1.

Conditionarea polifactoriala a sigurantei alimentului Siguranta alimentului este o notiune complexa ce presupune indeplinirea de catre aliment a unor criterii, cerinte sau factori, dar in acelasi timp ea reprezinta si totalitatea masurilor intreprinse la nivel national si international pt a asigura consumatorului ca un va suferii consecinte care sa-i afecteze atunci cand prepara sau consuma un produs alimentar. Sistemul impune si cere implementarea masurilor de management pentru tot lantul alimentar(de la furca la furculita). Factorii care confera siguranta alimentelor sunt: Prospetimea este data de totalitatea proceselor biochimice ce au loc la nivelul alimentului, si anume de aparitia reactiilor de scindare (descompunere) a compusilor de baza (lipide, glucide, proteine) si de aparitia unor noi metabolito(glucide-acid lactic, acid acetic, alcool, proteineindol, scatol, hidrogen sulfurat, lipide-aldehide, cetone, acizi:formic, acetic, butiric, propionic=fenomen de rancezire) Inocuitate – Chimica – se refera in special la xenobioticele de interes alimentar (absenta reziduurilor chimice). In mod constant nutrientii din alimente sunt insotiti de diversi compusi chimici denumiti substante xenobiotice. Deci este vorba despre produse straine organismului nostru.(aditivi, poluanti) Biologica – este data de absenta in aliment a unor elemente (bacterii, levuri, fungi, virusuri, paraziti, priori) cu potencial patogen aletrativ (poate genera 2 tipuri de imbolnaviri: boli infectioase de origine alimentara, si toxiinfectii alimentare) Valoarea Nutritiva a alimentelor se asigura prin autenticitatea si integritatea alimentului. La produsele procesate valoarea nutritiva se asigura prin respectarea retetelor de fabricatie si a tehnologiilor de fabricatie. Respectarea prescriptiilor de compozitie (apa %, grasime %, glucide %, proteine %, etc) parametrii inscrisi in standardele de firma, se pot controla prin analize físico-chimice de laborator. Aceste analize pot evidentia valoarea nutritiva a alimentului si eventualele falsificari. 2. HACCP definitie=analiza hazardelor in punctele critice de control pentru asigurarea securitatii alimentelor (constituie o metoda sistematica de identificare, evaluare si control a riscurilor asociate produselor alimentare.) Un sistem de management care are ca obiect principal de activitate siguranta alimentului prin analiza si controlul riscurilor biologice chimice si biologice incepand cu producerea materiilor prime, manipulare productie, distributie si consum a produselor alimentare finite. Principii:
1

1.Analiza pericolelor 2 Determinarea PCC 3 Stabilirea limitelor critice de control 4 Monitorizarea PCC 5 Aplicarea de actiuni corective 6 Sistemul de pastrare al documentelor 7 Evaluarea si verificarea eficientei sist HACCP Semnificatie: Acest sistem reprezinta de fapt o serie de masuri preventive de control altele decat testarea produsului finit si responsabilitatea producatorului, pentru siguranta produsului. Importanta: Este necesar pentru asigurarea respectarii reglementarilor legale specific. Asigura credibilitatea produselor firmei pe piata, este comparabil pentru asigurarea sigurantei produsului cu sist de management de asigurare a calitatii totale. 3. avantajele implementarii sist HACCP intr-o unitate de industrie alimentara: -garanteaza siguranta alimentului -reduce cantitatile de produse neconforme -reduce reclamatiile de la beneficiari -prelungeste termínele de valabilitate la produse -creste eficiente economica -creste increderea clientilor in companie -imbunatatirea imaginii firmei, a credibilitatii pe piata interna si internationala - furnizeaza cel mai inalt nivel de siguranta la produsele alimentare -asigura raspunsuri rapide la timp pentru problemele ce apar in domeniul sigurantei alimentare. - diminueaza dependenta deciziei referitoare la siguranta produsului de analiza a produsului finit - se poate aplica pe tot lantul alimentar - se bazeaza pe o abordare sistematica a informatiilor stiintifice si tehnice - asigura o utilizare eficienta a resurselor - asigura cresterea responsabilitatilor si gradului de implicare a conducerii in siguranta alimentului - asigura cresterea increderii consumatorului - poate fii actualizat oride cate ori se impune
2

4. enumerati etapele unui studiu HACCP • • • • • • • • • • • • • • Selectia echipei HACCP Descrierea produsului Identificarea utilizarii intentionate Construirea diagramei de flux si trasarea planului de amplasare Verificarea pe teren a diagramei de flux si a schemei de amplasare Listarea riscurilor associate fiecarei etape si elaborarea masurilor de control capabile de a elimina sau de a reduce aceste riscuri Stabilirea PCC Stabilirea limitelor critice pentru PCC Stabilirea unui system de monitorizarepentru fiecare pcc Stabilirea actiunilor corrective Stabilirea procedurilor de verificare Modul de pastrare al inregistrarilor si documetatiei Implementarea sistemului HACCP Revizuirea planului haccp

5. Semnificatia si importanta evaluarii riscurilor in sistemul HACCP Inainte de a lua masuri de suprimare sau de reducere a unui risc acesta trebuie bine identificat. Aceasta parte a analizei este pur stiintifica si cuprinde identificarea pericolelor, caracterizarea lor, evaluarea expunerii la risc si caracterizarea lui. Toate acestea vor stabili riscurile reale care trebuie stapanite. Scopul identificarii, evaluarii riscurilor este de a cerceta sursele potentiale ale lor, fizice, chimice, biologice. Trebuie determinat, apreciat efectele lor si prin probabilitatea aparitiei acestora prin asociere cu efecte cumulote. Evaluarea pericolelor identificate impune tinerea lor sub control si aproximarea posibilitatii lor de aparitie, repetabilitate a acestor pericole in fiecare faza tehnologica In genere atunci cand stabilim masuri de control pentru fiecae risc trebuie sa urmarim prevenirea, reducerea pana la un nivel acceptabil sau eliminarea probabilitatii de aparitie a factorilor de risc. Incadrarea riscurilor intr.-o anumita categorie de severitate este utila pentru aprecierea periculozitatii produselor si ingredientelor. 6. Limite critice de control – semnificatie, importanta Limita critica= valoare prescrisa unui anumit parametru al produsului sau al procesului intr.-un punct critic de control, a carei depasire/nerespectare ar pune in pericol sanatatea sau viata consumatorului. Semnificatie:
3

La monitorizarea PCC de regula se stabilesc: -limite functionale - limite critice La orice produs in parte se stabilesc(limite critice) anumite valori pentru diversi parametrii(ph, temperature etc)care vor fi considerate critice pentru inocuitate doar atunci cand se banuieste ca a avut loc o contaminare a produsului. Importanta: Limitele critice se stabilesc pentru a mentine sub control produsul si a evita recontaminarea lui. Limita critica=un criteriu care poate fi intalnit pentru fiecare masura asociata unui PCC, o valoare care separa acceptabilul de neacceptabil. Stabilirea limitelor critice: Proces tehnologic decisiv pentru produs: • Se impune o limita critica(minima si maxima) • Trebuie stabilita limita critica pentru monitorizarea fiecarui PCC 7. monitorizarea limitelor critice din PCC Monitorizarea =verificarea prin teste, masuratori sau analize a faptului ca procedurile de prelucrare sau manipulare in fiecare PCC respecta criteriile stabilite. = o secventa planificata de observatii sau masuratori realizate pentru a putea aprecia daca un PCC este subt control si se finalizeaza printr-o inregistrare exacta,utilizata ulterior in procesul de verificare. In primal rand monitorizarea este esentiala in managementul sigurantei alimentului. Daca monitorizarea indica o tendinta de pierdere a controlului in punctele critice ale procesului de fabricatie, atunci se poate acciona pentru readucerea procesului sub control inainte de aparitia unor abateri de la inocuitate. In al doilea rand monitorizarea este utilizata pt a se determina momentul in care s-a pierdut controlul si au aparut abateri intr.-un punct critic de control. In acest moment se vor aplica actiunile corective. In al treilea rand, monitorizarea furnizeaza o documentatie scrisa foarte utila la verificarea planului HACCP. Monitorizarea trb sa fie ft eficiente si capabila sa detecteze orice deviere de la specificatii si sa furnizeze informatii in timp util, astfel incat sa poata fi aplicate masuri corective, evitand sau reducand la minim pierderea de produse. Datorita consecintelor serioase ale unor astfel de situatii procedurile de monitorizare trb sa fie ft eficiente , iar monitorizarea trb sa fie continua. Monitorizarea poate fi facuta prin cinci modalitati:
4

-observare vizuala -aprecierea senzoriala -masuratori fizice -testari chimice -analize microbiologice Observarea vizuala este procedura de monitorizare cea mai utilizata, dar nu este eficienta daca nu are o anumita frecventa, prestabilita, si daca observatile nu sunt notate sistematic. Procesul de monitorizare consta dintr-o succesiune de masuratori, observatii, planificate pentru a stabilii daca punctul critic se afla sub control. Metodele si frecventa de monitiorizare trebuie sa fie suficiente pentru a evidentia neconformitatile cu limitele critice. Rezultatele monitorizarii trebuie sa fie evaluate de un personal complet stabilit prin decizie. Sistemul de monitorizare cuprinde: -metode de monitorizare - frecventa de monitorizare - personalul responsabil cu monitorizarea Pentru fiecare punct critic de control vor fi stabilite masuri de remediere documentate pentru a fi aplicate in situatiile de abatere, de deviere de la limitele critice 8. masuri corective aplicate la depasirea limitelor critice din pcc masurile corective sunt actiuni corective ce trb luate atunci cand sunt indici care evidentiaza o tendinta de pierdere a controlului in pcc. Actiunile corective trb initiate at cand limitele critice sunt depasite sau cand exista o lipsa de conformitate cu programele preeliminare PRP operationale. In planul haccp trb specificate act corective planificate pt a fi intreprinse at cand limitele critice sunt depasite. Actiunile trb sa asigure ca este identificata cauza neconformitatii, ca parametrul controlat in pcc este din nou sub control si ca reaparitia sa este prevenida. Daca monitorizarea indica faptul ca un au fost respectate limitele critice sau ca procesal a scapat de subt control, trebuie sa se aplice masuri corective cat mai repede posibil. Actiunile corective trebuie sa ia in consideratie situatia cea mai defavorabila cu putinta, dar trb de asemenea sa se básese pe evealuarea riscului, a probabilitatii de aparitie a acestuia, precum si pe utilizarea finala a produsului. Actiunile corective implica 4 activitati: -utilizarea rezultatelor monitorizarii pt a ajusta unii parametrii, in scopul mentinerii procesului sub control -identificarea produselor neconforme -inlaturarea sau corectarea cauzelor care au generat neconformitatea -stocarea inregistrarilor actiunilor corective

5

Daca se manifesta o tendinta de pierdere de sub control a unui anumit proces sau etape din proces care constituie PCC pt inocuitatea produsului, se poate acciona pt restabilirea controlului inainte ca produsul sa necesite reprelucrare sau sa fie rebutat. In ceea ce priveste produsele fabricate, in situatia depasirii limitelor critice din PCC, solutia practicata in industria alimentara este reprelucrarea. Aceasta practica nu este totusi foarte sigura si trebuie sa fie privita ca materie prima din pct dvdr al riscurilor pe care le pot introduce in proces. Ghid de masuri corective ce pot fi aplicate la pierderea controlului asupra unui proces: -daca este necesar se intrerupe operatia -se izoleaza prodúcele suspecte -se identifica si se corecteaza cauza deviatiei, pt ca aceasta sa un mai apara ulterior -se ia o decizie privind destinatia produselor izolate -se inregistreaza faptele petrecute si actiunile intreprinse -daca este necesar se revizuieste si imbunatateste planul HACCP. 9.relatia haccp-iso 22000/2005 Elaborarea si implementarea unui sistem de management al sigurantei alimentului cuprinde o succesiune de etape de implementare sucesiva a cerintelor unor bune practice de productie(GMP), a bunelor practice de igiena(GHP), a principiilor HACCP , dupa care urmeaza implementarea cerintelor standardului internacional ISO 22000:2005, ca sistem de management al sigurantei alimentului. La finalul aceptor eforturi se trece la certificarea conformitatii sistemului de management al sigurantei alimentului la cerintele standardului internacional ISO 22000:2005 de catre un organism de certificare. Standardul ISO un cuprinde cerintele referitoare la calitatea produselor, el se refera exclusiv la siguranta produselor, deci un cuprinde si cerintele din standardul ISO 9001:2008. Sistemul haccp este obligatoriu pentru toate unitatiile cu profil alimentar pe cand sistemul iso 22000 este facultative si nu il poate implementa decat unitatile cu un anumit standard. Una din partile sistemului iso 22000 este si planul haccp. La baza celor doua sisteme stau bunele practice de productie(GMP si GHP). Iso 22000 - standard(parti componente – plan haccp); este o relatie a unui intreg cu o parte componenta. 10. ISO 22000 – parti componente, particularitati juridice la implementare, semnificatie, importanta Parti component: -bune practici de productie
6

- plan haccp - sistem de management Particularitati: Sistemul ISO 22000 - este facultativ si nu il poate implementa decat unitatile cu un anumit standard • Pentru aplicarea lui se uitilizeaza standarde europene , respectiv internationale la care se face referire • Exista in trei versiuni oficiale, (engleza, franceza, germana), traducerea se face sub responsabilitatea unui membru CEN, in limba sa nationala si notificata la centrul de management, avand acelasi statut ca si versiunile oficiale. • Poate fi aplicat independent de alte sisteme de management. Importanta: Scopul acestui standard international este de a amortiza la nivel global cerintele pentru managementul sigurantei alimentelor, al organizatiilor din lantul alimentar. Este destinat in mod special pentru aplicarea de catre organizatii care urmaresc un system de management al sigurantei alimentului integrat, mai coerent si concentrate, decat este cerut in mod normal de lege. Acest standard cere unei organizatii sa intruneasca orice cerinta legala si reglementata aplicabila in legatura cu siguranta alimentului. Semnificatie: Standardul iso 22000 este un standard international ce specifica cerintele unui sistem de management al sigurantei alimentelor, atunci cand o organizatie are nevoie sa demonstreze capabilitatea de a controla pericolele pentru siguranta alimentelor in scopul protejarii sanatatii consumatorului. 11. responsabilitatea managementului in SMSA(sistem de management al sigurantei alimentului)conform iso 22000 Responsabilitati: organizatia trebuie sa: • Sa identifice competentele necesare pentru personalul ale caruiactivitati au impact asupra sigurantei alimentare • Sa ofere instruire sau sa intreprinda alte activitati pentru a se asigura ca personalul are competentele necesare • Sa se asigure ca personalul, responsabil pentru , corectiile si actiunile corective din cadrul sistemului de management al sigurantei alimentului, este instruit

7

• Sa evalueze implementarea si eficacitatea actiunilor • Sa se asigure ca personalul este constient de relevanta si importanta activitatilor sale individuale in contributia sa asupra sigurantei alimentului. • Sa se asigure ca cerintele de comunicare eficace sunt intelese de intreg personalul a carui activitate are impact asupra sigurantei alimentului • Sa mentina inregistrari corespunzatoare la instruirea si actiunile prezentate mai sus Iso 22000 are anumite cerinte pentru management. Elementele de management il obliga pe patron sa aiba anuminte responasabilitati: • Emisa declaratie de politici • Intarita autoritatea Managerul are responsabilitatea de a face treburile sa mearga bine

12. Analiza efectuata de management Cel putin o data pe an , sau ori de cate ori e nevoie se realizeaza analiza de management, sustinuta de managementul de la cel mai inalt nivel, analizand astfel sistemul de management al sigurantei alimentului implementat pt a evalua daca acesta este inca corespunzator. Analizele de management se realizeaza la intervale de timp prestabilite. Aceasta analiza va cuprinde evaluarea oportunitatilor de imbunatatire si necesitatea schimbarii sistemului de management al sigurantei alimentului, inclusiv a politicii de siguranta a alimentului. Managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa analizeze sistemul de management al sigurantei alimentului la intervalele prestabilite. Elementele de intrare la analiza de management: • Actiunile de urmarire ale analizelor anterioare • Analiza rezultatelor activitatii de verificare • Modificari cu implicatii in siguranta alimentului • Situatii de urgenta si retragere • anliza activitatii de comunicare • audituri interne, inspectii • rezultatele analizei activitatilor de actualizare a sistemului Documentele de iesire din analiza managementului:
8

• Masuri de imbunatatire a eficientei SMSA • Resurse necesare • Managementul resurselor • Asigurarea sigurantei alimentelor • Revizuirea politicii organizatiei referitoare la siguranta alimentului si ale obiectivelor aferente. Resursele sunt de natura umana si in cazul 9mporta resurse, o 9mportante deosebita revine competentelor , constientizarii si instruirii. Inregistrari vizibile, usor de identificat si citit. Trebuie sa se pastreze inregistrarile analizelor 9mportant de management. 13. sistemul de trasabilitate – def , semnificatie, 9mportante Sistemul de trasabilitatea permite identificarea materiilor prime de la furnizorii directi si un ruta initiala de distributie a produsului finit. Sistemul de trasabilitate este o cerinta legala. O cerinta de baza in siguranta produselor alimentare o constituie asigurarea trasabilitatii produsului. Organizatia trebuie sa stabileasca si sa aplice un system de trasabilitate care sa asigure verificarea loturilor si produselor, materia prima folosita, faze tehnologice de realizare a produselor. Inregistrarile de trasabilitate sunt pastrate pt o peritada de timp definita pt evaluarea sistemului, pt a permite manipularea produselor potencial nesigure si in eventualitatea unei retrageri a produsului. Inregistrarile sunt in concordanta cu cerintele legale si de reglementare si cu cerintele clientilor si de exemplu se pot baza pe identificarea loturilor de produse finite. Semnificatie: Controlul de conformitate, identificarea produselor finite tratate, actiuni corective. Importanta: Sistemul de trasabilitate • permite manipularea produselor potential nesigure si in eventualitatea unei retrageri a produsului. Inregistrarile trebuie sa fie in concordanta cu cerintele legale si de reglementare si cu cerintele clientilor si de exemplu se pot baza pe identificarea loturilor de produse finite. • Poate creste responsabilitatea • Pot retrage produsul alimentar de pe piata • Posibilitatea de a gestiona riscurile

9

Inregistrarile de trasabilitate trebuie pastrate pentru o perioada de timp definite. Pentru evaluarea sistemului, pentru a permite manipularea produselor potential nesigure si in eventualitatea unei retrageri a produsului.

14.Auditul intern – def, semnificatie importanta Definitie: este un proces sistematic independent si documentat de obtinerea dovezilor de audit si evaluarea lor obiectiva pentru a determina masura in care sunt indeplinite criteriile de audit. Importanta: • Auditul asigura identificarea punctelor slabe si potentialului de imbunatatire. • Acesta identifica posibilitatea de economisire, • contribuie la imbunatatirea SMSA Semnificatie: Auditul intern are drept obiective eficienta si functionalitatea SMSA, urmarind la fata locului aplicarea dispozitiilor, urmarind imbunatatirea SMSA, initiand actiuni corrective si urmarind eficacitatea acestor actiuni. Tipuri de audit: dupa relatia dintre auditor si audit, auditurile sunt: 1. externe 2. de securitateparte(efectuate de clienti) 3. de tertaparte(cand este efectuat de o firma autorizata si independenta) 4.interne(effectuate de auditori interni) si au urmatoarele obiective: - eficienta si functionalitate – system SMSA - verificare la fata locului - urmareste imbunatatirea sistemului de management al sigurantei alimentului - imbunatatirea intiaza actiuni de corectie - urmareste eficacitatea actiunilor corective 15.programe nationale de supraveghere a sigurantei alimentelor: • Programul National de supraveghere privind incidenta speciilor de: E.Coli, Vibrio, Clostridium Botulinum, Salmonella • Lapte: Lactobacilus • Zahar: Leuconostoc • Peste: Vibrio
10

• Carne: E.Coli, Salmonella • Oua: Salmonella • Conserve : C Botulinum 16.Sistemul de alerta rapida in siguranta alimentelor Pentru notificarea riscurilor directe sau indirecte care amenita sanatatea publica prin produse alimentare sau furaje, in cazul aparitiei unui risc, prevede notificarea prin informare a Comisiei Europene care la gandul sau o transmite imediat celorlalti membrii ai retelei. Odata cu informatia de notificare se transmite si masurile restrictie de piata (de retrajere a produsului, sau de scoatere din tara a produsului, recomandarile, etc). Sunt prevazute si reguli de confidentialitate pt protectia secretului profesional al operatorilor economici. Accésit operatori trb sa asigure trasabilitatea in toate etapele de productie si distributie, trb sa tina evidente furnizorilor. Legislatia comunitara stabileste si controleaza mentinerea responsabilitatilor privind controlul aplicarii masurilor de siguranta alimentara in caz de criza. SARAF oferă posibilitatea unui schimb rapid şi eficient de informaţii între statele membre şi Comisie atunci când se detectează riscuri pentru sănătatea umană în lanţul alimentar şi furajer.Toţi membrii SARAF (UE-27, Comisia, EFSA, Norvegia, Liechtenstein şi Islanda) posedă un serviciu 24 de ore din 24 pentru a se asigura că notificările urgente se trimit, se recepţionează şi primesc un răspuns în cel mai scurt timp posibil.Datorită SARAF s-au evitat numeroase riscuri pentru siguranţa alimentară înainte ca acestea să producă orice fel de probleme consumatorilor. 17 Principiul precautiei conform cerintelor EFSA Acest principiu este mentionat in directiva 85/374 a CE si a fost invocat de comisia europeana in afacerea hormonilor in cadrul Organizatiei Mondiale a Sanatatii. In directiva mentionata caracterul intrinsec natural, adica ideea de risc legat de intamplarile naturii, este total ignorat, absent. Stiinta evidentiaza universal in continua miscare si transformare. Ex: in 1997 au aparut numeroase cazuri de gripa la puii, dar nici unul la om, insa la sf aceluiasi ana u aparut si 7 cazuri de boala la om, din care 2 mortale, pana in acel moment crezanduse ca virusul un poate infecta si omul. Pt a preveni raspandirea virusului. S-au sacrificat peste 1,3 mil de pui de gaina.. s-a luat aceasta masura de sacrificare a puiilor din regiunile afectate, de catre oamenii de stiinta, pe baza principiului de precautie, fara masura de sacrificare, in masa puilor bolnavi si suspecti de infectie, cu siguranta ar fi aparut mai multe cazuri de boala si mortalitate la om. Acest principiu este recunoscut in numeroase acte si normative internationale, din toate aceste documente reiesind ca in materia de sanatate publica trebuie sa primeze principiul de precautie, caruia trebuie sa i se recunoasca preponderenta fata de consideratiile de orden economic.
11

Principiul permite adoptarea unor măsuri preventive şi economicoase, în scopul evitării apariţiei unor posibile riscuri atunci când sănătatea sau mediul sunt ameninţate în mod grav sau ireversibil.

12

18 principiul exonerarii de raspundere conform cerintelor EFSA Directiva 85/374 reglementeaza referitor la responsabilitatea pt produsele defectuoase ca obligatie de reparare a pagubelor, provocate de catre prodúcele cu defect, revine producatorului. Aceasta dispozitie in anumite situatii pare nepotrivita deoarece pagaba poate rezulta din cauza unor intamplari ale naturii fara sa fi fost savarsita vre-o gresala de catre om. Acest text reflecta gandirea judiciara actuala si din aceasta cauza este nevoie de oarecare indulgente pt cae a inseamna sa se responsabilizeze cineva care un greseste, cu atat mai mult cu cat in prezent responsabilitatea evolueaza din ce in ce mai mult spre o functie de prevenire a riscurilor. Astaza evolutia societatii industriale genereaza pagube colective de o asemenea amploare incat se impune reinoirea conceptului de responsabilitate. Pagubele tehnologice, victimele atentatelor de terorism sau a accidentelor nucleare, natural, au impus formularea dreptului, a unui credit de despagubiri in sarcina colectivitatii si un ca responsabilitate individuala. Odata cu caderea greselii responsabilitatea insasi pare sa dispara in spatele necesitatii de reparatie cu care sunt creditate victimele. O alta situatie de exonerare de raspundere a producatorilor este atunci cand defectul a aparut ulterior punerii pe piata a produsului. Producatorul este exonerat de responsabilitate si in situatiile in care cunostintele stiintifice si tehnice din momentul punerii in circulatie a produsului un a permis detectarea existentei defectului. 19 Gestiunea riscurilor in siguranta alimentului conform EFSA Spre deosebire de faze de evaluare a riscurilor, care este un proces stiintific, cea de gestiune este un proces politic. Gestionarii riscurilor sunt cei care in numele grupului care i-a mandatat hotarasc conducta fata de riscul identificat. Decizia lor trb sa raspunda la 2 intrebari: Care este nivelul de risc acceptabil? Care sunt masurile necesare ot ca acest nivel sa un fie depasit? Nivelul de risc acceptat tine de autoritatile politice si el trb sa fie corespunzator protectiei sanitare. La fixarea acestui nivel trb sa se evite diferentierile arbitrare, nejustificabile intre nivelurile considerate corespunzatoare situatiilor diferite si deci sa un se faca un protectionism deghizat. Aceste nivele trb sa aiba la baza recomandarile pe baze stiintifice efectuate de catre organismele internationale de specialitate. Actiunea de gestiune a riscurilor este complexa si greu de executat. Edificator in aceasta privinta este problema vaselor si a recipientilor din aluminio folosite perioade lungi de timp la prepararea si pastrarea multor alimente.desi se stie ca din aceste vase se elibereaza suficient aluminio in mancare si bautura, in doze suficiente pt a produce boala alzhaimer la adulti, intarzierea dezvoltarii mentale a sugarilor si sindromul oboselii cronice, un s-a luat masuri pt evitarea acestui risc decat dupa acest sindrom a aparut in proportie de masa la

13

participantii razboiului din golf. Desigur ca in cazul aluminiului nu a functionat principiul precautiei care s-a afirmat si inca se afirma greu. Analiza riscurilor presupune evaluare, presiune si gestionarea riscurilor

14

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful