electrici rezistivi sunt traductori parametrici care transformd variafia energiei mecanice in variagia rezistenlei electrice.5. care poate fi preluati prin intermediul unor captori gi convertitd de traductori intr-o form[ de energie mdsurabil[ (de obicei energia electrici). Varialia energiei mecanice poate fi reprezentati gi prin varialia energiei electrice. fig. Fig. 3. astfel de traductori purtAnd denumirea de alti traducto ri energetic i sau generato ri. Traductorii sunt dispozitive in care are loc conversia energiei mecanice in formd de energie. Transformarea se poate face direct din energie mecanic[ in energie electricl. 3.17 Traductor electric rezistiv tridirecgional produs de Vishay [10]. Tradnctorii tensometrici rezistivi sunt formafi dintr-o gril| realizatl" dintr-un aliaj special . ceea ce corespunde in final unei varialii de curent.16 qi fis. 3. Fig.ce reprezintl rezistenfa .

18.5. . atunci variafia rezistenlei unei grile de o anumiti formd gi dimensiune a unui traductor poate fi scrisd sub forma: AR=R. .54 Reabilitarea construc(iilor Plecdnd de la faptul ci rezistenfa unui fir este: *=e. iar deformaliile specifice care pot fi mlsurate ajung p6nd la 21%. .lungimea.constanta traductorului (se line seama de material.1s) care: p este rezistivitatea. Pentru un astfel de traductor inductan{a bobinei este direct proporfionald cu addncimea de pdtrundere I a miezului.b Traductori inductivi Traductorii inductivi fac parte din categoria traductorilor parametrici qi se bazeazd pe transformarea varialiei unei migcdri intr-o variafie a inductanlei Z a unui circuit alimentat in curent continuu. de aceea traductorul poate fi utilizat qi la mdsurdtorile unde se inregistreazd deplasdri mari. suport etc. Pentru mdsurarea varia{iei rezistenlei 4R a unui traductor eleckic rezistiv. La mdsurdtori in regim dinamic. 3.* in (3. se lutilizeazd frecvent traductorii inductivi cu miez variabil.2. 3.k (3. I S .e. fig. forma qi dimensiunile grilei.aria. Rezistenlele traductorilor sunt cuprinse in mod curent intre 120 gi 1000 Cf. ca urmare a unei deformalii specifice q se utilizeazdpuntea Wheastone.16) unde: r k este deformaf ia specificd.) care este indicatii de producdtor.

sunt traductori energetici proprietatea unor materiale . 3.18 Traductor inductiv cu miez variabil.17) In domeniul m[surlrii vibra{iilor.19. Pentru acfiuni statice.3. a cdrui deformatie .ca unnare a unei acfiuni exterioare . 3.5.5.naturale sau ceramice electricd cdnd sunt supuse unei acfiuni mecanice.2. 3. fig.Sisteme gi aparaturtr pentru diagnosticarea structurilor f.c Traductori piezoelectrici Traductorii piezoelectrici.P. 3.5. se utilizeazd in mod curent captori pentru mdsurarea forlelor. 3.a Captori de fo45 Astfel de captori au in componen{a lor un corp elastic cu comportare perfect liniar6. . Relalia intre sarcina electricd 4 $i actiunea exterioard P este de forma: q:k'P unde k este constanta piezoelectricd a cristalului. 9i se bazeazd pe - de a produce o sarcind Efectul piezoelectric a fost descoperit de Pierre and Jacques Curie in 1880 9i a cdpdtat aplicabilitate abia dupd 1950 cdnd W.este transformatd cu ajutorul unui traductor intr-o mdrime analogd care poate fi ugor mdsuratd. Kistler a inventat principiile amplificirii sarcinii electrice [1 1].3 Captori (3.! Fig. deplas drilor Si acceleraliilor. pot fi utilizafi 9i captori cu traductori mecanici de deplasare de tipul microcomparatoarelor.

20. ii.3.5. 3. 3. Ia ac{iuni dinamice. captori cu punct fix.20 Captor seismic.3. la care vibralia este mbsuratd in raport cu un punct imobil (traductori inductivi). captori seismici. majoritatea captorilor de fo46 utilizrnzA taductori elecfiici rezistivi. 3. un amortizor qi un traductor. un resort.b Captori pentru vibrafii Captorii pentru m[surarea vibraliilor se impart in doud categorii: i. fig. xr(t) = xrsin(ot-O) -f xo(t) = Xosin{et) Fig. -f .56 Reabilitarea constrncf iilor Fig.19 Captor de forfd gi traductor mecanic. care funcfioneazdpe principilrl unui sistem oscilant cu un grad de libertate dinamicb format dintr-o mas6. inductivi saupiezoelectrici lamdsurareadeformafei corpului elastic.

Fn/2. Captorii seismici fiind sisteme cu un grad de libertate dinamicd. = p2.pulsafia proprie a captorului seismic.amplitudinea oscila{iei. e > co (captor de viteze sau deplasiri): in care X. 0 = co (frecvenfmetru): captorul dd un rdspuns ln amplitudine inaltd gi corespunde domeniului frecvenfmetrelor.. II.18) este defazajul dintre migcarea suportului x'(t) qi cea a masei aparatului seismic x. 0 S co (captor de accelerafii): in care X. 3.pulsalia oscila{iei.fracliunea de amortizare critic6.re) X. este amplitudinea masei seismice. e . deplasarea suportului este aceeagi cu a masei daq defazatd cu 7t. adicd m6soarS o mdrime proporfionald cu acceleralia.Sisteme gi aparaturii pentru diagnosticarea structurilor 57 Migcarea masei aparatului seismic este dati de relafia: x. frU.. In fig. e ./Xo 0. qip (fig. o . Sensibilitatea aparatului atinge 350V/nrls.sin(0t-@) unde @ (3. deci. [2].(t) = X.Xo.1S) dintre X. . @=ri.IgQ=-(D l-p- eztu (3. ceea ce face posibild m[surarea sau inregistrarea unor vibralii de foarte mic[ intensitate. = Xo. se poate scrie: Xt= xo iar: p' (1-p')'+46'p' p=.005 . $i. aparatul Reprezent6nd rela{ia (3.21) pentru E:0. m.5 se definesc urmdtoarele domenii: I.(t). ceea ce inseamn[ cd masa seismicd va rdmdne fix[ gi suportul se migc6. Xe .22 cu este prezentatd fotografia seismometrului SS-1 Ranger ajutorul cdruia se pot mdsura vitezele unei migcdri vibratorii.3..

.0 r 2. robustelii gi domeniului de lucru in frecvenld mare.5 3.24 este prezen[at un accelerometru produs de MVI Technologies Group.0 Fi5.3. 3. l8]. USA [4].58 Reabilitarea construcf iilor F0. Majoritatea accelerometrelor moderne funcfioneazl.3. iar in fotografia din ftg.3s 6=0.23. fig.zo E=0.0 E 0 r 1. Cele mai utilizate captoare pentru vibrafii sunt accelerometrele. pe principiul captorilor seismici cu traductor piezoelectric [3.0s 6=o.22 Seismometru SS-1 Ranger [12].50 0. in principal datoriti greut6fii lor mici.to E=o.

in care se observd zona in care acceleralia este constant[ gi care reprezinti acest domeniu. 3. astfel inc0t acceleratia si nu depind5 de frecvenp.3.25 se prezintl o curbl de etalonare penhu accelera{ii. DSTORSIIJT{I # tr DISTOFIISIUNI { il/ a $ FFECI/ENIA Fig. La alegereaunui acceleromeku.24 Accelerometru DA 120 [14].23 Accelerometru cu taductor piezoelectric. cel mai important parametru este domeniul de lucru. 3.Sisteme gi aparaturtr pentru diagnosticarea structurilor 59 SURUB DE TENSIONARE CABLU + . SUPORT Fig. 3. ht fig. .25 Curba de r-aspuns in frecven!5 unui acceleromeku. - Fig.

60

Reabilitarea construc{iilor

3.5.4 Aparatura pentru captarea gi prelucrarea

informafiei

3.5.4.a Conversia analog-numericl

La iegirea dintr-un captor se obline varia{ia unei mirimi electrice, a cdrei
amplitudine este proporfionald cu mdrimea ce se misoard. Pentru a putea fi mdsurat gi prelucrat, semnalul este amplificat gi apoi preluat de un convertor analog-numeric (centrald de achizifie date) gi inregistrat pe calculator, fig. 3.26. Pe baza unui program specializat semnalul numeric poate fi prelucrat gi reprezentat.

1.

Captor

2.
J.

Amplificator
Centrala de achizitie date -convertor analog-numeric.

4. 5.

Calculator

Program penfu captarea gi prelucrarea a semnalelor.

Fig.3.26 Sistemul de captare gi prelucrare

a datelor.

Convertorii analog-digitali (AlD) sunt folosili pentru conversia unui semnal analogic intr-o succesiune de numere exprimate sub formd digitald reprezentdnd valoarea instantanee a semnalului la intervale discrete de timp prestabilite. In anumite condigii este posibil sr se obgin[ semnalul original, analogic, prin procesul reversibil folosind un convertor digital-analog (D/A). Incremenfii de timp sunt de obicei uniformi, reprezentdnd de exemplu o frecvenld de egantionare constantd,, frg. 3.27 .
Calitatea semnalului digital depinde de urmdtorii factori [6]: exactitatea intervalelor de egantionare,

. .

numdrul de bili utilizafi in reprezentarea digitali,

Sisteme gi aparaturi pentru diagnosticarea structurilor

6l

a a

liniaritatea amplificatorilor analogici pentru prelucrarea semnalului,
calitatea

filtrdrii semnalului inaintea conversiei A,/D.

UJ

z

d
P

f o ?

AA A/ln nn n

V\ IV
'lh

V

JV \'
TIMP

uJ

o = :)
ts

ilh

J (L

h'llrl ,.llll ilh .' rullr
'

.ilr,
b.

l['lf]llll'

['n'

I
TIMP

Fig.3.27 Semnal analogic (a.), semnal numeric sau digital (b.).

Penffu conversia multi-canal se obignuiegte s[ se foloseascl un singur convertor AID care face multiplexarea mai multor canale; in aceast6 situafie, chiar dac[ este posibil sd se compenseze decalajul in timp inhe canale, este de dorit s[ se foloseasc[ circuite de men{inere gi egantionare sincronizate care egantioneazd toate canalele simultan gi pentru conversia AID rcalizati
secvenfial. 3.5"4.b Prelucrdri ale mlsurXtorilor dinamice

Odatd ce semnalul

rcalizate digital. De exemplu, semnalele accelera{iilor pot fi integrate pentru a ob,tine viteza utilizdnd integrarea numericl directd in domeniul timp sau dacb se doregte,
corespunz6toafe, foarte multe operalii ulterioare pot

a fost ob,tinut in

formd digitall folosind filtre

fi

62

Reabilitarea construcf iilor

opera{ii in domeniul frecvenfd. Fiecare integrare corespunde unei impdrliri cujco a spectrului Fourier.

Analizorii FFT folosesc algoritmul FFT (transformata Fourier rapid6) pentru a calcula spectrele blocurilor de date. Algoritmul FFT este un mod ehcient de calcul al transformatei Fourier discrea (DFT). Aceasta este o aproximare finit5, discreti a transformatei integralei Fourier. Ecuafiile pentru DFT presupun semnale reale inregistrate in timp. Algoritnii rnr ap[ca in mod egal serii reale sau complexe ?n timp [6].

In fig.

3.28.a este reprezentat un semnal inregistrat cu ajutorul unui seismometru Ranger la fundalia unui turbogen.rutot gi spectrul Fourier rentltat, fig.3.28.b, I I 5].

b.

Fig. 3.28 Semnal inregistrat cu ajutorul unui seismometru (a.) gi analiza (spectrul) Fourier a lui (b.).

In mod normal. 1995. pentru semnale aleatorii stalionare sau tranzitorii...w. 1 966. Chapman & Hall. Cyril. Testing during concrete construction. by H. Berlin. Ultrasonic measurement for setting control of concrete. Pohl E. fi selectatd o scarS BIBLIOGRAFIE 1. Deutsche Bauinformation. 1990. Este dificil de dat reguli precise pentru alegerea ldlimii de bandd a filtrului. Stefanescu-Goinga A.. H.. Editura tehnic6. Tertea I. Determinarea rezistenlei betonului prin metode nedistruciive. 4. Reinhardt. ce . ceea ce implicfl utilizarea unui filtru. 198 1. Ed. Cluj-Napoca.Sisteme gi aparaturi pentru diagnosticarea structurilor 63 La o analizd in timp este important sA se aleagd o ldlime de bandd sau un domeniu de frecven!6.rneilali*i de bandd constantd pe o scarA finiari de frecvenld . 5. Onef T. London. Winden N. M. la reprezentarea unui spectru.corn/).ldfimea de bandd trebuie sd fie circa o cincime pdnd la o treime din domeniul minim de frecven{ d analizat. McGRAW-HILL. semnale periodice. 2.B. forma spectrului va h determinatd prin rezonan{e..concretendt. Bucureqti.Verificarea calitdlii construcfiilor de beton armat qi beton precomprimat. Priifung von Beton mit Ultraschall. Exemple de calcul. Fourth Edition.1979' SDS COMPANY (www. Editura Dacia. . dar se pot avea in vedere urmdtoarele: r o pentru semnale stalionare 9i in particular -contin componente discrete de frecvenfd spaliate egal.. este utilizatd frecven{e liniard impreund cu o 16!ime de bandd constantS' o scard de Pentru a acoperi un domeniu de frecvenle larg poate logaritmicd in frecvenle. shoc and vibration Handbook. se indicd utilizarea .ffebui sd fie aleasd aproximativ o treime din ldlimea de bandd a vdrfului de rezonant6 cel mai ingust. astfel incdt lflimea de bandd va.G. 3. 6.

.com/).com/GB/HTIWOVERFRM. gi Radeg. 10. Fetcu.measurementsgroup. com/pdfu iat_artic le s/patw_dynamicforce-2. U.. Vibra{ii mecanice.com/mg. Bucuregti. 9.. MB Dynamics innovates and delivers SOLUTIONS. Measurements Group (www. UT lagi. endevco. lucrari de laborator. Gh.. Ciongradi.Reabilitarea constructiilor Ciongradi I. M. 15.mbdynamics.htm). I. Budescu M. Severin C. Budescu. Stefan D.Gh. I 0dB-STEEL (www. Strat L. 1998.. 13. Vibration and Shock (www.htm) KISTLER (www. 18. Gh.T..HTM). Buzdugan. Editura Didacticd gi Pedagogi cd. ..uc{iilor. Ionescu C. 1989.. L. Ranger Seismometer.. 14. 7. 8. Patrick W.O I db. Acceleration Measurement (www. KINEMETRICS. 1982. SEISMOMETRUL SS-1.com). L. MTS (www. Atanasiu G. & . Dynamic Force.kistler..mts. pressure. ll.pdf). Asachi" Iagi.. t2. Albu.. M. USA. Analiza caracteristicilor dinamice de la CET Craiova. Dinamica constr..com/tech_theory.

Fig. iar materialul compus rezultat este creat in scopul oblinerii unor proprietdli care nu pot fi obtinute de oricare dintre componenfi lucrdnd individual.p*.t clard intre componente.l. a. fazadispersd (armdtura). interfafa Sistemele sunt definite drept compozite doar dacd proprietdfile fazelor individuale diferd substanfial in raport cu cele ale materialelor rezultate in urma asocierii.1 ASPECTN GENERALE 4.MATERIALE COMPO ZITE MODERNE PENTRU REABILITAREA STRUCTURILOR 4. cu interfafd de r. fazacontinud (matricea). Cele mai multe compozite au .1 Fazele sistemului compozit. Definirea unor materiale cu termenul general de compozite este bazati pe schimbarea sefimificativd a caractensticilor materialelor compozite A1a a. a componentelor inifiale.1.4. prin asocieteu u cel putin dou[ materiale chimic distincte.1 Definirea sistemelor compozite Progresul inregistrat in fabricarea materialelor compozite 9i anumite dezavantaje pe iare le prezintd solu{iile tradilionale de reabilitare structurald favoizeaz|. b. c.in prezent extinderea utilizdrii compozitelor cu matrice polimerici (CMP) la consolidarea structurilor de rezistenfd. frg. 4. Materialele compozite sunt sisteme multifazice obfinute pe cale artificiald.

pe ldngd precizarca fazelor constituente gi a proprietdfilor -acestora este necesard precizarea geometriei armdturii in ansamblul sistemului. iar matricea indeplinegte funcfiunile de proteclie gi transfer al eforturilor intre componentele portante.1. crt fibre. astfel cd proprietdfile nu i. proprietd{ile compozitelor sunt deierminate de caracteristicile fazelor componente.a Matricea urmdtoarele: Funcfiunile pe carc le indeplinegte matricea ?n ansamblul compozit sunt i.2. stabilegte forma definitivi compozit.66 Reabilitarea construcfiilor fost realizate pentru a obfine materiale cu proprietd{i mecanice superioare gi pentru a imbundtifi performan{ele acestora in condifii severe de solicitare. distribu{ia acestora gi interacfiunea dintre ele. 4. De aceea. La compozitele cu fibre continue se presupune ci armdtura este principalul component portant.1.4. in descrierea unui material compozit ca sistem. pot stabili prin adilionarea contribufiilor relative. Compozitele cuprind cel pu{in o fazddiscontinud (arm6turd) inglobatd lntr-o fazd continu[ (matrice). Piesa elementari a stratificatului compozit este lamela alcdtuitd dintr-un egantion de matrice gi fibre aranjate in modul in care aceste componente sunt dispuse in ansamblul produsului compozit. fig. in continuare se vor analiza doar aceste tipuri de materiale compozite. iar proprietifile armdturii sunt cel pufin de 5 ori mai ridicate decdt ale matricei Il].irta printr-o interacliune sinergeticd.2. fractiunea volumetricd de armdturd depdgind l0o/o. Intrucdt la consolidarea structurilor (de rezisten{d) se folosesc aproape exclusiv compozite din matrice polimerice armate cu fibre. Aceste proprietdfi se pot evalua prin sumarea contribufiilor fracfiunilor volumetrice ale fazelor sau pot ien. a produsu lui realizat din materialul . S-a constatat cd apar modificdri evidente ale proprietdlilor sistemelor multifazice dacE armarea se realizeazd.2 Rolul fazelor in stabilirea proprietiifitor materialelor compozite armate cu fibre 4.

.tea ortogonalS (feseture) ii. previne efectele corozive gi reduce efectele abraziunii fibrelor. impiedicd flambajul fibrelor deoarece fEr6 mediul continuu de suslinere laterald armltura nu este capabib sd preia eforturi de compresiune. frecare sau alte mecanisme de "fottrrilot conlucrare. viii. vi. Fig. . asigurd contribulia principald la stabilirea rezistentei qi rigidit[fii in direclie normald pe fibre. iii.e unidirec. iv. 4. . matricea constituie mediul de transmitere a eforturilor prin compozit astfel c[ la ruperea unei fibre reincdrcarea celorlalte se poate realiza prin contactul la interfa![. asigurl compatibilitatea termicd qi chimicd in raport cu materialul de armare. x. b. permite redistribuirea concentr[rilor de tensiuni gi deformatii evitdnd propagarea rapidd a fisurilor prin compozit. stabilegte continuitatea transversald dintre lamelele ansamblului stratificat. invelegte fibrele astfel incdt s[ le protej eze atdt in fazele de formare ale produsului cit qi pe durata de serviciu.ZAlcdtuirea lamelelor compozite armate cu fibre' u*u. vii. v. pdstreazd arm6turile la distanle corespunzdtoare transmiterii intre faze prin adeziune. armare cu re. ix.tional[..Materiale compozite moderne pentru reabilitarea structurilor 67 u.

4. cu excepfia compozitelor amrate .b Armdtura Ideile principale care trebuie relinute in legdturi cu folosirea fibrelor gi rolul acestora la armarea compozitelor polimerice se referE la: ' o csracteristicile unidimensionale ale fibrelor armdturii contribuie la cregterea rezisten{elor gi a constantelor elastice in principal dupd direcfia fibrelor.1. 4. degi unele contribu{ii "laterale" nu sunt e*"Lrs.c Interfata armdtur[-matrice o regiune de tranzilie cu o evolufie gradati a proprietd{ilor. cre$terea valorilor constantelor elastice gi a rezistenfelor compozifului este proporfionali cu fracliunea volumeticd de fibr6 dispusr paralel cu . rezistenfa gi modulul de elasticitate la intindere al compozitului cregte prin sporirea rigiditaFi relative a armdturii fafa de matrice. tn cazul unol anumite .. Interfafa fibrd-matrice este Analiza comportdrii gi a proprietdfilor unui material compozit polimeric utilizirii compozitelor polimerice in structurile Propriet5{ile compozitelor polimerice armate cu fibre (cpAF) sunt influen{ate in mod semnificativ de direcfia de solicitare. tritia ca o a Eeia fazd a compozitului. varia{ii reduse ale rezistenfelor individuale gi stabilitatea propriet6filo.1. directra efortului aplica! at6ta weme c6t mafricea polimericd asigurd fractiuni vorumetrice de fibr6 gi dispuneri geometrice ale armdturii. Legdtura se poate reariza pe cale chimicr sau prin ac{iunea forfelor intermoleculare. Transferul eforturilor la interfafa este posibil numai dacd intreiomponenti se realizeazd un contact molecular intim prin distan{e comparabile cu cele din materialul obignuit. gi proceselor care a} loc la regiunea de interfa{d fibrd-matrice. Regiunea de contact fibrd-matrice poate r.2.3 Probleme specifice inginereqti armat cu fibre nu se poate realizafird cunoagterea fenomrneio. invelirea corectii a fibrelor gi fansferul eforturilorinfre iomponente.1. iar cedarea la interfald este de multe ori criticr pentru caracteristicile fizico-mecanice ale sistemuiui multifazic. i1 timpul operatiunilor de manipulare gi punere in oper6. fibrele trebuie sd aibd caracteristici geometrice uniforme.68 Reabilitarea construcfiilor 4.2.[2].

Degi mai reduse decdt valorile in direclia longitudinald. elernent. CMP armate cu fibre au o capacitate superioar6 de amortizar e a vibraliilor.Materiale compozite moderne pentru reabilitarea structurilor 69 compozitele armate unidirecfional caracteristicile mecanice au valori maxime in direcfia fibrelor (longitudinala) gi minime in direcfie normald pe fibre (tansversal5). Proiectarea devine astfel un proces complex. acegtia pot fi ugor instruifi prin stagii reduse de pregdtire. Degradarea comportdrii mecanice a CMP se poate produce radia{iilor ultraviolete sau temperaturilor ridicate. de obicei existd pentru orice situalie de exploatare cdte un material compozit care ar putea fi utilizat acolo unde folosirea altor materiale structurale (conven{ionale) este contraindicatd. specifice produc{iei industriale de mas6. Totugi. O dependen{a unghiulard asemindtoare se observd gi la proprietitile termofizice (de exemplu coeficientul de dilatare termicd sau conductivitatea termicE etc). incluzdnd simultan etapele : material. In cazul executirii elementelor din CMP prin procedee manuale nu se cere o calificare pretenfioasd a lucrdtorilor. Ia Armarea bidirecfionald sau multidirecfionald a CMP echilibreazd valorile proprieti{ilor fizico-mecanice. la sistemele compozite existi posibilitatea de repartizare gi orientare a armdturii astfel incdt si rezulte un material compozit cu proprietdfi dirijate. cu fibre scurte disfribuite aleatoriu. Mecanismele de degradare gi cedare structurald ale stratificatelor din CMP diferi substanfial fafd de cele specifice metalelor. structurd compozitd. gi datoriti Produsele din CMP se pot realiza la standarde ridicate de precizie pentru un numdr redus de faze tehnologice in procese simple (manuale) sau automatizabile. Cele mai multe CMP sunt rezistente la ac{iunea agenfilor agresivi. Stratificatele alcdtuite din lamele compozite se degradeazi progresiv fiind evitatl cedarea totald instantanee. unele compozite polimerice absorb umiditatea atmosferic6 suferind modificdri dimensionale gi stdri de tensiuni suplimentare. acestea menfin avantajul unui raport favorabil rezistenfd/densitate sau modul de elasticitate/densitate. . De asemenea.

2Fibre din sticll Fibrele din sticld se utilizeazd extensiv la armarea matricelor polimerice. La unele CMP modulul de elasticitate la lntindere diferi de valoarea corespunzitoare la compresiune gi incovoiere. 4. de aceea pentru a obline o imagine realdacomportErii CMP sunt necesaf. Fibrele folosite la armarea CMP solicitate la intindere trebuie sd aibd rezistenle gi moduli de elasticitate cu valori mari. frac{iunea volumetricd gi orientarea acestora determini caracteristicile mecanice principale. Dependen{a de timp a relaliei efort-defomrafie se reflectd gi asupra rezistenfei la rupere. tenacitate bund gi cost redus. alungire la rupere gi durabilitate corespunzdtoare. De asemenea diametrele mai mici reduc posibilitatea de dezvoltare a defectelor de suprafa{6. Multe CMP sunt anizotrope.e incercdri la rupere prin fluaj. precum gi costul CMP. adicd rezistenfele gi modulii de deformafie elasticd la solicitdrile uzuale.2. fie datoritl intenliei producitorului de a le imbundti{i proprietd{ile pe o direc{ie (canl CMP armate unidirecfional sau cu {esdturi neechilibrate).2. Cele mai multe fibre au secfiunea transversald circulard. avdnd ca principale avantaje costul relativ redus gi rezistenfe mecanice . fie ca reztitat al operafiilor tehnologice de formare. astfel cd defomrafia specificd la un moment dat este determinati nu numai de eforturile aplicate instantaneu ci gi de infreaga istorie de tncdrcare a sistemului.70 Reabilitarea construcf iilor Proprietifile mecanice ale CMP la procentele reduse de annare sunt dependante de timp.2 FIBRE PENTRU ARMAREA COMPOZITELOR POLIMERICE 4.1 Aspecte generale Fibrele reprezintd constituentul cel mai important al compozitului intrucdt natura. Diametrele fibrelor trebuie sd fie suficient de mici pentru a asigura o suprafafd specificd mare de transfer a tensiunilor prin forfecare/aderenld cu masa de baz6. 4. acestea avdnd o comportare mai bund la interfafa cu matricea polimericd.

3 Fibre din carbon qi din grafit considerd Fibrele pe bazd de carbon se folosesc la armarea CMP cu performanle ridicate. Prin tratarea fibrelor cu un agent de cuplare se asigurd o regiune de interfald corespunzdtoare transferului dintre fazele componente ale compozitului cu makice polimericd.14 qtm) netorsionate. Rezistenfele mecanice ale compozrtelor armate cu fibre din sticld sunt influen{ate semnificativ de forma in care se folosegte materialul de armare. Aderenfa redusi necesitd folosirea unor agen{i de cuplare pentru tratarea suprafelei fibrelor.60 toroane.4. 4. Calitatea aderen{ei dintre fibra de sticll gi matricea polimericd afecteazd substanlial proprietilile mecanice ale compozitului $i rezistenta la acfiunea agresivb a mediului.. Principalele dezavantaje constau in valoarea mai redusd a modulului de elasticitate. Degi termenii "carbon" $i "grafit" se . caracteristici mecanice bune gi rezistenfd acceptabild la acfiunea agresivd a mediului dacl sunt protejate corespunzdtor.. Prezen\aapei la interfafd inrdutdlegte comportarea mecanicd a fibrelor prin addncirea microfisunlor de la suprafala armdturilor.2.Materiale compozite moderne pentru reabilitarea structurilor 7l convenabile. paralele gi grupate in 6.. frg. Pentru realizarea compozitelor cu matrice polimerice se pot utiliza fibre de stic16 de tip E sau S ale cdror proprietdfi fizico-mecanice principale sunt prezentate in tabelul 4. rezistenfa nesatisfdcdtoare la abraziune. I ..3. Totuqi se poate aprecia cd fibrele din sticld sunt armdturi convenabile deoarece au preful de cost scdzut. Rovingul unidirecfional este un ansamblu de filamente continue din sticld (cu diamekele d:8. Tesdturile bidirecfionale asigurd propriet[Ji echilibrate dup[ doud direcfii principale ortogonale. precum gi aderen{a necorespunzdtoare la matricea polimeric6 in prezenla apei. Fibrele din sticl[ se comportd liniar elastic pdnd la rupere.

In . Termenul "fibrd din grafit" se folosegte pentru a caracteriza fibrele cu un con{inut de carbon ce depdgegte 99% in timp ce "fibro din carbon" provine din material cu un confinut de carbon cuprins intre 80-95ok. carbon cu modul de elasticitate ridicat.3. Fibrele din carbon folosite la armarea CMP sunt compatibile cu multe matrice polimerice gi au stabilitate bund la temperaturi ridicate. pe mdsura cregterii modulului de elasticitate se reduce rezisten{a la tracfiune gi alungirea specificd la rupere.4. fr5. Atet fibrele din grafit cdt qi cele din carbon sunt rezistente la acfiuni agresive ale mediului inconjur[tor dar trebuie tratate pentru a fr'trdate" corespunzltor de matricele polimerice. in general.72 Reabilitarea construcf iilor interschimbabili. b. sticld E Aceste fibre au caracteristici mecanice avantajoase. sticld S. carbon cu rezistenfi ridicat[. Kevlar 49. Fibrele din carbon se comporti liniar elastic pdnd la rupere. existd unele diferen{e notabile at6t in modul de realizare a structurii fibrelor cdt gi in confinutul de carbon. d. Eo/o Fig. 4. Principalul dezavantal al acestor tipuri de fibre il reprezintd. iar ruperea este fragil6.3 Relafia tensiune-deformafie specific[ la fibrele utilizate la CMP [4]. c. costul incd relativ ridicat (de pdnd la l0 ori mai mare decdt al fibrelor din sticld D. e. a.

4.Materiale compozite moderne pentru reabilitarea structurilor 73 tabelul 4. Doud dintre tipurile de fibre aramidice sunt utilizate la armarea CMP: Kevlar 29 cu modulul de elasticitate cuprins intre 60-70 GPa Si Kevlar 49 cl valoare dubld a acestei caracteristici. 4. Fibrele din Kevlar sunt rezistente la majoritatea solventilor dar pot fi degradate de unii acizi gi alcalii puternice. Pe ldng6 rolul complex descris in cap.3 MATRICE POLIMERICE 4. Kevlar 149. afecteazd procesabilitatea gi proprietdfile generale ale compozitului. Caracteristicile tensiune/deformalie specificd pentru aceste tipuri de armdturi acoperd intervalul delimitat de fibrele din sticld gi fibrele din carbon. aceastd diferenfiere recomandd utilizarea lor in raport cu cerinfele specifice de rigiditate sau rezistenfd.I. Aceste materiale de armare au o tenacitate bune gi o comportare cvasiductild.4Fibre aramidice Fibrele aramidice sunt materiale organice la care lanfurile moleculare sunt aliniate gi rigidizate cu ajutorul inelelor aromatice legate prin pun{i de hidrogen. matricele indeplinesc func{iuni vitale in cadrul sistemelor compozite.1Aspecte generale Aga cum s-a men{ionat anterior. Fibrele aramidice sunt rezistente la ac{iunea focului gi se comportd bine la temperaturi ridicate. In prezent se utilizeazd pentru armare mai multe tipuri de fibre aramidice (Kevlar 29. Kevlar 69 Si Kevlar /00). 4. 4.3 se disting doud categorii de frbre din carbon: fibre din carbon cu modul de elasticitate ridicat gi fibre din carbon ctt rezistenld la tracliune mare.2. Kevlar 129.2 matricea unui sistem.1 sunt prezentate principalele propriet6fi fizico-mecanice ale fibrelor utilizate la armarea matricelor polimerice. Matricea are o influenfd decisivd asupra unor caracteristici mecanice (mai ales in direc{ie . $i aceste fibre au comportare liniar elasticd avdnd gi avantajul unei energii specifice de deforma{ie mai mare decdt la alte materiale de atmare. prin caracteristicile termofizice. Kevlar 49.3. inclusiv cele din carbon. Atdt din tabelul 4l citt gi din fig.

20 0.6 ridicati 240 62 124 175 Kevlar 29 Kevlar 49 2760 3620 3450 4.5 1.22 0.0 longitudinal 30 radial Polimerii reprezintd clasa de matrice cu cea mai largd utilizare la fabricarea compozitelor armate cu fibre. la forfecare gi compresiune). rezistenfd chimicd buni gi densitate redus6.2.35 0.-0.-1.35 oo 3.4 2.5 4580 2100 2800 2.. vdscozitatea gi reactivitatea cu fibrele.0 longitudinal 30 radial Kevlar 149 r440 -2. 3] e () .4 -2. influenfetnd alegerea procesului de fabricafie. Proprietdlile fizice gi chimice ale matricei. lucrabilitate bund.9 1..6.6 0. constantelor elastice gi temperaturilor de serviciu sunt factori carc limiteazd domeniul de utilizare.0 longitudinal 30 radial -2.1 2.= () b00 :'l o :ra t-< Coeficientul de dilatare termicd >6 (o/o) liniarl t3Ca vra (kdm') Sticld E Sticld S Carbon cu modul elastic ridicat Carbon cu rezistentd 2500 2500 1950 1750 1440 1440 (MPa) 3450 (GPa) 72"4 85.1 Proprieti{i fizico-mecanice ale unor tipuri de fibre pentru armarea compozitelor cu mahice polimericd [.9 EA . cum sunt temperaturile de intdrire sau topire. Tabelul 4.74 Reabilitarea construcf iilor transversald. .A *b Fg 0. Matricele polimerice se diferenfiazd in raport cu modul de comportare la temperaturi ridicate rezultdnd matrice polimerice termoplastice gi matrice polimerice termorigide.5 380 (l01"c) 5 E* o O 0"20 0. Pe de altd parte unele caracteristici cum sunt valorile reduse ale rezistentelor mecanice. De aceea matricea selectati pentru un sistem compozit trebuie sd find seama de ansamblul factorilor menf ionali.35 0.3 -0.9 -0./ Ng <i c) aO *9e -!Y '= Tipul frbrei I c) =.20 0.. Matricele polimerice au costuri convenabile..

Cele mai utilizate MPT la ob{inerea compozitelor armate cu fibre sunt rdginile epoxidice.3. copolimeri ai stirenului gi ai poliesterului nesaturat.1. poliesterice gi vinil esterice. Dupd constituirea re{elei de legdturi transversale polimerii termorigizi nu-gi pot modifica forma inifiald. dizolvate intr-un polimer nesaturat (de reguld stirenul). MPT au caracteristici bune de umectare a fibrelor.3.1. timpul de punere in operd mai indelungat 9i deformafii specifice la rupere mici. avdnd rezisten{a micd la impact 9i comportare pu{in ductili. Poliesterii nesaturali renlJtd din reacfia dintre acidul maleic Ai un glicol. pentru CMP sunt mai folosite matricele polimerice termorigide (MPT). o scurtl descriere a acestora fiind prezentatd in continuare.Materiale compozite moderne pentru reabilitarea structurilor 75 4. care nu se tnmoaie.2. Rdginile poliesterice de uz general devin. 4. Dezavantajele principale sunt: durata de stocare redus[. Poliesterii bazd se formeazd prin policondensarea anhidridelor ftalic6 gi maleicd cu propilen glicol. dupd intirire.3. 4. Dintre cele doud grupe de matrice polimerice.a Rbginile poliesterice R6ginile poliesterice sunt alcdtuite din poliesteri nesaturafi dizolva{i intr-un monomer polimerizabil.3. rezistenld la acliunea multor agenli chimici agresivi gi comportare corespunzdtoare la fluaj gi relaxarea eforturilor. dar la temperaturi ridicate se pot descompune. cu leg6turi covalente intre molecule.2 Tipuri de matrice polimerice termorigide utilizate la reabilitarea structurali 4. . Topirea gi solidificarea acestor polimeri sunt reversibile fiind posibild reformarea produselor sub acliunea temperaturii qi presiunii ridicate. stabilitate termicd bund.a Matrice polimerice termoplastice Astfel de matrice sunt realizate din polimeri const0nd din lanfuri moleculare liniare sau ramificate avdnd legdturi intramoleculare puternice dar slabe intermolecular.b Matrice polimerice termorigide Aceste matrice sunt alcdtuite din polimeri cu structurd reticulatd.

au proprietd{i mecanice gi chimice foarte bune. timpul de maturare mic costul acceptabil. Reacfia este exotermd gi insofitr de contracfia materialului la solidificare. con{indnd un numdr de grupfui epoxi. Rdginile epoxidice se proceseazi ugor. Proprietdtile rdginilor epoxidice ?ntdrite depind de compozifia chimicd a prepolimerului epoxi gi de condi{iile de intdrire. insofiti de ridicarea temperaturii. Raginile poliesterice au vdscozitatea redusd.2. 4. sunt mai flexibile gi au o tenacitate la rupere superioard valorilor similare de la riginile poliesterice. capabil sd elibereze radicali liberi la temperatura camerei. dacd este ini{iatd de un sistem catalitic.b Rdginile vinilesterice Ai Aceste tipuri de rdgini sunt rezultatul reacfiei dintre o rdgind epoxidicd gi un acid carboxilic nesaturat.2. Sunt comparabile cu riginile epoxidice in privinla rezistenlei chimice gi a rezistenfei la intindere. ln tabelul 4. 4.3. Reactia de formare este de polimerizare-adi1ie. Matricele vinilesterice au proprietdfi excelente de umectare a fibrelor gi aderenld foarte bund la fibrele din sticl6. Principalele dezavantaje ale rEginilor epoxidice sunt costul ridicat gi duratd de intdrire mare. fAfi produgi secundari.c Rdginile epoxidice Rnginile epoxidice sunt lichide organice cu greutate moleculari redus6.2 suntprecizate unele proprietdlifrzico-mecanice ale matricelor polimerice termorigide utilizate curent la compozitele armate cu fibre frecvent folosite la reabilitarea structurilor ingineresti. .3. au vdscozitatea gi viteza de maturare comparabile cu ale rdginilor poliesterice. Datoritd structurii chimice aceste rdgini au mai puline legdturi transversale.76 Reabilitarea construc{iilor Rdginile poliesterice reticuleazd tn urma reactiei de copolimeizarc cu un radical liber. contrac{ie redusd la tntdrire qi aderen{d bund la mai multe tipuri de fibre.

In cazul armarii cu fibre unidirecfionale gi fracfiunea volumetricd de fibr6 Y.0.0.36 .0.104 73 -81 Modulul de elasticitate la tractiune 2.130 vinil-estericd 1150 .1400 34.4.60 100 oc serviciu t7s 4.0.100 45-65 0. Elementele se oblin prin procedeele specifice fabricdrii produselor din materiale compozite cu materiale polimerice: pultrudere.39 Coeficientul de dilatare termicd lo9oc % 55 .15 50 -75 0.38 .40 0.35 .4 pRODUSE COMPO ZTTEPENTRU REABILITARE STRUCTURALA La consolidarea structurilor ingineregti se folosesc platbande qi membrane din CMP armate unidirecfional sau bidirectional.0.45 0.1300 55 .2 Proprietdlifizico-mecanicealeunormaficipolimerice termorigide PROPRIETATE Densitatea Rezistenfa la UM MATRICEA poliesterici 1200 .08 . adicd in directie transversald.5 epoxidic6 r200 .0.0 . procesare cu vacuumare Siprin contact l5f.ln direcfia normald pe fibre. . compozitele au modulul de elasticitate E7:45 GPa qi rezistenta la intindere longitudinald Rtf 1300 Wa.75 .14 .3.30 170 Absorblia apei Temperatura de 0.10 3.Materiale compozite moderne pentru reabilitarea structurilor 77 Tabelul4.1-3.39 2.5 Coeficientul lui Poisson 0.1 Compozitele polimerice armate cu fibre din sticli (CPAFS) au proprietdfi mecanice moderate.65.4.0.l3s0 kdrn' MPa GPa trac{iune . 4.15 .

e se ataqeazd. . Rezistenfa la compresiune mult mai redusd (230-Mpa) nu recomandd folosirea CPAFA la elementele supuse la compresiune sau in zona comprimatd a elementelor incovoiate.3 Compozitele polimerice armate cu fibre aramidice (CPAFA) unidirecfionale au densitate micd gi rezistenld la intindere cuprinsd intre 1200-1400 MPa. Compozitele stratificate armate cu !es6tur6 din fibrd din sticld au fracliunea volumetricd de fibrd aproximativ v70. Modulul de elasticitate al acestor compozite ?n direc{ie longitudinald este E1:75 Gpa iar in direcfie transversald E7:5 GPa. fascicule din fibre unidirecfionale. . fascicule din fibre unidirecfionale preimpregnate pentru infdgurare.0. de elementele consolidate cu ajutorul adezivilor. neimpregnate folosite pentru infdgurarea elementelor din materiale tradifionale. caf.70 au modulul de elasticitate la intindere E. iar modulul de elasticitate la intindere corespunzdtor acestui procent de armare este GPa. .40. .3 %.4.78 Reabilitarea construcliilor E1:87:14 modulul de elasticitate este E7:4 Gpa iar rezistenfa la intindere Rtr50-100 MPa. platbande prefabricate gi intdrite.65-0. Se apreciazd cd proprietd{ile mecanice ale cpAFA sunt cuprinse in intervalul limitat inferior de CPAFS gi superiorde CpAFC.1:1. cele mai uzuale produse compozite folosite in sistemele de consolidare sunt [7]: .2 Compozitele polimerice armate cu fibre din carbon (CPAFC) unidirecfionale cu matricea epoxidicd sau vinilestericd gi cu frac{iunea volumetricd v. fes[turibidirecfionale echilibrate. 4. platbande cu fibre unidirecfionale sau cu fesdturi neechilibrate. Prin pultrudere se obfin in prezent platbande gi membrane cu caracteristici geometrice gi mecanice uniforme [6].55-165 GPa. . 4.l.4. . platbande preimpregnate unidirecfionale. rezisten{a la intindere in direc{ie longitudinal| R11:2500-3000 Mpa gi alungirea specifici la rupere e7. in stare neintEritd.2-1. cu armdtura dirijatn preponderent pe direcfie longitudinald. neimpregnate.

iii. viii.Lln REABILITAnU STRUCTURALE CU MATERIALE COMPOZITE O comparalie directd intre solufiile de consolidare in care se folosesc platbande din CMP gi platbande din o{el conduce la urmdtoarele observafii. de aceea costul intre{inerii dupd instalare este mult mai redus. [6]: A. platbandele gi membranele din CMP au greutate proprie redusd 9i sunt ugor de transportat. frac{iunilor volumetrice de fibrd gi matrice. fiind posibildliwarea gi in rulouri. addugdnd valori mici la greutatea proprie. manipulat gi instalat. costul total al aplicdrii la platbandele din o{el 9i la cele compozite este aproape acelagi. ii. tn mod special tn cazul in toate situaliile in care existd agenfi corozivi gi lungimile necesare ale platbandelor depdg esc 8m soluliile cu platbandele din compozite polimerice armate cu fibre sunt mai economice. ix.5 PARTTCULARTTAII . nemagnetice 9i neconductive termic. i. vii. dar daci se considerd intreruperile in funcfionare gi costurile de intrefinere. v. platbandele compozite se pot proiecta gi realiza cu proprietdli prestabilite pe baza alegerii elementelor sistemului multifazic. elementele de consolidare din CMP se pot produce cu lungimi mari. platbandele compoZite sunt recomandate clorindrii betonului. . vi.Materiale compozite moderne pentru reabilitarea structurilor 79 4. economiile in cazul folosirii platbandelor compozite ajung pdnd la I8-20 %. Consolidarea cu platbande are avantajele: platbandele din CMP sunt mai pulin vulnerabile la acfiunea agresivd a agenlilor chimici. orientdrii fibrelor 9i procedeului de fabrica{ie. iv. CMP sunt izolatoarc electrice. reabilitarea structuralS nu necesitd decdt rareori $i pe durate minime intreruperea funcliondrii structurii aflate in procesul de consolidare.

- 4. E. CRC Press. platbandele compozite sunt mai vulnerabile la deteriordri cauzate de corpuri dure. mai ales cele din carbon. Rodopoulos. Isopescu D.. New York. pilakoutas. J. dar deteriordrile sunt localizate gi se pot repara u$or. Hollaway L. Univ. . K. 1994. . Philadelphi a. . dar manopera este mult mai ieftind iv. - . Secu Al. ii. Isopescu D. Principles of Composite Material Mechanics. Ed. Gibson R. Dezavantajele consoliddrii cu platbande din CMp: Din experienla existent[ pdni in prezent la solutiile de consolid are realizate se pot identifica urmdtoarele dezavantaje: i. Ed. 9 from "Failure Analysis of Industrial Composite Materialso'. sunt de 4-5 ori mai scumpe dec6t . Cambridge. McGraw Hill.Iagi.Structuri din materiale compozite gi asociate.diferenla dintre costuri se reduce pe mdsuri ce cregte volumul de activitate gi apar ofertanli noi. ofelul. McGraw Hill. 7.lggg. 1996. 2. New York. Decher E. .Polimer Composites for Civil and Structural engineering. Ed. 6. Tdranu N. 1999. la rupere dar existd fibrele. 5. materialele se comportd liniar elastic pdn6 pericolul unor ceddri fragile..M.2000.denivelirile pot conduce la inifierea unor forme de cedare cauzate de tensiunile locale de intindere normal[ pe platbande. Taylor and Francis.Strengthering of Reinforced concrete Structures (using Extemally-bonded FRp composites in Structural and Civil Engineering).80 Reabilitarea construcfiilor B..C.1992. Mechanics of Composite Materials. consolidarea cu platbande din cMp este sensibild la schimbdri bruqte ale sec{iunii elementelor consolidate . chapt. C. Gdoutos. BIBLIOGRAFIE l. iii. Tdranu N. Blackie Academic and professional. lagi.Composites as Strengthening Materials of concrete structures. Hollaway L. Glasgow. Jones R. Triantafillou T.B. Tehn... Leeming M.structures Made of composite Materials. Ed. . 1993.F. Vesper.

natura qi starea funda{iilor. . supraetajare. reducerea capacitd{ii portante a terenului de fundare. consolidare. ii. prin: * * . v. de canalizare gi de incdlzire. pe infiltra{ii de api pluvia16. nivelul apelor freatice. prin: lipsa mdsurilor de protec{ie pentru construc}iile fundate pdmEnturi sensibile la umezire. structura qi importanla clidirii. alegerea unui sistem de fundare neadecvat.a consolidarea infrastrucfurilor se va fine seama de urmitorii factori: natura terenului de fundare. Astfel interven{ia poate fi este cauzatd de: . - schimbareadestinaliei clidirii. lntre{inerea defectuoasd a instalaliilor de alimentare cu ap6. i. deficien{e de execufie: . . necesitatea menfinerii clddirii in stare de folosinfl.CONSOLIDAREA INFRASTRUCTURILOR 5. iii. . Pentru a putea aborda problema intervenliei la nivelul infrastructurii unei construclii este necesar in primul rdnd s5 fie cunoscuti caluza. nerespectarea cotei de fundare. aglesivitatea apelor subterane sau a terenului de fundare. iv.T ASPECTE GENERALE [. cregterea inc[rc5rilor asupra fundafiilor.

amenajdri necorespunzdtoare de subsoluri. mamelor gi calcarelor [1]. la clIdirile unde acestea nu au fost prevEzute. TIPURI DE DEGRADARI ALE FUNDATIILOR 5. ner€spectarea addncimii minime de inghe!. Acest proces de degradare lntilnit la fundaliile din piatrd naturald este accelerat de succesiunea fenomenelor de inghe!-dezghef qi de prezen{a sdrurilor din apa liber6.2. Majoritatea rocilor nu inregistreazd degraddri semnificative ca urmare a eroziunii. Principalele procedee de consolidare a infrastrucfurilor construcfiilor sunt sintetizate in tabelul 5. Dacr acesta este distrus gi indepdrtat prin alterare mecanicd qi dizolvare. .82 Reabilitarea construcf iilor - nerespectarea dimensiunilor fundaliilor din proiect. 5. Modific[rile aduse funda{iei gilsau terenului de fundare .ca etape necesare in consolidarea unei construcfii . r funcfionarea difbritelor magini mdresc gradul de indesare al nisipurilor.2. grupele de minerale dure rim6n aproape frri leg6turi intre ele. circulafia rutier[.1.pot crea situagii nedorite gi in acelapi timp defavorabile construc{iilor din imediata vecindtate. armituri lips[ (omise) sau necorespunz[tor dispuse. diminuarea capacitifii sisternului de fundare prin executarea de lucrdri subterane sau lucrdri in imediata lor vecinltate. cu excepfia gresiilor.1 Er oziunea fundafiilor din piatrtr Rezisten{a gi durabilitatea rocii este determinati de cantitatea gi distribufia nrineralului moale prezent in compozi{ia mineralogicd. tasEri ca unnare a efectele vibraliilor produse de: baterea pilofilor. s[pdturi incorecte. fbrd mlsuri corespunz[toare de protecf ie.

Consolidarea infrastructurilor 83 TABELUL 5.1 EXTINDEREA FUNDATIILOR EXISTENTE INTRODUCEREA DE PILOTI FORATI SAU MICROPILOTI CONSOLIDAREA TERENULUI DE FUNDARE PRIN INJECTARE CONSOLIDAREA TERENULUI ADIACENT PRIN PLANTATII SAU ALTE PROCEDEE .

1. 5. care se materializeazdprin exfolilri sau desprinderi cu suprafefe paralele cu latura exterioar[ nepiotejati hidrofug.3 Putrezirea infrastructurilor din lemn Infrastructurile din_ lemn au ca principal|. Factorii de care depind degradirile infrastructurilor din cdrimida atdt calitativ cdt qi cantitativ sunt: i. fig. au atagat un strat protector. iv' umiditatea naturali a terenului gi variagia acesteia ?n timp. Astfel.2 Mtrcinarea fundafiilor si perefilor de subsol din ctrrimidtr Cdrdmida este cel mai poros material folosit in executarea lucrlrilor de infrastructurl penq construclii. cauza a degraddrilor aparifia ciupercilor care se dezvoltd pebazamateriei lemnoase. 5. ln aceasti situalie problemele apar numai la perefii care. clima. num[rul de cicluri de inghef-dezghel. in ipecial de mortar de .4 Degradrri prin umezire clrlmidi a ce au ca liant varul sau argila infrastructurilor din piatrr gi ciment.2. ii. Fisurile continui cu deschideri mari pot distruge cirimida ?n totalitate. iar umiditatea lemnului de minim am 20oi cdt si o oxigenare semnificativ[ a zonei. Infrastructurile din lemn degradate prin putrezire sunt cele mai vulnerabile la atacul anumitor insecte ce distmg masa lemnoasi accelerdnd scdderea rezistenfei qi durabilitifii acestora [1]. vitezade ingheg din zona amplasamentului construcfiei. apa se infiltreazi ascendent in perefi p6nd c6nd ferefii de zidirie cu mortar de tip argili sau var absorb o cantitate importantd de api. Condiliile favorabite de dezvoltare a ciupercilor in infrastructurile din lemn presupun o temperahrri intre 0 gi 40oC. Radierele qi piloEii din lemn sunt frecvent supuse procesului de putrezire cdnd nivelul apei scade sub nivelul radierului. dupd un timp. iii.2.84 Reabilitarea construc{iilor 5. modifictnd balanla de umiditate creatd inilial gi obturdnd schimbul de aer cu exteriorul. Umiditatea terenului conduce la degrad5ri datorit6 succesiunii inghel-dezgh€f. 5.2.

NIVELUL INITIAL AL APEI SUBTERANE v NOUL NIVEL AL APEI SUBTERANE Fig.1 Putrezirea fundaliilor din lemn prin scEderea i. 5. construirea de noi obiective a implicat un volum important de lucrdri de drenaj qi/sau epuismente. nivelului apei subterane . Aceste siftialii se inregistreazl. . DegradSrile perelilor de ziddrie din zona imediat superioarl infrastructurilor din ziddrie de piatr[ pot suferi deteriordri importante de tipul exfolierilor qi desprinderilor straturilor de mortar d.Consolidarea infrastructurilor 85 gase$te zona unde schimburile de fluide cu exteriorul nu mai sunt impiedicate. .2.5.2.5. Iucrdri de asfaltare) amenajdri ale terenului pentru evacuarea rapid[ a apelor de giroire de I6ng[ eonstrucfie etc.5 Degradlri prin dezvoltarea unor tasiri suplimentare 5.a La sciderea nivelului apei subterane Tasirile apar ca ufinare a creqterii tensiunilor in terenul de fundare qi a modificdrii presiunii apei din pori. modernizarea sistematizdrii in zona construitd..rri. extinderea infrastructurilor pentru transporturi terestre au .atoritE cristalizlrii idrurilor din apa infiltrat6 sau dizolvdrii/hidratlrii mineralelor existente in rocile "o*pon. la clddire vechi la care cota terenul amenajat inifial cregte prin: . in zonele urbane.

5.2. au avut ca efect scdderea nivelului apei subterane gi ?n consecinli tasdri suplimentare la construclii existente. . 6.d La cregterea incdrcdrilor Construc{iile care au avut o comportare buni inifial pot prezenta degradiri datoritd tasirilor suplimentare induse de modificarea inclrcdrilor.b La terenuri cu capacitate portantd scdzutd Construcfiile realizate anterior dezvoltirii ingineriei construcliilor qi respectiv a ingineriei geotehnice nu au o dimensionare justificatd cantitativ pe baza unor studii geotehnice gi ca atare. 5. plantarea in intravilan a copacilor de tipul foioaselor. Degrad[rile sunt localizate in zonele care au suferittas[ri suplimentare (vezi frg. Intervenfiile asupra construcfiilor asociate acestei zone sunt de tipul consolid[rilor dar pot 4 gi radicale prin demolarea unora care nu mai pot fi recuperate. In aceste situa{ii.5. 5. unele dintre ele sunt fundate pe pdmdnturi cu capacitate portantd scdzut6. 5. conStrucfiile vecine rdmase sunt supuse unor deplasdri neuniforme de jos in sus prin decomprimarea parliall a terenului de fundare.e La demolarea construcfiilor invecinate in fiecare oraq exist[ o zon[ consideratd reprezentativd istoric Ai cultural pentru comunitatea actual6. In unele situa{ii pot apdrea probleme de stabilitate locald a infrastructurilor prin pierderea sprijinirilor laterale [ 1].c La terenuri cu stratificafie neuniforml in zona activd a funda{iilor La construcliile cu suprafalE mare in plan orizontal riscul de a funda pe o stratificafie neuniformd este sporit cu atdt mai mult cu cdt absenfa unor metode de investigare a terenului a fost o realitate acceptatd prin lipsa dezvoltdrii tehnologice specifice.2.2.5. 5. tasdrile fiind diferenfiate pe talpa funda{iei. degraddrile pornind de la infrastructurd qi de cele mai multe ori propagdndu-se la suprastructura [2].2.5.1).86 Reabilita rea construc{iilor obturat suprafele din ce in ce mai mari la tendinfa de infiltrare a apelor din precipitalii ca qi aparifia zonelor cu lucriri de galerii pentru metrou executate in trangee deschisd.

v. la reabilitarea urmhtoarele procedee: fundaSilor din piatrd. consolidarea prin injectare.2 Procedee de consolidare a f'undafiilor din piatrd. a.b. b. poats refacerea ziddriei de piaffi afectat5.Consolidarea infrastructu rilor 5.3. 5. 5.a gi pe pilaqtri. subzidirea prezentat6.S. c.2. iii.b. b. fi in unele caztti continuati prin . introducerea unor fundafii adiacente Subzidirea se face pe tronsoane tumate alternant (lungimea tronsoanelor va fi de 80-120 cm). de tipul celei din fig. ii. subzidire.5. introducerea unor fundagii adiacente.2.S.2. fixat[ prin conectori. unei fundafii sub fundafia existentd realizarcaunei cimdguieli armate. 5.3. Fig. Pe l6ng6 arm[turile dispuse transverial vor fi prev[zute qi armltrni longitudinale.a. introducerea frg.?n fig 5. fig. c.5. pe o fafi sau pe ambele jbfe ale fundagiei (pe toatd inilfimea fundaliei sau parfial). {rg. consolidarea terenului de fundare. cdmiguire. fig.c. cu_o ir{ectare prealabili a fisrnilor sau roshuilor dezgolite [3]. subzidirea poate fi realizard qi pe pilogi. iv.b.3 CONSOLIDAREA FUNDATIILOR DIN PIATRA In mod obiqnuit.a.2. fig. prin cftndguire sau prin torcretare. i.2. se pot utiliza (subzidire).

5. utilizate la consolidarea fundaliilor din piatr6. b.5. Fig. a.4 gi 5. Fixarea scoabelor in cazul gdurilor forate se poate face cu mortar injectat. b. conectarea se poate face in una din variantele indicate in fig.5. conectori incastrali . Conectarea cdrndquielilor la fimdalia existentd se face in mod obiqnuit cu scoabe bdtute in rosturi sau in giuri forate. @NECTORSTRAPUNS Fig.88 Reabilita rea construcf iilor a. ln cazul funda{iilor adiacente. pe pilo{i. a. conectori str[punqi. b.3 Subzidire cu descdrcare pe reazeme izolate.4 Procedee de cuplare a funda{iilor adiacente.5. pe pilaqtri.

Consolidarea infrastructu rilor

89

Fig.5.5 Procedee de cuplare a fundafiilor adiacente cu legituri sub fundafie.

Tehnologia privind injectarea fundagiilor din piatrd va practicatd la injectarea ziddriilor. La injectarea fundaliilor din piatrd se va avea in vedere c[:

fi

identicl cu

cea

. fisurile si nu fie prea fine gi sd permitd injectarea, . in fisuri sd nu fie m61 'argilos care influeirfeazd
mortarului de ciment,

priza gi intdrirea

. . .

mortarul introdus sd nu fie intr-un mediu de ape agresive sau ape in
miqcare,

fundaliile nu vor fi expuse la exces de cdldur6 sau de umiditate pe parcursul injectdrii, dac[ aceasta va fi realizatd pe bazd de mortar
de var,

dac[ funda{iile consolidate prin acest procedeu sunt expuse ciclurilor de inghef-dezghef, acestea vor fi protejate prin introducerea unor izolalii continue pe fafa exterioard.

5.4 CONSOLIDAREA FUNDATIILOR DIN BETOIY ARMAT

In general fundafiile din beton armat necesit[ consolidarea ca urmare

a

existenfei unor deficienge de execu{ie gi mai frecvent din cauza cregterii incdrcSrilor sau a degradSrii terenului de fundare.

90

Reabilita rea constructiilor

In mod obignuit la reabilitarea fundaliilor din beton armat se utilizeazl
procedeul introducerii unor fundalii adiacente, care preiau o parte din incdrcarea de pe funda{iile existente. Evident cd pi procedeele de cregtere a
capacitdgii terenului de fundare sunt practicate. In cazul fundaliilor continue se utilizeazd aceleagi sisteme ca qi in cazul fi.nda$ilor din piaffi, fig. 5.2.c ai d cu sistemele de conectare din fig.5.4 qi respectiv 5.5.

La fundafiile izolate se utilizeazi introducerea unui inel perimetral [4], care poate ajuta gi la creqterea capacitd{ii portante a terenului. Inelul poate lucra independent cu descdrcare pe fundafia existentd, fig.5.6.a sau, atunci cand acest lucru nu este posibil, prin cuplarea directd de baza stfilpilor, fig.5.6.b.

b.

Fig.5.6. Procedee de consolidare a fundafiilor izolate. a. inel perimetral la baza funda{iei, b. inel perirnetral cuplat debaza st6lpului Re{elele de grinzi se consolideazl fie prin introducerea unor fundalii izolate dac6 este cazul se transformd sistemul de fundare in radier general, fig.5.9.

in zona st6lpilor, frg.5.7, sau a unor grinzi suplimentare, fig.5.8, iar

La reabilitarea radierelor generale pe ginzi, atunci cdnd capacitatea portantd a grinzilor este diminuatd, se practici mdrirea capacitdlii grinzilor, prin procedeele utilizate in mod curent la consolidarea grinzilor. Se pot utiliza qi relele de grinzi din profile metalice legate de grinzile structurii existente.

Consolidarea infrastructurilor

91

Fig.5.7. Consolidarea retelelor de grinzi cu fundalii izolate
I

SUPLIfi/ENTARE

Fig.5.8 Consolidarea refelelor de grinzi cu grinzi suplimentare.

In unele situafii, la structurile la care perefii strucfurali au rezerve insemnate de capacitate protanti, se pot utiliza piloli care se cupleaz[ prin elemente din beton armat, sau profile metalice inglobate in beton, de fundafia existentd.

9 Consolidarea retelelor de grinzi cu radier general 5. Dacd pilofii sunt cu gol interior. a tipului de consolidare a infrastructurii unei anumite construc{ii. protejali exterior printr-un strat de 1.5 m.5 TIPURI DE PILOTI UTILIZATI LA CONSOLIDAREA INFRASTRUCTURILOR Dezvoltarea numeroaselor tehnologii de realiz.are a pilofilor face posibild o alegere optimizati pe baza condiliilor existente. in5lfimea miniml a subsolului. se creazd o bazd. Dacd pilotul nu ajunge intr-un strat de consistenld ridicatd. infingerea fiind ajutat5 gi de o subspdlare locall. lmbindrile tronsoanelor se oblin prin sudare. Mega-pilofii metalici se oblin prin introducerea in teren prin presare a unei conducte de secfiune pdtrat6. Pilolii metalici de secfiune circulard cu gol interior sau din profile metalice. Acegtia sunt introdugi prin batere ugoard lucrarea executendu-se din interior. Betonul se introduce prin pilot sub presiune.8 pm de rlqini epoxidicd impotriva coroziunii reprezint[ solulii avantajoase in lucririle de consolidare t1].lirgitd de beton simplu. sau dac6 stratul nu existd la cota dorit5. necesar[ aplicdrii tehnologiei fiind de 2. acegtia se betoneazh.5.92 Reabilitarea construcf iilor ! Fig. .

irnbinlrile sunt realizate astfel incdt sd preia in bune condilii momente incovoietoare. . Pilotul constd dintr-un tub metalic.tiunii. care se introduce prin forare in teren. 5. gi cle la fiecare in parte la terenul de fundare [l].6 CONSOLTDAREA FUNDATTTIOR PE PTLOTT inlocuirea parliald sau totald a unui num[r de piloli de lemn degrada{i prin putrezire cu piloli de beton sau de rnetal este dificil5. dupd care se rcalizeazd betonarea zonei de imbinare. Daci pilofii se dispun perimetral exterior fundafiei existente atunci se va crea o grindd de legSturd care si incorporeze atdt pilofii cAt qi corpul vechii fundalii. Pilofii Lindo se rocomandi in terenuri cu roci dure sau alte obstacole greu de depdgit prin soluliile obignuite. Aceasta se poate realiza numai prin decuparea unui gol gi introducerea pilotului prin fundalia existentl. Plasarea directi a pilo}ilor sub o fundafie existenti este mai dificili. prin care se verifici verticalitatea introducerii pilotului gi prin care aerul sau apa sub presiune pot ajuta la inainkrea acestuia in teren.Consolidarea infrastructu rilor 93 Pilo{ii Mega din beton armat introdugi prin batere sau pfesale au sectiunea pdtratd de circa 300 mm latura gi lungimea de segmentare de 1m. mai ales prin lipsa informaliilor privind dimensiunile. in tub ss injecteaz6 beton iar in centru se introduce un miez metalic cu dimensiunile variind intre 50 gi 100 mm. Corpul pilotului are o teav[ metalic[ inglobat[ in centrul sec. recuperabil. nurnirul qi dispunerea ?n ptran a pilofilor. ca de la o fllndafie pe piloEi superioard la o f.undagie pe pilo{i inferioard. de reguld prin sudarea unor pl6ci metalice situate la capetele fieclrui segnent. In mod curent astfel de pilofi sunt folosi{i la construcfii fundate pe terenuri din roci moi. transmiterea incdrc6rilor realizdndu-se in trepte. Transmiterea incdrc6rilor de la fundalia existentd la grupul de pilofi nou crea{i poate fi realizatd in mai multe variante. Tehnologia de realizare presupune decopertarea atdt interioarl cdt qi exterioarl a terenului din jurul funda]iei existente p6nd la cota tra care integritatea corpului pilc{ilor este evidentS. Unneazd ?ndephrtarea unor segrnente de pil*:t afeetate de putrezire qi introducerea unor segrnente noi din metal sau beton armat eu o irnbinare individuald (mai greu de realizat) sau cil o zon6 de transfer realizath tip placfl. Dupd ajungerea la coti.

7 CONSOLIDAREA TERENULU DE FUNDARE In mod curent consolidarea terenului de fundare va trebui s6 aibi in vedere [5]: . prin cimentare. . imbun6t[firea proprietdfilor mecanice ale terenului. stabilitilii terenului. . 5. m[rirea capacitifii portante asigurarea a terenului. . impermeabilizareaterenului. . . . .94 Reabilitarea construcfiilor Fig. prin impermiabilizare cu bitum. prin argilizarc.10 Consolidarea tundafiilorpe pilofi din lemn 5. . In mod curent la consolidarea terenului de fundare sunt utilizate urmatoarele proceduri de injectare: prin silicatare.

Fig.5. prmdnturile cu permeabilitatea pronun{atd crap5turi. cu ajutorul unor injectoare.5. gi cu o capacitate portantd miritl. oblindnd astfel mdrirea rezistenfei qi impermeabilizarea t6l. .7. - cu pori mari sau Introducerea soluliilor in pdrnant se face sub presiune. iar pentru asigurarea unei pdtrunderi uniforrne a solutiilor injectoarele se infig altemant. prin introducerea unei substan{e care leagr particulele qi umple porii cu un gel. plmdnturile lipsite de coeziune.1 Consolidarea terenului prin silicatizare Silicatizarea const[ in injectarea in pdmdnt a unei solufii de silicat de sodiu gi a unui electrolit. fig. 5. ' . Acest procedeu se utilizeazl la: . 1 1 Dispunerea zonelor injectate. care se intlreqte in timp. cele doud substanfe intrate ?n contact reacfioneazd qi produc un gel de silice. care leagr particulele solide gi se obline un teren coeziv.Consolidarea infrastructu rilor 95 Injectarea terenului se realizeazd. pimdnturile cu coeziune redusd.11. Silicatul de sodiu trebuie sd aibl o anumitr viscozitate pentru a putea intra in goluri pi pentru a nu fi spilat de solu{ia de electrolit. tn cazul procedeului succesiv. cu golurile colmatate.

pimAnturilebazaltice. Cimentarea se poate utiliza la pietriguri gi nisipuri unde golurile sunt suficient de mari pentru a l[sa particulele hidratate de ciment sd treac6. aflate in mod natural in p[mdnt gi conduce la precipitarea gelului de silice. Dimensiunile particulei hidratate de ciment este de circa 50p. 5. iar procedeul se poate aplica dacd valoarea absorbliei specifice a terenului depigegte valoarea 0. Prin dozarea cantitSlilor gi concentrafiilor soluliilor se poate modifica timpul de precipitare a gelului de silice. . de la cdteva minute la c6teva ore. .00 m/zi.1 gi 10 mlzi.2 Consolidarea terenului prin cimentare Cimentarea constd in injectarea sub presiune in golurile pdmdntului a unui lapte de ciment sau unui mortar fluid de ciment care reduce permeabi I itatea terenului gi cregte capacitatea portantd.7.96 Reabilitarea construcf iilor Silicatizarea cu doud solufii poate fi utilizatl in nisipuri gi pietriguri mErunte cu nisip cu coeficientul de permeabilitate2. .1 mm. iar pdmAntul care poate ft tratat trebuie sd aibd golurile de cel pufin 0. a Aceasti proceduri se aplicl in cazul pimdnturilor a cdror particule pot fi legate cu ciment. cu peffneabilitili cuprinse intre 0. golurile carstice. Silicatizarea nu este recomandl la: .7l. sau organici in caztrl nisipurilor gi pietriqurilor mirunte permeabile 14. la pdminturile cu ape subterane la care pH-ul este peste 9. Silicatizarea se poate realiza gi prin adaos de reactivi anorganici tn cazul nisipurilor fine pi a celor pr[foase. bolovdniguri. in pSmdnturile loessoide (confin carbonat sau sulfat de calciu) silicatul de sodiu intrd in reac{ie cu s[rurile solubile in ap5.8.00 .05 Vmin. ale ciror goluri nu sunt umplute cu material mirunt. pdminfurile imbibate cu produse petroliere. . . uleiuri sau rdqini.

a Prin adiugarea la injectare a unui coagulant (clorur5 de calciu. il colmate azd qi i I imperme abilizeazd. 5. in rocile cu numeroase goluri carstice. se grdbeqte cedarea apei din mortarul de argil6. la care aplicarea ciment[rii ar duce la consumuri importante de ciment qi ar fi neeconomicE. se poate controla timpul de dispersare sau coagulare suspensiei de argil6. sub forma unei suspensii. dat fiind cI suspensiile preparate cu aceste argile cedeazd fbarte greu apa qi rdmdn in stare fluidd in fisuri.Consolidarea infrastructurilor 97 Mortarele utilizate ln mod curent au dozaje c/a cuprinse intre l:2 gi l:12.50 qi 2.7. . iar prin addugarea diferitelor substan{e chimice. respectiv paste de argili. Pentru a fi injectat5. a unei suspensii. iar la colmatarea rocilor fisurate qi cu goluri carstice se utilizeazd argile nisipoase cu plasticitate redusd.00 m. porii sau goluri le p dmdntului. lapte de var) in proporfie de 3-5% din greutatea particulelor solide. Argilizarea poate fi aplicatd in pimdnturile cu ape agresive. clorurE de magneziu. iar pentru accelerarea prizei se adaugl clorurd de calciu. iar presiunea de injectare este de 3-5 at. Utilizarea argilelor grase in acest caz este nerecomandabili. priza gi int[rirea cimentului sunt impiedicate. putAnd fi astfei ugor expulzate sau antrenate de apele care circull prin golurile rocii. intruc6t in aceste cantrt. ?n funcfie de absorbfia specifici a terenului. Utilizarea aryilizdrii este mai economicd in terenul in care existl caverne qi cr[pdfuri mari. Cimentarea nu d5 rezultate in pdmdnturile foarte agresive sall cu salinitate pronunfatd. care pdtrunzdnd in fisurile.3 Consolidarea terenului prin argilizare Argilizarea constd in introducerea in pdmdnt. argila este prelucrat[ prin inmuiere qi dispersare in apd. prin injectare sau matare. Distanfa dintre levile de injecfie este funclie de permeabilitatea terenului gi variazdintre 1.

prezenta ionilor de calciu qi magneziu coaguleazr suspensiile de argili. in nisipuri. Raza de pltrundere a continuitatea fisurilor. la care absorbfia specificd de api variazd. au proprietatea de a schirnba ionii din complexul de absorblie in prezenfa unui ilectrolit [s].i I 98 Reabilitarea construcfiilor Argilele. prin adIugarea unei solufii dintr-o sare de calciu la o suspensie -de argilI la care particulele au in complexul de absorblie sodiu. bitumul se int6reqte qi nu mai poate fi sp[lat. acesta este inlocuit prin ioni de calciu gi suspensia coagule azd. de mdrimea presiunii de injectare Ei de durata injectdrii. bitumul igi micgoreazd volumul cu cftca lZVo.4 Consolidarea terenului prin bitumare Bitumarea se poate face la cald gi la rece. 5. qi in special argilele grase. Trebuie avut in vedere faptul ci prin r6cire.intre 0. protejarea contra apelor agresive. la temperaturi de200-2200C gi-are drepr scop: e . pietriguri sau Bitumarea la cald consth in injectarea sub presiune in teren a bitumului topit. in contact cu roca qi cu apa rece care circuld prin goluri. ln cazul bolovdnigurilor cu goluri mari piment. in timp ce ionii de sodiu ii potasiu ii fluidificd. Bitumarea la cald se considerS aplicabil| in cazal rocilor stdncoase cu crrpdturi gi goluri. protejarea contra curenfilor de ap6.7. bitumului fierbinte depinde de mdrimea qi . cr€Brs?l de perdele impermeabile. de permeabilitatea terenului. fierbinte. .1 gi 100 l/min. se pot utlliza amestecuri argild- Pentru introducerea suspensiilor de argild prundiguri se folosesc pompe de mortar.

pietriguri qi prundiquri. 8]. fie ca o completare a bitumlrii la cald. 5. Dup[ injectarea emulsiei. lnjectarea emulsiei gi a substanfelor chimice folosite pentru ruperea acesteia in p6m0nt se face cu utilaje asemdn[tore celor utilizate la silicatizare. De multe ori se folosesc pentru ruperea emulsiilor chiar sdrurile din apa subteran6. Astfel se ttilizeazd. Bitumul eliberat (din emulsii) se aglomereazS. trebuie ca particulele de bitum sd fie de 25-35 ori mai mici decdt dimensiunea rnedie a particulelor terenului. Sub influenla curentului. prundiguri qi in roci fisurate. Procedeele electrice (electroosmotice) sunt utilizate gi acolo unde injectarea solu{iilor chimice in pdminturile cu particule fine. procedee electrofizice. constd. in aceea cd se poate realiza o direclionare asupra difuzSrii solu. Avantajul injectdrii electroosmotice fafd de cel al introducerii solu{iilor chimice prin presiune. care rcalizeazd o migcare forfatd a apei prin porii p6m6ntului de la anod la catod. Bitumarea la rece se poate aplica fie independent. prEfoase sau argiloase este foarte difici16.5 Consolidarea terenului prin alte procedee Consolidarea pIminturilor se poate rcaliza qi prin reducerea gradului de umiditate. Pentru ca ernulsiile sd pitrundl cu uqurinld in nisipuri.7. pietriquri. .Consolidarea infrastructu rilor 99 Bitumarea la rece constd in injectarea in pdmdnt a unei emulsii de bitum. unde apa este colectatd fo\at in pufuri gi apoi evacuati prin pompare. se adaugd substanle chimice care produc ruperea acesteia. ca mijloc de impermeabihzarc in nisipuri. sau o datd cu introducerea ei in pdmdnt. p[mdntul. umple golurile dintre particule qi imperme abilizeazl.iilor chimice in pdrndnt. Acest sistem este eficace la piminturile cu granulafie find gi foarte find [3. soluliile sunt difuzate in pdmin| in spafiul dintre anozi gi catozi.

5. Ridicarea nivelului apei subterane este indicat a se aplica: .L2 Ridicarea nivelului apei subterane Infiltrarea apei se poate realiza prin crearea unui sistem de alimentare a pufurilor din pdnza de api subteranb. dar in unele situafii cu efecte greu de estimat cantitativ qi la costuri destul de ridicate. care pot reprezenta solulii simple de imbunit6fire a comportdrii construcfiei. Se executd pufuri l6ngd fundafie in exterior care vor fi alimentate cu apd. verificarea nivehrlui realizdndu-se prin instalarea unor tuburi dispuse perimetral construc{iei. controlul realizfindu-se po baz6 de tuburi piezometrice. 12 [1]. monitorizarea av0nd un caracter permanent. Procedura de ridicare a nivelului apei subterane presupune infiltrarea apei prin straturile permeabile.5.100 Reabilita rea construcf iilor Fafi de procedurile menlionate. . exista proceduri de readucere in teren a condiliilor iniliale. Fig. . ?n terenuri la care au apdrut tasiri diferenfiate ca urrnare a modificdrii st6rii de tensiuni fafi de cea estimati inigial. fig. in terenuri la care fundaliile din lemn existente (care se prezinti in stare bund) arputea suferi degradlri la cobordrea apei.

Consolidarea infrastructurilor 101 DacS coborirea nivelului apei subterane este datorati dezv<llt5rii unei vegetafii de foioase. Mugat v. 5. Minialov H. in ceea ce priveqte executarea unor drenuri la nivelul fundafiilor construcfiilor existente. alunecare. Edvardsen. Probleme privind patologia gi terapeutica construc{iilor. putdnd afecta stabilitatea generald a construcfiilor existente pe versant. Foundation retrofit & rehabilitation. 1989 R[ileanu P. in versanli urbani cu risc mediu spre mare de instabilitate prin Inilierea unui sistem de drenare a apei este o solufie accesibild gi des aplicat6 ?n menfinerea controlatd a nivelului apei subierane in reabifikrea versanfilor. university of Alaska ) a 4. Proceedings of the 1Oth Danube-Europ""n conference on soil Mechanics and Foundation Engineering. i989 .. Teodonr M. Mugat silion T. Consolidarea gi ?ntrefinerea construc{iilor. inldturarea acesteia poate duce la o revenire a nivelului apei in teren.. Coborirea nivelului apei subterane se poate folosi: .. fbrd lucrdri de consolidare asupra fundagiei pa4ial degradate. v. speciale. Fundalii tn condigii 1. 1996 Tologea s. Bulletin of the Norwegian Building Research Institute.. fiecare construcfie in parte prezintd particularitIli care necesitd o evaluare concretd greu de reilizat a imbundt[firii comportirii construcfiei. Nistor c. I 99 Fairbanks. Editura Tehnic5. in terenuri la care fundafiile de piatrd sau clrlmidi ar suferi un proces accelerat de degradare mecanicS qi/sau chimic[.. BIBLIOGRAFIE t.. i976. Editwa Tehnic6.. prin men{inJrea funclionalitdlii acestor drenuri. Lungu 1. English translation by Nils Johanson and Richard D.. Rxileanu F. .. Troia L. Rotaprint laqi. Knut I. Bucuregti. Foundation soil Improvement by electrosiiication.. seifert. Bucureqti.

Funda{ii. Lungu I. Tokyo. Rotterdam. 2. Balkema.. .. Geologie. 1996 Riileanu P. Geotehnic6. A. Proceedings of the 2nd latemational Symposium-Grouting and Deep Mixing. rnethod at the foundation consolidations for old architectural monuments in lagi.A. Ed... vol 1.F. 1995 Rdileanu P.t02 Reabilita rea construc{iilor 6. Rotaprint lagi. Romania.l Van Impe W. Stanciu A. The use of the electrosilication . Bofi N. Mugat 8... 1986 V. Soil hnprovement.

. . ii. in timp (piatra de ziddrie gi liantul de lipsa intrefinerii construc{iei gi aparilia fenomenului de condens. . din c6rdmid5. vechimeaconstruc{iei. v. tipul ziddriei: . cauzele principale ale deteriorlrii structurilor din ziddrie pot fi: . mortar cu liant de tip argil6 sau var. iii. din piatr6. ziddne conlucrdnd cu elemente din beton arrnat. tipul materialului de legdtw6 dintre piatra de zid6rie: mortaf cu liant pebazd. . . .. ziddrie simpl6. . care implicit conduce la degradarea materialelor $ilizate la alcfituirea sistemul shuctural. sistemulstructural: zidlrie conlucrAnd cu elemente metalice.1 ASPECTE GENERALE La reabilitarea sistemelor structurale din ziddrie vor trebui avute in vedere urmStoarele: i.CONSOLIDAREA STRUCTURILOR DIN ZIDARIE DE CARAMIDA SI PIATRA 6. de ciment. ziddrie uscat6. ' . ziddrie cu stdlpigori gi centuri din beton armato tipul funda{iilor. . Excluzdnd degradarea structurilor din ziddrie ca unnare a greqelilor de concepfie qi execufie. imbitrdnirea materialului legitur[). iv.

Fig. depdqirea capaciti{ii portante a terenului de fundare in cazul realizlrii unor construcfii noi.6.l Cedarea ziddiei a ca unnare a degraddrii locale terenului de fundare.2. acliunea seismicd. fr9. . decuplarea gpalefilor de buiandrugi sau apari{ia de fisuri oblice deasupra golurilor de ugi gi ferestre. alte actiuni extraordinare cum ar fi exploziile.b.2. a apan[ia de fisuri gi crdpituri la intersecfiile gpale]ilor ca unnare a lipsei unor leg[twi care sd asigure conlucrarea spafial[.6. fi9. incendii etc. tot ca efect a acfiunii seismice. . a fistnarea labazd a qpale{ilor din acfiuni orizontale. fisurarea peretilor din acgiuni orizontale dupd direcfia diagonalelor (tensiuni principale) ca unnare a dep[girii capacitSlii portante Ia intindere. .1. fig. Avariile caracteristice ale structurilor din zidirie pot fi: crdplturi gi fisuri in perefii de zid[rie ca uflnare a degradirii terenului de fundare.104 Reabilita rea constructiilor degradarea terenului de ftindare ca urulare a infiltrafiilor apelor pluviale. a pierderilor din instalaliile de aducliune sau canalizare. adiacente construcfei existente.a.6. a ridicdrii nivelului p6nzelor freatice sau a schimb[rii traseelor acestora datoritd unor construcfii noi.6.

6. tipici la acfiunea seismicE a unei structuri .6. dislocarea gi cedarea pa4'.6.cedare din tensiuni principale. b .Consolidarea structurilor din zitrdrie de eirlmidtr pi piatrtr 105 .3 Dislocarea zidiriei in zona de rezemare a unei grirlu:i. fig. (> (> Fig.3.6.4 este prezentati cedarea din zidirie f ri m[suri specifice.2 Fisurarea per$ilor din acliuni orizontale.cedare din incovoiere Fig. a .iald a zidfuiei in zonele cu concenlrdri de tensiuni. ln frg.

v. doud astfel de situafii la doud clSdiri din Anglia. unde acest sistem este practicat in mod curent. este prezentatd noua structurr de rezistenld a construcliei in cadie metalice.6. clidirea este depdgitd. legareaelementelor verticale adiacente. la seismul din26 septembrie. 6.a.6. din motive funcfionale. 6. Italia. In fig. er. imbun[tifirea transmiterii incircdrilor la funda(ii. iii.b.6 se prezintd.itarea schimbdrii sistemului structural.6. . 6. La reabilitarea clddirii de la Manchester. fig. este prezentat sistemul de susfinere a perefilor perimetrali din schele metalice dispuse pe conturul exterior. i. dar pentru pdstrarea valorii istorice in contextul ansamblului construit se pdstreazd numai perefii faladelor.5 Degraddri ale unei construcfii din ziddrie din umbria-Marche.1997. iv. fig.r06 Reabilitarea construc{iilor Concep{ia de consolidare a construc{iilor din zidirie trebuie s[ urmdreasc[: eliminarea cauzelor care produc degradarea materialelor. ii. realizarea conlucrdrii dintre elementele struchlrale verticale. La construcfia din Sheffield. Fig. Sunt situagii cdnd.

6. constructie in Sheffield .Consolidarea structurilor din zitrdrie de cirimidi qi piatrl Fig. a. b. 6 Reabilitarea constructiil or prin pistrarea fapade lor. construcfie in Manchester.

. . I-a efecftiarea oricdrei lucdri de reabilitare a structurilor din zid[rie de cdrdmidd sau piatr6. . suflarea cu aer comprimat prafului. . dispunerea de elemente orizontale qi ve. betonarea parfial5 in qtrepi cu beton. .rticale din beton armat. injectarea gi matarea fisurilor qi cr[pdturilor. . bordarea golurilor.2. . addncirea rosturilor pe o addncime de 15-20 mm. o etapd principald este preg6tirea zidiriei.mdquieli din materiale compozite. Refacerea a zonelor cur[{ate pentru indepdrtarea 6.r08 Reabilita rea construcf iilor 6. c5. legarea zonelor de col1. . care constd ?n urmdtoarele: . . indepdrtarea materialului neaderent prin frecare cu peria de sdrmd pdnd la deschiderea porilor pietrei de zid6rie. .1 zidiriilor dislocate In zonele in care ziddria este dislocatd se va proceda la demontarea ei qi refacerea cu aceleaqi materiale utilizate ?n structura ini1ia16" Acest principiu este important atat din punct de vedere structural cdt gi arhitectural. . . cdmdquireaperefilor.2 PRINCIPII GENERALE DE CONSOLIDARE Consolidarea structurilor din ziddrie se poate face prin: . Conceptnl de consolidare a sistemului structural poate impune combinarea procedeelor indicate mai sus. refacerea zidiriilor dislocate. cosS€ro& fisurilor cu scoabe din ofel. inldturarea tencuielilor existente. mecanismul de cedare gi in mod special de starea construc{iei. introducerea de eclise din profile metalice. . introducerea de tiranfi. in funcfie de cauzele care au produs avaria. .

2 Betonarea parfiali in gtrepi cu beton Prin betonarea parfiald se infelege inlocuirea pietrei de zidlrie cu beton ?n zonele cu fisuri qi crlplturi importante. curS.8 Repararea unei zidirii vechi cu mortar de ciment [2]. Din punct de vedere arhitectural.6. atunci cdnd este vorba de o structurd din zidlrie aparent[. 6.tarea zonei de mortar. . . . utilizarea altor materiale poate modifica aspectul construcfiei. Operafiunea de betonare parfialI constd ?n: . Fig.8. Ins[ toate acestea trebuie privite in contextul general al consolidlrii structurii. suflarea cu aer comprimat. ?ndepdrtarea treptatd. a cdrdmizilor degradate din dreptul fisurilor. Sunt multe exemple in care folosirea nortarului pe bazi de ciment a condus la deprecierea valorii istorice.6.Consolidarea structurilor din ziidrie de cirimidi pi piatri 109 In cazul introducerii unor materiale cu rezistenfe superioare apar zone neomogene care pot conduce la concentrdri de tensiuni. incepdnd de jos.2. fig.

Intruset in cazul perefilor grogi este dificil camatarca sd se realizeze in profnnzimea zidFrnei. pe verticale. curdlarea de praf a fisurii cu un sp5larea jet de aer sub presiune.de ciment.la addncimea de aproximativ 5 cm. de ciment sau rdqini epoxi atunci c6nd fisurile sunt fine. . mortar fluid pebazd.la betonare. ln principiu etapele injectirii constau in: .3 Injectarea qi matarea fisurilor qi crlpiturilor Fisurile gi crSpdturile de dimensiuni mari pot fi matate cu mortar pe bazd de ciment.se trece la injectarea prin urmdtorul gtuf. . in momentul in care materialul de injectare ajunge la acest nivel. iar inainte de turnare se va l6sa un interval de timp de zvdntare pentru eliminarea apei in exges qi deschiderea porilor pietrei de ziddrie). .110 Reabilitarea construcf iilor udarea cirdmizilor din zoni pentru a nu absoarbe apa din beton (operafiunea se va repeta. descris[ mai sus. 6. indepdrtarea qtufurilor repararea zonelor.2. Injectarea este utilizatd in cazul perelilor cu fisuri izolate cAt qi a fisurilor in relea densr qi neregulati qi poate fi realizatl cu lapte de eiment. dupl ?ntirirea materialului de injectare gi . . Tehnologia utilizatd. dacd se utilizeazd.. cujet de apd a fisurii. aplicarea unui strat de mortar de ciment pe ambele fele ale zonelor cu fi suri (matarea fi surilor). la distanfe de circa un metru in lungul fisurii a unor $tutnri prin care se va face injectarea.injectarea cu lapte de ciment sau mortar pebazd. aceasta devine fazd preg6titoare a procedurii de injectare. furnarea betonului. injectarea de jos in sus la o presiune de maxim 3 atm . . Procedeul este indicat in cazul pere{ilor interiori gi numai in situafiile in care re{eserea zid5riei este dificil de realizat. este valabilr pentru toate tipurile de lucriri de consolidare in care intervin procese umede. introducerea in ztddrie.

In mod curent se utilizeaz6 scoabe din ofel rotund. In . Numirul de scoabe se determinl funclie de secfiunea acestora gi capacitatea portanti a peretelui de zidiriei.4 Coaserea fisurilor cu scoabe din ofel Legarea cu scoabe din ofel se practicd in cazul fisurilor izolate. pe una sau pe ambele fefe ale perelilor structurali. Astfel se practic6 cdmdguieli. cu mortar pe bazd de ciment sau beton.6. arrnaroa ftcfinduse in mod curent cu plase sudate. pe cdt posibil perpendicular pe aceasta. cu asigurarea unei lungimi suficiente de ancorare. care au avantajul cd pot fi mai simplu fixate in zid cu mijloace obiqnuite.9 Bridd din otel lat.6. Scoabele se frxeazd de o parte qi de alta a fisurii. fig. fixate in giuri cu mortar pe bazb de ciment. Fig. in zone cu zidirie nedegradatd. 6.2. Dacd este posibil se indici introducerea scoabelor pe ambele 1'e!e ale zidariei [1]. In practicd se int6lnesc qi scoabe din ofel lat (platband6).9. la care capacitatea portanti a perefilor structurali este mulidiminuati. pentru ob. concepfia de consolidare a structurilor din ziddrie cimdguirea este frecvent utilizat[.Consolidarea structurilor din zitrdrie de cirimidi qi piatri 111 6.inerea unor secfiuni ductile se indicd folosirea armdrilor cu bare independente din o{eluri obipnuite.5 Clmiquirea perefilor C[m69uirea pere{ilor este indicati in cazul sfucturilor vechi puternic deteriorate.2.

Dacd se utilizeazd scoabe fixate prin batere.ll2 Reabilitarea construcfiilor Cimdguirea peretilor din zidirie va incepe. in general. asculite gi indoite in colg drept la cald.a.10 Fixarea armdturii cu scoabe. fig. Fixarea arrniturilor din cdmdguiald se face in mod curent cu scoabe dispuse tn qah la circa 20 cm pe direcfie verticald qi orizontald. suflare cu aer.6.10.6. atunci acestea se dispun in rosturile verticale inclinat la circa 10-15u. Scoabele pot fi fixate prin batere in rosturi sau fixate in gduri in care s-a introdus mortar. C[mlguiala pere]ilor trebuie astfel conceputi incit s[ asigure o bun6 conlucrare cu zidfuia existenti.6. de la nivelul fundafiilor dintr-o centurd de beton armat. Acest lucru se realizeazd prin fixarea armlturii de peretele de zidSrie qi asigurarea unei bune aderenle a materialului utilizat in cimdguiald la peretele existent prin tratarea corespunzitoare a suprafelei peretelui (ad6ncirea rosturilor.b qi se ibc din olel obignuit cu diametrul minim 10mm. iar incazul celor din beton maxim l0 cm. In cazul cdmlguielilor duble se practicd qi sistemul cu scoabe petrecute prin zid care leagi armSturile de pe ambele fe{e. cu lungimea de 15 cm gi ciocul de 6-8 cm.10. a. b. ln cazul c[mdquielilor cu mortar grosimea cimdguielii nu va dep[gi 4 cm. Fig. periere. In acest fel se asigurd transmiterea incErchrilor la teren. fig. . udare etc).

6. Dac[ peretele este gros se poate efectua operatiunea separat la interior gi exterior gi eventual se pot rcaliza leg[turi intre cele doulrame. Se monteazd suplimentar trei bare cu diametrul de 12 mm. fixate prin scoabe. in jurul golului inglobatd in inrdrnarea golului cu o structuri din beton armat. 6. .6.I2.11. aceasta se dispune suplimentar armiturii din cdmdquiali qi va fi reprezentatl de minim doud bare cu diametrul de 12 mm. dispunerea de armlrur[ suplimentari cdm[9uial[.2. La inrdmarea cu profile metalice se utilizeazb de obicei corniere fixate in ziddrie cu ancore din olel rotund cu lungime de 60-80 cm dispuse pe intreg conturrul golului. pentru a se asigura o mai buni conlucrare dintre elementele ce se imbin[. dispuse la circa 10 cm una de cealaltd peste plas6.6 Bordareagolurilor Bordarea golurilor poate fi realizatl prin: ' . dar gi de tehnologia de execu{ie (turnarea in cofraj sau torcretarea).7 Legarea zonelor de colf In zonele de col. dispuse fig.a.b. .6. la 10 cm distanfd una de cealaltd. pe conturul golului la circa 3-5 cm de margina acestuia. Barele se fixeazd suplimentar in ziddrie cu scoabe. fig. se vor introduce legituri suplimentare. frg.. ln cazul bordlrii cu arm6tur[. 6. inrlmarea golului cu profile metalice.Consolidarea structurilor din zi5drie de cirimidi gi piatrl 1r3 Grosimea c[m[guielii este dictatE de capacitatea portant6 ce trebuie asigurati. fi9. Astfel plasele se rnonteazd continuu suprapuse pe cel pulin 20 cm de o parte gi de alta a col1ului. 1 1.2.11.c. DacE este posibil se vor utiliza scoabe str[punse care sd asigure o mai bund conlucrare dintre cdmlquiald qi structura peretelui. Incadrarea golurilor cu o ramd din beton armat se realizeazd prin scoaterea unui rdnd de cdrdrnidi.6.

l l Tipuri de bordiri ale golurilor.6. Tirangii au rolul de a asigura conlucrarea spafiall a structurilor din zidfuie.8 fntroducerea de tiranfi .114 Reabilitarea construcfiilor RAMA DIN B. fiind utiliza{i la construcfiile la care nu existE centuri din beton armat.B Fig.2. 6. . indiferent de tipul plangeului.

6. Fig. 1 3 Tirant-centurd .3 m. profile U etc. De obicei tiranfii se realizeaza din ofel rotund pentru a se putea asigura tensionarea cu piulife.) care au la extremitdgi bare rotunde.Consolidarea structurilor din ziidrie de clrimidl gi piatrl 115 Fig.6.6. fig. Fixarea la capete a tiranfilor se face cu pldcufe sau alte profile metalice care pot asigura o distribulie a tensiunilor pe o suprafali c6t mai mare a peretelui qi pot realiza eventual cuplarea zonei de colp.l2 Legarea zonelor de col1. 1 3. Prin dispunerea a cdte doi tiranfi la exterior qi la interior. se intdlnesc in practic[ gi diverse alte tipuri de secliuni (o!el lat. dispuse la l-1. se pot obfine cenolri-tiranfi. distanfali cu agrafe qi legali din loc ?n loc cu bride (traverse) din beton armat. care asiguri o imbundt[fire a comportlrii ansamblului structural.

lt6
6,2,9 Introducerea
de eclise din profile metalice

Reabilitarea construcf iilor

O rnodalitate de consolidare uscati poate fi realizatd cu eclise din profile metalice (profile U sau comier), cu care se pot realiza centuri superioare qi inferioare, diagonale qi montanfi. Profilele metalice care se dispun pe ambele fele ale peretelui se fixeazd cu prezoane, ceea ce conduce qi la o precomprimare a ziddriei, astfel incdt se asiguri o imbundtifire a
comportdrii structurii.

6.2J4 Dispunerea de elemenfe orizontale

gi verticale

din beton armat

Una din cele mai utilizate solufii, care asigur[ o bun6 legdtur6 a elementelor structurale pe orizontal[ gi verticald, este cea cu stdlpigori qi centuri din beton armat.

Astfel de lucrdri sunt de amploare, fiind necesare desfaceri ale unor zone din zid6rie, ceea ce le face practicabile mai ales la constructii vechi unde rezisten{a mortarului este inferioard. Stf;lpiqorii se introduc la intersecliile zidurilor, fixarea lor ftc6ndu-se cu centuri simple cu conectori, fig.6.14 sau de tip eclisi (dou6 centuri, fiecare pe cdte o fafi a zidului).
ZIDARIE EXISTENTA

BETON ARMAT

Fig.6.14 Centurd cu conectori [3].

Consolidarea structurilor din ziidrie de

cirimidi

qi

piatri

tl7

6.2.11 consolidarea structurilor din zidtrrie folosind materiale compozite armate cu fibre (CPAF.)

in ultimii ani

s-au incercat cu bune rezultate folosirea compozitelor armate cu fibre la consolidarea ziddriilor in care utilizarea solugiilor convenlionale
are unele dezavantaje.

consolidarea structurilor din ziddrie prin cimiguirea cu beton armat este destul de eficientE, intrucdt m[regte capacitatea portanta, rigiditatea qi ductilitatea, dar aceasti solulie are gi o serie de dezavantaje dintre care menfiondm, [10]:

' . . .

c5m6puielile grele sporesc mult greutatea proprie ad6ug6nd incirc6ri permanente destul de mari, uneori imposibif de transmis la terenul de fundare mai ales c6nd la parter sunt bolgi
sau arcg,

inc6rcdrile suplirnentare din greutatea proprie modificd rispunsul dinamic al stnrcturii fiind posibild suplimentarea incircerii
seismice,

grosimile cSmdguielilor pot altera aspectul estetic qi reduc spafiul util din clddiri,

cl6dirii.

solutia este mare consumatoare de manoperE qi pe durata realizdrii lucrSrilor este obstruc(ionat[ utilizarea normali a

Aceste dezavantaje au stimulat clutarea unor solulii de consolidare bazate pe folosirea materialelor compozite armate cu fibre g,1l]. o 17, prim[ variantd de consolidare folosind cpAF se prezintI in fig. 6.lj, in care o fes6turi din fibre (din sticld, carbon sau aramidice) este preimpregnatb cu o rdqin[ polimerici gi lipitd pe suprafafa zid5riei cu un
strat adeziv.

ci la consolidarea zidSriilor este mai eficientd utilizarea fdqiilor compozite inguste, fig. 6.16.a orientate aproximativ dupi direcfiile tensiunilor normale decdt a-operirea intregului perete cu membrane compozite continue. De asemenea, din
Studii experirnentale ulterioare au evidenfiat faptul

118

Reabilitarea construc{iilor

programele de cercetare formulat qi alte concluzii:

*

dezvoltare organizate

in acest

domeniu s-au

' .

in cazul in care solicitarea predominanti este incovoierea normalS pe planul peretelui, este recomandat6 folosirea fhgiilor compozite
orizontale pentru cre$terea momentului capabil, dac6 zidul de

clrimidi este incovoiat in planul sdu este necesard distribuirea armiturilor exterioare compozite in zonele solicitate

preponderent la intindere.

ZIDARIE EXISTENTA

TESATURA DIN FIBRA
DE STICLA IMPREGNATA CU RASINA EPOXIDICA

Fig. 6.15 Consolidarea unei zidirii nearmate cu membranl compozitl.

Eficienfa corespunzitoare a consoliddrii cu ffigii compozite se obline doar dacd este asiguatd ancorarea corespunzdtoare a armAtudi cornpozite la capete, prin lungimi de ancorare suficiente sau prin sisteme de strflngere (fixare).

Dacd nu se asigur[ aceste condilii pot apare desprinderi ale frgiilor compozite gi moduri de cedare similare celor de la elementele din beton
armat (cap. 7.3).

Tiranlii rcalizagi din compozite polimerice armate cu fibre se folosesc mai ales la consolidarea monumentelor istorice realizale din zidirie.

. fig. . f6gii (tendoane) nelipite dispuse pe contur penffu confinarea ziddriei Structurile din zidirie pot fi consolidate folosind qi tiranfi dispugi perimetral.6. [1 a.b. gi b. pulin vizibile pi nu altercazd solufiile propuse sunt 'teversibile" performanfele pe tennen lung nu sunt satisficStoare. Tiranlii sub forma unor bare rotunde sau faqii plate din compozite polimerice se aplicd perimetral prin exteriorul zidurilor gi apoi se pretensioneazi pentru realizarca confindrii orizontale.Consolidarea structurilor din zildrie de ctrrimidi 9i piatrtr 119 Folosirea tendoanelor compozite respectd dou6 condilii principale [5]: .16. c. qi pot fi demontate dac6 Fig.16 Consolidarea zidurilor din cdrdmidi cu fbgii din CpAF 1]. intervenliile structurale sunt "personalitateao' construcliei. fhgii lipite pentru cregterea capacitdgii porlante la incovoiere gi forlbcare. 6.

frg.17 Ancoraje pentru prinderea ffuiilor compozite folosite la consolidarea perefilor din zidlrie [5]. 6.r20 Reabilitarea construcfiilor Compozitele folosite la tiranfi sunt cu armare unidirecfionald avfuid rezistenfe longitudinale foarte bune dar mult mai mici in direc{ie transversall. se fbce prin intermediul unor eclise metalice gi un mangon de strdngere. intrucAt tirangii din CPAF nu pot fi indoifi dupd raze mici de curbur6 este imposibild trecerea acestor elemente dup[ colluri qi se impune ancorarea separat6 a tendoanelor printr-un element special. Innddirea tendoanelor compozite. Cele doul tendoane compozite ancorate la acelagi coll se pretensioneazd progresiv prin stringerea altemativd a piulifelor din capdtul pieselor. ECLISE PENTRU FIXAREA Fig. De aceea trebuie realizate sisteme speciale de innldire in cdmp sau de fixare la capete. astfel incflt sd se echilibreze momentele incovoietoare. 6. Tendonul compozit se lipegte pe o pereche de eclise metalice care asigur[ apoi tensionarea. dispuse perimetral. Transferul fo4elor de pretensionare din tiran{i la structur[ se rcalizeaz[ prin contactul dintre co[arul metalic Ai ziddrie. de asemenea compozitele cu afinare unidirec{ionald care folosesc matrice polimerice termorigide sunt fragile qi sensibile la opera{iile de filetare sau agchiere. .17. Sistemul de fixare la colgul unui zid este realizat dintr-un collar din ofel gi doud elemente de ancorare gi tensionare a fbqiei compozite.

. Nistor C. tbr Constr. 30. October 1997.June. 8. 3. Kolsch H.. 9. In: Materials and Structures / Materiaux et Constructions. Pasta A. Al . Degree of Master of Philosophy. L992. ' Saadatmanesh H. The Rehabilitation and Conservation of Old Masonry Historic Structures With the Use of FRPs.Saidy A. Carbon Fiber Cement Matrix Overlay System for Masonry Strengthening. Structures with Composite Materials. . Folosirea CPAF necesitd dezvoltarea unor solulii speciale de prindere qi fixare astfel incdt si fie utilizat in intregime potenfialul structural al acestofa. ln: Journal of Comp. 7. .Composite Fibers for External Reinforcement of Natural Stone. Sistemul este indicat mai ales in cazurile in care solugiile tradilionale nu sunt aplicabile din diferite motive sau prezintd unele dezavantaje. May - - Kurtis K. Editura Tehnicl.Consolidarea structurilor din zitrdrie de cirimidi gi piatrtr tzl Utilizareamaterialelor compozite annate cu fibre (CPAF) la consolidarea structurilor din zidirie oferl rezolviri simple qi rapide. printre care cea mai importantd este cregterea greutdfii construc{iei.of Plane Behaviour of Brick Masonry Walls Strengthened with Fiber Composites. Triantafillou T. In Journal of Comp. Consolidarea qi intrefinerea construcfiilor. .. Dharan C.I. Palermo.. BIBLIOGRAFIE l. In: Journal of Comp.. 1997. 1994.Out .Fiber Composites for New and Existing Structures. Dario Flaccovio Editore. Vol. Ehsani M. Febr.. 1999. Aug. In ACI Structural Journal i May . Teodoru M.C. 1991. Universify of Sheffield . Ehsani M.. Saadatmanesh H.H.R. 4.o Restauro Antisismico. for Construction.. Saadatmanesh H.. . Hassapis S.E. Troia L. Fardis N.June 2000.. Minialov H. for Construction.K.Shear Behavior of URM Retrofitted with FPR Overlays.Dimas J.. 1998. 2... 5.Strengthening of Historic Masonry 6. 1997 . In AICI Structural Joumal /May . Velazquez .R. . . Bucuregti.

2000 sika.P. . 1998.c.122 Reabilitarea constructiilor 10. Res. 11. Inc. . May 1998. Com.Strengthening of structures with Advanced FRPs. 2000. 13. Lim. Triantafillou T. Laminates.R. Serv. fo.Acceptanee criteria for concrete and Reinforced and unreinforced Masonry Strengthening using Fiber Reinforced Composite Systems. . 14.In: Constr.Strengthening of Masonry structures using Epoxy Bonded F. ln: Journal of Comp. lcBo Eval. 12. . Triantafillou T. Whittier.. Sike Limited.c. Construction.structural stengthening with sika carbo Dur composites. 1997 sika wrap * composite structural and Seismic strengthening Systems.

Din categoria deficienfelor de execufie. care pot avea efecte defavorabile asupra structurilor din beton armat. nerespectarea tehnologiilor privind punerea in operd a betonului. se regdsesc inc6 din faza de proiectare prin: . finisajele etc. .1 ASPECTE GENERALE Construcliile cu sffucturi din beton annat au o pondere importantd in cadrul fondului nou consffuit in majoritatea 1[rilor lumii. dispunerea incorectd proiectul de execu{ie. subevaluarea incircErilor schimbarea de destina{ie.sunt datorate execuliei defectuoase. a arm[turilor in beton in conformitate cu decofrarea sau solicitarea elementelor structurale inaintea termenului necesar atingerii rezistenlelor betonului. Cauzele apariliei degradirilor la stucturile din beton armat sunt multiple. o primd categorie de degrad[ri . . iar dintre acestea se menfioneazd: . in raport cu destinafia construcfiei sau modeldri analitice incorecte gi erori de calcul.COI{SOLIDAREA STRUCT URILOR DIN BETOI\ ARMAT 7. .qi chiar cele mai frecvente . r lucrdri efectuate pe timp friguros sau la temperaturi ridicate fhrd luarea unor mdsuri corespunzbtoare care sd asigure oblinerea unor betoane de calitate. Cu toate avantajele legate de siguranfa unor astfel de tipuri de structuri sunt frecvente cazurile csnd este necesard intervenfia in vederea reabilitdrii lor. ca qi in cazul altor tipuri de structuri. Astfel. sunt si cele referitoare la calitatea lucr[rilor adiacente cum ar fi izola{iile. Uneori cauzele degraddrilor structurilor din beton armat. utilizarea unor materiale de calitate inferioar[. . .

nor€sp€ctarea condifiilor clirnatice (fenomenul de condens) etc. fie prin deterior[ri la nivelul hidro gi termo izolaliilor. in pdnza freaticd gi diskugerea o proc€ss tehnologice cu degaj5ri de substanfe chimice agresive. t a in alcItuirea structurald. La foarte multe tipuri de struchrri intervin in timp o serie de factori care fie prin degraddri la nivelul terenului de flindare gi prin infiltralii de apd din conducte. infilharea agenlilor chimici infrastructurilor. Cele nai multe degraddri structurale le intdlnim. r acliunea agenfilor chimici. cum ar fi lipsa capacitdlii de deformare plasticd (secliuni neductile) pentru construclii situate ln zone seismice. existd strucfuri vechi care au fost supuse unui numdr relativ mare de seisme fapt care a condus la pierderea capacitdlii portante ca unnare a oboselii materialului. Cele mai multe situa{ii de acest gen sunt intdlnite in industrie unde avariile pot fi datorate urm[toarelor cauze'.rncfiurea (pierderea capacitdlii de re{inere a lichidelor la rezen'oare sau de pierdere a capacitdlii de reginere a apei la baraje) sau la ceddri ale structurii de rezistenfd. gre$eli gregeli concepfuale privind izolafiile termice gi sistemele de incElzire. Astfel. pot concura la pierderea capacitdlii de a indeplini f. in zone seismice. .124 Reabilitarea constructiilor . ins[. De multe ori cauzele avariilor sunt datorate acliunilor tehnologice sau intrefinerii necorespunz[toare a utilajelor gi instalaliilor. Cauzele degrad[rilor structurilor din beton armat la acliunea seismicd sunt multiple. accepti degradiri strucfurale in cazul unor acfiuni seisrnice extraordinare gi care necesit[ ulterior intervenfii. r r . . ptoasta intrefinere a instalafiilor care produc vibralii. Ins6pi conceptul de proiectare ductil. care sti ln prezent la baza proiectlrii construcfiilor in zone seismice. si. acceptarea unor sisteme structurale improprii ca unnare a produsului creatiei de arhitecturd.uagie corelati sau nu cu dep[qirea duratei de viatd a construc{iei. umiditatea excesir'd gi lipsa sistemelor de ventilare.

a . compatibilitatea dintre deformabilitatea sistemului vechi qi a celui cu care se rcalizeazd consolidarea la nivelul fiec[rui element sftuctural. sau cu caracter general. uniformizarea modului de comporatre a ansarnblului prin diminuarea efectelor din torsiune etc. Performanlele noului sistem creat sunt insd condilionate de o serie de factori cum ar fi: i.1.7.nd de la rigidizarea qi diminuarea eforturilor structurii. fig. refacerea capacitSgii structurii prin creqterea capacitdfii portante a elementelor struchrrale: st0lpi. La clEdirile cu perefi structurali din beton armat principiile de reabilitare se limiteazd in general ia refacerea capacitfiii portante a elementelor . iv.1. introducerea de conhav6ntuiri din ofel. la structurile in cadre din beton armat. fig.rolul acestora poate divers.2 PRINCIPII GENERALE DE CONSOLIDARE Reabilitarea structurilor din beton armat se poate realiza prin mai multe procedee. fig. nou qi cel vechi). plecf. fi ia introducerea unor structuri adiacente.7. ii. Acest lucru se poate realiza. prin mai multe procedee: strucfurilor existente. introducerea unor panouri de rigidizare sau cregterea capacitafi portante a celor existente. realizarea unei conectdri cdt mai bune intre cele dou6 elemente (cel si se asigure un bun transfer al modelarea corectd a noului sistem creat.l. iii.l. iv. fig. de evaluare a performanfelor gi Analizele efectuate asupra posibilit[gilor de cre$tere a performanlelor mtrsuri de reabilitare condilionAnd cregterea capacitdlii portante gi a rigiditSlii orizontale cu cea a ductilitdlii elementelor structurale [1].b. cuprinzind zone din structurS. ii. astfel ?nc0t incdrcdrilor.Consolidarea structurilor din beton armat 125 7. dezvoliarea unor procedeee comportdrii noului sistem creat. au condus la o serie de i.c .1.panourile pot fi din beton armat sau zidirie. mai ales la acliunea seismici.7. cu caracter local in ochiurile cadrelor.d. iii.. gnnzi sau noduri.

1 Procedee de consolidare a structurilor in cadre din beton annat.7. infroducerea unor strucfuri adiacente.7. frg. bord6ri pe contur cu conectarea elementelor la intersecfii. Fig.126 Reabilitarea construc{iilor structurale prin inchiderea fisurilor utilizdndu-se injectdri cu moftar sau cu riqini epoxi. introducerea de perefi structurali cuprali la cei existen{i.3.z. cregterea capacitdlii portante a structurii se poate realiza prin: i. c. astfel inc6t sE se asigure conlucrarea dintre aceste4 care s[ conduc[ la un singur sistem structural omogen. iii. d. .7. iv. elementele vechi gi cele noi. In toate cazurile va trebui s6 se realizeze o conectare la interfala dintre Ca urmare a diversitilii sistemelor utilizate gi a tipurilor de avarii care pot apare la construcfiile din beton armat este dificil de a prcciza procedbul optim de reabilitare. cdmiquieli din beton armat pe o parte sau pe arnbele p6fii aperetelui existent (prin torcretare). fig. b. ii. (perelii noi se pot realiza pe o parte a peretelui existent sau pt ambele pa4i).

7 .A a# n1-f- Fig.7 .Consolidarca structurilor din beton armat 127 A. Chiar dacd acest domeniu ocupS un loc important .2 Consolidarea pere{ilor structurali din beton arrnat cu pereti noi. in preocup6rile celcetdtorilor qi a studiilor de specialitate. fiecare sistem reprezentdnd un caz aparte. nu se pot contura'orefete" optime. A-A n** Fig. Mai mult.3 Bordarea pereXilor structurali din beton armat. utilizarea unuia sau altui procedeu este condifionatE de posibili6lile tehnologice qi mai ales de cele economice.

i. trg. sunt utilizate panorile din ziderie lmp6nate in ochiul cadrului. plstrdndu-se. datorit[ simplitdlii in execu]ie. . evitAndu-se astfel concentrdrile de tensiuni la colluriie panourilor de rigidizare.5.4. grin"i gi st6lpi. prin acest procedeu se asigur[ o bund conlucrare intre elementele structurii existente qi cele nou introduse.4 Procedee de impinare a panourilor din ziddrie. sau cu conectori de tip conexpand. Fig.1 consolidarea cu panouri din beton armat sau din zidirie ln zone ftrd u$i gi ferestre.7." pe c6t a. b. a. atunci cdnd este vorba de zone frrd goluri de ferestre. Amplasarea aceJtora rc fa. in acelagi tirnp. Procedeul se utilizeazE pentru rigidizarea qi creqterea capacitElii portante la acfiuni laterale a sistemului structural.128 Reabilitarea construc{iilor 7. implnare cu piese metalice. conexiunea se poate realiza cu bare din olel beton introduse in gduri ci strEpung sau nu elementele structurale. b. continuitatea pe verticali pentru a nu crea zone cu modificiri brugte de rigiditate.7.b. posibil In practica curentE. frg.4 sau elemente de zidIrie dispuse inclinat.4. Impdnarea se poate realiza cu piese metalice.lmpdnare cu ziddrie In zonele cu goluri de ferestre sunt indicate panourile din beton armat care trebuie ancorate in elementele adiacente.7.2. fig.

produce expulzarea panoului qi si se evite . Ambele procedee. implic[ realizarca unei bune conlucrdri dintre structurd gi panoul de rigidizare. prezentate anterior.7.7.6 Procedeu de conectare a panourilor din beton armat introduse lateral grinzii.Consolldarca structurilor din beton arntat 129 Fig.5 Procedeu de conectare a panourilor din beton armat inhoduse ln ochiul cadrului.l. fr9. cu ancorarea la nivelul plangeului cu sau fbrd conexiuni ?n elementele verticale adiacente. Fig.6. amplasarea panoului din beton armat se poate realiza lateral grinzii. astfel incdt in cazul unor solicitiri mari sd nu se poatf. Atunci clnd grosimea grinzii este mult mai mic6 decit ldlimea st6lpului.

9 sunt prezentate dou6 imagini cu sisteme de contravantuiri rnetalice utilizate in Japonia [4].1. 7.g. fig. cu conectori.7.a. fig. iv. frg.b. iii. figJ.se efectueaza perimetrul exterior al construcfiei. prin intermediul unor elemente metalice fixate pe conturul golului cu conexpanduri.2 consolidarea cu sisteme de contravflntuire din ofel Utilizarca contravdntuirilor din ofel la reabilitarea structurile in cadre din beton armat este din ce in ce mai utilizatd. cauzaprincipali este legatE de raportul greutate-rigiditate si de unele aspecte tehnoiogice.1- n# Fig. Prinderea ramei in ochiul cadrului se poate rcalizain mai multe moduri: i. atunci c6nd rigidiz[rile.2. cu conectori de tip conexpand gi matare cu mortar. In unele cazuri.7. n{-. de la colluri.7.i. dintre panou gi structurd. de care se cupleazr cu quruburi elemintele de contrav6ntuire.g.c. . In fig-7. spirale gi mortar.8. pot fi utilizate panouri prefabricate w cu leg[turi de tip conector gi matarea roiturilor cu mortar. sistemele de contravdntuire se realizeazd sub forma unor rame metalice in interiorul cdtata se amplaseazd contravetuirile. fig.7. prin lipire cu rigini epoxi. ii.7 -7 Procedeu de conectare a panourilor prefabric ate [2].130 Reabilita rea construcf iilor concentrarile de tensiuni din zonele de contact.

Panourile sunt formate dintr-o placd metalicd cu rigidiz[ri din profile metalice .10.7. Sistemul poate fi realizat qi din subansamble imbinate intre ele cu guruburi. fig.7. cu conexpanduri qi rnatarea rostului. ASAMBLARE CONTRAVANTUIRE Fig. gi c. ceea ce pennite introducerea elementelor gi la rigidizdrile din interiorul construcfiei.a.b. . b.10. dintre panourile de contrav6nfliire cu structurd metalicl sunt gi cele sub formd de fagure. cu pies[ intermediard Printre propunerile rnai recente.7. Prin segrnentarea panoului rezultE posibilitatea de manevrare manual6.8 Procedee de conectare a panouilor de conravdntuire. b. l4]. a. fig.Consolidarea structurilor din beton armat 131 a.

a.10 Tipuri de panouri de contrav6ntuire din tabl6. panou din casete asamblate .7. procedeu clasic cu conectori gi mortar. b. a. conectarea cu rEgini epoxi a. b.7. b. rigidizat cu nervuri. panou Fig.9 Procedeu de conectare a cotravAnnririlor [4].132 Reabilitarea construcfiilor Fig.

guirea consti ln creqterea sec{iunii unui element de construclie prin care se lncorseteazl cu o cf. in continuare vor fi prezentate numai unele elemente de principiu pentnr stilpi qi grinzi.2. iar construclia adiacentd poate cre$te capacitatea ansarnblglui la acfiuni laterale. 7.3 consolidares prin introducerea unor structuri adiacente Acest procedeu este practicat numai in siHra. . gnnzi. 6.maqi din beton armat.iile c6nd se impune extinderea construcliei. pile de pod piloli ai infrastructurilor. ftindafii etc. Pe 16ng[ aceste sisteme de consolidare. specifice diftritelor procedee de consolidare care de altfbl sunt pe larg dezvoltate in literatura de specialitate 15. sau poate asigura o comportare rnai bund la efectele din torsirure. care are o arie largf. Introducerea de cf. intim legatd de elementul inifial. in momentul de fag6 sunt din ce in ce mai utlizate diferite alte procedee dintre care fac parte gi cele cu materiale compozite care au pe l6ngi avantajul introducerii rapide tn oper6 $i posibi I itatea evitdrii cregterii grelrtfiFi construcf iei. Crmi. sunt situafii cAnd prin cuplarea unor construcfii adiacente se poate obfine un ansamblu cu caracteristici superioare pdrfilor din punctul de vedere al cauzei care impune reabilitarea. Tl.Consolidarea structurilor din beton armat 133 7.mSguieli este valabil[ atdt pentru a impiedica deteriorarea in continuare a unui element de construclie c6t gi pentru cregterea capacitdtrii portante iniliale.2.4 consolidarea prin refacerea / cregterea capacitifii portante elementelor structurale a Cel mai frecvent procedeu intdlnit in practica consoliddrii structurilor din beton armat este cel bazat pe utilizarea cim[guielilor din beton armat. FErd a intra in detalii. de aplicabilitate la st6lpi. Astfel se poate realiza o creqtere a rigiditajii laterale prin cuplare. diafragrne.

11.d. fretbri cu platbande. . la care se injecteazi cu mortar pe bazd de ciment interspafiul dintre element gi carcasd.a. a. fretdri cu cabluri fig. . tole din tabl6 lipite cu r[gini epoxi fr9.ll se pot utiliza pi prinderi suplimentare cu conectori de tip conexpand pentru o mai buni conlucrare dintre sistemul de cimdguire gi sistemul initial [3]. f.7.b.f.11.7. carcase din profile metalice.7.e. r r .7.1l. e.c.2. d. cdmIguial[ din beton armat.7.134 Reabilitarea construcfiilor Cele mai practicate sisteme de consolidare locali pentru stdlpi sunt [2]: . cimlquieli dinbeton armat.s€ dinprofile metalice fig.7. I F UJ a z }/ lII d U J a I J J UJ o z a d E [rJ z J z UJ r0 ts kt5 zt\ 9t6 (/)t(J (J tU F J d lD 6ls z tr (J x z U) d F I'J IY Ils bl2 zl*.11. 6lu Fld rl ull f z UJ 5 6 ljj 6 a o F J & (J rll I \ ffiWffiffiffi a. d. fig.T. ' k tv = din tabll. b. e.11. c. fig. c&rcaSe c&rca. fretdri cuplatbande fig. Fig. tole din tabl6 lipite cu r[gini epoxi La unele dintre procedeele de consolidare a stdlpilor prezentate in fig. carcase din tabld qi injectlri cu mortar.7.1l Procedee utilizate la consolidarea stdlpilor din beton armat. fretdri cu cabluri. b.

iar dispunerea acestora sd se facd la 10-15 cm distan!6. a qi b.c. Fig. Dispunerea prezoanelor se face asem6ndtor cu cea a etrierilor prin perfiorarea plScii" . In frg. fig. Astfel.7].Consolidarea structurilor din beton armat 135 Unele sisteme utilizate la stdlpi pot fi extinse identic gi la grinzile din beton armat. iar cele de la nivelul inimii numai pentru etrieri independenfi.7. care de cele rnai multe ori fac conexiunea intre zonele consolidate ale st0lpilor cu cele ale grinzilor.a elementele longitudinale din cornier. Un procedeu de consolidare "uscat" a grinzilor din beton armat este cel cu profile metalice sau carcase fixate de sfructura existent[ prin elemente de asamblare cu filet (prezoane. sunt atagate qi se asigurd conlucrarea numai prin intermediul unor prezoane tensionate. conexpanduri etc.l}.1. sau a inimii grinzii. dispunerea etrierilor se poate realiza prin strdpungerea pl6cii.12. b. Perforafiile la nivelul pl[cii se pot da pentru grupuri de etrieri. prezentate in fig.7.6.12 Procedee utilizate la consolidarea grinzilor din beton armat prin cdmdquieli din beton armat Larealizarca c[mi$uielilor grinzilor din beton armat se va avea in vedere ca diametrul minim al etrierilor sd fie de 8 mm.7. trebuie tratate in mod special penku a se putea asigura conlucrarea dintre elemente. amplasate la partea inferioar[ a grinzii. Detalii specifice sunt prezentate pe larg in literatura de specialitate [5 gi 7]. care au gi rol de etrieri. Cele mai uzuale procedee de consolidxe a grinzilor din beton armat sunt cu arm[tur[ flexibil6.l3. din grindi se vor rcaliza conexiuni cu eclise sudate dispuse la distanfe cuprinse intre 50 qi 100 cm [5.). frg. iar nodurile.1 . Pentru a se putea asigura conlucrarea dintre armdtura noui si armltura existenti.12.

7.frg. e6n qi pentru situafii combinate.7. c. fi9.7.7. pot fi ataqate grinzilor din beton armat cu prezoane sau conexpanduri. In felul acesta pot fi corectate toate neuniformit{ile rezultate din tumarea elementului din beton armat.7. acest sistem este des intdlnit in practica consolidarii grinzilor. qi respectiv la forfd tdietoare.b.c. gi carcasele. iar pentru a se asigura un contact cdt mai bun lntre elemente se poate practica procedeul ir{ectrrii cu mortar pe bazd de ciment.14.13.l4 Procedee de consolidarc a ginzilor din beton armat cu pllci din tablS lipite cu r[gini epoxi. Aplicarea acestui procedeu necesit[ o prelucrare special[ a suprafelei din beton pentru a se asigura planeitatea gi reducerea grosimii stratului de adeziv. fig. Intruc6t intre beton gi metal se poate realiza o bun6 conlucrare prin lipire cu rigini de tip epoxi. fig. Fi9.c. b. elementele verticale pentru preluarea fo4ei tdietoare pot fi dispuse continuu sau discontinuu sub forma unor platbande.136 Reabilitarea construc{iilor a.L4. fig.r3. Fig. Procedeul este utilizat atdt pentru cregterea capacitilii portante la moment incovoietor.14. Profilele metalice. In cel de al treilea caz.13 Procedee ulilizate la consolidarea cu profile metalice gi carcase a grinzilor din beton armat. .a.b.

in ultimul deceniu s-a acurnulat un volum important de date analitice qi experimentale permildnd aprecieri realiste in privin{a viabilitIlii acestor solulii in proiectele de reabilitare structurall. densitate redusd. Pe de altd parte aceste materiale sunt relativ scumpe. confinarea stdlpilor. modul de elasticitate ridicat. consolidarea grinzilor gi plScilor degradate din incovoiere. consolidarea cogurilor industriale. . . sporirea rigidit5lii gi intreruperea inerenti a exploat[rii constnrcliei pe durata efectudrtii lucrlrilor.3 CONSOLIDAREA CU PRODUSE DIN CPAF compozitele cu matrice polimerice annate cu fibre (cPAr) au inceput sd fie utilizate la reabilitarea structurilor din beton armat in situaliile in care soluliile conventionale de consolidare s-au dovedit deficitare sub anumite aspecte. consolidarea grinziLor qi stdlpilor degradate din forfecare. . dar costisitoare ?n privinla consumului de manoperd. solufie cu avantaje evidente. O altd metodi clasicd gi anume cimdguirea elementelor structurale s-a dovedit eficientd in privin{a cregterii rezistenfei qi asiguririi ductilitdlii. deformabilitate acceptabili gi posibilitatea fabricdrii unor produse adecvate solufiilor de consolidare. Una din soluliile cele mai aplicate pentru consolidarea elementelor din beton armat este placarea cu platbande din ofel. Alte argumente in sprijinul folosirii CPAF la consolidarea structurilor din beton armat se refer[ la: aplicarea soluliilor de consolidare tn spalii limitate. iar experienfa practicl acumulat[ nu permite incd fbrmularea unor concluzii definitive referitoare la durabilitatea soluliilorbazate de CPAF. caracteristici mecanice "dirijate" in raport cu cerinlele de rezistenfd qi rigiditate. dezavantajele acestui procedeu (discutate in cap. eliminarea structurilor provizorii pentru sprijiniri temporare. Degi soluliile de consolidare bazate pe CPAF sunt relativ noi. reducerea semnificativd a costului manoperei gi micgorarea p6nd la anulare a intreruperilor in func{ionarea construcfiei. CPAF oferd o gamd de proprietdli convenabile: rezisten{d la coroziune. 4) au condus la introducerea placirii cu f6gii din CPAF. .Consolidarea structurilor din beton armat 137 7. Ptn[ in prezent s-au utilizat aceste solufii mai ales la: .

4. folosit ocazional pentru umplerea eventualelor goluri suprafala betonului platbanda compozitd.stratul adeziv permite transferul tensiunilor intre elementul de beton armat gi produsul compozit folosit la consolidare. utilizafi pentru asigurarea conlucrdrii dintre platbanda cornpozitd gi beton . vi. v. pentru impregnarea fibrelor. adezivi. Rdginile polimerice utilizate la sisternele de consolidarebazate pe materiale compozite se pot regdsi in urmitoarele componente: i. chit. ce asigurf. grund. 7. sticl[ sau aramidice pentru armdturi. matrice. poliesterice 9i vinilesterice ca matrice. utilizate la lucrbri de reabilitare structurald au fost prezentate in cap.1 Componentele solufiilor de consolidare bazate pe CPAF Solutiile de consolidarcbazate pe CPAF se pot realiza folosind combinagii variate de fibre qi matrice polimerice. Tipurile de produse compozite cu matrice polimerice. /ibrele ca materiale de afinare. armate cu fibre. Cele mai utilizate constituente ale CPAF pentru consolidarea structurilor din beton armat sunt rlqinile epoxidice. iv. utilizat la anorsarea suprafelei betonului pentru ?mbundt6{irea aderenfei cu riginile utilizate la impreggrarea armiturii sau a stratului adeziv.3. carbon sau aramide se utilizeazd sub forma unor filamente continue sau sub formd de tes6turi. qi netezirea la suprafegei la care se atageazd iii. rcalizate din sticld. ii. acoperire pralectoare. avind rolul de a menfine armiturile in pozilia impusd de tipul compozitului qi de a se asigura rnediul de transmitere a tensiunilor prin produsul compozit. respectiv fibrele din carbon.4. . ci s6-gi motiveze alegerea pe o evaluare cuprinzdtoare tehnic6 gi economicd.138 Reabilitarea construc{iilor Inginerul proiectant nu trebuie sd o'forleze" insd utilizarea acestor matedale doar pentru cd reprezint[ solufii modeme. proteclia exterioard a armdturii produsului compozit fa!6 de agenfii agresivi din mediul inconjurdtor.

dacd arm6turile intrd in contact direct cu acesta. d.2 Probleme speciale gi pr€cautii necesare compozite de consolidare la utilizarea sistemelor Decizia privind posibilitatea utiliz[rii CPAF la consolidarea elementelor din beton armat hebuie adoptatd pe baza evaludrii avantajelor qi riscurilor potenfiale. De asemenea coroziunea fibrelor din sticlS sub tensiuni ridicate reprezintr un pericol poten{ial pentru sistemul compozit. iar stratul de protecfie din polimer previne acest mod de deteriorare.3.dezvoltare.Consolidarea structurilor din beton armat 139 7. cooperare . Fibrele din sticl[ E pot fi atacate de mediul alcalin din beton. Experimentdrile privind influenla adaosurilor folosite pentru la radiafii ultraviolete nu au eviden{iat c. degi ntrlt reduse datoriti prograrnelor recente de cercetare . matricelor polimerice existd suficiente date in medii agresive. sistemul compozit realizat prin placarea grinzilor din beton armat cu platbande din cPAF are o comportare foarte bun[ la acfiuni repetate. sticla cu zirconiu este rezistentd la acfiunea agresivd a alcaliilor. Perfbrmanlele adezivilor utilizali la placarea grinzilor din beton armat cu platbande sau membrane compozite au fost verificate pe parcursul a mai mult de 20 de ani. Aceste riscuri. iar fluajul compozitelor qi al adezivilor este nesemnificativ. in legdturr cu proiectarea in ansamblu a sistemului de consolidare bazat pe cPAF este necesarr colectarea qi prelucrarea rezultatelor obfinute prin monitorizarea aplicafiilor realizate gi prin implicarea specialigtilor care stdpdnesc bine at0t mecanica mediilor compozite cAt gi a structurilor din beton armat sau prin interdisciplinar[. b' in privin{a durabilitdlii privind men{inerea proprieti{ilor acestor componente imbunitdfirea comportnrii descregteri substanfiale ale rezistenfelor mecanice. rezultatele obtinute fiind convenabile acestei solulii. trebuie cunoscute gi luate in considerare la adoptarea soluliei de consolidare qi anume: a.

prin contact sau prin vacuumare) pi aplicarea acestora pe suprafafa de beton.3. se aplich succesiv straturile de armdturd sub forma unor benzi din fes6tur6 care se preseazi cu rulouri. avind caracteristici fizico .mecanice compatibile at0t cu stratul de beton c6. infuzia de rdqind umecteazd stratul de armiturd gi umple fisurile din beton. atit ca flexibilitate a procesului c0t gi ca pre! de cost. dispunerea armdturii gi a rdginii intr-un mediu vacuumat. ii. lipirea unor platbande din CPAF (oblinute prin pulkudere.procesul se desfagoar[ intr-un mediu inchis.3 Folosirea CPAF la consolidarea elementelor incovoiate din beton armat 7.t qi cu produsul compozit.3. folosind tehnologia uzualL de formare a stratificatelor compozite prin procedeul "de contact" .beton de a prelua qi transmite stdrile de tensiuni dintre componente. constd din plasarea armdturii alcdtuite din fesaturd peste zona ce trebuie consolidatd gi infuzia raginii sub vacuum . Aceastd relafie depinde de: i.3. . Totugi proprietd{ile sistemuiui rezultat au o mare imprEptiereo consumul de rd$ind este relativ ridicat. Proprietdlile cele rnai uniforme se oblin prin utilizarea platbandelor qi membranelor compozite prefabricate lipite de beton printr-un adeziv puternic.a Modul de realizare a soluliei de consolidare consolidarea grinzilor gi pl[cilor din beton armat se bazeazd pe o solugie relativ simpld din punct de vedere conceptual. Eficacitatea sistemului este influenlata de rnodul in care se realizeazd produsul compozit folosit la consolidare pi se aplicd pe suprafafa betonului.140 Reabilitarea construcfiilor 7. utilizAnd un adeziv cu proprietlfi fizico-mecanice adecvate. aplicarea unor membrane compozite rcalizate la locul de punere in operd. Procedeul prin contact este cel rnai convenabil aplicdrii "in situ". iii. dar eficienla acesteia este detelninatd de capacitatea zonei compozit . oblinAnd astfel simultan elernentul compozit gi aderenfa cu suprafala de beton.dupd dispunerea unui strat de rdqinf. iar membrana compozitS rezultatfi dupi ?ntdrire are proprietd{i mecanice rnai reduse.

7.) r[qina polimerici indeplineqte gi rolul de srrat adeziv. favorabil comportirii de ansamblu a sistemului hibrid. In cazurile (ii.7. Alegerea unui compozit cu modulul de elasticitate suficient de mare (preferabil compozite realizate din fibre de carbon gi matrice epoxidice) pentru a folosi platbande subgiri cu propriet[]i stabile in timp. deli in acest caz existb mai pufine interfe{e la care se poate inilia cedarea.16 sunt ilustrate solufiile curente de consolidare a unor elemente ?ncovoiate.) qi (iii. Un detaliu cu straturile componente ale unei solufii de consolidare bazate pe fibre de carbon este prezentat ln fig. Prin solufiile propuse trebuie evitate devierile majore de la distribuliile tensiunilor pe secfiunea transversald a elementelor in cele doud stdri (consolidat gi neconsolidat).Consolidarea structurilor din beton armat 141 Infuzia de riqind in mediu vacuumat conduce la un element compact cu proprietifi superioare la care rezultd o dispunere corectd a stratului de arnare.3. . se elimini stratul tenace de adeziv.7. iar in fig.b Consolidare penku sporirea capacitllii portante la incovoiere La consolidarea elementelor incovoiate din beton armat cu ajutorul CPAF trebuie respectat conceptul general al armdrii exterioare astfel incOt modul de lucru al elementelor incovoiate si nu se inr[utdfeasc6. format simultan cu produsul compozit. folosind platbande compozite. Selectarea produsului compozit pentru afinarea exterioar6 qi a adezivului trebuie sd asigure modul de lucru unitar al elementului consolidat.3. Toate cerinfele de performan{d impuse structurilor inigiale trebuie menfinute gi la cele consolidate. Proiectarea qi realizarea corrsoliddrii elementelor din beton annat solicitate la incovoiere cuprinde urm[toarele faze [8]: a.15 [9].

Stabilirea sec{iunii transversale a platbandelor compozite penku oblinerea unei cregteri a capacitdlii portante astfel inc6t s6 se realizeze un mecanism de cedare convenabil.adeziv. desprinderea platbandei b4. b7. b3. . . b. ln literatura de specialitate sunt prezentate urm[toarele moduri specifice de cedare: bl. curgerea arm6turii din ofel urmatd de strivirea betonului in zona comprimat[.adeziv sau adeziv . ?n zona fisurilor marginale.7. b2.l5 Componentele soluflei de consolidare cu platbandd din CPAF [9].142 Reabilitarea construcfiilor Fig.beton. cedarea leg[turii platbandd . cedarea la forfecare platbandelor. a betonului in zonele de capdt ale b5. desprinderea platbandei incovoietoare rnari. Se consider[ convenabile mecanismele bl qi intr-o oarecare mdsurd b2. desprinderea platbandei datoritd deniveldrilor betonului. in regiunea fisurati cu momente b6. forfecarea interlamelari compozite stratificate. b8. cedarea aderenlei platbandd a platbandei b9. curgerea armdturii insolitd de ruperea la intindere a platbandei compozite gi apoi strivirea betonului din zona cornprimat5.

Verificarea posibilitalii de cedare prematur6 prin mecanisme de desprindere a platbandelor compozite.2. al elementului consolidat gi cel dinaintea consohdlrii) se recomandE sd nu depdqeascd valoarea 2-A. Gradul de consolidare (raportul dintre momentul capabil d. c.Consolidarea structurilor din beton armat 743 SURUB DE G METALIC il Fig.1 5 + I .7. .16 Consolidarea grinzilor din beton armat cu platbande compozite. [8]. in cazul extrem ln care platbanda de CPAF' devine neoperafionalS se menline un coeficient de siguran{E sub incdrcdri de exploatare de ordinul a 1 . Astfel.

17 Detalii de fixare a capetelor platbandelor compozite pentru reducerea tensiunilor de desprindere I I 0]. f.3. 7. Prevederea unor mijloace de ancorare. o sintezh a acestora fiind prezentatn in fig.d sau fhgii.18. daci se anticipeazd desprinderi premature.17.7. . Proiectantul va decide pe ce suprafele se lipepte elernentul compozit.1.144 Reabilitarea constructiilor e. sunt Detalii privind consolidarea pl[cilor incovoiate din beton annat BETON ARMAT Fig.7. o membranh continu. Execufia corectl atuturor prezentate ln fig.16 9i fig. precum gi dacd este necesari ancorarea produselor compozite in grinda de beton armat. daci se utilizeazd. sub un conffol riguros. in special la capetele platbandelor compozite [0].7.19. ftg.c Consolidare pentru sporirea capacitbgii portante la forfecare Preocupirile specialigtilor pentru consolidarea la forfecare a elementelor incovoiate din beton armat folosind CPAF s-an materializat in solufii diverse. Se recomandd ca fibrele din stratificatele compozite s5 fie orientate dupS direclia tensiunilor normale principale de intindere.3. operaliilor.1.

ii. iar pc aste raportul dintre aria secliunii transversale a elernentului compozit gi aria secfiunii transversale a grinzii din beton armat). calitatea adezivului sau a r[ginii folosite la lipire. schema de ataEare a produselor compozite qi orientarea fibrelor. Rezultatele experimentale oblinute in cadrul unor progfame de cercetare dezvoltare au evidenliat existenla a doui mecanisme de cedare a elementelor incovoiate.7. i.Consolidarea structurilor din beton armal 145 ffiffiffiffiffiffi Fig. Contribufia CPAF la sporirea capacitigii de rezisten![ la forfecare este determinatd de mai mulli factori: rigiditatea shatificatului compozit. Teoretic orientarea fibrelor cornpoziflilui ar trebui si fie c6t rnai aproape de +45' (sau *45" in cazul .18 Dispunerea figiilor compozite pentru consolidarea pldcilor [1 l]. de pe suprafala betonului. desprinderea compozitului Sporirea capacitdfii portante la forfecare este propor{ionalS cu produsul E"p" (E" este modulul de elasticitate al compozitului. consolidate in vederea sporirii capacitXlii portante la forfecare. rezistenlele mecanice ale betonului. ruperea la intindere a elementului compozit (in apropierea fisurilor din forfecare a betonului sau la colgurile grinzii) datoritd concentr6rii tensiunilor.

146 Reabilitarea construc{iilor solicitdrilor altemante) dar pentru a u$ura executia consolidarii se poate folosi orientarea fibrelor la 90' fafd de axa grinzii. in . Utilizarea fdgiilor este avantajoasi deoarece ugureazi realizarca strafurilor adezive cu grosimi constante. b. membran[ continui cu fibrele normale pe axa grinzii. b.19 Sisteme de consolidare la fo4d tiietoare a grinzilor cu CpAF. c. armare cu membrane avdnd fibrele cu diverse orientdri cazul in care se folosesc figii compozite verticale sau inclinate. Fdqiile inclinate cu armare unidirec{ionald sunt mai eficiente decflt cele verticale sub aspectul rezistenlei la forfecare gi a modului de propagare a fi surilor din forfecare.. arnare cu f65ii inclinate. d. c.7. a. Fig. e. d. distanfa dintre fdgii trebuie stabiliti astfel incdt fisurile diagonale din beton sd intersecteze cel pulin o fdqie. gi f. armare cu {bpii verticale. a.

Prin infdgurarea ftgiilor compozite tlexibile preimpregnate cu rdgin5 polimericd sau prin lipirea unor membrane compozite pe suprafala betonului.4 Utillr. Cradul de consolidare in cazul solicit6rii la forfecare trebuie limitat. fdr6.21 solu]iile uzuale de cdmIguire a stf.. posibilit[gi de acces CAnd infbgurarea complet[ nu este posibild (de exemplu la grinzile la fala T.7.20 se prezintd schemele de infrgurare (clm6guire) a stllpilor cu sectiune circularl. astfel inctt coeficientul de sigurant[ sub ac]iunea inc6rc[rilor de exploatare s[ fie cuprins in intervalul 1. tipul fibrei qi al matricei compozite. 7. se obline o arnare exterioard cu rezultate benefice atflt la sporirea eformlui axial capabil c0t qi la hnbundtifirea ductilitAiii stalpilor [15]. nu sunt necesare dispozitive complicate.7.3. fracfiunea volumehich de fibrd" orientarea fibrelor din rnembrana compozitS. mai ales in zona intinsi este recomandabild utilizarea jugurilor (f6Eiilor in u).1. deoarece aplicarea strafurilor compozite se poate face de citre lucr6tori cu o calificare medie. inf5gurarea completh a grinzii cu o rnernbranE compozitb este mai eficienti decdt cdmiquirea padial[ in U sau numai pe felele laterale. Eficienla confindrii st6lpilor din beton armat cu ajutorul infSgurdrilor (cdrni. iar in fig.13.guielilor) din CPAF este influenlati de urmdtorii factori: rezistenla betonului.lpilor cu secliune pdtratd. Continuitatea oferiti de geometria ftqiilor in U elimind efectul concentudrilor de tensiuni care apar la capetele faqiilor liniare situate 1n zonaintinsd. zvelteEea stilpilor.1 .2U2.Consolidarea structurilor din beton armat 147 Intrucit la fAgiile diagonale poate fi iniliata desprinderea capetelor. conlucrarea la interfa{a beton . . in fig.area CPAF la consolidarea stilpilor din beton armat Folosirea compozitelor polimerice armate cu fibre la repararea qi consolidarea stdlpilor din beton armat este considerat6 in prezent una din cdile cele mai eficiente de aplicare a compozitelor moderne in construc{ii. superioarl) se recomandE ancorarea compozitului in zona comprimatd a elementului din beton armat. iar r[ginile polimerice utilizate se pot int[ri la temperaturi obignuite. Consolidarea stdlpilor din beton armat cu ajutorul CPAF se rcalizeazd uqor. 14].compozit gi fonna seqiunii transversale a stilpilor.

148 Rcabilitarea constru cliilor incercdrile experimentale au evidenliat cd.'d _.'i. infrgurarea cablurilor compozite preimpregnate. f-?i'1-:!dl i .7. Creqterea efortului axial capabil a fost de pdnd la 50ya ln cazul lnfdgurrrilor din compozite amtate cu fibre din sticld gi pan6 la70yo in cazul infhqurdrilor din compozite armate cu fibre de carbon [15]. cdm4guieli prefabricate aplicate prin lipire. infhqurarea . ' - q-. J ...q ".1r. Fi9...'. sistem automat de infhqurare. ' t. f. c. d. injectarea rlqinilor sub presiune a. e. in toate cazuile.. 1l]. _iFi b.f.prin infEqurarea stdlpilor cu secfiune circularr gi dreptunghiulard (pntratd) ductilitatea elementelor din beton armat cregte de pAnd la7 on in raport cu elementele necflmdguite.r r. b... fes[turii preimpregnate.20 Variante de aplicare a armdturii exterioare din CpAF [8. fhqii preimpregnate sau lipite cu adezivi. d.

a.2l Consolidarea stdlpilor cu secliuni pitrate folosind CPAF. Eficienla confindrii stdlpilor gu secfiune pltrati (drepflrnghiulard) se imbun[tdfeqte prin rotunjirea collurilor. iar grinda este inlEgurat6 cu membrane compozite la care fibrele sunt orientate astfel: normale pe axa grinzii c[tre zona de rezemare qi orientate Ia * 45o in regiunea de intersecfie a stAlpului cu grinda [17]. b.T.1 . c[m[quial[ prefabricati solufia de consolid arc a zanei de rezemare a grinzi de pod pe un stdlp. in timp ce la secgiunile pltrate presiunea de confinare variaz[ de la o valoare maxirnd la colfuri cdtre o valoare minimd la mijlocul larurilor. Fig. De altfel collurile ascu]ite trebuie evitate in aplicaliile practice in care se folosesc infhqurdri sau cdmdguieli din CPAF. La secfiunile circulare presiunea de confinare este uniformd.b. infbqurare cu fdgii preimpregnate. La partea superioard a stdlpului se unei suplimenteazi infEgurarea compozitd. a. in ftg.Consolidarea structurilor din treton armut 149 Eficienfa mai redusE a c[mEguielii compozite la confinarea stalpilor cu secliune pdtratd se explicd prin distribuirea diferitd a presiunii de confinare.22 este prezentatd . Prin prevederea unor conectori se irnbundtd{eqte modul de lucru al secfiunii consolidate a st6lpilor qi implicit performanfele structurale ale acestora [16].

b. infXqurarea cu frgii armate unidirec{ional. c. Totugi costul CPAF este incS relativ ridicat iar sensibilitatea unora dinhe proprietdlile acestor materiale necesiti mdsuri de protecfie mai ales in cazul unor radiagii ultraviolete gi absorblia umezelii. e. cu performanle acceptabile. Trebuie menlionat faptul cd in viitor chiar dacd va scldea preful de cost al CPAF. a. d. Degi la inceput. Fi9. Aceste materiale oferd proiectantului avantaje remarcabile care pot asigura solulii convenabile acolo unde soluliile convenfionale sunt mai greu de rcalizat. inftgurare primard pe stdlp. f. tehnicile de consolidarebazate pe CPAF permit rcalizarea unor interventii structurale eficiente la principalele tipuri de elemente din beton armat. aceste solujii nu vor inlocui automat rezolr'drile tradilionale ci se vor aplica doar acolo unde nu sunt posibile altemative clasice mai pufin costisitoare.22 Consolidarea zonei de rezemare a ginzii pe stilp [17]. membrane cu fibre orientate la *45o .7. infrqurare suplimentar[ la capdtul st0lpului. grindd de beton armat.150 Reabilitarea construc{iilor Cedarea ?mbinirii consolidate este int6rziatl p6nd la atingerea capacitlfii de rezistentd la intindere a stratificatului compozit de pe capdtul grinzii gi strivire a betonului din zonele comprimate ale irnbinlrii. strfllp de beton armat.

J.j p/takenaka. l 99 l . H.Inst. * Strengthening Concrete Struchres. Goel. June. 1993. Editura Tehnic6. ch. Zhang S. J. IonEcu. 1995. Arsenie.Design Considerations for Use of Fiber Reinforced Polymeric composites in the Rehabilitation of concrete Struchrres. 1995. Karbhari V. McGraw .M.I.R.L. Part II. NISTIR 5129.. Triantafillou T. Jirsa. Feb. . Perraton D. C. nuiiaing and Fire Research Laboratory Gaithersburg. H. Nollet M. ln: Journal of Composites for Construction. Ehsani M. Norris T. 9. 1977. M. M.. A 'f. New York. H. August 1995.Hill. 10. . Consolidarea qi tntrelinerea construcfiilor. 1 8. . M. Proceedings. In: Proc.. Strengthening Methodology for Lightly Reinforced Concrete Frames .. Seismic upgrading of Reinforced concrete Frames with Steel Elements.. Use of Steel Elements in Rehabilitation of RC Frames. ln: Proceedings of NIST Workshop on Standards Development for the use of FRP for the Rehabilitation of concrete and Masonry Structures..A. 1 989. Gaithersburg.. Plevkov.J. 9 from . Tucson.. Ed. 6. E.. Cdoutos. Rodopoulos. May 1998. Solufii de consolidare a construcliilor avariate de cutremure. 1999. Polishchuk.Failure Analysis of Industriar Composite Materials". A. Minialov. Tomsk...Prediction of peeling Failure of Reinfbrced Concrete Beams with Externally Bonded plates. A. K.S.Shear and Flexural .. Phan.O.. D.e/techno/7 Malganov...l. Thomas .Shear Strengthening of Reinforced Concrete Beams by Externally Bonded Side CFRp Strips. C. Wood L. Lew. workshop on the seismic Rehabilitation of Lightly Reinforced Concrete Frarnes. April 1998. Gaithersburg. 2000. Civil Engineering.Consolidarea structurilor din beton armat 151 BIBLIOGRAFIE 1. In: Concrete l_nternational. 12. Raoof M. Todd.S. 13... B uc uregti.composites as strengthening Materiars or concrete Stnrchres. M. V. June. Bucuregti. -. L..co. Chaallal O.c.. Troia. www. pilakoutas. J..T. Saadatmanesh H.. 2. Voiculescu. Editura Tehnicd. takenaka.. Nist.. . Workshop on the Seismic Rehabilitation of Lightly Reinforced concrete Frames.R.. Seible F. Emmons P. Strengthening of Reinforced Concrete and Stone Members in Damaged and Reconstructed Building. Teodoru. L. Nistor. Proceedings. G.. 11. Vaysburd A..A. c..S.

. Pantelides Ch. July 1997.P. Reaveley L..152 Reabilitarea constructiilor t4. . Design of Concrete Flexural Members Strengthened in Shear with F. D. . Antonopoulos C. of the First lnternational Confbrence "Advanced Composite Materials in Bridges and Structures".Bridge Pier Retrofit Using Fiber . Nuismer R. t7. In: Journal of Structural Engineering. Shahaty M.Confined Concrete.2000) Neale K.C. Labossiere P...R. W.Effect of Column Parameters on FRP . t6.. Quebec. November. In Proc.P (accepted for publication in Journal of Composites for Construction. I5. In Journal of Cornposites for Construction. Samaan M.. 1998. Gergely I.Reinforced Plastic Composites.mers Use of Reinforced Composites for Shengthening and Rehabilitation of Concrete Strucfures. Strengthening of Reinforced Concrete Beams with Carbon Fiber Sheets. In: Journal of Composite for Construction. . Mirmiran A. Triantafillou T... November 1998. 1995. De.

NOI SISTEME DE REABILITARE A STRUCTURILOR LA ACTIUNEA SEISMICA 8. S. construcliile sufer[ numeroase degraddri produse de o serie de cavze ce au fost prezentate pe larg in paragraful L2. proiectare qi execufie corecti a structurilor dar gi spre ucilizarea practicilor de reabilitare a construc{iilor existente avariate de seism. cregterea capacitSlii de disipare a energiei. izolarcaseismic[ abazei. au ardtat faptul ci remedierea gi consolidarea structurilor avariate irnplicd costuri ?nsemnate ce pot ajunge ptnd la 30% din valoarea de inlocuire a clddirii F] dar care nu intotdeauna pot conferi structurii siguranfa in exploatare. mult mai dificil decdt proiectarea gi executia unei structuri noi. Acfiunea de consolidare a construcgiilor se dovedegte a fi un proces complex. Astfel. avdnd drept consecinfd apari{ia wror degrad.?IZOLAREA SEISMICA A BAZEI Limitarea cantitSlii de energie indusd de seism in structurd se poate realiza pfin izolarea bazei.realizAndu-se astfel . Dintre acestea seismul ramdne insi cea mai importanti dintre ele. atentia inginenrlui constructor este indreptati nu numai spre o concepfie.tiilor sau. in ultimii 20 de ani s-au conturat gi au fost puse in practicd o serie de procedee noi de protecfie seismicd gi anurne: i. Evaludrile economice Pe ldngd procedeele clasice de reabilitare seismici utilizate deja in practicd pe scard larg6. ii. Izolarea seismicd a bazei consti in principiu in decuplareo legdturilor dintrefundalie qi suprastructurd.dri semnificative ale construc. poate produce chiar colapsul lor. in cazul in care nu sunt respectate prescripfiile minime de conformare seismici. elaborarea qi executarea proiectelor de consolidare implic0nd cadre tehnice cu temeinice cunogtinfe de specialitate qi o bogati experien{[ practicd.T ASPECTtr GENERALE Pe durata viefii lor.

b. canalizaren incdlzire etc. are in componenfa sa un "lagdr" / susfinere a suprastructurii) care permite deplasarea liber[ a skucturii in raport cu terenul. reazeme glisante. In consecin{d. arcuri etc. au fost folosite bile. penduli.1. suprastructura ramdnfind in repaos datorit[ inerfiei sale.a. a. fig. datoitdrigiditd{ii laglrului.8. izolarcarealf reazem ideal apar o serie de dezavantaje penhu echipamentele care deservesc construqiJ ca unnare a deplasiriloi mari ce pot apirea intre suprastructur6 gi infrastructurd" Din acest motiv rigiditatea unui reazem trebuie corelatl qi cu celelalte componente ale construcfiei cum In ipoteza realizirii unui ar fi instalafiile de alimentare cu ap6 gi energie electricl.1. reazeme din elastomeri. 8. role asezate pe doui direcfii.8. fig. pentru rcalizareareazemelor. Cele mai frecvent utilizate tipuri de "lagdre" stJtrt reazernele din elastomeri cu gi frri glisare. Sistemul de izolare seismicd la baz6. b. la care se adugd o serie de componente cu rol de disipare de energie gi de limitare a deplas[rilor. izolarca ideali. In decursul anilor au fost concepute numeroase tipuri de sisteme de izolare a bazei la care. nerealizabil insd in practicd. . structuri se induce cantitate de energie corelatl cu caracteristicile ac{iunii gi caracteristicile dinamice ale ansamblului nou creat. elipsoizi.r54 Reabilitares consfrucfiilor o suprafale de lunecare care permite deplasarea liberd a fundaliei impreun6 cu terenul de fundare. (element de rezernarc Izolarea seismici completd ar putea fi realizati numai in cazul vnui"lagdr" ideal. in o Fig.1 Comportarea unei structuri cu baza izolatil.

3. fig. In anul 1870.Noi sisteme de reabilitare a structurilor Ia acfiunea seismicl 155 8. Fig.8.tiunea seismicd nu este de dat[ recent[.2. b. avAnd o vechime de peste o sutl de ani. elipsoizi O altd variantd a reazemului cinernatic cu bile este reazemul pendular frecare din fi9.2 Reazeme cinematice.S. Reazemul constd dintr-o suprafald de glisare sferici gi un glisor articulat acoperit cu un material rezistent la presiuni ridicate. care prezintd un sistem de izolare cu bile. rezulttnd acelagi efect de ridicare a structurii qi echilibrare dintre forfele de iner.tie produse de seism qi cele gravitalionale. francezul Jules Tonaillon a depus un brevet la Biroul de Invenlii din San Francisco. b.1 Reazeme cinematice Ideea izoldrii structurilor la ac.Z.3 Reazem pendular cu frecare. 8. [3].2.8. fig. Ulterior reazemul cu bile a fost simplificat gi inlocuit cu elipsozi amplasali intre doud suprafele plane. bile.a. acest sistem asigurd ridicarea centrului de . California. 8. Prin deplasarea relativi a celor doui suprafele de glisare. Acest sistem anticipeazd numeroase procedee de izolare seismicd existente in lume sau brevetate [2]. ELEMENT DE ETANSARE Fig. a.b.

dar cu dimensiunea stdlpilor unui nivel qi cu extremitElile introduse intr-o carcasl care asigurd limitarea deplas[rilor este rcprezentat de stdlpii pendulari concepufi gi breveta{i de Nazin [4]. asemdndtor cu celelalte sisteme cinematice pe bile pi elipsoizi. a fost realizatl 9i in Iagi. cu cinci niveluri gi destina{ia locuinle. oblinute plin vulcanizare.4 Reazeme cinematice sub forml de penduli scurti. O astfel de construclie izolatL seismic pe rcazeme pendulare. In afara cauciucului nafural.-ttiliz. asem6ndtor pendulilor scu{i. silicon cauciucul. Cel mai utilizat panA in prezent. exceptdnd cauciucul natural. 8. apanlia forfei gravitafionale de restabilire clidirii.8. poliuretanul etc. intAlnit sub denumirea de neopren.2. stirolbutadienul.2 Reazeme din elastomeri Elastomerii sunt materiale cu un grad inalt de polimerizare. in prezent sunt cunoscufi numerogi elastomeri sintetici.156 Reabilitarea construcfiilor greutate al a eehilibrului clldirii qi. este cloropren cauciucul.8. .4. Fig. Acestea au forma unor cilindri din beton armat cu exhemitdlile prelucrate sferic Ai agezate in cavitnli care s[ le permitl rotirea liber6. dintre care cei mai reprezentativi sunt: cloroprenul. adic[ prin formarea unor legdturi lnhe lan{urile de molecule [5]. Un alt sistem cinematic. prin aceasta. fig.ate in practic[ se numird gi reazemele pendulare. Printre reazemele cinematice .

elastomerii prezintd particularitd. Solicitlrile mecanice produc hanslaEii ale segmentelor refelei.8. Elastomerii sunt materiale care nu respect[ legea lui Hooke la nici o solicitare. care in unna procesului de vulcanizare formeazd o relea spa!ia16. Intre modulul de elasticitate longitudinal Eo al elastomerului qi respectiv nodulul sdu de elasticitate transversal G existi urmdtoarea relalie: G*"o a J tr (8. 8. Fig. In fig.5 Comportarea elastomerilor la diferite solicit[ri. curba forfi-deformatie la compresiune este putemic influenlatd de fbctorul de fbrmd al elementului (raportul dintre aria incdrcati qi aria neincdrcat[ a epruvetei).8.6. care conduc ia transformiri fizice la nivelul lanlurilor moleculare. mai rnult. respectiv coeficientul lui Poisson v : 0.5 este prezentat6 curba caracteristicd a elastomerilor la diverse tipuri de solicitlri. fig. Pentru deforma{ii de pflni la 4000/0.1) Un reazem din elastomeri este alcdtuit din straturi alternante de elastomeri gi tole metalice.5.Noi sisteme de reatrilitare a structurilor Ia ac{iunea seismicii 157 Elastomerii sunt alcAtuifi din macromolecule lungi.i mecanice asernlndtoare lichidelor incompresibile. Elastomerul asigur[ o flexibilitate mare a reazemului pe direcfie orizontald iar tolele metalice au rolul de a impiedica deformaliile .

a. incf.rciri orizontale DatoritS faptului ci reazemele din elastomeri au o capacitate redusd de amortizare (coeficientul de amortizarc variazdintre 2 si 3 % din amorlizarea critic[) este necesari adiugarea unor elemente suplirnentare disipatoare de energie. Pentru o bun[ funclionare a reazemului ca element de izolare seismicd. b. fig.in 1975 s-a conceput un nou tip de reazem din elastomeri prin introducerea in interiorul acestuia a unui miez de plumb.7 Comportarea unui strat de elastomer. 8. . P @fF^ l1-* ^ tt Fig. prin deformarea plasticb a insertiei de plumb se asigurd o disipare irnportantl de energie. 8. rigiditatea vertical[ a acestuia trebuie sd fie de aproximativ 400 de ori mai mare dec0t cea orizontah [2].6 Reazem din elastomeri. transversale gi de a asigura o rigiditate verticalI foarte mare a reazemului. comportarea reazemelor din elastomeri la acgiuni verticale gi orizontale. 8.8 [5].158 Reabilitarea construcfiilor . In fig. ELASTOMER TOLA METALTCA Fig. Pentru a mdri capacitatea de amortizareo in Noua zeelandd.7 este ptezentata. incdrc[ri verticale.8.

9 Reazem din elastomeri cu lunecare. Prin frecare se disipd qi o cantitate importantd de energie.8. Fig. fig.8 Reazem din elastomeri cu miez de plumb. 8. 8. amortizarea este mhritd prin adiugarea de particule foarte fine de gtafit. Caractersticile frecdrii depind ins[ de temperatur6 gi de viteza relativd de glisare a suprafe{elor care vin in contact.9. Malaysian Rubber Producers Research Association din Anglia a dezvoltat in 1982 o componentd a cauciucului natural cu capacitate de disipare de energie intrinsecf. Acesta presupune. [n acest caz. ajungdndu-se la coeficienfi de amortizare ce variazb intre 10-20% din amortizarea critic6. rlare. in cazul unei acliuni seismice importante. glisarea suprastructurii prin depdEirea frecdrii dintre stratul de teflon fixat de reazemul din elastomer qi placa din ofel inoxidabil fixatf de suprasffucturd. uleiuri sau riqini. oblindndu-se un sistem de izolare din cauciuc natural cu capacitate de amortizare ridicatd.Noi sisteme de reatlilitare a structurilor la ac{iunea seismicii 159 Fig. . Pentru a elimina necesitatea adduglrii de elemente suplimentare de disipare. Alt tip de reazem din elastomeri brevetat ?n 1977 in Franta gi 1978 in USA [6] este cel cu lunecare.

construit[ in 1914 in stilul Beaux Art. Operalia de consolidare a structurii a inceput in anul 1992 gi s-a frnalizat in anul 1995.3 Exemple de structuri reabilitate prin izolarea bazei nurneroase structuri reabilitate seismic care utilizeazd In prezent existd sistemele de izolare labazd mentionate mai sus. 8.2. Izolarea seismic[ este utilizatd la reabilitarea structurilor in situaliile in care procedeele conven{ionale de reabilitare nu pot fi aplicate. ln urma examinbrii mai multor variante de reparalii qi consolidiri. unde intervenfiile clasice de reabilitare altereazd caracterul istoric al acestora. De asemenea.8. C0teva din aceste structuri reprezentative sunt descrise in continuare. Astfel. Daunele insemnate produse in unna seismului Loma Prieta din octombrie 1989 au impus necesitatea reabilitirii seismice a acesteia. clddirea Oakland Ciry Hall. Este cazul indeosebi al clddirilor istorice. [n cazul reazemelor glisante este important ca fo4a de glisare sd poatl fi corect estimat[ astfel inc6t sistemul de izolare s6 ?nceap6 sd gliseze fdr[ ca structura sI sufere degradiri semnificative.10. fabricarea qi instalarea sistemelor de izolare. izolarea seismicd nn este un procedeu de reabilitare aplicabil la majoritatea structwilor. Sistemul structural este in cadre metalice cu pere{i periferici de umplutur6 din ziddrie nearmatd. fig. fiind utilizat la structuri unde se doregte o proteclie seismici deosebitd qi se permit costuri substanfiale legate de proiectarea. a fost cea mai inaltd clddire de pe coasta de vest a Statelor Unite la data construirii ei [7]. in final s-a ales solufia de reabilitare utilizind izolarea seisrnici la bazd.160 Reabilitarea construcfiilor Structurile care au fost reabilitate prin izolareabazei sunt in general structuri din zid[rie de piatrd pi cdrbmidd cu ductilitate redusd sau structuri neductile din beton a{mat. Aceasta este o clddire cu 18 niveluri gi o suprafagd de aproximativ 14214 m2. . fiind la acea dati cea mai inaltd clidire din lume izalatd seismic. Marea majoritate a proiectelor de reabilitare pe sistemul izoldrii bazei folosesc reazeme din elastomeri sau reazeme din elastomeri cu inse4ie de plumb.

Montarea reazemelor a presupus ridicarea st0lpilor. cu dimensiunile in plan 94 nx 124 m Ei o cupold ?naltd de 91 m. O altd struchrd reabilitati cu ajutorul izolirii seismice este clldirea San Francisco City Hall. fig. Pentru a proteja interiorul. 8.10 Oakland City Hall. a. stAlpii au fost ridica{i cu maxim 2. b. Sistemul structural este alc[tuit din cadre metalice cu zidbrie din c[rdmidd nearmatd placatd cu granit. modelul structurii reabilitate Sistemul de izolare seismicd utilizat cuprinde 42 de reazeme cu inse4ie de plumb qi 69 de reazeme din elastomeri armali a cdror diametru variazi lntre 737 mm gi 940 mm. Clidirea are 5 niveluri.5Yo din aceastd cifr6.5 mm pe durata procesului de liftare pentru introducerea sistemului de izolare seismics. California. sistemul de izolare reprezentind aproximativ 2.8. un exemplu de arhitecturd clasici' [8]. Oakland. Aceasta a fost proiectatd in anul 1912 cu scopul de a inlocui clddirea ini{iald distrusd de seismul San Francisco din 1906.11. Reabilitarea seismicd . vedere.Noi sisteme de reabilitare a structurilor Ia acfiunea seismicl 161 Fig. scurtarea lor gi transferarea lncircdrii verticale la elemente de suslinere provizorii.Coshrl reabilit[rii a fost de aproximativ 84 milioane de dolari. Degraddrile substanliale in urma seismului Loma Prieta din 1989 au impus efeituarea de repara{ii gi consolidfui importante.

o structurd cu 5 niveluri. asem[nator cu proiectul de reabilitare a clddirii oakland city Hall.1. hrffoducerea sistemului de izolare s-a dovedit a fi un proces complex de ridicare qi scurtare a st0lpilor pentru instalarea reazemelor.2" altfl clldire importantd reabilitatd utilizind izolarea bazei este New zealand Farliament House.ltilizat este de tip special cu capacitate ridicat[ de amortizare. Reabilitarea seismicE a inceput in anul 1994 qi s-a finalizat in anul 199g. Toate renzenr. Reatrilitarea seismicd a inceput in anul 1992 gi s-a finaliza"t i-n anul 1994. cu perefi din zid6rie. construita in anul T922. {tg.g. 8.*le utilizate sunt de fomri circulard cu diametrele variind intre 480 gi 580 mm" Reazemele cu inserfie cie plumb au diarnetrul miezului variind intre 155 pi 190 mm. caun cost totai de 6 milioane de dolari. Elastomerul r. Marea *u3otitute a stdlpilor sunt susfinufi de patru reazeme aflate sub o strucfurd metalicd. Reazemele giisante au in componenfa lor suprafe{e din teflon qi o}el inoxidabil amplasate pe reazeme din elastomer cu capacitate ridicatd de amortizare. [9].11 San Francisco City Hall. . aceasta este o Sistemul de izolare utilizat este alcdtuit din 145 de reazeme din elastomeri cu miez de plumb. Sistemul de izolare adoptat este compus din 530 de reazeme cu inserfie de plumb. Fig. 230 reazeme din elastomeri gi 42 de reazeme glisante.162 Reabilitarea construcfiilor adoptata pentru clIdire a constat din consolidarea cu perefi de rezistenfE din beton armat gi izolarea bazei.

[10].Noi sisteme de reabilitare a structurilor Ia acfiunea seismici 163 Fig. Japonia. 8.8.4 m.13 Sculptura'oPoarta iadului" a lui Rodin. cu o greutate de 7 tone. ldlirnea de 3. 8. fig.13. avdnd indlfimea de 5. .12 New Zealand Parliament House. grosimea de 1 m. O alt[ utilizare a izoldrii bazei in scopul reabilitfii seismice este gi aceea a sculpturii "Poarta iadului" a lui Rodin de la National Museum of Westem Art din Tokyo.9 m. Japonia. Aceasta este o sculpturd sub formd de panou. National Museum of Western Art din Tokyo. Fig.

14. . Sistemul de izolare abazei este alcdtuit din 5 reazeme cinematice cu role gi 2 disipatori.14 Secfiune transversald a mecanismului de reabilitare utilizdnd izolarea bazei.8. 8. fiind reunite cu ajutorul unei structuri din o{el ce permite deplasarea unitard a acestora.8.15. fig. fig.164 Reabilitarea construcfiilor bazei. Reazemele cinematice permit deplasarea liberE a lucririi pe cele 2 direclii orizontale. F'ig. Pentru a evita o posibil6 prdbugire a sculptwii in timpul unui seism puternic. 8.17 Reazeme cinematice cu role cilindrice. inlocuindu-se cadrul de ofel de sus{inere a sculpturii gi quruburile de prindere deteriorate in timp. aceasta a fost amplasat6 pe o platformd montat[ pe un sistem de izolare a Fig. In acelagi timp s-au efectuat gi lucr[ri de conservare.

disipatori bazalipe lunecarea cu frecare (disipatori cu frecare).Noi sisteme de reabilitare a structurilor la acfiunea seismici 165 Disipatorii utilizali sunt disipatori de tip vdscos. ii. in funclie de tipul mecanismului de disipare a energiei [11]: i. in ambele cazuri urmdrindu-se reducerea deplas[rilor qi a for]elor tiietoare de nivel. In general acestea se caracterizeazd pfin capacitatea de a transforma energia cineticl in altd formd de energie disipabild. realnali de Takenaka & Oiles Corporation. disipatori baza{i pe deformarea materialelor vdsco-elastice (disipatori v0sco-elastici).3 CRESTEREA CAPACITATII DE DISIPARE A ENERGIEI Prin cregterea capacitdlii de disipare energetici se inlelege introducerea unor dispozitive speciale in structur[. capabile sd. disipatori bazali pe curgerea fluidelor (disipatori v0scogi). Aceqtia au rolul de a controla deplasdrile orizontale p:oduse atdt de sgisme minore c6t qi de cele majore. Rolul principal al elementelor de disipare a energiei este acela de a absorbi o parte din cantitatea de energie indusi de seism in structuri. iii. Aceste sisteme de disipare energetici pot fi clasificate in urmltoarele categorii. lntre proiectarea ductilb a elementelor strucflirale pi utilizarea disipatorilor de eneryie nu existb nici o diferenli conceptuald. special proiectate in acest scop. 8. disipatori bazali pe deformarea plasticd a ofelului. v. disipatori baza[ipe extrudarea plumbului. In prezent existd numeroase sisteme de disipare energeticd care folosesc diverse materiale Ei procedee. in primul caz. realizeze acest lucru. Diferenla constd in aceea c6. iv. reducdnd ln acelagi timp deplasirile relative de nivel. sunt addugate structurii. Totodatd aceste dispozitive pot reduce semnificativ deplasdrile relative de nivel. func{ia de disipare energeticd este atribuitd elernentelor struchlrale in tinp ce in al doilea caz. altele decdt elementele structruale. Reabilitarea seismic[ a fost realizatd" de Takenaka Corporation din Japonia qi a durat intre decembrie 1998 qi martie 1999. . elemente suplimentare.

Primele doud mecanisme sunt operante doar la temperaturi inalte. Aceastd deplasare La eforturi ce ireversibild a atomilor ?n cristalele metalice se produce prin patru : mecanisrne elementare i. alunecarea reciprocd a grdunlilor cristalini. Comportarea metalului in domeniul postelastic poate fi fragild sau ductild. iv. ii. din care fac parte un numdr tnsemnat de metale qi aliaje metalice. sub ac{iunea eforfurilor de forfecare. ac€St€ sisteme de disipare pot oferi structurii rigiditate qi amortizare suplimentar[. efortul elastic admisibil tn material se produc modificdri structurale ireversibile. 83. alunecarea fiind . Pentru a infelege comportarea acestor dispozitive este necesar sd se examineze mecanismele de producere a deformafiei plastice. fluajul prin difuzie. iii. Materialele ductile.r66 Reabilitarea construcfiilor Utilizarea ?n structurd a sistemelor suplimentare de disipare a energiei recomandd din urm[toarele considerente: se r ' . maclareamecanicd: alunecare. disiparea de energie in sffucturA poate disipatorii suplimentari.1 Disipatori cu deformarea plastici a ofelului Dispozitivele de amortizarc carc s-au dovedit a fi cele mai economice gi mai potrivite pentru utilizarea ca disipatori sunt acelea care se bazeazd. Maclarea rnecanich nu este altceva decAt reorientarea unei zone dintr-tur cristal. prezintb. pe deformafia plasticS a metalelor. defonnbri plastice substanliale tnainte de rupere. Ductilitatea (capacitatea materialului de a absorbi prin deformare plasticd o depdgesc cantitate irnportantd de energie) se datoreazd dislocagiilor. degrad[rile structurii pot fi rcalizaIA nurnai de fi limitate la nivelul disipatorilor care sunt mai ugor de inlocuit decit elementele structurale intrucdt nu afecteazd sistemul de rezistengd al structurii. dupd depdgirea efortului elastic. deci nu sunt specifice disipatorilor histeretici de energie care lucreazd la temperaturi normale.

forfecare sau combinatii ale acestora. rezisten![ qi capacitate de disipare energeticd sporitd. fo4a de rezistenld din disipatori depinde de caracteristicile neliniare tensiune-deformalie specificd ale materialului.Noi sisteme de reatrilitsre a structurilor la acfiunea seismictr 167 mecanismul fundamental al deformdrii plastice la rece qi reprezintS translalia unei pdrfi a cristalului ln raport cu alta.18 Sisteme de cotravAntuiri cu deformare plasticl [12. Fig.8. In plus. cu ajutorul unor bare sau subansamble deformate prin incovoiere. torsiune. disipatorii din olel sunt capabili s[ asigure structurilor rigiditate. ftrrd o schimbare de volum.ri de dispozitive bazate pe solicitarea de ?ncovoiere. . reliabilitatea (siguran]a in exploatare) a acestora pe termen lung qi buna rezisten!5la condilii termice gi de mediu. Avantajele disipatorilor bazali pe deformarea plasticd a metalului constau in comportarea lor stabil[ in timp. 8.Plecdnd de la principiile generale ale comportdrii olelului au fost dezvoltate diferite tipu.18 la care disiparea se rcalizeazd. la care acfionarea se realizerlzd tot cu ajutorul contravdntuirilor. Alte sisteme practicate sunt cele din fig. Astfel. Contravantuirile sub forma unor tiranli din ofel moale constituie cel mai simplu sistem de disipare energetic[ bazat pe deformarea plasticd a metalului.13]. Elementele disipatoare de energie trebuie proiectate astfel incdt deformarea lor plastic5 sd se producd inaintea formlrii articula]iilor plastice in elementele structurii.

20 se prezintd forma dispozitivului gi relafia fo45-rotire la un ciclu altemant. In fig. 8. . 8. Fig. Forma permite ca pe intreaga suprafaf[ a pldcii si se produ ed intrarea in curgere a materialului.19. forma conduce la o curburfi constant[ gi deci fiecare secfiune intrfl simultan in curgere.168 Reabilitarea construcf iilor Un alt dispozitiv de disipare se prezinti sub formd de pl6ci de ofel in form6 de X. denumit dispozitiv cu amortizare gi rigiditate suplimentare (ADAS).20 Sistemul de disipare T-ADAS gi modul de comportare. [14]. dezvoltat de Bechtel Power Corporation. sub formi de elemente triunghiulare (T-ADAS). La fel. G Fig. astfel inc6t intreagul element absoarbe energie. fig. Sistemul ADAS a fost modificat ulterior de Tsai gi Hong in L992. 8. [15].8.19 Sistem de disipare ADAS.

nefiind necesard inlocuirea lor dup[ un seism puternic deoarece plumbul din componenfa disipatorului revine la starea nedefonnatd dupd excitagie. [ 1 6]. 8. cu ax bombat Disipatorii de energie prin extrudarea plumbului prezintd o serie de avantaje dintre care: relalia inc[rcare-deformalie este stabild. Acest sistem a fost propus de Robinson in 1987 ca disipator de energie pentru structurile cu baza izolatd din Noua Zeelandd. Marea majoritate a acestor dispozitive prezintd bucle histersis de formd dreptunghiularL. . Fig. cu cilindru stransulat^ b. Procesul de extrudare constd in trecerea forfat[ a materialului printr-un orificiu.Noi sisteme de reatrilitare a structurilor Ia ac{iunea seismici r69 83. b.21 Sisteme de disipare cu extrudarea plumbului.3 Disipatori cu frecare In ultimii ani a fost propusd gi dezvoltatd o mare varietate de disipatori cu frecare pentru disiparea energetictr in structuri. au o durat6 lungd de viafd. 8. fig. funcfionarea acestora nu depinde de condiliile de mediu qi de efectul de imbdtrdnire. fiind neafectat6 de numdrul de cicluri de incdrcare. 8. In acest fel se produce deformarea plastici a plumbului qi consumarea unei cantitdfi importante de energie. ceea ce indicd o comportare a acestor disipatori aseminitoare cu cea a frecirii de tip Coulomb. a.3.2 I .2 Disipatori cu extruderea plumbului tip Un alt tip de disipator care utilizeazl proprietdfile de disipare energeticA de histeresis a metalelor este disipatorul de energie prin extrudarea plumbului.

acest dispozitiv este activat chiar de excitalii reduse. comparativ cu legdturile bulonate cu suprafafa de contact olel pe ofel. ln astfel de leghturi ofel-alamd. Suprafafa de lunecare este ofel pe alam6. indeosebi aliajele de olel care au probleme importante de coroziune in contact cu alama. In comparafie cu celelalte dispozitive cu frecare care au bucle histeresis drepfunghiulare. Un alt disipator de disipare prin frecare a fost dezvoltat de Flour Daniel Inc. incdrcdrile normale la suprafala de lunecare nu pot precizie. Dispozitiwl este alcituit dintr-un cilindru. un guseu central cu fantd qi doud garnituri de alam[ fixate de plicile exterioare. De asemenea. bronzul sau cuprul. gamiturile de alamb sunt zgiriab in tirnp ce pldcile de metal r6mAn nedegradate. aceste dispozitive au o rezistenfd mare la oboseald.rfonnanfd bune iar comportarea lor este pufin afectat[ de frecvenla incdrclrii. unde se remarcd un grad ridicat de uzur[ prin frecare. relaxare ln timp. O astfel de legdturd bulonatd constd din doud pldci exterioare metalice. Buclele histeresis sunt de formd dreptunghiulare qi stabile dupi un numSr mare de cicluri de incSrcare. fiind posibili o anumitf. resoarte interioare.170 Reabilitarea construcfiilor In general. . Dispozitivul are posibilitdfi de autocentrare care reduce deplasarea permanent[ cdnd structura se deformeaz[ dincolo de domeniul elastic. Disipatorii cu frecare au lnsd dificultili legate de men{inerea proprietitilor lor pe durate mari de timp deoarece: ' suprafelele metalice de lunecare surit supuse fenornenului de coroziune. Mecanisrnul constd din frecarea cu lunecare printr-o serie de migcdli cu oprire la extremitdfile cilindrului. num6rul ciclurilor de lncircare sau de variafiile de temperaturi. denumit "limitator de disipare energeticI" [l8]. Acest dispozitiv de disipare energeticd este singurul care nu genereazd bucle histeresis dreptunghiulare iar forfa de lunecare este proporfionall cu deplasarea. diferind in funcfie de complexitatea lor mecanici gi de materialele folosite pentru suprafe{ele de lunecare. fi menfinute cu . pane de compresiune? pane de frecare gi opritori. Grigorian gi Popov au propus in 1993 un dispozitiv cu frecare care permite lunecarea in legdturi bulonate cu fantd [l7]. . pot sd apari deplasiri remanente dupd un seism. aceste dispozitive de disipare au caracteristici de pe.

Un exemplu de disipator vdscoelastic supus la forfecare este acela alcAtuit din straturi din material vdscoelastic fixat de pldci din otel. Acegti disipatori pot fi montali in structurd pe diagonalele cadrelor contrav6ntuite. instalafi la nivelul lmbinirii rigl[-stilp a unui cadru contravdntuit. ceea ce face ca dispozitivul de disipare energeticd sd fie supus numai la for!6 axial6. Un alt exemplu de utilizare a materialelor vdscoelastice este acela al panourilor cu inserfii vdscoelastice. Materialele vdscoelastice prezintd caracteristicile combinate ale unui solid elastic qi ale unui lichid viscos supuse deformafiei.4 Disipatori vffscoelastici qi viscopi 8.Noi sisteme de reabilitare a structurilor tra acfiunea seismici 171 8. Legdtura consti din doui dispozitive dispuse simetric.4. forfa de forfecare fiind transferat[ cu ajutorul unui bulon de forfecare.8. Acest sistem asigurd atdt o cregtere a amortizdrii cAt gi o cre$tere a rigiditd{ii laterale a structurii.3. .22.2Z Sistem de disipare de tip viscoelastic. frg. Disipatorii v6scoelastici pot fi.4 Disipatori vdscoelastici Disipatorii v0scoelastici sunt folosili ca dispozitive de disipare energetic6 la structuri in care disipatorii sunt supuqi la deformafii de forfecare. [20].3. 8. adic[ acestea revin Ia fbrma lor inigial[ dupd fiecare ciclu de deformalie gi disip[ o anumitd cantitate de energie sub formd de cildurd 1191. Fig. de asemenea. Dezavantajul disipatorilor vdscoelastici este acela cE depind de frecvenfa acfiunii qi de temperatulra mediului ambiant. Migc[rile relative dintre placa interioar[ gi pldcile exterioare din olel fac sd apari deformafii de forfecare care conduc la disipdri de energie.

fig. Dispozitivul const6 dintr-o caset[ de ofel ataqatl planqeului inferior gi umplutd cu un fluid putemic vdscos. O plac6 de ofel. Pe de alti parte.t72 8. fiind in principal disipatori pebazdde ulei.23 Sistem de disipare de tip v6scos. se afl4 in interiorul casetei de o{el.3.b Disipatori vdscogi Reabilitarea construcf iilor Disipatorii viscogi sunt disipatorii care utilizeazil proprietdfile vdscoase ale fluidelor. 8.4. fixatd de plangeul superior. Curgerea lichidului prin orificii este compansat6 cu ajutorul unui terrnostat pasiv bimetalic care permite functionarea dispozitivului intr-un domeniu al temperaturilor de -40 C:70 C. 8.1221. Acegti disipatori au o comportare vdscos liniare gi surt pufin sensibili la variafiile de temperahu5. Un exemplu de utilizare a materialelor vSscoase este acela al peretilor cu anortizare vdscoasi.23. Disipatorii vdscogi sunt mai pufin sensibili la modific5rile de tempertur6 gi au o comportare stabild intr-un domeniu larg de temperaturi. Forfa de amartizare de tip vdscos este produsd de vitezarelativ[ dintre cele dou6 plangee. Acest dispozitiv este umplut cu ulei siliconic Ai consttr dint-un piston din otel inoxidabil cu cap din bronz cu orificii gi dint-tm acumulator. propus de Sumitomo Construction Company din Japoni4 [21]. aceqtia au urm6toarele dezavantaje: existenla de colmatiri pe o . Un exemplu il constituie disipatorul propus de Taylor Devices Inc. De asemene4 disipatorii vdscoqi de tip fluid funclioneazd gi pe principiul curgerii fluidelor prin orificii. Fig..

ln inueaga structurd s-au utilizat 16 disipatori fluizi. disipatorii fluizi de tip vAscos s-au dovedit a fi cei mai eficienfi din punct de vedere economic Ai a obiectivelor urmXrite. Prin utilizarea acestor dispozitive s-a urmdrit cregterea rezisten{ei la ac{iuni seismice a cl[dirii.5 Exemple de structuri reabilitate cu disipatori de energie vAscos consti O aplicalie importantd a disipatorilor fluizi de tip in utilizarea acestora la izolarea seismicS a hotelului Woodland din California. 8. fiind montali in perelii structrnii cu ajutorul unor diagonale.Noi sisteme de reabilitare a structurilor Ia ac{iunea seismictr 113 perioadA lungd de timp iar migclrile reduse in structurd pot cauza uzura elementelor de etanEare gi scurgerea fluidului in exterior. Aceasta este o clddire cu caracter istoric.24 Sistem de disipare fluid de tip vdscos folosit la reabilitarea seismicl a hotelului Woodland.[23]. 8. California .24. datfind din anul 1927. In comparafie cu procedeele clasice de consolidare luate in calcul Sanouri de forfecare sau diagonale). cu 4 niveluri qi o structurd neductiH din beton av0nd parterul flexibil. fiecare dezvoltAnd o fo46 de 450 kN. 8. fig. rnenfindndu-se in acela. Fig.3.i timp caracterul istoric al acesteia.

.3. . Experimentalnliezdania gravitalionnih sistemah seismoizolalii s vkliuciaigcimsia suhimtreniem. Mayes. . BIBLIOGRAFIE 1. 2. M. Califomia. 1977. 1983..L.. Plichon. C.. W.174 Reabilitarea construc{iilor In prezent. Proceedings Third National Concrete and Masonry Engineering Conference . Budescu. Seismostoikoe stroitelstvov Uzbekskoi SSR. A.v York. San Francisco. Ner. Acegtia dezvoltd forfe de 980 kN qi 490lrtl. nr.este o structur[ din cdr6midd cu 4 niveluri ce va fi reabilitatb seismic cu ajutorul a 26 disipatori fluizi de tip Taylor. R.. 1995. v Sevastopole na 5. Hearst Memorial Mining Building . Tezi de doctorat. vol. 4. Cfiteva din aplica{iile de reabilitare seismicd a unor structuri cu ajutorul disipatorilor cu fluid de tip Taylor ce vor fi realizate in cursul anului 2001 sunt urmltoarele l24l: .Oakland Bay Bridge. Asachi" Iagi. Tucker. Proceedings. vol..Institutul Politehnic "Gh. Robinson. Reabilitarea se realizeazil cu ajutorul a 100 de disipatori fluizi de tip Taylor ce dezvoltE forle de 2000 kN. Bulletin of the New Zealand National Society for Earthquake Engineering.Taivan. V. **+ Comment 2. Nazin.disipatorii sunt utilizafi la reabilitarea podului suspendat dintre San Francisco qi insula Yerba Buena. Tagkent. Taipei . 6.G. Taiwan Office Building . Contribufii ptivind izolarea seismic[ a structurilor. disipatorii de energie fluizi sunt folosili din ce ln ce mai mult at6't la structurile noi cdt gi la reabilitarea seismicd a celor existente. A Lead . 2450 liNI ti 3115 kN. Berkeley .structura are 14 niveluri iar cei 64 de disipatori fluizi sunt montafi pe diagonale.. Hooped Rubber Bearing and Frictional Plates: A modern Antiseismic Engineering Technique. Acegtia dezvoltd o fo4a de 890 kN qi au o cursd de +813 mm. San Francisco .10. Seismic isolation: When content protection is as important as the structure. 1977.SUA.H. a - r6parer les bdtiments endommagds par un seisme.Rubber Shear Damper.V. SUA . 1974. Nations Unies.

M. Steel triangular plate energy absorber for earthquake-resistant buildings. CA. Application of the energy dissipating restraint to buildings. (www.. vol...H. K. I 975. Aristizabal-Ochoa.J. Pacific Conference on Earthquake Engineering. vol. Experimental Testing of an Energy-Absorbing Base Isolation System. Slotted bolted connections for energy dissipation. Proceeding ATC-17-1 Seminar on Seismic Isolation. M. J. C. 12.. Recent developments in lead dampers for base isolation. I't World Congress on Constructional Steel DesigSr. CA. W.. 1977 Tsai.htm) Protecting Rodin's Sculpture the "Gates of Hell" at the National Museum of Western Art Withstanding Earthquakes with Base Isolation Retrofit.. Richter.dis-inc. Passive Energy Dissipation and Active Control. 10. 17.2.. M.C. 8.com/oakbrief. W.com/sfhallbr. P. Redwood City. Redw'ood City. E.. Joumal of Struchrral Division.2. Popov.G.htm) 11. ASCE Journal of Structural Engineering.A. I 995 Tyler. Passive Energy Dissipation and Active Control. 2. Cousins. Structural ASCE.Noi sisteme de reabilitare a strucfurilor Ia acfiunea seismici 175 10.takenaka. P. Kelly.dis-inc..J.. Applied Technology Council. R.1987 Grigorian..P. no. Jurukovski. . Inaudi.. 16..htm) San Francisco City Hall (www. J. vol.P. 7 13. Proceeding ATC-17-1 Seminar on Seismic Isolation. Skinner. Specialists Meeting on the Anti-Seismic Design of Nuclear Installations. 1993 Nims. D.. Oakland CityHall (www. New Zealand. 1992 Robinson.dis-inc.S. Disposable knee bracing: improvement in seismic design of steel frames.1993 dampers. 9. 14. 19.K. Mexico.htm New Zealand Parliament House (www.M.com/nzparlbr. 1969 vol. ll2.. Mahmoodi. 15.. Pariso France. Rakicevic. Engineering Strucflrres. vol. Bulletin of New Zealand Society of Earthquake Engineering. 7.. C. Damping in building structures by means of PTTF sliding joints.. UCB/EERC _ 80/35.. Petkovski. 95. Proceedings. D. D. Hong. Applied Technology Cormcil. 18.E. 2. J. Beucke. Energy absorbing elements in regular and composite steel frame structures. K.co jpltakenaka_e/news_e/pr9903 /m9903_04. Kelly. vol.E.

M. M. Building Motion in Wind. 1986 Miyazaki. (www. 24. Proceedings of the lOto World Conference on Earthquake Engineering. 7. Seismic Rehabilitation of a Historic Non-ductile Soft Story Concrete Stmcnre Using Fluid Viscous Dampers. D. I 992 Symans.htm) .K.. C. P. Seismic response of structures with supplemental fluid viscous dampers..J. Madrid.4.taylordevices.. Mitsusaka. Taylor... vol.. 23.o Design of a building with 20o/o or greater damping. Constantinou.C. Constantinou.. 1993 Miyamoto. 21. Mahmoodi. Keel.. com/dampers. Performance of viscoelastic strucfiral dampers for the Columbia Center Building. ASCE publication. Y. Fluid Dampers for Applications of Seisrnic Energy Dissipation and Seismic Isolation. M. M.D. NCEER Bulletin. 22. H.C. no.r76 Reabilitarea constructiilor 20.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful