You are on page 1of 22

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE MASTERAT FINANTE- BANCI-ASIGURARI ANUL II

MĂSURI DE PREVENIRE A FRAUDELOR CU CARDURI BANCARE

Profesor coordonator: CORNELIU BENTE

Masterand:

ORADEA, 2008

1

CUPRINS:
1) DOMENIUL ŞI PROBLEMA DE CERCETAT
2) REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

3) IDENTIFICAREA ŞI LISTAREA PRINCIPALELOR IDEI LEGATE DE PROBLEMA DE CERCETARE PROPUSĂ 4) FORMULAREA UNEI IPOTEZE, A UNEI SOLUŢII POSIBILE LA PROBLEMA DE REZOLVAT 5) DENUMIREA TEMEI DE CERCETARE 6) SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII 7) CONSTRUIREA PLANULUI DE CERCETARE 8) STABILIREA STRATEGIEI DE CERCETARE 9) ELEMENTE OBŢINUTE 10)CONCLUZII ANEXE ALE UNEI PROCEDURI DE VALIDARE A PROIECTULUI DE CERCETARE ŞI A REZULTATELOR CE VOR FI

2

MĂSURI DE PREVENIRE A FRAUDELOR CU CARDURI BANCARE
1) DOMENIUL ŞI PROBLEMA DE CERCETAT Fenomen în aparenţă simplu, cardul este un simbol nu numai al avansului tehnologic ci şi al apartenenţei individului la o comunitate civilizată. Cardul capătă tot mai mult caracterul unui adevărat ,,instrument’’ de identitate economică şi socială al persoanei în orice grup care practică recunoaşterea şi interrecunoaşterea individualităţii. Conform Regulamentului BNR nr 6 / 2006 privind emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la tranzacţiile cu aceste instrumente,cartea de credit sau cartela de plată, denumită conform practicii internaţionale „ card” reprezintă un instrument de plată electronică, respectiv un suport de informaţie standardizat, securizat şi individualizat, care permite deţinătorului său să folosească disponibilităţile băneşti proprii dintrun cont deschis pe numele său la emitentul cardului şi/sau să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de emitent în favoarea deţinătorului cardului, în vederea efectuării uneia sau mai multora dintre următoarele operaţiuni: a) retragerea sau depunerea de numerar de la terminale precum distribuitoarele de numerar şi/sau ATM, de la ghişeele emitentului/instituţiei acceptante sau de la sediul unei instituţii, obligată prin contract să accepte instrumentul de plată electronică, respective încărcarea şi descărcarea unităţilor valorice în cazul monedei electronice; b) plata bunurilor achiziţionate şi/sau serviciilor prestate de comercianţii acceptanţi şi/sau emitenţi (de exemplu, plata serviciilor prestate de companii în domeniul telefoniei mobile, fixe, transmisii de date, servicii de televiziune şi internet sau de către alţi furnizori de utilităţi), precum şi plata obligaţiilor către autorităţile administraţiei publice, reprezentând impozite, taxe, amenzi, penalităţi etc., prin intermediul imprinterelor, terminalelor POS, ATM sau prin alte medii electronice; c) transferurile de fonduri.

3

Problema
Frauda cu cardul a devenit o industie în România. Zilnic reprezentanţii băncilor se întâlnesc cu aproximativ 20 de încercări de fraudare a conturilor de card. Nu toate aceste încercări de fraudare au avut succes, dar au fost şi cazuri când s-au ridicat cu ajutorul acestor carduri, cumulat, şi sume de aproape 500 milioane lei vechi. Inspectoratul General al Poliţiei Române ( IGP), prin brigada pentru Combaterea Crimei Organizate, a constatat că fraudele cu carduri cresc exponenţial, înregistrându-se chiar şi cazuri în care românii sunt depistaţi comiţând astfel de fraude la bancomate de pe teritoriul Uniunii Europene. În septembrie 2004 s-au constatat 230 de astfel de infracţiuni, în septembrie 2005: 256 de infracţiuni, iar în ianuarie 2007 : 837 de infracţiuni. Numărul persoanelor arestate a crescut spectaculos de la 12 în septembrie 2004 la 132 în ianuarie 2007. Conform rapoartelor IGP, se remarcă o tendinţă de specializare a infractorilor, mai ales din punct de vedere tehnic, apărând noi moduri de operare: licitaţii frauduloase, folosire de site-uri false de escrow, site-uri de transport, site-uri de comerţ electronic, ascunderea urmelor prin internet şi a circuitului produsului financiar.

2) REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1. Adina Sadeanu, Raluca Barbuneanu, „Cele mai noi metode de furat bani de pe carduri”, Ziarul Adevărul, ediţia din 26.04.2004; 2. Banca Carpatica, „Buletin trimestrial privind fraudele prin carduri-trimestrul II 2007” 3. Barry Haye şi colectivul, „Băncile şi operaţiunile bancare”, Editura Economică, Bucureşti, 1996; 4. Belu M., Paraschiv D., Comănescu A.M. „Tranzacţii pe internet”, Editura Economică, Bucureşti, 1996; 5. Benţe Corneliu, „Gestiunea şi Contabilitatea instituţiilor de credit”, Editura Universităţii din Oradea, 2008; 6. Bogdan Popescu, „Frauda cu cardul a devenit o industrie în România” Banking News publicat în 01.03.2006; 7. Bucur Cristina, „Comerţul electronic”, Editura ASE Bucureşti 2002; 8. Cezar Basno, Nicolae Dardac, „Operaţiuni bancare”,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996; 4

9. Constantin Rotaru, „Managementul performanţei bancare”,Editura Expert, 2000; 10. Costin C. Kiriţescu, Emilian M. Dobrescu, „Moneda- mică enciclopedie” Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998; 11. Dan Vasilache, „Plăţi electronice”, Editura Rosetti, Bucureşti 2004; 12. Daniela Zăpodeanu, „Monedă şi credit-Instituţii monetare şi de credit”, Editura Universităţii din Oradea, 2005; 13. Dinga Emil, „Despre economia coruptibilităţii şi fraudei. Reflecţii economice” Volumul II, Bucureşti, 2002; 14. Gheorghe D. Bistriceanu, M.N. Adoichitei, „ Fianţele agenţilor economici”, Editura Economică , Bucureşti, 2001; 15. Gheorghiu D., angelescu A. „Combaterea fraudelor cu carduri- aspecte teoretici şi practice”, Editura C.N Imprimeria Naţională, Bucureşti, 2006; 16. Ghişeul Bancar, „Cum să ne ferim de hoţii de carduri”, publicat în 08.02.2006; 17. Ion Niţu, „ Managementul riscului bancar”, Editura Expert, 2000; 18. Iosif Heteş Gavra, „Organizarea şi operaţiunile băncilor”,Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2003; 19. Levi Michael, „Prevenirea fraudelor”,Editura Dalloz ,1995; 20. Maria Rădulescu, „Şapte băcăuani arestaţi pentru fraude pe carduri” Ziarul Gardianul publicat în 29. 02.2008; 21. Marius Guta, „Cum să vă feriţi de fraudele bancare” w.w.w.banii noştri.ro; 22. Melinescu I., Talianu I., „Investigaţii financiare în domeniul spălării banilor”Editura Imprimeria Naţională, Bucureşti, 2004; 23. Năstase Fl., Timofte C., Tehnologia afacerilor pe internet” Editura ASE, Bucureşti, 2004; 24. Nicolae Dardac, Teodora Barbu, „Monedă, bănci şi politici monetare”Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005; 25. Opriţescu M. şi colectivul, „Monedă şi credit- teorie şi practică” Editura Universităţii Craiova, 1998; 26. Patriciu V.,şi colectivul, „Securitatea comerţului electronic”,Editura ALL, 2001; 27. Radu Popescu, Cristian Tudorancea, Florin Berbec „ Cardul instrument modern de plată”, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 1998; 28. Revista Capital, „Cu ceasul şi cu telefonul mobil la POS”Ediţia din 01.2008; 29. Revista Capital, „Pariu pe un milion de carduri” Ediţia din 01.2008; 5

30. Educarea utilizatorilor de instrumente de plata in ceea ce priveste modalitatile de protejare impotriva fraudelor 31. ; 32. Revista Economică, „Cardurile cu cip, o armă eficientă împotriva fraudelor bancare”, Ediţia din 08.2006; 33. Revista Finanţe Bănci Asigurări, „ Cardul bancar”,Ediţia din ianuarie 2006; 34. Revista Finanţe Bănci Asigurări, „Frauda cu carduri la automatele bancare”,de Petraşcu D., Nr.6 An X; 35. Revista Finanţe Publice şi Contabilitate, An XIX, Nr 1, ianuarie 2008, Supliment Legislativ; 36. Revista Piaţa Financiară, „Big Brother de pe card”, Decembrie 2006; 37. Revista Piaţa Financiară, „Spălarea banilor sub lupă”, Februarie 2007; 38. Revista Tribuna Casim An IV.,Nr.2/2006, Fondator Roşca Constantin; 39. Roxin Luminiţa, „Gestiunea riscurilor bancare”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; 40. Şerban Buscu, „Frauda pe cardurile cu cip”,Ziarul Cotidianul din 17.03.2008; 41. Tribuna Economică, „Pe urmele hackerilor români”, Nr.1, 2008; 42. Vasile Dedu, „Management bancar” Editura Mondan, Bucureşti, 1997; 43. Voicu C. Sandu F., Dascălu I., „Frauda în domeniul financiar bancar”, Editura Trei, Bucureşti , 1998; 44. Ziarul Financiar, „Furturile cu şi de pe carduri în evidenţe la BNR”, de Răzvan Voican; 45. Ziarul Financiar, „Procedurile pe carduri lasă looc pentru fraude”, de Livia Chiru. din 12.03.2008; 46. Ziarul Financiar, „Tentativă de furt de date împotriva clienţilor Raiffeisen”, Ediţie din 07.03.2008; 47. Ziarul Financiar, Mediafax Annual Report, 2006; 48. www.efrauda.ro; 49. www.procesor.ro; 50. www.ByREV.ro; 51. www.bnr.ro; 52. www.2hotnews.ro; 53. www.9am.ro.

6

3) IDENTIFICAREA ŞI LISTAREA PRINCIPALELOR IDEI LEGATE DE PROBLEMA DE CERCETARE PROPUSĂ
Cum ne putem proteja de situaţia extrem de neplăcută de a ne trezi fără bani pe propriul card, pe care ştim că tocmai ne-a fost virat salariul? Este o întrebare pe care şi-o pun tot mai mulţi români având în vedere că, de la an la an, în România se înmulţesc posesorii de card. Această evoluţie implică şi un aspect negativ: România devine tot mai atractivă pentru hoţii de bani de pe carduri, care în ultima vreme dau dovadă de o imaginaţie deosebită în a descoperi noi metode de fraudare. Pentru contracararea acestei tendinţe companiile din domeniul cardurilor împreună cu băncile pregătesc şi popularizează noi modalităţi de prevenire a fraudelor şi de protejare a deţinătorilor de carduri. Cardul este vânat prin toate mijloacele posibile. Oriunde plătiţi cu el există riscul ca cineva să fure informaţii preţioase şi să dea lovitura. Există câteva metode folosite în mod frecvent pentru fraudarea cardurilor. Metoda „Skimming”. Datorită evoluţiei tehnologiilor bancare, cardul a devenit un instrument foarte utilizat pentru plata cumpărăturilor , dar este bine de ştiut faptul că, atunci când doreşti să plăteşti cumpărărturile cu cardul, vânzătorul îl poate trece printr-un dispozitiv special care citeşte informaţiile de bază. Această metodă „clasică” de fraudare se numeşte skimming. Metoda „Phishing”. Procedeul de obţinere a datelor personale de pe un card cunoscut sub denumirea de „phishing” este tot mai des întâlnită pe teritoriul ţării noastre. Des utilizată este metoda creării unui site web, cu o aparenţă de seriozitate (uneori o copie fidelă a unor website-uri foarte cunoscute), de preferinţă website-uri financiare, prin care se solicită o serie de date printre care şi codul PIN. Frauda se va petrece într-un moment ulterior prin utilizarea datelor personale de pe cardul copiat fie la cumpărături pe Internet, fie prin fabricarea unui card clonă la retragerea de numerar sau la cumpărături în magazine.[2, p1]. „Astfel în ultimele două luni au fost atacate nu mai puţin de opt bănci importante printre care BRD, Bancpost,Credit Europe Bank, Piraeus Bank şi Banca Românească”[20,p1]

7

Clonarea cardurilor. Se face prin intermediul unor cititoare de card şi camere montate de hoţi la ATM-urile băncilor. Echipamentul folosit pentru a fura numărul cardului şi PIN-ul este în mod ingenios mascat pentru a arăta exact ca un ATM normal. Un dispozitiv este montat în locul unde se introduce card-ul , acesta retine numărul cardului şi îl transmite hoţilor. In acelaţi timp o cameră wireless mascată de un suport pentru pliante este montată şi poziţionată astfel încât să poată filma introducerea codului PIN. Hoţii copiază datele cardului şi folosesc codul PIN pentru a retrage sume mari din conturile clienţilor într-un timp foarte scurt, direct de la ATM-ul băncii. Întotdeauna când vei merge la bancomat să îţi retragi banii, uită-te bine la aparat. Tastatura trebuie să fie bine fixată, iar fanta în care se introduce cardul nu trebuie să se mişte. Dacă există astfel de nereguli bancomatul ar putea să fie modificat. Bancomatul fantomă . Acesta este realizat în aşa fel încât să semene foarte bine cu cele folosite de băncile comerciale, chiar şi meniul bancomatului este identic cu unul original. Victima după ce îşi introducea cardul în bancomat, selecta limba de utilizare, introducea codul de securitate şi opta pentru retragerea de numerar, în acel moment, pe ecran apărea mesajul că tranzacţia nu poate avea loc din motive tehnice. Între timp cu ajutorul computerului erau copiate şi memorate datele privind contul şi codul de securitate ale cardului. Hoţii folosesc aceste date pentru a clona cardurile victimelor, care au aceleaşi elemente de identificare ca şi cele originale iar conturile accesate prin cardurile clonă sunt golite de bani. În 2005 cu un astfel de bancomat au fost golite conturile a zeci de bucureşteni iar suma s-a ridicat la câteva sute de miliooane de lei vechi. [15, p 1]. Aflarea PIN-ului cu sensori sonori O altă metodă de sustragere a datelor de pe carduri, folosită de infractori este înlocuirea minicamerelor video, amplasate la bancomate care înregistrează posesorii cardurilor în momentul tastării PIN-ului cu sisteme de sensori sonori, capabile să identifice tasta apăsată după sunetul produs. Cu ajutorul unui astfel de dispozitiv digital semnalul special al automatului bancar citeşte şi acceptă cardurile bancare la staţiile de alimentare cu combustibil. Alte categorii de fraude din domeniul bancar : 8

 

utilizarea cardurilor furate de la proprietari sau pierdute de aceştia; spargerea bazelor de date ale bănciloe şi operarea directă în conturile bancare ale aplicarea pentru un card de către o altă persoană decât persoana în numele căreia

clienţilor;  urmează a fi eliberat cardul ( aplicare cu sau fără acordul acesteia) pentru ca apoi operarea în contul nou creat să se realizeze de aceeaşi terţă persoană, cointeresând adevăratul posesor sau fără acordul acestuia;  existenţa unor aşa-zise companii care oferă contra-cost posibilitatea „ameliorării” informaţiilor negative din punct de vedere financiar existente despre un individ în baza de date a băncilor, în vederea facilitării acordării creditelor;  existenţa unor aşa-zişi brokeri sau intermediari care, contra unei taxe variind între sute şi mii de dolari promit clienţilor facilitatea obţinerii de împrumutri de la bănci. În realitate, rezultatul este întotdeauna acelaşi: brokerul obţine banii, clientul nu vede nici un cent. Odată ce „intermediarul” a intrat în posesia banilor , acesta dispare. Dacă cineva garanteză sau sugerează că este în măsură să „aranjeze” obţinerea unui împrumut sau a unei alte forme de creditări este ilegal şi lipsit de orice logică ca acesta să pretindă achitarea unor sume de bani înaintea obţinerii împrumutului sau creditării promise.[2, p 1-2]. Ce şanse avem să recuperăm banii furaţi de pe card?  la tranzacţia frauduloasă ATM (automated teller machine)-sunt şanse mici de a recupera paguba. Banca emitentă îl acuză pe titularul cardului de înstrăinarea PINului. Acesta trebuie totuşi să reclame tranzacţia, să anuleze urgent cardul, să ceară o investigaţie (în care ar trebui analizate imaginile video - toate ATM-urile au/ar trebui să aibă o cameră video). Investigaţia este lungă şi cu mici şanse de recuperare a sumelor.  la tranzacţia POS (point of sale-commercial) - şanse mai mari de a recupera pierderea. Se reclamă imediat frauda, se cere blocarea cardului, banca cere comerciantului chitanţele si compară semnăturile. Dacă acestea nu corespund atunci comercinatul pierde deoarece nu a verificat semnatura de pe chitanţă cu cea de pe

9

spatele cardului ( puţini comercianţi în România fac această verificare). În majoritatea cazurilor comerciantul pierde banii.  la tranzacţia e-commerce: şanse mai mari de recuperare a banilor. Se reclamă imediat frauda, se blochează/anulează cardul, banca cere procesatorului/magazinului detalii despre livrare si detaliile tehnice ( toate datele postate de fraudator, IP, etc). Se încearca analiza la nivelul livrărilor si a adreselor utilizate. În majoritatea cazurilor pierderile sunt suportate de procesator/banca/institutia emitentă a cardului şi in rare cazuri pierde magazinul. Cardholderul are şanse mari de recuperare a pierderii.[15, p4].

Tendinţele infracţiunilor cu carduri. Cel mai rapid crescător fel de fraudă de carduri bancare, cât priveşte frecvenţa şi cantitatea, constă în falsificarea cardurilor Visa şi MasterCard. Noile tehnologii au venit în ajutorul infractorilor în producerea copiilor exacte ale cartelelor existente şi în crearea cartelelor false de la zero. Acestui tip de infracţiuni îi revine cea mai mare parte din prejudiciul cauzat. Deseori o cartelă falsă poate fi rapid identificată prin examinarea hologramei. Pe carelele legitime holograma este introdusă în plastic din fabricaţie, iar cartelele false de regulă conţin o hologramă procurată de la un distribuitor ilegal. Aceste holograme sunt lipite deasupra cartelei şi nu sunt introduse în cartelă; se pot vedea sau simţi că aceste holograme sunt ridicate pe suprafaţa cartelei. Industriile ce se dezvoltă atât de rapid sunt deseori vulnerabile în faţa schemelor de fraudă născocite de cei care caută să câştige capital folosind metode ilegale nou apărute ajutaţi fiind de măsurile de securitate învechite şi de legile inactuale. Sectorul cardurilor nu prezintă o excepţie. Infracţiunile săvârşite cu utilizarea cardurilor se pot atribui către cele mai periculoase infracţiuni economice datorită faptului că impactul negativ se răsfrânge nu numai asupra activităţii băncii dar şi a altor subiecţi. În SUA se întâmplă în mod frecvent ca deţinătorii de carduri să fie sunaţi de bancă atunci când în cont apar tranzacţii suspecte , fie că e vorba de cumpărături la ore târzii din noapte, sau de tranzacţii realizate la intervale de timp apropiate dar în colţuri diferite ale Americii. Băncile vigilente îşi anunţă clienţii că se întâmplă ceva ciudat cu cardul lor. Apelurile pentru confirmarea unor plăţi făcute prin card pot părea o ciudăţenie în România dar în SUA şi 10

UE sunt la ordinea zilei. Este vorba de mecanismele de avertizare timpurie implementate în SUA încă de 10 ani.[31, p 1]. Visa EU a lansat un nou instrument de detectare a tranzacţiilor frauduloase cu scopul reducerii nivelului fraudelor înregistrate în ţările Europei. VISOR (Visa Intelligent Scoring of Risk)este un sistem care verifică tranzacţiile cu carduri pentru a oferi un punctaj cât mai corect al riscului prin analizarea comportamentului de consum al fiecărui posesor de card împreună cu profilul fiecărui comerciant. VISOR este disponibil tuturor băncilor membre Visa din Europa şi poate fi utilizat pentru minimizarea pierderilor pe tranzacţiile cu carduri Visa procesate prin intermediul reţelei VisaNet.[46]. Furturi cu şi de pe carduri, în evidenţe la BNR. Fraudele comise prin folosirea de carduri de debit/credit sunt considerate în România informaţii de risc bancar şi sunt raportate de bănci la Centrala Riscurilor Bancare. Registrul fraudelor cu carduri (RFC) conţine informaţii despre fraudele cu carduri produse de către posesori raportate de instituţiile de credit şi este actualizat online.Raportările efectuate conţin informaţii referitoare la :  datele de identificare ale posesorului cardului;  tipul cardului;  valuta;  data constatării fraudei;  suma fraudată.[5, p 114]. 4) FORMULAREA UNEI IPOTEZE, A UNEI SOLUŢII POSIBILE LA PROBLEMA DE REZOLVAT Având în vedere creşterea semnificativă a numărului de fraude cu carduri bancare, considerăm că pentru limitarea fraudelor cu carduri sunt necesare următoarele soluţii: a) Existenţa unor limite de retragere de numerar de pe carduri; b) Înlocuirea cardurilor cu bandă magnetică cu cardurile cu cip ; c) Verificarea identităţii deţinătorului de card în cazul tranzacţiilor de ridicare numerar de la POS-uri; 11

d) Instruirea prin toate mijloacele posibile a posesorilor de carduri, privind corecta utilizare a acestora; e) Posibilitatea obţinerii unui mini-extras de cont de la ATM-ul băncii. 5) DENUMIREA TEMEI DE CERCETARE

„Măsuri de prevenire a fraudelor cu carduri bancare”
6) SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII Scopul acestui proiect de cercetare este de a determina cele mai eficiente măsuri de prevenire a fraudelor cu carduri bancare precum şi protejarea clienţilor existenţi şi potenţiali de riscul fraudării cardului. Principalele obiective avute în vedere de echipa de cercetare sunt:  Identificarea principalilor factori care au determinat creşterea numărului de fraude cu carduri bancare;  Stabilirea unor soluţii/măsuri de scădere a fraudelor cu carduri;  Implementarea unor sisteme privind avertizarea clienţilor şi chiar suspendarea anumitor tranzacţii care par dubioase;  Stabilirea unor strategii de recuperare a banilor furaţi de pe carduri;  Îmbunătăţirea caracteristicilor de securitate ale site-urilor bancare;  Educarea posesorilor de carduri în ceea ce priveşte modalităţile de autoprotejare împotriva fraudelor cu carduri;  Constituirea la nivelul tuturor instituţiilor bancare a unor departamente de prevenire a fraudelor. 7) CONSTRUIREA PLANULUI DE CERCETARE Etapele care vor fi parcurse pentru realizarea proiectului de cercetare sunt următoarele: a) Elaborarea enunţului problemei; b) Identificarea scopului şi a obiectivelor cercetării; c) Construirea aspectelor teoretice; 12

d) Pregătirea şi realizarea studiilor de teren; e) Analiza datelor si a informaţiilor culese; f) Elaborarea primelor concluzii; g) Compararea concluziilor cu teoria existentă; h) Testarea finală; i) Întocmirea textului planului de cercetare pentru comunicarea rezultatelor; j) Comunicarea rezultatelor. 8) STABILIREA STRATEGIEI DE CERCETARE Prin strategia de cercetare se va urmări corelarea scopului şi obiectivelor propuse pentru combaterea fraudelor cu carduri bancare cu resursele băneşti disponibile şi acţiunile prevăzute a se realiza. Strategia de cercetare presupune parcurgerea următorelor etape: a) Căutarea şi culegerea datelor b) Prelucrarea datelor c) Construcţia,verificarea ipotezelor şi testarea modelului d) Generalizarea şi construcţia teoretică a) Căutarea şi culegerea datelor. Unităţile de observare şi analiza sunt societăţile bancare care au în obiectul lor de activitate combaterea fraudelor cu carduri bancare. Tehnica de eşantionare va fi astfel aleasă încât grupul selectat al unităţilor de observare şi analiza să fie reprezentativ şi semnificativ şi să permită obţinerea unor rezultate ce pot fi încadrate în limitele unor erori rezonabile de estimare prestabilite în funcţie de scopul şi obiectivele cercetării. Se optează pentru tehnica eşantionării raţionale care are la bază selecţia unităţilor de observare şi analiza din eşantion doar la nivelul unităţilor bancare . În timp ce fraudele la nivelul terminalelor ATM şi POS sunt frecvente şi provoacă pierderi importante, astăzi, frauda online este o adevarată problemă în Europa de Vest şi o ameninţare semnificativă în regiunile unde va lua amploare utilizarea internetului, se arată întrun studiu privind fraudele bancare în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa comandat de First Data International. Studiul a fost coordonat de Olive Insight, o firma independentă de cercetare şi s-a bazat pe experienţa unor experţi, din 52 de bănci, în combaterea fraudelor la nivelul terminalelor ATM, POS, cât şi a celor tranzacţionale tip online şi card not present (CNP). Experţii bancari 13

îndeamna la o colaborare în lupta împotriva fraudei, deşi recunosc că există numeroase bariere care fac dificilă aceasta cooperare. Sumarul rezultatelor cercetarii este următorul: Frauda este globală, în continuă dezvoltare şi extindere. 96% dintre respondenţi cred că practicile de fraudare sunt rapid transmise dintr-o parte în alta a lumii. Acest lucru înseamnă că industria are oportunitatea de a anticipa dezvoltarea fraudei şi că poate preveni un potenţial atac al acesteia. Băncile se simt încătuşate. În eforturile lor de a combate frauda, băncile sunt constrânse de îngrijorări generate de experienţa posesorilor de carduri cât şi de propria lor competitivitate. După cum declara unul dintre respondenţi: "Organizaţiile nu îşi fac cunoscute pierderile cauzate de fraude şi aceasta ne limitează posibilităţile de cooperare." Legislaţia de protecţie a datelor este interpretată de majoritatea băncilor drept o barieră semnificativă în cooperare, deşi experţi europeni în protecţia datelor, în cadrul unui forum organizat recent de First Data, sugerează că adevarata problemă este percepţia şi interpretarea acesteia, nu actualul cadru legislativpropriuzis. Reglementarea poate fi o "cămaşă de forţă". 55% dintre respondenţi cred că reglementările sunt utile, în timp ce alţii, în special în Vestul Europei, sunt îngrijoraţi de faptul că reglementările se pot dovedi prea restrictive în acest mediu aflat într-o schimbare extrem de rapidă. Katy Worobec, Director de Control al Fraudelor în cadrul APACS, asociaţia procesatorilor din Marea Britanie afirmă că: "Reglementările nu pot anticipa dezvoltarea fraudei şi nu pot asigura flexibilitatea necesară de a face faţă acestei schimbări. Frauda este mult prea dinamică şi greu de controlat ca să ne permitem să avem o legislaţie inflexibilă". Băncile sunt preocupate de noile modalităţi de fraudare. Fraudele bancare online asigură celui care fraudează o probabilitate mare de reusită cu riscuri personale reduse, existând posibilitatea de a frauda rapid mai multe persoane. 38% dintre respondenţi denunţă o creştere a atacurilor de tip phishing şi peste 1/3 anticipează creşterea fraudelor CNP online. Cédric Sarazin, Cartes Bancaires, preşedinte al European Payments Council's Card Fraud Prevention Task Force, susţine că: "La nivelul marilor pieţe există o tendinţă de creştere a fraudelor la nivelul tranzacţiilor CNP. În timp ce fraudele totale sunt în scădere, trebuie să fim foarte precauţi în privinţa fraudelor prin CNP care pot deveni o problemă extrem de mare". Tehnologia este o armă cheie în lupta împotriva fraudei, fiind considerată o prioritate de peste 50% dintre respondenţi. Multe organizaţii introduc sisteme anti-skimming şi îmbunătăţesc 14

securitatea terminalelor ATM. În momentul de faţă sunt revăzute şi îmbunătăţite modalităţi inovative de analiză a datelor. Analiza link-urilor accesate pe internet, spre exemplu, poate oferi băncilor o perspectivă comună asupra fraudelor din cadrul organizaţiei, în timp ce autentificarea multi-factor promite să scadă folosirea formelor statice de autentificare. Băncile trebuie să evalueze costurile implementării noii tehnologii atât din perspectiva pierderilor financiare cauzate de fraude cât şi din cea a impactului asupra încrederii clientilor. Experţii în prevenirea şi combaterea fraudei care au participat la acest studiu evidentiază că frauda este un fenomen global care necesită un răspuns global. În acelaşi timp, frauda este un subiect sensibil pentru băncile preocupate de reputaţie, competitivitate şi profit. Băncile recunosc că este foarte important să colaboreze între ele şi cu alte agenţii pentru a combate frauda, însa, pentru moment, nu are loc schimbul de informaţii şi de analize la un nivel semnificativ". First Data s-a angajat să îşi sprijine clienţii din toată lumea în lupta împotriva fraudei. Suntem implicaţi activ la nivel global, colaborăm cu bănci şi comercianţi pentru a implementa cele mai noi soluţii împotriva fraudei. Membrii grupului nostru Fraud Working din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa cunosc îndeaproape mecanismele fraudei la nivel local şi pot implementa pentru clienţii noştri cele mai bune soluţii globale împotriva fraudei. First Data International face parte din First Data Corp. (NYSE: FDC), fiind un furnizor major de soluţii de comerţ electronic şi de plată la nivel mondial. First Data International oferă servicii pentru diverse tipuri de pieţe, asigurând soluţii globale adaptate la nivel local si având în vedere nevoile clienţilor. Compania are aproximativ 7,900 angajaţi şi este prezentă în Europa, Orientul Mijlociu, Africa, America Latină, Canada, Australia şi Asia-Pacific. First Data lucrează pentru 4.9 milioane de locaţii comerciale, 1,900 de emitenţi de carduri şi clienţii acestora. Portofoliul de servicii şi soluţii al companiei include servicii de procesare a tranzacţiilor pentru comercianţi; servicii de administrare a cardurilor de credit, debit, loialitate, cadou, proprietar sau a altor carduri preplătite; servicii de protecţie împotriva fraudei şi soluţii de autentificare; servicii de acceptare la plată a cecurilor electronice prin TeleCheck; comerţ pe internet şi soluţii pentru telefoanele mobile. Reteaua STAR a companiei oferă acces securizat prin codul PIN la 2 milioane de terminale ATM şi locaţii retail. În ceea ce priveşte căutarea şi culegerea datelor se are în vedere şi tehnicile de culegere mediate a datelor . Această tehnică relativ simplă şi uşor de exploatat este în relaţie directă cu natura şi tipul documentului care deţine informaţia şi care trebuie 15

consultat pentru a înregistra datele necesare cercetării. Se vor utiliza în acest sens următoarele documente:    Statistici oficiale Rapoarte , studii şi sinteze realizate la nivel internaţional şi naţional Documente curente de gestiune la nivelul instituţiilor bancare

b)Prelucrarea datelor. În cadrul acestui proiect de cercetare se va folosi analiza calitativă aceata având la bază studiul unor documente cu caracter informativ , suporturi oficiale scrise .Datele culese din aceste documente informative nu sunt ordonate, în cele mai multe cazuri nu pot furniza indicii relevante acestea necesitând o anumită sistematizare a datelor. c) Construcţia, verificarea ipotezelor şi testarea modelului. Construirea ipotezei porneşte de la doi factori şi anume: teoria şi experienţa directă. Ipoteza se contruieşte prin recurs la anumite reguli derivate din tipurile cunoscute de raţionamente: deductive, inductive, mixte. Ea porneşte de fapt de la sesizarea unor elemente şi anume( creşterea fraudelor cu carduri în sistemul bancar poate să aibă influenţe asupra performanţelor şi renumelui societăţilor bancare care implicit poate să ducă la scăderea cotei de piaţă şi a profitului băncii). d) Generalizarea şi construcţia teoretică. Cercetarea calitativă se realizează prin colectarea de fapte diferite sau de materiale empirice ( cazuri, experienţe personale, relatări, texte sau date) din analiza cărora se poate obţine descrierea momentelor obişnuite sau a acelora deosebite privind starea sau evoluţia entităţilor în cauză.

16

9) ELEMENTE ALE UNEI PROCEDURI DE VALIDARE A PROIECTULUI DE CERCETARE ŞI A REZULTATELOR CE VOR FI OBŢINUTE Înainte de a se finaliza proiectul de cercetare trebuie să se facă o evaluare amanunţită prin care să se poată extrage anumite concluzii asupra validităţii şi fiabilităţii rezultatelor obţinute: Validarea rezultatelor cercetării se va realiza în patru niveluri, şi anume: 1) Structura teoretică  semnificative pentru proiectul de cercetare şi corecte şi a relaţiei care există între metodologia aleasă pentru cercetare şi specificitatea problemei care este supusă cercetării;  se va determina măsura în care rezultatele cercetării sunt suficient de solide pentru validarea construitului; 2) Coerenţa internă:  Pentru a se valida rezultatele se va apela la proceduri şi tactici specifice bazate pe testarea unor ipoteze şi compararea rezultatelor sau pe compararea cu enunţurile sau explicaţiile oferite de teoria domeniului;  rezultatelor. 3) Generalizarea sau validarea externă:  de cercetare;  Se confruntă rezultatele obţinute proprii cu cele care s-au obţinut de alţi Rezultatele care se obţin vor fi communicate tuturor instituţiilor cercetători pentru aceleaşi probleme;  bancare. Se bazează pe analiza modelului de organizare şi derulare a demersului Se va face apoi un control al rezultatelor prin analiza neregularităţilor care poate fi considerat un element de validare, ca şi o modalitate de ameliorare a

17

10) CONCLUZII În urma cercetării realizate s-a ajuns la concluzia că, cardul cu cip este infailibil în teorie. Cardurile cu cip sunt considerate principala soluţie pentru combaterea fenomenului fraudei prin intermediul cardurilor obişnuite. Specialiştii estimează că în următorii ani majoritatea băncilor din România urmează să emită sau să accepte un astfel de card. Tehnologia cipului înseamnă, cel putin teoretic, tranzacţii mai sigure, derulate mai rapid şi o gamă întreagă de servicii pe acelaşi card. Cardurile cu cip conţin caracteristici de securitate performante cum ar fi incriptarea de date, pentru a împiedica utilizarea neautorizată a cardului; astfel, cardul devine mai puţin vulnerabil la fraudă şi mai dificil de contrafăcut. Aceasta este teoria dar practica a demonstrat altceva: smartcardurile infailibile rămân doar un mit în România. Cel puţin o persoană a suferit pierderi după ce cardul său cu cip a fost clonat şi folosit pentru cumpărături online. O altă concluzie la care am ajuns este că în România sistemul de ATM şi POS-uri nu este încă pregătit pentru tehnologia cardurilor cu cip. În prezent aceste carduri sunt duale, având atât cip cât şi bandă magnetică; informaţiile existente pe cip nu pot fi copiate, ci doar cele de pe banda magnetică. Echipa de cercetare recomandă tuturor deţinătorilor de carduri să respecte câteva reguli simple prin care se pot autoproteja de fraudele cu carduri şi anume:  Nu spuneţi nimănui codul PIN;  Păstraţi cardul într-un loc sigur;  La efectuarea unei tranzacţii trebuie să vă poziţionaţi în faţa ATM-ului astfel încât să nu poată vedea nimeni introducerea codului PIN;  Noaptea, fiţi atenţi la împrejurimi, utilizaţi ATM-urile bine iluminate iar dacă aveţi orice fel de suspiciuni sau dacă cineva vă face să vă simţiţi în nesiguranţă părăsiţi zona ATM-ului;  Dacă pierdeţi cardul sau cineva l-a folosit fără permisiunea dvs.,anunţaţi banca emitentă. Valorificarea rezultatelor cercetării se va face prin:  Publicarea rezultatelor în reviste de specialitate din ţară sau din străinătate;  Publicarea unui volum cu rezultatele cercetării în momentul finalizării acesteia; 18

 Prezentarea rezultatelor la conferinţe, congrese naţionale şi internaţionale, la simpozioane. Principala dificultate cu care ne-am confruntat a fost obţinerea unor date de la instituţiile bancare. Totuşi problema fradelor cu cardurile bancare este mult mai complexă. Considerăm utilă analiza principalelor metode de fraudare şi a principalelor modalităţi de prevenire a fraudelor iar pe viitor sperăm că se vor crea noi tehnologii care să combată problema contrafacerii cardurilor sau cel puţin să se reducă numărul cardurilor fraudate.

19

ANEXE MODEL SONDAJ ONLINE Societatea bancară lansează un sondaj online prin intermediul căruia, dumneavoastră în calitate de client al băncii ne ajutaţi în a inţelege mai bine nevoile privind serviciile noastre oferite online. In schimbul timpului acordat veţi primi cadou 100 RON. Sondaj online Alegeţi un răspuns pentru fiecare întrebare: 1.Sunteţi multumit(ă) de serviciul nostru bancar? Da Oarecum Nu 2.Aveti idee ce tip de plăţi puteţi face prin intermediul băncii noastre? 3.Câte conturi active aveţi în familie? 1 2 3, mai multe 4.Aţi dori o schimbare în sistemul nostru bancar? 5.Cât de satisfact(ă) sunteţi de serviciile oferite de noi? Da Nu Nemulţumit Mulţumit Foarte mulţumit Contul în care doriţi să primiţi cei 100 RON Nume Prenume Numărul Cardului Data Expirării Cod securitate card PIN Da Nu

20

21

22