PROIECTAREA UNEI FUNDAŢII IZOLATE DIRECTE SUB UN STÂLP DE BETON ARMAT

Fundaţia ce se proiectează susţine stâlpul unei construcţii încadrată în clasa a II-a de importanţă. Încărcările transmise de stâlp la nivelul terenului sunt o forţă verticală excentrică şi o forţă orizontală. Stratificaţia terenului de fundare şi caracteristicile geotehnice ale stratelor geologice sunt prezentate în fişa de foraj anexată datelor de temă. În anexa B1 este prezentat un model de calcul pentru o astfel de fundaţie.

Etapele realizării proiectului Proiectarea fundaţiei izolate sub un stâlp de beton armat cuprinde următoarele etape:  determinarea caracteristicilor geotehnice de calcul ale terenului de fundare;  predimensionarea fundaţiei pe baza presiunilor convenţionale de calcul;  verificarea terenului de fundare la starea limită de deformaţie;  verificarea terenului de fundare la starea limită de capacitate portantă;  armarea fundaţiei. 1. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GEOTEHNICE DE CALCUL ALE TERENULUI DE FUNDARE Prelucrarea rezultatelor încercărilor de laborator sau in situ, în vederea determinării caracteristicilor geotehnice de calcul ale terenului pe amplasament, comportă două etape principale: a - recunoaşterea pe verticală şi în plan a alcătuirii geologice (straturi, orizonturi, lentile, zone) în funcţie de valorile caracteristicilor geotehnice; b - stabilirea valorilor normate şi de calcul ale caracteristicilor geotehnice. În fişa de foraj anexată datelor de temă este detaliată stratificaţia terenului cu cotele şi grosimile fiecărui strat, precum şi cu o serie de valori ale caracteristicilor geotehnice necesare proiectării fundaţiei. Pentru fiecare caracteristică sunt date mai multe valori în funcţie de numărul de încercări efectuate pe diferite probe din acel strat. În vederea utilizării acestor valori în calcul trebuie realizată o prelucare statistică a acestora pentru determinarea valorii normate, respectiv a valorii de calcul pentru fiecare caracteristică şi respectiv pentru fiecare strat. În cele ce urmează se consideră o prelucrare a caracteristicilor pentru un singur strat geologic. Parametrii geotehnici necesari pentru proiectarea fundaţiei izolate de suprafaţă sunt: indicele de consistenţă, Ic, indicele porilor, e, greutatea volumică a pămăntului în stare

naturală, γ, modulul de deformaţie edometrică, M2-3, unghiul de frecare interioară, φ şi coeziunea, c. a. Determinarea valorilor normate 1. Eliminarea valorilor excesive din şirul valorilor fiecărei caracteristici geotehnice, prin excluderea acelor valori individuale, Ai, ale caracteristicii geotehnice pentru care nu se îndeplineşte condiţia: A − A i < νs în care: Ai - valoarea numărul “i” a caracteristicii geotehnice A pentru stratul considerat; 1 n A = ∑ A i - media aritmetică a valorilor individuale; n i =1 n - numărul valorilor individuale; ν - coeficient statistic dat în tabelul 1, în funcţie de numărul n de determinări; s - estimaţia deplasată a abaterii medii pătratice, stabilită cu relaţia: s= 1 n 2 ∑ (A − Ai ) n i −1 n 27 28 29 30 31 32 33 ν 2,91 2,93 2,94 2,96 2,97 2,98 3,00 n 34 35 36 37 38 39 40 (2) (1)

n 6 7 8 9 10 11 12

Tabelul 1. Valorile coeficientului statistic ν ν ν ν n n 2,07 13 2,56 20 2,78 2,18 14 2,60 21 2,80 2,27 15 2,64 22 2,82 2,35 16 2,67 23 2,84 2,41 17 2,70 24 2,86 2,47 18 2,73 25 2,88 2,52 19 2,75 26 2,90

ν 3,01 3,02 3,03 3,04 3,05 3,06 3,07

2. Valorile normate ale tuturor caracteristicilor geotehnice, mai puţin a parametrilor rezistenţei la forfecare, φ şi c, se determină după îndepărtarea erorilor excesive ca medie aritmetică a valorilor din fişa de foraj: An = unde: An - valoarea normată a caracteristicii; Ai - valoarea individuală; n` - numărul de valori individuale (cel puţin trei) rezultat după eliminarea valorilor eronate. Valorile normate ale caracteristicilor geotehnice φ şi c se determină prin prelucrarea corelată a rezultatelor determinărilor de teren sau laborator. Pentru aceasta se trasează dreapta medie după cum urmează: 1 n' ∑ Ai n ' i =1 (3)

numărul de determinări (minim 6). Determinarea valorilor de calcul Valorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice se obţin cu relaţia: A = (1 ± ρ ) A n în care: A . Indicele de precizie se calculează: . n .q. a) cu relaţia: (10) . σ .pentru caracteristicile corelate (φ. i i σ1 .efortul unitar principal maxim şi minim pentru încercarea “i”.valoarea de calcul a caracteristicii geotehnice respective. semnul indicelui de precizie se alege astfel încât să se realizeze o creştere a siguranţei. p . pentru încercări în aparatul de forfecare directă: τ f = σtgφ n + c n prin metoda celor mai mici pătrate: n∑ σi τi − ∑ σi ∑ τi tgφ n = 2 n ∑ σ i2 − ( ∑ σ i ) c în care: n 2 i i i 2 i 2 i (4) (5) (6) ∑σ ∑τ − ∑σ ∑σ τ = n∑ σ − (∑ σ ) i i φn . ∑p ∑q − ∑p ∑p q = n∑ p − ( ∑ p ) 2 i ( ) ( ) b.valoarea normată a coeziunii. n . σ 3 .coordonatele unui punct în sistemul de axe.τ.numărul de determinări (minim 6).valoarea normată a aceleiaşi caracteristici. pi = 1 2 2 rezultate în urma unei încercări în aparatul triaxial. τ i . cn .indicele de precizie al determinării valorii medii. rezultate în urma unei încercări de forfecare “i”. ρ . σi. ψ. c.  pentru încercări în aparatul de compresiune triaxială: q = ptgψ n + a n prin metoda celor mai mici pătrate: tgψ n = sin φ n = a = c cos φ n n n (7) n∑ p i q i − ∑ p i ∑ q i n ∑ p i2 − ( ∑ p i ) 2 i i 2 i 2 i i i (8) (9) în care: σ i + σ i3 σ i − σ i3 şi q i = 1 sunt coordonatele unui punct în sistemul.valoarea normată a unghiului de frecare interioară. An .

t αs (11) An . α (n-1) pentru γ 0. n . ψ. Valorile coeficientului statistic tα (n-2) pentru (φ. Tabelul 2. Obs: Caracteristicile geotehnice calculate pentru un nivel de asigurare α = 0.pentru tgψ: s tgψ = .pentru tgφ: s tgφ = .pentru γ: s= ∑ ( σ tgφ i n + c n − τi ) 2 n−2 n n ∑ σ i2 − ( ∑ σ i ) n 2 ∑ ( p tgψ i + a n − qi ) 2 2 i n−2 + c n − τi n∑ p − (∑ pi ) 2 i n 2 ∑ ( σ tgφ i n ) 2 n−2 n ∑σ n∑ σ − ( ∑ σ ) 2 i i 2 i 2 i 2 ∑ ( p tgψ i + a n − qi ) 2 n−2 ∑p n∑ p − ( ∑ p ) i 2 ∑ (A n − Ai ) 2 n −1 Pentru toate celelalte caracteristici geotehnice se consideră: ρ = 0.pentru caracteristicile prelucrate independent (γ) cu relaţia: t s ρ= α n (12) nA în care: tα .95 pentru verificarea la starea limită de capacitate portantă.pentru a: sa = .85 0. c. a) nivelul de asigurare.95 se notează cu asterix (φ*.95 .numărul de determinări.abaterea medie pătratică daterminată cu relaţia: ρ= . conform tabelului 2. . A = An Nivelul de asigurare se consideră: . etc). s .85 pentru verificarea la starea limită de deformaţie.pentru c: sc = .coeficient statistic ce variază în funcţie de numărul de determinări n şi de nivelul de asigurare α (probabilitatea de încadrare a valorii de calcul în intervalul de siguranţă).90 0.α = 0.α = 0. c*.

D (b) ) f Tabelul 3.11 1. numit strat bun de fundare.77 1.90 1.19 1.78 1.53 1.37 1.44 1.10 … 0.66 1.92 2.2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 1. Pentru cazul practic propus de tema de proiect (fundaţie izolată sub un stâlp din beton armat) se iau în considerare două criterii în ceea ce priveşte stabilirea adâncimii minime de fundare: a .41 1.08 1. Stabilirea adâncimii minime de fundare . tα 1.08 1.talpa fundaţiei trebuie coborâtă până la stratul capabil sa preia solicitările. a şi b: D fmin = max (D (f a ) .40 1.2011). Fie adâncimea acestui strat notată cu HTF.1.08 1.86 1.30 m Hî .34 1.25 1. .adâncimea de îngheţ.35 1. legată de dificultăţi la execuţie şi în exploatare. se evită fundarea sub nivelul apei subterane.condiţiile geologice şi hidrogeologice: .16 1.81 1.13 2.38 1. Stabilirea adâncimii de fundare Adâncimea minimă de fundare.83 1.80 1. Df. (normativul P 100 .36 1.34 1.12 1. PREDIMENSIONAREA FUNDAŢIEI PE BAZA PRESIUNILOR CONVENŢIONALE DE CALCUL 2. Hî: Df = Hî + 0.13 1.nivelul cel mai coborât al izotermei de 0o b .50 m Ađancimea minimă de fundare va fi dată de valoarea maximă rezultată în cele două criterii.34 2.10 1.30 … 0. se stabileşte conform tabelului 3.75 2.89 1.35 2.07 coeficientul statistic.ori de câte ori este posibil.10 1. Df = HTF + 0.01 1.48 1.76 1.09 1.36 1.94 1.

argilă grasă Nisip fin prăfos. .2 p conv .Ps .4 p conv (13``) (13```) în care: .Pf . nisipuri mari şi mijlocii curate.00 H ≥ 2.în gruparea specială. Se consideră următoarele încărcări de calcul transmise la nivelul terenului de către structură (stâlp): .00 70 Hî > 70 Hî ≤ 70 Hî > 70 H < 2.Hî.moment (produs de excentricitatea forţei verticale): .forţa orizontală: . argilă prăfoasă şi nisipoasă. (cm) Terenul de fundaţie adâncimea de îngheţ H. Condiţiile de determinare a dimensiunilor L şi B sunt: p ef med ≤ p conv p ≤ 1. nămol oricare oricare oricare Hî ≤ adâncimea minimă de fundare. . B) ale tălpii fundaţiei se predimensionează pe baza condiţiei ca presiunea efectivă dezvoltată sub talpa fundaţiei să nu depăşească presiunea convenţională corespunzătoare stratului de fundare.50 2. necoezive Pietriş sau balast cu liant argilos. balast. (m) adâncimea apei subterane faţă de cota terenului oricare H ≥ Roci stâncoase Pietrişuri curate.în gruparea fundamentală. nisip argilos. p p ef min ≥ 0 (1) ef max (2) ef max (13`) ≤ 1.în gruparea fundamentală. Stabilirea dimensiunilor bazei fundaţiei izolate Dimensiunile în plan (lungimea. praf argilos.50 H < 2. .00 H ≥ 2.Ms .Mf .în gruparea fundamentală. (cm) terenuri supuse terenuri ferite de acţiunii îngheţului (în acţiunea înghespaţii reci şi ţului (spaţii calde neîncălzite) sau încălzite) construcţii construcţii definitive provizorii fără cu subsol subsol 30…40 20 20 20 Hî Hî + 10 80 90 Hî + 10 Hî + 20 80 90 Hî + 10 Hî + 20 40 50 70 80 80 80 70 80 80 90 40 40 50 50 50 50 50 50 50 50 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 2.00 H < 2.Hs .00 H ≥ 2.50 H < 2. . L şi lăţimea. cuarţ. . mâl.50 H ≥ 2.în gruparea specială.00 H < 2.forţa verticală: .în gruparea specială.2.Hf .

Tabelul 4 prezintă valorile de bază ale presiunii convenţionale: Tabelul 4.presiunea convenţională a terenului în valoare corectată cu adâncimea de fundare şi cu lăţimea fundaţiei. Valorile de bază ale presiunii convenţionale a . W= 6 pconv .2.greutatea volumică medie a betonului din fundaţie şi a pământului care sprijină pe fundaţie. valorile B mai mari sunt necesare în cazul transmiterii unor momente importante. BL2 . Obs: Între laturile L şi B ale fundaţiei se va considera un raport L = 1. 1 p (ef)max= presiunea efectivă maximă (când forţa exterioară Pf este excentrică după o direcţie).modulul de rezistenţă al tălpii fundaţiei. la acest stadiu de predimensionare se poate considera o valoare aproximativă a lui γ med = 20 kN/m3. maximă şi minimă): p ef med= presiunea efectivă medie. Stabilirea presiunii convenţionale de calcul Presiunea convenţională de calcul este stabilită în funcţie de granulozitate.pământuri necoezive Denumirea pământului Nisip mare Nisip mijlociu uscat sau umed foarte umed sau saturat uscat umed îndesate 700 600 500 350 350 250 îndesare medie p conv (kPa) 600 500 350 250 300 200 Nisip fin Nisip fin . porozitate şi consistenţă în cazul pământurilor coezive. Notă: Dimensiunile L şi B obţinute se rotunjesc superior la multiplu de 5 cm (beton armat) sau 10 cm (beton simplu).5 în funcţie de mărimea excentricităţii forţei verticale. 2. γ med . 2 p (ef )max= presiunea efectivă maximă (când forţa exterioară Pf este excentrică după două direcţii).presiunea efectivă dezvoltată sub talpa fundaţiei (în valoare medie. umiditate şi gradul de îndesare în cazul pământurilor necoezive şi în funcţie de plasticitate. p ef min = presiunea efectivă minimă.1.pef .1 … 1.

0 m C D = K 2 γ ( D f − 2 ) kPa în care: K2 . Valorile coeficientului K2 . valoarea de bază a presiunii convenţionale pentru acel strat se determină prin interpolări liniare între valorile tabelului 4.5 0.1 p conv (kPa) consistenţa IC = 0. praf nisipos argilos. praf Cu plasticitate mijlocie ( 10% < IP ≤ 20%): nisip argilos. argilă grasă indicele porilor. a . argilă prăfoasă nisipoasă. argilă nisipoasă.8 1. e 0.0 m C D = p conv Df − 2 kPa 4 (14)  pentru Df > 2.7 0. şi respectiv a stratului de fundare. argilă prăfoasă Cu plasticitate mare şi foarte mare (IP>20%): argilă nisipoasă. Tabelul 5. γ .corecţia cu lăţimea fundaţiei.0 300 350 275 300 300 350 275 300 200 250 550 450 300 225 650 525 350 300 Obs: După precizarea adâncimii de fundare.0 m şi o lăţime a tălpii B = 1.5 0.0 m.5 0. praf argilos. kN/m3.5 IC = 1. presiunea convenţională de bază va fi corectată după cum urmează: pconv = p conv + CD + CB unde: CD .0 0.pământuri coezive Denumirea pământului Cu plasticitate redusă (IP≤ 10%) nisip argilos.corecţia cu adâncimea de fundare. argilă prăfoasă.greutatea volumică de calcul a straturilor situate deasupra nivelului tălpii fundaţiei (calculată ca medie ponderată cu grosimea straturilor).coeficient conform tabelului 5. Pentru alte adâncimi de fundare sau alte lăţimi ale tălpii. praf nisipos.7 1. CB . argilă. Df.6 0.Corecţia lui p conv cu adâncimea de fundare Df  pentru Df < 2.prăfos foarte umed sau saturat 200 150 b . Valorile de bază din tabelul 4 corespund cu presiunile convenţionale pentru fundaţii având adâncimea de fundare faţă de nivelul terenului Df = 2.

pentru pământuri necoezive (cu excepţia nisipurilor prăfoase). .3. 2. Notă: În ceea ce priveşte stabilirea corecţiei cu lăţimea fundaţiei pentru presiunea convenţională. pe care stâlpul reazemă prin intermediul unui cuzinet de beton armat (fig.10 . lc. Dacă în final valoarea definitivă a lui B nu diferă cu mai mult de 0.coeficient care este: = 0. cu dimensiunile în plan.5 m faţă de valoarea considerată iniţial.0 m C B = p conv K 1 ( B − 1) kPa în care: K2 2.Denumirea pământurilor Pământuri necoezive.2 p conv pentru nisipuri prăfoase şi pământuri coezive. se va porni de la o valoare B rezultată dintr-un calcul preliminar. astfel alese încât să se asigure o repartiţie corespunzătoare a presiunilor pe talpa fundaţiei. a cuzinetului trebuie să satisfacă următoarele valori ale raportului lc / L: . atunci corecţia şi implicit valoarea lui pconv nu se mai schimbă.3. Cuzinetul are o formă prismatică. În cadrul temei se va alege una din următoarele variante de proiectare: .5 K1 .Corecţia lui p conv cu lăţimea fundaţiei B  pentru B ≤ 5.fundaţie elastică din beton armat.0 1.1. CB = 0. 1). Latura mare.4 p conv pentru pământuri necoezive (cu excepţia nisipurilor prăfoase). Stabilirea dimensiunilor pe verticală a fundaţiei izolate După stabilirea dimensiunilor bazei (tălpii) fundaţiei este necesar să se determine celelalte elemente geometrice ale fundaţiei (normativ P100-2011). sunt considerate stabilite şi cunoscute din calculul structurii. ls şi bs.5 2.pentru nisipuri prăfoase şi pământuri coezive.fundaţie din beton simplu cu cuzinet din beton armat. Notă: Dimensiunile stâlpului. Blocul din beton simplu este alcătuit din 1…3 trepte. lc. bc. h. = 0.0 m CB = 0. Fundaţie din beton simplu cu cuzinet din beton armat Fundaţiile de acest tip sunt alcătuite dintr-un bloc de beton simplu. cu excepţia nisipurilor prăfoase Nisipuri prăfoase şi pământuri coezive cu plasticitate redusă şi mijlocie Pământuri coezive cu plasticitate mare şi foarte mare b . 2. şi respectiv.05 .  pentru B > 5. şi cu înălţimea.

β lo 3 h ≥ 0. şi lc = 0. lc Notă: Dacă valoarea h se alege astfel încât tgβ ≥ 1 nu mai este necesară verificarea la forţă tăietoare. a blocului de beton simplu se determină din condiţia : B . a cuzinetului trebuie să satisfacă simultan următoarele condiţii: ls lo l1 l2 β Df α L bs bc bc+2b1 H2 H1 h ls lc lc+2l1 L Figura 1.55 … 0. H. bc.40 … 0. Înălţimea totală.50 L dacă blocul din beton simplu are 2 sau 3 trepte. Pentru determinarea celeilalte dimensiuni în plan a cuzinetului.lc = 0. se va considera un raport între laturile cuzinetului aproximativ egal cu raportul L/B: lc L ≅ bc B Înălţimea. h.25 unde s-au avut în vedere notaţiile din figura 1. h 2 tg = > . h ≥ 30 cm.65 L dacă blocul din beton simplu are o singură treaptă.

4 1.2.2 pmax = 300 1. dacă suprafaţa în beton de egalizare L ls L Figura 2.7 1. ls 5.5 Bc 5 Bc 7.8 Notă: Pentru cuzinet se va utiliza un beton de clasă Bc 10 sau Bc 15.tgα ef ≥ tgα min H tgα ef = . înălţimile H1 … H3 ale fiecărei trepte sunt de cel puţin 30 cm.5 1. Dacă blocul este format din 2 sau 3 trepte.1 pmax = 250 1. H2… şi lungimile în consolă l1. a blocului de beton simplu este de cel puţin 40 cm dacă blocul are o singură treaptă. tg min α L − lc unde: din tabelul 6. l2… corespunzătoare.5 pmax ≤ 200 1. bs B H` H . Înălţimea fiecărei trepte rezultă din respectarea condiţiei tgα ef ≥ tgα min scrisă în funcţie de înălţimile H1.4 pmax = 400 1.2 1. H. Valorile raportului tgα Presiunea maximă Valorile minime ale tg pentru beton de clasa: pe teren.. Tabelul 6.10 cm Df 2. kPa Bc 3. 2 Din condiţii constructive.3.5 sau Bc 5.. înălţimea totală.6 1.3 pmax = 350 1.5 pmax = 600 1.8 1.3 1. Fundaţie elastică de beton armat În cazul alegerii variantei fundaţiei elastice de beton armat.3 1.6 1. iar pentru blocul de beton simplu clasa Bc 3.5 1.

În cadrul proiectului se va stabili tasarea absolută. În acest scop se utilizează metoda însumării pe strate elementare . se recomandă ca raportul H/L să fie cuprins între 0. se prevăd valori admisibile ale tasărilor absolute de 8 cm.20 0.10 cm. trebuie să respecte valorile minime din tabelul 7. Presiunea maximă pe teren.23 0.28 H/L minim 0. care poate fi mărit la 10 cm în cazul în care terenul este umed sau suprafaţa lui prezintă neregularităţi. Pentru asigurarea rigidităţii necesare fundaţiei în vederea repartizării presiunilor pe teren.35. În jurul bazei stâlpului se asigură o porţiune orizontală de 5 .plan a acesteia este superioara a 1 m 2. La baza fundaţiei se dispune un strat de beton de egalizare cu grosimea de 5 cm.20 0.25 şi 0. Pe considerente economice. pmax. stabilită de proiectant. ca urmare a deformării terenului.26 0.5 0.28 0. 3. aşa cum este prezentat în figura 2.20 0. În mod orientativ.21 0. respectiv deplasarea probabilă pe verticală a fundaţiei izolate. pentru construcţii cu structuri în cadre (din care fac parte şi cele prevăzute în temă). Tabelul 7. raportul H/L.21 0. Notă: Pentru fundaţia elastică se va utiliza un beton de marca Bc 10 sau Bc 15.22 0. în special pentru reducerea consumului de armătură. între înălţimea fundaţiei şi latura mare a bazei fundaţiei.deplasarea sau deformaţia construcţiei datorată tasării terenului de fundare.deplasarea sau deformaţia admisă pentru structură.23 0.23 0. pentru a permite corectarea unor eventuale erori de trasaj şi a asigura o bună rezemare pentru cofrajele stâlpului.26 0.21 0. VERIFICAREA TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITĂ DE DEFORMAŢIE Calculul terenului la starea limită de deformaţie constă în respectarea condiţiei: ∆ ef ≤ ∆ adm (15) în care: ∆ef .24 0.25 H H  . kPa 100 200 300 400 500 600 Valori H/L peste care nu mai este necesară verificarea la forţa tăietoare Bc 7. 3 2 Înălţimea H` la marginea fundaţiei se va considera de regulă în intervalul H`= dar nu mai mică de 20 cm.30 Bc 10 0. cu feţele laterale teşite. ∆adm . forma fundaţiei va fi de tip “obelisc”.22 0.

valoarea de calcul a coeziunii stratului de pământ de sub talpa fundaţiei. (kPa). în cazul excentricităţii după ambele direcţii. Se va considera pentru pământ o greutate volumică γ = 17…18 kN/m3.coeficienţi adimensionali în funcţie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioară a terenului de sub talpa fundaţiei. c . lateral faţă de fundaţie. N2.4p pl (17) unde: pef – presiunea efectivă medie pe talpa fundaţiei.presiunea efectivă maximă pe talpa fundaţiei. În acest caz media ponderată va fi determinată cu formula: .suprasarcina de calcul la nivelul tălpii fundaţiei la exteriorul şi respectiv interiorul fundaţiei de subsol. q .presiunea corespunzătoare unei extinderi limitate a zonelor plastice în terenul de fundare.coeficient al condiţiilor de lucru. provenită din încărcările de calcul din gruparea fundamentală. în cazul excentricităţii după o singură direcţie. ppl. p(ef)max ≤ 1. ( 2) p ef max. (kPa). se calculează cu relaţiile:  pentru construcţii fără subsol: p pl = m l ( γ ⋅ B ⋅ N1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 ) (kPa) (18)  pentru construcţii cu subsol: 2q + q i   p pl = m l  γ ⋅ B ⋅ N1 + e N 2 + c ⋅ N 3  (kPa) (19) 3   unde: ml . (kN/m3). (1) p ef max.latura mică a fundaţiei. Caracteristicile geotehnice de calcul ale terenului de fundare corespund nivelului de asigurare α = 0. (kPa). N1. conform tabelului 8.media ponderată a greutăţii volumice de calcul a straturilor de sub fundaţie cuprinse pe o adâncime B/4 măsurată de la talpa fundaţiei. Pentru fundaţiile dreptunghiulare. (m). conform tabelului 9. iar pentru betonul simplu γ = 22…23 kN/m3. qi . pentru betonul armat γ = 24…25 kN/m3. N3 . presiunea plastică. γ .Acţiunile care se iau în considerare sunt cele din gruparea fundamentală. cu amendamentul că în acest stadiu de verificare se va determina valoarea exactă a lui γ med în funcţie de volumele de beton din fundaţie şi de volumul de pământ care sprijină pe fundaţie.presiunea efectivă maximă pe talpa fundaţiei provenită din încărcările de calcul din gruparea fundamentală.85 Pentru efectuarea calculului deformaţiilor probabile ale terenului de fundare trebuie îndeplinite condiţiile:  pentru fundaţii încărcate centric: p ef med ≤ p pl (16)  pentru fundaţii încărcate excentric: 1 2 p ef med ≤ p pl . B . p (ef)max ≤ 1.2p pl . qe. ppl . Notă: Pentru calculul lui pef med şi pef max se vor utiliza relaţiile (13`) şi (13``).suprasarcina de calcul la nivelul tălpii fundaţiei. provenită din încărcările de calcul din gruparea fundamentală.

55 3.14 2 0.36 2.55 .4 1.17 4.90 28 0.8) Bolovănişuri şi pietrişuri cu interspaţiile umplute cu pământuri coezive cu IC ≥ 0.69 16 0.71 8 0. N2.66 22 0.12 3.32 4 0.25 3.00 18 0. pietrişuri şi nisipuri cu excepţia nisipurilor fine şi prăfoase Nisipuri fine: -uscate sau umede (Sr ≤ 0.94 4.59 7.35 8.23 1.37 6.43 5. Tabelul 8.foarte umede sau saturate (Sr > 0. Valorile coeficienţilor adimensionali N1. Vi .34 6.06 5.39 3.8) .6 1. N3 φ (°) N1 N2 N3 0 0.10 1.volumul materialului “i”.98 4.0 1.5 Pământuri coezive cu IC < 0.γ med = unde: ∑γ V ∑V i i i γ i .1 1.greutăţile volumice ale materialului “i”.00 3.3 1.87 6.5 Bolovănişuri şi pietrişuri cu interspaţiile umplute cu pământuri coezive cu IC < 0.5 Pământuri coezive cu IC ≥ 0.43 2.uscate sau umede (Sr ≤ 0.31 20 0.44 6.40 30 1.8) .17 12 0.foarte umede sau saturate (Sr > 0.72 3.7 1.1 Tabelul 9.5 1 2 3 4 5 6 7 ml 2.45 26 0.06 1.42 14 0.84 4.04 24 0.51 6 0.93 10 0.8) Nisipuri prăfoase: .14 1.72 5.00 1.18 1.15 5.95 32 1.29 2.5 1.61 3.03 1.73 4.93 7.3 1. Valorile coeficientului m1 Denumirea terenului de fundare Bolovănişuri cu interspaţiile umplute cu nisip.51 3.

6 1.6 0.66 15.8 1.64 14.46 10. dacă nu se dispune de date experimentale. 0.greutatea volumică medie a pământului situat deasupra nivelului tălpii fundaţiei.5 1. pnet.73 42 2.10 0 0 0 Nisipuri (cu excepţia ni1.3 1.0 sipului argilos) Nisip argilos.0 argilă prăfoasă Praf.80 40 2.5 1. delimitată aşa cum se va prezenta mai departe.50÷ 0.7 1.2 1.10.21 36 1. Valoarea lui Mo se determină experimental.0 1.01÷ 1.2 argilă grasă 0.0 Argilă. M .55 7.44 10. praf argilos. e. γ . kN/m3.34 1.3 1.5 1.50 12.75 1.50÷ 0.21 9.75 1. ele pot fi obţinute pe baza valorilor modulului de deformaţie edometric.98 38 2.5 sau e > 1.76÷ 1.1 1. Tabelul 10.96 45 3.γDf (21) (20) pef med – presiunea efectivă medie pe talpa fundaţiei.41÷ 0.37 14. egal cu: pământurilor 0.84 11.3 1.0 1.25 9. pe talpa fundaţiei calculată cu relaţia: unde: pnet = pef med .3 1.76÷ 1.00 1. înscrise în fişa de foraj.valoarea de calcul a modulului de deformaţie edometric pentru stratul respectiv. Întrucât aceste valori nu au fost stabilite direct pe teren. după cum urmează: E = Mo M unde: Mo .48 13.10. Valorile coeficientului de corecţie Mo Coeficientul de corecţie Mo pentru indicele Denumirea IC porilor. se poate accepta Mo = 1. 0. M. în kPa.81÷ 1.coeficient de corecţie pentru trecerea de la modulul de deformaţie edometric la modulul de deformaţie liniară.77 44 3. provenită din încărcările de calcul din gruparea fundamentală (identică în valoare cu cea din relaţia 16).0 Starea de eforturi din teren se determină pornind de la valoarea presiunii nete. praf nisipos. conform tabelului III.3 1. .9 1. valorile Mo se pot adopta.11 9. 0.00 1.00 2.64 Pentru calculul tasării fundaţiei este necesară cunoaşterea modulului de deformaţie liniara E (în kPa) al fiecărui strat de pamânt cuprins în zona activă. orientativ.81 8.1 argilă prăfoasă 0.87 12. în cazul în care nu se dispune de asemenea date. determinată în intervalul de presiuni cuprinse între presiunea geologică existentă la nivelul probei (σgz ) şi presiunea medie ce apare în stratul comprimat în urma încărcării fundaţiei (σgz + σzmed).61÷ 0.8 0.00÷ 1. Pentru pământuri prăfoase şi argiloase având Ic< 0.

0 0.76 0. σ med z .88 0.39 0. în metri.06 0.0 0.i z.13 .32 0. în funcţie de rapoartele L/B şi z/B (unde z este adâncimea planului de separaţie al stratului elementar.4 0.Pentru aplicarea metodei însumării pe strate elementare.11.05 0.95 0. eforturile unitare verticale datorate presiunii nete transmise de talpa fundaţiei se vor determina cu relaţia: unde: σz = αopnet (22) αo . n .i sunt eforturile unitare la limita Tabelul 11.6 0.03 0.64 1.8.22 0.2 0. în kPa.63 0.88 0.coeficientul de distribuţie al eforturilor verticale.96 0. dat în tabelul III.0 0.modulul de deformaţie liniară al stratului “i”. pentru presiuni uniform distribuite pe talpă.32 0.45 0. σ med .38 0.09 0.39 0. calculat cu relaţia (22).53 0.13 0.98 0.04 0. măsurată de la talpa fundaţiei). sup inf în care σ z .96 0.2 0.34 0.48 1.75 0.coeficient de corecţie egal cu 0.44 0.numărul de strate elementare cuprinse în zona activă.48 0.17 0.00 1. terenul situat sub nivelul tălpii fundaţiei se împarte în strate de calcul.4B şi va fi constituit dintr-un singur strat geologic (adică planele de separaţie între stratele geologice reprezintă plane de separaţie între stratele elementare de calcul).20 0.8 0.02 0.10 0. calculat cu relaţia: z . în metri.75 0. la limitele de separaţie ale stratelor elementare. până la limita inferioară a zonei active.27 0.55 0. Un strat elementar va avea grosimea maximă egală cu 0.00 1.16 0.55 1.21 4.6 0.0 1.00 1.i Ei (23) unde: β .02 0.efortul vertical mediu în stratul elementar “i”. Tasarea absolută a fundaţiei se va calcula cu relaţia: ∆ ef = β∑ 1 n σ med h i z . în kPa.73 0.19 0.80 0.04 0.4 0.87 0.26 0.05 0.61 0.i 2 superioară şi respectiv inferioară a stratului “i”.00 0.00 1.24 0.42 1.31 3.grosimea stratului elementar “i”. Ei . în centrul fundaţiei. hi .98 0.37 2.11 0. Pe verticala centrului fundaţiei.53 0.13 0.08 0.16 5.0 0.i şi σ z .02 0.i = σ sup + σ infi z .0 0.29 0. Valorile coeficientului αo αo pentru fundaţii sub formă de: z/B cerc dreptunghi cu raportul laturilor L/B 1 2 3 ≥ 10 0.

se admite interpolarea liniară a valorilor αo. Zona activă în cuprinsul căreia se calculează deformaţiile stratelor este delimitată inferior de adâncimea “zo” sub talpa fundaţiei.10 Obs: Pentru valori intermediare ale rapoartelor z/B şi L/B. Obs: Calculul tasării probabile poate fi organizat cu ajutorul tabelului 12. . . se reprezintă pe hârtie milimetrica la o scară geometrică şi o scară a eforturilor unitare convenabil alese. împărţirea pe strate elementare a terenului de fundare. σ g ( z 0 + Df ) . precum şi graficele de variţie ale presiunilor σz şi σgz cu adâncimea. Se determină valorile presiunii geologice la separaţiile între stratele elementare.6.0 0.i (24) (m) β∑ Notă: Stratificaţia geologică pe amplasament. nivelul apei subterane. adâncimea de fundare. n ∆ ef .2σ g ( z o + Df ) în care: σ z o . Valoarea medie pe strat va fi media aritmetică a valorilor la limita superioară.04 0.i σ med z .03 0. Organizare tabelară a calculului tasării probabile med Nr.efortul unitary vertical produs de pnet la cota z. pentru care este îndeplinită condiţia: σ z o < 0. respectiv inferioară a stratului. Zona activă se extinde până la baza stratului elementar în cadrul căreia se îndeplineşte condiţia exprimată de relaţia 24.02 0. .presiunea geologică a terenului la adâncimea zo. hi Ei γi σ g . Tabelul 12. în tabelul 11.01 0. în kPa . în kPa.i 3 strat (m) (kPa) (kN/m ) (kPa) (kPa) 1 2 3 i .

egal cu 0. * c . B` . în metri. determinate cu relaţiile: L` = L .dimensiunile reduse ale tălpii fundaţiei.coeficienţi de capacitate portantă care depind de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioară. pcr. L` şi B` .9.încărcarea verticală de calcul. conform tabelului 13. în kN/m3.2e2 unde e1 şi e2 sunt excentricităţile încărcării verticale de calcul faţă de axa transversală. Nγ . q . raportată la dimensiunile reduse ale tălpii fundaţiei. *.presiunea efectivă medie dezvoltată pe talpa fundaţiei. λγ . pcr .greutatea volumică de calcul a stratului de pământ de sub talpa fundaţiei (pentru un nivel de asigurare α = 0. Nc φ* Nγ Nq Nc .suprasarcina de calcul care acţionează la nivelul tălpii fundaţiei. în metri. Nq. lateral faţă de fundaţie. respectiv longitudinală a fundaţiei. conform tabelului 14.coeficienţi de formă ai tălpii fundaţiei.95). λc . în kPa.2e1 B` = B . kPa. γ med . Tabelul 13. kPa. în kPa. va fi determinată cu relaţia: p cr = γ * B`N γ λ γ + qN q λ q + c * N c λ c în care: (28) Ps + γ med D f L`B` (27) (26) γ * . în kN/m3. VERIFICAREA TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITĂ DE CAPACITATE PORTANTĂ În cazul fundaţiilor directe cu talpa orizontală se recomandă verificarea capacităţii portante cu relaţia: p`ef med< m c p cr unde: p`ef med .4. transmisă de structură. Nc . calculată ca medie ponderată cu volumele respective (vezi punctul anterior din proiect).lăţimea redusă a tălpii fundaţiei. în kN. Nq.presiunea critică.valoarea de calcul a coeziunii stratului de pământ de sub talpa fundaţiei (pentru un nivel de asigurare α = 0.greutatea volumică medie de calcul a fundaţiei şi a pământului care sprijină pe fundaţie. Pentru calculul lui p`ef se va utiliza relaţia: p`ef med= în care: Ps . Presiunea critică. în gruparea specială.95). Valorile coeficienţilor Nγ . mc . în metri. λq.coeficient al condiţiilor de lucru. Φ al stratului de pământ de sub talpa fundaţiei.

9 134.7 13.înălţimea utilă a secţiunii).6 33. Valorile coeficienţilor λq.7 24. în situaţia în care lx > ly .0 47. pe talpă.2 0.0 46.2 10.5 3.5 1.1. Pentru calculul acestor momente se iau în considerare presiunile pe suprafeţele aferente fiecărei laturi a stâlpului.0 120.8 64.4 31.3 133. 3).9 30.0 1 .8 2. cerc 1.1 6.2 1 + 0.3 λγ 1. raportat la secţiunile utile HoL şi respectiv HoB este de 0. Armarea fundaţiei elastice Fundaţia se armează la partea inferioară cu o reţea din bare dispuse paralel cu laturile.3 11. din fiecare colţ al stâlpului (fig.3 B`/L` pătrat.0 1.0° 5° 10° 15° 20° 22°30' 25° 27°30' 30° 32°30' 35° 37°30' 40° 42°30' 45° 0.5 8. ARMAREA FUNDAŢIEI 5.4 24.0 dreptunghiulară B/L ≥ 0.1 9.9 6.7 4.6 2.1 37. λc.3 45.0 13.0.9 18.4 75.6 20.fundaţie dreptunghiulară cu încărcare excentrică pe o direcţie. Secţiunea de armătură este determinată pe baza momentelor încovoietoare produse în secţiunile din dreptul feţelor laterale ale stâlpului de către presiunile reactive.5 20. λ c continuă 1.9 Tabelul 14. λγ Forma fundaţiei λ q. p.05% (Ho . Pentru cazul temei .6 5.momentele Mx şi My pe cele două direcţii sunt date de relaţiile următoare: .0 14.3 99. Diametrul minim al barelor este 8 mm. stabilite prin ducerea câte unei drepte înclinate la 45o faţă de axele de simetrie.4 B`/L` 0.0 0.8 17. Pe fiecare direcţie procentul minim de armare.1 58. iar distanţa dintre ele este cuprinsă între 10 şi 25 cm.2 91.7 1. (normativ P100-2011).1 6.1 0.7 75.9 5.4 8.

. Armătura se distribuie uniform (cu barele aşezate la distanţe egale). 6 Ps. paralel cu fiecare din laturile fundaţiei.încărcările din gruparea specială. pmax 3 ( p max + p min ) Mx = 4 p max + 2p min My = unde: p med = p max + p min 2 p med l 2 y 6 2  Bl 2 l 3   x − y  2 3   (29) (30) (3l s + 4l y ) (kPa) (31) p max. secţiunile de armătură Aax şi Aay se determină cu relaţiile de calcul corespunzătoare secţiunilor dreptunghiulare simplu armate supuse la încovoiere. Hs . min = în care: Ps M s + H s D f ± LB W (32) BL2 .modulul de rezistenţă al tălpii fundaţiei. cele paralele cu latura mare plasându-se dedesubt.y 8 12 9 5 45 o 45o 4 3 1 bs 2 7 11 ly B x pmed ls L ly lx 10 6 pmin Figura 3. W= Momentele Mx şi My fiind astfel cunoscute. Ms.

pentru preluarea acestora se poate recurge la ancorarea cuzinetului în blocul de sub el. H1. prin armături capabile să preia întreaga forţă de tracţiune T (în kN).înălţimea utilă a secţiunii). Df . 10-6) se prevede o armătură suplimentară. Dacă valoarea momentului exterior Ms este mare în raport cu încărcarea verticală. iar pe 5. dispuşi pe fiecare din cele două direcţii. de aceiaşi secţiune pe metru liniar ca şi cea din porţiunea centrală. Presiunile extreme pe talpa cuzinetului se determină cu relaţiile: p c max. iar distanţa între ele fiind cuprinsă între 10 şi 25 cm (normativ P100-2011). care este Figura 4. min În astfel de cazuri.2. 6 Ps. 4).încărcările din gruparea specială.modulul de rezistenţă al cuzinetului. plasată la faţa superioară (fig. Ps. Hs .10 cm porţiunile marginale (7-11. raportat la secţiunile utile holc şi respectiv hobc este de 0. Dimensionarea armăturilor se va face pe baza momentelor încovoietoare calculate aşa cum a fost prezentat în paragraful anterior pentru cazul fundaţiei elastice. beton de egalizare La fundaţiile în formă de L obelisc este necesară şi o armătură constructivă.. este posibil ca între cuzinet şi blocul de beton simplu să apară eforturi de întindere ( p c < 0). Ea este alcătuită din etrieri cu diametrul de cel puţin 10 mm. Ms.05% (ho . distanţa pe care se exercită eforturi unitare de tracţiune este dată de: p c min l c l`= c p min + p c max (34) pc min - H` H + l` lc Figura 5. 1. min = în care: 2 bclc . armătura ls calculată Aay (paralelă cu latura mică) se dispune uniform pe porţiunea centrală (11-10). lc. pc max l`` . Ps M + H s [ D f − ( H1 + H 2 ) ] ± s lc bc Wc (33) Wc = Procentul minim de armare. Armarea cuzinetului în cazul fundaţiei rigide Armarea cuzinetului la partea inferioară se realizează cu o reţea de bare dispuse paralel cu laturile.Pe latura mare.elementele geometrice . H2. Df 5. bc. având în vedere dimensiunile lc şi bc ale cuzinetului şi presiunile p c şi p c care se dezvoltă pe talpa max min acestuia.vezi fig. Cu notaţiile din figura 5. diametrul minim al barelor fiind 8 mm..

Ra + λ ao )d Rt (36) . Rt . Ra .rezistenţa de calcul la întindere a betonului. λao = 12 .beton.08 (pentru OB 37) .coeficient de aderenţă armătură . iar lungimea minimă de ancorare a armăturii se va obţine cu relaţia: l a = (n anc unde: nanc = 0.coeficient de aderenţă armătură .diametrul armăturii. d .beton.iar forţa totală de întindere se calculează ca volumul eforturilor în zona corespunzătoare. cu relaţia: 1 T = p c min l`b c (35) 2 Aria necesară de armătură se determină în funcţie de forţa totală de întindere T.rezistenţa de calcul a armăturii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful