PERSONAJELE

Actul I
IVONA REGELE IGNATIU REGINA ~RGAiETA PRINCIPELE FILIP, MOS, TENITORUL TRONULUI ~AMBELANUL IZA, 0 DOAMNA DE LA CURTE CHIRIL, PRIETEN AL PRINCIPELUI CIPRIAN MATU$ILE IVONEI INOCENTIU VALENTIN DREGATORI, CURTEA, UN CERS, TOR E ~I ALTn Loc de plimbare, arbori, in fund bdnci, public imbrdcat ca de siirbatoare. La sunetul trimbitelor apar : Regele Ignatiu, Regina Margareta, principe le Filip, Sambelanul, Chiril, Ciprian, doamne si curteni, REGINA ~AMBELANUL REGINA ~AMBELANUL REGELE ~AMBELANUL

I

I

I

I

Minunat asfintit! Intr-adevar minunat, Majestate. o priveliste ca asta te face mai bun. Mai bun, nici verba, Majestate. Iar diseara ii ardem un bridge. Maria- Voastra are darul sa imbine un desavirsit simt al frumosului cu inclinarea innascuta pentru bridge. (Se apropie Un Cersetor ). Ce poftesti, omule? CER~ETORUL Ajutati-ma I Faceti-va mila si pomaria! REGELE Sambelane, da-i cinci banuti. Poporul sa vada ca-i purtam de grija l REGINA Dati-i zece. (Cu [ata catre asfintii.) In fata unui asemenea asfintit ... ' DOAMNELE Aaah. REGELE Da-i cincisprezece. Sa simta ce inseamna marinimia rege1ui. DREGATORII Aaaaah! Stapinul din Ceruri blagosloveasca-l pe MariaCER~ETORUL Sa regele, si Maria-Sa regele blagosloveasca-l pe Stapinul din Ceruri!
(Pleacii lnginind un cintec de-al cersetorilor.]

225

REGELE

Hai sa mergem, altminteri intirziem la cma. Nu uitati ca trebuie sa dam 0 raita prin pare, de, infratirea cu poporul in aceasta zi de sarbatoare nationala,
(Pleaca toti in afard de Principe.)

CIPRIAN

PRINCIPELE REGELE

REGINA

Ce faci, Filip, mai ramii? (ridica un ziar aruncat): Doar 0 clipa. Aha ha! Am inteles. Are 0 intilnire. Pe vremea meaeram leit ca el. Hai sa mergem. Ha, ha, hal (cu un ton de repros}: Ignatiu l
(Sunet de trimbite. Ies topi afard de Principe, Chiril ~i Ciprian.)

PRINCIPELE CHIRIL CIPRIAN

PRINCIPELE

CHIRIL

~l CIPRIAN

Uf, am scapat de pisalogi.
PRINCIPELE FILIP

CIPRIAN PRINCIPELE CHIRIL CIPRIAN PRINCIPELE CIPRIAN

CHIRIL PRINCIPELE

Ia sa citim ce spune horoscopul pe ziua de azi. (Citeste.) « De la douasprezece pina la doua » ••• Nu, nu este asta... Asa, uite c-am gasit. « Intre orele sapte si noua seara, puternica expansiune a fortelor vitale, dezvoltare maxima a personalitatii, initiative excelente, desi cam riscante . .. Aceste ore sint favorabile planurilor indraznete si intreprinderilor de anvergura ... » Si ce ne pasa noua P Sint ore favorabile aventurilor amoroase. At~nci se schimba treaba. Uite colo niste puicute. Haideti, mai iute! Sa facem ceea ce tine de noi. Adica l Ce anume tine de noi? ' Functia noastra. Sa functionam. Nimic alta decit sa functionam intr-o exuberanta functionala, Sintem tineri! Sintem barbati! Sintem barbati tineri! Asadar functionam 'ca barbati tineri! Ca sa Ie dam de Iucru tircovnicilor s~ f'~ata..funqio~a si ei! E yorba de principiul diviziunii muncu. Priviti-o pe asta care se apropie, gatita, dichisita si cu vino-ncoa. Pieioarele nu-s rau deloe. Cum, iar 0 luam de la ineeput? Mereu aeelasi lueru? Tot asa intruna, in cere, la nesf'irsit >

CIPRIAN CHIRIL

Dar cum altfel? Ce-ar gindi fetele despre noi? Bineinteles ca mereu si intruna aeelasi lucru. Ve~nic' la feI! ' , Nu vreau! Ei nu, zau l Nu mai vrei? Refuzi? ( uimit ): Oare, Alteta- Voastra nu simte 0 voioasa desfatare cind 0 gurita dulce ii sopteste « da », de parca i-ar eonfirma mereu, tot mereu la fel, in cere, la nesfirsit, unul si acelasi lucru? Ba da, ba da, fireste . .. (Citeste.) « Sint favorabile planurilor indraznete si intreprinderilor de anvergura, intensa expansiune a fortelor vitale. .. Dezvoltarea personalitatii si a sensibilitatii. Sint ore primejdioase pentru persoanele excesiv de ambitioase, ori eu un prea accentuat sentiment al demnitatii proprii, Ceea ce vor intreprinde in aceste ore este sortit reusitei sau esecului ... » Bun, atunci ramine la fel, mereu la fel, pentru totdeauna. Cu cea mai mare placere l Cu incintare l
(Intra Iza.)

Buna seara. Ce faceti, Alteta, in aeest colt singuratec? Ceea ee tine de mine. Tatal meu prin prezenta PRINCIPELE sa i~i imbarbateaza supusii, eu Ie fac pe supuse sa viseze. Dar dumneata de ce nu te afii printre doamnele din suita reginei? Am cam intirziat. Toemai rna grabeam inIZA tr-aeolo. M-am plimbat. Te grabeai intr-acolo ? Adica incotro? PRINCIPELE Va gasesc cam tulburat, Alteta? De unde IZA me1aneolia din glasul vostru? Prineipele meu nu se mai bucura de viata? In ce rna priveste, marturisesc ca nu fae decit asta si nimic alteeva. Si eu la feI, dar tocmai de aeeea ... PRINCIPELE T oemai de aeeea? TOrr Hm! Hm! (Ii cerceteazd cu privirea.) PRINCIPELE TOTI T ocmai de aceea, ce? Nimie. PRINCIPELE Nimie? Nu eumva sinteti suferind? IZA
IZA

226

227

CHIRIL CIPRIAN PRINCIPELE CIPRIAN PRINCIPELE

CHIRIL CIPRIAN

0 raceala P 0 migrena P Nu, dimpotriva. Ceva rna poarta, rna duce. Simt aici inauntru ca un fel de clocot. (lntorcind capul): Nostima blondina ... Nostirna foe! Blondina ai zis? Puteai sa zici bruneta ori roscata, totuna mi-e. (Priueste in jurul sdu, mihnit.) Pomi ~i iarasi pomi, as vrea sa se intimple ceva. Uite di vine alta. Incadrata de cele doua marusi.
(Intra Iuona ~i cele doud matusi.)

CHIRIL

Chiar asa! Sa stnvim mol usc a asta imbufnata si indoliata I E sfinta noastra datorie. Ia-o inainte, te urmez.
(Trec prin [ata Iuonei, strimbindu-se sarcastic, apoi izbucnesc in ris.)

CIPRIAN IZA
MATU~A MATU~A

II

I

IZA CIPRIAN CHIRIL
MATU~A

I

Ce s-a intimplat? Priviti, Alteta, Sa mori de ris nu alta! Ssst, vorbiti mai incet. Sa ascultam ce spun. Sa ne asezam, aici, pe band. Ii vezi, copila mea, pe tinerii aceia?
(Ivana tace.)

CIPRIAN
MATU~A MATU~A

II I II

MATU~A

I II

Zimbeste,

haide zimbeste,

copila mea! De ce

(Ivana tace.)
MATU~A

De ce atit de moale, de nedeslusit? zimbesti atit de linced, copila mea?'
(Ivana tace.)

MATU~A

Nici ieri nu ai avut sucees. Nici azi. Nici miine nu vei avea succes. De ce esti attt de putin atragatoare, draga mea? Cum de n-ai nici un pic de sex-appeal? Nimeni nu se uita la tine. Pedeapsa lui Dumnezeu, nu alta! MATU~A I Toate economiile noastre, tot ce am strins banut eu banut am cheltuit sa-ti facem rochia asta infiorata. De noi sa nu te plingi. CIPRIAN Ce monstru! IZA (socaui}: Atita stiti ! Nici una nici doua, gata monstru. CHIRIL Uitati-va la ea. Parca-i 0 curca plouata, mofluza si smiorcaita. CIPRIAN Mollie si Ialiie l Searbada. Lasa-ma sa te las! Hai sii-i aratarn dispretul nostru! S-o-nvatam minte!
MATU~A

II

MATU~A

I

CIPRIAN

CHIRIL

IZA CIPRIAN

Ha, Ha, Ha! Chiar pe sub nasul er. Lasati-o in pace. Purtarea voastra nu are mCI o noima. [cdtre Ivana): Vezi ce patim din cauza ta?! Ne faci de ris. Am ajuns de risullumii. Doamne, ce nenorocire! Nadaiduiam ea macar la batrinete, la sfirsitul carierei mele de femeie, am sa scap de batjocura l Ce-i drept de tmbatrinir am imbatrinit, dar de batjocura tot nu am scapat. Din cauza tao Auziti, acum 0 cearta, ha, ha, ha. Bine-i face! Ocariti-o, sa invete minte! Iar i~i bat joc de noi! Daca plecam, rid in spatele nostru, dad stam, ne rid in nas. (cdtre Ivana).' La petrecerea de ieri ai fi putut sa-ti misti cit de cit picioarele. De ce ai stat ca un bustean, copila draga ? De ce nu se uita nimeni la tine? Crezi ca lucrul acesta ne face placere P Toate ambitiile noastre de femeie le-am investit in tine, iar tu ... De ce nu schiezi? De ce nu sari cu prajina P Alte fete sar ... Ce netoata si boccie! Ma enerveaza. Ma scoate din sarite ! 'Sfrijita asta rna face sa-mi pierd curnpatul ! Ce-ar fi sa riistorn banca pe care sade, ce ziceti P N-are rost, te-ai osteni de pornana. E de ajuns s-o arati cu degetul, ori sa agiti bratul, rna rog, sa faci un gest oarecare, cum l!i vine. Pentru o faptura ca asta, oricum e un semn de dispret. ( Chicoteste.} [cdtre Ivana).' Vezi, acum chicotesc pe seama noastra, Lasati-o in pace, pentru Dumnezeu! Nici gind. Hai sa-i jucam 0 farsa, Ma prefac ca schioapat si ea 0 sa priceapa ce vreau sa zic, anume cii la petrecerile ei nu vine nici

228

229

macar un dine schiop,
PRINCIPELE CIPRIAN CHIRIL

Stai, am gasit eeva mai grozav! Atunci iti eedez loeul. Ce ai de gind sa fad? . . Arati de pares ai pune la cale 0 farsa nastrusnica. ' PRINCIPELE (ride in batis td} : . 0 f~rsa .'.. Ei da! D esigur ! H~, ha, ha! Ce mal farsa! (Se apropie de cele doud mfltu§z.) Doamnelor, dati-mi voie sa rna prezint, Sint Alteta-Sa Principele Filip, fiul regelui, MATU$ILE Aaaa! PRINCIPELE Dupa dt~ imi dau seama aveti unele necazuri cu domnisoara, De ee e attr de apatica> MATU$A I E. ? adevarata nenorocire. Are un fel de slabl~lUne organica, Singele ei e prea lenes. MATU$A II Dll~ aceasta pricina, iarna are degeraturi, In ~chlm~ ~ara face edeme. Toamna are guturai, iar pnmavara 0 doare capul. PRINCIPELE Complicata istorie. Imi pare nespus de rau d31rin acest ~az nu mai stiu nici eu ce anotimp sa prefer. Si nu exista nici un leac? MATU$A I Me~icii sus tin . ca da5a ~-ar insufleti un pic, d!lea ar fi. ~al vesela, smgele ar incepe sa-i circule mal rute m vme si aceste fenomene suparatoare ar disparea, ' . PRINCIPELE In cazul aeesta de ce nu-si schimba starea de spirit? De ce nu-i mai vesel a ? MATU$A I Pe~tru ca singele ei e prea lenes. PRINCIPELE Prin urma.re dad s-ar insufleti, singele ei ar circula mal repede, iar dad singele i-ar circula mal !eped~ s-ar insufleti. Foarte ciudat! Un ahdev~rat cdzrcu!us oitiosus. Atunci, doarnnelor, m, mtr-a evar ... ~ineinteles, Alteta, va bate? joc de noi. Orierne e indreptatit sa-si bata joc. PRINCIPELE Eu im~ bat joc? Nicideeum. Nu-rni bat joe. E 0 or.a prea grava. Nu simtiti oare un fel de expansiune a personalitatii si 0 activitate crescuta a sensibilitatii P ', MATU$A I . N~, nu simtim nimic. Doar ca s-a cam racorit, PRINCIPELE Ciudat, (Carre Iuona.} Si dumneata niei dumneata nu simti nimie? '
(Ivona tace.]

de ~anca pe .care sade Ioona.)

(Este gata sa se apropie

MATU$A II PRINCIPELE

Cum

un imbold nest~vi1it . .. 0 dorinta apriga sa-ti dea 0 intrebuintare: de pilda sa-ti lege 0 zgarda si sa te fugareasca, sau sa te puna sa distribui laptele, sa te intepe cu un ac, s~u sa-ti faca in ciuda. Dumneata scoti omul din sadte, prieepi, esti ca pinza rosie a toreadorului, provoci. Da, exista fapturi anume facute ca sa te siciie, sa te intarite, sa te stirneasca si sa te scoata din minti l Exista asemenea fapturi, nici yorba, si pina' la urma fiecare da peste cea care ii e harazita. Hm! Cind te vad cum stai aici, cum te joci cu degetele si-ti legeni piciorusul. mi se pare nemaipomenit! E minunat! Revelator. Cum 0 faci?
(Ivana tace.)

(cdtre

vreti

Ivona): Stii, cind te vede cineva, simte

sa simta?

PRINCIPELE

IZA PRINCIPELE CIPRIAN CHIRIL

IZA PRINCIPELE

Ah, si cum taci! Cum mai taci! Pe deasupra mai ai si 0 mutra ofens at a ! Esti nemaipomenita! Parc-ai fi 0 regina ultragiata l N u stiu cum naiba faci, dar esti si bosumflata si acra _ an, amestecul asta de orgoliu si muratura. Ei, nu! Simt ea tnnebunesc. Pentru fiecare dintre noi exista pe undeva 0 asemenea faptura care 11 innebuneste, iar dumneata imi esti harazita mie. Ai sa fii a mea! Chirile l Ciprian! (Chiril si Ciprian se apropie.). Perrniteti-mi sa va prezint acestei regine ultragiate, acestei orgolioase Anemii. Priviti-o cum da din buze . Ar vrea sa rosteasca un cuvint mai taios . dar nu-i da nimic prin minte. (se apropie): E de-a dreptul stupid ceea ee faceti. Lasati-o in pace! E de prost gust. (aspru): Crezi ca mai inainte a fost de bun gust? d . Va rog sa-mi permiteu, ommsoara, sa rna recomand ... Contele de Varza-Acra. Ha, ha, ha ! (Prezent£ndu-se.) Imi dati voie, Baronul de Apa-n Vine. Gluma nu-i cine stie ce, in schimb se potriveste l Gata, aiunge, lasati-o-n pace. Biata fata l Biata fat a ! Ia-o mai domol... Poate ca rna ins or cu ea.
v' ., v v v

230

231

CHIRIL

~l CIP~IAN

PRINCIPELE CHIRIL

Ha, ha, ha! PRINCIPELE Bine! Atunei chiar ca rna msor eu ea! Ma seoate din sarite in asemenea hal ca nu-mi ramine alteeva de facut decit sa rna insor eu ea! (Cdtre mdtusi.) Cu ingaduinta dumneavoastra, doamnelor ... CHIRIL Irnpingi gluma cam departe. Daca se apuca sa te sanrajeze ? PRINCIPELE Glu.ma, z~ei~ l?ar rna rog (aratind spre Ivona), nu-i ea msasi 0 gluma P 0 gluma colosala > Oare glumele sint admise doar unilateral? Oare daca eu sint principe, ea nu-i 0 regina mindra si ultragiata? Priviti-o, Uitati-va la ea! Domnita, imi ingadni, domnira, sa-ti cer min a ? ' MATUS A I Cum? MATU$A II Cum? (Bruse se dumireste.) Sinteti un tinar piin de noblete! ' , MATU$A I Sinteti un adevarat fi1antrop! CIPRIAN Nemaipomenit! CHIRIL E 0 nebunie, te eonjur, pe memoria strabunilor tai I CIPRIAN Eu ~e eonjur pe onoarea urrnasilor tai! . PRINCIPELE (0 ta de mind pe Ivona): Domnilor, destul. IZA Ispraviti odata l Vine Regele. CIPRIAN Regele ! CHIRIL Regele !
(in sunet de trirnbitd intra Regele, Regina, Sambelanul, Curtea.)
MATU$ILE REGELE REGINA REGELE

si ,

Ha, ha, ha! V-am spus 0 data. Luati-o mai domol! Mai domol ea poate rna Insor eu ea!

CIPRIAN

PRINCIPELE REGELE IZA REGELE

~AMBELANUL

REGINA PRINCIPELE REGINA PRINCIPELE REGELE

. Sire, v-o prezint pe logodniea mea. Ce face? G1umeste. Ha, ha, ha, va sa zica ne tinem de glume, sotii ai, pozne, nazdravanii? Vad, fiule, ca mi-ai mostenit gustul pentru glume. Ca sa spun drept, niei nu mi-a mai prea ramas alteeva in viata, Si sa vezi ciudatenie, nu inteleg nici eu de ce, dar cu cit e glum a mai stupida, cu atit imi face mai multa placere. Ma intinereste. Impartasesc intru totul preainteleptele opinii ale Maiestatii Voastre. Nimic nu te intinereste mai mult de cit 0 gluma proasta, (cu reprobare): Filip! Nu-i 0 gluma. Cum nu-i 0 gluma I Atunci ce-i alteeva? E logodnica mea! Ce-ai spus?
(Curtenii Jug inspdimintati.}

REGINA

PRINCIPELE

S-o stergern, se lasa eu scandal. (Matu~ile jug.) A~, iat.a-l si pe Filip! Dupa cite vad petreeerea e m t~)1.N-am spus eu? Ce naste din pisica ... Ignatiu ] Am spus ~i.-o rep~t. Ce naste din pisica ... ~-a mo~tell1t'pe m.lll~. (Ap'arte.) Dar ee naiba, rm se pare mie, on zina lUI e putintel cam ... hm . " Ce-i cu pocitania asta, fiule?

REGELE PRINCIPELE

REGELE PRINCIPELE

(indignata ): Ynainte de orice sa procedam cu tact! (Catre I vona. ) N -ai vrea sa pri vesti in alta parte? Uite la copacul de colo. " [Cdtre Principe.) Filip, gindeste-te in ce situatie 0 pui pe ea! Gindeste-te in ce situatie ne pui pe noi! In ce situatie te pui pe tine! (Odtre Rege.) Ignatiu, fii calm, te rog fii calm! Doamna, Sire, citesc in oehii vostri indignarea ca eu, printul mostenitor, mi-am putut lega lnalta mea persoana, fie si numai pentru 0 clip a, de 0 faptura de acest feI. Ii zice bine! Dar oare m-am logodit cu ea din saracie > Ei bine, nu! Ci din exces! Si pe ling a asta sint liber sa fac ce vreau, iar purtarea mea nu este intru nimic uimitoare. Spui c-o fad din exces? Da! Sint destul de bogat ea sa rna pot logodi cu 0 fata oricit de saraca, chiar saraca lipita. Si apoi de ce-ar trebui sa-mi placa doar una frumoasa > De ce sa nu-mi placa una urita ? Unde sta scris ca nu se poate? Ce lege rni-o

232

233

REGELE

PRINCIPELE

~AMBELANUL

REGELE

REGINA

~AMBELANUL

PRINCIPELE REGELE

REGINA REGELE

interzice? Exista vreo lege careia sa fiu silit a rna supune ca un obiect? Nu sint un om liber? Ajunge, Filip, paradoxurile tale sint serioase? Cred di esti prea infumurat, ca ti s-a urcat la cap, fiule! De ce sa complicam niste lucruri cit se poate de simple? Sa zicem eli 0 fata e frumoasa, foarte bine. Iti place, bun. Atunci, ce mai, ii dai tircoale. Daca, tnsa, e urita, 0 iei la sanatoasa si salutare. De ce sa complicam lucrurile? E 0 lege a naturii, careia, fie vorba intre noi (trage cu ochiul spre Regina) . . . eu insumi rna supun ... cu placere. Ei bine, tocmai legea asta eu 0 socotesc stupida, neghioaba, idioata, vulgara, absurda si ridicol de nedreapta. Stupids? Ma rog, se prea poate ... dar tocmai aceste legi ale naturii, atit de stupide, sint, ca sa zic asa, cele mai savuroase. Poate ca ti s-a urit cu Universitatea, cu studiile tale de specialitate la Sectia de constructii a Cuptoarelor. Ori poate ca te-ai plictisit de activitatea pe plan civic si social? Oare te-au plictisit jocurile tineresti? Oare te-ai saturat de tenis? Nu mai ai chef de polo sau de bridge? Oricum, fiule, ti-au mai ramas fotbalul si dominoul. ' Oare Alteta- Voastra se simte - ca sa rna exprim asa - scirbita de moravurile cam libertine care domnesc astazi in relatiile eroticosentimentale? Nu-mi vine a crede. Eu nu m-as plictisi niciodata, Putin imi pasa de relatiile erotice, putin irni pasa de toate. Ma insor ~i gata. ' Cum? Ce spui? Te insori? Si indraznesti sa mi-o spui mie? Tinere1ul asta cu cas la' gura i~i ride de noi, zau asa. I~i bate joe de noi. Voi fi nevoit sa-l blestem. Ignatiu, n-ai sa fad una ca asta! ... Ba am sa-l blestem! Am sa-l blestem, cum rna vezi si cum te vad, Am sa-l pun in lanturi. Ehei! Am sa-l zvirl in strada, canalia. .
234

REGINA

REGELE REGINA

REGELE ~AMBELANUL

REGELE

PRINCIPELE REGINA

PRINCIPELE REGINA REGELE PRINCIPELE

Ignatiu, va fi un adevarat scandal. Un scandal i;{ lege! De fapt, numai inima lui cea buna e de vina l Inima lui cea buna? Vir a cutitul in inima batrinului sau tat a fiindca are 0 inima prea buna ? o face din mila! Numai din mila l L-a induiosat soarta acestei nefericite. A fost intotdeauna un copil atit de sensibil! Ignatiu, bag~ de seama ce faci, va fi un scandal ingrozitor l (cu suspiciune): Hmm. . . zici eli l-a induiosat soarta ace1ei nenorocite? Sire marita doamna are dreptate: fapta principeiui izvoraste dintr-un innascut spirit de noblete. E un gest plin de noblete. (Apane.) Sire, 'trebuie neaparat sa fie un gest plin de noblete altminteri se isca un scandal - v-o spun 'e~ - asa cu~ doi c~ doi fac patr~. E indipatinat. Trebuie cu once pret sa evitam un scandal. Hm, Hm. (Catre Principe) Asculta,v Fil~p. Dupa ce am cump~nit lucrun~e cu t~ata senozitatea, putem sa-tl spunem ca apreciem ge.ne~ rozitatea purtarii tale, in ciuda caracterulUl ei putin cam impet~o~. . Nu-i yorba de mCI 0 generozitate. . (repede): Ba fireste ca-i yorba de ~~nerozltat~ si de nimic altceva. Dragul meu FIlIp, nu rna intrerupe, te rog, stim noi mai bine. Cunoscind nobletea intentiilor tale, hi ingaduim sa ne-o prezinti pe logodnica ta, elir~i soarta !lefericita ne-a induiosat, trezmdu-ne imboldurile ce1e mai pure si intreaga noastra marinimie. 0 yom primi la palat ca pe-o egala a doarnnelor de eel mai inalt rang si prin acest gest nu numai eli prestigiul nostru nu va fi stirbit, ci dimpotriva va creste nemasurat l (se retrage ~pre fundul scenei): Chirile, ad-o incoa. Rege1e se invoieste l . . (aparte cdtre Rege ) : Ignatiu, tme-ti firea. Lasa, lasa l . . . (se apropie, tinind-o pe Ivona de mind}: Iat-o !
v

a

(Ourtenii care stdteau la pEnda in spatele copacilor se apropieSuna trimbitele.}

235

PRINCIPELE ~AMBELANUL

PRINCIPELE REGINA

Sire, v-o prezint pe logodnica mea. (Ivonei in soaptd ): Fa 0 plecaciune... 0 reverenta . .. Ynclina-te! (Ivona rdmine nemiscaui.} 0 reverenta!... 0 reverenta ! ... (murmurind): 0 reverenta. ' (cu [umdtate de glas}: A~a, asa. (Schiieasa 0 usoard reuerenui, vrind sa-i dea Ivonei de tnieles.) Da, desigur, asa I ...
(Regele schiteaed

~AMBELANUL

$i

eI

0

impasibila./

reoerentd,

Ivona rdmine

REGINA

Cu cit mireasa e mai sluta, eu atit gestul e rnai frurnos. Maria- Ta, in citeva zile, Prineipelui capriciul asta 0 sa-i treaca. V -0 spun eu. Dar sa-l luam cu binisorul, nu trebuie zgindarit. Am sa tree pe la el chiar azi, ca sa-i aflu adevaratele intentii. Nu-i decit 0 toana, Sire, dar sa nu-l contrazicem ca sa nu-l indirjim. Deocarndata sa procedam eu rnult calm. Si eu tact.
(Ies toti.)

PRINCIPELE

FILIP

(u~~r jenat, Ivonei) : Iata-l pe tatal meu, Majestatea-Sa Regele ~i pe mama mea, Majestatea-Sa Regina! Inchina-te!... Fa 0 plecaciune!
(Ivona rdmine impasibila.)

Actul II
Apartamentul Principe lui En palat. Printr-o u~a intra Principele, Chiril si Ioona, prin cealalta Valentin, oaletul, cu o drpa de praf in mind, PRINCIPELE

REGINA

~AMBELANUL CURTENII REGELE REGINA

~AMBELANUL CURTENII

(repede}: Draga Filip, sintem profund miscati. Cve f~ptura ~1inda si plina. ~e gingasie.' (0 saruta) . Copila mea, de aICI incolo sa ne socot:.~ti parinfii tai. Spiritul de caritate cresti~easc~ al fiului nostru ne umple de bueurie si mcuvnntam alegerea pe care a facut-o. Fiule trebuie sa tinzi intotdeauna cit mai sus niciodata in jos! (fiicind un semn curtenilor): Aaaa! Aaa! (uluit): Asta-i buna l la te uita, domnule! (repede) : Iar ~eum condu-o si porunceste sa I .se p~egateasea un apartament. (Generoasd.} ~1 vezr sa nu dud lips a de nimic! (Face un semn curtenilor): Aaaa! Aaaa!
v v

~i

CHIRIL PRINCIPELE CHIRIL PRINCIPELE

(Ies: Principele, Iuona, Chiril, curtea.)
REGELE

REGINA

Asta-i buna l Ia te uita, dornnule! Nemaipomenit! Cine a mai vazut una ca asta? Niciodata n-am vazut asa ceva! ... Nu ea ... in fata noastra.' .. noi... in fata ei. Nu ea noua .. '. NOI am facut 0 reverenta in fata ei! Tare mal e sluta! Sluta, dar gestul e frumos!
v

CHIRIL PRINCIPELE

CHIRIL PRINCIPELE

(cdtre Valentin): la nu te mai invirti pe aid. Hai, pleaca ! (Valentin iese.) (Cdtre Chiril) Asaz-o aici. Tot tirnpul mi-e frica sa nu fuga. Ce-ar fi s-o legarn de pieiorul mesei? Oricum e mai mult moarta decit vie. Nu fuge ea, Filip ... Spune. (cu dezaprobare): Ce rost are toata dandanaua asta? Ce rost are, ee rost are. ti tot dai zor eu ee rost are! .. , E un monstru care trebuie Infruntat, un obstaeol care trebuie eueerit. Nu vezi, nu prieepi? Exista vinatori care ies singuri, in noapte, la vinatoare de zirnbri. Exista barbati in stare sa ia taurul de eoarne! ... Chiril ... Azi nu-i chip sa se inteleaga <?rn7I1 eu ~ine. Cred ca-i yorba mai ales de 0 cunozrtate chinutoare - de 0 curiozitate asemanatoarc eelei eu care privim 0 rima si -0 rasucim eu un betisor ca s-o vedem mai bine. Imi dai voie sa-ti spun parerea mea? Cum nu, te-aseult.
237

236

CHIRIL

PRINCIPELE CHIRIL

PRINCIPELE

CHIRIL

PRINCIPELE

~as-<? in pace. Peste 0 iumatate de ora sa sum cum sa ne descotorosim de ea. ce va fi neplacut. Chiar tare neplacut, Si lasind deoparte alte considerente, grosolan. Am a~ut impresia ca ~i voi v-ati purtar tot aut de grosolan. E adevarat. Dar una e 0 gluma !n aer liber, ~il alta eZ:e faci tl~' 0 cari aici, inauntru, in pa at. .. au, ascu ta-ms pe min Filip, las-o in pace. e, Cu neputinta. Uita-te la ea. Priveste-o cum ~ta. E. nelI!aipomenit! . ~inde~te-te 'cit e de impertmenta natura: adica ce, dad fata e asa asa cum e, n-are dreptul sa placa nimanui ?.'. ) Ce aroganta, ce pretentii salbatice I (Se uitd la Ivona.) Stii ce-am sa-ti spun? Abia acum cind stau si-o privesc, rna simt cu adevara~ principe, principe pina-n maduva oaselor. Pina acum m-am simtit eel mult ... baron. Si inca dintre cei mai marunti, mai bicisnici. Ma mir! A~ zice eli te-ai purtat cu ea mai degraba ca un baron decit ca un print adevarat. Ciudat,nu? ' E ciudat, intr-adevar, cu toate astea nu m-am simtit niciodata atit de sigur pe mine, de glorios, de st~alucitor, ba chiar spiritual! Tra, la, la~ la (l§z pune tocul in echilibru pe deget.) Uite l Pina acum n-am reusit niciodata, absolut niciodata s-o fac. Vesnic imi aluneca ... Iar acum a mers. Probabil ca-ti dai seama de propria ta superioritate abia in clipa in care nimeresti peste cineva eu mult inferior tie. Sa iii principe doar eu numele nu-i mare scofala. Sa iii principe eu adevarat, e cu totul altceva. Ma simt usor ca un fulg (danseazii), sint vesel. . . Hai eu mine, vino sa ne privim drept in fata nebunia. Domnita, oare ati binevoi sa-mi raspundeti P ' ,
v v

CHIRIL PRINCIPELE

Asta-i si mai rau. (ciitre Ivona): De ce esti asa?
( 1vona tace.)

PRINCIPELE CHIRIL PRINCIPELE CHIRIL PRINCIPELE IVONA PRINCIPELE

Tace. De ce esti asa? Taee. E [ignita. ..I . J 19mta. jignita cit, poate, mal. degra bV spenata. Nu atit a Usor intimidate. (incet §i cu mare efort): Nu sint [ignita. Uisati-ma in pace... . . Asadar nu esti jignita P Atunci, exphea-te! De ce nu dispunzi?
v v

v

(Ivona tace.] PRINCIPELE
E'';> 1.

(1vona tace.) PRINCIPELE

Nu poti sa-mi raspunzi?

Dar de ce?

(Ioona tace.} CHIRIL PRINCIPELE

(Ivona tace.) PRINCIPELE

Vezi, nici macar nu-i atit de urita. Decit eli in componenta structurii ei intra un element cam ... nefericit. 238

Ha, ha, ha l Nu poate! E jignita! . . Te rog, domnita, fa-ne favoarea ~1 e~pl1ca-~e mecanismul demnita~ii. cs doar nu ~~t1 proasta: Atunei de ce toata lumea te trateaza ~e. pare-at fi 0 netoata care habar n-ar~ de n.Imlc~ care nu pricepe nimic. De ce sint ton aut de neobrazati? .' Nu-i proasta. E doar intr-o sltua~~e I?roast~. CHIRIL Se prea poate! Si eu toate astea rna mir. PriPRINCIPELE veste-o Chirile: are un nas destul de proportionat. 'N u-i mai marginita de~it al~e ~ete. B~, dupa mine, nu se infati~eaza ~al rau d~elt multe dintre domni~oarele car~ rOl~sc m preajma noastra. De ce nu se leaga mm~t;~ de ce1e1alte, de ce nu le ~icaneaza, nu le siciie? De ce s~ intimpla asa doar cu dUI?ne.ata? De ce e~tl vesnic tapul ispa~itor, mai ~me-zls, c~pra lS.pa~itoare. Oare sa fi. devemt 0 depnndere? (in ~oaptii): A~a se tntlmpla mereu. tn cerc ... IVONA In cerc? . ';> CHIRIL In cerc? N-o intrerupe! Ai spus: in cere. PRINCIPELE E ea un cere. Fiecare la fel, mereu, intotIVONA deauna. A~a a fost mereu. mereu.
v v A v A

239

PRINCIPELE

CHIRIL

cer~? Mereu in cerc? De ce. .. in cere? ~lmt ca-l vorba d<: 0 notrune mistica. Incep Sa inteleg . .. cum vine. Da, intr-adevar asa e ca u~n cere. D e~piild a: de ce e apatica ' si . fara, vlaga? Pentru ca e mofluza. Si de ce e mofluzs ~ Pentru c~ e apaticva si fara vlaga, Iti dai seam~ cum arata cercul asta? Nu-i cere e iadul. Singura esti de vina, natafieata,' nepricopsito. Capul sus!
(Tuona tace.)

I~

esti timida? Si de ce esti rimida? Pentru ca ti-e putin frica. Dar la in;eput. de tot, c~, s:a intimplat mai intii, ce-a incoltit mal intn in fiinta dumitale?
(Toona tace.) PRINCIPELE

PRINCIREPE CHIRIL

PRINCIPELE

T e trateaza ca pe un copilandru. (catre !vona):. Ce Dumnezeu, putin curaj! Incearca! Da-ti drumul! Un pic de voiosie Mai cu viata. Am sa-ri dau un sfat esti acra' dar zimbeste si totul 'are sa fie bine, ' , Hai, zimbeste, un zimbet pentru noi doi. Hai, incearca.
(Ivona tace.)

Hai s-o luam altfel. Oare in dumneata nu e nimic? Nu poti fi alcatuita numai din cusururi. Trebuie sa ai ceva: 0 calitate, un dar, 0 ratlUne de a fi ceva din dumneata in care crezi, care-ti place. 'Ai sa vezi, yom .face ca. lu~i~ita ~st~ firava sa se apnnda mal tare ~1 ai sa prmzi culori in obraji.
(lvona tace.)

PRINCIPELE

PRINCIPELE

CHIRIL PRINCIPELE

CHIRIL PRINCIPELE

Refuza, Si are. dreptate. Dad ar zimbi, ar fi ceva superficial, Ar fi si mai iritant exasper.a~t, sfidator,. provocator. Are d:eptate, Chirile, e splendid, e minunat ! E extraordinara l N-am mai vazut niciodata asa ceva! Ce-ar fi sa-i zimbim noi ei mai 1nti(! N-ar folosi la nimic. N-ar fi decit un zirnbet de mila. Afurista incurcatura. Un mecanism neindurator. 0 dialectica afurisita si nira solutie. A fost pri~sa fara voia ei in acest iremediabii angrenaj. E limpede c-o stie, desi tace ca un morrnint. Parc.-ar fi un I?e~anism, un soi de perpetuum ~obxle? ~~ pa:~a ai lega de acelasi par un dine ~I 0 fn.slca. Ciinele fuge dupa pi sica si 0 sperie, iar pIsI~a fuge dupa dine ~i-l sperie, si arnindoi se fugaresc in cere, ca nebunii la nesfirsit. Din afar a nu se vede nimic, dedit 0 intind~re moarta. E un mecanism perfect inchis, ermetic inchis ~Sazicem c~-i asa l Dar mai inainte, la inceputui inceputului, cum 0 fi fost? N -a putut sa fie asa de la inceput l De ce ti-e frica ? Pentru di
240

Asculta-ma cu luare aminte. E foarte important. tnchipuie-ti ca cineva te op~e~te ~~ ti se adreseaza, zicindu-ti ca esti ~~~ ~1 p~ dmc?10. iti spune niste cu~inte 5mbl1e1 u~lte, mste cuvinte care te desfilnteaza, te Impletresc, te ucid. Dumneata 11 asculti si-i raspunzi: Da~ asa e , e adevarat ce spui, dar eu. . . Dar ce. ,
(lvona tace.}

CHIRIL PRINCIPELE

CHIRIL PRINCIPELE

Spune, raspunde, dar ce? Raspunde fara sa te temi. De exemplu spui asa: «( E adevarat ca . .. d~r am inima buna ... sint buna la suflet », Intelegi? Ar fi 0 calitate, un lucru pozitiv, un plus! (cu violenra): Vorbeste odata l Sp~e! , Poate ca scrii versuri?.. Poezu duioase, elegii . . . Chiar dad poeziile astveav siD;t pro~ste, nemaipomenit de proaste, It! f~g~dUlesc sva l~ recit cu toata dldura, cu mflacarare. Da-mi un punct de sprijin, un pretext macar, oricare. Deci, scrii versuri?
'(lvona tace.)

CHIRIL PRINCIPELE

IvaNA

Nu-ti poate da nimic. Doar dispret. . Crezi in Dumnezeu? Obi~nuie~ti sa te ~Ogl? Sa ingenunchezi? Crezi ca Isus a munt pe cruce pentru tine? (cu dispret ): Da.

241

PRINCIPELE

CHIRIL PRINCIPELE

S-a savirsit 0 minune! In sfirsit l Multumeseu-ti Doamne. Dar a spus-o pe un ton' ... e'u ~) d' , rspret i De ce spune cu atita dispret dt crede in Dumnezeu? ' ea Ma intre"? si eu . . . dar depaseste posibilirajjj mele de intelegere. 'e Am sa-ti explic eu, Chiri1e. Ea crede • Dumnezeu numai din pricina betesugurilor In care le . a re, ~l 0 sue, D e n-ar ave a aceste . . ' pe cusurun n-ar crede. Crede in Dumnezeu d . ~B 1 ,ar stie ca u~lU Dumnezeu e sin guru 1 p1astur de. care. dispune ca sa-si acopere cusururil: psiho-fizice. (Catre Ivana.) Asa-i ca a dreptate? ,m
( Ivana tace.)

PRINCIPELE

Cred ca r-am dat de capat intregii tara~enii. Urmareste-ma eu 1uare-aminte: fiind atit de fara v1aga si suferinta 0 resimti atenuata, suferi putin, putin de tot, un picut. Ma asculti? Si uite asa eercul se inchide in favoarea dumitale, toate se echilibreaza prin compensare. Ispitele, farmeeele, atractiile existentei, dumneata le resimti slab de tot, si in felul aeesta suferi rnai putin,
(Ivana tace.)

l'RINCIPELE

Ei, ce parere ai?
(Ivana tace, dar se uiui !inta la Principe.)

CHIRIL PRINCIPELE CHIRIL PRINCIPELE CHIRIL PRINCIPELE CHIRIL

PRINCIPELE CHIRIL

PRINCIPELE

CHIRIL

Brr. . Ce !n!elepciune cumplita - inte1epciune anchilozata, ' ~rebuie tra~~ta: Trebuie sa existe un remediu, niste doctor.ll si un tratament corespunzator ar p~tea S-? vI?dece aceasta intelepciune. Sau niste m~sun ~e igiena, plimbari dimineata, sport, niste chifle cu unt. ' Imp~osibil. .Ai uitat ca organismul ei nu asimileaza .medlcamen.te1e. Nu Ie asimileaza fiind prea Iinced, 0 sum doar. Nu asimileaza medi~amentele. c~ntra Iincezelii fiindca este prea h~eed. Al urtat eereul mistic? E adevarat di phI?bare~ de dimineata si sportul i-ar prii, n-ar mal ~ ant de plapinda, dar ea nu poate merge la plimbare pentru ca nu are putere. Domnilor: . . pardon, am vrut sa zic Chirile, ai mai a~zlt vreod~ta una ca asta? E adevarat ca-ti stI!ne~te mila, dar ce fe1 de mila e asta, ce SOl de compasiune? Cred ca-i . .;. ~ pedeaps~ pentru pacatele pe care !e-a f~p}~lt. Trebuie sa fi pacatuit din greu 1!1.coplla!le .. Asculta ce-ti spun eu, Filip. La originea vraulUl trebui~ sa fie un pacat, in cazul ~e fata e eu neputinta sa ne dispensam de eXl~te~!a vu~ui. pa.cat. [Cdtre Ioona.) Se vede ca at pacatuit din greu.

?~

PRINCIPELE

CHIRIL PRINCIPELE

(Ivona tace.)

CHIRIL PRINCIPELE CHIRIL

(care a bagat de seamd }: De ee naiba se uita asa? Cum se uita ? Parca n-ar zice nimic si parca totusi ... ( tulburat ): Ce-o fi avind? Filip, ea pe tine ... Pe mine... ce vrei sa spui? Ei nu, asta-i prea de tot! ... Te maninca din ochi, te soarbe. Cu patima, pe cuvintul meu l Fir-ar sa fie! Vrea sa te cucereasca, in felul ei, asa cum se pricepe. Ia seama! Slabiciunea ei e tmbibata de patima, de dorinta, de pofte lubrice! Inseamna ca e 0 nerusinata. .. 0 depravata ! E 0 forma specified de nerusioare l Indraznqti sa te agati de mine, molusca? Las'ca-te-nvatam noi minte! 0 sa te perpelim. Chirile, ia vatraiul, pune-l pe foe si incinge-l pina se roseste. o fac eu sa joace tontoroiul! Sa vezi ce-o sa mai topaie ! Filip, cum se poate ... Are in ea ceva insuportabil! Ceva ce nu pot sa indur. Ma jigne~ti, domni~oara, rna jignesti pina in stdifundul fiintei mele l Nu vreau sa mai stiu de necazuri1e dumitale, nu rna privesc .' .. pesimisto ... realisto l Filip! Uita-te la ea cum sade. Pune-o sa se scoale.
243

242

PRINCIPELE

CHIRIL PRINCIPELE

CHIRIL PRINCIPELE

Atun~i 0 sa stea in p~cioare! Uita-te la ea cum se mlloge~~e... parca ar cere ceva, parca mi-ar cere tot .t~mp~1 ceva... tot mereu pretinde ceva. Chiril, fi~Ja a~ta trebuie lichidata. Da-mi un cutit, am sa-i tal beregata cu inima usoara Pentru Dumnezeu! ' . Las-o balta, am glumit! Uite-o ca s-a speriat s-~ vsperiat de-~. binelea. Priveste cit ii e d~ fnca ... E umilitor, De ce ti-e frica domnisoara? Am glumit si-atita tot. .. A fost doar o gluma. De ce 0 iei in serios cind iti spun ca am glumit? ' Iti joci rolul ca un cabotin. ~au? I?_e.fapt, asa e. Ba chiar e nostim! E~ti sigur .ca Joe ca un cabotin? Se pre a poate. Dar vma e a ei ... nu-i a mea! Ea e cea care... nu sint eu ...
(Suna. Intra Valentin.)

~AMBELANUL

PRINCIPELE OASPETII PRINCIPELE

Alteta! (Se inclind to#.). Am fost la plimbare ~l trecind pe aici, am intrat aproape Hid voia noastra (i~i freaca miinile), tori, toata societatea! .' Draga mea Ivona . .. ( Caire ceilalti.} Sint fericit sa va pot prezenta logodmcel melee Aaaa l (Saluta.) Felidtari ~ Felicitarilc ~oastre: Iubita mea, fa un efort, biruie-ti nmiditatea ~1 spune-le ceva. Scumpo, dumnealor fac ~arte din cea mai aleasa societate. De ce te term de ei si tremuri in fata lor de parc-ar fi antropofagi sau niste cimpanzei din i~sula Borneo _? ( Caire cei de [atd.} Va ro~ sa ne sC'l!zaV2 logodnica mea este extrern de &mga~a,de mindra si de sperioasa. Cu ea nu-t deloc usor s-o scoti la capat . .. (Cat~e I~ana). Dar a~~azva-~e odata. Doar n-o sa starn In picioare pma in ziua de apoi.
A •• A v

CHIRIL VALENTIN PRINCIPELE

Sa deschid? Vin sa iscodeasca, sa-si vire nasul. Hai sa ne pieptanam putin.
(Principele, ChiriZ ~~ Ivona. ies. Valentin deschide usa, Intra Samoelanul, doi curtem, patru doamne fi Inocentiu.)

fi? (Se uita pe fereastrii. oaspeti, Sambelanul, doamne.)
0

Cine

Vin

niste
CHIRIL OASPETII PRIMUL CURTEAN

(Ioona schiteazii un gest de pare-at

fi gata sa se aseze pe jos.)

N u chiar aici! Ha, ha, ha !

DOAMNA I DOAMNA II CURTEANUL I ~AMBELANUL

Nu-i nimeni. (Priueste in jur.) Abia rna mai stapinesc! (Ride nervas.) Si dac-o fi serios? PastraJi-va caIn:tul~d~amnelor! Liniste l $i va rog sa nu mal rideti l (Ble rtd.) Va rog! (Doamnele rtd.) Am venit asa, intimplator in tr~adit, sa vedem ce se !11aiintimpla. ' DOAMNA I Zau? ~ !la, ha, ha. Ce. Idee! Priviti-i palaria l o palarie cum n-am mal vazut l Sa mori de ris I DOAMNA II Plesnesc de ris! ~AMBELANUL V~ ro~, p~tina buna-cuv.iinra, un dram de tinuta l HI, hi, hi! ... Nu mal putem ... Hi, hi, hi! OASPETII Inceteaza ca nu mai pot! . .. Opreste-te tu. Murim de ris! Plesnim de ris I '
(RId pe injunda_te, st~rnindu-se unii pe altii. Risul urea # coboard. Inocentiu e singurul care nu ride. Intra Principele Ohiril $i Iuona.) ,

As fi jurat ca pe locul asta a fost un scaun. DOAMNA I A' fost si s-a dus, a fugit! OASPETII Ha, ha,' ha ... 0 fi vreo vrajitorie la mijloc! Piaza rea! ~AMBELANUL Luati loc, va rog. (Impinge un scaun in directia Ivorlei.) Dar cu bagare de seama. CHIRIL Tine!i-l sa nu fugva iar! .. ~AMBELANUL Va rog, domnisoara, OChi!1 bine. PRINCIPELE Ocheste bine, iubita mea (Ivana se asasa.) Gata, s-a facut.
(Se DOAMNA DOAMNA a$aza toti, afarii de Principe.)

(aparte catre Princ~pe): ~au, ~lteta, sa m~ri de ris si alta nu! Uitati-va la mme, mor de rIS. II (apart~ catre Principe):. Daca mai tinea, plesneam de rts . .. E un JOC foarte sic, foarte la moda . .. a~a-numitul mopsing joke. N-a~ fi banuit niciodata ca sinteti atit de talentat pentru jocul asta. Alteta, priviti va rog, ha, ha, ha! I
245

244

PRINCIPELE OASPETII PRINCIPELE OASPETII

(stirnindu-s, i oaspetii fa ris) : H a, h a, h a.J Ha, ha, ha! (mai tare): Ha, ha ha J (mai tare): Ha, ha: ha

~AMBELANUL

i

( Apoi risetele se sting. Se face liniste. $ambelanul DOAMNA

tU$e$te.)

PRINCIPELE

I Din pacate sint nevoita sa rna retrag ~ , ,.. V~ . " R' ISC s~ mtlrZll... a rog sa rna iertati AlteC J DOAMNA II $1 eu !re~)U~e sa p~ec... j\1.a iertad, Alte't~' ~m 0 mtIlll1:e, suu: (Mai incet, cdtre Prz~~ Clpe.) a~um inteleg totul. Ne jucati 0 festa' au scorll1~-o, ca sa Ioviti in noi! Alteta- Voasr ~ s-a lo.godlt cu amarita asta ca sa-s{ bata j~a d~ noi ! E pur si simplu 0 aluzie ra~tacioasa l~ niste defecte ale... unora dintre doamnele de la curte~ Am priceput acum! Desigur ati aflat, , Alteta, de~pre tratamentele estetice si rnasaJ:le ~ olan:Iel, de aceea v-ati logodit cu aceasta marmuta. Ca sa-i dati 0 lectie usturatoar~ y~lan~ei! Ha, ha, ha! Sensu] ironic al lucraturii mi se pare limpede ea lumina zilei l ~re~d~! . PRINCIPELE Sensul ironic? DOAMNA I (!are a trc:-s cu urechea ): Ba eu cred ca a faeut-~ mal ,curi~d ca sa te dea de gol si sa te faea .de, ris din eauza eelor doi dinti 'falsi pe care-r at! Ha, ha, ha! Stie toata lumea l .. '. Ha, ~a, ha. Nu trebuie sa firi atit de crunr, Alteta. Ha, ha, ha. La revedere! Trebuie sa plec. DOAMNA II I?i':1.!ii~.mei .fal§i? Mai degraba sa vorbim de sinn tal falsi l DOAMNA I Da~ des pre clavicula ta strimba ee ai de spus ';) DOAMNA II Ma~ ~ine vezi-ti ,de ~paratele tale ortopediee·. OASPETII E ~lr~1U... . trebuie sa plecam l PRINCIPELE Val, inu pare rau, de ee ne parasiti atit de repede? '
OASPETII

INOCENTIU PRINCIPELE INOCENTIU PRINCIPELE INOCENTIU

PRINCIPELE INOCENTIU

PRINCIPELE INOCENTIU

~AMBELANUL INOCENTIU PRINCIPELE INOCENTIU

,S-a facut foart~ tirziu I La revedere! meotro. Ne grabim.

N -a vern

PRINCIPELE CHIRIL ~AMBELANUL PRINCIPELE

(Oaspetii pleaca fugi",;d. Ra~n_in Sambelanui si Inocentiu, Se au~ glasuri din culise: (i plcloarele tale », (i ba dintii tiii », « masaj '), (i tratamente cosmetice I), insotite de l'fs'ete batjocoritoare.) .

Alteta, iertati-ma Alteta, sint nevoit sa va vorbesc neintirziat ! Va rog, Alteta, sa-mi acordati pe loe 0 intrevedere. ATi inspaimintat sexul frumos. Eu? Nicidecum. S-au speriat de propriile lor defecte. S-ar parea ca razboiul si duma sint o nimica toata in comparatie eu un eusur mic, mititel, foarte obisnuit si ascuns, altfe1 zis un defect ascuns. ~ .~ , Ma SCUZa!l, va rog .... Ce mai e iar? Dumneata vad ca ai ramas, Am ramas, da. Scuzati-ma, Am vrut numai sa va atrag atentia ea e un lucru josnic. Ce e josnic? E josnic! Va rog sa rna scuzati ... dar trebuie sa stau jos (Se asaza, giftie, i~i vine in fire.) Stiti, emotia, i!i taie rasuflarea. Pard ziceai ca e ceva josnic. Va rog sa rna iertati, Mi-am pierdut cumpatul. Iertati-ma, Alteta! S-o lasam incurcata, moarta, de parca nu s-ar fi intimplat nimic. Iertati-ma. (Vrea sa plece.) Stai, stai, stai. Nu asa, Ziceai di ceva e josnic. Asteapta putintel. (continua sa se exprime fie cu 0 liniste de moarte, fie cu 0 iritare excesioa ) : Vad d n-am sa pot face fata, Sa fad fa!a? Poftim de vezi ee expresie prosteasca. Sa faci fata. Sa fae fata lucrul~i pe care l-am inceput, (Vrea sa plece.} Ma scuzati ... Dar ispraveste odata eu misterele, domnule! Pai sa vedeti, eu 0 iubesc. . . de aceea m-am infuriat si mi-am exprimat dezacordul. Dar acurn imi retrag plingerea si va rog s-o considerati nula si neavenita. Dumneata? 'Durnneata 0 iubesti? Ei, dracia dracului! Co-me-die ! . Domnule, mi-ai strapuns mima. Totul a devenit deodata important si serios. Nu stiu dad dumneata eunosti trecerile acestea bruste de la ris la seriozitate. Au in ele ceva sfint, ca 247

246

u~ ~el de revelatie « Pentru orice eXlsta. a:;naton.» Cuvinte triviale, dar ele trebui sap ate pe frontonu] templeIor INOCENTIU Eu sint un om banal. . PRINCIPELE Iarta-ma, vIvona. ~omnu.l fie laudar. A~adar e cu putmta ... cav~! de. une ... Deci se poate, totusi . .. S-a gasrt cmeva care... care Ce usurare ! ?U n~mai pventru ca nu pute~~ suporra . " gmdul m legatura cu tine num' d d v d' v 'al e ~~~ea, . ac~ e. sa lSCutam serios. larta-ma COPl11mel, va bmecuvlntez. Duceti-va. Plecat: amindoi si lasati-ma singur.' ,1 CHIRIL (vazind-o pe Iuona cd lasd capul in piept): Plinge. PRINCIPELE Pllnge? De fericire. CHIRIL In. ce v~a privesre nu m-as prea Increde in SmlOrC~lt.a vasta. Ea stie sa RHnga numai cind e nefericita. {Cdtre Ivana.) fl iubesti? (Ivana tace.) E 0 tacere negativa. ' PRINCIPELE N-are ni~i. un. feI de importanja, din moment c.e s-a gasrt cineva .care sa te iubeasca si pe tme: (Catre lnocentiu.] Domnule, esri un om nobil, un barbat adevarar. Sa fii lndragostit de ea e. 1;1nlucru rninunar ! Ai salvat omenirea _?e la pierre. Se cuvme sa ne lnc1inam cu totii m fafa dt:m~tale c~ ~el vmai. mare respect! INOCENTIU rgohul rna sileste sa va martUTlsese ca si ea ma iubesre, dar probabil ca se rusineazs s:o arate de fata .eu Principele, intrudt evident ca obiect al. afectiunii ei, nu are cum sa fie mindra de ml_ne: [Cdtre Ivana.) De ce sa ne prefacem? Mi-ai spus dear ca rna iubesti,
i • ,

~AMBELANUL INOCENTIU

v

PRINCIPELE INOCENTIU

v

9

IVONA INOCENTIU IVONA PRINCIPELE

Fi danc! Cum pori vorbi asa P . De fapt femeile acatarii .sa~ chlar. c~le obisnuite sint extraordinar de dificile, de lipsite de 'bunavoinra, pe cind. cu ea barem ?-a!ll bataie de cap, esti Iinistit, Eu nu~s ma~ rau pentru ea, dedt. e .e~. pentru~ mine, si eel putin scap de nval~t~rl, de ~ mtrecerea asta necurmata . .. de ridicola infumurare car~ domneste in lume. Ne iubim pentru ca ea iID1 place tot atit de putin pe cit de put~n ii plac eu ei si in felul acesta sintem la egalitate. Sinceritatea dumitale e vrednica de toata admiratia! . Mi-ar placea foarte mult sa. m!nt, dar in z11el~ noastre a devenit cu neputmta: epoca noas~r~ este prea perspicace, ~oa~e fr~ze~e ~de Vlr~ s-au ofilit. Nu ne-a mal ramas rumic, in afara de sinceritate. N-am sa va aseund cii noi ne iubim doar asa ... ca un fel de consolare ... pentru ea trebuje sa stiti ca an: tot. atita succ:es. la femei, pe CIt are ea la barbati l Dar ruci n-am sa va ascund ca sint ge1os, nu, n-am s-o aseund. Sint gelos si am s-o strig in gura ma~e~ este dreptul meu! (Cdtre Ivana, cu a subita pasiune.) Te-ai amorezat de el? De el? Spune! Vorbeste! ({ipa) ': Afara. plead) plead!

='.

INOCENTIU

(Tuona tace.)

PRINCIPELE INOCENTIU

(ir~'lat): Ia mai lasa mofturile! Daca tii sa f~Cl pe grozava, aiIa ca. rna atragi tot ailt pe cIt. te a~rag si eu pe nne, ba poate chiar ~i mal puun. Auziri-l ce spune! (cu. raceala):. ~1tera... ingaduiri-mi sa rna explic, Atuncl cind am spus c-o iubese am :rrut. sa_.spun ca ... ~n lipsa de ceva mai' bun, I? ~psa de ceva mar bun, in lipsa de ... in Iipsa de ... 248

INOCENTIU

PRINCIPELE

A vorbit! ... Dar asta ar insemna ... A desehis gura, ati auzit-o, nu-i asa P ~sta . . . ~r insemI_1a cii intr-adevar s-a de mine. Daca a vorbit, nu-i asa, inseamna ca pe mine ... E limpede ca lumina zilei. Ca de obi~ei am pierdut. Nu-mi ramine nimic altceva de facut ... decit sa plec. Am plecat. (Lese.) S-a indragostit . .. In loe rna uras~a! Eu 0 chinui, 0 umilesc, imi bat Joe de ea, l~r ea III schimb se mdragosteste. Si-acum vrna ~u~e~~e: Numai pentru ca nu pot s-o sl!far? fara ruC! o indoiala ca rna iubeste numai din aee~sta cauza. Situ aria devine grava l (Intra Vale~tm. ~ Iesi afara! (Catre Sambelan.) Si acum ce rna fac.

E indragostita ! (patalita): Afara l . . .

.

~a

A

v

249

$AMBELANUL PRINCIPELE

Alteta, aplicati acestei situatii grave, tiner si ~~uratica voastra nepasar'e. (Cdcre Ivona): Spune-mi ca nu ea nu-i d varat, ea nu rna iubesri . ' 1 a e~ ,
(Ivona tace.)

PRINCIPELE

CHIRIL PRINCIPELE CHIRIL

PRIN~IPELE CHIRIL ~l $AMBELANUL PRINCIPELE

ea rna iubeste, inseamna ca ~ . M¥' . " Slnt ~l. ~ poarta in faptura ei. Cum S-o dispretuiesc cind ea rna iubesre > Nu '" '" di " pot sa ~a port Ispre~U1tor, dad rna iubeste! T timpul a~ crezut ca sint aiei, in mine insumi. or ~l deodata trone! A pus rnina pe mine .. ~h m-a in ~~at .... ma aflu in inima ei ca intr-o ca _ cana. ¥ (Catre _Ivona.) Daca sint iubitul tau ~u pot s~ ~u ~e iubesc, Voi fi silit sa te iubesc te VOl iubi . . . . .. Si ce-ai de gind sa faci? S-o iubesc. Te lansezi intr-o istorie imposibila. E cu neputinra ! I vona, pune-ti, te rog, palaria.
1 btl ~ IU

pa~a

CHIRIL ~AMBELANUL

¥

¥

,

e tinara si dad aspeetul ei dizgratios este destul de exasperant, de virulent. . . 0, ho, ho! Si daca tinarul care se nimereste in preajma ei este plin de incredere, de entuziasm ... Ho, ho, ho, sa-l vezi cum se pomeneste pe neasteptate fara in fata cu niste probleme, eu niste lueruri oribile, ingrozitoare ... Despre ee vorbesti ? Ce fel de Iueruri? Tinere, dumneata nu le cunosti, si nici eu insumi nu le eunose. Exista 0 eategorie de fenomene ale carer eauze un gentleman nu Ie poate cunoaste, pentru bunul rnotiv eli daca le-ar cunoaste ar inc eta sa mai fie gentleman. [Suna.} Cine 0 mai fi?
(Intra Valentin.)

VALENTIN REGINA ~AMBELANUL REGELE

Sa desehid?
(Intra Regele si Regina.)

U¥nde va duceti P !ncotro? Sa ne plrmbam in doi. Numai ineerc sa rna indragostesc.
(Principele si Iuona ies.)

noi doi.

Sa

yoeitanie ca ea... sa-i suceasea mintile ';) Urita asta? '. $AMBELANUL Se i~timp~a uneori ea femeile urite sa te ameteasca .. mal rau decit ceIe frumoase, cind te apropn prea mult de eIe. CHIRIL Nu pricep nimic! $AMBELANUL Iar eu i~i spun ~a nu exista primejdie mai mare .... ~e obicei, numai ferneile dragure sint socotlt~ pnm~dlOase. Ce sa spunem, insa, de o fe~ele neplacurs, realmente neplikuta pentru un barbat sau ~e un barbar realmente neplacur pentru 0 fe~eIe. 0, ho, ho! Ma straduiesc m~otdeauna sa nu cercetez prea adinc acest mister .. Sexul opus te angaieaza intotdeauna. femeie cu adevarat neplaeuta, mai ales dad

CHIRIL $AMBELANUL CHIRIL

°

Si acum ce ne faeem? I-a sucit capul.

REGINA

~AMBELANUL REGELE :~AMBELANUL

°

Unde e Filip? Au pleeat amindoi, impreuna P Da, au plecat. Am venit chiar noi in persoana, alarrnati de isprava printului. Doamnele de la curte au dat buzna la Regina si is-au plins, zicind ca fiul nostru anume s-a logodit cu sluta, ea sa le fad lor in ciuda, ca prin urita asta si eu ajutorul ei a vrut sa-si bata joc de nu stiu ce betesuguri ... de nu stiu ce imperfectiuni ale frumusetii lor ... ha, ha, ha. Mare pehlivan! Dad de' asta a facut-o, ca sa se amuze, n-are decit, nu-i mare paguba. Si totusi este inadmisibil! Nu putem ingadui asemenea purtare. Printre doamnele din suita mea domneste 0 fierbere grozava, iar .~ur.tenii isi permit fel de fel de glume necuvnncioase la adresa lor. Miicar de-ar fi yorba numai de atit, Dar din pacate se intimpla ~i altele. Ce s-a mai intimplat P S-a intimplat... s-a intimplat df ~cum 0 iubeste! Da, asa cum vii spun! El ... 0 iubeste ! Nu, 'ceea ce se intimpla e nemaipomenit, nici nu poate fi cuprins in cuvinte, nu poate fi

o

250

251

REGELE ~I REGINA

exp!im~t: E eeva ~~~.. : ea un exploziv. MaJe~ta!l1e-Voastre ~a ra bll~.ea~inte, sa umble cu "bagare de seama, altminteri sarirn In a torn . er ,

CHIRIL PRINCIPELE

Ce ne facem?

Actul III
o incdpere ibtit palat, Chiril e asezat pe un scaun . D aua doamn t ,,' e s ra at scena chicotind, in urma lor pa,este Pri . ' Ilncipe Ie.
v

Ce naiba te-a apueat, Filip? Ai ajuns posac si artagos ea propria ta logodnica. Chiril, nu-ti permit ~i ered ca mergi prea departe ... Destul. Nu sint deprins ea lumea sa-si bata joe de mine, nici de purtarea mea si nici de sentimentele mele. Te poftese sa pui in vedere aeestei gloate ca dad i~i va ingadui careva eea mai mica necuviinta, sau numai umbra unei neeuviinte ... ,
(Se deschide usa din fund. In sunetul trimbitelor intriJ. Regele, Regina, Sambelanul, Ivana, Iza, curtenii.)

REGINA

I,

PRINCIPELE CHIRIL PRINCIPELE CHIRIL PRINCIPELE

CHIRIL

PRINCIPELE CHIRIL PRINCIPELE

Ce faci aici? Stau. Si aIteeva? Si altceva nimic, Despre ee vorbeau doamnele? N-ai auzit cumva ee sp,!neau? De cine ride au pupezele alea > De mme? . Femeile rid oricind, Risul constituie pentru ele eeva innascur, femei1e rid pentru ca le prinde. Rideau de mine? De ~~e?~ De ee taman de tine? Pina mai deunazi ndeau una de alta. Daca nu de mine, or fi rIS de ... ea, de Iogodnica ~ea ..: . Bag de seama ca s-a schimbat si feI I ~l calitatea risului, Peate ca rna insel da ~u. face . 11 " r 1m! rmpresia ea fl.SU or s-a mutar, ca a trecut de la p~rsoana er asupra persoanei mele Care mval ~e ear~ i~i ~u~otese 1a ureche. N-~' crede ea mr sevnazare.. Presupun ea . .. T e rog, ~ ~ v te rog,vmcearca sa afli ee c1evetesc pe socoteala noastra, ee feI de glume au seornit C ~. b~t joe ~e no~. Nu ca mi-ar pasa, bine¥:::el~~ c~ nU-~l p~s~ deIoe, dar as vrea sa stiu, ~i cind ai prilejul, spune-Ie, rogu-te, 'aeestor d_oamn.e .~m part:_a n:ea, ca daca i~i vor perrnite ~l de aici incolo sa ehieoteasea in spatele meu ...
v ~

A, asa-i di a fost buns mine area ? Ne-am lins pe botic? I-a placut fetitei P S-a saturat fetita P (0 sdrutd pe Ivona, stmbindu-i.) Nu rnai papa 0 para? 0 para micuta eu glazura de zahar P Dulce, eu zahar , . .
(Ivana tace.)

REGINA REGELE

Daca manmci para, cresti mare ~1 vomica Para e sanatoasa! Para e ~1 gustoasa si sanatoasa! Da, da. E buna!
( Tacere.)

REGINA

Ori poate di vrei un pic de smintinica proaspata? De la smintina cresti mare si voinica. E sanatoasa l Un pic de smintina proaspata. Sau poate vrei lapte. Laptic eu zahar.
(Tiicere.)

Ce s-a intimplat P Ne-a pierit pofta de mincare? Asta nu-i bine! Ce ne faeem? Ia spune, ce ne faeem?
(Ivana ~AMBELANUL REGELE REGINA ~AMBELANUL tace.)

(ride cu mild ): N u faeem nimic? Nimie? Nimie? (Ride eu mila, apoi se infurie bruse.) Nimie? (Caire Sambelan.) Nimie? Nimie ... Absolut nimie, sire. Ca sa zic asa, ehiar nimie ...
(Tiicere.)

252

253

REGINA

REGELE ~AMBELANUL

1?oa~ne, cit. e d~ ti~ida.... Dragala~a ~i tacuta .. T otusi, daca macar din cind in cind a: ros~l un cuvintel. (Catre Ivona.) Ce-ar fi sa spur cite 0 vorbulira din cind in cind, draguta mea. .. Nu-i greu deloc. Stii, citeodata trebuie neaparar sa spui ceva, draguta ! Asa se cade. 0 cere simpla politete, cea mai elernentara politeje. Doar nu vrei sa te arati prost crescuta . .. Bun, prin urmare, ce face acum? Cu ce 0 sa ne indeletnicim? Ei ce spunen > ~ ·) E1.

PRINCIPELE REGINA

YOm

PRINCIPELE

si cum aratam nOI in fata acestei comportari? Oricurn trebuie salvat~ aparentele, bunacuviinta. (sarcastic): Buna-cuviinta. Filip, fiul me~ iubit, voa~e.nu m-am aratat gavt~ s-o iubesc din toata inima mea de mama. Trecem peste nenumaratele ei cusururi si 0 iubim pentru ca si ea te iubeste, ( amenintator ): S-o iubiti, s-o iubifi ~e.aparat. In orice caz nu v-as sfatui sa n-o iubiti,
v

Deci?
(lvona tace.}
REGINA

(lese.)

REGELE

~AMBELANUL REGINA VALENTIN PRINCIPELE

Deci ce facem? Nimic? Nu putem sta asa faril sa ,avem habar ce facem. Nu poti sa umbl, toata zrua de colo pina colo prin casa, si sa nu faci nimic ! E plicticos. Grozav de plicticos. (Se u;it4 pe~plex la cei din jurul lui.) Doamne, ce plictiseala l Sfinte Dumnezeule, e 0 plictiscala de moarte! N e plictisim ... Pentru Dumnezeu! (intra): 'Alteta, a venit doctorul, asteapta pe terasa. [cdtre Ivana): Vino, 0 sa te consulte. Ne scuzari ...
v

REGELE

(Principele si Ivona ies.}
REGINA

REGINA

Filip, asteapta ~e rog un moment. Filip! (Principele se inapoiaed. Cdtre ceilalti curteni.) Va rugam sa ne Iasati singuri. Avern ceva de vorbit cu fiuI nost~u.
(Curtenii ies.)

REGELE ~AMBELANUL

FiliI?, n-ai de ce sa te plingi, noi iti respectam sentimentels. Cred c-ai sa recunosti si tu ca ne purtarn cu ea ca niste parinti ad~va'rati. Dar, oare, n-ar putea fi convinsa ... n-ar consimri sa devina ceva mai comunicativa? Azi iar 'a t~cut to~ta du~a-amiaza . " Si la prinz 1a fel, si la micul dejun tot asa... Cemai! Tace toata ziulica, Cum arata 0' asemenea comportare 254

REGELE

Lumineaza-ne, Doamne, si ne calauzeste ! Ignatu, poate ca nu esti destul de dragastos cu ea ... Ii e frica de tine. Hm. Ii e frica ... Ai vazut-o cum sta virita prin vreun c?tlon ~~ dupa ai~ ~e duc~ via 0 fereastra, apoi la alta fereastra ~l se urta. Se tot uita si tace. 0 sa ne toceasca ferestre1e de atita privit. Ii e frica... (Cat~e yambelan. ~ Da-mi rapoarte1e. 1ar 0 revolutie l~ F~a~ta. (Catre el tnsusi.) Ii e fr~c~, nu ~tIe) mCI vea singura de cine. Sa-l fie fnca d~ mme: (C}atre Regina.) ~i tu prea ~e gu~un :pe Imga (Imitind-o.) « Nu mal pap~ fetlt~ 0 para. Dar 0 prajiturica?» Parca-ai fi directoare la un pension de fete. Tu in schimb te porti cu ea firesc cu~ n~ se mai poate! Gnd ~a5 sa-:i sI?ui ceva, mar inam!~ inghiti in sec. Itl mchlpUl. ca nu s,evobserva . Vorbesti cu ea de parca ti-ar fi fnca. Frica, ' mie? Asta-i prea d'e tot! Ei ii e frica ! ( Soptit.) Ticaloasa. S-ar putea ca Majestatea- Voastra . s-o in~imideze ceea ce nici nu m-ar supnnde macar, cad 'odinioara eu insumi eram cuprins de 0 prea sfinta infiorare in fata Majesta!ii-Voa~tre. Mi-as ingadui totusi sa va su&erez sa sta!~ d: verba cu ea intre patru ochi, ca sa pnnda putin curaj ! Eu sa stau de yorba cu ea intre patru ochi P Cu malaiata asta?
v v

~a.;

255

REGINA

E 0 idee grozava. Trebuie s-o Imblinze, nitelus. fntti 0 iei eu binisorul, intre patru oehi . . . dupa aceea are sa se deprinda eu no] si in felul asta 0 sa-i piara spaima si nauceala. Ignatiu, nu fi copil! Am sa ti-o trimit sub un pretext oarecare, cit sta Filip de verba cu medicul. 0 trimit, chipurile, sa-mi aduca ghemul de lina. Poarta-te cu ea ea un parinte.
(Regina

REGELE IVONA REGELE

Ghemul de lina? Ghemul de lina . . . Uite-l, uite-l, aiei e ghemul
(Ivona ia ghemul.)

de lina. (Ri e.

d)

REGELE

Hi,

hi, hi.

(Iuona tace.)

REGELE

S-a pierdut

ghemul?
(Ivona tace )

iese.)
REGELE

REGELE ~AMBELANUL

REGELE

~AMBELANUL REGELE ~AMBELANUL REGELE

Ce-i eu trasnaia asta, sambelane P Despre ce-ai vrea sa stau de verba eu dinsa P E cit se poate de simplu, Majestate. Va apropiati de ea, ii zimbiti, aruncati 0 verba, ii spuneti 0 gluma... bineinteles ca si ea are sa zimbeasca sau are sa rida ... atunci Malestatea- Voastra iar 0 sa zimbeasdi... si uite asa, ba cu un zimbet ba cu alt zimbet' are sa se infiripe incet, incet, eeea ce numim atmosfera de afabilitate sociala. Sa-i zimbesc, zici! Bine, fie, am sa-i zimbesc. Adicatelea tot eu sa-i fae giumbuslucuri si sa rna hlizese la ea, ca deh, ea e timida. $ tii una, sambelane P Ia mai descurca si tu singur treaba asta! (Da sa plece.) Majestate, doar nu e prima oara e-o faceti: sa incurajati ori sa descuraiati! Asa 0 fi, insa ei ii e frica , .. Pricepi? Ii e frica, ticaloasa. Oricine se teme putin, Da, dar frica ei e, nu stiu cum, ca 0 infirmitate. (Cu spaima.) Sambelane, frica ei e bolnavicioasa. Uite-o ca vine! Stai, nu pleea, doar n-o sa fae pe prostul de unul singur. Nu pleca! . .. Hm, hm. (Ia 0 mind agreabila.)
(Intra Ivona.)

.d )H hm si ce mai faei? (se apropte e ea: m, ". 1 "> H "> ·. us m. E1, ei (R"de) Pardi ne-am . teme nite(c . erab1.. d 1' N-ai de ee sa te temi! ~-al. e ee. 1 u ri , d a1.e. ) Cind iti spun ea n-al de ce.
( Iuona se trage U$or inddriit«)

REGELE

Eu sint tatal ... tatal lui Filip '.' . papa! Vre~au sa zic nu papa ci tata. In ~nee caz nu s:nt icat din luna! (El se o:propze,.ec: se tr~ge ': ~ ~ it.) Nu trebuie sa-ti fie frica .. .; Smt, ~ o:a ~a toti oamenii! Nu-s. un .~ap~u~ !d~l~~ aeum n-am mincat pe mmem. -ai ~ ~ . 1 Nu sint un lup! Am spus ca nu sa te term i . v.) N de ce sint un lup! (Scos din sante. -are sa-ti fie fries. Nu sint lup! .
' . pi Ivona (S e apr 0 teo ghemul
• v

se trage brusc indiiriit. $~ lasii sii-i scape Ree de lt mao 1 eoe Ie. tipa . )

SAMBELANUL . REGELE

n-are de ce sa-ri fie [rica. Nu Ti-am spus ca ' sint lup. Nu nu asa! Ssst. , Tidloasa, 'f" unsita 1 a ....
(Luona se trage indiiriit

si iese.)

SAMBELANUL , REGELE

~AMBELANUL

REGELE REGELE IVONA

(cu bonomie): Pofteste, vino, vino te rog. (Ivona se apropie, se uita in jur.) (cu bunavoinfii): Ce mai faci, ee mai spui, cauti ceva? Ghemul de llna.

REGELE

._ S SSL. S-ar outea sa va 9' audafricineva. mal. poate ~ l' frica 1:: e frica. 11 e flea. Nu .,. Ii d d~ ~ridi! 'Fir-ar ea a naibii s~a.fie: C~t crt;._ e e frica l Si tititi ~i tatata, .~l d.a~l ~l~mmoll o. ~_. La drept vorbind, nu stie mel macar eum sa 1 fie frica 1 Dnele doamne de la curte se. ten: tntr-un [ncintator, nostirn, e 1egaD:t, ylc(anCtu' ~ ar fi d espuiata. pe cind asta parca ... ~ dezgust.) In pie1ea goala. Mi-a amintit de ceva.

rel

256

257

~AMBELANUL REGELE

~AMBELANUL REGELE

~AMBELANUL

Ea v-a amintit de ceva? Ii e frica, Sambelane, Iti mai aduci tu aminte de aia ... stii tu, pe care noi ... E mult de atunci. Cum se mai uita totul! Despre cine vorbiti, Sire? E mult de atunci. Am uitat eu insumi cu desavirsire. A trecut atita vreme. Pe atunci eu nu eram decit principe, iar tu erai un sambelan in devenire. Stii, micuta aia pe care noi . .. Aici, pe canapeaua asta... Parca era lenjereasa, nu? Lenjereasa, canapeluta, tinerete, ce vremuri minunate!
(Intra Valentin.}

REGINA

REGELE REGINA REGELE

deranjezi.
REGELE ~AMBELANUL

Ce poftesti, Valentine?

Te

rog

sa nu

ne

~AMBELANUL REGELE REGINA REGELE

(Valentin iese.)

REGELE ~AMBELANUL

REGELE

~AMBELANUL

REGELE

Iar dupa aceea a murit. S-a inecat, nu-i asa P A~a e! Imi amintese de parca a fost ieri. S-a dus pe pod si de pe pod bildibic si-a dat drumul in riu ... Ehehei! Tinerete, tinerete. Nimic nu-i mai frumos ca tineretea. Nu Ti se pare ca semana cu Malaiata? Vai, Sire, se poate? Asta-i 0 blonda spalacita, pe cind cealalta era 0 bruna micura si cu vino-ncoa. Dar de temut s-a temut tot asa. Tititi si tatata si mumumu. S-a temut in acelasi feI.' Ii era [rica de moarte, ticaloasa ! ' Dad amintirea acelei intimplari, Majestate, va pricinuieste 0 cit de midi neplacere, e mai bine sa nu va amintiti. E mai bine sa uiti femeile care au murit: 0 femeie· moarta nici macar nu mai e femeie. 1i era frica si ave a acelasi aer, cum sa-i spun, de faptura napastuita . .. acolo pe canapeluta, Cind te gindesti d intotdeauna exista ceva ... sau cineva ... ptiu! Ti se face sila. Stii, sambe1ane, mi-o amintesc de pare-as avea-o inaintea ochi1or.
(Intra Regina.)

REGINA REGELE

REGINA REGELE REGINA

Te felicit. Frumos ai mai incurajat-o ! Grozav ai imblinzit-o. Sarmana, de-abia isi mai trage sufietuI. Ce te-a apucat, Ignatiu? Ai stricat totuI. Mii de draci ! Te poftese, doamna, sa nu te apropii de mine! Ce-ti veni? De ee sa nu rna apropn? De 'ce de ee, de ce? 1ntruna de ce! N u am si eu dreptu1 sa am capricii? Ce, sint pus sub tutela? Nu mai sint stapin 1a mine in casa? Trebuie sa dau socoteala cuiva, sa dau exp1icatii pentru fiecare ~ucru pe .care-l fac? S~ de ce, rna rog, te lilt! asa 1a ml~e? De ce rna privesti asa? Dad m-am rastit 1a ea, am facut~o pentru ca imi aminteste de ceva. E un lucru fara importanta, Sire. N-are rost sa mai pomenim de e1! . Irni aminteste de ceva, dar ace1 1ucru te pnveste pe tine. Da, draga mea, e legat de tine. De mine? Ha ha ha. Ce te ho1bezi asa 1a mine? Pe toti dr;cii, recunosc ca m-am rastit la ea, dar tnchipuie-ti ca nu rna pot uita 1a porumbi~a asta fara sa-mi amintesc de ceva care te pnveste, N-am vrut sa TI-O spun, pentru ca e cam neplacut . . . dar daca rna intrebi, am sa-li raspund si_ncer.. Se inytimp1a uneori ca 0 ype~soana sa-p ammteasca de alta, dar ca sa ZlC asa in neg/ije. Cind rna uit 1a MalaiaTa, cum se mo~monde~te...v cum se. ~i~c~, CUI~ se fisticeste, cum parca ar clefai III sinea ei ... pe loc imi vine in m~nte c~va in legatura eu tine. . . un feI de schfosea1a de-a ta ... o sclifoseala de-a mea? Ea iti aminteste 0 sclifoseala de-a mea? Exact. Exact 1a ceea ce te gindesti in clipa asta. Spune-mi repede ce e. Spune-mi des pre ce e yorba si vom vedea daca si eu rna gindesc 1a acelasi lueru. Spune-mi-o 1a ureche. Ignatiu, despre ce vorbesti P Aha-ha, va sa zica asa, doamna i~i are secretele ei! Uiti cu cine stai de verba!
v v
v v ••

,

v

v

v

258

259

REGELE

Ba, d~mp?triva! numaidecit cum mumumu. Ce Inseamna

l~i

.ami~tese totul. Ai sa vezi irm ammtesc totuI. Tititi ~i
( I ese brusc.)

REGINA

toate astea?

($ambelanul fuge dupii Rege. Regina rdrnine pe gindu-; duce un deget la ttmpla. Iza intra si se [andoseste in fat' oglinzii.) .a
IZA REGINA

IZA REGINA

IZA REGINA

IZA REGINA

IZA REGINA

Ispraveste eu fandoseala. {rusinatd }: Majestate! Toat~ ~iua ~e fandosesti, De cind a aparur ... nefericita ala la curte, n-ati mai ineetat cu fandose1ile, toate. Apropic-te, domnisoara ] Vreau sa te intreb eeva. ' Da, Majestate. P.rivve~t~-ma drept in ochi. N-ai spus nimic, ~lIl:anUI? ~u c~mva te-a Iuat gura pe dinainte si-ai pomenit curva despre versurile mele? Hai marturiseste, ea nu p-al putut tine gura. Vai, Majestate, se poate? Va sa zica n-ai suflar nici 0 vorbulita, nimanui P A~unei nu pricep de unde stie ! 0' fi dat peste caietul eu versuri virit sub saltea. Cine, Majestate? Da, eu siguranta, asta trebuie sa fie! Nu are ce sa fie alteeva. Intr-acolo bate! Iza, uita pentru 0 clipa d sint regina, uita respeetul pe care mi-l datorezi... si marturiseste-mi adevarul. Cind te uiti la Ivona, iri arninteste de eeva? Iti sugereaza ceva prin vreo asociatie de idei?.. De pilda, modul cum paseste, sau nasul ei, sau privirea, rna reg, felul ei. de a fi in general nu-ti spune nimic? Crezi cii eineva rauvoitor ar putea-o asemui pc Ivona eu . . . poemele mele, eu aceste poeme in care poate ca am pus prea rnulta sensibilitate ori prea mult lirism ori prea mult din eul meu intim? Ce zici? Cum? Poemele dumneavoasn-a ... cu aceasra.; eu aceasta l . .. Cum adica, nu inteleg ! Blestemate poeme! Ce lume vulgara si grosolana! Blestemate fie-rni elanurile, visarile, marv' v " ,

turisirile. Vad ca te feresti sa-rni marturisesti adevarul. A zis « sclifoseala aia a ta ». De ce i-o fi zis « sclifoseala »? Dad nu le-ar fi citit n-ar fi spus asa, Sa fie oare poezijle .m~le sclifoseala P Ce euvint ingrozitor! jura-mi, JUra-mi di n-ai sa spui nimanui nimie din ceca ce ti-arn spus aeum. [ura-mi !)udi ~n fata a~estor luminari. Nu glumesc. Jura! Hal, nu rna! face pe mironosita l Lasa-te in genunehi si jura ... repeta dupa mine: « Jur »,
(Intra
PRINCIPELE

Principele

urmat

de Rege si de Sambelan.}

REGINA

PRINCIPELE REGINA PRINCIPELE

REGINA

Mama, as vrea sa-ti vorbese. Oh! Ierta~~-ma! Vad ca v-am intrerupt dintr-un ceremonial de magic. Da de unde; Iza imi stringe bareta de la pantof. Mi-am cumparat niste pantofi prea largi si-mi scapa din picioare. . De ee Regele imi terorizeaza logodmea? Filip, te rog foarte mult, nu pe tonul asta. Dar pe ee ton, rna rog, cind tat~l !llcu se n.ap~steste din senin asupra logodnicei mele si raeneste la ea fara niei un motiv! Cind logodniea mea sta impietrita de spaima intr-un ungher? Cind nu rna pot indeparta niei macar eu un pas nira sa va faceti mendrele eu ea? A~ spune, dimpotriva, ca sint exceptional de calm. (Intra Valentin.) Iesi afara, Valentin! (Valentin iese.) Mama, doresc sa stau de yorba eu tine intre patru oehi. Cu placere, dar spune-rni mai inainte despre ce e yorba.
(Iza iese.)

PRINCIPELE

REGINA PRINCIPELE

Vad ca sinteti circumspecta, doamna, iarta-ma, mama. .. Ceca ee am sa-ti spun 0 sa Ti se para, fad! indoiala, destul de neobisnuit, ehiar exeentrie. Niei nu stiu cum sa rna exprim. S-ar parea ca prin prezenta ei, logodniea mea ii arninteste Regelui de niste pacate de-ale tale. Cine ti-a spus? Tata. Mi-a spus cii a tipat la ea pentru ca i-a amintit de unul din pacatele tale ce1e mal intime (Intra Regele ~i Sambelanul.) 261

260

REGINA REGELE

REGINA PRINCIPELE

REGELE

PRINCIPELE

REGELE REGINA

PRINCIPELE REGINA PRINCIPELE

Ignatiu, ce te-ai apueat sa-i indrugi lui Filip? Eu? i-am indrugat eu? Nu i-am spus nimic, Atita m-a pisat ~i rn-a siciit pina i-am spus ce-am avut de spus. Si ce-i cu asta? Si ce daca? Si de ce nu? T-am spus adevarul. Mai bine sa te siciie pe tine decit pe mine. Ignatiu I ' Ia stati un pic!... Ginditi-va in ce situatie rna afiu! Deodata ~i fara nici un motiv, tatal meu se napusteste asupra logodnicei mele. Se rasteste la ea, si cind il intreb de ce-a facut-o, ceea ce, socotesc, e dreptul meu, nu? - imi spune niste lucruri, imi raspunde intr-un feI, ca nu mai pricep nimic! Ce naiba inseamna toate astea? Mama mea, pasamite, are niste pacate pe constiinta, si drept urmare tata racneste la logodnica mea? Da, racnesc. Uite ea racnesc. Sint un parinte care racneste, Si ce-i cu asta? Ce, n-am void Ce-ti inchipui P Nu cumva crezi c-o fae din cauza propriiIor mele pacate ? Ce te zgiiesti asa la mine, Margareta? Daca rna mai pri vesti mult, am sa te privesc si eu. Parintii mei se privesc din cauza logodnicei mele. Mama se uita la tata, tata se uita la mama. . . din cauza logodnicei mele. Haida de, Filip, n-o face pe prostu'. Linisteste-te ~ Filip, draga, tata s-a enervat si ri-a raspuns ce I-a trecut prin minte ca sa nu-l mai hartuiesti cu intrebarile. Hai sa punem capat acestor nerozii si sa vorbim de altceva. Doamna, stiu ca e 0 nerozie. S-o lasam balta. Curata nerozie. Cui mea neroziei. Ceva prostesc, fad nici 0 noima, chiar idiot.
(Se incZinii.)

PRINCIPELE

REGELE

PRINCIPELE REGELE

-REGINA REGELE ~AMBELANUL

PRINCIPELE

REGELE ~AMBELANUL PRINCIPELE

~AMBELANUL

Cum naiba s-o numesc altfel? Nu 0 iubesc. De ce sa rna mir ea va purtati intr-un mod idiot si absurd fata de dinsa ... daca eu insumi rna port tot asa l . Supravegheaza-ti limbajuI,. fiuIe, ai cam .lua~-~ razna . . . (Principele se tnclina.) D~ ce t~ ~nchru in fat a mea, miigarule? Ce-t1 mal vem iar P ( confidential}: Cu ea. iti pOJi l?ermite orice: Cum orice? De ee mi-o spur mie P Eu nu-mi pot permite nimic. Ce vrei, domnuIe, de Ia mine? Sarnbelane l (Se trage indarat.) Ce se tot ploconeste asta? Filip, tnceteaza odata eu pI~cac1UruIe! ( aparte ): Ei, dracia dracului. Dad! iti poti permit~ ?riee cu ea, ~u ins~amna deloc ca Principe1e l~l poate permite once c';l noi. (Principele se inclind in [ata Sambelanului, apoi face un mic salt in~~r~t.) .Nu .i~ .fata .mea~ De ce mie? Eu n-am mel III elm mCI 1D rnmeca cu toata tara~enia. Va rog sa nu va apropiati de mine. (confidential): Dev ea poat~ sa se apro~ie oricine. .. s-o traga de par, s-o traga de-o ureche! (izbucneste brusc in ris): Ha, ~a, ha. (Apoi tare rusinat.) Hm, da, am vrut sa spun, hm ... ( catre' Principe): Daea Alteta- Voastra rna atinge ... Pe ea poate s-o atinga oricine! Credeti-ma, puteti face cu ea tot ee viv se nazare: A~a .e ea, incit se poate. E sfioasa. Nu .se Impo.tnveste. E antipatica. Se poate once. Poti fi ingrat, grosolan, prost, scirbos, cinic, cum vrei si cum iti place. [Se inclind i:z ja!;z. Sambelanului.) Cum va place, cum binevoiti l (sdrind inapoi ): Ce rna priveste asta pe. m~ne ? Mie putin imi pasa l (ll salutd pe Principe.) La revedere . . . la revedere ...
v' •

( lese.)

REGINA PRINCIPELE REGINA

De ee te inclini in fata mea? (confidential}: Fiindea' eu insumi cam idiot in ce-o priveste ... Tu, idiot?

sint nitelus

REGELE

Scirba draeului. Ce te uiti asa la mine? Te poftese sa nu rna privesti asa l La revedere! {Salutd.} La revedere! M-am saturat.
( lese.)

262

263

REGINA

Ce avefi cu totii P Exp1icari-mi si mie. De ce vorbesti asa > La revedere, Ia revedere.
(lese.)

PRINCIPELE

IZA PRINCIPELE
IZA

PRINCIPELE

IZA

PRINCIPELE

IZA PRINCIPELE

IZA

PRINCIPELE

Cu ea n-ai de ce sa te jenezi! Te poftesc sa rna Iasi in pace. 0, n-ai de ce sa te jenezi! . " Se poate, (0 sdrutd pe gura.) Ah, ce voluptate! (s_.mulc_.i'!du-se dt~ bra_{ele lui): Am sa strig ! Cind I!l spun ~a n-ai dve ce sa te ienezi l Cu ea se poate ?nce! larta-ma! De fapt, n-am vrut! S-a intimplat asa, de 1a sine! Doamne ce-am fa~ut? Pardi mi-am pierdut rnintile. ' Ce nerusmare. Te implor, nu spune nimic nimanui, Dad IogodOlc~ mea ar afla, s-ar simti tare nefericita. Ar suferi. Ar suferi, ar suferi. Da-mi drumul. (contt:nua~s-o stringii in brate ), 0 clipa, doar ... n~malde':lt . .. A_r suferi! (0 sdruui.} Ah, nasuc~I asta, gun!~ asta: Imi face impresia c:an; Inselar-o. E mgroziror. Dar e minunat! $1 c~tA de usor I (Striga.} Valentin, Valentin! e (z.battnd~-~e): Nu-l chema, macar nu-l chema. Dlmpotnva, dimpotriva ...
(Intra Valentin.)

zareste tn fundul tncaperu pe Iza care s-a ridicat de pe scaunul unde a stat asezata cit a tinu: scen?- precedenui si acum ar' vrea sa iasa din odaie. Se a_propie de ea si 0 sdruui pe ceafii.)

(~atre cei care pleacd ) : Orice se po ate, orice. Fiecare cum vrea si cum binevoieste. (Singur.j Iar ea sade acolo, virita undeva intr-un cotlon dupa ~oba, si rna iub~~t~ .. : Sta si rna iube~t~ pe ~llne! T~otul e ingaduir, totul se poate, dl!pa c:un va pl~ce~ ~l .~um veri binevoi. (0

CHIRIL PRINCIPELE

CHIRIL

PRINCIPELE

decit.

Valentin, .spune-i domnului Chiril s-o aduca alCl~ numaidectr pe domnisoara lvona! Numai(Valentin iese.)

CHIRIL PRINCIPELE

Nici YOrba sa-!i mai dau drumuI! In sflrsir, acum rna simt in larguI rneu. Ce fericire,
264

CHIRIL

Doamne, sa tin in brate 0 faptura care nu e respingatoare l sa-ti trimit flori. Cit e de usor ! Trebuie sa profit! Mi-am regasit usurinta. Te iubesc! (Intra Chiril si Ivona. j Chiril, ti-c prezint pe actual a mea logodnica. Ce-ai spus? Draga lvona, sint nevoit sa-ti fac 0 marturisire: acum 0 clipa te-am tradat cu lza. Prin urmare incetezi sa-mi mai fii logodnica. Regret, dar n-am incotro. Nu ai sex-appeal, in vreme ce lza are foarte multo Iarta-ma, daca te informez in felul acesta, cam pe neasteptate, dar m-arn hotarit sa beneficiez de 0 anumita usurinta care s-a ivit bruse in natura, datorit~ tie, eomoara mea. (Siirutii mina Izei. Caire Ivona.) Ei, ee mai stai infipta in fata mea? Desi, n-ai decit sa stai, pori sta cit i!i pofteste inima. Mie mi-e totuna. Adio, pIec, plutesc spre largo Cu tine am rupt-o. Degeaba mai stai. Nu foloseste la nimic. La nimic nu foloseste, N -ai sa izbindesti, nici dad ai sa stai asa zece ani in sir ! Ce bine-rni pare! (catre Iza): Iarta-rna, iubito, am uitat sa te intreb dad rna accepti. (Ii sdrutd mina.} Ah, fiecare gest de acest fel vindeca. Voi da numaidecit dispozitiile de rigoare. Vreau ca logodna noastra sa fie cunoscuta numaidecit de toti. Ce-au sa se mai bueure parintii l Si Sambelanul ... bunul nostru Sambelan l Si toata Curtea. Tuturor 0 sa Ii se ia 0 piatra de pe inima ! Ce-i drept e drept! Atmosfera ajunsese irespirabila, {Cdtre Ivona.) Tot mai stai protapita in fata mea? Am impresia di relatiile dintre noi s-au lamurit definitiv. Ei, ce mai astepti > De la sine nu se urneste ea din loco Pune sa-I cherne pe specimenul ala de iubit al ei, sa ~i-o ia, sau macar s-o ia de aiei si s-o conduca la domiciliul ei stabil. Alerg acusi sa-l caut, 11 aduc si-c expediez. Numaidecit, Filip draga, Baga insa de seams, ca tot stind neclintita aici, sa nu iasa iar pe-a ei.
265

°

PRINCIPELE

Nu te teme. Nu-i nici 0 primejdie. (Chiril iese.) Pori sa stai aici cit poftesti, n-ai sa izbutesti sa rna tulburi, nu-mi pierd cumpatul, M-am schimbat. Am schimbat tonul si pe loc s-a schimbat tot restul. Degeaba stai in fata mea de parc-ai fi intruparea remuscarii, putin imi pasa. Dar la urma urmei, daca-ti face placere, n-ai decit l De altminteri, stiu ca iti place sa suferi, sa induri, pentru ca n-ai sexappeal. Nici tu singura nu te iubesti, iti doresti raul si in felul asta ii provoci, 1i a!iti pe toti impotriva tao In feIul acesta oricine se afia in preajma ta se simte un ticalos, un asasin. Dar chiar de-ai sta asa si un an, mohoreala si acreala ta n-o sa biruie usurinta, voiosia mea. '(Izbucneste in ris si se invirte i~ hard du Iza.) IZA Poate ca n-ar trebui sa-i spui asemenea lucruri, Filip. Fie-ti mila. PRINCIPELE Nu, sa las am mila. Sa fim frivoli, nesocotiti. Eu 0 cunosc, am experienta. Cita vreme sta aici in fata noastra, principalul e sa vorbim, pricepi, sa vorbim despre tot si despre oriee. Sa-i spunem lucrurile cele mai urite si mai necuviineioase pe un ton u~or, voios, nepasator. In felul acesta 0 impiedicam sa existe, ii ucidem tacerea, iar prezenta ei devine inofensiva, se muta intr-o sfera unde devine neputincioasa. Nu te teme pentru mine. Acum nu rna mai ameninta nimic. S-o rupi cu cineva e cit se poate de simplu, e 0 nimica toata, e in primul rind 0 ehestiune de ton. Schimbi tonul si gata! N -are decit sa stea infipta aici, sa stea si sa se uite ... Ce-ar fi sa plecam noi? Chiar asa, putem pleca, nu ne opreste nimeni, cum de nu m-am gindit P Plecarn si cu asta basta. Ea ramine si noi plecam, (Ivana se apleaca.) N u mi te inchina asa! IVONA Nu rna inchin. ' PRINCIPELE Ce-ai ridieat de jos? Arata-mi ! Ce-ai gasit P Un fir de par? Ce sa faci cu el? La ce-ti trebuie? AI cui e? Al Izei? Da-mi-l indarat. Vrei sa-l pastrezi P Ce sa faei eu el?
(Ivana tace. Intra Chiril si Inocentiu.)

INOCENTIU

~a{~~tli

PRINCIPELE INOCENTIU

sa rna seuzati, dar e 0 purtare ~rita. faceti fata' sa se indrag ostea~~a C~~ i dupa aceea 0 a 1 ungatt. dumneavoastra ~l. .t 1 Protestez 1 pricii princiare. ! All ne~lOrocl -~. Protestezi? Cum? Ce? Ei, nu mal spune.
v

(7

1

v

DIum~eat~? ertatl-ma ...
(Sub

eu rna straduiesc
ameninlatoare

sa protestez.
se a~aza,)
.

,

prunrea

"

a Principe lui

PRINCIPELE CHIRIL

Uitali-va

la el. S-a 'asezat peste

propriul

lui

s~o~~~t'pe el ca U? dine in coada. Alei hop, , ti mindra si innnde-o. ~;ai, rnai intH sa-mi inapoieze firul de par. PRINCIPELE Ce par, Altela? ,, CHIRIL te rog sa-mi inapOlezl firul de par. I vona, , dV 1 PRINCIPELE Vreau sa mi-l dea III arat. FT am destule alte fire, las-o ... IZA llP? Vreau sa mi-l dea indarat. ~u suport N u Sl nu. I FRINCIPELE la ea Da-ml-. l l ( tt tao ) Gata , ldeea ca- 1 a~~ d l-am luat ce-i? Nu firul 1-am luat l '1'1 aca , ' in de par l-~ luat, ci pe nO~i Pe a~~a~) faptura ei ! Ynlauntrul el··· I iti 1 tntem Ne are in staplmrea ei. e~lt A co 0 .~mV'n 'si 'eu numaidedt! Chiril l cu totn. I ,
v

v

v

,

'

v

v

nOb;:~e
( •

v·,

(Les

tali,

afart: de Chiril.)

, , 'ne-o inca la castel. N-o lasa sa pIece~ ~~;e~l~ ca, deocamdata, desl?a~tir~a 1,noast,~~ nu poate deveni publica. Mal asa ucrun asa cum sint. , ,. e ' t' ut eu ca daca ramine in plC:oare, ar Am s 1 CHIRIL .. d 1 apat t sa-si atinga tinta. Iar 0 leI e a c . odata Ba' nu 1 Tocmai ca vreau sa ' ispra~esc nevort . V fi PRINCIPELE entru totdeauna. Nu te sperra. 01 ~-o . .. (Mimeaza gestul de a taxa beregata.) Cum? Pe cine ... CHIRIL Pe Ivona. PRINCIPELE Fili te rog, te implor, ai innebunit., I?oar CHIRIL p, , t totul Airupt-o eu ea, 0 tnmltem s-a rermma . acasa, dis pare, n-are sa mal fie.
v

v'

v

'

266

267

PRINCIPELE

CHIRIL PRINCIPELE

CHIRIL

PRINCIPELE

CHIRIL PRINCIPELE

N -.are sa mai fie aici, dar are sa fie in alta parte. Oriunde a fost 0 data va fi mereu. Eu aici, ea acolo . .. Brrr! Nu vreau, nu pot. Prefer s-o ucid, 0 data pentru totdeauna! Pard te vindecasesi! I!i dau cuvintul meu d rn-am vindecat, ti-o jur. M-am indragostir de Iza. M-am des cotorosit de suferintele acestei fapturi suferinde! Dar ea ne J:i!le inlauntrul ei si pe mine si pe Iza, ne are ~1 ne va lua eu ea, stii in ce mod. In felul ei, Nu vreau, nu pot. Mai bine 0 omor. La ce-mi foloseste s-o trimit indarar dad ea ne are inlauntrul ei? Dad pleaca, luindu-ne eu ea? Stiu di nu se cuvine sa fac un asemenea lucru, sa ajung un ucigas, Sint perfect lucid, crede-ma l ~i stiu ce spun! Nu exa.g~re.z deloc si nici nu m-am smintit I (Usor nelinistit.} Recunoaste si tu ca nu arat a om smintit! Vrei s-o omori asa de-adevaratelea > S-o iei si s-o omori... pur si simplu? Pai asta-i 0 crima ! E 0 ultima ticneala . . . 0 unica excentrrcrtate, dupa care n-are sa se mai intimple nimic niciodata. Si apoi ai sa vezi si tu. Totul are sa se petreaca simp1u, 1a rece, usor. Doar in aparenta e ceva cumplit, in fond nu-i decir o interventie chirurgica1a. 0 operatic si nimic a~tc~va. E atit de plapinda l Ea singura pare ca-n cere s-o omori. Imi fagaduie~ti sa rna ajuti? La cite nu te sileste, nerusinara l Ne-am impotmolit si trebuie sa scapam. Iar pina una, alta, nici un cuvint despre Iogodna mea cu Iza. Nici un cuvint nimanui, Pina rniine ramine totul cum a fost. Miine am sa gasesc miilocul eel rnai demn de a 0 lichida. Dar .trebuie neaparat sa rna ajuti, pentru ca eu smgur ... singur nu vreau, nu, nu, am nevoie de cineva care sa rna ajute . " singur n-am s-o fac.

Actul IV
Sala in p zlat,

In sunetul
de trei

trlmbitelor intra Regele, demnitari,

urmat

REGELE

CANCELARUL

REGELE

DEMNITARII

MARE~ALUL

REGELE

DEMNIT ARII

( distrat ) : Binc, bine, e in regula. A!i inceput sa rna plictisiti. Am alte treburi mai importante pe cap. Ce mai vreti P Majestate, trebuie sa hotariti care va fi tin uta de rigoare pentru trimisul nostru extraordinar si ministru plenipotentiar in Franta, Fracul sau uniforma militara ? (lugubru): In pielea goala, Sa se dud in pielea goala. (Uimire printre demnitari.) Va cer scuze, domnilor, azi sint cam distrat. Sa se imbrace cum pofteste, dar pe banii lui. Aceasta-i hotarirea pe care ne asteptarn s-o rosteasca Majestatea- Voastra in marea sa intelepciune. Majestate, in seara asta va avea loc un mare banehet dat cu prileju1 logodnei ultrademoeratiee a principelui Filip eu domnisoara Ivona, descendent a celor mai de jos sfere ale societatii noastre. Majestatea- Voastra doreste sa-si exprime vreo preferinta in legatuta eu meniul? Rahat. (Uimire printre demnitari.) Am vrut sa zic vinat, Ce va holbati asa la mine? Vinat, am zis vinat ... Aeeasta-i hotarirea pe care ne asteptam s-o rosteasca Maiestatea-Voastra in marea sa intelepciune. Mai ingaduiti-ne 0 clip a, IvlaJestate... Va supunem cererea de gratiere a batrinului Viiicareala ea urmare a sentintelorfavorabile pronunrate de to ate cele douasprezece instante. Eu sa-l gratiez P Niciodata. La moarte eu el. Vai, Majestate! Am spus 0 data, la moarte! Ce va holbati asa la mine? Eu sint eel care detine dreptul de gratiere, nu-i asa P Ei bine, uite cii nu-l gratiez l Sa crape! La moarte eu acest ticalos, nu pentru
. ~

INALTuL

JUDECATOR

REGELE DEMNITARII REGELE

268

269

DEMNITARII

REGELE

~. ~e. spu~ean:? Tot! sin!em niste ticiiIO~i~ $1 VOl smteti. $1 nu va mal holbati la mine. De azi 1nc010 sa nu va mai prind ca va holba-] 1a mine. Care mai de care se holbeaza l ' Aceasta-i hotarirea pe care ne asteptam S-o rosteasca Majestatea- Voastra in nesfirsita sa intelepciune. ' Acum gata, plecati, stergeti putina. Aiunge eu rrancaneala, Si sa nu va prind ca va mai mirati! M-ari auzit? Sa nu care cumva sa va mirati I Am fost prea bun! De azi incolo va arat eu de ce sint in stare! Am sa pun saua pe voi.
(Demnitarii se tnclina.)

ca

e1 ar fi un tical os, ci pentru ca eu. . . Hm

REGELE ~AMBELANUL REGELE

~AMBELANUL REGELE

Sa nu va mai ploconiti in fata mea! Va interzic. Care mai de care' se inclina, Afara cu voi! Iesiti afara l
jur,

~AMBELANUL REGELE ~AMBELANUL REGELE ~AMBELANUL REGELE

~AMBELANUL REGELE

~AMBELANUL

Oh! Hmm. Hmm! Majestatea-Sa! Eu mi-s. Da, eu. Dar tu cc-nvirtesti pe aici? Eu? Nimic. (su_mbru): Bineinteles te miri di rna gasesti aicr. (lese din ascuneatoare.) Bintuie un fel de moda 1a noi, toata lumea n-ar face nimic altceva decit ar sta sa se mire. M-am pitit si eu a~a, pricepi? . . . Pindesc, ' Majestatea- Voastra pindeste > Pe cine? Pe nimeni in mod special. 0 fac pentru placerea mea. (Ride.) Incaperea asta e vecina cu apartamentul in care se afUi MaHliara. Si Margar eta trece pe aici, ba uneori si sta in odaia asta. Sint unele lucruri ... mda, 'exista anumite lucruri care pot fi vazute aici. As vrea sa Ie vad. Sa Ie vad eu ochii mei. ' Ce sa vedeti P 270

(Demnitarii ies tnspaimintati, Regele se uiu: bCinuitor in apoi se ascunde tndaratul canapelutei. Intra Sambelanul. Se uita bdnuitor in jur si pared intr-a doara ~i la intimplare, dar cu min ie, incepe sa mute mobile le din loc. Impinge un fotoliu, indoaie coltul unui covor, rdstoarna carpile pe etajerd, zvirle simburi de prune pe podea etc. 1/ ziireste pe Rege.)

~AMBELANUL REGELE ~AMBELANUL REGELE ~AMBELANUL REGELE ~AMBELANUL

REGELE ~AMBELANUL REGELE

~AMBELANUL

REGELE

Pe Margareta. Pe Majestatea-Sa Regina? Taman cum spui: pe Majestatea-sa ~egin~. S-o vad cum arata cind n-o vede nimeni. Traiesc cu ea de atitia ani si, de fapt, nu stiu nimic despre ea. Are ceva pe constiinta. Hmm ... s-ar putea, po ate ca ea, poate ca ea. .. Hm. De cite nu-i ea in stare! E in stare de orice. M-apuca ameteala numai cit rna gindesc. Si dad rna' insala? Fara doar si poate ca rna insala. Ori poate e-o fi alteeva. Vreau sa afJu tot. Vreau sa-i vad pacatele ... Dumnezeule mare! Maiestatea-Voastra ascuns ~ dupa 0 canapea , .... Taca-ti clanta, nataraule. M-am pitit anume dupa canapea, sa nu rna vada nimeni. Ei si ! Se poate si dupa canapea! (Ride.) Se poate. Dar tu ce' cauti pe aid? De ee muti din loc mobilele? Ce 'rost are aceasta hirjoneala galanta cu obiecte apartinind naturii moarte P Pai, numai a~a. . . . Numai asa, zici? Pai daca e numai asa, atunci explica-te. Ca si eu tot, numai asa ... Ma plimb prin palat si incerc ... Incerci ce? Sa Ie ingreuiez, Ce sa ingreuiezi P De pilda asezatul, E mai greu sa te asezi pe fotoliu, cind fotoliul sta asa. (Ride.} Risti sa te asezi alaturi, Si simburii de ce-i azvirli pe podea? Ca sa fie mai greu de umblat. (sumbru): Mai greu de umblat. Va sa zica te-ai saturat si tu pina peste cap de M~Haiara. Asta-i bine. Chiar foarte bine! Majestate, am un anumit rang social, sint om de lume, nu pot sa sufar anumite lucruri. Daca mai tine tot asa, Majestate, nici nu stiu unde 0 sa ajungem ... s-a ivit un fel de impertinenta, de aroganta . .. un soi de dezmat ... Asa e. Aroganta creste, Dezmatul asijderea. Ha, ha, ha! Mai tii minte, fratioare ? (Ii trage un ghiont.) 271

~AMBELANUL REGELE

~AMBELANUL REGELE $AMBELANUL

REGELE ~AMBELANUL

REGELE ~AMBELANUL REGELE $AMBELANUL

N u vreau sa-mi amintesc nimic. Refuz sa-rni amintesc. Lasa, lasa, nu-i nimi~. Aroganta creste, irnper:meJ?-ta tot asa. Desigur. Sambelane, si dad m Hmy ~e trece pe aici. .. rna napustesc la ea. Ma napustesc la ea si 0 sperii. Ha, ha, ha! eu, e~ nl!--l &reu. Cu ea" e .ingaduit. (Ride.) E. lI~gadult o,nce I 0, spern ~l • • • sa zicem, de ~llda, c-o strmg de git, 0 omor. Ni s-a mai intirnplat odata sa ornorim amindoi pe una mmm ~ Majestate, fi done! ,. Ji-,? spun eu. Cu ea se poate. Cu ea totul e ingaduit. Exclus, Majesta~e. Asta ne-ar mai lipsi! Doamne, ~u;n,:e~eule. ~l asa curtea geme de intrigi si birfeli, iar MaJe~tate.a-Voastra se iveste de dupa o canapea,' .. Nu ~1 nu ! Niciodata a ne purta en tact. ~1 . a respeeta diverse imponderabiJe de !avozr more n-a fost mai imperios necesar decit acum: Am, insa, 0 idee. (Ride.) Mi-a dat eeva pnn cap. (RUe.) De ce rizi ca un prost? Pentru d ideea asta! . .. (Rtde.) MajestatileVoast~e dau diseara un banchet, cu prilejul acestei logodne nefericite. Ce-ar fi sa servim pe~te. cu oase multe, de pilda caras? E sezonul cara~ll~r. Sa s~rvim carasi cu smintina. (Intra Valentin.) Iesi I (lugubru ) : Iesi afara, carasule! Carasule! (Ride.) Ziceai . . . carasi ? Sir~, vorn servi' carasi la banchet. Nu stiu dad! 0aJestate:a-Voa~tra a bagat de seama, dar cu CIt. e mal multa lume, cu atit ea se f'isticeste mal tare .. : .Ieri m-am uitat la ea, am masurat-~o cu pnvirea de sus. . . si era cit pe ce sa se .me~e cu ~n cartof, cu 0 bucata de cartof obl~nU1:. Maiestate, c!,ed c-ar trebui sa-i dam la ma~a carasi, dar sa procedam repede si de sus (ride.) E un pe~~e care se maninca greu ... cu oase multe ... Ip poate ramine usor un os de peste in git, mai cu seama la un bancher eu oaspeti multi. 272

Sambelane, e putin cam (1/ prioeste lung), e cam idioata chestia asta, cu carasii ... (jignit): Stiu ca-i 0 prostie. De n-ar fi 0 prostie, ~AMBELANUL n-as pomeni de ea. (inspaimintat): Sambelane, dar dad se inREGELE ttmpla intr-adevar... daca ea... Ea e in stare sa se sufoce de-a binelea. . . (de sus): Credeti asta, Majestate? Doar e 0 ~AMBELANUL prost ie . .. Si chiar daca prin cine stie ce tnttmplare ciudata s-ar intimpla tnrr-adevar ... ce-am putea avea noi comun. .. cu 0 prostie atit de gogonata? REGELE A~a e, dar vezi ca tocmai despre prostia asta vorbim noi doi acum. Pai, vorbim si noi, asa cum se obisnuieste, ~AMBELANUL de una, de alta!
REGELE

(l~iprive~te

unghiile.)

ltEGELE De una, de alta, spui? Ha l Prea bine. Dad o iei repede si de sus, poti sa-i faci orice, orice prostie, oricit de prosteasca, fie si una pina intr-adt de idioata, tnctt nimeni n-ar indrazni s-o ostndeesca. Carasi, spui? De ce nu crapi, ~ambelane, te intreb eu, de ce nu crapi? Carasi, numai carasi. ~AMBELANUL De ce nu crapi? Sau tipari ? De ce nu? De REGELE ce? De ce? La urma urrnei, pot fi si carasi. Hm. (Se sperie.) Repede ~i de sus, zici? Intocmai. Majestatea- Voastra cu intreaga sa ~A.MBELANUL majestate. Da, da, eu cu intreaga mea majestate. Trebuie REGELE sa fie multa lumina, multi oaspeti, multe toalete. Stralucire, splendoare, fast. Dad. te raste~ti la ea chiar de la mceput, tare si de sus, se ineaca ... E sigur. Se ineacii, se sufoca si moare. Si nimeni nu va banui nimic, pentru ca pre a a fost din cale-afars de idiot. De sus, cu toata majestatea Maiestatii, in plina stralueire. Ii facem de petrecanie . . . de aici . . . de sus . .. Hm... Hai, iute. Sa ne ascundem. Vine Regina. Dar ... ~AMBELANUL 273

REGELE

Sa ?e ascundem, Regina.
v

i}i spun.

Vreau s-o vad

a

(Se ascund amindoi dupa canapea Intra R' . •• 'T". ' egzna, Przv in jur, f me In mtna un mic flacon.) e1te
REGELE ~AMBELANUL

Un suflu fir sa fiu, oh ! Si eu am scris asta, eu le-am scris. Sint versurile me1e! Ale mele ! Ah, s-o ornor, s-o ucid! (Citeste.) As vrea sa fiu alun mult mlddios sit md aplec ca firul de calin, Ca trestia pe ape sa ma-nclin, Sa ma-nfior sub ointul drdgdstos, La adierea primaoerii-n zbor Suaod sa rna legdn. Nu md vreau Decit, mlddie, sa ma-nclin u~or! Ah, mladie sa ma-nclin usor, infiorata de mingiieri. Doamne, Durnnezeule! Sa-l ard, s~-l distrug. Malin, calin, ma-nclin ... E groazmc, Eu am scris asta. Sint versurile me1e, ale mele, si orice s-ar intimpla trebuie sa ramina ale me1e! Abia acurn inteleg totul! Ce monstruozitate l Va sa zica Ignatiu . .. le-a citit. Ab~a acuma vad ca exista 0 asernanare ... 0 asemanare cu ea... cu I von a, cind se misca ori vorbeste, mollie cum e. 0, ea este 0 rusinoasa aluzie la poezia mea. Tradatoarea, iscoada ... ea m-a tradat I Sint eu, eu, eu! Imi seamana I Ea mi-a srnuls tainele si a dat totul pe fata! Oricine 0 priveste isi da seama numaidecit de asemanarea eu Regina Margareta. Oricine 0 priveste rna vede pe mine asa cum sint eu cu adevarat, de pares mi-ar citi versurile. Ajunge! Trebuie sa piara l Iar tu, Margareta, tu trebuie s-o faci sa piara de pe fata pamintului. Nu te codi, flacon ucigas, Ea n-are ce cauta pe lumea asta, e tirnpul sa dispara, caci altminteri, oricine poate sa descopere asemanarea odioasa dintre noi. Nu vreau sa fiu victirna batjccurii, sicanelor, ridicolului, agresivitatii oamenilor din pricina acestei turnatoare. Trebuie sa piara l E de ajuns sa intru incetisor la ea in odaie, sa torn citeva picaturi din flaconas, in doctoria ei. Cine are sa stie? Nimeni! N-are sa afle nimeni! E atit 'de bolnavicioasa, inch vor crede ca a rnurit asa, de la sine... cine sa ghiceasca ca am fost eu? Sint doar Regina. (Da sa plece.} Nu, nu pot! Nu rna pot duce
275

(apa~te): Asta ce-o mai fi? (I~i iteste capul d dupa canapea.) . e Ssst.
(Regina. face ciJiva pas! spre camera Iuonei Se scoate din sin un caiet micut ofteaea ., . _ ~pre1te, •, 'J I~I acopera J ata cu palmele.)· .
I ,

REGELE $AMBELANUL REGINA

( aparte ) : Ce-o plingeri? Ssst ...

fi cu

aceasta

condica

de

REGELE REGINA

{citeste ) : Sint singura, (Repeta.} Da . soli tara r· ,SlOt • • • • • Sl11:t smgura, sint solirara. (Citeste) ~lmellI nu-nu eu.noa~te tain~ amara. Nime~i n 0 cunoaste. Val mie I (Citeste.) r~'e caiet al meu si confident Visele mete, oarbe fantezii $i gindur:ile toate, jermecata, Le-nc:edm/ez in taind sa le tii, Ca mmem sa le afle vreodata! (r.:orbe{te.) Ca nimeni sa le afie vreodata Nlm~?~ sa nu le afie ! Oh! (lsi acoperd ja;~ cl3 miinile.) E cumplit, cumplit. Ah! Moartea . sa m~r (duce fiaeonul la gurd.} Otrava'" Otrava! ... ( aparte ): Otrava >
V • •

v.

(cu 0 schimd de durere):. Nimeni sa nu le afle ... (Pace un semn d_eneputmJa cu mina.) Sa citesc mal departe. FIe ea lectura sa rna- bi 1 acea fapta cumplirg ] (Uiteste.} m ie a Purtind eoroana numai pentru voi OamenJ de rind, eu stau acum pe'tron Nu__ sttu ~e.foe md mistuie mereu, ' Ma socouu prea mindra sa md-ndoi Un monstru tntelep: atunci cind eu ' A~ vrea sa fiu un suplu fir de om ~..
{Vorbesi«, )

274

REGELE REGINA

REGELE

asa cum sint. Sint aceeasi ca de obicei. Eu Margareta cea obisnuita, s-o otravesc P Nu pot' -r:rebuie sa !lla preschimb in alta! Macar sa-mt ciufulesc p~ruI! Asa, cu parul vilvoi ... Ba nu, nu-i bine asa, e prea ostentativ. Sa rna ~uItumesc doar cu atit cit sa-mi schimb infansarea. Acum da ... Acum e mai bine. ( aparte ) Psst. S~arna ~uc asa cu parul vilvoi P Asta ar putea sa te tradeze, Margareto! Daca te vede cineva cu ~arul astfel. ciufulit? Inceteaza! Nu mai v.orbl de una singura, Margareta! Probabil ea ~l ea vorbeste singura, taci, s-ar putea sa te tradezi. (Se prioeste in oglindii.) Ah, cum rn-a surprins aceasta oglinda l Din trasaturile chip~lui me~ tr<:buie s~ compun uritenia in deplinatatea .el, abl~ dupa ace<:aam sa rna pot duee. Nu mal vorbi de una singura. Dad te aude c~reva! Nu pot. Nu rna pot opri sa nu vorbesc singura. Oare toti ucigasii vorbesc astfel cu ei insisi, inainte de a savirsi erima? Ce-o fi neobisnuit in incaperea asta . . . neobisnuit ... ciudat? (Priueste in jur.) 0 dezordin'e ciudat de virulenta. Strimba-te, Margareto schimonoseJte-ti trasaturile fetei l Asa, aeu'm e bine! S~ mergem dar! Tu cu mine ~i eu eu tine! Sa mergem! Cum adiea... tu eu mine ... eu eu tine ... ? Doar rna due singura, Hai eu obrazul . schimonosit, vino ! Aminte~te-ti toat~ versu~lle pe ~are Ie-ai seris si du-te ! Ammt~~te-tl toate visele tale, si du-te, Aminteste-ti de alunul multmladios, de malin de calin si du-te. Ma duc, iata rna due! 0' nu, nu . ~ot. E curata nebunie. 0 clipa doar, sa mal mcerc ceva ... sa rna minjesc (se minjeste cu cerneala pe obraz ), asa, aeum are sa-mi fie mai usor. Acum sint alta. Ba nu, stai. Asta te~ar putea. tradal Haide. Sa mergem. S-o u~lde~ ~e iscoada, pe tumatoare. N u pot! S~ .mal citesc putin. (Scoate caietul cu poezii.) Cl~ltul rna va stirni, imi va spori pofta de a ucide, [iesind din ascunedtoare ): Hei, Margareta!
v

REGINA REGELE REGINA REGELE

Ignatiu! Te-am prins. Arata-mi-l.
din mirui caietul Lasa-ma l

(~ncearca sa-i smulga cu oersuri.)

Da-mi-I! Da-l incoace ! Ueiga~a! Arata-mi-l. Ard de dorinta sa-ti vad pacatele l Arata-mi eaietul si vom incepe' iar luna noastra de miere! Arata-mi eaietul, otravitoareo!
(Regina lesirui.}

~AMBELANUL REGELE

REGINA REGELE ~AMBELANUL REGINA REGELE

REGINA REGELE

REGINA REGELE

Apa. A lesinat l .' ~ ~. ~ Ai vazut cum stau luerunle? Viseaza ca-l suava si mladie si de aia vrea s-o omoare pe MaHiiata. be fapt, n-are nici 0 importanta. Am omorit-o eu dinainte. Ai omorit-o? Pe cine ai omorit? Am inecat-o. Impreuna eu ~ambelanul am inecat-o. Apa. Uitati aici apa l Ai inecat-o? Ai inecat-o pe Ivona ? Proasto! Nu pe Ivona dar tot aia e. Nu pe Ivona, pe alta. Demult de tot. Acum ai a.flat ee zace-n mine. Fata de pacatele me1e ce importanta au sarmanele ~ta~e versuri neroade? Am omorit-o pe cealalta si aeum am s-o omor pe Malaiata. . ~ ~. ~;> Ai s-o omon pe Malatata .... Da, aeum i-a venit rindul si ei. Dad izb~tese o omor si pe ea. De ee nu? Intotdeauna cineva undeva 11 omoara pe altcineva. Asa e mereu, de cind lumea... Daca nu pe unul, atunci pe altul, ori pe alta, ori pe altcineva, a~a~ mere~, cu tarie si de sus, eu tupeu, eu mdrazneala! tntii 0 intimidezi si pe urrna vine restul! (Catre $ambelan.) Da-mi apa. (Bea.) Sint batrin ... imbatrinese ... Nu se poate, Ignatia, nu te las, n-am sa te las! Ba ai sa rna lasi, batrino l ai sa rna lasi. Ai sa rna lasi pentru eli si tu ti-c ingadui tie nitelus si ai sa mi-o ingadui si mie ...
(Intra Ivana. Zarindu-i vrea sa se. retrag~, .•dar nu _P0ate. Strabate odaia si se duce m camera er. De aIel incolo dialogul se poarta cu jumdtate de glas.)
A

276

277

REGINA ~AMBELANUL REGELE

REGINA

REGELE ~AMBELANUL

Ignatiu, nu sint de acord, nu vreau, nu-ti dau voie, Ignatiu! Pentru Dumnezeu, vorbiti mai incet. Taci din gura, proasto! 0 s-o faeem totusi, Crezi e-arn s-o fae asa ea tine, de jos . .. Ei bine, nu! De sus, de sus am s-o ornor, cu eleganta, eu majestate... si atit de prosteste incit n-o sa banuiasca nimeni. Ha! ha ! ha ! AfUi, Margareto, ca 0 crirna trebuie faeuta de sus, nu de jos! Du-te de te spala, arati ca 0 nebuna. Iar dupa aeeea ocupa-te de banchetul pe care-I dam in seara asta. E timpul l Ca hors d'ceuore pui sa ne serveasca niste carasi. Mi-e pofta de carasi, imi lasa gura apa dupa carasi cu smintina. E un peste excelent. Carasi? Ai spus carasi ? (Catre Sambelan, ueseld.} A innebunit. Multumescu-ti Tie Doamne, a innebunit. Taei! N-am innebunit. Porunceste sa ne dea Marita Doamna, carasii preparati eu srnintina se potrivese de minune pentru hors d'ceuure. Nu vad niei un motiv pentru care nu s-ar servi earasi. Niei nu rna gindesc. Nu vreau carasi la rnasa. Ignatiu, nu rna face sa-mi ies din rninti ... De ee carasi, de unde si pina unde carasi P N u vreau sa servese carasi si de ce taman earasi? Nu servesc carasi! ' , Poftim, acum si-a gasit sa faca pe ambitioasa. (Can'e Sambelan.} Da-mi coroana. Ce insearnna asta?
($ambelanul ii intinde coroana.}

REGINA REGELE

REGINA

orice. Ma auzi, femeie, teme-te de mine! Sint un pacatos, sint rege1e pacatosilor, baga bine de seama, sint rege1e prostiei, al pacatelor, al violurilor, al gemetelor de durere l (Ingroziui}: Ignatiu! (linistindu-se ) : Ei~ ha~, ~as~,y~ne sa I_lepr.egateases niste carasi, Si mvita-i p~ eel mal d~ seama demnitari, eei mai aroganti, pe maestn intimidarii, in stare sa faca pe oricine s~ inghete de spaima. (b~ soapui.) Mar!?~reto, ~J~ge eu spaimele, eu rusinea, e':l. emotnle,v I?a ~nfelegi! M-.aII?-saturat. dve_poeznle t~l.e. Sa .lspvr~vlm eu mladierile, eu visarile, eu mahnul ~l ealmul. Nu mai esti un ghioeel, esti ~o d?am?~, e~~~ Regina. Nu se euvine ea t:u sa ~e inclini, altii sa se incline in fata tao Si spala-te pe obraz, ca arati ea baba-cloanta. Hai, batrinico, pune-ti rochiade damasc si arata-ne de ee esti in stare. Aduna-ti toata eleganta, distinctia, gratia,. tactul, manierele alese - ca doar de asta te tin - ~l spune-le si fandositelor alea ale tale sa s~ dichiseasca. lar acum, du-te ! Presupun c-al prieeput! Du-te si sa ai grija ea petreeerea sa fie cit mai fastuoasa, eu doamne in toalete stralucitoare, nu miniite ea tine. Pofteste oaspetii, pune sa se astearna mesele, iar .restul las.a-l pe seama mea, de res~ rna oeup. smgur! Tll:e minte, de sus si eu marestate. Hal, du-te odata, bucatareaso !
(Regina, care, cit fuseserd rostite ulti.mele replici, iji acoperise fata cu palmele, iese.)

REGELE

REGINA

REGELE

(inspaimtntata ): Ignatiu, scoate-o de pe cap. Ce te-a apueat, Ignatiu, spune-rni de ce, Ignatiu, de ee? Asculta-rna, Margareto! Daca-ti cer sa servesti carasi, da porunca la bucatarie sa gateasca niste carasi l Si nu te mai lua la harta eu noi. Ca altminteri te si poenese . .. dad vreau eu asa, te lovese, pacate am bereehet, sint plin de pacate, femeie . . . a~a ca pot sa-rni permit
278

~AMBELANUL REGELE ~AMBELANUL REGELE

(ii trage un cat): Doriti eeva, Majestate? . (cu glas sumbru ) : rnclina-te in fata mea. Simt nevoia sa mi te inclini. (tragind cu urechea): Vine eineva. ( oftind ): Atunci sa ne aseundem .. (Se .as~und amindoi dupd. canapea. Intra pe fU!Zf Principele

cu un cutit in mind, urmat de Chiril care duce un cos.)
Unde s-a dus?

PRINCIPELE CHIRIL

(uitindu-se prin usa care dd spre interiorul palatului ) : Ssst. E' aiei.
279

PRINCIPELE CHIRIL PRINCIPELE CHIRIL PRINCIPELE

Ce face? Prinde muste, Prinde muste >
Casca, ' (stringind cutitul }, Sa facem Incercarea unu doi, trei! . " Stai la pinda sa nu vina cinev~ si Tine cosul pregatit ...
(Chiril deschide capacul cosului, spre usa.} Principele se juriieazQ.

PRINCIPELE CHIRIL PRINCIPELE CHIRIL

REGELE ~AMBELANUL CHIRIL PRINCIPELE CHIRIL

Ssst.

(aparte cdtre $ambelan):

Va sa zica si Filip ...

PRINCIPELE CHIRIL PRINCIPELE CHIRIL PRINCIPELE CHIRIL PRINCIPELE CHIRIL PRINCIPELE

(care-l pindeste pe Principe),' Filip, opre~te. N u se poate. Stai ori Tip! T e lasa nervii? Asculta, e ell neputinra. Tu, cu un cutit in mina, strecurindu-te In odaie 1a prapadita asta. [Lzbucneste in ris.) Nu zau, erede-ma, nu se poate! E eu neputinta. Sa ucizi, S-o ucizi pe una ca ea. Si eu cu eosul, cu cosul asta ! . Isprave~te ( (Pune [os ~uJitul.) Cosul e indispensabil din punct de vedere tehnic, Nu-ti dai seama cum arari ! Nu te vezi! Ispr~ve~te ! ' (se uitti pe furis in odaia aldturaui }; Doarme. Cred c-a adormit. Esti sigur c-a adormit? Ssst! Da, parca se leagana In somn, in fotoliu. ( se uitd }: Acum ori niciodata I N ici n-0 sa sufere . .. Incearca tu! Eu?

PRINCIPELE CHIRIL PRINCIPELE CHIRIL PRINCIPELE

Nu, nu, nul Nu? .d Parc-ai taia un pill e gama. . Vezi? La inceput s-ar parea ca se poate, tar d upa ala nu se mai poate I De ce oare? DPoate 1 ar fiindca e prea slaba, prea bo na~lclOasa. acfi 0 muiere grasa si voinica, rosie 1a ~b~az! ... Dar e palida, livida . .. Cu una pahda nu se poate. .v . Cineva se una 1a nor, Eu rna uit .. Ba nu, e cineva care ne vede. Eu te vad. .. 1 . Plea ca. Eu rna uit la tine, tu te uip a mm.e. oribila, Mai bine 0 fac singur. E 0 Op~ra!le dar nu-i altceva decit 0 0J'er~!le. Prefer sa fiu oribi1 0 clipa ~edt toata viata. Stai dupa usa. Am s-o fac smgur.
v' •
V"

v

,

( Chiri I p leacii.)

S· Pentru ea va fi 0 izbavire, sfirsitul mgur. .. ne 1a fel tuturor suferinte1or... ~l pentru I!ll v . Este 0 operatic 'ra!io~a~a, pe~fect !'a!lOna1t ~~j
(Prioeste in jurul lui, ta cutitul, tl pune a .
REGELE CHIRIL PRINCIPELE CHIRIL

Chiril !

. CHIRIL

Pentru tine e mai user. Esti un strain, va aflati pe picior de egalitate. Nu esti obiectul ei, nu te iubesre. Chiril, fa-o pentru mine! o clipa doar si ai ispravit. E ca 0 mica operatie, o simpla incizie, n-are sa simta. Nici n-o sa stie. Spune-ri In gind ca In c1ipa in care ai s-o faci, ea nici n-o sa mai fie, totul se va saviqi in afara ei. . . E cit se poate de usor ! E 0 actiune de-a noastra, uni1atera1a, pe ea n-o priveste in nici un fel. Cu cit e mai user, cu atit e mai greu. Ia cutirul in mina.
280

Singur e si mai rau. Cind e~~i sin&ur, t~ dilati, . cresti, te 'fii urn ... pina 1a niste ';) d dimensiuni ... (T~age cu urechea.) Ce se au e. Ea rasufla.
(Asculta amindoi.)

(aparte, [oarte agitat):" 0 , natarau . Ce s-a intimplat P (Se intoarce.)
v

h

v

VI'

.

.

PRINCIPELE

IZA PRINCIPELE

Rv fia (Se uitd prin usa inauntru in. odaie). R~sufiav . Cum traieste in ea insasi, ~ufunasu .. . '., h' ~ ~ sme d t ~ pina la urechi in sine, inc isa ~ ..: . D~: asta n-are sa iasa... (fa cutztul.). Sa-l tnfi i intr-un trup omenes~. Greu, ~roazD:lc.de g, E teribil de usor ~l tocmai in pnvinta greu . . difi It te asta exista 0 groazruca 1 ~u a : .) (intra si vede cutitul}: Ce faci? V rei s-o omon.
v

~I CHIRIL

Ssst.
281

IZA PRINCIPELE

IZA CHIRIL REGELE IZA PRINCIPELE IZA PRINCIPELE IZA

PRINCIPELE IZA

PRINCIPELE IZA PRINCIPELE

IZA PRINCIPELE

rZA

Vrei sa ajungi ucigas P Tad si nu te amesteca! Sint pe cale sa-rni rezoIv niste probleme particulare. Dupa ce am sa le rezolv, yin. Pleaca l (catre Chiril ) : Si dumneata? II ajuti? S-o lasam balta, Filip, si sa mergem. E 0 prostie. (aparte ) : Auzi colo, 0 prostie! Fir-ar el sa fie de netot! Haidem de aici. (privind prin usa}: Doarme. Si ee-i daca doarme? Las-o sa doarma, Ce-ti pasa tie? Si eu am sa dorm. .. la noapte. . Liniste. A oftat ! Si eu am sa oftez la noapte, in noaptea asta ... Nu te mai ocupa de ea, Filip. Sint aici linga tine, Filip! N-o mai iseodi cu priviriIe, n-o mai ucide... Hai sa plecam. Viseaza, Ce-o fi visind ... ? Las-o sa. viseze cit 0 pofti! Am sa-ti povestesc ce-am visat eu. T e-am visat pe tine. Hai sa plecam, Ne viseaza pe noi. Sint sigur cii ne viseaza pe noi. Pe mine, pe tine. Sintem inlauntrul ei. Unde? Inlauntrul ei? Da, inlauntrul ei. N-auzi ce dureros doarme? Cum rasufla de greu? Cum se mai zbuciuma in ea insasi, cum ne-am impotmolit amindoi in ea, si cum face din noi ce pofteste P A~ fi curios sa aflu ee face cu noi, cum se distreaza pe seama noastra ... Iar 0 iei razna. Cind ai sa fii iar rezonabil? (in soapui ): Nu pot sa fiu rezonabil atunci cind linga mine e cineva nerezonabil. Sa zieem cii sint rezonabil, di tu de asemenea esti rezonabila, dar ce folos dad altcineva, care este nerezonabil, cinta dintr-un fluier micut, uite atitica doar, chiar in margine a ratiunii noastre, iar nO.i jucam dupa cum ne cinta, hop si-asa, hop si-asa. Filip, dupa tot ce s-a petrecut intre noi noaptea trecuta P
282

PRINCIPELE IZA PRINCIPELE IZA REGELE

PRINCIPELE

REGELE ~AMBELANUL CHIRIL

PRINCIPELE REGELE IZA PRINCIPELE IZA CHIRIL REGELE SAMBELANUL IZA

PRINCIPELE IZA

.REGELE PRINCIPELE

( ascului ): Sforaie. Ce ziei? Sforaie. . ~~ Ei nu asta intrece once masura. ( apar;e): Intrece orice masUl~.a! N -are., mmic, ~ da-i inainte l N-are decit sa mtreaca toate masurile. . (raspunzindu-i Jara sd-s: dea sean:a): Nu I?o~ sa intrec masura. Ce-o fi asta? Cme a :,or'~)lt: Ce se petreee in aceasta inc~pere? Una!l-Va ce caraghios sint a~~zate mobilele. (Lzbeste cu piciorul intr-un [otoliu.} Caraghios, ha, ha, ha! Ssst! ~ Ori 0 omorim, ori pleeam! Nu pot sa stau asa 0 vesnicie, cu cosul p: brat. Plec, ~ug. sterg din palat. Nu pot sa mal stau aICI de car aula, nu pot. . ~~ ~! Sa intrec masura. Trebme sa mtrec masura. Nu te lasa l , Saruta-ma! (Caire Chiril.) Spune-l sa rna s~irute. '? • ~ (tragind cu urechea): Inghite in sec. Ajunge! Plec. ~ Sarutati-e, Alteta! (Catre Iza.) La naiba, fa ceva sa te sarute. ( aparte }: Sarut-o odata! Ce mai stai! Ssst! D ~ Sa cersesc 0 sarutare? Asta nu!, oar n-o ~a stau ore intregi linga a,cest cos si ~acest cutrt, la usa neprieopsitei aleia. M-am saturat. Plec pent~u totdeauna. E p~ea x:;-ult! ~ ~! Nu rna padisi, Iza! Uite ca te ~ar,:t. A~teapta. (respingindu-l): Nu vreau. Lasa-ma! Nu ~rea~ sa rna saruti la comanda Nu vre.au ,sa ma saruti nici dupa u~a, eu ace,st cutit ~: ae~e~t cos ling a noi. N -am nevoie de sarutan. Lasa-ma! " ". (tot de dupa canapea): Zi-i mamte, nu te lasa. Zi-i inainte. . ~~ " Sa ne pastram singele rece. Fara smge. rec~ ne loveste dambIaua pe toti. umblatl m~l ineet, s-ar putea sa se trezeasca. .. Asteapta,

o

v

SJ

283

IZA PRINCIPELE

Iza, sa lasam prosriile, nu vreau sa te pierd. Nu te lasa si tu contarninata de atmosfera asta nerationala, Stiu si eli ca un sarut in asemenea imprejurari nu are niei 0 noima, sa ne sarutam totusi, ea si cum nu s-ar fi intimplat nimie . . . Pentru Dumnezeu, macar sa ne prefacem ca sintem rezonabili, altminteri nu seapam din incurcatura asta niciodata, Nu vad alta iesire, sarutul ne va duee indarat la 0 stare normal a, ne va ingadui sa scapam de acest blestem, ( 0 imbratiseaea.) Te iubese. Spune-mi si tu di rna iubesti. Ma iubesti l N-am s-o spun pentru nimic in lume! Da-mi drumul. Lasa-ma l Eu 0 iubese! Ea rna iubeste.
(Ivona se ioeste in prag, se freacii la ochi. Regele din cale-afara de agitat, fnal!ii capul din ascunzdtoare, Sambelanul incearcd sa-l opreascd}:

PRINCIPELE ~AMBELANUL REGELE OASPETII REGINA OASPETII REGELE

REGELE IZA PRINCIPELE CHIRIL REGELE

~AMBELANUL IZA REGELE

Da-i inainte l Nu te Iasa ! Filip! (indirjit, cu infldcdrare}: Te iubesc! Filip, uite-o ca s-a trezit. (cu glas tare): Zi-i inainte, Filip. Zi-i inainte, nu te lasa. Sa invete minte! Da-i, trage-i! Omoar-o! Trage in MiHaia!a. Tine!i-l pe Majestatea-Sa RegaHi. Sa fugim! (cu glas tare): Mai tine-ti gura. la, scoateti-ma de aici. (Se ridicii.) Of, am intepenit d~ tot. Ma dor to ate madularele. (Ciitre Principe.) Hai, da-i, trage-i, pe ea! Adunatura de nevolnici. Aeum ori niciodata. S-o dam gata. S-o ueidem. Nu te lasa, Filip, zi-i inainte. Sambelane, sa iesim de aici. Trage in MaHiiara.
(Intra Regina imbracata ca de bal. Valetii aduc mesele tncdrcate ca pentru ospa!. Iluminatie. So;esc inuitatii.)

OASPETII REGINA

REGELE INVITATII ~AMBELANUL

Opriti, opriti I Au uitat de carasi. De sus, de sus, nu de jos. De sus, eu maiestate. 0 speriem si dupa aia pac!... si s-a zis eu ea. Da-i inainte, Margareto. (Cdtre oaspeti.} Poftiti, poftiti, bine ali venit. Filip, aranjeaza-ti cravata si netezeste-ti parul . . . de sus, de sus, fiule ! Da-i, trage-i. (Catre Sambelan.} Da-mi eoroana.
284

Ce se petreee aici? . Nimic, ee sa fie, ne pregatim de banchet. (ciitre inoitati ): Pofti!i, poftiti, va rog, ne pare bi~e ca ati venit .. (se inclinii ): Aaaa, Majestate l Poftiti, poftiti, va ro~. (se £ncl~na): ~aaa, ~a~e~tat~! [cdtre inoitaii ): Dati-i mamte, nu va .lasatl. De sus, domnilor, de sus! Sambelane, at grua sa i se in dice fiecaruia locul dupa rangul sau, cei de sus sa-si infiga coltii in cei de jos, ee~ de jos sa-si infiga coltii. in eei de sus, .mal bine-zis eei de sus sa dobmdeasca de la eel de jos mindria cuvenita, iar c~i de jos sa. do?indeasca de la eei de sus indemnul si nvna necesara unor eforturi sporite intr-o nobila emulatie. lar pe viitoarea mea nora, asezati-o in fata noastra, pentru ea in cinstea ei oferim acest garden-party. (se inclirui}: Aaaa! Oricare ar fi insa loeul ee-l ocupa dupa rangul lor, toti oaspetii nostri sa se de~fete, inflorind sub soare1e obladuirii noastre. FIe ea doamnele sa-si arate gratia, iar domnii sa se .dov~deasca vrednici de purtarea doamnelor. Prieteni, purtati-va eu eleganta, cu distinctie, eu rafinament si'stdilucire. Chiar asa, ehiar asa l Trageti-i .. , am vrut sa zie, poftiti la masa l .' ~ (se inclitui in timp ce Regele ~t Regina se asazd ): Aaaa! (ciitre Ivana): Bin~voi~i ~iv luati l~c. (~v.an~ nu se clinteste, glaciald.} Va ro.g, b~n~volp ~a va asezati (a asazd pe Ivana), iar ale~ ~nnc~pe1e, va rog aici excelen!a-voastra, aici em~nenla-voastra, aici preastimata doa~na eont~sa, iar aiei ilustrul, ineomparabllul ~l venerabilul nostru. (FiiC£nd mii de temeneli aduce la masd pe un mosulica.} A~a.
v v •
v

v

v

{Toti se asazd.)
REGELE

Dupa cum v-am ineuno~tin!at, aceasta petrecere modesra, dar eleganta, 0 dam spre oro area,
285

OASPETII REGELE

REGINA

OASPETII ~AMBELANUL

OASPETII REGELE ~AMBELANUL OASPETII

am vrut sa zic in .onoarea viitoarei noastre m-:ro~i, ~areia am hotarit sa-i acordam cu acest pnle) , t1~lul ~e Principesa a Burgundiei in partibus infidelium. Asadar, ea este eroina acestui ospa]. Priviti ce placut zimbeste, Aaaa. (Aplauze discrete.) (se seroeste ) : Cam prea multe oase, fir-ar sa fie, dar in schimb e delicios, adica savuros Am vrut sa zic pestele. A fost gatit cu adevarat~ arta. (l~i umple JarJuria.) t= . ser?e~te).: Putin cam tare, dar phn de distinctie, mal ales cu sosul asta. Iar distinctia trebuie s-o marturisesc, imi place mai m'ul~ decit ceea ce in mod obisnuit este definit sub numele rusinos de poezie. Poate ca sint 0 fire prea putin sentimentala, dar (cu emfaed) de.test~~ot ce aduce oricit de vag cu malinul on cahnul. Prefer doamnele mai virstnice doamnele in adevaratul sens a1 cuvintului. ' Aaaa! (se serueste ): Pestele acesta ar putea fi calificat drept modest, dar in realitate, in esenta lui este ~xtraor~inar, neinchipuit si inimaginabil de aristocratic. E de ajuns sa subliniem di nu are oase obi~nui~e~ ci oase de peste. Iar sosul este grozav, divin. Parc-ar fi smintina dar cu mult mai bun decit smintina. Ce gust; ce aroma: picant, excitant, spiritual, paradoxa1. Nu rna ind?iesc ca acest peste va fi apreciat cuI? se. cuvme .de onoratii nostri oaspeti, cei mal alesi oaspeti pe care am avut prilejul sa-i intilnesc vreodata in jurul acestei mese. Aaaa! (ca~re ~Ivone:).~ Nu-ti place? (Amenintator.) Vrei sa spui ca nu-ti place? (glacial): Suferiti de lipsa de pofta de mincare P (mihniti ): Oooo!
(Ivana incepe sa mdnince.)

~AMBELANUL

REGELE OASPETII

Sa zicem, de pilda, un caras, pard n-ar fi mare lucru, si cind colo ... {catre Ivona): Majestatea-Sa a binevoit sa va atraga atentia ca pestele trebuie mine at cu mare bagare de seama, caci se poate intimpla sa te ineci cu un os. (Aspru.) E primejdios. E un peste difieil. ( amenintdtor ): Am spus ca e primejdios. ( mirati ): Aaaah!
(Se opresc din mincat, se face liniste.)

REGINA ~AMBELANUL REGELE

(cu distinctie ): Eh, bien, Yvonne, vous ne manges pas, ma chere ? (pun£ndu-~i monoclul): Dispretuiti carasii serviti

la masa Majestatii-Sale ? ( amenintator ): Se poate una ca asta?

(Ivana incepe sa mdnince, numai ea singura. Regele se scoala de la locul lui $i a atinteste ameninpitor cu degetul.)

S-a inecat l S-a inecat cu un os de peste] I s-a oprit un os de peste in git, Uite-o, se inabusa l
(Ivana se indbusii.)
REGINA OASPETII REGINA OASPETII

aduceti apa. Trageti-i un pumn in spate! (ingrozita): Salvati-o l Vai, nefericita! Ce accident ingrozitor. 0 adevarata nenorocire. 'A murit. Sa ne retragem, sa nu deraniam.
(Pleacii toti, lasind cadavrul la vedere.)

(sar speriati de la locurilor lor) : Repede, repede,

( speriaia ):

Salvati-o !

PRINCIPELE ~AMBELANUL PRINCIPELE

A murit? S-a inecat cu un os de peste. Asa va sa zica, cu un os de peste l Da, ;;1 mie mi se pare ca a murit de-a bine1ea.
(Liniste.)

REGINA

REGELE

(sumbru cdtre Ivona): Doar atit di trebuie sa maninci cu multa bagare de seams, ca sa nu te ineci. Omul e oricind expus la nenorociri.

REGELE

(nerooasa, putin rusinatd}: Ignatiu, trebuie sa ne gin dim la doliu. Iar tu n-ai costum negru. Te-ai ingrasat, costume1e vechi nu te mai tncap. N-am un costum negru, zici? Dad vreau, imi fae.

286

287

REGINA REGELE

REGINA REGELE

REGINA PRINCIPELE ~AMBELANUL

Desigur, dar trebuie sa trimitem dupa croitor. ( uimit ): Dupa croitor? A, da, fireste (se freacd la ochi) dupa Solomon, confectii pentru barbati. (Se uitd la Ioona.) Oare a murit chiar deadevaratelea? (dupa un timp): Toti sintem muritori. (dupa un timp ): Faceti ceva! Trebuie sa facem ceva. Trebuie sa spunem ceva. Trebuie sa ispravim odata. Filip ... Hm ... Fii tare. Nu se poate face nimic. A murit! (£I mingiie pe Principe pe cap): Mama se afia alaturi de tine, fiul meu! Ce spuneati P (cdtre seroitori ) : Veniti incoace. Trebuie ridicata de jos si intinsa pe pat. Unul dintre voi s-o ia inainte si sa pregateasca patul, repede. Si chemati-l numaidecit pe patronul intreprinderii de pompe funebre. Fara cei de la pompe funebre n-o s-o scoatem la capat, Acuma asta e eel mai important.
(Slujitorii se apropie de cadaoru.)

CUNUNIA

o
REGELE

clipa, Sa ingenunchez,
(Se lasii in genunchi.)

PRINCIPELE $AMBELANUL REGINA REGELE

Ai dreptate. (lngenuncheaza.) Are dreptate, trebuie sa ingenunchez. (lngenuncheazii tori afarii de Principe.) Asta s-ar fi cuvenit sa facem din capul locului. Scuzati-ma. Ce-ati spus? Cum? (Principele tace.) Ingenuncheati, Alteta! Ingenuncheaza, Filip. Trebuie sa ingenunchezi, fiule. Asa se cade. Hai mairepede, ingenuncheaza odata l Nu poti ramine in picioare numai tu singur, dta vreme noi, ceilalti, starn in genunchi.
(Principele ingenuncheaza.)

288