PRC}TECTE D'D.*CTICE PE]\TRU PROMOVAREA GANDTRII CRITICE Asoa:iatia f.

*etara gi Scrierea pentra Dezvoltarea Gdndirii

CriticeRominia

Studium
2007

This project was funded, in part, through a U"S. Embassy grant. The opinions, findings and conclusions or recommendations expressed herein a.elhose of the Author(s) and do not necessarily reflect those of the Department of State. Publicafia de fafd a fost realizatd cu sprijinul Arnbasadei Statelor Unite ale Americii la Bttcuregti, c'are a co-finan{at proiectul ,,Tineri pentru democrafie: Ce presupune cefdlenia activd?" Opiniile, constatarile gi concluziile sau recomandirile exprimate in aceastl lucrare aparfin autorilor 5i nu reflectl neapdrat punctul de vedele al Departamentului de Stat al Statelor ljnite ale Arnelicii.

Autori: ludita-Mirela, Cluj -Napoca Berincleiu Nicolae, Cluj-Napoca Blflndul Yalentin Cosmin, Cradea Clrcu Anca, Nhsdud
B Alc

Caf ari g Sirnona, Nf,sdud

Cherep Adrian a, Cluj-Napoca

Chicinaq Lumini{a, Cluj-Napoca Chira Danieia, i{6s[ud Coc Dorel Aiexandru, NSsdud Daradici l-adisla.u. Deva Detegan Laura, Turda Ficior lulia, Ndsdud Jucan Valentina, Cluj-Napoca Kovacs Maria, Cluj-Napoca Lauren! Claudia, Tdrgu Mureg Roga Gabriela, Cluj-Napaca Seni Alis, N6s[ud Seni loan, Nds6ud Sermegan Gabriela, NSsdud Stdncescu Constanfa, Cluj-Napoca

Ursa Anca, Cluj-Napoca ; Vicdretu Ariana-Stanca, Cluj -Napoca Voinea Constanfa, Oltenitra (Notd: proiectele didactice fdrb autor au fost adaptate de grupuri de profesori participan,ti la atelierele de lucru din cadrul programului de formare Gdndire criticd. invdlare activd)

Referenfi: V5cdrefu Ariana- S tanca Runceanu Laura-Elena Coordonator: Maria Kovacs Design coperta: Zoltdn Kov6cs jr.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Romfrniei Proiecte didactice pentru promovarea gAndirii critice / coord.: Kov6cs Mr{ria. - Cluj-Napoca : Stfdium, 2007 ISBN 978-973-643-139-5

L Kovdcs, Maria (coord.)
37

ISBN 978-97 3 - 643 -r39 - s

Copyright

@

Asociafia Lectur* Ei Scrierea pentru De4toltarea Gilndirii Critice Romdnja

CUPRINS

Cuvdnt inainte

5

I. Prezentarea proiectului ,,Tineri pentru democrafie: ce presupune cetifenia activil'l"

7

II. Proiectarea lecfiei care contribuie la dezvoltarea gdndirii critice

l1
27

III. Proiecte didactice ru.
1. Proiecte didactice pentru aria cuniculard

,,Limb[ gi comunicare"
gi gtiinfe ale naturii"

29
75 109 183

IIl.2. Proiecte didactice pentru aria curricular6 ,,Matematicd
III. 4. Proiecte didactice pentru aria curriculard o,Tehnologii"
m"
5. Proiecte didactice pentru aria

III.3. Proiecte didactice pentru aria curricular6 ,,Om gi societate"

curriculari,,Consiliere gi orientate"

193

IV. Asociafia Lectura qi Scrierea pentru Dezvoltarea Gdndirii Critice (ALSDGC)
Romdnia V. Curriculumul programului ,,GAndire critic6. inv6tare activ6"

243 245

cuvANT ixarNrn
Aceastd culegere de proiecte didactice se adreseazb cadrelor didactice din invdldmAntul preuniversitar. Ea con{ine proiecte de lec}ie elaborate de profesori de diferite specialitdli care urmbresc dezvoltarea gAndirii uitice gi implicarea activd a elevilor in procesul de invdlare. Gdndirea criticd qi, in general, implicarea activd sunt precondilii ale cetiteniei active, iar promovarea cetdleniei active este scopul proiectului ,,Tineri pentru democratie: ce presupune cetdlenia activd?", in cadrul cdruia s-a realizat publicalia de fa1[. Lecfiile proiectate qi incluse in culegere sunt construite pe cadrul de invSlare specific programului Lectura Si S*ierea pentru Dezvoltarea Gdndirii Critice (vezi wlmv.ryvct.net), definit de succesiune a atrei faze: evocare - realizarea sensului - reflecfie. Acest cadru, precum qi unele metode care faciliteazl, invdlarea activS, inv5larea in cooperare, implicarea activ6 a eievilor in fiecare etapd a lecliei qi reflecfia, va fi exemplificat printr-o serie de proiecte in paginile care urmeazd.

Cadrele didactice care au elabnrat aceste proiecte de lecfie au participat la cursul de formare continud ,,Gdndire critic6. invdjare activd" oferit de Asociaf ia Lectura Si Scrierea pentrlt Dezvoltarea Gdndirii Critice RomAnia" Ca parte a procesului 1or de dezvoltare profesionald, pe durata programului de formare, ptofesorii gi-au intocmit portofolii in care, printre altele, au inclus c6teva proiecte didactice pebaza cdrora au predat lecgii care vizau dezvoltarea gAndirii critice. Culegerea de fa15 contine o selecfie a celor mai reugite proiecie. pe care considerlm c[ meritd sd le oferim ca exemple qi cititorilor noqtri. Proiecieie didactice, care acoperd 100 ore, sunt grupate pe arii curriculare. in interiorul unei arii cun"iculare, ele sunt ordonate pe discipline qi pe ani de studiu, merg6nd de la proiecte care se adreseazd claselor de gimnaziu spre proiecte care se adreseazd. claselor de liceu, Pentru a facilita inlelegerea cadrului evocare - realizarea sensului * reflecfie, precum qi a metodelor qi strategiilor de invd{are exemplificate in proiecte, am inclus un capitol speciai in care oferirn o descriere a demersului de proiectare a lecfiilor incluse, precum qi o scurt[ explicitare a metodelor qi strategiilor utilizateo deoarece dorinla noastr[ este sd inspiram cAt mai multe cadre didactice din RomAnia sd urmeze exemplul colegilor autori ai proiectelor didactice de faf6.

Asocialia Lectura qi Scrierea pentru Dezvoltarea Gdndirii Critice Romdnia doreqte sd mullumeascd Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucuregti, care * prin finan{area pe care ne-a acordat-o in cadrul programului Democracy Srnall Grants -' a fbcut posibil5 aparifia prezentei publicafii. De asemenea, dorim sd mullumim partenerului ?n cadrul proiectului, Centrul de Consultanld gi Educalie pentru Tineret, pentru buna colaborareala nivelul qcolilor vizate de proiect, Nu in ultimul rdnd, mullumim formatorilor nogtri care au pregdtit profesorii autori gi le-au oferit sprijin in finalizarea proiectelor didactice gi in procesul lor de dezvoltare profesionald. Maria Kovacs

I. PREZENTAREA PROIECTULUI -TI\ERI PENTRU DEMOCRATIE: CE PRESUPUNE CET.4.TENIA ACTIVA?"
,,Tineri pentru democrafie: ce presupune cetifenia activ6?" a pornit de la :::ieserea cd fiecare cetdfean este in acelaqi timp concetdleanul cuiva, cineva care :i.este impreunb cu ceilalli. Cetdfenia presupune apartenen{a la o comunitate, din aceastd ':=enenfd deriv6nd drepturi gi obligafii. Cetdfenia intr-o societate democraticd implicd ' -.--nomia individului, moderatd de responsabilitali gi de cunoagterea obligaliilor juridice i. :rcrale pe care le presupune viala impreund qi respectarea celuilalt.
:-

::: r:ctul.

:-,:ctui

:.': r--rrtul ne oferd urmS.toarele concluzii - :levii din majoritatea !6rilor studiate infeleg valorile
:

\-rociafia Internationald pentru Evaluarea Achizitiilor Educalionale (International -.::lu'iation for the Evaluation of Educational Achievement - IEA). Rezultatele studiului , *:-.: rrezentate in publicalia intitulat5 Citizenship and education in twenty-eight - . :.,:rries; Civic lcnowledge and engagement at age fourteen [Cetdlenia qi educalio tn ,' ."i:eci si opt fdri, cunoqtinle despre civism si angajament civic Iq vdrsta de :-.;:'':tsprezece aniJ, (Torney-Purta et aL.,2001)', publicat ?n 2001 de International --ssurciation for the Evaluation of Educational Achievement (IEA), Amsterdam, Olanda.
democratice fundamentale gi

:;

- riniei)

a fost inspirat, printre altele, de rezultatele relativ ingrijor6toare (qi la adresa ale Studiului asupra Educafiei Civice (Civic Education Study), rcalizatin 1999

*s:liutiile democratice, dar le lipsegte inlelegerea profundd a acestor valori, respective
".=-lrutii,

- linerii sunt de acord cd un bun cetdfean are obliga{ia de a participa la vot. - Eiei.ii care au mai multe cr.rnoqtinfe civice prezintd probabilitate mai ridicatd de a :=icipa in activit5li civice. : Scoliie care modeleazd practicile democratice sunt mai eficiente in predarea - Crganiza[iile de tineret au potenlialul neexploatat de a influenla pozitiv preg6tirea tinerilor. - Elevii sunt atragi de televizor ca sursd de qtiri. : Elevii sprijind drepturile politice ale femeilor qi imigran{ilor. : Diferenfele de gen sunt minime in ceea ce privegte cunoqtinlele civice, dar substanfiale
::.. ica a

io$tinlelor despre cetdfenie gi promovarea angajamentului civic. :. Cu excepfia votdrii, elevii sunt sceptici in leg[tur5 cu formele tradifionale de ':,:ajatnent politic, insd rnulli sunt deschigi la alte tipuri de implicare ?n viala civicd.
:

;eea ce priveqte unele atitudini. - -i. Cadrele didactice recunosc importan{a educa}iei civice in pregdtirea tinerilor pentru :::a1enie.
. -. {tat in democra}iile noi, cdt qi ?n cele cu tradilie, intAlnim modele diferite de : ;rogtinfe despre participarea democraticd qi atitudini fala de participarea democ raticd,.

.:

.l. Elevi care provin din ldri cu sub 40 ani de depocrafie continud manifestd mai pufinfl .ncredere ?n institufiile publice. Se pare cd elevii de 14 ani din aceste !6ri, care au tr6it :-ajoritatea vielii lor intr-un sistem democratic, au niveluri cornparabile de (lips6 de)
:.::dnia
a

fbst una dintre cele 28 lari pafticipante la studiu.

incredere in instituliile guvernamentale cu cele ale adullilor din aceste ldri (adultii au fost

subiectii altor studii).

construind pe experienla acumulatd ?n mai multe proiecte precedente (vezi www.alsdgc"ro), prin implementarea proiectului ,,Tineri pentru democra{ie: ce presupune democrafia activ6?" ne-am propus sd motivdm liceenii sd-gi cunoasc[ drepturile qi sd le dezvoltbna abilitdli de exercitare a acestor drepturi, respectdnd drepturile celorlalli qi, in general, promovdnd drepturile omului in clasa, pcoaia gi comunitatea lor. Proiectul a fost impiementat ?n trei licee din judelele Mureq, Bistrifa qi Cluj (Colegiul Nafional A1. P. Ilarian Tf;rgu. Mureg, Colegiul Nafional G, Cogbuc Nds6ud, respectiv Colegiul Nafional N. Balcescu Cluj-Napcca). Procesul de implementare a inclus doud activit5li principale: a) fonnare pentru liceeni gi cadre didactice gi b) realizarea unor proiecte la nivelul liceeior beneficiare prin care s5 se promoveze drepturile ornului, respectiv sd se solugioneze problerne ce {in de nerespectarea acestor drepturilor.

in inrptrementarea proiectului am considerat chexperienfa ,.cetdfeniei gcolare"2 este un bun frLmciament pentru dezvoltarea abilitbiilor de cetdlean activ. Transpunerea in practicile edueafionale a drepturilor gi responsabilitafllor de ,,cetdfean al qcolii" ar conduce la un model al geolii caspaliu crl legii. Dintre drepturile qi responsabilitdfile,,cetdfeanului qoolar" pe rare ie-arn promovat red6m: " dreptr"rl la; o securitatea vielii o tratament echitabil o definirea gi pdstrarea diferenfelor dintre elevi prin mijloace pagnice dezvoltarea increderii in propria identitate qi a capacitdlii de a dezvolta noi iCenritdli; o pafiiciparea la decizie, la toate nivelurile - aceasta insemndnd recunoaqterea fcrrmald a participarii elevului, structuri deschise, acces la luarea deciziilor qi la consiliile gcolare; o acees egai la informa{ie qi la bunurile globale r responsabilit5!i: o s5 contribuie activ la acumularea gi pdstrarea bunurilor comune; o sd anticipeze consecinfele acliunilor sale asupra siguranlei qi bundstErii altora; o sd pdstreze patrimoniul cultural gi intelectual; o sd pafiicipe activ laprocesul de conducere.
Democratia participativd in sistemul de invdfdm6nt presupune implicarea elevilor in luarea deciziilor gi in conducerea qcolii, prin participare directd (discufii de grup in consiliile elevilor, adundri generale sau parlamente ale elevilor) sau indirect, prin delegafi sau reprezentanli alegi'.

in timp ce produsele principale rezultate de la liceenii beneficiari directi ai proiectului au fost mici proiecte de prornovare a drepturilor omului in cele trei licee participante la
'
"
Comisia ONU pentru Guvemare Globali (1995)
Velea" Simona, http://www.civica-online.ro/cetatenieicetatenie

democratica.html

;roiect, profesorii care au beneficiat de programe de formare continu6 (in domeniul pr,omov6rii drepturilor omului gi al g6ndirii critice gi inv6!5rii active) au elaborat
folosi strategii ale investigdrii: a pune intrebdri gi a cduta sistematic rispunsuri. Gdndirea criticd ac\ioneazd, pe mai multe niveluri, nu numai pentru a stabili faptele ci qi pentru a le gdsi cauzele qi irnPlicaliile. Gdndirea criticd inseamnd a folosi un scepticism politicos, a gdsi altemative h atitudini deja fixate, a intreba ,,Ce ar fi dacd...?" G6ndirea critici inseamnd a adopta o
pozlSe pebaza unei ?ntemeieri argumentate qi a o apdra in mod rafional. inseamnd a {ine seama & agurnentele celorlalf; gi a le analizalogica" (Steele, Meredith gi Temple, 1998).4 bin aceste proiecte vd oferim o seleclie care considerim cI vd poate inspirapentru rcalizweaprocesului de democratizare a pred6rii.

inr-o societate democraticd. o,A g6ndi critic

Eumeroase proiecte didactice care dezvoltd gdndirea criticd a elevilor inseamnd, a fr curios, a

-

abilitate de bazd

\{aria Kovacs

'

Steele, J.L., Meredith, K.S. gi Temple, C. (1998) - A Frameworkfor Critical Thinking Across the Cuniculum, Ghidul I, preg[tit pontu proiectul Reading and Writing for Critical Thinking,

c-rtlnu

I-

PROIECTAREA LECTIEI CARE CONTRIBUIE LA DEZVOLTAREA

cnttlcEs

STRUCTURA PROIECTULU DIDACTIC

I Lt-.rrr-rE DE LECTTE Ll. lroTrvA[rA: r De ce este valoroasi aceastd lectie? o Cr-rm se leagb ea de ceea ce am predat deja qi de ceea ce voi preda mai departe? . Ce ocazii de exersare a gdndirii critice oferd aceastd leclie? r
L:L OBMCTIVELE: Ce cunogtinle gi semnificafii vor fi explorate sau transmise? Ce vor putea face elevii
cu acestea?

13. IVALUARE: " Ce dovezi vor exista cd elevul a invdlat lecfia?

r.{. RESURSELE $I MANAGEMENTUL TIMPULUI: r Cum vor fi gestionate resursele pi timpul pentru diversele activit6fi?
2- DESFA$URAREA

LECTIEI

LI. EVOCARE:

o

Cum vor fi conduqi elevii cdtre formularea unor intrebiri gi scopuri pentru invdfare? Cum vor ajunge sd-pi examineze cunoqtinlele anterioare?

L2. REALIZAREA SENSULUII . Cum va fi explorat conlinutul de cdtre elevi? Cum iqi vor monitoriza ei inlelegerea
acestui con{inut?

43. REFLECIrE: . Cum vor utiliza elevii sensul lecliei? Cum vor fi indrumafi sd caute informatii suplimentare, rispunsuri la intrebdrile care mai existd gi rezolvdri pentru neclaritdgile

r

rdmase? I.a ce concluzii ar trebui sd se ajung6 pdnd la sfArgitul lecfiei?

in

ce mdsurd este de

dorit si se rezolve problemele ridicate?
3. DL?A LECTTE

IXTINDERE:

.

Ce alte lucruri pot

fi invdfate pornind

de la aceast6 lecfie? Ce ar trebui s5 facd elevii

dupl ce s-a terminat leclia?

5

Acest capitol este o adaptare dupd Temple,

C.,

Steele, J,, Meredith, K,, (1998). Ghidul Yl, Proiectarea

le4iilor gi evaluarea, din seria ghidurilor elaborate pentru Proiectul Lectura gi Scrierea pentru Dezvoltarea
G&rdirii Critice.

l1

DISCUTAREA STRUCTURII PROIECTULU DIDACTIC
Demersul de proiectare a lecliei a fost impdrlit in trei etape: o Inainte de leclie, o Desfb$urarea lecliei qi c Dupd lecfie"

II"1. inairate de lec{ie
De obicei, atunci cAnd aleg subiectul unei lecfii qi se gdndesc cum poate fi abordat acest subiect, prcfesorii ?qi pun ?ntrebdri de ordin general legate de importanla subiectului respectiri gi de scopurile gi obiectivele pe care le urmdresc. Profesorii care iqi propun dezrroltarea gdndirii critice fac, insd, mai mult decit at6t: ei studiaz[ atent programa qcciarl, t6.,;thnrJ oporlunitd{iie pe care le oferd aceasta pentru rcalizareainvd!6rii active qi dezvoltarea g6rrdirii critice.

I{"1.1. IlXotivatia
De ce este valoroasd aceastd lecfie?

Cum se ieagd ea de alte teme pe care le-au studiat elevii sau cum construiegte pe deprinderi pe care pi le-au format deja? Curn ii va pregbti pe elevi pentru a afla mai mult qi a infelege mai bine aceastd disciplinS? Cum se leag6 de experienfa personald 9i de interesele elevilor? Profesorii eficienli nu sunt roboli; ei predau din convingere, impdrtdgind cunogtinfele qi valorile lor" Ctriar dac6 unii elevi nu vdd relevan{a imediatd a anumitor lecfii pentru viala lor, un profesor adevdrat trebuie s-o sesizeze gi sd le poatd explica utilitatea ei.

Lecfiile pot fi utile ?n diferite feluri. Un fel de utilitate este legat de inv6larea in sine. O leclie anume le poate da elevilor conceptele fundamentale pe care, in viitor, sd poatd cl[di alte cunoqtinle. De exemplu, un prof,esor poate insista ca elevii sd cunoascd deosebirea dintre o constitu{ie qi un set de legi, pentru cd aceasta le va permite elevilor mai tdrziu sd inleleagd cum poate fi amendatd o lege. Conlinutul lecfiei le poate fi util elevilor in viata lor de zi cu zi. O lecfie care ii face s[ studieze un aspect al viefii in comunitatea 1or, de exemplu, poate fi utild pentru cd prin ea se cultivd sentimentul de apartenenfb la acel loc Ai apreeierea a ceea ce ii inconjoard pe elevi.

12

HnBf valoarea conferiti de confinut, o lectie poate fi important6 pentru cd ii invafa pe re parcurgd procese de g6ndire; cu alte cuvinte, ii inva!6 sd gdndeascd. Astfel, la @rnrt proiectdrii unei lecfii, pe l6ng6 intrebdrile legate de confinutul lecfiei, profesorii

*ili

fr

maesul

de invdlare promovat de lectie,

dezvnltd aceast6 lecfie gdndirea criticd?

foforrnafii din aceastr lecfie pot fi descoperite sau construite de elevi?
poate

fi ales sau structurat confinutul

acestei lecfii pentru a stimula o gam6 largd de

i personale? stmt cdteva dintre problemele importante din aceastd lecfie care pot

fi interpretate in

imulte feluri, sau care pot invita la exprimarea acordului sau dezacordului?
um poate fi examinatd tema din perspectivb interdisciplinard?

m':r poate

fi

folositd leclia pentru fi transferate

a

dezvolta abilitalile

de analiz6. investigafie

gi

care sd poatd aspecte ale temei

qi la studierea altor teme?
sE

invitd la continuarea investigaliilor sau la alt tip de acfiune care

ezeinvdtarea?

&ti

Ihca lecgia ii va stimula pe elevi sd caute, si ofere rdspunsuri personale, sd dezbatE sau sd snindd in vreun fel ceea ce au invitat, eava fi cu adev6.rat utild. O astfel de lecfie are ffiate $ansele sd aducd la suprafald sensuri multiple ale temei abordate, sd-i activeze pe
gi sd le formeze deprinderi de gdndire gi comunicare utile pe termen lung.

}\tr orice material - gi de multe ori cu atdtmai pufin cel confinut in manuale - se preteaz1 ur ugurinldla dezvoltarea deprinderile de g6ndire sugerate de setul de intrebfui de mai qs- De aceea, este o idee bun6 ca profesorii sd-gi pund aceste intrebdri in avans, cdnd au fin.a timp sd suplimenteze materialul din manual cu un articol dintr-un ziar, cuo povestire tral4 cu un paragraf sau o ilustra{ie care si deschidd posibilitdfi divergente de exploatare

r

lecgiei.

final, indiferent de valoarea pe care consider6m noi cI o are lecfia, trebuie sd fim sd le explicdm elevilor in ce constd aceastb valoare. Acest aspect deseori este lrecut cu vederea gi agteptarea profesorului este cd elevul va inv6fa pentru cd sarcina lui sste sa invefe. Mulfi elevi sunt obedienfi qi parcurg demersul propus ftrd sd se intrebe ,,la ce bun?" Insd, incontestabil, gansele ca invdtarea sd fie profundd qi pldeutd penhu elevi cresc atunci cdnd reuqim sd-i motivdm pentru lecfie ardtdnduJe cum le pot fi utile cele invifate imediat sau pe viitor.

h

pegntili

l3

ll.l.2. 0biectivele lectiei
Ce cunogtin{e sau sensuri vor

fi explorate

sau transmise?

Ce vor putea face elevii cu acele cunoqtinle sau sensuri? Ce abilit5li vor Ce vaiori vor

fi dezvoltate

sau exersate?

fi transmise

sau ce atitudini vor

fi incurajate?

Un pr6fesor poate avea mai multe obiective pentru una gi aceeagi lectie. Ideal este ca obiectiveie sa fie atAt specifice cdt gi demonstrabile; iar unele dintre ele ar trebui sd solicite g*.ndirea de nivel superior.

Gbie*tivele specifice trebuie sd fie clare. De exemplu, a spune cE elevii vor invSla despre ,,re-,,olulia dela i 848" nu este la fel de specific ca a Spune ca vor invdla despre ,,sufsele filos*fice, pciitice gi artistice ale migcdrilor revolufionaxe de la 1848 ftr Franfa 9i in Rorpirnia". z1 doua fcmlrlare este mai specificd, dar incd nu e demonstrabilS,
Este p,rare rnai imporlani sd spunem cd obiectivele demonstrabile descriu comportamente observabile pe care sa le poatd demonstra elevii, sau produse pe care sd fie capabili sd le creeze 0a urmare a ieefiei. Un exemplu de obiectiv demonstrabil poate fi urmdtorul: qi ,,Elevii vor fi capabili sb of,ere cel pufin doud exemple de influenle filosofice, politice artistice asupra mi"<cdrilor revolulionare de la 1848 in Franfa qi Romdnia."

Acum obiectivul a devenit atAt specific cAt qi demonstrabil. Dar el nu soliciti operafiuni de gdndire de ordin superior din partea elevilor. Obiectivele care $i mai important este niveiul de g6ndire pe care il reclamd obiectivul. mult decdt sd-qi necesit6 opera{iuni de gAndire superioard solicitd elevii sd fac6 mai aminteasch sau sd inieleagd informaliile pe care le prezintd profesorul. Bineinples cd qi rememorarea sau inlelegerea ideilor exprimate de profescr sau de o carte sunt aspecte valoroase; dar profesorii preoeupali de dezvoltarea gdndirii critice iqi propun ca elevii lor sd facd lucruri mai ambilioase cu ccnlinutul unei anumite leclii. Paleta operaliilor de gdndire pe care le pot efectua elevii aratd in feiul urmdtor: o Cuno$tinte: Capacitatea de a repeta o informalie sau o idee in fbrma in care a fost
auzitit.

. . r

in{elegene: Capacitatea cle a exprima o idee cu cuvintele proprii sau intr-un alt mod. Aplicare: Identificarea relevanlei unei idei pentru un alt caz; rczolvarea unei problerne noi prin utilizarea unei strategii invilate care se dovedeqte relevantd pentru noua situafie. Analiza: Identificarea oauzelor qi efectelor sau a altor constituonfi ai unei idei
complexe,

t4

' I

qlrprn;

m

mzol'area unei probleme complexe fdcdnd apel la mai multe idei. fvrluerea: Judecarea adecvat5 a unei idei sau surse ca explicafie pentru o idee sau
fenomen.

''ri

Combinarea mai multor idei intr-o idee nou6; crearea unei versiuni noi a idei; preluarea unei idei dintr-un rnediu sau gen gi adaptarea ei la un altul;

urffii profesorii le cer elevilor sE gdndeascd ?n feluri care nu intrd foarte uqor in ryrriile mai sus menfionate. C6teva formuldri alternative pe care le suger[m sunt
mnfrr,rrarele:

. si explice

' . ' . . o .

relevanfa temei sau a unui detaliu din materialul predat pentru viafa cotidiana proprie; s6 ofere exemple din propria lor experienf6 pentru ideile prezentate in lecfie; sfl compare doud sau mai multe idei sau concepte; si ofere argumente care suslin un punct de vedere pe care l-ar putea adopta intr-o rrcrblem6 pr ezerftatd in lectie ; s6. adopte o pozifie gi s-o susfind in fafa unor contraargumente; si ofere un alt fel de a prezenta o idee sau sd schimbe anumite p6rfi gi sd explice rezultatul; si decidi ce trebuie sd gtie in leg5turd cu tema predat6; sa decidi care este cel mai bun lucru de frcut in legdturd cu o problema apdrutd in lecfe.

ftr#f,erent in ce termeni descriem operafiunile de g6ndire pe care le reclamd un anumit &he'crir'. ?nsumarea celor trei dimensiuni esenfiale - specificitatea, demonstrabilitatea qi mirelele de gAndire variate - conduce profesorul la conceperea unor obiective a c6ror rcaiizare va avea carczultat invdlarea materialului, dar gi o activitate intelectual[ mai @nsa decdt cea care necesit6 simpla absorblie de date. O ieclie va avea mai multe obiective. Pentru tema Revolulia din 1848, progresia rffectivelor ar putea fi urmdtoarea: I- Elevii vor numi cel pufin dou6 dintre influenlele filosofice, politice gi artistice exercitate asupra activitdgii revolufionare de la 1848. a Elevii vor compara rolul studenfilor gi intelectualilor in activitdfile revolutionare de la 1848 9i in revolufiile din Europa Centrald a anului 1989. 3. Elevii vor analiza in scris relafia dintre convingerile lor politice qi mipcdrile politice din 1848. O rrie de obiective ca acestea pot s[-i conducd pe elevi prin diverse nivele de gdndire: &bdndirea informaliilor, sesizarea implicafiilor acestor informalii, aplicarea sensurilor rcestora la propria lor via!6. DacE prin stabilirea obiectivelor profesorul va prevedea o pnrogresie a gdndirii pe parcursul lecfiei, atunci rezultatele obfinute la finele lecfiei sigur rur justifica timpul investit in proiectarea atentd.

set de intrebdri pe care ni le formuldm gi- chiar dacd nu le explicitdm in proiectul de lecgie, trebuie sd finem cont de ele in demersul nostru didactic include: Ce trebuie s6

Ln alt

-

l5

anterioare qtie sau sd poatd face un elev pentru a invSfa din aceastd lecfie? Ce cunoqtinfe presupune lecfia? trebuie s6 aibd despre confinut? Ce procese de gdndire 9i invdfare

cunoqtinle Este o chestiune de bun simt sd men{iondm cd elevii trebuie sE aibd anumite de dinainte pentru a putea inv6{a o lecfie noua. Piaget definea invalarea ca adSugare qi, ca extindere, in cadrul le avem deja despre lume informalii noi la cunogtin{ell p" pe care suntem capabili sd le asimildm. Reiese de aici procesuiui, a gamei Au iniontthii de o anumitd ca elevii trebuie sa aib6 anumite cuno$tinfe pentru a profita la maximum nigte lecfie. Dacd nevoia lor de infonnalie nu este mare, poate fi suficient sd le oferim Dar explicalii generaie (un ,,cadru de organizare") inainte de a intra in lec{ia propriu-zis6' de aqa orgu'izatd dac6 ne'oia <ie informalie este mare, este nevoie ca programa sd fie a;eze in mod firesc pe ceea ce s-a invdfat ieri. manier6 inc6t ceea ce se inva! 6 azi sd" se

"*"

qi Un lucrg mai pulin evident, mai ales cAn<l incercdm metode noi de predare invifare, de gdndire qi invdlare formate anterior. este cii elevii trei:uie sd aib6 gi anumite deprinderi faza de evocare S6 presupune,rn, e1e exemplu, cE vrem sd foiosim metoda ,,ciorchinelui" in aceastd a lecgiei ri"rpr. migcdrile revolugionare de ia 1848. DacE n-am folosit niciodata asupra nrctaddcu Jevii, invdlarea metodei poate carlzao concentrare mai mici problemelor de istorie Ia earc r'rem sd-i detenninim sd se gdndeascd. Pentru a evita acest iir", de preferat si prezentam meto<la la o temS mai simpl6, inainte de a o folosi pentru " a extrage cri a.jutoruli; lCuil" eievilor despre inflalie. Nevoia de a dezvolta deprinderi de ?nvbiare prealabile apare pi cdnd dorim sdorgarrizdm grupuri de inv6fare prin cooperare, qearca sau si exers6ni deprinderi de muncd intelectuall. Dacd timpul petrecut pentru acestcr prernise are aa rczaltat faptul cd mai mulfi elevi reu$esc sd invefe lec[ia, inseamn| cd existb o jristificare pentru timpul consumat in acest fel.

II.1.3. Evaluare
Ce dovezi varn avea cI elevii au invdfat confinutul lecfiei?

Ce dovezi vom avea cd elevii au invdlat gilndire qi invdfare?

si utilizeze

?n

mod adecvat anumite procese de

Ce procese de gdndire ne agteptdrn sd parcurgd elevii? Cum vom gti cd au succes
sens?

in

acest

Ce strategii de invdfare gi ce procese de grup ne aqteptdm sd observlm De unde gtirn cd elevii folosesc in mod adeevat strategiile deinvdtare?

la elevi?

Este bine sd ne gdndim la modaHt[tile de evaluare inainte de a preda lecfia. O mare parte din evaluare poate avea loc in timpul lecfiei, nu doar la sfdrgitul ei, cum se face in mod tradilional.

l6

oh pe care le punem c6nd evaludm sunt de dou6 feluri. profesorii vor sd cilderii au invdfat materialul predat. Dar vor, de asemenea, s6 qtie dacd se elevii Eigeasca gi sd invefe.

tlrrgementuI resurselor

pi

timpului

&

lpilD

materiale qi alte resurse vor fi necesare?

p a'€m nevoie pentru a atinge obiectivele pe care ni le-am propus?

*cmcroie

de texte speciale sau de un anumit text din manual? E nevoie de aparaturd lcsrie? Acum este momentul sd ne punem aceste intreb6ri.

F*nrltimpuluiesteunaspectdifici1.Profesorulpoatefacediversealegeri.Dacd Fimcmea este pentru.o {1eura ora (50 minute), timpuliedicat activitElilor trebuie
nu pot ho ctivitate de grup pentru a-gi atinge scopul. Cu toate acestea, eianticipa exact cdtva -rE?!t ffi'nffle si decurgd in mod eficient, folosindu-se de strategii cum ar vor incerca sd fbcd fi instrucfiunile frd-e inaintea formdrii grupelor, astfel inc6t elevii sa nu piarod timp p;;; cE nu le 'Gdr ce au de frcut. Dacd o activitate de tipul ,,g6ndifi - lucrali i" p.rr"rri _ &$fu dupd doud sau trei.intervenfii, chiar daci runt-ui mulli elevi care vor sd fuca - 9i va incerca s5-9i aminteascd sd inceapb data viitoare care nu m mzia si intervind in aceast6 discutie. Profesorul poate sd-gi cu acei eleviactivitateau planifice o de
cu mare atenfie. Nici profesorii foarte experimentafi

d

&nGhare

h

care intrd

a temei, care sd fie oplionald qi pe care elevii ,-o a..frloare in crizd, de timp qi unri. *p."te rdm6n insuficient

in afara clasei, in

tratate.

pUema

de rcalizarc a sensului individuai (mai ales daca acestea presupun lectura unui cmqrectarea, compunerea unui text etc.). Activitatea de refleciie p"it. d pr""i ficata nmtr inceputul orei urmrtoare sau pentru intreaga ord care urmeazd gi poate d urmate de rl[fta$i de dezvoltare a temei individual-sau in grupuri mici (mai *.r auJproaurut al activitaflor va trebui predat mai t0rziu) ruu a" o alt6 activitate de mp sa fie cel de a-i introduce pe elevi intr-o altd dimensiune a problemeievocare, al cdrei sau intr-o

mffiEfite

@ft posibilitate este sd planificdm mai multe lecfii deodatd. o rezonabild este &r planifica o activitate do evocare la.sfhrgitul unli * gi a. u-istrategieelevi si parcurg6 l6sa pe

h't'

ful

noud.

17

I1.2. Desf6$urarea lec{iei Cursul de formare Gdndire eritic6. invf,lare activd (promovat de Asocialia Lectura Si Scrierea pentru !)emoltarea Gdndirii Critice RomAnia/ a pus accentul pe un model de predare gi invdlare in trei pdrfi. Acest cadru trifazic, svocare - rcahzarea sensului refleclie (E-R-R), st6,labazaplanului de leclie prezentat aici'

1I.2.1. Evocare
Cu.m

ii vom determina pe elevi

sd formuleze

intrebdri autentice legate de temd qi scopuri

pentru propr:la lor inv[tare? Cum se va concentra gdndirea elevilor pe tema lecliei? Cum le vorn degtepta curiozitatea?
Ci-rm ?i

vom ajuta sd-qi aminteascd de cunoqtintele anterioare?

Vom rjiscuta intii strategiile pentru etapa evocirii. Profesorul poate alege intre mai multe strategii, care tcate servesc aceluiaqi scop: sd-i ajute pe elevi sd-qi aminteascd lucruriie pe care ii gtin deja despre subiectul discutat gi sd le degtepte curiozitatea, ajutAndu-i in acelagi tiinp sa-qi stabilaascd scopuri pentru irrvdlare. Cu alte cuvinte, o strategie de evocar* eficientS ?i rnotiveaz[ pe elevi sd invefe activ. Vom trece in revistS in continilare un o,ffietrdu" de activit*1i sare pot fi utilizate in etapa de evocare, activitdfi care au fost inciuse in prt:iectele didaetice prezentate in aceast[ culegere.

Cadrul de organizare

- O scurtb preeentare a contextului, care sd degtepte curiozitatea in legdturd cu subiectul. (De exemplg, pentru revoluiia de la 1848, profesorul poate citi fragmente dintr-un jurnal scris in acia pirioadd, vorbind apoi pe scurt despre starea de spirit a autorului afa cum reiese ea din aceste fragmente, inainte de a intra cu adevdrat in lec!ie.)

tntrebiri focalizatoare

- intreblri la care se va rdspunde in prezentare sau in lecturd (de exemplu, la o lecfie de gtiin![, intrebdrile focalizatoare ii pot face pe elevi sd anticipeze o demonstralie qi s6-9i exprime motivele pentru care cred cd se va intampla un anumit lucru);

Brainstorming individual, in perechi sau frontal - Individual sau tn perechi, r^ui., toatd clasa, elevii noteazdtoate lucrurile pe care le qtiu sau cred c6le qtiu d*rpt* un anumit subiect (de exemplu, tot ce le trece prin minte cdnd aud cuvdntul,,alcooli" sau sintagma,,Uniunea European[");
Ciorchinele - Elevii se gdndesc la o temd qi folosesc o modalitate de organizarc gtaficd asemdndtoare unui ciorchine de struguri pentru a ilustra relaliile dintre ideile asociate cu tema;

18

,raiYit3te dirijati de citire gi gindire
- Affista metodd presupune fragmentarea unui text ?n aga fel incdt elevii sd parcurgd c6te un fragment, dupi care si aibd ocazia sd, discute ?nainte de a trece la citirea urmdtorului iffirynent. Dirijarea este exercitatd de cdtre profesor, care formuleazd intreb6rile la care cktii sd rdspundb dupd parcurgerea fragmentului, pentru a se asigura cd fragmentul pfficri-rs a fost infeles gi cd poate constitui bazawmdtorului fragment de parcurs.

Tcrueni dafi in avans
- H-erilor li se dd o listi scurti de termeni (cel mult 5 cuvinte sau sintagme) dintr-un text ri- b perechi, li se cere s6 anticipeze relalia dintre aceqti termeni in textul care urmeazb s[ ffiE sudiat (de exemplu, inainte de studierea poeziei Emofie de toamnd, elevii sunt mfilrtati sd scrie un paragraf coerent care sE includd urm6toarele cuvinte: toamnd, umbrd, w*pi ochi, pelin);

$trr - Vreau sI Etiu - Am invifat - C: grupuri mici sau cu intreaga c1as6, se trece in revistI ceea ce elevii qtiu deja despre o ,rrn'qnitd iemd gi apoi se formuleazi intreblri la care se aqteaptd gSsirea rdspunsului in
lLt'egE.

Informaliile

imma coioand

pot include in primele doud coloane ale unui tabel cu trei coloane (a urm0nd sd se completeze intr-un moment ulterior al lecfiei).
se

$crierea Iiberi - terii consemneazd ceea ce gtiu, simt sau ar vrea s6 gtie despre subiectul lecfiei inainte fu a incepe sd invefe aspecte noi sau mai profunde despre subiectul respectiv.

ruL2. Realizarea sensului
va

fi explorat confinutul

de cdtre elevi?

confinut va fi demonstrat sau prezentat? Cum?
,c

vor face elevii pentru a ajunge la infeles, pentru a pdtrunde sensul celor invd{ate in
lec{iei?

Poate fi incheiatl intr-o singuri leclie sau poate fr pregatit6 ca o investigafie care dureazd cdteva zile sau cdteva s[ptdmdni. DouE p,eocupnri domind aceast6 fazd: una este transmiterea continuturilor cdtre elevi, iar a rfun este de a-i face pe elevi sd interactioneze cu noile confinuturi, cdutAnd sau omstuind un infeles din lucrurile int6lnite.

Ilbitoarea parte a lecfiei este flexibili:

in rceasta etap6 profesorul are la indemdnd o gamd bogatd de strategii gi metode (pentru mi multe astfel de metode, vezi Programul Gftndire critied. invdyare activd oferit de Ascrialia Lectura Si Suierea pentru Dezvoltarea Gdndirii Critice Romdnia) gi vom trece @Ei in revista cdteva dintre cele pe care le-am inclus in proiectele didactice din prezenta
oufiegere,

19

- Dupd brainstomring-ul axat pe cuno;tinlele lor existente deja despre subiectul lecfiei, elevilor li se cere sd citeasci un text despre acel subiect pi sd il marcheze, insemn6nd pasajeie care confinnd ceea ce deja qtiau ($ sau contrazic ceea ce credeau cd qtiu (-), pasajele care of,erd idei noi, neagteptate (+), pi pasajele in legdturi cu care au intrebdri (?).

SINELG (Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii 9i g6ndirii)

Jurnalul dublu - imp[rfind in dou6, pe verticala, paginile unui caiet, elevii nateazd in stdnga pasajele din texi care ii se par importante, surprinzdtoare, chiar qocante, sau deosebite in vreun fel, iar in coloana din dreapta ?gi consernneazdpropriiie cornentarii sau justificarea alegerii
pasajuh.ri respectlv.

Fredarca reciprere5 - DupX ce un fragrnent de text este citit de un grup mic de elevi, elevii joac6 pe r6nd rolul in ,,prcfbs+ruliJi", rezumAnd ceea ce tocmai s-a citit, pundnd intrebdri celorlalli elevi fragmentului leg[a;ra cu textui eitit, l6murind lucrurile neclare gi anticipAnd confinutul urmdicr - trecAnd apoi rolul ,,profesorului" altui elev din grup. Grupuni de inr'6{nre prin cooperare - Grr.ir:urile r,1e ?nvdiare prin colaborare pot propune intrebSri eare sd fie discutate in grup gi ia care impreund si se afle rispunsuri, sau probleme ce uffneazdafi rezolvate in grup; acestea pu:t cuprinde distribuirea de roluri pentru elevi (moderator, grefier, raportor etc.); li se poate cere elevilor s6-gi predea unul altuia pdrli din materie; se pot propune sisteme de notare care s[ reoompenseze ef,ortul elevilor de a-i invd]a pe colegii lor' O metodd de invf,iare prin cooperare des exemplificatd in proiectele didactice incluse in culegere este
mozaicul" Prelegenea intensi{icatb - Degi.profesorui piezint6 informalia printr-o expunere, el prefafeazd expunerea cu o qi apoi strategie pentru a readuee in mintea elevilor cunogtinlele anterioare despre subiect ofer6 elevilcr, in cursui expunerii , oeazii multiple de a pune intreb6ri gi de a discuta materialul prezentat.

Gfindifi * lucrafi in perechi - cornunicafi - Eleviior li se adreseizb o intrebare din leclia de zi,la care trebuie sd se g6ndeascd individual (gi li se poate cere s6-gi consemneze in seris r6spunsul la intrebare). Apoi
elevii fonneazd perechi qi igi cornpard r[spunsurile; pe urm6, c6torva perechi impirtdqeascd intregii clase rdspunsurile lor.

li

se cere sd

Ghiduri de studiu

- Se db elevilor un ghid scris care la atrage atenfia asupra punctelor cheie ale textului Pi le intrebSrile dirijeazd g6ndurile"despre acesta. De exemplu, in leclia despre rnamifere, ale mamiferelor, clasificarea, arealul de inciuse in gnia vizeazt.earacteristicile definitorii rdspdndire al unor subclase etc.

2A

[-*"i i.rflrctie
confinutul lectiei?

'.:i.e discufiile reflexive
.:.1

sau prin ce terne scrise vom

facilita reflec{ia?

utiiizarea deprinderilor sau conceptelor dobdndite?

il:i

i

- realizarca sensului - reflecfie, reflecfia este etapa in care elevii se ,:. -.i in care le va folosi ceea ce au inv6fat; exploreaz[ implicafiile, privesc --nrna propriei experiente sau iau atitudine faid de problemele pe care le :.-i. studiat. Putem extinde concepfia asupra acestei faze pentru a include qi .-,-.i cunogtinle. in disciplinele la care se invafd operafii, ium sunt ,. :tiiniele sau analiza literard, ceea ce este de dorit dupd ce s-a aiuns la :::iiminard a conlinutului - fie ca substitut, fie ca un complement al activitdfii - :ste practica dirijatS: apiicarea operaliei sau strategiei la noi probleme sau la
;',''-rcare

,,"i:ime de opliuni posibile pentru etapa de reflecfie. Alegerea va depinde de :u,riatd, de nivelul elevilor gi de timpul disponibil. Multe asemenea activitdli :ate intr-o singurd ord; unele pot fi prelungite peste limitele unei ore, prin teme iontinudnd in alti zi. Un set de activitAf care-i ajutd pe elevi in faza de ri exnuse mai ios.

':: i:t

pentru aflarea reac{iei cititorului - .: lbst eitit un text care provoac6 la rdspunsuri subiective, profesorul poate pune :-: : -i'. :::ivate din intrebdrile generale: ,,Ce ali observat la acest text?" ,,La ce v-a , . i gindifi?" ,,Curn v-a fbcut sd v5 sirnfili?" intrebdri particularizate verificd .. ',::.:r ..Care este cel mai important aspect al acestui text (sau parte de povestire
,J"re este propozilia cea mai importanti din text?" ,,Care este cel rnai important ."-. :.:r iexi?" ,,Care este cel mai important procedeu stilistic folosit de autor?"

i;":r''rrrea la jurnalul dublu ; - ,. , --:iii le cere elevilor sd arate celorlalli ce au scris in jurnalele lor de lecturd ;, "* ' :..;utia uimbtoare de rispunsul elevilcr.
xr,
:

gi

-

.:tigatii in cornun
-

'': -.:. e dinainte (o intrebare interpretativd este o intrebare real6, autenticd, legati direct -: .. :Srect al textului, la care existd o varietate de rdspunsuri adecvate, acceptabile).
*^r:i-mi mie ultimul cuvint : -:-=scnri ii pune pe elevi sd scrie un citat din text pe o fa![ a unei fige qi un comentariu : : - - lir pe cealalt6 fa!d, a figei. Toli elevii sunt invitali s6 comenteze citatul, dar ultimul - .:.: l1 are elevul care a consemnat citatul pe fiqd gi care a condus disculiile.

-.-.rul le cere elevilor sd discute pe marginea unei ,,intrebdri interpretative"

2l

Refeaua de discufii pozitive sau negative la o - perechi de elevi scriu o list6 de argumente pentru rSspunsuri Ghita victima societalii?)' problemd ridicata printr-o ?ntrebare binara (de ex.: Este g6si un rispuns definitiv' Perechile se grupeazS apoi cu alte perechi pentru a

Dezbateri fizic in dou6' elevii - Deseori, ca o continuare a relelei de discufii, clasa este divizatd literalmente pazilia, trecdnd in susfindnd cele doud r6spunsuriposibile - t.iti-battdu-qi ceaialta jumdtate aclasei cdnd iqi schimbi pirerea' Eseul de cinci lzece minute reflec{iile dupd ce l-au - Elevii scriu repede gi eoncis despre un subiect pentru a-qi expune
studiat.

Fiqele de evaluare importantd idee - Cdnci timpul e scurt, elevii sffiu pe o bucatd de hdrtie (1) Cea mai (3) un comentariu generai discntatd azi; {2)o ?ntrebare pe care o au asupra materialului; asupra materialului.

[Iarta

ir r dintre acesta qi - Dupd discutrarea unui subiect, elevii reprezint[ grafic conceptul 9i rela]ia ideile conexe.
R.evenire la ,,$tiu I Vreau si ptiu / Am invifat" * i1vat1! sl. - in mrt*l*rea'lec1iei elevii revin ia tabelul $tiu - vreau sd qtiu Am pe care le-au refinut din lecfie' completeazfi a treia coloanS (Arn ?nvd]at) cu aspectele qi s-ar putea sE apard Uneie dintre ?ntrebirile lor s-ar putea sd rhm6nd ftrd rdspuns i"oJtri"""i.l,,-"*r, caz intrebdrile pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigalii ulterioare.

conceptelor

.

11,2.4.

incheiere
irnale ar trebui atinse, ce concluzii ar trebui trase din aceastd leclie
?

C.

p.".t.

Citb detaliere este de dorit in tratarea subiectelor?
profesorul ar trebui sd decidd care incheiere e cea mai potrivitf, pentru lecfie. CAtd cauz6? ExistS detaliere este de dorit? catd detaliere se poate atinge la subiectulin putea insuqi de aici - qi sd gtie qi anumite fapte, concepte 9i principii p. .ut. elevii le-ar lilate in calcul in finalul lecfiei' ce au c6ptigat din asta? Toate acesto?ntrebhrile trebuie
fenomenelor, observa{ii La orele de qtiin{e, de exemplu, lec}ia poate incepe cu anticiparea relativ extins' Dar este gi discutare a cauzelor qi efectelor - toate acestea intr-un domeniu

))

D[irimea.

ItltdL aflate in conflict sd fie exprimate f,EcsE p€ntru elucidarea problemei.
,'

'ffidf,e parte, existd oare anumite probleme care vor rimdne nelimurite, cel pulin 'bdati? Dacd,da, putem recunoagte c[ acel aspect rdm6ne nelimurit qi s6 cerem ca
din nou. Putem discuta ce fel de investiga,tie at

Dmplu" dupi o discufie indelungatd, elevii caxe au participat la a dezbatere despre trae de protecfie socialI s-ar putea g6si grupali in doui tabere adverse: unii susfin ca
fie generoasd qi sd protejeze, pentru ca astfel cei ramaqi in urm6 sd incredere in forlele lor gi sd-gi dezvolte atitudinile pozitive necesare ca sd ,&ilhn cttdleni productivi. Allii spun ci societatea n-ar trebui sd fie generoas6 qi mre. fiindcd asta submineazdiniliativa oamenilor, ii face lenegi gi dependenfi.

ffideasci

mfurrrca trebuie

sd

hlcsafi

intr-o leclie este formularea clarb a celor dou6 Prmerea lor in legEturd cu ideile debazdale gdndirii politice liberale qi Gra?foare (sau cu idei din alte domenii, cum ar fi teologia, etica sau psihologia niela) gi discutarea cunogtin{elor qi investigafiilor necesare pentru rezolvarea problemei. D frft- aceastd parte a discufiei stabilegte programul in continuare pentru investigatiile 4rilor. fie pentru toli elevii clasei fie numai pentru un grup restrdns de elevi foarte
de acest subiect.

,hs FiL

caz maximum ce se poate obline

z5

II.3. Dupd lec{ie Dup6leclie pot urma activitafi de extindere.
Extindere
Spre ce alte cunoptinfe sau

activititi

ne conduce aceastd lec{ie?

Cum putern aplica procesele de aici in altd investigafie?
Ce intrebdri au rd.mas care mai trebuie aprofundate? Ce-ar trebui sd mai fbcem. acum

c[

am terminat aceasti lec{ie?

Activitalile de extindere servesc mai multe scopuri. Cel mai important dintre acestea este de a oferi elevilor asazia sd-qi dezvolte independent ideile qi sd exerseze independent aplica{iile pr:opuse de lecfie. Deoarece acestea se fac de obicei in afara clasei, e probabil ca ele si ofure elevului opliunea extinderii invdlarii in afara gcolii, ?n comunitatea in care tr[iegte. {-In a} doilea avantaj al activitdlilor de extindere gi al cuprinderii lor in proiectul de lectie .;ste cd ele elibereazd, din timpul afectat lecfiei la clasd, perrnilAnd acoperirea gi a
altor aspecte.
Iatd cdte'u'a activitdfi de extindere eficiente.

Interviuri
- Elerrii identificd persoane din comunitdlile lor care sunt exper{i in subiectul studiat gi le iau interviuri. Aseasta se face atunci cdnd subiectui studiat o permite. De exemplu, cetd{enii dintr-o localitate pot fi intervievali despre experien}a lor directf, in relaliile interetnice. Sau pct vo.rbi despre felul in care familiile lor au fbcut fatd dificultdlilor economice, Sau i;i pot povesti amintirile despre al doilea rdzboi mondial sau evenimentele din i989 sau alte asemenea evenimente istorice relativ recente.

Investiga{iile independente - Mai ales dupd epuizarea informafiei din manual, elevii pot fi indrumali spre bibliotecd pentru a afla mai multe.
Scrierea eseurilor - Elevii pot scrie eseuri ?n care igi expun pazilia ?ntr-o chestiune care s-a dezb6tut in
clasd.

Afiqe - Dupd ce au adoptat o pozilie intr-o chestiune (cum ar fi proteclia mediului), elevii pot rcaliza afiqe sau pot scrie articole pentru a-i mobiliza pi pe alfii sd facd ceva in problema
respectivS.

Dramatiziri
- Grupuri mici de elevi, care se int6lnesc in afara orelor de curs, pot pune in scend dramatiz[ri ale unor texte sau fragmente, pentru a fi jucate ?n fafa intregii clase, in timpul

1/1

m

h

ta{a persoanelor dintr-un azil de b6trAni sau in fafa pdrin}ilor la o serbare din

din comunitate.

dezbdtuta in clasd poate fi evaluatd in gcoald sau in comunitate prin unui sondaj. Persoanele intre 15 gi 18 ani pot fi intrebate care este p6rerea lor ffi"'rret. Pdrerile lor pot fi comparate cu ale persoanelor din altd categorie de v6rstS.

datelor
fr

s pot plasa in diferite puncte din localitate

pentru a strdnge date, a le centraliza qi la clasi. Pot, de exemplu, sd numere cdfi bdrbafi pi cdte femei au vdzut fumdnd ;i sd compare cu numdrul total de bdrbali gi de femei din localitate / cartier (Pot laci datele in funclie de cartier qi dacd da, de ce?).

tr elte probleme
au invd!at un procedeu de analiz6,, pe un exemplu dat la clas6, elevii aplic6 i prrocedeu, pe cont propriu, in alt caz. Astfel, elevii pot discuta mdsura in care n piesa,,Iulius Cezar" de Shakespeare corespunde definiliei date de Aristotel Apoi, pe cont propriu, pot aplica aceleagi criterii altor eroi din tragediile

=gic.

25

III. PROIECTE DIDACTICE

27

[I.1. PROIECTE DIDACTICE PENTRU ARIA CURRICUI,ARA LIMBA $I COMUNICARE (LC)

29

Tittul: Bivolul qi colofana * George Topirceanu Clasa: aVI-a
Disciplina: Limba gi literatura romdnd Autor: Gabriela Roqa, $coala cu clasele I-Vm,,Constantin Brdncuqi" Cluj-Napoca

Motiva{ia Elevii au posibilitatea sd-gi completeze cunoqtinlele prin descoperirea unei specii literare noi, sd descopere asemdn[ri I deosebiri intre personaje animaliere gi tipuri umane. Astfel textul literar poate fi valarizat gi dintr-o perspectivd pragmaticd, deoarece propune un mod de a vedea lumea animalierd in mod analogic cu cea umanl. Prin folosirea metode lor activ-p articipative se urmdre sc efecte preponderent formative.
Obiectivele lec{iei: La finalul activitafii, elevii vor fi capabili: o s[ utilizeze corect qi adecvat forrnele exprimdrii scrise in redactarea diverselor texte literare pornind de la imagini r sd recunoascd in text modurile de expunere c s5 descopere sensui in context al anumitor cuvinte c sd identifice indicii spalio-temporali c sd realizeze planul simplu de idei al textului o sd descopere structura textului

Evaluare: Produsul activitd{ii de la reflec}ie, in care elevii vor avea urmdtoarea sarcin6: ,,Imagineazii-fi o alt[ int6mplare la care sd participe aceleaqi personaje. Scrie o
compunere cu aceste personaje".

Resurse materiale qi de timP: o Carmen Iorddchescu: Sd dezlegbm tainele textelor literare, Editura Carminis, Piteqti, 2401 r George Topirceanu: Fabule, Editura Univers, Bucuregti, 2001 . Florin troni16, Elena CArstocea: Limb6. Literatur[. Comunicare pentru clasa a VI-a, Editura Art, Piteqti, 2AAl o Casetd audio ,,Pasdrea Colibri" o Fiqe de lucru c timp: 50 de minute

Metode r termeni da{i in avans, lectura activ6, eseul

30

DcfEgurarea lecfiei
r t r'rCAJ€

. .

Elevii primesa imagini cu animale qi li se cere sd redacteze un scurt text dialogat, narativ sau descriptiv pornind de la imaginea datd.
Se citesc textele redactate de 3-4 elevi.

. . .

nt*lizarea sensului :,evii citesc textul ,,Bivolul gi cofofana" gi fiecare elev noteazd cinci cuvinte pe care
:-a relinut, -;rivitate pe grupuri: elevii se impart in patru grupe. Fiecare grupd primegte o fiqd de ::ru (vezi Anexa) gi rezolvi sarcinile. l.:ld ce elevii rezolvd sarcinile de pe fiqe, fiecare grup prezintd r6spunsurile la ,.:::;rile cle lucru. Frofesorul sintetizeazi ideile pe tabl6 gi elevii noteazd cu tolii in

. : .
t-

i

*Uectie ;', ii vor avea urmdtoarea sarcind: ,rlmagineazd-ti o altd intdrnplare la care sd :.:-:cipe aceleaqi personaje. Scrie o compunere cu aceste personaje."

tT,noere : = :scultd in clasd ,,Puterea obignuinlei" recitatf, de Florian Pitig. Li se cere sd :: -'.'olte, intr-o compunere de 15-20 de rdnduri, o idee relinutd din textul ascultat. in - :rprunere vor integra qi cele cinci cuvinte scrise la inceputul orei.

lil

ANEXE Fr$A

ru

I
cu atentie paezia de la ... la: ,,Pe spinarea unui...tn

T

Citili

loc"

Notali: timpui....... spatiul.......
personajele Ce sens are cuvdntu | mirat? Dafi-i dou5 sinonime care sE se potriveascd in text.

I I

J

q

t

il

Mirat:
Sinonime -

4

n d

Extrageli ideea esenfiald a fragmentului.

I
:
a
se potriveqte

a

Fr$A

2

Citifi cu atenfie de la .,. la: ,,- Ah, ce mare dobitoc...tn spinare" Clutafi in diclionar sensurile cuvdntului dobitoc. Scriefi-l pe cel care
Dobitoc =
Extragefi ideea esenfiald, a fragmentului.

in text.

f I I
-1

il

Fr$A

3

Citifi cu atenfie de la ... la: ,,Ce s-a tntdmplat...tn trifoi"
Care sunt pdrlile de vorbire folosite cel mai mult? De ce? Ce sugereazd? Care este sensul din text al cuvdntului zdreantd?

f,

Extragefi ideea esenliall" a fragmentului.

Fr$A

4

Citili cu atentie de la ... la: ,,- Ce-ai gdndit tu...-n spate?..." Care sunt in fragrnent sensurile cuvintelor :
-

javrd

potaie - slujbd
-

Extragefi ideea esentiald. a fragmentului.

fim creativi! hu*a a YI-a /a VII-a I aYIII-a " Jrncrplina: Curs opfional Atelier de dezvoltare a creativitdsii literare t,u::r Ladislau Daradici, Deva
T'nilul. Sa

i:r afiC -. s:nmificafiei in literaturi nu poate fi neglijat in cadrul ateliereior de dezvoltare a llr;. ,.idtii. Elevii sunt spontani, creativi, qocheazd.prin imagini qi combinalii inedite, dar iffii ',i : :. .e scapd ideeo" O operd literari, ca sd existe, trebuie sd spund ceva. Aplicalia igi :r'' : -:: sa puni accent pe descifrarea semnificaliei operei, motivdnd, in acelagi timp, rr I realizarea unor crealii originale.
Itr4ir:

il

n '. :rpiice caracterul semnificativ al operei literare; x '. -:ierpreteze sensul gi semnificafia unor texte; ," : . ::zlizeze compuneri / eseuri inedite, respectdnd anumite cerinfe; *, i: ::anifeste interes pentru studiul literaturii.
iil ',

lr.nr,:ttir ele lec{iei: La

finalul activitAlii, elevii vor fi capabili:

r.rnrr€r eseurile redactate la reflecfie.

tuwunse

materiale: prezentare powerpoint; coli flipchart, texte literare semnificative; l(ha* ',i e : activitatea individual[, in perechi gi pe grupe; analiza de text; exercifiul.
rarea lec{iei

Iny,,llr : u
([ ,u1.11 pE

m

' '

';.'.::atea se desfdgoard in sala de lecturd gcolii. a Este important calocatia s6 fie *"'. leciit sala obignuitd de clasd. Profesorul le cere elevilor si se g6ndeasc6 la o :: .'-ri preferatd. Elevii se ridicd de la mese qi se plimbd prin clasd pAnI profesorul :-: jintr-un clopolel de alamd" Elevii se opresc Ai vorbesc cate doi despre lectura :*':::atd. Dupd aproximativ 2 minute, clopofelul sund iar6gi, elevii plimbdndu-se din : - Se opresc din nou qi discutd cu cdte un alt partener. : ''' .: sunt rugafi sI se aqeze. Li se cere sd reflecteze asupra urm[toarelor intrebiri: I t :e au optat pentru o lecturd sau alta? Oare ce urmdrim intr-o operd literard: ideile, ri::::: :i c alii le, r ealizatea artisticd, adevdrul, frumo sul ? r-. -;sorul il citeazd,pe Emerson, care spunea cd*Frumuselea are propria ei raliune x - r.'' Dar totuqi... Pe urmd, pe un fond muzical preclasic (Bach sau Vivaldi) se -*-. =uJifia poeziei eminesciene ,,Criticilor mei": "E ugor a scrie versuri/ Cdnd nimic "r,, -: -; spune,/ Insirdnd cuvinte goale/ Ce din coadd au sd sune.// Dar cdnd inima-li '*,;-'":'.:d" Doruri vii patimi multe,/ Si $-a lor glasuri a ta minte/ Std pe toat€ sd le.' . . :!, ' Ca Si17ori tn poarta vielii/ Bat Ia porSile gdndirii,/ Toate cer inlrare-n ;, r'r Cer veStmintele vorbirii. "
r'

JJ

Realizarea sensului r Activitate de gnrpe: ,,TJn puzzle literar". lJrmeazd un exercifiu de dezvoltare a gdndirii critice qi a creativit6fii, constdnd in ,,recrearea" unui text care a fost fragmentat inifial in unitafi logice" Aplicalie este interactivl gi motiveazdmembrii grupei, incit6nd la

r o

lectur6.

o

o

Participanlii se imagineazdin pielea autorului, adapt6ndu-gi gdndirea qi simlirea in funclie de textul propus. Se lucreazdpe 4 grupe. Fiecare grupd primeqte, in plic, pe fiqe de aceeagi mdrime, fragmentele respective (Anexa 1). Acestea se distribuie membrilor grupei, dupd o lecturd individuald, elevii apreciind daed fragrnentele lor sunt de inceput, de final etc. in timpul apiicafiei, nu au voie sE comunice intre ei. Sarcini: r lrlumerotali fragmentele decupate in ordinea lor logic6; '. Dali un titiu adecvat poeziei. "Ghicili" autorul" Sugestii: Cautali in fiecare secvenld (strofr, ?n cazul nostru), cuvintele / sintagmelecheie (sau termenii regenfi, in sens gramatical) de care s-ar putea lega sau de care ar putea depinde, logic sau gramatical, una din strofele celelalte' Grupetre prezintd rezultatele activitdlii. Profesorul prezintl,la rdndul sdu, o posibild schernd lcgic5 a poeziei lui Marin Sorescu (prezentare powerpoint): I. Merg pe caleaferatd...; 2. Din spatele meu vine wn tren...; 3" Acest tren... nu rnd va aiunge niciodatd.'.; 4. Sau chiar dacd va trece peste mine, se va gdsi un om care sd meargd...,' 5. {la rnine acurn tnfasa monstrultti.." etc'

Reflecfie . Astivitate individuala - Exercifiu de dezvoltare a creativitdlii. Elevii rdmdn pe cele 4 gruFe, lucrfind insl individual. r Ateliere: Vor realiza individual c6te un eseu I compunere dupd urmdtoarele cerinfe: Grupa 1: Un exerciliu de empatie : ,,Dacd aq rt..." (o pasdre / un jurnal / o carte / un ceas), fiecare elev primind o altd tem6; Grupa 2: O compunore cu titlul: ,,Planeta mea" (iqi vor imagina planeta lor proprie); Grupa 3: Reporlerii (i)realitd[ii: ,,O qtire trdznftd" (elevii vor realiza mici reportaje / gtiri pornind de la -l cuvinte, extrase la ?ntdmplare); (Anexa) Grupa 4; Eseuri pe teme date (elevii acestei grupe vor rcaliza eseuri pe teme diverse, de genul: ,,Visez...", ,,C€ vreau de la ceilolli", ,,Cine pldnge", ',C€ vdd orbii" etc'). (Anexa) o Prezentarea lucrdrilor (toate lucrdrile vor fi prezentate); c Nu se fac aprecieri de valoare, in schimb, elevii iqi vor putea pune unele intrebdri.

Extindere r Elevii vor comenta,laalegere, una din reflecliile: "Omul e un cocor care zboard pe dinlduntru." (Tudor Arghezi) ooLumea e o camerd: surddefi, vd rog!(Proverb american) "Pdmdntul ar trebui sd-l transformdm in stea, cdci este. " (Lucian Blaga). "Dacdfurnicii ii cresc pene, i se apropie sfarqitul'" (Proverb arab)
34

*r'ffE

\{ I

lll

iiiilL

'.,:,le tneu, cu vitezd,
l""rtl

":

.;itzit nimic despre mine. "

:-:" dacd, brutal, 3(Ste mine,
',.t:c se va mai

gdsi un om

":argd fnfa;a lui

: :.ccluri
:'":ie Ia spate. "

si cu mdinile la spate :,;iea feratd, -:i ,itcti drept
,"

'
1

'"i ccum

" -: ':')ilStrLtlUi

negrU

. - ,--i ,ttd va *junge

-;:ropie cu o vitezd fnspdimdntdtoare,

ii'

.]]

r,- :

- -.r1 martor mi-e Zenon bdtrdnul -..- -: tjunge niciodatd,

*

"

,r

i'-,.,i

'. -r, - -i ett mereu ttoi qvee un avans ..-i i.cruyile cere nu gdndesc,"

I

ANEXA

Abator, addpost, amprentd, arab, broscoi, balend, bibliotecd, bocnnc, cd{el, criminal, cdrnat, copil, damigeqnd, d.actor, drac, diamant, eclipsd, elefant, englez, exomell, extratereitru, foc,ftobri"A, foarfecd, film, gdscd, galaxie, gard, grajd, grddind, haiduc, haind, hof, hemaragie, incendiu, ilustrafie, inel, inimd, iurnal, ioacd, iuriu, ieleu, lund, lac, luneid,lamd, iartor, mdr, magnet, manus1riS, narCisd, naVetd, nOd, nUntd, nUCd, OU, oaie, oald, omulef, oxigen, pistol, pand, peqte, palat, porc, rnnd, rdloi, rdzboi, ritual, Sare, Scat)n, schelet, scriitor, $arpe, qonf, qcoAld, gurub, gtrand, tigru, tatuai, telefon, tdlhar, trabuc, {igld, ldran, lintd, lurfure, figan, umbreld, urmd, urangutan, ureche, vrabie, viezure, vard, vagon, zodie, zahdr, zmeuriq, zbor'

Iatd o list6 posibih de 100 de substantive pe care le putefi folosi pentru ,,$tirile ttdznite" (frecare elev extrage 3 cuvinte la intdmplare):

2

,w
r:'

fi

o u
lt|

fl
;/

IE

tr

iltr

fi

,fr

ANEXA

3

o
Posibile teme pentru eseuri deschisd Spre ,,Cine pldnge?1'; ,,Afi unfir de iarbd"; ,,Suntern oarneni"; ,,Fereastrd Dorinla"; ,, Dacd aS trdi tntr'un tablou"; lume"'; ,, Dacd aE fi, inger..."; ,,Ce vdd orbii" ; ,, ,,Sunt o statuie",' ,.Poveste imposibild"; ,,Dacd, aS fi negru"; ,,Viala unei frunze"; n-are ,,CeSa in care voi locui"," ,,Destin de buburuzd"; ,,Povesteafluturelui",' ,,Cine prieteni..."; ,,Sing4rprintreCeitAlli"; ,,ZbOrimaginar";,,Neamnri"; ,,ZbOrdecoCOri"; ',,Ce vrem de la al6l"; ,,Visttl"; ,,Dacd a$/i o pasdre.'."; ,,Dacd agfi unpeqte""'; ,,Dacd aq fi un bdiat... "; ,,Dacd aq fi o fatd..."; ,,Dacd aS fi extrateresffu""'; ,,Zona crepusculard" i ,, La limita imposibilullti" i ,,Iluzie Si realitate " '
a

a o a

I
f

I

a

a

36

''rii

lln*"r ,\'Ii-a
i$rilnr

nrfurL I zr acterizarca personaj elor : P aq a Has

s

an, de George Co$buc

Im,*:r: hna: Limba qi literatura romAnd

r

;abriela Roga, $coala cu clasele I-Vm ,,Constatrtin Brdncuqi" Cluj-Napoca

tqirirr:-"

nfia

,,irri
lnr|

, ::zvolt[ gAndirea criticd, pun6nd elevii in situa]ia de a-gi argunenta punctele de r- '-, I,i: asetnenea, contribuie la consolidarea unor deprinderi de muncd ?n perechi sau

**-:,:. prin colaborare, de artalizit gi sintez[, cu scopul de a-qi exprima opinii llrmlli-::..:. Elevii au posibilitatea s[-qi reactualizeze gi s6-gi completeze cunogtin]ele - ': -:- lcterizarea personajelor din operele epice, sb constate rolul stilistic al pbrfilor rllr "" :=. -sf ralizeze conexiuni intre literaturd, flm qi muzic6.
irrLrir,

f

{ft ," -.iiifice qi sd clasifice personajele din baladS; ,,* - - :Jerizeze eroii din opera lui Cogbuc; ril -: ,.'.zeze diverse exereilii de imaginalie pe temd datd; {,, , ' - .;,rpe r€ asemSnirile gi deosebirile dintre balada,,Paga
,-."J
Si

t'",6",;{.1 ele

lecfiei: La finalul activitdtii, elevii vor fi capabili:

Hassan" de George

t-rknul

?ov:
o situalie in care ai dat dovadb de curaj

l[ u,,rr:.: compunere de 5 minute: ,,Relateazi
irillllllLlL,

" : .-,,.aie."

s

lf,Mm.r.:.:rentul resurselcr qi al timpului * -- = . . i. literar qi elemente de pavoazare, fiqe de lucru

tflf,lnffir

i'!,r : I :rchine,

brainstorm ing, mozaic

frurum:h*;
-

rurea lec{iei
r
.

ilflfu,lrrrnur

- .r -

-.r realiza in perechi, apoi cu toatd clasa, un ciorchine cu nucleul conducdtor.

iMuludrur^rca

sensului : : l: impart in grupuri de 4-5. in fiecare grup se va numdra de la 1 la 4, astfel *'-: ,-..care elev sd aibd fie numdrul l, fte 2, fie 3, fie 4. Profesorul le imparte figele "l -::: r vezi Anexe): fiqa I pentru elevii cu numdrul 1, figa 2 pentru cei cu numdrul - r-' . ,., :iai departe. Timp de 1 minut, frecare elev igi citeqte sarcina de lucru descrisi -',,,, j"i .: o rezumd pe scurt (30 secunde de elev) colegilor de grup5. Dupd aceasta "- :: impart in grupuri de ,,exper{i": elevii care au numdrul I vor constitui o grup6, .:::,r

37

cei cu

in comun numirul 2 o alti_grupa etc. Grupele de exper{i lucreazd latezolvwea

o o

a sarcinilor de pe fiqa 1or de expert'

grupurile iniliale qi fiecare expert' pe CAnd experfii gi-au ierminat sarcina, se intorc in modalitatea de rezolvare a sarcinii rAnd, incepdnd cu num6ru1 l,vaptezenta colegilor de pe fiqa la aare a lucrat.

s6 prezinte rdspunsurile la Laincheierea activitblii, profesorul cere catorva elevi de 1a elevi care au lucrat sarcinile de lucru. Va'solicita rdspunsuri din grupe diferite 9i (vezi Schem[ Corr"tu zioneazd.rlferitor la caracterizarea pefsonajelor ,""upitulutivd a lec{iei).

;;il;fr;it*.

Reflecfie de tipul r Elevii se vor gdndi, vor schila qi apoi vor relata, intr-o activitate de curaj g6ndili sau laqitate' dat dovadd lucrali in Perechi - comunicati, o situalie in care au

Extindere ; lnainte de lecfie, elevii impreuna cu profesorul au vizionat filmul Troy (Troia)' o compunere ln care:1clmpare Sarcina elevilor in aceastilactivitate va fi si suie Troy,urmilnd schema: cand? - unde? balada lui copbuc , Pasa Hassan,cu filmul
Cine?

-

Cum?

:i.

38

N|IWIJ
lffim*r l,tr- LL CRU 1:
,,,,1i,,r[tIl]llliliitt,

MIHAMTEAZUL

,,

'rlliitrrtltrrrrutiltu

i: ::::

*I'- -i] Opef6;
este construit: :l:atia moral6:

ftiltiltilrnlur

,lle;::-

'z

Citatul
Pe rodd-l zdreqte cdlare
n ,ndnd"

Procedee artistice
/

Fieuri de stil

:.e:dnd / Prin Siruri cufulgeru-

Ca volbura tosmnei se-nvdrte .octld / $i intrd-n urdie ca .:.:u-r!rre oi, / $i-o frdnge .i: *'abd qi-o bate-napoi / gi-o

.'

-,

irtrurd toatii" Dor iatd-l! E Vodd, ghiaurul ''.fjhai; / aleargd ndvald

,::biund / Imprdstie singur pe cdmpul ::iincl de pe cal / EI vine spre :tSa, e groazd 6i vai / cdvine

:iri ii adund / cwtreierd

'!trtUild"
.Srai, pagd, o vorbd de-;7r.)ap€ sd-{i spun / Cd nu te-

:irt gdsit nicdierea" .Stdi, pagd! Sd piard azi unul .iit nai"
.;: lirea!

Dor pasa-gi pierduse Si capul / Cufrdul pe coamd el

itge nebun / cd-n gheard de Ei-n gwrd de tun / mai :iuice-i oieires" . Sdlbaticul vodd e-n zale 6iJier $i zalele-i zuruie crunte. / Giganticd posrt-o cupold pe i'tinte. $i vorba-i e tunet, rdsufletul ger, / Iar barda din :tdnga-i ajunge la cer, gi vodd-i in munte"

iarit

llllllllg1tililiii

,,:,,

iiilttmmu,,t

-, l,lihai Viteazul simbolizeazd .*..;:ndn[ cu personajele de basm, reprezentdnd

39

r

FI$A DE LUCRU 2: PA$A HASSAN
Locul ocupat in oper6: Modul in care este construit: Dupd semnifi calia moral6: eteazdtabelul de mai

ilI
Lor

\{c

\u

Du

Co

Hassen de sub poala pddurii acum / Lui Mihnea-i trimite-o Doruncd" ,, Hdrssan de mirare e negru pdmdnt / nu gtie de-i vis ori aievei / el vede cum zboard fldcdii Sucevei / el vede ghiaurul cd-i suflet de vdnt /
,,

I

fa{d puterile turcilor sunt / tdriile plevei" ,,Dar paga mai tare zoreSte / cu scdrile-n coapse fugaru-;i lovegte / Si gdtul i-l bate cu pumnii-amdndoi / cu ochii de sdnge, cu barbavdlvoi / el zboard SoimeSte"
Si-n

,,fSi rupe cu mdna vestmdntul" ,,spahii din corturi se-ndeasd dbit / sd-i deie ,,gi-n censul acela Hassan a jurat / sd zacd de spaimd o

lund"
Personajul Paga Hassan simbolizeazd.............. Eroul se aseamdnd cu personajele de basm, reprezent6nd..........'.....
Dd un

titlu pohivit strofei finale.

40

$IHS

I

DE LUCRU 3: ARMATA TURCA
lcuP&t in operd: :;} care este construit:

,, Lr,u'--

rll.(l,i14;;

I u:lr',l semnifi catia morai6: *-um :::rl soldafilor furci:

- ''i::,eteazd tabelul de rnai jos:

Tr-isitura

Procedee artistice / Fisuri de stil

Modalitf,{i de caracterizare

,,rnullimea pdgdnd"

,, se rupe deolaltd"

,,cad€-n mocirld, un val dupd val"

ln spat e le -o S tir ii muntene s-aruncd / urldnd ianicerii prin llinte $i.furn"
"

4l

r

FI$A DE LUCRU 4: O$TIREA ROMANA
Locul ocuPat in oPeri: Modul in care este construit: DupS semnifi ca;ia moral6: Numdrul soldatilor romdni: Completeazd tabelul de mai jos:

fi

c

I ]l

t
"!L

E
,,tn urmd-i se-ndeasd cu

vuiet, curgdnd, / Ostirea romdnd".

o
a a

,,el vede cum zboard fldcdii Sucevei'"

o a

Gdseqte un proverb

potrivit atitudinii fald de lupti

a

oqtirii romane'

I

il

n a

SCHEMA RECAPITULATIVA A LECTIE
PERSONAJELE

a

I

I
Principale Individuale
Secundare

I
I

Colective

Mihai Viteazul

42

PROIEGTUL LC 4

f itlul: Copacul nemuririi - poveste hindusi Clasa: aVII-a Disciplina: Limba qi literatura romdnd .\utor: Gabriela Roqa, $coala cu clasele I-VIII,,constantin Brdncugi" cluj-Napoca \Iotivatia :'evii au posibilitatea
sb-pi completeze cunoqtinlele prin descoperirea unei abordare a textului literar, s6 descopere strategii de interpretare.

::

modalitlli noi

Obieetivele lec{iei: La finalul activitdlii, elevii vor fi capabili: r sd utilizeze eorect gi adecvat formele exprimdrii scrise in redactarea diverselor texte

. ' .

iite;:a.r*:

si rleseopere semnificaliile generale ale textului; si d*scopcre structura textului; si e:ipiice titlul;

Evaluare: qompunere de 5 minute: ,,Gdseqte un proverb potrivit textului Si realizeaz1, un .J.1n eolnf,ntariu al acestuia". \Ianagenremtul resurselor qi al timpului . iextrll .,Copacui nemuririi" . timF de iucru - 50 minute

\Ietode: termeni dafi in avans, lecturd predictivd, diagrama Venn

Desflqurarea lec{iei

.

Er ocare

Elevii vor scrie o scurtd compunere pornind de la termeni dafi in avans: bananier, papagali, cdlugdr, a vindeca, corabie, livadd.

R.ealizarea sensului

'

Se varealiza lectura

textului Copacul nemaririi prin metoda predicliei. Profesorul

va opri din lecturd din cdnd in c6nd, cerdnd elevilor sd spun6 ce cred cd se va intAmpla in continuare gi sb iqi justifice predicfia.

Reflecfie ' Utilizdnd diagrama Venn, elevii vor compa.ra povestea Copacul nemuririi cu o poveste asemf,ndtoare pe care o cunosc, reliefdnd asemdndrile gi deosebirile dintre cele doud.

47

ANEXA COPACUL NEMURIRII
Trbia odat6, intr-un bananier, o pereche de papagali. Aceqtia au adus pe lume un pui. intro zi cAnd pdrinlii erauplecali, puiul a pdrdsit cuibul........

(

I
j

Dup[ ce a parcurs o micd distan]6, puiul cdzu pe pim6nt. care i-a luat cu dragoste gi l-a dus in chilia sa.

Fu, zdrit de un

c6lug[r budist

l
t t

intr-o zi, papagalul l-a auzitpe c6lugdr povestind despre un copac uriag din insula Harisena din mijlocul mdrii, copac cu fructe de mango, care vindecd toate bolile trupului, chiar qi bdtrAnefea. Auzind acestea papagalul zburd spre acea insulS pentru a lua fructul de mango. La intoarcere, din pricina greutdlii fructului, adzu in mare..........
A fost vdzut de cdpitanul unei cordbii care l-a cules din mare gi l-a salvat. Acesta l-a intrebat pe puiul de papagal despre fructul de mango. Puiul i-a spus povestea fructului qi apoi l-a diruit marinarului. Marinarul a dus fructul regelui Indiei.

!

llt

n

6

il

,|

(

a

a

Regele a sembnat sSmAnla intr-o livad[ pentru ca poporul sb se bucure de fructele miraculoase de mango. Copacul rdsdrit a fbcut multe fructe. intr-o zi,pe un fruct de mango cdzu o picdturd de otravd din gura unui garpe. Acel fruct s-a desprins din copac qi acdzut. Negtiind catrza, paznicul gridinii l-a dus regelui....... Regele a dat fructul spre gustare unui preot, iar acesta a murit. Furios, regele porunci sb taie pomul,,otrdvitor"

a

a

I I
I

M

T

Un grup de leprogi, pe moarte fiind, au mdncat fructele copacului gi ,..........................s-au vindecat. Regele, auzind aceasta, a rcgretat tdierea copacului toatd, via\a.

I

tr a

a

m

44

PROIECTUI. LC 5 itlul: Poezia - Despre procedee artistice VIII-a Dls ciplina: literatura rom6ni
lf

Lllasa: a
.!{.'"rior:

Ladislau Daradici" Deva

W

rrivafie

"'=iegerea

de trecut pentru elevi, factor esenfial in receptarea, mai cu seamd, apoeziei, irnportanti pentru cd le transmite elevilor ideea cd literatura este o artd" a " - =rului" Ea fblosegte, drept material, expresivitatea limbii qi reflectd realitatea in ::::-:ni artistice. Mircea Eliade spunea c5, dincolo de aceste imagini, fErd semnificafie, 'T - ::,are exista literaturE, pentru cE o oper6 literard lipsitd de semnificafie ar fi o - :, -:iitate.
- , :::a este

:'".: jificil

rolului qi a functiondrii procedeelor artistice in cadrul operelor literare este un

' . :i
:

- iiectivele lectiei: La finalul activit6lii, elevii vor fi capabili: Si icientifice figurile de stil studiate din diverse texte; defineascS figurile de stil prin relevarea trdsdturilor lor specifice gi a rolului lor
: abzar ea discursului
:

in

" S: reahzeze figuri de stii inedite in enunfuri proprii; | :l manifeste interes pentru studiul poeziei.
f ,, niuare: se vor evalua produsele activitdfii pe grupuri gi produsul din activitatea de -,::-.;lig. i,c*urse materiale qi de timp: prezentare powerpoint; coli flipchart, texte literare
,lrc::-:l-tCatiVe;

'rderode: brainstorming, analiza de text, activitate in perechi, activitate pe grupe;

llrcsfi;urarea lecfiei

,

il * Ii{8f€

:e scrie in mijlocul foii de flipchart sintagma,,OPERA LIRICA" gi se cere elevilor sd -..: edndeasc6 ia cdteva trdsdturi definitorii ale acesteia; " S; noteazd,jur-imprejur,toate ideile /sintagmele /cunoqtinfele pe care qi le reamintesc --:r'ii, trbg6ndu-se linii intre acestea qi sintagma-mamd; " --: mdsurd ce se scriu noi caracteristici, se trag linii intre ideile care pot fi conectate. r-,::sorul se aqteaptd cd elevii vor aminti caracteristici ca: c prezenla eului liric,' o transmiterea directd a gdndurilor / sentimentelor,' o utilizarea monalogului liric / a desuierti subiective; o folosirea imaginilor artistice; . abundenya figurilor de stil;
+J

i-

.

structurd specificd; muzicalitqte etc. grup6 clasa este irnpar,tita in 6 grupe de c6te 4 elevi (num6rul elevilor in fiecare trebuie sh fie par). lirice' Dar ce Profesorul le spune elevilor: ,,Am v6zut care sunt trdsaturile unei opere intrebare, realiz6nd o este, in fond, poezia? Vd rog sd gdsili un rSspuns la aceastd definifie cAt mai inedit[ a poeziei, completAnd enunlul: Poezia este '. '" Elevii gAndesc individual rdspunsul, discut0nd apoi in perechi' Fiecare pereche grup' fonnuliaza, prin negociere, propriul rdspuns, ?mpirtagind rezultatul intregului va fi prezentat I-a nivelul fiecdrui frup, tt ou u1eg. cel mai semnificativ rdspuns, care in olen. Cf,teva definilii selectate la nivelul grupelor se trec pe flipchart'

. t

Realizarea sensului . Expunere(prezentarepowerpoint) posibile definifii Am v6'it.,dednitiile" voastre pentru poezie. Am selectat qi eu cdteva apar'finf;nd unor celebritdgi : * Foezia e umbra vielii trdite, e umbra ascwnsd afrumuselii grdite. (T. Arghezi) a Paezia invinge urdtul Jdrd a se feri din calea lui. (P. Klee) r Poezia." rninciund care Spune fotdesuns adevdrul. (J. Cocteau) o Paezia vindecd rdnile deschise de raliune' (l'{ovalis)

art[ a cuv6nhrlui. Ea folosegte, drept matetial, expresivitatea timtii qi reflectd realitatea in imagini artistice. Mircea Eliade spunea c[, dincolo de aceste lipsitd de imagin'i, ffir6 semni{icalie, nu poutr exista literaturd, pentru ci o oper6 literar[ ?n general, nu este de a serniifieatie ar fi o absurditat*. Misi,rttea poetului, a artistului explica lucruriie, ci de a spori taina, frumusefea acestei lumi.
Se gtie

ci literattya

este o

o
"

Se face lectura

poeziei "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" de Lucian Blaga'

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Si nu ucid ctt mintea tainele, ce le-ntdlnesc [n calea mea tnfiori, tn ochi, pe buze ori morminte' Lumina altara s u grum d r aj a ne pdtrun s ul ui a s c uns in addncuri de tntuneric, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii taind Si-ntocrnai cum razele ei albe luna nu micqoreazd, ci tremurdtoare mdreSte Ei mai tare taina noPlii, aSa fmbogdlesc Si eu tntunecota zare cu largi fiori de sfant mister ,si tot ce-i ne-nleles
v-

4C,

.::mbd-n ne-nlelesuri Si mai mari

:;:ii mei -

.:, ;ttbesc ' s! ochi Si buze Si morminte. "

-

'nj :::Lrduce ideea cdpentru a reugi in aceastd misiune, poefii folosesc, pentru a_gi -"*-.-:::te c6t mai inedit g6ndurile, convingerile gi sentimeniele, figurile de stil" :=re pe grupe. cele 6 grype vor primi c6te o fiqa de lucru (vezi Anexe) :'nd a) descrierea unei figuri de stil (originea termenului, caracteristici, : : i:r- condilii ale utilizdrii etc.); b )text-suport in care vor identifica figwa de i.--ini.lo l-r^*"' ,--, t 7', ^A-J.:1---:ini de lucru: se vor g6ndi la o modalitate de prezentarc a figurii dJstit, or ganol ta ^ mocalltate de prezentarca d : -:-rcAnd pe textul suport. prezentareafigurilor de stil de c6tre grupe.
I

Illffihdfliluum*.

,,lr

lirllr- :

-:i. elevii vot rcahzaun catren, un cvintet, un haiku, un acrostih sau versuri -: :::e poezie, folosind cel pu{in dour din figurile de stil prezentate.
-: :dentifica,
.r

:*:

?n textele lirice propuse pentru testele nafionale, cel pufin cdte pentru fiecare figurE de stil studiati.

47

ANEXE
Fiqa

l: EPITETUL

(grec. epithetos, din epi:pe, l6ngd Si tithemi: pun) ' Figurd de stil prin care se exprimdlnsugirile deosebite, neagteptate ale unui obiect sau ale unei acfiuni, puse astfel intr-o lumini nou6, pentru a-l impresiona pe cititor; r Determind un substantiv sau verb; ' Ca parte de vorbire, poate fi: adjectiv, loculiune substantivald, adverb, locufiune adverbiald. n Dupd numdrul de termeni, pot fi simple, duble, triple; r DupI funcfia artisticd: cromatice: ,,zale argintie" (Alecsandri); cu rol personificator: "soqrele rotund gi palid' (Alecsandri); cu rol hiperbolic: ,,giganticd poart-o cupold pe frunte" (Cogbuc); cu rol metaforic: ,,FeyifumoEi cu pdr de aur" (Eminescu).
" To

(

I

!
I

a

{ {

T

{

amna frunz e l e

co

l indd,

{

Sun-un greier sub o grindd,
Vdntul

jalnic bate-n ramuri

Cu o mdnd tremurdndd." (Mihai Eminescu)

Fiqa 2: COMPARATIA (lat. comparatio. din comparare: a irnperechea) . Constd in al5turarea a doi termeni pebaza unor insugiri comune; . Leg5tura dintre termeni se face prin adverbe comparative: ca, precum, cum, xsemenea, aidoma, astfel, cdt, tntocmai ca etc. ' Se scot in evidenlE insuqirile specifice ale unei idei, ale unui personaj, obiect ale unei acliuni. ' Scherna unei comparafii: A ca B (A: primul termen, mai pufin cunoscut, folosit cu sens propriu; B : al doilea termeR, mai cunoscut, folosit cu sens figurat)

lfl

a
tA

a

:

a

I
/

i6

"Cartefrumoasd, cinste cui te-a scris, Incet gdnditd, gingas cumpdnitd, ESti ca ofioare-anume tnfloritd Mdinilor mele, care te-au deschis, Egti ca vioera, singurd, ce cdntd Iubirea toatd pe unfir de pdr. " (Tudor Arghezi, Ex libris)

il

rffi

48

ff- r-s

a

PERSONIFICAREA
r'erbul a personi"fica)

;AL

:-:

'
:

*

' n

Procedeu literare prin care se atribuie insugiri gi manifesthri omeneqti unor fiinfe :i'fl1151oare, lucruri, elemente ale naturii; :ste consideratd, aldturi de metaford, una din cele mai importante figuri de stil; ): intAlnegte frecvent in basm, fabuid, baladd, poezia lirica.

,:
"

:tr. .ttdpdn-a mdrii, pe a

i:,ilor ddnd via{d, suferinlele tntuneci (...), ".:te inii de valuri stdpdnirea ta strdbate,
mbrilor singurdtate :ir:inescu, Scrisoarea I)
!

lumii boltd luneci,

: .,riegti pe migcdtoarea

-

"

llflillilmur

.r

RIPETITIA

1iilMr, r;i

.
lllllli

Ll

repetare) -: -- C?ro const6 in folosirea de mai multe ori a unui cuvdnt sau a unui grup de :: ::-i a intdri o idee sau impresie; - .:neti{iei poate fi o impresionare mai puternicd a cititorului, mai greu de uitat: -: ,:Japtea ninge, dimineala ninge iard..." (V.Alecsandri); - =::ctui repetifiei devine obsesiv (ca in poeziile Amurg violet sau plumb de
:

::t

:

:--..,a).
.-";riirlllrriliiili-

.;,,utd violet...

-

't".,:d.

apaf tn SilUgte

:-: "iii t,iolete
' .(t.

-

li..:-

:. -\murg violet)

49

Figa 5: HIPERBOLA
(grec.

;

hyper: dincolo qi balleiu: a arunca) figuia de stil consti\rd in exagerarea trdsdturilor unei fiinfe,
cititor;

ale unui lucru, fenornen

sau intdmplare, cu scopul de a-l impresiona pe Apare qi in poezie, qi in Ptozd;

'.
"

Apar fiecvent u".r*ularf de hiperbole (ca in strofa a opta din poezia Paga Hassan de George Coqbuc) sau comparafii de tip hiperbolic.

Penftu-a uucii biruinld se migcard rduri'rduri Ori din cadri rdscolite, ori sdrite din pustiuri; Zguduind din pace-addncd ale lumii inceputuri, innegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi, Se mi,ycau tngrozitoare ca pdduri de ldnci Si sdbii, Tremurs tnspdimdntotd warea de-aie lor cordbii"' (M, Erninescu, Scrisoarea III)

Fiqa 6: METAFORA
(grec. metaphora

;

:

dePlasare)

Figur.E

ie stil care tonstd in inlocuirea unui termen obignuit, propriu,

cu unul

neobiqnuit, figurat, realizdndu-se astfel un transfer de sens; . Metafora este consideratd element debazdal exprimdrii poetice, poeziainsdgi; ' Orice metaford arelabazd o comparafie nedezvoltatd, doar sugeratd, din care lipseqte termenul comparat. . Uneori sunt prezente ambele elemente ale comparafiei, dar nelegate prin terrneru comparativi: Hassan): '. Metafora explicitS'. "vodd-i un ml,tnte" (Coqbuc, /PaSauriag cu lJn fruntea-n soqre..." Metafora apozitiv 6: "Vedeam Ceahtdut la apus (Coqbuc, Vara).

"in gradina-n care scriu, Cerne aur argintiu O tipsie ca de iar, Spdnzuratd-ntr-un ar{ar. " (Tudor Ar ghezi, Creion)

50

il

Titlul: Poezia liricd

-

Emo{ie de toamnd de Nichita Stinescu (prima lecfie din doud

:locate operei) Clasa: a VIII-a Disciplina: Limba qi literatura romdn6 {utori: Anca Ursa, Liceul Teoretic ,,Gheorghe $incai", Cluj-Napoca; Lavra Deteqan S,-oala,'Avram lancu", Turda

*

\Iorivatie S: :Lnrrirepte cultivarea dorin{ei elevilor de a cunoagte poezia modern[ prin insuflarea .,::ederii ca o pot descifra singuri. E important sd se creeze contextul necesar deschiderii ,-:: sensul conotativ. Se incurajeazd intervenliile creative qi crearea de metafore proprii.
r-thiectivele lec{iei: I-a sfArgitul lecfiei, elevii vor fi capabili: r :i conqtientizeze diversitatea discursurilor despre iubire r -ra anticipeze o idee poeticS in funcfie de termenii cheie . .: perceapi atmosfera poetich dintr-o crealie gi sd fac[ legdtura dintre arte . :i analizeze rnetaforele unei poezii ambigue r :f iransfere interpretarea unei metafore apropiate in alt context

1',i,luare: observafia sistematicd, fiqe de evaluare
i'*rr..irse materiale: manualul; ,,Dilemateca"; CD cu Emolie de toarnnd (l.{icu Alifantis)

,, : - inserat,e de toamnd (vocea lui Nichita Stdnescu); volum de versuri Nichita : *L-.:s....i. figele cu versuri din inserare de toamnd; fige de evaluare; tabld pi cret6.
terrneni da{i in avans, audierea unei poezii puse pe muzicd, jurnalul dublu.

"h,l[ur,rde: -

*

ruup'

de

lucru: 50 minute
rea lecf iei

lr*:n/I"s u ra
d r,'l,,iif

"

r:.:;sorul realizeazh o scurti prezentare a diferitelor modalitSli de abordare a iubirii .* ::rrele studiate anterior qi provoacl elevii la o disculie scurt6. Pentru r ::r:iificarea unei noi modalitdli de abordare subiectivd a temei, invit6 elevii sd : :.;--';i unele pasaje din ancheta ,,Cdnd v-afi indrdgostit ultima aard" a revistei

fg

-J --enateca", martie 2007. xn \" ::rr rerrnenii in avans, comuni pasajelor citite qi poeziei Ernolie de toamnd. n, L- :- r or construi gi vor citi un text in versuri sau in prazd care si includd termenii: riilil/l/r;ti|' "; :,,nbrd, aripi, ochi, pelin

iftlrrrrlr,isnnt gp

g s ens

ului
)l

c
o

c
o a

Lectura textului profesorul dd urmdtoarea sarcind; Notali starea eului, ata cum se degajd din poezte' Alifantis' Audierea piesei muzicale Emo{ie de toamnd cdntatd de Nicu degajd din melodie' Profesorul dd urmdtoarea sarcin6: Notali starea eului, a$a cum se gi ii pune sd tragd Profesorul trece pe tabl6, pe doui coloane, impresiile elevilor concluzii. Elevii vor confrunta cele doud rfspunsuri' metaforele ce Se inifiazf un jurnal dublu, in care vor fi trecute in prima coloand inima cu umbra unui inciud termenii dali in avans: ,,a venit toamna", ,,acopet6-mi te-ascunzi intr-un ochi copac,,, ,,or s6-mi creasci aripi asculite pAnd la nori", ,,o Sd grup. stiain,', ,,,krnz|de pelin". Se lucreazd intfli individual gi apoi in Se comunieh ideile intr-un jurnal comun pe tablS'

Reflec{ie r Frofesorul le spune elevilor: ,,Am vizut ce semnificalie are toamna 5i pelinul in element versurile discutate. Nichita Stdnescu asociazd deseori toamna cu un Apoi, profesorul adreseazd intrebarea qi sarcina: ,,Ce semnificalie are 'egetal." de taamnd?" aeeast6 asociere in altd poezie de dragoste stdnescian6, fnterare (Anexa 1) 9i audiazd o Ele.rii prirnesc o fig[ cu un fragment din inserare de toamnd versurile in lectura lui Nichita Stlnescu' r Profusorul noteazd ideile despre metafora iederei pe tabld.

lncheiere o Elevii nateazape fipele de evaluare primite (Anexa 2) rdspunsurile la intrebdri. Extindere o Concepefi o

legen

dd

a frunzei de pelin, pornind de la semnificaliile

generale ale ei

discuta,ie ?n clasd.

ANEXA

1

Nichita Stdnescu, inserare de taamnd
,,(...) Steauaneagrh a pletelor taie imi rdsare, scAnteind, in dreptul inimii, cdnd iedera uscatd bate ritmic in geam un tot mai inclepdrtat 9i negru tam-tam al secundelor noastre nedezlegate (,.')"

ANEXA 2: Fiqi de evaluare
importantfl idee discutatd astdzi. 2. O intrebare asupra fragmentului de text. 3. Un comentariu general asupra fragmentului
1. Cea mai

52

Titlul: caracterizare Clasa: a VIII-a

de personaj: povestea unui om leneg, de Ion

creangi

Disciplina: Limba gi literatura rom6na Autor: Gabriela Roga, $coala cu clasele I-VIII

,,constantin Brancugi,, cluj_Napoca

Motivafie Elevii au posibilitatea sd-gi reactualizeze pi sd-pi completeze cunogtinfele despre caracteizarca umri personaj literar. Folosirea metodeior alternativl inpredare $i evaluare are efecte preponderent fo.rmative: promoveazd spiritul de toleranfa, inlelegere qi acceptare a tuttuor insugirilor umane. Un alt aspect al utiliffilii tecfiei se mierial izeazE in valori{iaare textului iiterar pi dintr-o perspectivi sociald, culiurala, prr.orrula.
obieetivele lec{iei: La finalul activitdtii, elevii vor fi capabili: sd redacteze texte pe o teml datd; sd indice rolul personajului intr-un rext; sd nunieascd procedeele de caracterizarci sd exemplifice procedeele de caractefizare cu trdsdturile personajului aqa cum reies din text; o sd utllizeze corect qi adecvat formele exprimbrii scrise in redactarea diverselor texte

r r c o

Evaluare: liga de lucru completatd de elevi. Managementui resurselor gi al timpului o texte suport: tron Creangd - Povestea unui om leneg, Editura Univers, 2001;Alina Parnfil - Limba gi literatura romdnd in gimnaziu, Edit.rru paralela 45, pitegti, 2004; Desperado * Mi-e o lene".. o timp de lucru - 50 minute
Metode: scrierea liberd, brainstorming, activitate in grupuri

Desfiqurarea lec{iei
Evocare r Elevii seriu liber (tot ce le trece prin minte) pentru a-gi descrie starile sufletegti pe care le trdiesc in momentul respectiv al leclili I zilei. ' in funcfie de stdrile notate, se iealizeazb impdrfirea elevilor in grupuri de 3-4,astfel incdtin fiecare grupa s6 fie qi optimigti t viai ttine dispugi, daigi pesimiqli I obosifi / lenegi / fdrd chef(de exploatat gi la extindere). Realizarea sensului

53

f-

r o

Mi-e o lene " ' Elevii vor audia cAntecul a textului (iidi:idu:t)'' Se rcal\zeazdprimu t""turd

rElevilor,impdr}ilipegrupurid:-"a1":.+,tiselmpartfigedelucru(veziAnexa). de iucru-' o Eievii rezolvi in'g*p"*ti tarcinile de pe fiqa concluzii'

-

*^,

o

S

e discutd

se iormuleaza

"*u",Jr'tlirlii"";;;;;o"rite.

I (

Reflecfie unui u Prirrt -o activitate de brainstormlng' , se varealizainventarea literar'"medicament"' personajele din cintec / text "
sufera remediu al bolii de care CV-ul omului leneq Elevii vor redacta individual
pes: Extindere a:^1- ^-o+cnpcrir/i optimista i pesimist[' dintr-o perspectiva .ntimistS. rescrie povestea omului leneq o Eievii vor

I

\
j'
:

ANE)LA

principal Caracterlzarea p€rsonaiului
Cum sPune? Cine
spwrte?

i-

(modalitdlide Citatul
caracterizare)

t
a

@;

deleneqceera'nicl

ilrnbueatira din gurd nu qi-o mesteca'" pe un p" uu.lil pun intr-un car ou boi ca

;ilfd

butuc nesirnfitor"

il l*;;,;i-i ou".t
:,**;;

".atsta e un leneg care

avdnd Pireohe la spanzuritoare ca sb curafim
sd te

E
a

satul de-un tr6ndav"

a

bati, uriciunea oamenilor" unul ca tine qi s[ te ,,ia*r p"i. careva obrazul pentru minune-i qi asta!" hrineascb ca pe-un fidntor, mare mi lostivi cucoan6' dar ,..BunFrtatea durnneavoastr[, i"gtuU* mai voili a strica orzul pe gAqte" :B;;;" mai zis cine-o zis cb <Boii arb qi caii

il,iutt*r"rut

u
t
a

\I

mdndnc6>" Doar lenea-i imPdriteasS mare

Sm

bolnav; sdrmanul, $i-l

duceti la vro doftorq4l9=-:: tru astb Pustie de gur6!" Ce mai atdta grij cu ,"Dar;.t"fts p"tmagiit tii" atunci lengryl' din loc" jumdtate de gur6, frrl sd de cirneasci , -'--* --- - '."slngur' Azi, mbi lenequle: te prinzi s6 rnoi posmagll

D,,

ori ba? - Ba. rdsPunse lenequl. T!499! mai bine tot inainte!'l

<A

Titlul:

Poezia de iubire

Clasa: a IX-a Disciplina: Literatura romdnd .{utor: Nicolae Berindeiu, Liceul Teoretic,,Nicolae B5.lcescu", Cluj-Napoca;

-

Cuplu de Ana Blandiana

\Iotiva{ia
Lecfia este valoroasd pentru ci oferd acazia de a desfHqura procese de gdndire la un nivel superior, de a reda idei /opinii asupra sentimentului iubirii, de a reflecta asupra condiliei "-'mului ?n iubire. In acelagi timp, ea aduce in disculie elemente ale liricii narative in iersuri gi ceie caracteristice liricii subiective. Pe de altd parte se oferi ocazii ale exersIrii gdndirii critice prin integrarea gdndirii elevilor in contextul general al viefii de zi cu zi 'sugestivd fii.nd invalarea prin colaborare pentru realizarea sensului). Elevii vor fi stimafi a investiga gi a da rdspunsuri personale, la a dezbate gi la a extinde ceea ce s-a inv6{at. 'a

Obiectivele lecfiei: La finalul activitdtii, elevii vor fi capabili: r s5 exprime in cuvinte proprii idei despre tema iubirii in literaturd qi mitologie o sd descopere eiementele debazd, mitologicei fiinfe, cAndva indestructibile androginul r sb eompare mai multe idei lcunoqtinle, sd le adapteze pi sd le esen[iahzeze crednd noi versuri. r sd coillpare cuplul (androginic) cu cel general al iubirii. Evaluare . argumentareaideilor; r eseurile redactate in clasd.

\Ianagementul nesurselor $i al tirnpului

r .

poezia Cupiu, de Ana Blandiana timp de lucru - 100 minute

)Ietode: eseul, lecturd in perechi, ,,las6-mi mie ultimul cuvAnt".

Desfdgurarea lec{iei
Evocare Se solicitd elevii sd scrie un text, prin metoda,,dicteului automat", pornind de la termenul ..cuplu". Apoi iqi citesc pe perechi unii altora, sau prin schimb de caiete qi fac aprecieri, iar profesorul solicitd ca trei dintre ei sd citeasc6,in fala clasei. Printr-o scurtd conversalie cu clasa se reamintesc elementele debaz6, eenului liric.

55

Realizarea sensului . Li se enun!6 elevilor sarcina de lucru, care const5 tn citirea cu atenlie a poeziei Cuplu de Ana Blandiana (vezi Anexa). inainte ca elevii sd inceapd citirea poeziei, profesorul le cere ca, in timpul lecturii, s[ caute pasajele care ii intrig6, ii uimesc, le stdrnesc interesul sau ii contrariaz6. Elevii sunt rugafi sd noteze aceste pasaje pe una din fefele unei foi mici de hArtie. Pe spatele foii elevii vor nota rdspunsul la intrebarea: De ce considerali acest pasai intrigant, uimitor, interesant etc'? o Cdnd au terminat de citit, profesorul soliciti un elev care a notat un citat din prim parte a poeziei s6-l citeascd (dar sd nu citeascb gi comentariul pe care l-a consemnat p. uputrtr foii). Din acel moment, elevul are controlul complet al sdlii de clasd 9i inulia alli elevi si comenteze pasajul citind insemnirile lor sau exprim6ndu-qi spontan ideile. Atunci cdnd clasa qi-a exprimat pdrere4 elel'ul care aales citatul intoarce foaia gi citegte comentariul personal. Acesta trebuie sI fie ultimul cuvAnt. Nici un alt elev 9i nici rndcar dumneavoastrd nu mai putefi ad6uga alte idei. Se repetd procedura de mai sus cu patru-cinci citate selectate de elevi. Cel care are ultimul cuv6nt va fi diferit. La final, profesorul varezuma ideea-temi a poeziei. Reflec{ie

e

elevilor s5 scrie un rnic eseu privitor la termenul ,,dorinf[". Apoi, in perechi, iqi citesc unii altora compoziliile, evaludndu-9i-le'

Li

se cere

Extindere r Elevii vor redacta o compozilie de tip eseu in care sd se redea povestea de iubire dintr-un fikn de dragoste care le-a pl6cut.

56

{-\EXA
l':plu,
--

de Ana Blandiana

rii te vid numai pe tine -iiii md vdd numai pe mine
pe

".-' suprapunem atd't de perfect .. ;dt ninreni nu ne poate z6rt d,eodatd.

!. mmeni nu indr6znegte sl locuiasci

_.:chia
unde putem fi vdzu[i arnAndoi. i'ezi numai luna, : -: r id numai soarele, - - iuci dorul soarelui : - duc dorul lunii,
. -"

l,:

!.i:l spate in spate,
- ,-iele noastre s-au

unit,

-igele duce zvonuri, - = ia o inimb la alta.
, -r,r eqti?

!

- .;a ridic braful,

Jescopdr ciavicula dulce ! . rrc6nd, degetele ili ating, !:,niele buze, ..:ri brusc se intorc !i-mi strivesc : ia sdnge gura. =a - -n suntem?
---

-

! -- intinci mult inapoi,

:* Ibla mea, : :u numai dugmanul din fla1a ta,

I

:m patru brale sd ne apdrdm - eu pot sd lovesc numai dugrnanul

Avem patru picioare sE alerg[m, Dar tu pofi fugi numai in partea ta $i eu numai in cealaltd parte. Orice pas este o luptd pe viald gi pe moarte. Suntem egali? Vom muri deodatd sau unul va purta, incd o vreme, Cadavrul celuilalt lipit de el, $i molipsindu-l lent, prea lent, cu moarte? Sau poate nici nu va muri intreg $i va purta-n eternitate Povara dulce-a celuilalt, Atrofiatd de vecie, Cdt o cocoagd, Cdt un neg Oh, numai noi cunoaqtem dorul De-a ne putea privi in ochi, $i-a ?n1etrege astfel totul, Dar stdrn spate in spate Crescufi ca doud crengi, $i dacd unul dintre noi s-ar smulge, Jertfindu-se pentru o singurd priiire, Ar vedea numai spatele din eare s_a smuls, Insdngerat, infri gurat, Al celuilalt.

57

Titlul: Adolescenla
Clasa: a iX-a Disciplina : Literatura romdni Autor: Alis Seni, Colegiul Nafional,,George Coqbuc"' Ndsdud;

Motiva{ia

reprezintd un subiect de mare interes Aceastd leclie este valoroasl, intrucat tema abordatd conlinutul lecliei poate in randurile eievilor anali tu varsta adolescenfei. De asemenea, acestei etape din via]a: stimula o gamf larg6 de rdspunsuri personale privind specificul aflatdla vdrsta pubertltii, nonconformismu-l. Poezia,,Adol*r""t1ii" scris5. de o elev6 de sine qi fale de ceilalfi. Din perspectivd dezvorta. atitr-rdini conqtienie gi responsabile faf6 consilierii qi orientarii interdisciplinara, leclia poate interac{iona cu tema destinata filorofii de via!6, privind caracteristicile specifice adoiescenfei

privind dezvo\tareaurrri pe care el*vii le recunosc

qi in care se regdsesc'

obiectivele lecfiei: I-a finalul astivitafii, elevii vor fi capabili: o Sd se:rie liber ceea ce simt, ceea ce vbd cdnd se gdndesc la cuvAntul ,'adolescenfd"; o s6-qi exprirne propriile opinii cu privire 1a textul receptat; prin scrierea unui cvintet cu titlul ,,Adolescenla" o Sd manifeste "r*utiuitut. Evaluare

o r

calitatea exprimdrii propriilor opinii; cvintetul creat.

Managernentul resurselor gi al timpului . textul suport (,,Adclescenlii" de Mellisa Mercedes, 12 ani), fiqe de lucru; " lirnp de lucru - 50 minute
multe capete la un loco', Metode: scriere libera, ciorchinele, investigalia in grup, ,,mai ,,scaunul autorului"

Desfigurarea lecliei
Evocare

. ir aceastd etapd"li se va cere elevilor

pe tabl6, apoi va invita gandesc la cuvantul adolescenfd. Profesorul va nota cuvantul ce au scris' cuvintele care pot 2-3 elevi sd citeasca - de pe ,,scaunul autorulili" - ceea un ciorchine fi asociate cu adolescenla^vor fi notate pe tabl6, realizdndu-se astfel nestructurat"

sd scrie aeea ce simt, ceea ce vdd cflnd se

Realizarea sensului: 1 la 4, aPoi li se vor Elevii vor fi grupali in 4 grupe' Grupele vor fi numerotate de la explica apoi cd fiecare, impdrli tuturor elevilor figele cu textul suport' Profesorul le va

o

58

r

individual, va lectura doar strofa corespunzEtoare grupei lor (de exemplu, grupa 1 strofa 1), dupd care ipi vor nota o idee ielevantd oii text pi se vor pune dea'cord asupra ideii pe care o vor comunica clasei (,,Mai multe capete la un loc,,). Profesorul intreabi elevii dacd in comentariile lor se regdsesc cuvinte (idei) care sd fie addugate la ciorchine.

Reflecfia ' In etapa de refleclie li se sclicitd elevilor sd alcdtuiasci un cvintet cu titlul ,,Adolescen{ a" (v ezi anexa).

Ertindere: ' Elevii vor avea urmdtoarea sarcind: citili poezia,,Adolescenfi pe mare,,de N. Stdnescu qi realizafi o paralel5 intre cele 2 texte, privind dubla abordare a temei: ccpiluiui qi cea a adultului.
-:-ceasld msre e acoperitd de adolescenli ":,e fnva{d mersul pe valuri, in picioare, .:-:: rezerczdndu-se cu bralul, de *;: spr$inindu-se de-o razd curenli, soare. leapdnd, de :.. :iau pe plaja-ntinsd tdiatd-n unghi perfect .. conlemplu ca la o debarcare.
:

cea a

'.r:td infinitd de yole. gi agtept ,,': tas gregit sd vdd, sau o alunecare * ::cr pdn'la genunchi fnvalul diafan ',,:ittd sub lenta lor fnaintat^e. - :, ei sunt zvel{i Si calmi, Si simultan ; . :: deprins sd rneargd pe valuri, in picioare." --.:sttescenlipa more, de N. Stdnescul

59

L

Lc

Titlul: Prozafantasticd - Ci{ra Clasa: alX-a
Disciplina: Literatura romdnd Autor: Daniela Chira, Colegiul Nafional ,,George Coqbuc'', N6s[ud;

Motiva{ia Leclia este valoroasl deoarece dezvoltd gAndirea criticd prin metodele folosite"
stimuleazd comunicarea, creativitatea pi originalitatea elevilor.

Obiectivele lecfiei: La finalul activitdlii, elevii vor fi capabili: Sd faci predic{ii pe firul epic al unei povestiri; . SX argumenteze fiecare prediclie formulatd; . SA identifice eiementele care permit incadrarea textului in categoria textelor fantastice; o S[ comenteze sensul elobal al textului;

r . r

Criterii de evaluare
Calitatea completdrii tabelului cu predic{ii; Calitatea argumentelor pentru predic{iile enunfate; Recunoagterea corectd a trdsdturilor prozei fantastice;

Managementul resurselor pi al timpului o textul suport; . timp de lucru - 50 minute
Metode: termeni cheie, lectura predictivd, eseu de cinci minute

Desfiqurarea lecfiei
Evocare r Elevilor li se cere sd creeze o poveste utilizdnd cuvintele: magazin, antichitdti, pendula, cifra I2 o Elevii vor citi povestirea pe care au scris-o unui coleg, dupd care 4-5 elevi voluntari vor citi textul compus de ei sau vor propune sd se citeasci texte scrise de colegi. Realizarea sensului r Se va recurge la metoda lecfurii predictive qi se va parcurge o activitate dirijatd de lecturd gi gdndire. Textul a fost imparfit pe fragmente, elevii citesc pdnd la semnele de oprire marcate de profesor pe text, la fiecare oprire se va completa tabelul predicliilor (vezi Anexa), argumentAnd predicfiile pe care le formuleazi. DupE lecturarea c6te unui fragment asupra cdruia s-au formulat predicfii, frontal se va verifica daci predicliile s-au adeverit gi se va clarifica ce anume s-a int6mplat in povestire

60
I

comparativ cu ceea ce au prezis elevii. Ciclul se va repeta de trei ori. Activitatea este condusd de profesor, dar tabelul le permite elevilor sd urmdreasci propria lor predicfie, independent sau in perechi, formulAnd-o pe baza unor,,dovezi" dintext gi confirmdnd-o sau infirmdnd-o in urma lecturii.

Reflec{ia r Elevilor li se cere sd rcalizeze o scurti compunere in care sb-gi imagineze un posibil final al povestirii" Se vor citi selectiv compunerile, se vot discuta' . intr-o activitate de tipul gdndili -lucrafi in perechi - comunicati, elevilor ii se va cere sd noteze trei argumente pentru a dovedi ci acest text aparfine prozei fantastice.

Extindere

6

Li

se va cere

elevilor sarcalizeze o cornpunere av6nd titlul ,,Castelul", in care sd

se regdseascd trdsdturiLe prozei fantastice'

.{NEXE

I. T,ABELUL PREDICTIILOR
PARTEA I
Ce crezi

ci

se va

Ce dovezi ai?

Ce s-a intdmplat?

intdrnpla?

PARTEA A
Ce crezi cd se va intdmpla?

II.A
Ce s-a intdmplat?

Ce dovezi ai?

PARTEA A III-A
Ce crezi cd se va

Ce dovezi ai?

Ce s-a intdmplat?

intdmpla?

ol

2.

CIFRA

cfl$a, nici prea rece' a$a ci Douglas Z\ua erusuperbd, o zi de septembrie' nici prea vreo oti in parcul de la.maiginea ordqelului' Dup[ Cadigan se hotdrise ,a iurftu plimbare pe decise cb e timpul sd se intoarcd' dar nu de preumblare printre arbori, d't. Cudig*n Nu fusese o lud,p'" -ugu"inul de antichitl|i' drumul obipnuit, ci, impins de curiozitate, Ajunse.la magazinpulin dup6 ora 6' dar niciodata acolo gi nici ocolul nu era pr"t**.' miros
acesta nu efa inchis, spre deosebire de qi pe care gonise ioate insectele, dar se pare cd de vechi, d'blat de cel de nafta1in6, d[du o rait[ peste tot' insd nici edrfile'

clienfi' nici deoarece magazinul era pustiu. Dl. Cadig; priveasc[' nu venise uici sa cumpere' ci sd mobiietre vechi ,ru.run p" gustul sau' OJfapt,
ea' aqezatdlang[ uq6' uimit' se opri l6ng[ cand sl iasd ins6, dddu cu ochii de o penduld cu trei de argint pe lilrga-geam qi cu un soclu Era lucratb din nuc, se pdrea, .u irrr*rtulii nivetre. Altceva era ciudat la ea:

restul rnagazinelor' tnduntru plutea un u$or

-,}

t,r

PRIMA OPRIRE

altceva? Dl' cifrel sd fi fost oare o greqealS de fabricalie sau mecanismul' dar totul ori, atent, .ifr"l", deschiJe uqi]a, cercet[ Cadigan num[rd rf* "at"tu pe domnul Elderson, un bitranel pdrea in ordine. Din ce in ce mai intrigat, il chemd inil.tit gi cu p6ru1 alb,tat, care-i spuse: .Da,domnule,amremargatqicuacestlucru,dar,vedefi,peminem6intereseaz6mai pu}inaqaceva.LavArstameanuexistdaltemisteredec6trnoartea,replic[tristbatranelul. imediat.
... cadranul nu avea decat 11

Dar nu vreau ua fii"ti*r" "u rrorb" de-astea! se agitd Elderson qi am o rugdminte: "a sa cumpar aceastd penduld - Nu e nici c pooUr*ira, domnulel Aq dori pot sd o iau mdine? z\se dl' Cadigan' nu e6 ftcuse o vdnzare' c6ci antichitdtile - Desigur, domnule! spuse batranelul, bucuros prea mai erau la modd'

A doua zi, ajuns acas6, dl. Cadigan avu satisfacfia

s6 constate c6 intuifia sa nu grepise dorise sd o intre fereastrS qi perete, exact acolo unde de data asta: pendula incdpea perfect

nici

aqeze.z\uaaceeaocercetdatent,opur.inr.r,,cliune,^fbrds[descoperenimicciudat'"Ei' qi el nasul un prieten, ceasornicar, care i$i b[g6 dr6cie!,, iqi zise dl. cadigan. Aduse apoi si dl' Cameron, ceasornicarul' Apoi interesul peste tot, dar fbrd r,,"r*rl "Ei, drdcie!;' .p,rr" pendula, care func{iona perfect, o datd la d-lui cadigur, ,"ar.r. ie mulpmea sa infuarcd trei zile.
timp in care dl. cadigan uitase complet de Situatia aceasta dur[ cam doud s6pt6mdni, penduld. tntr-o sbptdmdnb acesta se hotdri "'

62

A DOUA OPRIRE

... si dea o micd petrecere, cu c61iva dintre prietenii sdi cei mai apropiafi. intre timp, acegtia aflaserd de pendula buclucaq6, dar o uitaseri la fel de repede precum aflaser5 de ea. Pe cAnd reuniunea era in toi, dl. Cameron frcu o remarcd, neobservatd pe moment, dar

;are avu efecte intdrziate:
- Auzi, Douglas, tu ai vdzut c[ pendula asta merge bine, nici nu rdmdne in urma, nici nu o :a inainte, depi are numai 11 cifre? )i. Cadigan igi aminti rernarca a doua zi, c6nd se trezi din somn. Se uitd la penduli, apoi -a ceasul sdu de pe rnasd. Ambele indicau 8,30 fix. Iar el nu umblase niciodatd la acele rendulei! Se hotdr? sd mai faci o cercetare amdnunfitd a ceasornicului de nuc. De data .sta frcu o descoperire: pendula nu avea nicdieri lipitd eticheta fabricantului, iar pe :adran nu scria nimic, nici un nume. ,,Timpul le-o fi gters", igi zise dl. Cadigan. Dar :-:iele nu aveau nici cea mai micd urmd de decojire sau qtergere. Stdteau acolo, .:ialucitor de negre pe f,undalul alb al cadranului: 1,2,3,4, 5,6,7,8,9,10, l l ...D1. -- adigan se hot6ri s5 se ducd la magazinul de antichitdli, dar, ajuns acolo , vbzu cd" era .:;his, iar pe ugd era un anunf: ,,Plecat in consediu medical". Ar fi vrut sd afle de unde ,.'* de la cine fusese cumpdratd pendula, poate a$a ar fi putut ldmuri ceva din tot misterul
:.>

-;.

; ::ras pe treptele magazinului, Douglas Cadigan contempld indelung
, --:::ind cum o ugoard stare de fricE

uga inchisd,

il

cuprinde."" FricS?

' !.. drdcie! Douglas Cadigan, vino-li in fire! Ai 55 de ani, doar nu mai crezi in povegti
.

- :antorne? se rdsti dl" Cadigan, certAndu-se pe sine insuqi. Si totuqi, de ce 11...?

:,:':a incercd sd nu se mai gfindeascd la asta. Mdncd, se uit6 la telsvizor, apoi se culcd la -. .0. ca de obicei. Adormi repede, dar nu avu parte de un somn liniptit, i se perindau :*', :ninte numai lucruri legate de timp: ceasuri, cifre, pendule... Apdru apoi chipul ",i:irului Elderson, inlocuit de cel al dl. Cameron, prietenul sdu" Toate se rostogoleau ;..::c. in cercuri mai mari sau mai rnici, succeddndu-se cu rapiditate unul dupb altul,..
- _ r_-rr^1,..

-';-,ratd, dl. Cadigan futrezitbrusc de o scrie de zgomote, care se dovedird a fi bataile :r,s:-:iei. indicd ora 11. Dl. Cadigan nu mai fusese trezit de orologiul sbu ... Curios, se 'tl:. din pat, se ?ndrepti spre corpul pendulei qi-i deschise ugiga. Pendula bdtea rar 'rirrt,r;;rls. unul dupd altul. Douglas Cadigan stdtea in fala ei, ca un somnambul; apoi, cu o r: 1,:::e 1in6, incepu sb ridice mdna spre aceie pendulei. ln clipa in care mAinile sale ilrrr:rie:a acele, iar pendula bdtu ora 1 l, se intdmpi5 un lucru extraordinar.

63

A TREIA OPRIRE

Ca qi cf;nd ar

de blitz, senzalional, d1. Cadigan disperu din camera sa! Dispdru cu rapiditatea unui flash intr-o fracliune de seiundd. Nimic nu fusese schimbat ?n jur. Pendula r5.misese deschisd. de l6ngd Dup6 asta, pref de cateva clipe, nu se auzi dec6t ticditul paqnic al deqtept[torului dangdt. pat. Apoi, frr 6 o oauzd aparentl, ugifa pendulei se lnchise, iar in camer6 rdsunl un Cel de-al doisprezecelea. pe dl' Dupd o s6ptdm6nd, vecinii alertard politia, ingrijorali de faptul ca nu-l mai vdzuserd nu dezvdlui nimic, apoi casa qi Cadigan ie gildtatimp. Urmu o scurt[ anchetS, care lucruiile din ea furd scoase lavanzare.Multe dintre cunogtintele lui Douglas cadigan fiud prezente la licitalie. Nimeni ins6 nu remarci o schimbare la pendul6. Aceasta avea acum
12 cifre...

fi fost atins de bagheta unui iluzionist care igi prezenta un numdr

64

li0.1,:!

Titlul: Romanul - ,,Ion" Clasa: aX-a
Autor:

de

Liviu Rebreanu, analiza capitolului I;

Disciplina ; Literatura rom6nd Sermeqan Gatrriela, Colegiul Nalional ,,George Cogbuc", Ndsdud;

Motivatia
Aceastd leclie este valoroasd pentru cI dezvoltd gAndirea critic6, d6nd posibilitatea elevilor sd observe modul in care un romanoier inlelege sd-qi introducd cititorul in lumea textului. lnk-un text epic, f,ragmentul numit,,incipit" are un rol deosebit in compozilia rornanului, anticipAnd unele evenimente ce vor constitui acfiunea operei. Totodatd, elevii apr<lfuncleaz6 modurile de expunere prezente in text.

Obiectivele lecgiei: La finalul activitAlii, elevii vor fi capabili: r sd identifice elementele cu valoare de simbol prezente in textul dat; r sf, stabileascb posibile legSturi intre conlinutul textului gi tematica prozei lui Liviu

r r

Rebreanu; sh a-nticipeze acliunea romanului pornind de la elementele cu valoare de simbol din

text; si identifice caracteristici ale modurilor de expunere prezente in fragment;

Evaluare: cadranele cornpletate de elevi, calitatea interven{iilor la feedback

llanagernentul resurselor qi al timpului r Romanul,,Ion" de L. Rebreanu., volumul i (fragment), tabl6, cretd, caiete de noti{e,

.

coli Az, markere timp de lueru - 50 minute

\Ietode: termeni cheie, lectura individuald, oadrane, termeni cheie revdzu{i

Desfdgurarea lecfiei Evocare . Se va utiliza metoda,,termeni cheie". Profesorul va scrie pe tabld cinci termeni prelua{i din fragmentul ce urmeaz6. si fie citit qi elevii, individual, apoi in perechi, au cinci minute la dispozilie pentru a hotdri ce asocieri se pot realiza, ce situalii prefigureazd gi cum vor funcliona intr-un text narativ acegti termeni. La expirarea timpului de lucru (circa 5 minute), cAteva perechi vor citi textul scris evidenfiind termenii in relalia anticipatd. Termenii cheie sunt: drum, crLtce, sat, cdine, casd. Realizarea sensului: . Elevii vor lectura individual textul. Dupd lectura individuald a fragmentului, urmeazd completarea cadranelor. in grr.rpuri de cAte patru, elevii vor fi solicitali sd noteze:

65

in text; in cadranul I: - elemente cu valoare de simbol (cuvinte, sintagme) intAlnite b) in cadranul II: - sentimentele pe care le'attezit con{inutul textului; pe de o parte cj in cadranul III: - stabilirea unei posibile leglturi intre conlinutul textului gi cunogtinlele pi experienla lor de viald pe de altd part:; romanului; d) in cadranul IV: - modul ?n care acest fragment anticipeazd acliunea o Dupd completarea cadranelor,2'3 grvpuri vor p,rezentaceea ce au scris' Se va oferi feedback 91 se oor purta discu{ii de clarificarc, dacd este cazul.
a)

RefIec{ia

; i" aceasta parte alecfiei, se va folosi metoda ,,termeni-cheie

tevdzu\i". Elevilor li lec{iei va oere sd descrie rel'4iacare existd intre termenii cheie dafilainceputul confotm textului lecturat.

se

Extindere: o Elevii vol avea urmdtoarea sarcind: ,,Realizali un eseu pornind de la urmdtoarea niciodatd' mafrruisire a romancierului Liviu Rebreanu: <Artistul nu copiazd realitatea crea o altd lume' Realitatea pentru mine a fost numai un pretext pentru a-mi putea nou6, eu legile ei, cu intAmpldrile ei,> (Liviu Rebreanu, ,,Mdrturisiri")

66

Titlul: Complexitatea personajului,,Ion" Clasa: aX-a
Disciplina: Literatura romdnd Autol: Alis Seni, Colegiul Nalional ,,George Coqbuc", N[sdud

Motiva{ia asupra Consider c5 aceastd lecfie este vaioroasE, intrucdt permite elevilor s5 reflecteze principii de viafi privind valoriior rnorale ale omului, precum 9i asupra propriilor dimensiunea eterna sau efemeri a existenlei. De asemenea, le oferd prilejul sd reflecteze gi sd se pozilioneze in legdttu[ cu vinovdfia sau nevinovd]ia personajului.Ion, personaj problematic qi dilematic, gandindu-se gi la exemple din propria lor experienp de viaf6. Fiind vorba de un roman realist, ce pune ?n lumind o structurd sociald bazatS' pe legi neserise, imposibil de modificat,vapermite elevilor s5 se raportezela personaje 9i sd le
stimuleze o gamd iargd de rispunsuri personale.

Cg o astfel de temd elevii s-au int6lnit qi la nuvelS (personajul Ghitd din ,,Moara cu noroc" de Ioan Slavici) qi de aceea ei sunt deprinqi cu abilitili de analiz6, investiga{ie, raportare qi dezbatere. De aceea, lecfia se va desfEqura sub forma unei dezbateri (proces literar) iai posibilitdfile de interpretare ale acestui personaj, pot invita la exprimarea acordului sau dezacordului elevilor.

Din perspectivd interdisciplinard, aceastd lec{ie (temd) poate fi corelatS cu psihologia dacd ne [a"A;* la complexitatea sufletului uman scindat mereu, cu religia (morala) dacd
ne gdndim la incdlcarea perceptelor morale ce attag dupd sine pedeapsa etc.

Obiectivele lec{iei: La finalul activitdlii, elevii vor fi capabili: r sd enumere faptele sare-l incrimineazd pe Ion r sd precizeze circumstanfele atenuante care-l dezvinovdfesc r s[ ilustreze cu citate din roman argumentele gi contra-argumente lor privind vinovdlia personajului Ion . sd-$i exprime propriile pdreri privind complexitatea personajului Ion. Evaluare . exercilii de identifi cale a faptelor care-l invinovdlesc sau nu pe lon; . redactarea unui esell argumentativ in care sd-qi exprime opinia.

Ilanagementul resurselor qi al timpului

r .

manual, fige citat, text suport, figele de lucru ale echipelor timp de lueru - 50 minute

61

Desfdpurarea lec{iei Evocare o Oferind un cadru de organizare a ideilor, profesorul le va spune elevilor, cd in privinfa personajului central al romanului ,,Ion"o critica literar6 a avut opinii contradictorii. Doud voci autorizate (Eugen Lovinescu gi George Cdlinescu) au ftcut afirmafii diametral opuse: A' ,,Actele lui Ion au aerul unor efecte ale unor deliberafii gi nu sunt de fapt decdt viclenii ale unei fiinle reduse... Ion nu e insd decdt o brutd, cdreia giretenia ii fine loc de deqtept6ciune... (George Cdlinescu, ,,lstoria literaturii rom6ne de la origini pAn6 in prezent.") B' ,,Ion e expresia instinctului de stdpd,nire a p6mAntului, ?n slujba cdruia pune o inteligenfd asculitd. (Eugen Lovinescu, Istoria literaturii romdne contemporane). e Pentru a orgariza discufiile elevilor, profesorul le va adresa urmatoarea intrebare focalizatoare: Este vinovat sau tru, personajul Ion? Exprimafi-vd opiniiie qi argumentali-le. Realizarea sensului o Li se va cere elevilor sd se pozilioneze in funclie de opinia lor qi sd aduc5 argumente sau contra-argumente din roman, ilustrate prin citate. Fiecare echipd va nota pe o foaie de lucru argumentele, le va prezenta apoi pe rdnd celeilalte .chipe. La fiecare argument care-l acuzd, pe lon, apdrarea va trebui sE aducd un contra-argument. Dac6 exist[ indecigi, vor trebui sd precizeze de ce nu se pot pozifiona (notand pe fige de lucru) qi la finalul dezbaterii acegtia vor trebuie sd treacd la o echipi sau alta. Reflec{ie o Pentru a realiza reflecfiei, elevilor li se cere sd scrie un eseu de o jumdtate de pagind (10 minute) in care sd-gi argumenteze opinia privind dilema in care se zbate Ion: a trdi fbrd dragoste, dar cu pdmdnt sau a trdi cu dragoste, dar in umilintd.

incheiere r Din dezbaterea ,,cazului Ion" rezultd caracterul contradictoriu qi complexitatea personajului. Ion e un personaj viabil, iar nu dorinfa lui de a avea pa*ant e condamnabilb, ci mijlocul prin care incearcd sd-l dobdndeasca. Cauza atitudinii lui Ion e efectul unor premise sociale care ierahizeazd aamenii sub imperiul necesitalii de avere, de aceea principiul lui ,,a ayea" il extirpd pe al lui a ,, a fi,,. Extindere

o

Lectura bibliografiei critice: Nicolae Manolescu,,Arca lui Noe,'

68

Caracterizarea personajului literar Ion din romanul ,,Ion" de Liviu Rebreanu: Clasa: a XI-a Disciplina: Literatura romdnd -{utor: valentina Jucan, colegiul Na}ional ,,Nicolae B6lcescu", cluj-Napoca

Titlul:

Ilotiva{ia
-iceastd leclie este importantd deoarece reflectd viala ldranului din finutul Ndsfudului la -nceput de secol XX. Frin intermediul int6mplarilor elevii pot reconstitui stilul de via{d al -':rabunilor, iar informaliile legate de obiceiuri qi tradilii vin in sprijinul orei de dirigenlie :r terna,,Obiceiuri qi tradilii din Jara Ndsdudului,,.

Obieetivele lecfiei: La finalul activit[]ii, elevii vor fi capabili: r sd rJescrie relaliile dintre personajele romanului; r si identifice inotivele cale contribuie la aparifia acestor relafii; r sX extragfi din text informaliile referitoare la: portretul fizic Ai moral, la limbajul personajului.
Er aluane

' , .

rea.lizarea

corylpletarea ciorchinelui confindnd personajele din roman qi relaliile dintre acesrea; portretul fizic gi moral pebazatextului;

oerforrnanla in grupeie de lucru se va autoevalua

\[anagementul resurselor gi al timpului r moflilol, textul suport, volumul ,,Ion" de L. Rebreanu, fipe continand citat . timp de lucru - 50 minute
Desflgurarea lec{iei

. .

Ir ocare
in perechi, elevii vor realiza un ciorchine conlindnd personajele romanului ,,Ion" de Liviu Rebreanu qi vor reprezenta prin semne grafice qi simboluri relaliile dintre aceste
peisonaje.

Prezentarea a 3-4 ciorchini gi explicitarea rnotivelor care au condus :elaliilor de un anumit tip ?ntre personaje

la

aparilia

{calizarea sensului ' i ectuta fragmentului din manual (pag. 85, Editura Grup Editorial Art), urmatd de inipdrfirea clasei ?n 3 grupuri. Grupul L Portretigtii Sarcind de lucru: Realizafi portretul lui Ion utilizdnd informaliile din text. Ex: ,,Era iute qi harnic ca m6-sa"; ,, Unde punea el m6na punea gi Dumnezeu mila";

69

it iF

llit'

,, Ce-ar

fi trebuit

sd

fie Glantapul

a

fost feciorul".

Grupul2.
Sarcin5 de lucru: Ilustrafi dorinfa lui Ion de a poseda pbm6ntul Ex: ,,Cu o privire setoas5, Ion cuprinse tot locul" ,,[...] i se pdrea mai frumos, pentru cd era a lui [...]"

Grupul3.

* c

Sarcind de lucru: Constituili personajul pebaza a cinci

trdsituri din care se deduc:

felul in care actianeazl; modul in care (vorbeqte) gdndeqte; rncdul in care iqi pune planul in aplicare; comportamentul fafd de celelalte personaje.

Prezentarea rezolvdrii sarcinilor de cdtre fiecare grup

Reflec{ia c Sisternatizarca informaliei ?ntr-o harld apersonajului de structura celei de mai jos (vezi Anexa)

c

incheierea Autoevaluarea elevilor prin completarca figei (vezi Anexa)

ANEXE

Obsesiile personajului

Trdsituri Ac!iunile
personajului

70

Figi de autoevaluare a irnptricirii in activitatea grupului
.4cordd-1i punctaj de la I la 4 (unde deloc / nu este adevdrat, iar 4:foarte mult / bine ' este adevdrat) pentru felul tn care te-ai implicat tn realizarea sarcinii grupului Si tn

l:

pregdtirea I suslinerea prezentdrii modului de realizare a sarcinii Si a produsului
Enun!

.{m participat activ larcalizarca sarcinii grupului

\m propus citate / idei noi
.\m contribuit la incadrarea grupului in tirnpui de rezolvare alocat

\m prcpus cel pulin

o modalitate adecvati de prezentare

\m avut o atitudine constructivd in timpul pregdtirii prezentdrii
Fard contribufia mea, prezentare nu ar

fi fost la fel de reuqit[

l'Ii-a lbcut plScere

s5 m5

implic in activitatea de grup

7t

Tittrul; ,,Moara cu noroc" de loan Slavici Clasa: a XII-a Disciplina: Literatura romdnd Autor: Gabriela sermegan, colegiul Nalional,,George coqbuc", N6s6ud

Motivafia
Aceastd lectie este valoroasd pentru ci ii implicd activ pe elevi in procesul invdf6rii, le dezvoitd capacitatea de selectare gi prelucrare a informaliilor oferiie de textul liierar gi pentru cd din textul literar pot desprinde lecfii de viafd.

ohieetivele lectiei: La finalul activitdtii, elevii vor fi capabili: c s5 redea eoniinutul nurrelei ,,Moara cu noroc',; ' sd-Fi argurnenteze propriile opinii referitoare la destinul personajului Ghifa o sh rumeascd valorile societdlii oglindite in opera riterari
Evalware . argurnentareaideilor;

Managementul nesurselor ryi al timpului o textutr din rnanual, coli de hdrtie, marker, caiete de notile e timp de lucru - 100 minute
Metade: terrneni in avans, re{eaua de discutie, dezbaterea.

Desfiqurarea lec{iei
Evocare Se va folosi metoda,.termeniior in avans", Elevii vor fi solicitali sd scrie un text utiliz6nd cuvintele: moard, bani, cinste, sdrdcie, destin. Dupb ce terminfde scris, in perechi, elevii iqi citesc reciproc textul. Apoi, trei-patru elevi sunt invitafi sd citeascd in faia intregii
clase.

Realizarea sensului

'

alecliei are loc lecturd individuald a fragmentului. Elevii citesc pentru a cduta rdspunsuri la urmdtoarele intrebdri: 1. Care este cel mai imporlant aspect al acestui text? 2" Care este fraza cea mai importantd din text? 3" Care este procedeul stilistic cel mai important? 4" Care este morala care se desprinde din text?
etapd,

ln aceastd

72

Refleclie r pentru etapa de refleclie, elevii vor parcurge o activitate de tipul o,refeaua de discglie", pomind de la intrebarea: ,,Considerali c5 Ghite a fost o victiml a societSlii?" . Elevii, in perechi, vor desena un tabel al relelei de disculie ca cel de mai jos' In urmdtoarele cinci minute, se vor gandi gi vor enumera cdteva motive pentru care ar trebui sd aceast6 intrebare ar putea primi raspunsul DA qi cdteva motive pentru care prirneasc6 rAspunsul NU. Dupd ce au fost enumerate argumentele pro 9i contra 9i discute irecute ?n cele doud coloane, fi".ut* pereche se va aldtura unei alte perechi sd gi s6-qi expln6 fiecare argumentele addug6nd, la listele proprii, idei sugerate de partenerii de discufie. r Cdnd toate grupurile de patru au terminat de discutat, elevii vor fi invitali si se pe g6ndeascd ce cred ei de.fipt despre aceasta problemd. Apoi profesorul ii va invita cei care cred c6 Ghit6 a fost o victimd a societdlii sd se mute in partea stdngd a clasei, iar pe cei care cred cd nu a fost si treacd in partea dreaptd. Indeciqii pot fi invitali sE

. . o . o

treacfi ?n

mijlocul sdlii de clas6. Decarece elevii pot avea motive diferite pentru care s*au aldturat unuia sau altuia dintre grupuri, pentru inceput trebuie s6 li se dea c6teva minute ca sd discute aceste motivJqi ua rtu|il"uucl argumenteie cele mai puternice in favoarea poziliei 1or. Acum incepe dezbaterea propriu-zisd. Profesorul cere cAte unui elev din fiecare grup aceea' sA formuleze pazigia grupului sdu, exprimdnd cdteva argumente clare. DupS membrii celuilalt gt rp uot fi invitati sd contrazicd argumentele primului grup 9i sd gdseascd alte argumente in sprijinul propriei pdreri' profesorul va stabili o limitd de timp pentru fiecare luare de pozilie. Se va avea grijd ca fiecare elev sd participe la dezbatere. Se vor introduce 9i urmdri dou5 reguli de baz6: 1) Fiecare p.rro*A ffebuie ldsatfl sd termine ce are de spus inainte de a i se rdspunde; 2) Tofi elevii trebuie sd vorbeascd politicos' profesorul ii va indemna pe cei care au fost convinqi de argumentele vreunui grup s[ facb acest lucru, e ,,advers" sd treacb de cealaltd parte a sdlii. Pentru a-i stimula gi profesorul sd se mute dintr-o patte in alta, o datd sau de doud ori' birr.
"u Lasfarqitul dezbaterii, fiecare grup va desernna pe cineva care sd formuleze concluzia grupului.

I

RETEAUA DE DISCUTII
NA
Considerali ca Ghild a fost o victimd a societdfii?

NU

Ertindere . Elevii vor rcalizaun eseu argumentativ pornind de la afirmalia,,Individul
societAtii".

- victima

IJ

III.2. PROIECTE DIDACTICE PENTRU ARIA CURRICULAR.{. MATEMATICA $I $TIINTE ALE NATURII (MS)

/J

Titlul: Mullimea numerelor reale Clasa: a IX-a / clasa a VIII-a Disciplina : Matematicd Autor: Ariana-stanca Vdcdrefu, colegiul Nafional Emil Racovild, clui_Napoca
h4otivatie

nr-iinrreL0r' com;liexe.

oainenii opercazd cu numere in foarte multe situalii. De ce, cum gi unde au apfuut nuinereie? De ce a fost necesard introducerea numerelor? Care sunt multirnile Ae numere? incepan'd c'ur eiasa ?ntii gi p6,nd in clasa a VII-a, elevii invald la matematicd diferite tipuri dt? riilfi1or€ *e se cr:nstituie in mullimi de numere gi reguli d" u op"ru cu ele. O privire de ansarn.lirr' a-supra inullirnilor de numere studiate da el&ilor posibilitate a de ainletege diltrileie lipuri de nuftlere ;i explicd. cel pufin la nivel .rrrpi.i", necesitatea introducerii

*hieetivele lecgiei; La sfdrgitul lec{iei, elevii vor fi capabili: a 36 enurnere mullimile de numere studiate

" c o c

S5 iiea exemple de elemente ce fac parte

stncliate

din fiecare din mullimile de numere

S6- explice necesitatea introducerii diferitelor tipuri de numere (naturale, ?ntregi, rafionale, irafionale) SE aprecieze contributia diferitelor culturi (europene, asiatice etc.) la dezvoltarea inatematicii S5 eolaboreze pentru arealjza o sarcind de lucru

Evaluare: Nivelui implicdrii:
a) Cdt de bine a reu$it fiecare dintre elevi sd citeascd textul cu ajutorul SINELG? b) Cdt de productiv au lucrat toli elevii din clasd pentru a compieta tabelul S-V-I?

Nivelul intelegerii confinutului: a) R-dspunsui elevitror la sarcini de lucru (c6teva exemple sunt prezentate mai jos) r in ce perioadd de timp s-a dezvoltat conceptul de numdr? r Numili rnuliimile de numere pe care le cunoagtefi gi dali 3 exemple de numere din fiecare mullime. r Reprezentafi prin desen ordinea cronologicd in care au apdrut mullimile de

o e

numere pe care le cunoaptefi? Indicari pe harld regiunile in care au apdrut prima dat5 numerele. Reprezentali prin desen relalia dintre mullimile de numere pe care

le cunoaqte{i.

b) Clonlinutul rabelului SVI

{,

Modul de a gdndi al elevilor se va evalua prin prisma calitalii ideilor din eseu

76

Criterii pentru evaluarsa eseului : o Comentariul exprimd un punct de vedere clar. " Elevul vine in sprijinul punctului sdu de vedere cu cel pulin doud argumente. r Existd o leghturd clard intre punctul de vedere exprimat gi argumentele oferite.
Resursele materiale Ei de timp; 100 de minute Copii pentru fiecare elev din textul lan Stewart, Numerele rcaturii intcginafiei motematice, pp. 11 - 45

* Ireala realitate

a

Metode: o Discufia structurat6 o $tiu - Vreau sd gtiu * Am invdlat (SVI) . SNELG (Sistem Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii pi GAndirii) o Eseui de cinci minute

Desf;dqurarea lec{iei Evocare Protbsorul va conduce o disculie structuratd despre mulfimi de numere - un exemplu de numdr care este gi natural qi intreg gi ralional qi real, ordinea cronologicE a introducerii numerelor de cdtre oameni. Profescrrul reali'zeazd, pe tabl6 (iar elevii in caiete) un tabel cu trei coloane, marcate $tiu - [/recz; sd Etiu - Am fnvdyaf. Profesorul cere elevilor sE rdspundd la intrebarea .,Ce gtii despre aparitia numerelor?" qi sd noteze rdspunsurile in prima coloand a tabelului. Apoi le adreseazd intrebarea: ,,Ce ai mai vrea sd gtii despre aparilta irumerelor?" qi le cere sd noteze intrebdrile in a doua coloand. Realizarea sensului Pentru a aflardspunsuri la ?ntrebdrile din a doua coloand. elevii citesc textul din Anex6. In tinipul lecturii, vor insemna textul pe margine, in dreptul fiecirui paragraf sau al fiecdrei fraze, fblosind un sistem de coduri pentru a-gi monitoriza infelegerea textului. daci ceea ce citesc confirmd ceea ce gtiau sau credeau cd qtiu dacd ceea ce citese contrazice sau diferd de ceea ce stiau sau credeau cd stiu dac6 intdlnesc informa{ii noi " daci informaliile par confuze sau dacd doresc sd gtie mai multe despre ceva . Dupd citirea textului, elevii completeazd coloana a treia din tabelul SVI. Apoi profesorul conduce o discufie referitor la necesitatea introducerii numerelor, de cdtre cine au fost introduse qi ce problemd a rezolvat introducerea lor.

r

Reflec{ie

.

Eievii scriu un scurt eseu, in care comenteazd citatul: ,, Dltmnezeu a creat numerele ,taturale; toate celelalte numere sunt rezultatul muncii omului" - Leopold Kronecker,

77

ff
r

matematician (1823 1891). Dupd ce termin[ de scris, doi-trei elevi voluntari citesc eseul qi profesorul concluzioneazi.

-

Extindere r Elevii vor citi capitolul 2 din Marea Teoremd a lui Fermat * Povestea unei enigme care s contrariat cele mai luminate min{i ale lumii creme de 358 de ani, de Simon Singh, Editura Humanitas, Bucureqti, 2000.

ANEXA
O mare parte apreistoriei matematicii poate fi rezumatd ca reprezentAnd descoperirea de diferite civilizalii a unor clase tot mai largi de obiecte care indeplineau condifia de a fi nuinite nurnere. Cele mai simple dintre acestea sunt numerele pe care le folosim la nurnarai. in realitate insd, numdrarea ainceput cu mult mai inainte de aparilia simholurilor ca 7,2,3, deoarece se poate numdra ftrE a folosi deloc numerele - ci, de exe*iipii,r, *loar degetele. Futeli formula concluzia: ,,am doud mdini gi un deget de cdmile". irrd*ind '-4.egetele in timp ce privili pe rdnd cdmilele. Pentru avd da seama dacd cineva vd furi: ciin cdmile, nu aveli nevoie de conceptul numErului ,,unsprezece'0. Este suficient sd otrs*r'rati data viitoare cE v-au rdmas nurnai doud mdini de cimile - deci cd un deget de cdmlie va lipsegte.

Puteli inregistra rezultatul unei numdrdtori prin zgdrieturi pe bucdfi de lemn sau de os. fu{ai pute}i folosi jetoane - discuri de lut cu desene de oi pentru numdrarea oilor, sau de cdrnile pentru numbrarea cdmilelor" Pe mdsurd ce turma trece prin fafa dumneavoastrb, aruncalijetoane tntr-o traistd - cAte un jeton de fiecare animal. Folosirea de simboluri pentru nurnere a debutat probabil acum vreo cinci mii de ani, cdnd contoarele de acest fel erau ?nchise intr-un inveliq de lut. Era neplicut sd se spargd capacul inveligului ori de c6te ori socotitorii vroiau si-i controleze conlinutul gi s[ pund apoi alt capac. Oamenii au inceput, aqadar, s5 pund semne speciaie pe partea exterioard a inveliqului, totalizdndu-i astfel confinutul, Apoi, ei gi-au dat seama cd de fapt nu mai este nevoie de jetoanele dinSuntru: era destul sd facd aceleagi sernne pe t5blile de lut.
Este uimitor c6t de mult le-a trebuit oamenilor ca sd vadd rur lucru evident. Dar" desisur. acest lucru este evident numai ecum.

Urmbtoarea invenpie dupd numerele necesare numdririi a fost descoperirea fracliilor
acel tip de numere pe care azilesimbolizdm

-

"u

? ldoua treimi), ,uu !(douizeci qi
)l

doud de qeptimi sau, echivalent, trei intregi gi o qeptime). Cu ajutorul fracliilor nu se poate numdra - deqi doud treimi dintr-o cdmild pol fi mdncate, dar nu pot fi numdrate - in schimb, se pot face rnulte alte lucruri interesante. Intr-un caz deosebit, dacd trei frafi mogtenesc dou[ cdrnile, vd puteli imagina cd fiecare posedd cAte doud treimi de cdmil5 o ficliune legald convenabild, cu care ne sim{im atitt de confortabil, ?nc6t uitdm c0t ar fi de straniu sd o interpretdm in mod literal.

-

78

' 1'-:'t tnai tdrziu, intre anii 400 qi 1200 d. Hr., a fost inventat conceptul de zero qi a fost :-Jeptat ca nurn6r semnitlcativ" Dacd dumneavoastrd considerati stranie acceptareaatdt :- :ardivd a lui zero ca numir, luafi ?n considerare faptul cE mult timp ,,unu" nu a fost :.- nsiderat numdr, deoarece se considera cd un numdr trebuie sd reprezinte mai multe -:ruri. Multe cd\i de istorie afirmd cd ideea debazd, a constituit-o aici inventarea unui -' :rtrol pentru,,nimic". Aceasta a putut constitui o cheie pentru transformarea aritmeticii ':::-un lucru practic, dar pentru matematicd realizarea de baz6. a fost conceptul unui nou .-: ie runt[r, al unuia aare reprezenta ideeaconcretd de ,,nimic". Matematica folosegte ,. :: roluri, dar aceste simboluri nu reprezintd pentru matematicl mai mult decdt notele :':ztcale pentru muzicL sau r6ndurile de litere dintr-un alfabet pentru limbaj. Carl :::ecierich Gattss, considerat de mulli ca fiind cel mai mare matematician care a trdit ::cdatd, a spus (?n latind) cd in matematicd sunt irnportante ,,nu notafiile, ci nofiunile". --,:ra:ntrurul,,non notationes, sed notiones" funciiona gi in latind.
extindere a conceptului de numdr a fost inventarea numerelor negative. Este =rasi lipsit de sens s6-ii reprezinli minus doud cdmile in sens literal, dar dac6 datorczi : * 'r'a doud c[mile, numdrul de cdmile pe care le posezi este efectiv micqorat cu dou6 '-:-inal€ de acest fel. Agadar, numdrul negativ poate fi conceput ca reprezentdnd o datorie. ::iistd multe moduri diferite de a interpreta tipul acesta ezoteric de numere; de exemplu, - :emperaturh negativd (in grade Celsius) caracterizeazd,uncorp mai rece decdt punctul :: inghe! atr apei, iar un cotp cu vitezd, negativd este unul care se migcd de-a-nddrdtelea. -sifel, un singur obiect matematic poate reprezenta mai muit dec6t un singur aspect al r-aturii"
: racfiile reprezintd tot ceea ce este necesar pentru tranzac[iile comerciale, dar ele nu sunt :';ficiente pentru matematicd. Grecii antici, de pilda, au descoperit, spre marea lor tristele, ;l radicalul din 2 nu poate fi reprezentat exact printr-o fracfie. Adicd, multiplic6nd o ---:indtoarea

:raclie prin ea insdqi, nu veli obline exact doi. Vefi putea ajunge foarte aproape

-

de

;xemplu, prtratul lui

{ "rte $, dar numai dac6 ar g 49 afi obtine doi. Dar nu este -' I44 ' -- i---12 144'

nu ali oblinut doi, qi nu vefi obline niciodatd, oricdt vd vefi stridui. Rdddcina pdtratd alur 2, notatd de obicei Jl , u fost din acest motiv numita ..irafionald". Cea mai simplS cale de a ldrgi sistemul numerelor pentru includerea :rafionalelor este folosirea numerelor aqa-zis reale - un nume nducitor de neadecvat, in mdsura in care aceste numere sunt reprezentate cu ajutorul zecimalelor care merg la nesflirqit, a$a ca 3,14159..., unde punctele indicd un numdr infinit de cifre. Cum pot fi reale niqte numere care nici nu le poli scrie complet? Dar numele a prins probabil datorit6 faptului cd numerele reale intrupeazi multe dintre intuiliile noastre vizuaie despre lungimi qi distanfe.
Numerele reale reprezint[ una dintre cele mai indrizne]e idealiziri efectuate de intelectul uman 9i au fost folosite cu succes secole de-a rdndul, inainte ca vreun om sd. se preocupe de logica din spatele lor" in mod paradoxal, oamenii s-au agitatmult pentru urmitoarea extindere a sistemului de numere, ba chiar au considerat-o pe de-a-ntregul inofensivd. Noua extindere a inclus rdddcina pdftatd, a numerelor negative gi a dus la numerele ,,imaginare" sau,,complexe". (...)

a$a, iar dumneavoastrh

I

79

I

in terminologia curent6, numerele intregi 0,1,2,3, ... sunt cunoscute sub numele de numere natuiale. Daci includem gi numerele intregi negative, oblinem numerele intregiFrac{iile pozitive qi negative se numesc numere rafionale. Numerele reale sunt mai generale, iar cele complexe au un grad de generalitate qi mai mare. Obfinem astfel cinci sisteme de numere, fiecare mai cuprinzdtor decdt precedentul: numerele naturale, cele intregi, numerele rafionale, numerele reale gi numerele complexe. (...) Sper ca dumneavoastrd sE infelegefi de acum incolo cd nofiunea de ,,numdr" nu are nici rr1 sens imuabil dat de Dumnezeu. Sfera de cuprindere a acestui cuvdnt a fost extinsb nu numai o datd, iar acest proces poate, in principiu sd se repete in orice moment.
Ian Stewart, Nwmerele naturii

il

I

- Ireala realitste

a imaginaliei matematice, pp.

4I - 45

{

t {

lu

80

q*'-r

PROIECTUL MS 2
""1'rtr"1

, n inceput de studiu statistico ' ;u:".t. .-{-a =

Jrnu";"

,i*rrf -: .{riana-Stanca Vdc5refu, Colegiul Na}ional Emil Racovi1d, Cluj-Napoca
frt

:lina: Matematic6

rrilj{,'r'-,

rl -

ltie ,riile ne inconjoard in secolul XXI; de aceea este necesar ca fiecare cet[fean sd fie -.i gestioneze informafii. Fiecare elev iqi adreseazd, cu diferite ocazii intrebdri de je ciutdm informaliile de care avem nevoie? Cum putem utiliza informaliile Cum ne asigurdrn cA sursa informaliei este de incredere?

Irntu:{

l\

ele

lec{iei: La sfdrgitul lecfiei, elevii vor fi capabili: identifice date qi informafii in contexte diferite descrie rin studiu statistic inilieze urr studiu statistic simplu evaluezo modalitdfi prin care studiul statistic contribuie la congtientizarea unor
'rrleme

sociele , colaboreze pentru arealiza o sarcind de lucru
ffiwrru1,iiL

.

i re:

'-ie de lucru (Anexa 1) completatd , nitor"izarea activitSlilor in perechi, a disculiilor (se vor observa ideile exprimate elevi gi nwndrul ideilor exprimate) ,rliorizarea activitdlii pe grupe (modalitatea in care elevii igi asumd rolul, ::ribufia larcalizarea sarcinii de lucru) .luarea studiului statistic pe care elevii il vor realizain cadrul extinderii

llffifl&rmu"r'r'ete

, ' ,

materiale qi de timp: 100 de minute , : ii mari de h6rtie gi instrumente de scris ::.-.copii ale Figei de lucru 1 (un exemplar pentru fiecare elev) I :::copii ale Anexei 2 (un exemplar pentru fiecare elev) - Sondajul de opinie '" :eran{d. Discriminare Si Autoritarism tn opinia publicd - Romdnia 2003

{Nr ::tivitate pe grupe, activitate ?n perechi, gdndifi :. -,:-. brainstorrning, convorbirea

-

lucrafi in perechi

-

rrrea lectiei

::eluatS din Ghidul elevului

-

Matematicd

-

Modulul III, Programul A doua

gansd

8l

F
Elevii citesc qi apoi in perechi, iar mai apoi in gilpe, inteipreteazd qi comenteazd' citatul: ,,Toate fiinlele umane sunt egale in dreptriri gi diferite in esenf6. Aceasta egalitate universall gi diferenliere esenfial[ trebuie respectatS." (Art. 1 din Declaralia Drepturilor gi Responsabilitdfilor Fiinfelor Umane propusd de tineri, Strasbourg,
l e8e),

Eievii se vor g6ndi la o situalie in care ei sau o persoani pe care o cunosc a fost cliscriminatd. Apoi se intorc spre un coleg / o colegd gi ii povestesc cazul. Profesorul cere cdtorva perechi sd redea cazuri de discriminarc la care s-au gAndit qi ftnalizeazd. activitatea cu o disculie despre ce ?nseamnd discriminarea, evidenfiind ci discriminarea este orice deosebire, excludere, restriclie sau preferin|d pebazd de ras6, nalionalitate, etnie, lirnb6, religie, categorie sociald, opinie, orientare sexual6, sex, v6rst5, dizabitritate, HIV/SIDA, boal6 cronicd necontagioasd, statul de refugiat I azilartt, Ea se poate manifesta in diferite domenii, de exemplu la angajare, ln accesul la servicii pubiice juridice, administrative, de sdn6tate, educafionale, in alegerea domioiiiului etc. Eiclvrll r,ispund spontan la intrebarea: Cum putem surprinde atitudinile gi opiniile col,":gilar cu privire la persoane diferite de ei? Profesorul noteazdtoate r[spunsurile pe
Ia l-)la.

Realizarea sensului Frofesorul le prezintii elevilor urmdtoarea situafie: DoriSi sd realizali un studiu stitiistic pentyu a surprinde atitudinile qi opiniile elevilor din clasd cu privire la ,,ceilalSi" (per,soane diferite de voi). Un astfel de studitt necesitd o activitate de pregdtire fn,,,ederea ob1inerii St apoi a prelucrdrii dstelor. Etrevii vor eni.tmera etapele de reahzare a unui studiu statistic. in perechi, vor risprurde la intrebarea ,,De ce vrem sd f,acem studiul statistic?", apoi vor defini studiul statistic (populafie statisticS; eqantion reprezentativ, dacb e cazul; caracteristici statistice) qi vor rdspunde la intrebarea: ,,Cum colectim datele qi cum le grupdm?" Fiecare pereche prezintd lista cu etapele identificate. Profesorul le discutb cu elevii qi evrden[iazd cd ordinea fireascd a etapelor de descriere a unui studiu statistic este: 1. identificarea obiectivelor,2. definirea studiului statistic, 3. elaborarea instrumentelor de analizd,4. culegerea qi organizarea datelor, dar cd mai sunt qi alte etape pe care elevii le vor inv5fa in leoliile urmdtoare. Eievii vor lucra pe grupe patru (dacd grupele sunt mai mici, se suprapun unele roluri; dacd sunt mai mari, se pot introduce noi roluri, cum ar fi incurajatorul, sau un rol poate fi preluat de doi elevi). Vor descrie studiul statistic lansat in activitatea anterioard, eompletdnd Figa de lucru (Anexa 1), Rolurile elevilor: moderatorul discu{iei, responsabilul cu timpul, responsabilul cu aplicarea chestionarelor, responsabilul cu gruparea datelor. Profesorul gestioneazd activitatea astfel incdt intreb6rile chestionarului sd fie aceleaqi pentru intreaga clasd (fie le pistreaz6 doar pe cele 7 din Anexa 2, fie se asigurd cb toli elevii adaugd aceleagi intrebdri). Pentru cenftalizarea datelor, se impart chestionarele completate de elevi grupelor de elevi gi la final, se realizeazd un singur centralizator prin adunarea rezultatelor de la toate grupele.

82

Reflectie r Profesorul conduce o discufie cu intreaga clasi referitor la 1. datele obtinute in studiul statistic realizat de clasd 2. etapele ce au fost parcurse pentru realizatea studiului statistic 3. importanla studiilor statistice pentru a surprinde opinii qi atitudini. . Elevii vor alege un studiu statistic referitor la o problemd care ii intereseazd gi, pe modelul activitSlii anterioare, vor descrie studiul statistic.

.{nexa

I
1.

t' de ucru Identifi carea obiectivelor

Surprinderea atitudinilor qi opiniilor elevilor din c1as5 cu orivire la ..ceilalti" studiului statistic 2. Definirea Elevii clasei noastre ?:pulagia statisticd Nu e cazul : santion reprezentativ Exemple de caracteristici statistice: -- aracteristici stati stice Atitudinea fala de minoritdli etnice / religioase / sexuale, cdt de confortabil vd simtifi cdnd interacfionafi cu diverse categorii de persoane Srobitiyi o altd posibild caracteristicd , :,ir i sticd a studie,lui. 3" Elaborarea instrumentelor de analizd Chestionar tip de instrurnent va fi aplicat? -: : i.estionar, interviu, ... ,+ Exernplu: In cercul t[u de prieteni existdr J..rmulati intrebdrile c6t mai clar cu persoane de altd etnie? :;tin{d ryi scriefi categoriile de rdspunsuri (da I nu / nu gtiu / nu rdspund) :",.sibile.

lare este scopr.rl studiului?

w*#*s
Cen

Formulati ahe I-2 fntrebdri.

in Anexa 2 sunt sapte intrebdri.
lanizarea datelor

C"*pl"t-!t .h*tt"na*t.

--entralizali numeric in tabele r[spunsurile :imite la fiecare intrebare.

'? Pentru intrebarea,,In cercui t6u de prieteni existd persoane de alti etnie?", rdspunsurile primite pot fi centrahzate astfel:

Nu
",:tebare.
tr alizali r dspuns ur il e pentru Jiecar e

Da

Nu

Nu stiu

rdspund

83

lF

,dnexa 2

Chestionar

-

Un inceput de studiu statistic

intrebdrile din acest chestionar au la bazd cdteva din intrebdrile chestionarului utilizat de Institutul pentru Politici Publice in sondajul de opinie Intoleranld, Discriminare Ei Autoritarism fn opinia publicd - Romdnia 2003.
I

"

in cercul tdu de prieteni, rude existd persoane de altd,etnie dec6t i-lDa tr Nu iJ Nu qtiu D Nu rdspund

a ta?

2" in cercul t6u de prieteni, rude existd persoane de altd religie i Da rl |.lu [Nu gtiu tiNu rispund
3

decdt a ta?

"

in oercul tdu de prieteni, rude exist6 homosexuali/ lesbiene? n Da iJ Nu f Nu gtiu n Nu r[spund lui lehova?

Care este cea mai apropiatE relalie pe care ai avea-o cu un martor al ll Ap aceepta sd trdiascd in RclmAnia. L'l ,46 aecepta sd trdiascd in localitatea mea. Ag accepta sd lucreze cu mine la acelaqi loc de muncd. t--] Ag accepta sd facd parte din grupul meu de prieteni. [J Aq accepta sd fie membru al familiei mele.

4.

!

Care este cea mai apropiatd relafie pe care ai avea-o cu cineva care este rom? Ag aecepta sd triiascd in Rom6nia. iJ Ag accepia sd trdiasc5 in localitatea mea. n Ap a.ccepta sd lucreze cu mine la acelagi loc de munc5. I Ag accepta s5 facd parte din grupul meu de prieteni. l-1Ag accepta sd fie membru al familiei mele.

I

5.

! Aq accepta sd trdiascd in RomAnia. I Ag accepta sd trdiascd in localitatea rnea. I Aq accepta sd lucreze cu mine la acelagi loc de muncd. I Ag accepta sd facd parte din grupul meu de prieteni. I Aq acoepta sd fie membru al familiei mele.
7

6"

Care este cea mai apropiatd relalie pe care ai avea-o cu cineva care este maghiar?

"

In ce mdsurd eqti de acord cu afirmafia: ,,Cdnd existd pu{ine locuri de muncd bdrbatii au dreptul la sluibd mai mult dec6t femeile?"

total de acord total dezacord.

!

!

mai de srabd de acord

I

mai degrabd dezacord

n

8. (intrebare ad6ugatd de elevi) 9. (intrebare addugatd de elevi)
84

r{!

Titlul: Pdrghiile Clasa: a VII-a
Disciplina: Fizicd {utor: Iudita-Mirela Bdlc, $coala,,Iuliu Halieganu,, Cluj-Napoca

\Iotivalie
-ec1ia este valoroasd pentru c6"le aratdelevilor felul in care oamenii se pot folosi de :ecanisrne sirnple pentru a-i ajuta la miqcarea unor corpuri. De asemenla, leclia ii ajut5 :e eievi sd identifice cauzele gi efectele unor interacpiuni, sd observe unele fenomene ;rmplexe legate de miqcare, de efectele unor fo4e, de utilizarea unor mecanisme simple.

Obieetivele leefiei: La sf6rqitul lecfiei, elevii vor fi capabili: e sE identifice pdrghiile intdlnite in diverse dispozitive din activitatea cotidiana: c sd clasifise pdrghiile in cele trei tipuri; r sd scrie gi sd enunle legea pArghiilor; o sir aplice legea pArghiilor in cazuri particulare; Evaluare: o orali, prin conversafie; c observarea ?n timpul activit6tilor; o cornpletarea unui text iacunar la sfhrqitul lec{iei;
R.esurse

r

erestate, dinamometre; fiqe de lucru

rnateriale: stative cu cleme, rigld gradat6, cdrlige pentru discuri crestate, discuri

' r

procedurale: gdndifi

conversafia, explicafia; de timp: 50 de minute.

-

lucrali in perechi

-

comunic

a\i; mozaiq

experimentul,

Desfhqurarea trecfiei

Elocare

-. inceputul lecfiei, profesorul le cere elevilor sd lucreze in perechi, s6 se g6ndeascd la :--ite mecanisme simple gi sd le descrie. Dupd aceasta, c.te Cetowa voluntiri s6 spunl la
-:
S-ou gdndit.

tralizarea sensului: r Elevii sunt grupa1i c8te patru la o masd. Ei formeazd grupele cooperative. in cadrul fiecdrei grupe cooperative elevii vor lua c6te un bilefel avAnd pe el scris o cifr6 de la I la 4. r Se anunfd obiectivele: Identificarea gi clasificarea pdrghiilor din viala cotidiana; enuntarea legii parghiilor qi aplicarea ei in cazuri particulare

85

Toli elevii care au aceeaqi cifrd 1,2 sau 3, vor studia acelaqi tip de pdrghie (I, II. III) iar cei care au cifra 4 vor studia legea pdrghiilor. Elevii care au luat bilefelele cu cifra I vor alcdtui prima grup6 de experfi. Ei vor deveni experfi pentru p6rghiile de tipul I. Au la dispozilie materialele indicate la
resursele materiale gi fiecare elev cdte o fiqE de lucru (Fiqa I ), Elevii gare au luat bilelelele cu oifua 2 vor alcdtui a doua grupd de experfi. Ei vor deveni experii pentru pdrghiile de tipul IL Au la dispozilie materialele indicate la resurse gi liecare elev cdte o fiqd de lucru (Figa 2). Elevii eare au luat bile{elele cu cifra 3 vor alcdtui atreia grupA de experfi" Ei vor

deveni experli pentru p6rghiile de tipul III" Au la dispozilie materialele indicate la resrrse qi fiecare elev c6te o figd de lucru (Figa 3). Elevii care au luat bileleiele cu eifra 4 vor alcdtui a patra grupA de experli. Ei vor striciia legea p6rghiilor. Au la dispozilie materiaiele indicate la resurse qi fiecare eiev c6te o fiqd de lucru. Pe baza fiqei trebuie sd defineascd p0rghiile, sd aplice eondilia d.e echilibru de rctalie ryi si deducd legea pArghiilor. Cu ajutorul materialelor pe care le au la dispozilie verific[ experirnental legea stabilitd in cazul rinei pArghii de tipul I. Li se spune ?n textul figei cd aceastl lege a fost descoperitd de Arhimede. Dupd ee elevii aflafi in grupele exper{i iqi insugesc cunoqtin(ele necesare fiecdrei grupe, se vor intoarce in grupele cooperative. Fiecare elev dirr fiecare grupE cooperativd va preda colegilor cunoqtinfele in care a d*venit exueft:

Reflec{ie

r

Se irxeazd cunogtinlele referitoare la p6rghii pe baza unor proiecfii, iar apoi elevii vor completa Lrn text lacunar.

86

l[rtlul: Atmosfera [lasa: aIX-a
Dhciplina: Fizicd \u tor: Luminila Chicinag, Liceul Teoretic,,Gheorghe $incai', Cluj-Napoca
Worivafie

-":tia

este valoroas[ deoarece oferd elevilor posibilitatea de a descoperi, caracteriza qi

='.:.:ca fenomene trzice in irnediata vecinltate a Pdm6ntului. Cu ajutorul experimentelor -',:;:iive gi cantitative elevii pot redescoperi gi caractefizamdrimile fizice spcifice : =siune, presiune atmosfericd etc), de a verifica legile aerostaticii, utilizdnd atdt * ,.:rialul didactic din trusele existente in dotarea laboratoarelor de fizicd, c0t qi I .::jale atlizanale, refolosibile. De asemenea, lecfia permite elevilor sd. analizeze pi sd : :.'..'.-ze efectele activitdfii umane asupra calit5lii atmosferei, respectiv modul in care -.:,::erisiticile fizice ale atmosferei influenf eazd,particularitdfile diferitelor specii ;;:iale qi animale. AtAt pentru fenomenele fizice studiate c6t gi pentru dependenlele : -;selcr n"ldrimi fizice elevii au posibilitatea de a-gi forma sau dezvolta deprinderile de -: - I .', Bre de probleme (calitative qi cantitative).

ilbiective: La sffirqitul lecfiei elevii va fi capabili: . sd caraeterizeze atmosfera (compozilie, rol, funcfii, efecte); . sf precizeze qi sd descrie fenomene care au loc in atmosferd: . sa demonstreze existenla presiunii atrnosferice; r si etlutnere factorii care influenleazd presirurea atmosfericd qi modul in care aceasta

r
r

er olueazd;
s5 argumenteze

influenla presiunii atmosferice asupra viefii.

. lrald" prin conversafie; observarea in timpul activitdlilor; . ita de observare a grupului, piesd in portofoliul individual;
fusurse materiale: DVD - <Flan€te environement>, videoproiector, calculator personal, fiqd " je observare, pahar cu apd, foaie de h6rtie, plac6.metalicl, ziat r procedurale: termeni cheie dali in avans, cubul, conversafia, turul galeriei, termeni ;heie revizuili. r de timp: 50 de minute.

aluare:

Itusfi$urarea lec{iei
S'n

ucare

" .

Termeni cheie da{i in avans Individual elevilor li se solicitd sd scrie un scurt text :are sd conlind urmdtoarele cuvinte: nori, munfi, dezvoltare, protecfie, zbor. Profesorul solicitd 4-5 elevi, care doresc, sd citeascd textul pe care l-au scris.

87

F

Realizarea sensului . Frofesorul distribuie eleviior grupafi in 6 grupe fiqele de observare. Tot profesorul este cei care stabileqte rolurile in cadrul grupului: coordonator, secrotar, responsabil cu timpul, investigator, responsabil cu materialele, precum 9i sarcina de lucru: in timpul viziondrii unei secvenfe dintr-un documentar qtiinfific, elevii vor trebui sd identifice: fenomene ftzice, mdrimi frziee, interactiuni, apante qi instrumente care apar in prezentare. c Vizionarea secvenlei de film documentar. Dupd incheierea vizion[rii, elevii numesc fenomene fizice. mdrimi frzice, interac{iuni, aparate qi instrumente pe care le-au

Fiecare grup primegte o nou6 sarcind: pomind de la informaliile oblinute din cbse.rvarea filmului pe cars le-au trecut pe fi9a de observare sd: Descrie - pe baza informaliilor completate in Figa de observare elevii descriu fiecare dintre tbnomenele frziee gi interac{iunile recunoscute. O apreciere suplimentard pentru precizarea corectl a relaliei cauzd,- efect. Caraeterizeaz6 - pe baza informafiilor completate in Figa de observare elevii carucienzeazd qi. calegarizezazd mdrimile fizice - scalare qi vectoriale; ei vor pteciza elenren'cele definitorii ale unei mirimi fiztce: simbol, formuld de calcul, unitate de

e

observat,

nrdsuri, aparat/instrument de mdsurd. G6segete apiica$ii - pe baza informafiilor completate in Figa de observare 9i a resurselor de docurneqtare.(reviste, fragmente de articole gtiinfifice, manual) elevii enumeri qi prezirrtd aplicalii practice (tehnice gi funcfinale) ale fenomeneleor frzice qi interacfiunilor identifisate 6n fiqa de observare. Experimemteazfi * rcalizeazd in grup experimentul cu foaia de hirtie qi paharul de apl, respeciv cu ziarui qi placa metalicd. Modeleazd grafic experimentul qi desciu observafiile. AnalizeazA - pe baza informaliilor completate in Fiqa de observare qi a resurselor de documentare (reviste, fragmente de articole gtiinfifice, manual) elevii explicd fenomenele fiziee 6i interacliunile identificate' Argument eanil - pe baza informaiiilor completate in Fiqa de observare elevii gisesc *gi,*"n,* pro ;;i contra referitor la influenla presiunii gi a presiunii atmosferice asupra di|eritelor ipecii animale qi vegetale, respectiv referitor la factori care inflenfeazd calitatea atmosferei. o Produsele realizate de fiecare grup (scheme rcalizate pe foi As) sunt expuse pe perelii clasei. Elevii rcalizeazd Turul galeriei not6nd pe o foaie de post-it c6te o ?ntrebare pentru fiecare gruP. (10 minute). Reflec!ie Elevii scriu liber timp de 5 minute un scurt text care sd confind aceleagi cuvinte date la inceputul lecliei: nori, mun{i, dezvoltare, protec}ie, zbor.
*i

88

ll"

irl ul: Interacfiuni magnetice irsa: aX-a -

*t,:iciplina: Fizic6. q.r"iror: Luminila chicinag, Liceul Teoretic,,Gheorghe $incai', cluj-Napoca
\{,_,rivatie

oferi elevilor posibilitatea de a investiga, observa, descrie cdmpul magnetic produs experimental in laborator. Cdmpuimagnetic, ca gi ':'aiiza ':-lul gravitalional gi cel electric, este un concept dificil qi compiex gi clre cleeazd : :leme de ?nfelegere pentru elevi. Posibilitate a de a evidenfia eiperimental c6mpul ;:eiic ai conductorilor de diferite forme gi tipuri oferd elev-ilor posibilitatea de a-qi ' i,li.:t deprinderile practice de manipulare a materialului didactic, precum qi ':ii:iatea de a investiga qi testa dilbrite idei gi ipoteze personale legate de producerea :.ipriethfile magnetice. De asem€nea, aceastd lecfie elevilor permiie elevilor sd '=-':assi apiicatii practice ale interacliunilor magnetice in viafa cotidian6 pornind de la iriai uzuale - utilizate in aparatele electrocasnice gi pani la cele mai sofisticate '.zaie in comunicalii, televiziune gi tehnologiile de uliimd ora.
-tbiective: La sffirqitul lecliei elevii va fi capabili: ' Sa caracterizeze cdmpul magnetic produs de diferifi conductori (conductor liniar, spira circulard. solenoid) ; r si compare e6mpurile magnetice ale diferililor conductori cu c6mpul magnetic al magne{ilor naturali; r sd determine sensul liniilor de c6mp in diferite situalii; r sd aplice regula btirghiului drept gi relatiile de calcul ale inducliei magnetice in cazuri pafilcutare; r sd recunoascd aplicalii practice ale interacliunilor magnetice in viata cotidiand. Eyaluare:

-: ::la

este valoroasA deoarece

o r r

prin conversafie; observarea in timpul activitllilor; fi$a de activitate experimentaid din portofoliul elevului;
or&15.,

R

esurse

I

o c

de timp: 50 de rninute.

materiale: alimentator didactis, conductori de legdtura, dispozitive pentru studiul cAmpului magnetic din trusa pentnr liceu * conductor ii.riu., spird circulard, solenoid, ansamblu de conductori liniari paraleli, piliturd de fret, ac magnetic, magnefi naturali de diferite forme procedunale; gdndili - lucrali in perechi * comunicafi, experiment pe grupe, $tiu - Vreau sd gtiu - Am invd{at, conversafia, eseul de 5 minute.

89

Desfdgurarea lec{iei Evocare

" Gindi{i sd lucra{i in perechi g6ndeascd gi solicit[
se

comunicafi. Elevilor grupali in perechi li se sd listeze informafii, situalii in care au intdlnit

r

. r

interacliuni magnetice intre corpuri. Profesorul colecteazd informafiile tuturor perechilor. Aceste informatii sunt trecute in prirna coloand a tabelului $tiu - Vreau si gtiu - Am invi{at. Pe durata raportdrii se respecti urmdtoarea regul6: fiecare pereche prezintd toate informa{iile gdsite care nu au fost spuse de antevorbitori; nu se repetd o informalie. in aceleagi perechi elevii formuleazd intrebdri referitor la interacfiunile magnetice. Profesorul eolecteazd informatiile tuturor perechilor. Aceste informalii sunt trecute ?n a doua coloani a tabelului $tiu - Vreau si qtiu * Am invifat. Se respect6 aceeagi reguld in solectarea intrebdrilor.

Realiznrea sensului o Se frsnneazd grupe de cdte 5 - 6 elevi. in grupurile formate elevii primesc unndtoarele responsabilitatri: coordonator, secretar? responsabil cu materialele, respousatril cu timpul, investigator. Elevii efectueazd experimentele referitor la interacliunile magnetice. Au la dispozilie materialele indicate la resurse gi fiecare elev cdte o figi de activitate experimentald care va deveni o piesd a portofoliului individual. r Frofescrul solecteazd informafiile grupurilor experimentale. Aceste informafii sunt trecute in a treia coloand a tabelului $tiu - Vreau si gtiu - Am invi{at. Se respectd aceeaosi regul5. n colectarea intrebdrilor (5 minute). Reflec{ie
l!

''"1

4

I

Elevii scriu liber timp de 5 minute un scurt text referitor la interacfiunile
magnetice.
*,i*Y*

]lr,$iln#

l' ,ru
t

90

Ti'tlul: Sistemul solar - Migcarea coqpurilor ceregti -,asa: a IX-a / aXI-a (uman) -l;iciplina: Asrronomie i $tiin{e {'uror: Luminila chicinag, Liceur Teoretic ,,Gheorghe

$incai" cluj-Napoca

\[ itivafie
.=".i , :::elitra ccrpurile cereqti care f otmeazd sistemul lleyit9r nosibilitatea de a descrie, invesriga nostru solar. De
i,':rJ

i,.j""I*l:::.:j:::'::*.:
i qi qrfifinjoli\ a^+^^-:a:t

qi

asemenea, aceasta

-rrvrvIr@ si :-'-"ialiratea interacfiunii gravitalionale, precum qi modul " care utili in is ar e $ t ; i ;;; ;::fi ix'J#:H: fr ,",il: JiH Tiln,H:ffi ::i'.' zboruri cosmice.

-,

". -,ffi 3:113;rl*::::Tf::ir.:,?i:1'rer3e""ii"q"-i"Fe;;#ff;:ffi ffi il; posibilitatea J" Jir*""fia inrerege :jil:;j:,:?::i:::."-i:'::__ry:,1re1ilor
^,- -l

u

i"

?il"","T1;,"JJ'fr il"

;;';

fiffi;^ *ff

:,: -ri ia

i?.f :1t:o'-miteereviioi:;il;;,;ni#ffi -:',iiT".i*,::iprdirriteror specii are rumii uii qi
condiliile gravitalionale ierestre.

,,#11:T:::*:.,-,f

sa.x;i;.';;;#i.iriill-,*

;j#;#ili.iil

r r ' '

-rr,rective: La sfdrgitul lec{iei elevii va fi capabili: >i caractefizeze miqcarea diferitelor corpuri cereqti; Jomete, asteroizi;

si compare migcarea diferitelor corpuri cereqti: planete, satelifi naturali / atifrciali,

si aplice legile lui Kepler qi legea atracfiei universale in diferite situafii; -'i argumenteze efecte ale interacliunii gravitalionare asupra vietii.

fr aluare:

' ' r

prin conversafie; observarea in timpur activitSlilor; fi$a de observare a grupului piesd in portofoliul individuar:
arard",

i.e:urse

materiale: DVD

r .

www. esa,int/org, fiqd de observare procedurare: G6ndili rucrali in perechi conversafia, turul galeriei, de tirnp: 50 de minute.

* <Plandte environement>>, videoproiector, -

calculator personal,

comunicafi; unur std, trei circur6;

lurrfEgurarea lec{iei

I', ,:care

r

Gfindifi * luc_rafi in perechi * comunica{i. Elevilor li se solicitd s6 se g6ndeascd qi sd scrie o listd re6ritor la ceea ce gtiu sau cred cd gtiu referitor la migcarea corpurilor ceregti
din sistemul nostru planetar.

9l

c

Profesorul colecteaz6 informa{iile elevilor pe tabld sau pe o foaie Ao Pe flipchart.

R.ealizarea sensului o Prof,escrul distribuie elevilor grupali c6te 4 fiqele de observare" Tot profesorul este cel care stabileqte rolurile in cadrul grupului: coordonator, secretar, responsabil cu timpul, investigator, precum gi sarcina de lucru: se va proiecta o secvenld dintr-un documentar gtiinfific din care elevii vor trebui sd identifice: tipuri de corpuri cereqti, mdrimi frztce, interacfiuni gi migcdri, aparate qi instrumente care apar in derulare. o Frezentarea secvenlei de film documentar, utmatd de rdspunsurile elevilor la sarcina datd mai sus. e F'ieeare grup primeqte o noud sarcini (Unul stfl trei circul6): folosind informafiile ob{inute din observarea filmului pe care le-au trecut pe fiqa de observare sd i'ealizeze o sehemb prin care sd redea caracteristicile migcdrii: planetelor, c.cinetelor, satelililor, asteroizilor.
Re{trec{ia

o

Frodusele realizate de fiecare grup (scheme realizate pe foi Ao) sunt expuse pe perelii clasei" Elevii realizeazd Turul galeriei notdnd pe o foaie de post-it cdte o infretrare pentru {recarc grup. Fiecare grup va rdspunde, printr-un reprezentant intrebhrilor primate pe post-it (15 minute).

,dNEXA
Exexnplu de fiq[ de observare

Mdrimi frzice

Interactiuni
ml$cafl

qi

Aparate instrumente

l

7-

L
*"rtrruli
-

: Elementul galvanic

)u*a: a IX-a (profilul real, filiera teoreticd, specializarea informaticS) constan{a voinea, Grupul $colar "Nicolae Bdlcescu" oltenila

Jr'-"';rplina: chimie
4.u'i : r:
'Iis
1.

nrdl"

:

--

" :::arate eiestrice atunci c6nd nu este posibild conectarea la releaua de curent :. r.J rr cferd ocaziade a aiege pila optimd intr-o situafie dat6; anumite materiale aflate - . 'rzitie pot fi grupate diferit pentru a obline piie diferite; realizeazdconexiuni

- : 3ste vaioroasS pentru cd permite rezolvarea unei probleme practice (funcfionarea
:ciplinare (fizic5, biologie); propune alternative la sursele clasice de energie.

ilva tie

: ,':

-

a
lL"

"::ective: ta sfbrqitul lecliei elevii va fi capabili: r si construiasc6 elernentul galvanic Cu I Zn folosind reactivi, ustensile, aparatur6 gi respectdnd normele de proteclie in laborator; r s6 rnodeleze procesele fizico-chimice care stau la baza funcfiondrii pilei; r sh explice roh.il fiecdrei componente a pilei.
-

-lterii de evaluare:

' . o
R

Identl{icarea qi argumentarea rdspunsurilor corecte la problemele propuse, folosind un limbaj qriingific Calitateaintrebdrilorforrnulate Corectitudinea gtiinlificb a ideilor dezvoltate

esurse

' materiale: ustensile gi aparaturl de laborator, reactivi, figd de lucru, markere, coli dc flipchart. r procedurale: brainstorming, modelarea, experimentul, problematizarea, r
a dirij atd, algoritmizar e a. de timp: 50 de minute.
descop erire

Desf[qurarea Iecfiei
Evocare -::::itr-o activitate de brainstorming, elevii sunt solicitali sd enumere c6t mai multe situalii -: care anumite aparcte / dispozitive care func{ioneazd consumdnd energie electricd nu :-r: funcfiona din cauza imposibilitafii de a fi conectate la refeaua de cuient electric. Realizarea sensului o Se anunld obiectivele lecliei qi se trece la desfXgurarea activit6tilor:

93

Elevii sunt solicitalr ca,lucrdnd in grup, sdrcalizeze activitalile pregdtitoare din fiqa de lucru 1 (care permite descoperirea reacfiei ce std labaza funcliondrii pilei Cu / Zn). Realizarea - tot prin activitate in grup - a figei de lucru 2 conduce la descoperirea principiului de fi.mcfionare a pilei qi la explicarea rolului
fiecdrui component. Intervenfia profesorului: explicd necssitatea convenliei de semn pentru electrozi qi introduce notalia simbolicd a pilei. Reflec!ia o Elevii vor rdspunde la urmStoarele intrebdrile: Ce s-ar intdmpla dacd s-ar inlocui: o puntea de sare cu un fir metalic ? o semicelula Cu / CuSOa cu Ag i AgNO: ? o semicelula Zn I ZnQ\Qr)z cu Ag I AgNO3 ? o semicelula Zn / Zn$\A-r) z cu Al I Alz (SOa)r

tilrrt

'!lU

.;:'.

r

.il

llllr

i"'':

?

Extindere o Gdndifi-vd qi rdspundefi la intrebarea: Ce se intdmpla daca tabla de fier se asambleazd cu cuie de cupru? Dar dac6 tabla de cupru se asambleazd cu cuie de fier?

94

.{\EXE
Fi5a de

lucru

1

Sarcina: Citegte atent indicafiile, efectueazdexperimentele pi indeplineqte sarcinile -:irdtoare, impreund cu colegii de grupd. Discutali intre voi pentru ale realizacat mai
- ---c.

' , :. -4!9

: r-z:lius

: -r;ute de Zn : .--u{e de Cu
-rrte 1M de

Introduce{i in primul pahar solufia de azotat de Zn gi pldcu{a de Zn,in al doilea pahar solu{ia de sulfat de Cu qi plbcufa de Cu, iar ?n al treilea solu{ia de CuSOa qi pldcu{a de Zn. Observd atent fenomenul qi noteaz|
observatii le qi ecua{ia.

-

-"-'?i2

9)

Fiqa de lucru 2

Sarcina: Citegte atent indicaliile, efectueazd experimentele qi indeplineqte sarcinile urmitoare, ?mpreilnd cu colegii de grupd. Discutali intre voi pentru ale realjzacat mai
bine"

ATENTIE!

.

o

Chiar dacd tensiunea in circuit este mic6. nu atinge p6rlile sale metalice in timpul inchis! Nu uita s6laqi ordine pe masa de iucru gi sd te speli pe m6ini inainte de a pleca din laborator !
c6.t este
gi

Reactivi

Mod de lucru
C6ntdregte pldcu{ele de Zn gi Cu qi 'i"tateazd maseie in caiet. I-eagd galvanometrul de cele dou6 pii.cufe, cu ajutorul firelor metalice gi al

ustensile - gaivanometru - conrluctori

Observa{ii / ecua{ii / concluzii
La inchiderea circuitului, acul galvanometrului............ indic6nd prezenta
datorat Masa plIcutei de 2n*............, deci Zn suferd. un proces de.......,............ ; masa pldcufei de Cu................, deci

metaiici
- clerne - tutr de s'ricl5
fT
L/

- i{aCl

- hArtie de

filtru
- balan{6
de

-'materiaiele tra figa 1.

ciemelor. Umple tubul de sticld in form6 de U cu solu{ie saturati de NaCl (aceasta se numegtepernte de sare) gi astupd cu dopuri din hdrtie de fiitru. Introdu fiecare braf intr,unul din cele 2 pahare cu solufie. Inchide circuitul gi lasl-l sd funclioneze
I

Cu

se

0-15 rninute. Ecuafia global5:

Ce trebuie s5 faci dacd acul

galvanometmlui deviazd fir sens negativ? Ce explicafie are acest fapt? Inf,rrmafie: acest montaj se numegte celuld (element, pild) galvanica.
CAntdregte iar pldcu{ele gi compard masele cu cele iniliale. Noteazb observafiiie gi ecuafiile

e- cedafi ?n procesul de................,., trec de pe pldcula de.......... prin circuitul exterior, pe pl6cu{a de,..,.,. unde sunt prelua{i in procesul oe.........",,.,..,......

'll'

r

reaciiilor care au loc. Ce rol are fiecare
component al circuitului?

Concentrafia ionilor de.........,,scade.
concentrafia ionilor de........... cregte

Rolul pun{ii de sare este de
a

rliltllll

ill

PROIECTUL MS 8
*

rlul: Alcooli -'u.:a: a X-a (profilul real, filiera teoreticd, specializarea gtiinfele naturii)

]ns,;iplina: Chimie " .,i;:,r: Consianfa Voinea, Grupul $colar "Nicolae Bdlcescu" Oltenita
,,li :

nr"afie
.,1 este valoroasd pentru cd le aratd elevilor proprietdlilor fizico-chimice ale ,.i1or, ceea ce le oferd posibilitatea de a-i utiliza eficient gi rafional pe viitor gi de a

:

*

:

,

:ccidentele.

I i"ciive: La sf6rgitul lecliei elevii va fi capabili:

. ' ,

I . . .

denurneascd alcoolii, aplicdnd algoritmii specifici; descrie proprietdlile fizice ale alcoolilol', pe baza observaliei directe gi a :xperiengei personale; sd formuleze cdt mai muite ipoteze cu privire ia posibilitdfile de reacfie ale aicoolilor, cunoscdnd posibilitdfile de scindare a leg5.turilor dintre atomii componenfi; sa demonstreze experimenial unele proprietdli ale alcoolilor, manipuldnd reactivi si ustensile gi respectdnd normele de proteclie a muncii in laborator; sd forrnuleze observaiii qi generalizari referitoare la proprietdlile tuturor aicci:l l i on" fblosind corect terminologia chirnicd; sd analizeze critic efectele alcoolului asupra organismului.
sd.

sd

[ ,' J,uare:
realizarea de c6tre elevi a unui organizalor grafic descriptiv al alcoolilor.

ful.trse . materiale; ustensile de laborator. reactivi. truse de modele structurale" fise de

.
&:t:
ii:iJ

iucru.

proeedurale: conversafia, inodelarea, experimentul, descoperirea dirijat6,
problemati zarea, al goritmizarea. de timp: 100 de minute.

.

ilu,rr[surarea lec{iei
ili rrir14;gJg

.

elevilor ca, printr-o activitate pe grupe, sd se gdndeascd, sd noteze gi apoi sa prezinte colegilor de clasd cdteva proverbe, zicdtori gi expresii despre influenla efectele consumului de alcool etilic. Profesorul conduce o discu{ie cu intreaga clasd despre efectul consumului de alcool.
Se cere

97

i

I

Realizarea sensului r Se anunld obiectivele lec{iei gi se trece la desftqurarea activitd}ilor: o Carccterizarea generald a alcoolilor (formula generald, defini1ie, clasificare, nomenclatura) se face prin completarea - pe grupe - a fiqei de
Pentru stabilirea structurii se folosesc trusele cu b'ile 9i tije; fiecare grup6 rcalizeazd"rnodelul unui alcool: metanol (grupa I ), etannl (grupa II ), propancl (grupa III ), n-butanol (grupa IV ) qi sec-butanol (grupa V ), pe care il vor prezenta colegilor (unul std, trei circuld). Stabilirea proprietdfitor frzice, organoleptice 9i fiziologice se face prin observarea clirectd a alcoolilor afla{i pe mesele de lucru, aplicAnd figa de lucru 2 qi fdcend apel la experienla personalS a elevilor; rezultatele se cemtraltzeazd intr-un poster, la cate contribuie fiecare grupd. Froprietdlile chimice se realizeaza prin activitali experimentale diferen{iate (figa de lucru nr 3), fiecdrui grup revenindu-i sarcina de a reabzaqi prezenta una din proprietdlile alcoolilor.

I

Iucru

1;

Re{lecfia c propunerea, pe baza proprietdfilor fizicc-chimice gi fiziologice studiate, a unui num[r c6t mai rnare de uttlizdrt aie alcoolilor (finalizare printr-un afig 9i turul galeriei).
Dupa reflecfie, eievii, individual, pe o coald de hdrtie A.3 realizeazdun organizator grafic al alcooliicr.

Extindere

a

portofoliul clasei, a unui proiect cu tema ,,Fremiul Nobel, istoric ai controverse", urmdnd ca organizatea grupelor, cAutarea informaliilor qi a resurselor, definitivarea qi susfinerea sd se facd pdnd ftnalizn ea studi ului unitd{i i de invalare (c ornbinaf ii hidroxilice).
Se recomandd alcdtuirea, pentru

la

.${EXE
Figa de

lucru

1

Sarcina: cornpleta{i rubricile libere cufarmulele / denumirile corecte sau cu semnul ln rubrica pentru categorie).
Clasificare dupd natura atomului de C

x

CH2--OH

HO--CHz-

CH'-4H

t

O1,[S recom(rndd

:

roe UjOUGfie

,iu

numit numai

fr confundat

cu alcoolul etilic.

*etai

99

Figa de lucru 2 Ciiegte atent indicafiile qi efectueazilexperimentul urmdtor, impreund cu colegii de grupEimpi4ind echitabil'sarcinile. Completeazd rubricile qi compard rezultatele tale cu cele corecte prezentate la tabl6.

ATENTIE! Etanoiul este inflamabil, nu inhala vapori, pot provoca ameleli qi dureri de cap!
Reactivi gi ustensile
- cilindn-r gradat - terinometrll - etanol - glicerini

Mod de lucru
intr-un cilindru gradat de 100 mL , introdu 52,3 mL etanol; mhsoarl temperatura. Adaugd 47,7 mL aPb <iistilatd; citeqte volumul 9i, din nou, temperatura. Noteazi observafiile. Repetd experimentul utilizdnd glicerina in locul etanolului.

Observa{ii / concluzii Volumul amestecului omogen este mL 5i nu 100 mL, cum ar fi fost
de aqteptat.

Dizolvarea are loc cu .,.........'.'....'....de volum, pentru c[ intre moleculele etanolului gi ale apei se stabilesc interaclii moleculare de tip

-{LCOOLUL ETILIC: proprieti{i chimice
Figa de

lucru 3

-

Grupa

I

Adreseazl orice intrebdri sau neldmuriri profesorului, pentru cd egti responsabil de I ptezentatea aoestei proprietdfi celorlalli coligi, care ifi pot cere la r6ndul lor clarific5.ri.
credarea

Citeqte atent indicafiile, efectueaed experimentele gi indeplinegte sarcinile urmdtoare, impreund cu colegii de grupd. Discutali intre voi pentru ile realizacat mai bine.

-{TENTIE! Sodiul trebuie manipulat cu mare precaufie, evitdndu-se atingerea cu mdna :entru cd poate provocq arsuri grave. Executd experimentul numai tn prienya 'aborantului! Etanolul este infiamabil, nu inhalaiapori, pot pt ovaca imeyeti dureri de Si :ap! Nu uita sd lasi ordine pe mGSs de luuu sd ti speli pe-mdini tnainte Si de a pleca din "tborator !
Reacfivi
ustensile
- :.rb
Ei

Mod de lucru
lntr-o eprubetl previzuti cu un dop prinTare I- Z mL etanol (95%\ qi 1- 2 picdturi de fenolftaleind. Scoate, cu ajutorui pensetei, o bucati rnicd de sodiu din f'lacon qi indepdrteaz5. urmele de petrol prin gtergere cu hdrtie de filtru uscat6. Arunci Na in eprubetl gi astup-o. Dup6 un timp, apropie un chibrit aprins de gura eprubetei. Noteaz[ r:bservafiile 5i ecua{iile reacliilor care au avut loc. precizAnd gi ce tip de legdtura chimicd s-a scindat in alcool.
trece un tub efilat introdu

Obser-vafii I concluzii

-:prubetb efilat

- oensetd - rirlie de :,:iU - :u1it

In urma reac{iei se degajl un

flacdra
alcoolii

care............. cu
...,... . deci

-iop
- eianol
-

au caracter

\a

metalic

"=nol '-ieind

Fenolftaleina inilial incolori devine indicdnd un mediu cu caracter puternic
.

:cualii:

t01

r
ALCOOLUL ETILIC: Proprietnfi chimice
Fiqa de lucru 3

-

GruPa

II

Citeqte atent indicafiile, efectueazdexperimentele qi ?ndeplineqte sarcinile urmdtoare, impieun6 cu colegii de grup6. Discutali intre voi pentru ale rcaliza c6t mai bine. Adreseaz6 orice tntrebari uuu nelEmuriri profesorului, pentru oi eqti responsabil de preilarea I prezentarea acestei proprietS{i celorlal}i colegi, care i1i pot cere 1a rAndul lor

clarificEri.

ATANTIE I Sodiul trebuie manipulat cu mare precaulie, evitdndu-se atingerea cu mdna pentru c(t paate provoca arsuri grave, Executd experimentul numai tn prezenla laboranttilui! Etanolul este inflamabil, nu inhala vapori, pot provoca amefeli qi dureri de eap! Nu uita sd lagi ordine pe masa de lucru Si sd te speli pe mdini inainte de a pleca din
lab0r0tor !

Mod de lucru
ntr'-o eprubetS, prepard 2 mL amestec - eprubete - spirrierd
- KzCi:Oz

Observatii
Culoarea ...............;...... a ionului

- etanc.l
- H:SO+

jet de apd rece. Adaugd 1 mL qi incdlzeqte uqor la spirtierl. etanol Obselvi rnodificarea de culoare gi de miros. Scrie ecua{ia, preciz6nd qi ce tip de legdturd chimicd s-a scindat in alcool. Ce irtilizdri ar putea aveareacfia?
oxidant, sub

Cr2Ol- dispare gi solulia se coloreazl in,.... "....., ........., datoritd ionului Cr3*. Mirosul specific al
etanolului dispare qi se simte un ..... , specific miros aldehidei

de

Ecuaiia:

-\LCOOLUL ETILIC: Propriet6li chimice
Fiqa de

lucru 3

qi indeplineqte sarcinile urmEtoare' citeqte atent indicafiile, efectueaza experimentele

-

GruPa

III
de

impreunacucotegiiae,g*pu'Discutali.intrevoipentrua|erca|izacatmaibine' cd egti responsabil

profesorului,.pentru .\dreseaz6 orice intrfiaii sau nelamuriri coligi, care i1i pot cere la rdndul lor prezentar*a u""rt.i propriet[ficelorlalli predarea

I

clarificdri.
mdna lnsre plecaulie', evitdndu-se atingerea cu -{TENTIE I Sodiul trebuie manipulat cu prezenla expetimentul numai tn ,entru cd poate pro*r,* arsuri g'o"' Executd vapori, pot provoca ameleli Ei dureri de luborantului! Etanolul e,ste inflamabil, nu inhala gi sd ti speli pe mdini tnainte de a pleca din ctp! Nu uita sd lasi ordine pi *oro dr llu,rry .aborator! Reactivi gi
ustensile
- eprubete

Mod d"

tt"*

0bserva{ii

- spirtierb - pipete - KMnOa
- etanol - FizSO+

Intr-o ePrubet[ introdu z mL sol KMnOi qi, cu mare griji, 1 mL H2SOa ' Adaugd 1 mL etanol, PicdturS cu picdtur6 gi incElzeqte ugor' Observb modificirile de asPect, culoare $l miros" Noteazi ecua{ia reactiei, precizdnd gi ce tiPuri de legituri lhi*i"" s-au scindat in 31900L--*--..-.

euloarea
de

..' a ionului

MnO u dispare gi solufia devine Se dePune un ..."""""""
al etanolului dispare 9i se simte un .'.'. , sPecific miros

culoare de

Mirosul sPecific

acidului

Fcualia:

t03

Fr

ALCOOLUL ETILIC: Propriet5{i chimice
Fiqa de lucru 3

-

Grupa IV

Citeqte atent indicafiile, efectueazd experimentele qi indeplinegte sarcinile urmdtoare, impreund cu colegii de grup6. Discutafi intre voi pentru ale realiza cAt mai bine. Adreseazd orice ?ntrebdri sau nelSmuriri profesorului, pentru cd eqti responsabil de predarea I prezentarea acestei proprietdli celorlalli colegi, care i1i pot cere la r6ndul lor clarific5ri"

,ATnNTIEl Sodiul trebuie manipulat cu mare precaulie, evitdndu-se atingerea cu mdna penfru. cd 1:oate provoca arsuri grave. Executd experimentul numai tn prezenla laborsntulwi! Etanolul este inflamabil, nu inhala vapori, pot provoca ameleli Si dureri de cap! N,s uitc sd laqi ordine pe masa de lucru gi sd te speli pe mdini tnainte de a pleca din laboral,;rl

VIod de lucru
- capsuie de porlelan - pipete
- bagirete de

Obserwatii / Concluzii Esterul format arde cu flacdri
culoare Reac{ia serveqte in chrmra
de

stiei6 - spatLile - H3803 - etanol

Fune un vdrf de spatuld de acid boric intr-o capsuli de porfelan. Adaugd 1 mL etanol, picdtilr[ cu picdturS gi amestecl uqor, DupI ,,dispari1ia" cristaielor, aprinde conlinutul capsulei. Observd culoarea flicbrii. Noteazi ecuatia reac{iei, precizdnd qi ce tip de legiturd chiniicl s-a scindat in alcool.

analiticd la

Ecua{ia:

ALCOOLUL ETILIC: ProprietEfi chimice
Figa de

lucru 3

-

Grupa V

Citeqte atent indicaliile, efectueazd experimentele gi indeplinepte sarcinile urm6roare, impreund cu colegii de grupd. Discutafi intre voi pentru ale realizacdt mai bine. -\dreseazi orice intrebdri sau neldmuriri profesorului, pentru ci egti responsabil de rieda-rea I prezentarea acestei propriet5li celorlalli colegi, care ili pot cere la r6ndul lor

:larificdri.

-{TENTIE'!' Sodiul trebuie manipulat cu mare precaulie, evitdndu-se atingerea cu mdna :entru cd poate provoca arsuri grave. Executd experimentul numai tn preLenSa "'aborantului! Etanolul este inflantabil, nu inhala vapori, pot proyoca imeleli dureri de :tpl Nu uitq sd laqi ordine pe m{)sa de lucru gi sd te speli pe mdini tnainti de Sipleca din a .rboralorl
Reactivi gi
u

Mod de lucru
lntr-o eprubeti introdu 2 mL acid acetic,2mL etanol qi, cu mare grij6, mL H2SOa, agitdnd mereu eprubeta.

Observa{ii
Amestecul de mirosuri specifice etanolului gi acidului acetic dispare gi se simte un miros de ..........,.,. caracteristic esterului
/nrpr arnma+in \

stensile :prubete spirtierd

1

_-FiscooH
:ianOl J:SOa

Incdlzegte ugor Ia flacdra spirtierei. Observd modifi carea mirosului. Noteazd ecua{ia reac{iei, precizAnd gi ce tip de legdturl chirnicd s-a scindat ?n

alcool.

I --ua[ia:

105

Clasa Mamrnalia (mamifere) Clasa: a X-a Disciptrina: biologie Autor: Simona Catarig, Colegiul National George Coqbuc, Ndsiud lVXotivafie

Titlul:

-

Leelia este valoroasd pentru cd elevii vor avea ocaziasd congtientizeze qi siigi sistem,atizeze informa{iile pe care le delin despre mamifere . Lecliainvitd la cunoagterea aeestui grup de anirnale, dar qi la continuarea investiga{iilor pentru a infelege mai bine

pozitiamamiferelor in lumea vie.

Obiective: La sfdrgitul lecliei elevii va fi capabili: e sd descrie caracteristicile generale ale mamiferelor folosind terminologia

c ' r o

gtiinfifich. sd ciasifice mamiferele sa argurnenteze impdrfirea pe cele 3 subclase cu ordinele corespunzatoare mamiferelor
\,,

Evaluare:
Corectitudinea gtiinlificd a rdspunsurilor la intrebdri din ghidul de studiu Calitatea hdrfii conceptuale

f

,"

,r

[

:

Resunse

c r r

rnateriale: Textul ,,Clasa Mammalia"; Atlas zoologic procedurale: Ghid de studiu, brainstorming, ciorchine de tixnp: 50 de minute.

2l

:'.
;

Desf6gurarea lecfiei Evocare r Profesorul le cere elovilor sd spund la ce se gAndesc c6nd spun / aud ,,mamifere". r Profesorul noteazb toate rdspunsurile elevilor pe tabld Realizarea sensului Profesorul le oferd elevilor un ghid de studiu. Acesta ii ajutd pe elevi in investigafiile lor (cdnd citesc independent textul). Fiqa orienteazl, atenlia elevilor in timpul lecturii asupra ideilor principa.le din text, De asemenfra, ea va fi folositd. ca punct de pornire pentni discufii sau pentru o temd scrisd qi nu ca scop in sine.

Ghid de studiu pentru textul ,,Clasa Mammalia"

106

1. Care sunt caracteristicile principale, deJinitorii ale rnamiferelor? 2. infunclie de ce se clasificd mamiferele tn cele trei subclase? 3. De ce credeli cd subclasa Theria are un areal restrdns la Australia, Noua Zeelandd si
partea centrald a Alnericii de Sud?

Ileflee{ia Dupd ce elevii au explorat textul, profesorul va inilia o discu{ie pe marginea intrebdrilor din ghidul de studiu. La incheiere, elevii vor construi o hartd conceptuala despre
mamifere.

ANEXA
Clasa Mammalia
Clasa Ivlarnmalia este compusd dintr-un grup extrem de divers de vertebrate, numdrdnd
ie

;irca 4.500 de specii foarte avansate din punct de vedere evolutiv fal6 de restul speciilor gnului ailimal. In aceastd clasd este inclus ordinul Primates cdruiaii apar{ine qi specia
-man5.

Uediul
,

cle viald: -int acvatice.

majoritatea speciilor sunt terestre, 1000 de specii sunt zburdtoare, iar 80

Uodul de viaf5: liber, sunt distribuite in toate zonele geografice.

faracteristici generale" Mamiferele

' -

sunt tetrapode homeoterme cu o ratd,mare a i::taboiismului, ea pi pfsdrile. Ceea ce ii deosebegte pe reprezentanlii clasei Mammalia rc alte vertebrate este pdrul care acoperd tegumentul gi glandele mamare care asigurd hrana descendenfilor gura cu dentifie dublS: prima de lapte, care este apoi inlocuitd cu cea definitivd. Dinlii iiferd intre ei ca structurb gi rol (dentifie heterodontb). membrele prezintd adaptdri la mod gi mediu de viafd, variind in structurd, formd gi .uprafald de sprijin. ;alea digestivd se intersecteazd cu cea aeriand qi, ca urmare, nu sunt funcfionale

corzi vocale pentru emiterea sunetelor :istemul circulator este inchis, inima tetracameralS, circulafia este dubl6 qi inchisd ::eierul este bine dezvoltat.
l'-r laringe cu

caracteristici structurale diseriminatorii pentru mamifere sunt: j:nnarea regiunii cervicale a coloanei vertebrale din 7 vertebre (excepfie echidna are l:mai 6 vertebre cervicale, precum gi lenequl, care are 9-10 vertebre cervicale). nrndr redus de oase in scheletul capului fafd de reptile; in urechea medie sunt

tvt

urechea prezintd pavilion; diferenfiate trei oscioare (ciocanul, nicovala si scdrila), iar abdominald, cavitatea toracicd este separatd prin diafragmd de cavitatea mai ales in zona rostrald pi frontald' emisferele cerebrale suni cel mai dezvoltate, craniul se articuleazd cu coloana vertebrala prin doi condili occipitali.
sexele sunt seParate, este hranit prin fecgndafia internd, embrionul se dezvolta, in general, in uter 9i intermediul placentei.

Clasificare in care se Clasa Mammalia cuprinde 3 subclasa majore diferenliate prin modul desfbgoarfi dezvoltarea embrionar5: Prototheria, Theria qi Eutheria.
(monotremele) Subelasa Prototheria cuprinde numai trei specii actuale; sunt mamifere puii sunt hfdnili cu lapte care depun oua. Aceste oua sunt clocite in cuib qi dupd ecloziune grupe sunt ornitorincul 9i secretai de glandele mamare ale mamei. Reprezentanfii acestei specii oare trdiesc in Australia 9i Tasmania'
restrdns la Subclasa Theria cuprinde mamiferele marsupiale. Acestea au un areal nasc Austraiia, Noua Zeeiandh,qi partea centrald a Americii de Sud' Marsupialele glandelor mamare qi iqi ernbrioni incornplet dezvoitali care se ataqeazl,de mameloanele continild creqterea adipostili intr-un pliu tegumentar numit marsupiu. Reprezentanti pentru grupele marsupialelor sunt eangurii'

(placentarele), Sulrelasa Eutheria: cuprinde 95o/c, dintre speciile de mamifere actuale pui se motiv pentru care sunt iele mai suttoscute. tn cadrul acestui grup, intre mamd 9i de apbrare qi total stabilegte o rela{ie de lungd duratd pentru c6la naqtere puii sunt lipsi{i la toate depenienli Ae parinli. Acest grup are reprezentanli care s-au adaptat secundar mediile de viald"

10!

III.3. PROIECTE DIDACTICE PENTRU ARIA CURRICULARA OM $I SOCIETATE (OS)

109

F

PROIECTUL OS

1

Titlul: Mass-media Clnsa: a VII-a
Disciplina: Culturd civicd

Motivafia Elevii invafd si evalueze, sd compare fapte, s[ le analizeze, sA anticipeze posibilele rezultate, pe baza cirora mass media ar putea lupta impotriva corupfiei; combaterea
corupii€i este nota dominantS a lecfiei. Obiectivele lectiei: La finalul activitdtii, elevii vor fi capabili: o ,$5 defineascS rnass-media s SA euplice fi.incliile mass mediei s SA distingd ?ntie enunturi de fapt gi enunluri de valoare
EvaEusne

e s

partieiparea la disculii qi calitatea interventiilor A;-l.ie.oiLtl redaetat

Resurse materinle o lr{ateriatre de televiziune, publicafii, articole din presa locald sau judefeand o i{;C minute MetoCe: sonversatia, explica{ia, munca individuald cu documente gi articole din pres6, gdndifi * lucragi ?n perechi - cornunicali
,ft,,

Desfdqurarea lectiei
l

,;ui

Evocare

iillrr

o

Se anun{d tema lec}iei, ,,mass media", se noteazd titlul pe tablS qi ce cere elevilor spun[ la ce se g6,ndesc cdnd aud termenul.

sd
li;lut

ti

Realizarea sensului o Elevii lucreazd individual cu materialul din manual, de unde extrag informalii despre ce este mass media, tipurile de mass media qi funcliile ei. o Cdnd au terrninat de citit, profesorul iniliazd o disculie despre tipurile de media: pres= scris6, radioul gi televiziunea qi rolul publicului in mass media: activ (particip6, scrie discutd) qi pasiv (citeqte, ascult6, urmdreqte)" Apoi elevii completeazd individual chestionarui (a se vedea Anexa mai jos)" o Elevii, in grupuri de c6te 4, discutd mini-chestionarul gi rdspunsurile oferite. Dupa c: au terminat, elevii sunt invita{i sd aleagi cdte o intrebare fiecare gi sd rdspundd in fa:. clasei intregi" Se scot apoi in eviden!6 cele mai importante aspecte ale atitudinii
.

r

'

' r

.

elevilor fala de mass media. Se noteazi pe tabld cele mai importante aspecte refinute despre mass media: nevoia de obiectivitite, impactul asupra consumatorilor de media, forma creativd de prezentare etc. Se oferd elevilor o selecfie de ziare locale i judelene recente. Elevii citesc titlurile articolelor. se iniliazd o discuiie pe marginea inirebdrilor de mai jos: o Ce fel de presd existd in localitatea/judelul nostru? o Care este evenimentul principal al sdptfimdnii? o Cum se prezintd informafia? Elevii sunt invitali_sd-identifice tipuri de articole din ziarele pe care le au la dispozifie. Se realizearFt tabel al temeior predominante, grupate pe urmitoarele categorii: ry o Politicile consiliului local; o Sport; o Froblemeletinerilor; o trnfi'acfionalitatea; o Cultura gi educafia; o Scandaluri: o Alte informafii. Se discut6 temele cele mai de interes pentru elevi qi se concluzi oneazd,preocupdrile pajore ale grupei de v6rst6 reprezentate de elevi. in pereclri, elevii aieg un articol de lungime medie gi il citesc atent. il anajizeazl, din punctul de vedere al obiectivitilii, rdspunzAnd la urmdtoarele intrebiri: o Ce urmdre.,qte autorul preponderent: sd informeze sau sd exprime o opinie? o Care sunt indiciile dupi care ne ddm seama c[ autorul ne informeaza sau ne impdrtdpe gte opinia proprie? Se prezintd trei-patru rdspunsuri.

tuflecfie " Elevii scriu un articol despre un eveniment curent din qcoald / o temdde interes. '{rticoiui poate f,r valorificat gi la limba gi literatura romand I matemb,saupoate fi :ublicat ?n revista qcolii I gazetade perete a clasei etc.
,frfl-urindere

itffi'are elev va gdsi un articol relevant din presa locali / judefeand despre un eveniment rlnjrre;t pentru a pregdti un dosar de presS comun al clasei. Pentru aceastd sarcind au Ia unsr':zi1ie o sdpt[mdnd.

111

ANEXA
Chestionar despre mass media
Rdspunde

in

scris la tntrebdrile de mai

ios:

o c a o o e e a o * o e e s e r o o n

timp dedici mass mediei? Ce fel de informalii predomin6 in mass media? C6,t timp petreci urmdrind presa, radioul, televiziunea? Ce fel de ziare citeqti? Care sta{ii de radio le urm[reqti? Ca:'e sanaie de televiziune le urmdreqti? Care tip de mass media i1i oferd cele mai multe informafii? {)e.re emisiuni radio qi TV le gSsepti cele mai interesante? Ce fel de infonnalii obfii din ele? r\i incredere in informaliile pe care le primeqti? Care este atituctrinea ta fa{d de scenele de violenld? Care emisiuni radio / TV nu le urmdregti? Sunt taaJe infotmaliile obiective? Numegte oea rnai obiectivb emisiune.
CAt

Nume$te emisiunea pe care nu doreqti sd o urmdreqti. Care este rolul mass mediei in prezentarca cazurilor de coruplie? Este posiblla corupfia (abuzul) in mass media? Societatea are nevoie de publicitate? Cine ests ziaristnl tdu preferat? Dar jurnaligtii radio gi de televiziune preferafi?

im

EiO$:2
Titlul: Sunt cetdlean!
Clasa: a Viil-a Disciplina: Culturd

civici

\f otivafia
:. -,cesui de munch in sine educd elevii pe mdsurd ce cauti materiale qi igi implici :-:tenii gi rudele in crearea jocului. Dac6, datoritd unor cauze tehnice, elevii nu reu$esc " , :reeze jocul, ei pot sd benefici eze de experienlele acumulate gi de ideile adunate.

-rrieetivele tecfiei: La finalul activitSlii, elevii vor fi capabili: a elaboreze instruc{iuni pentru a indruma pe cineva 'a I si numeascd valori civice a si identifice informatii relevante ?ntr-un text
u

. .

sluare :articiparea la activitatea grupului ..cilrile realizate de grupuri

,[inagementul resurselor qi al timpului presa localE / judefeand, relatdri ale unor experienle de via{6 personale gi / =icole din -:u ale rudeicr / cunogtinfelor n :.np de lucru - 150 minute
lffi*rode: brainstorming, muncd individuald,

gindifi

-

lucrafi in perechi

* comunicali,

luii' :rsalia

Irnsfisurarea lec{iei

o r

Il,'t xn;xaa

::rntr-un brainstorming, se rcalizeazd, o listd a valorilor care sunt importante pentru -:. cetdlean intr-un stat democratic. Se diseutd valorile enumerate. i:--rtr-o activitate de tipul gdndili - lucra{i in perechi - comunicafi, elevii discutb ::i:re jocuri de societate pe care le-au jucat c6nd erau mai mici sau pe care le joacd
:r;

-:Tl.

area sensului >: ;iscutd obiectivele lecfiei. Lecfia iqi propune ca elevii sd creeze unjoc care sd ,::l:cte situalii reale de via!6, at6t bune, cdt qi rele, atdt dezirabile, c6t gi indezirabile. - ,:; s-a ingustat tema jocului, de exemplu, s-a ales ,,Corup{ie" sau ,,Incdlcarea *--:-or", elevilor li se dau surse bibliografice pentru a-qi ad6nci cunogtinlele in ,::eniul respectiv. Se discutd qi se acceptd de comun acord condi{iile de lucru gi *-::enul de predare.

111 I t_l

Elevii

impart ?n 4 grupuri. intr-o discu{ie de grup ei se gdndesc, discutd qi cad de mai au acord urupru tipului de jlc pe care ll vor crea, asupra informafiilor de care jocul pe care nevoie gi igi intocm.r. plu*l de acliune. Elevii adund materiale pentru
se

il

creeazd. La leclia a doua,

elevii prezintdexperienfele cf,utdrii materialelor pentru joc. Apoi

lucreazdin grupuri pentru a t ealiza proiectul. La a treia leclie, fiecare grup de elevi prezinta jocul: explicd regulile 9i le spun celorlalli despre experienlell legate de crearea jocului, Grupurile fac schimb de jocuri, incearcd sA le joace, clarificd neinlelegeri cu grupul cale a creat jocul'
Ref!ee{ie r Leclia se termin[ cu o discu]ie despre noile experien{e 9i despre valorile etice 9i civice. Lista valorilor (pe coala de flipchart din prima leclie) se cornpleteazd cu alte valori nou descoperite.

Extindere

o

Jocurile se pot folosi la lecfiile de educafie civicd la clase mai mici (de exemplu, clasa a itrI-a sau a IV-a). Cele foarte reugite pot fi oferite spre vdnzare unor companii care labrie5 jocuri.

tl

4 {t

t
4ir

rtltilhifit

"'iiir,rttntln

Respectarea regulilor jocului Clasa: a VIII-a Disciplina: Culturi civicd

Titlul:

Motivagia Coruplia este analoagd cu violarea regulilor transparente qi cinstite ale jocului: ea ignord rcrmele sau procedurile stabilite sau creeazdnorme pi proceduri greqiti. pebaza sxemplificdrii unui joc necinstit, este mai ugor sd ardtim esenla corupliei gi sd ilustrd.m Jurn se incalcd drepturile omului. lenurnirea tnai corectd a temei ar fi ,,Un joc necinstit" deoarece in primul joc profesorul crea o situatie necinstitd pentru joc, iar in al doilea regulile vor fi schimbate-chiar de "'a ;atre.jucdtori. r\ceste jocuri sunt experimente, imitalii ale unor situafii de viaf6 reald, de ,ceea elevii nu trebuie sd cunoascd toate aceste lucruri dinainte. "i..rcul se poate aplica drept un mijloc de stimulare a discufiilor la clas6 sau ca punct de :ornire pentru discutarea unor experienfe personale. Probabil cd ambele jocurl unul dupd :elalalt iau mult timp. vd recomanddm sd alegeli unul din cele dou6. Obiectivele lec{iei: La finalul activitdfii, elevii vor fi capabili: . Sd numeascd valori civice . Sd analizeze o situafie de joc necinstit . S5 explice analogia dintre jocul parcurs qi viala reald

r . . ' " .

Er

aluarc parlicipareala discufii gi calitatea intervenfiilor Eseul de cinci minute materiale

R,esurse

Pentru primul joc Doud pachete de cdrfi identice; Bomboane ambalate in hdrtie, numirul lor s5 fie cam de cinci ori num5rul

juc[torilor;

Un bol pentru bomboane; Bucdli de hdrtie cu copii ale regulilor jocului de cd(i

' '

!:ntru al doilea jac ' \{ai multe exemplare din jocul ,,Road" (numdrul depinde de numdrul de jucdtori),
diferit (de exernplu, surpriza din oud Kinder) :entru fiecare jucdtor; Buc5li de hdrtie confindnd copii ale regulilor jocului gi instructiuni pentru observatori rop: 50 minute
acela$i numdr de zaruri gi cdte un pion

I

l5

Metode: gdndili cinci minute

-

lucrafi in perechi

- comunicafi, jocul didactic, conversalia,

eseul de

Desf6gurarea lecliei Et,ocare comunica;i' o Antrenali elevii intr-o activitate de tipul gandili - lucrafi in perechi - jocului" qi astfei Ceregi-le s6-qi aminteascd de situalii in .*r cineva a violat ,,regulile coleg / unei pe cdi necinstite a oblinut un avantaj. Dup[ ce povestesc situalia unui coiege, 3-4 elevi sunt invitafi s6 povesteasca intregii clase. Realizarea sensului .Iocul i r Este nevoie de un pachet de cdrli. ^inainte de lecfie, scoateli toate cdrlile de picd, picd cu alte ldsflnd doair dou6 in pachet. Fdrd ca elevii sd observe, inlocuili cdrfile de c6te carli. Cere{i elevilor sd se ageze in cerc ?n jurul unei mese mari' Da{i-i fiecdruia jocul deoarece : cinei bomboane gi spune{i-le sd nu le mln6nce inainte de a se incheia jocului pe nevoie de ele pentru a juca jocul. Aqezafi mai multe exemplare din regulile jocul: cAnd a n1asii qi ciriii rigulile cu voce tare. C6deli de acord cdnd veli termina joc, sau cAnc trecut un interval ,Je tirrp, cfind un anumit numdr de jucdtori au ieqit din mormanui de bomboane din mijlocul mesei incepe sd creascS. . A$ezati paehetul de carli amestecate pe mas[, cu fafa in jos (cele doud cA4i de picd ": trebui *a fi. aproape de partea de sus a pachetului). Agezafi-vd printre jucitori 9i incepeli jocul. c La s.ffirqitul jocului spuneli cd ve{i anunla jucdtorul cAqtigdtor care va primi toate bomboaneie oare se afl6 in mijlocul mesei. Dupd o scurt[ pauzd' spuneli cine e c6gtigdtorul qi luali toate bomboanele. Nu vE lSsali tentafi sd impirli{i bomboanele cjuc6lorii. e Discutali.iocul: curn a fost condus qi ce sentimente au avut jucdtorii. o Jocul a avut reguli clare. Au fost cinstite regulile? o Am putea spune ci jocul a fost cinstit? Explicafi' o cum v-afi simlit jucand? cum v-a!i simlit dup6 ce s-a incheiat jocul? o Vb arninteqte acest joc de vreo situafie din viala de zi cu zi? Dacd da, de ce
anume?

o

Joctti v-a incdlcat drepturile? Dacd da, care drepturi?
tl

Jocul al 2-lea o irnparlili clasa in mai multe grupuri cu numdr egal de jucdtori qi numili cel pulin un obiervator pe grup. Aqeza{i un exemplar al jocului , Lrn zar gi pioni (dacd copiilor nu s-a cerut sd aducd de acasd) pe masa fiecdrui grup' o lmpd(ifi instrucliunile cu regulile jocului:jumdtate vor primi versiunea A, jumdtate versiunea B. Observatorii vor primi instrucliulile lor proprii, . Explicati regulile qi anunla{i inceperea jocului' o Felicitali grupul care termin6 primii gi spuneli cd sunteli curios si vedeli cdt timp le va lua celorlalte grupuri p6n5 termind. Agteptafi p6nd termind.

liii

'lill
-

llll

I

illll

CAnd qi ultimul grup termind jocul, cereti observatorilor sd comenteze referitor la respectarea regulilor. in cazul versiunii A, regulile se incalcd mai mult decAt in cazul B, deoarece in prima versiune interdiclia este explicitf,. Iniliafi o discufie despre joc. 9are grup ar trebui sd fie cAgtigltor? De ce? In viala de zi cu zi, grupurile de oameni iqi urmdresc scopurile, intrdnd in cornpetilie unii cu al1ii. Care competilii sunt cinstite qi care nu sunt?

o o

Reflecfie c Cereli elevilor sd scrie un eseu de cinci minute reflectfind asupra felului in care s-au simlit ?n timpul jocului, afldnd cd au cdqtigat / pierdut, afiq0nd cum au cdqtigat cei care au jucat necinstit etc.

.{NEXE
Regulile jocului de cdrfi
Fiecare juc6tor, pe rdnd, ia o carte, Ceea ce e de ;rrrrcazd.:

frcut depinde de cartea tras6, dupd cum

Inin# rogie - trebuie
Trep&

sd dai o bornboand persoanei din dreapta ta; trebuie sd dai o bomboand persoanei din stAnga ta; Car* - trebuie sii pui o bomboand in bolul din mijlocul mesei; Picd poli trua doud bomboane din bolul de pe mas6; dacd e gol, ia de la oricare jucdtor.

terrnin[ bornboanele ies din joc. -icdtorului care iese din joc i se permite sd stea la masd qi sd aqtepte p6nd cAnd cineva ii . a da o bomboand dupd regulile de mai sus. f)acd primegte o bomboani, jucdtorul poate ::rntra in joc. - a sf6rgitrrl jocului profesorul anunti cel mai bun jucitor. Cel rnai bun jucdtor primeqte :--ate bombcanele din bol. Jd;tigatorul jocului este cel care are cele mai multe bomboane. Toate bomboanele care "=nrdn in mAna jucdtorilor ia sfflrgitul jocului devin proprietatea acestora.
se
,

ler chrora li

Regulile jocului ,rRoado' (Versiunea A) - r joc de societate obi;nuit. Fiecare jucitor aruncd zarul gi igi mutd pionul at6lia paqi :ate puncte a aruncat cu zarul. Dacd jucdtorul ajunge pe un cAmp unde i se spune s5 se :-:oarcd, trebuie sd urmeze instrucliunile. Jucdtorul termind - ajunge la linia definish :';d numdrul amncat cu zarul este egal eu numdrul pagilor rdmaqi. Dacd sunt mai multe : -ncte decdt pagi, juchtorul va numira pagii pdnd Iafinish, apoi va pdpi invers, pdn6 iqi :: izeazd punctele in plus.

'

:

de echipd: Cdqtigatoare este echipa care reuge;te prirna sd-qi mute

toli pionii pind la

::sh.

Membrii echipei aruncd zarul pe rdnd, respectdnd aceeaqi ordine. Nu este permisd schimbarea oidinii dacd pionul unui membru al echipei ar fi mai favofizat de mutarea respectivd (de exemplu, nu ar trebui sd se 9i intoarcd de la linia definish).
Regulite jocului ,,Road" (Versiunea B) Unloc dJsocietate obiqnuit. Fiecare jucdtor arunch zarul qi igi mutd pionul atAlia paqi cite punete a aruncat cu zarul. DacE jucdtorul ajunge pe un cemp unde i se spune sd se intoaicd, trebuie sd urmeze instrucliunile. Jucdtorul termind - ajunge la linia definish dacf, numdprl aruncat cu zarul este egal cu numdnrl pagilor rdrnaqi. Dacd sunt mai multe puncte deodt paqi, jucdtorul va numira pagii p6nd lafinish, apoi va p69i invers, pdn6 iqi epuizeazd punctele in Plus.
Joc cie echip6: Ciqtigdtoare este echipa care reupe$te prima s6-qi mute tofi pionii p0nd la

finish. Mernbrii echipei arunca zarulpe rdnd, respectand aceeagi ordine.

,,Road": Instrue{iuni pentru observator Un jce ds societaie obiqnuit. Fiecare jucdtor aruncd zaru\ qi iqi mutd pionul atAlia paqi cdte p:"inete a aruncat cu zarul. Dacd jucbtorul ajunge pe un cAmp unde i se spune sd se intcarc[, treL,uie s5 urrneze instruc]iunile" Jucdtorul termind - ajunge la linia definish dach numdrul arurcat cu zarul este egal cu numdrul paqilor rdmaqi. Dacd sunt mai multe puncte etrec6t pa.gi, jucdtorul va numdra pagii pAnd la-finish, apoi va pd,gi invers, p8n[ i$i epuizeazd punctele in plus"
Joc de echip6: CdgtigdLtoare este echipa care reuge$te prima si-qi mute to{i pionii pdnd la .finish"

Membrii echipei aruncd zarulpe rAnd, respectdnd aceeaqi ordine. Nu este permisd schirnbarea ordinii dacd pionul unui rnembru al echipei ar fi mai favarizat de mutarea respectivd (de exemplu? nu ar trebui sd se qi intoarcd de la linia de /inish). Sarcina ta este si ie asiguri e5 jucdtorii respectd aceastd cerin{d. Pentru a face asta, urmdri}i cu aten{ie pionii fiecdrgi jucdtor. Notali fiecare ?ncilcare a regulii, pentru ca la sfdrqit s[ cunoaqtelr
num6rui de incalcdri" Nu ai voie sd te amesteci in joc, sd cornentezi sau sd disciplinezi jucdtorii, sdfoloseSti gesturi sau ntimicd. Cbservd, dar nu participa!

Notb: Jocurile au fost descrise de Vaiva Vaicekauskiene, in publicalia,,Educafia impotriva corupfiei", Asociafia Leetura Si Scrierea pentru demoltarea Gdndirii Critice Romdnia" 2007

Titlut: Legal qi ilegal, cinstit qi necinstit (Rolul statului qi al societafii civile inrealizarea egalitafi sub diferitele ei forme)
Clasa: a VItrI-a Disciplina : Cultur6 civicd

llotivafia
Dupd explica{ia teoreticd a corupfiei, in practic6 elevilor le vine greu sd distingi intre ;azuri de corupfie qi cazuri sare nu sunt de coruplie. Analiza situatiilor specifice ii ajutd ae elevi sd infeleagd mai bine corup{ia. Situafiile sunt luate din viafa de zi cu zi, ceea ceii :oate ?nv6fa pe elevi s5 evalueze critic o situalie gi sd caute modalitdli (chiar utopice) de a :rdi in rnod oinstit. In rnintea 1or, elevii creeazd modelul unei societdfi in care toatd lumea iespectd aceleaqi legi qi astfel pot inlelege esenfa democrafiei.

Obiectivele lec{iei: La finalul activitdlii, elevii vor fi capabili: r sd manifeste interes pentru problemele publice gi disponibilitate pentru participarea la viala sociai6 r sd exerseze practici democratice in rezolvarea unor probleme Evaluare r participareala discu{ii gi calitatea intervenfiilor r prezentdrile realizate de grupuri

\Ianagementul r"esurselor pi al timpului . o serie de situafii (a se vedea anexa) I timp de lucru - 50 minute
Uetode: gdndifi : : rversalia

-

lucrafi in perechi

* comunicafi, activitate de invdlare in cooperare,

Desfigurarea lec{iei
f,r-ocare

.

Profesorul adreseazd,urmdtoarea intrebare: Cunoagtefi pe cineva care a fost implicat intr-un caz de inc5lcare a legii? Povestili-i cazul unui coleg.

Realizarea sensului . iievii sunt imp6rlili in grupuri de 3-4 persoane. Fiecare grup primeqte descrierea a ,1ou5 situafii (vezi Anexa). Pe tablS se trec urmdtoarele intrebdri: Exist6 victime? Dacd da, cine sunt ele? Exist5 vinovafi? Dacd da, cine sunt aceqtra? S-a incdlcat legea? Dacd da, cum?

l19

F
r o
Fiecare grup analizeazd situaliapebazadescrierii primite gi o discutd. Doud grupuri lucreazd impreund. Grupul prezintd, situalia pe care au arnlizat-o unui alt grup qi aceqtia din urmi fac comentarii.

Reflecfie o Profesorul iniliazi o discufie pe marginea urmdtoarei intrebrri: Ce condifii fav onze azd infrac{iunea comi s6? o Elevii scriu un scurt eseu cu titlul: Ce ar trebui sd schimbam in societate pentru a reduce numdrul eazurilor de corupfie?

incheiere o Prin analiza situafiei eievii infeleg lumea care ii inconjoard. Disculiile ii vor determina sd caute adevdrul, sd evalueze actiunile gi sd acfion eze pe baza lor, sd-qi dezv*lte capacitatea de a-qi exprima g6ndurile qi de a Ie apdla.

ANEXA
Diverse situa{ii care sunt luate in discu{ie
Ioan i-a spus conductorului din tren c6 a ajuns preatdrziuca sd cumpere bilet. Conductorul i-a oferit lui Ioan posibilitatea sd plateascd doar jumdtate din pre{ul biletului dacb nu doregte biletul propriu-zis. Compania ,,Viitor iuminos" ia parte la licitalia pentru construirea unei qcoli. Compania oferit telefoane mobile membrilor comisiei de evaluare a ofertelor,,pentru a le facilita munca"" darpd cum se exprimd un reprezentant al companiei.
CAnd Oana nu gi-a trecut examenul la gcoala de goferi, instructorul i-a spus cd in schimbul unei sume mici poate sd-i oblind permisul fdrd ca Oana s6 se mai prezinte la examen gi a doua oard.
a

.-l

La sfdrqitul anului pcolar, clasa oferr dirigintelui un buchet uriag de flori.

Nicu este oprit de polilia rutierd pentru c[ a incilcat regulile de circula{ie. polilistul ii spune cd amenda oficiald e 200lei. Nicu nu are banii la el qi ii cere polilistului sd-i scrie amenda qi o va plSti mai tArziu. - Cali bani ai? il ?ntreabd polilistul? Nicu are 50 lei" Folilistul ii ia qi pleacd,
O persoan6 care lucreazS la un minister este oprit de polifia rutier6 pentru inc6lcarea regulilor de circulafie. Rugat s6-gi prezinte actele, acesta scoate gi legitimafia de lucru. Ofi{erul de polifie se uiti la ele qi ii dd drumul persoanei, spun6ndu-i s6 aib6 mai multa grijd data viitoare.

1:

numit directorul muzeului regional din oraqul X; acesta este nepotul pregedintelui ;onsiliului judefean.
S-a

I amilia Ionescu este compusd din tatd, mamd qi fiu. Aceqtia au o infelegere. De exemplu, spald vasele pe r6nd. Fiului nu i se permite sb se uite la televizor iicale seara. place sd ?;::ty:}:,:tf*Y]n-u-iacasd, estespele v.asele., dar tatdlui ii disptace cel mai mult. odat6, :'ind mama e plecatb de r6ndul tatdlui sd spele vasele. Fiul ii spune: Spdl eu . asele dacd md lagi sd md uit la film. Tat6l este de acord. 3ianca s-a inleles cu o companie de construcfii cd dacd.firma ii va finanfa campania de a-egeri pentru consiliul local, cdnd va ocupa pozisiarespectivd

-'ltind contractele cele mai bune din regiune.-

va ajuta rornfuniu ra

::

-itlcialii municipali au ieqit la cind qi s-au infeles cu chelnerul c6 acesta le va da o facturd douS ori c6t consuma{ia lor.

-nnul de afaceri Horea F. a invitat judecdtorul la cind intr-un restaurant luxos. Ataceristul :s:e aeuzat de evaziune fiscald. Judecdtorul acceptd invitalia qi poart6 ochelari intunecafi : resiaurant pentru a nu fi recunoscut.

'''naZ. a oferit medicului o cutie mare de ciocolatd gi un buchet de trandafiri din grddina :. rentru cd acesta l-a vindecat pe fiul ei de o boald gravd.
IX-a trebuie sd aleag6 un monitor. Toate fetele vor ca Rodica sd fie aleasd, insd ::relii il vor pe Darius. Sunt cu doud mai multe fete dec6t b6iefii, de aceea rezultatul :r:serilor este clar. Bdielii se adunb sb discute gi g6sesc o solugie: ei invitd doud fete '';i paile din echipa lor de ciclism. Fetele suntinc6ntate de idee pi peste doud zile,lasd .-:{eri, Darius este ales monitor.
--iasa - n profesor dE foarte multe teme de cas5. Pentru a fi bine pregdtifi, elevii trebuie sd :'l:ascd mult pi au de lucru toate serile gi chiar qi la sftrqit de sdptdm6nd. Mama Anei :erge la qcoalE qi vorbeqte cu profescara. Nimeni nu gtie despre ce anume au vorbit, dar :*pi aceastdvizitd., Ana primeqte cele rnai pufine gi mai simple sarcini de lucru.

t21

de voluntariat a clasei noastre Clasa: a VIII-a (este posibil de realizat qi la alte clase, preferabil mai mari)

Titlul: Oferta

Disciplina: culturd civicd Autor: Maria Kovacs, Asocialia Lectura
Rcmdnia

Si Scrierea

pentru Demoltarea Gdndirii Critice

Motiva.tie Demersul propus este valoros datoritd contribuliei la dezvoltarca capacitdlii de a dialoga qi de a coopera in condiliile acceptdrii pluralismului pi valorizdrii pozitive a diferenfelor (sociale, etnoculturatre, de gen, de v8rst6, religioase etc.). Elevii vor congtientiza potengiaXui uriag pe care ?l au pentru a participa activ la viala sociald gi pentru exersarea ca.iitafii de bun cetdfean. Ei se vor simli valorogi pentru cI in cursul lecfiei vor realiza un produs care poate ti exploatat de comunitatea in care trdiesc" In plus, ei vor avea ocazia sd igi manifeste atitudinea pozitivd fald de sine gi fafd de ceilalfi gi sd iqi asume responsabilitd{i la nivelul comunitdlii in care trdiesc. Obiectivele lec{iei: La sfArgitul lec}iei, elevii vor fi capabili: o Sd recuncascE. situa{ii in care este nevoie de acfiune sociald e S[ exerseze competenle de muncd in echipd qi de cooperare e Sd manifeste initiativa in rezolvarea problemelor comunitifii din care face parte

Criterii de evaluare
Nivelul de implicare in realizarea sarcinii se va evalua prin observare direct6 a activitdiilor de grup b) NumXrul de idei cu care a contribuit fiecare grup la oferta de voluntariat a clasei c) Caiitatea eseurilor redactate la sf6rqitul lecliei (exprimare clar6., utilizare corectd a termenului de voluntari at, exemp lificare relevantd)
a)

Resursele materiale qi de timp: o 50 de minute. (I-{otd: este posibil cafinalizareaproduselor sd serealizeze intr-o lec}ie urmdtoare, iar evaluarea obiectivului care vizeazd atitudini se va putea rcaliza doar la o distanld de cel pulin 2-3 luni.) . copii dupd articole selectate din presa locald (dacd este cazul) o 4-5 coii de flipchart qi carioca groasd (marker)

Metode: o Brainstormingindividual r Activitate in grup mic / Creioanele la mijloc r Prezentarc oral6 o Reflectie scrisd (eseu)

1:_

Desfhqurarea lec$iei

Evocare

' .

Elevii vor lucra in perechi. in fiecare pereche, un elev va avea sarcina

1 gi

celdlalt

Sarcina 1, Scrie, timp de 2 minute, cuvinte pe care le asociezi cu cetdtenia activd. Sarcina 2. Scrie, timp de 2 minute, cuvinte pe care le asociezi cu voluntariatul, Dupf, ce termind de scris, elevii citesc impreund cele doui liste gi relin cuvintele care apar pe ambele liste. Dacd nu existd. astftl de cuvinte, dar apar termeni apropiafi / sinonime, le vor refine gi pe acelea. Din discufia purtatd cu elevii dupd finalizarea listei de cuvinte comune, profesorul va re{ine (cel pu{in) ideea cd cetdlenia activd reprezintd o caracteristici a indivizilor care,,doresc, sunt capabili qi dotafi pentru a avea" a intTuen!5 in via{a publicd, ... au un potential critic ai capacitateade a judeca inainte de a vorbi ,s_i a acfiona...sunt persoane care iau parte la acfiuni de voluntariat gi servicii pubiice"'.

o o

sarcina 2.

Realizarea sensului r Pentru introducerea acestei activitdli, dacd existi presi scrisd in localitatea dumneavoastrd qi dacd intr-un numdr recent ali citit vreun articol despre probleme ale unor cetbleni cdrora considerali cd le-ar putea fi de ajutor sprijinul oferit de elevii dumneavoastrd, ar fi util sd aducefi copii ale acestor articole: elevii probabil cd vor reacliona rnai prompt la un caz concret. Cere{i elevilor sd citeasc[ articolul gi, in grupuri de patru, sd se pregdteascd descrie cel pufin o modalitate in care ar putea veni in sprijinul rezolvdrii acelei probleme. Dacd nu existd presd locald, trecefi direct la Activitatea 2.b. urmdtor. . Elevii - dupd preferinle - se vor impirfi in grupuri de cite patru. Explicafi-le cd vor avea de realizat irnpreund oferta de voluntariat a clasei pe care o vor ?nainta-o Consiliului Local. Sarcina fiecdrui grup va fi sd completeze un tabel de felul urmdtor:
Itfertantul eievul/elevii
Ce poate face?

e

Subliniafi
care

il

ci este vorba de voluntariat gi ci este bine sd decid6 realist timpul liber pe au la dispozilie. incurajafi-i s6 se g6ndeascd la cAt mai multe lucruri pe care le

pot face (incepdnd cu lucruri simple precum citit, scris, limbi strdine, fotografiat, utilizarea calculatorului, curdlirea unor parcuri, reciclarea unor materiale refolosibile,

Dodescu gi allii (2004). Cum se invald cet[]enia activf, in Romdnia? Rezultate de cercetare gi recomanddri :e politici. Editura Universitdfii din Oradea

1at

rz)

l-

plimbatul cdinelui sau a altor animale de companie ca ajutor pentru persoane in vArst6, cumpdr6turi pentru persoane in v6rstd etc.). Arfta{i-le cd a-qi oferi sprijinul/serviciile in mod voluntar este asemdndtor cu oferirea unui cadou. Pentru a evita situalia ?n care un elev dominb discufia in grup sau altul nu contribuie deloc, cdnd elevii igi impdrtdgesc ideile, fiecare iqi marcheazd contribulia la disculie prin plasarea unui creion sau stilou pe mas6, in mijlocul grupului. Acel elev nu mai poate interveni p5n5 c6nd nu gi-a pus fiecare elev creionul la mijlocul mesei (adicd p6nd ce nu a avut fiecare elev o inten'enfie). Un elev care nu are nimic de spus la mornentul respectiv poate spune ,,p&soo, plasdndu-gi creionul pe masl ftrd sd spund nimic. tn orise moment, cadrul didactic se poate duce la masi, alege un creion la intAmplare qi intreba cu ce a contribuit posesorul creionului la buna desfrqurare a discutiei" Cdnd elevii au terminat de completat tabeiul, realizafi un tabel asemdndtor pe o coal6 de h6*ie de dimensiuni mari (flipchart) qi centralizali oferta elevilor. Discutali cu elevii despre felui in care doresc sd prezinte lista Consiliului Local, cui ar putea-o inainta. cine va coordona activitatea voluntarilor etc. Pentru detalii qi realizat un plan de actiune pentru demersui complet de inaintare a ofertei, este nevoie de incd o lec{ie sau activitatea poate fi transferati in domeniul extracurricular. Pdstrafi coala/colile de flipchart cu of,erJa de voluntariat pe peretele s[lii de clasi pentru a le aminti elevilor la ce s-au angajat. Indemnali-i sd adauge la listd sau sd taie din ofertA dacd intre timp sau rAzgdndit.

N

I t

Re{lec{ie o Cerefi eievilor sd scrie, timp de 5 minute, despre sentimentele pe care le au fatrd de activitAtrile vcluntare qi - mai specific * cele legate de oferta de voluntariat pe care tocmai au fficut-o. DacI sunt elevi doritori sd citeascd ce au scris, oferiti-le acazia. Concluzicnati.

t I I

,{"ll

,

-rt*t'

i , .,,c
1-

.:
fr,rn.tit

{

.':

::

t::

I mlul : Formarea imperiilor coloniale - lasa: aYI-a Dwciplina: istorie \::or: vaientina Jucan, coregiur Nalionar ,,Nicolae Bdlcescu,,, cruj-Napoca
\-[

irir atia

,:::::,1.:-rj::jlT:::.:

ajuta pe elevi sd.cunoascd eterogenitatea lumii in care rrdilffit stimula interesul pentru cunoigterea *aa !'LpavDL' perr'u cunoa$tereamai mai multor culturi qi implicit va sublinia multor a culturii iberice in lume. Tema vulru' ru'rruu rrl lume' I ema lecfiei oferd deschiderea snre .Frnarora^ deschiderea spre cercetarea istoriei izaliei popoarelor rumii prin st'diu '' individual.
l

,

,l
l( ,

'

"rtiiizarea ele surse cartografice examinarea consecinfelor directe

folosind un plan dat
si indirecte ale

acfiunii umane

*

riuare :=lciparea ia discufii - r sirea infonaialiilor selectate in cornpozif ii personale rn raport cu textul citit
.

li{|ir,n,r

" . *

ul resurselor gi al tirnpului --''e'ul' un text despre sblatoriile lui c,ristofor columb (despre primele contacte dintre --:.i;mb gi bdptina;ii din Insulele Antile), manualul . *_:aode: ciorchine, predare reciproci -_:ip de lucru 45 minute

gemenf

"usurarea lec{iei

:"*': metoda ciorchinelui, profesorul adund informaliile pe care elevii le defin despre -.i^ in care s-au realizat dirre.s" aescoferi.i '

g"og.ufi;...-

rea sensului

trri;1;rTir*pj*;;;;;ffi ,::,v*9-""-*'l'J#TU""il;ffi", j:,'::,ffi *l:f "ffi ffi':ffi;ilht: "*::::r trecAnd upoi roi,iiff;::,rffiillurtut i'.:0,;T,::nfinurul
;,;.1 fli];ill1l;'L'lf a; ; i;;il"jllflf : : i : x fragmenturui : : 1:T', _1't't, I u.mdto,
'

:;,','"?:::"",t:n:

tffi:'i

:1":: T:*

azd pe baza textului din manuar

fi J;fr :"J:"fili;:ffi Hiiyif :i:l;

dupi metoda

t25

La lncheierea acestei activitdli, se noteazi pe tabli gi in caiete un rezumat propus de elevi qi discutat cu toatd clasa despre formarea imperiilor coloniale portughez qi spaniol. Profesorul le va citi elevilor textul despre contactul dintre Cristofor Columb qi bbqtinaqii din Insulele Antile.

Reflec{ia r Elevii vor scrie o compunere cu titlul: De ce (nu) m-am bucurat c6nd am vdzut navele lui Columb apropiindu-se de ![rmul Americii.

Extindere o Elevii vor lectura textul despre cdl6toriile lui Cristofor Columb gi vor c6uta gi alte surse de informafie despre marile descoperiri geografice.

I

I

a

I

a

a

I
a

mt

O

126

Titlul: Unirea Principatelor Rom6ne Clasa: a VII-a
Disciplina: istorie {utor: Valentina Jucan, Colegiul Nalional ,,Nicolae Bdlcescu", Cluj-Napoca

\lotivatia --.!ia este valoroasd prin faptul cE oferd elevilor ocazia de a reflecta asupra legdturii :.:.re istoria europeand qi istoria romdnilor, Activitatea este util6 pentru cd ii activeazhpe

'

.,. i gi

ii

ajutd sE iqi fonneze deprinderi de gdndire qi cornunicare.

' . ,

"tc'ieetivele lecfiei: La finalul activitdfii, elevii vor fi capabili: si utilizeze corect termenii: adundri ad-hoc, abdicare, reformd agricold, monstruoasa

;oali{ie si plaseze evenimentele gi procesele istorice intr-un context istoric mai larg romdnesc
,-i anatrizeze critic ac{iunile personalit[1ilor gi grupurilor umane in diverse contexte

i ' aluare " !ievii cotnenteaz6., precizeazd,, integreazL, clarific6,, clasificd

,

gi corecteazd informafii

. seul de cinci rninute

* . .

"',(-anagementul resurselor qi al

timpului

:-nute

:;let, manual, tabld, cretd :-etode: termeni in avans, $tiu

-

Vreau sd gtiu

- Am invdfat, SINELG, eseu de cinci

lrnp

de lucru - 40 minute

lhsrE;urarea lecfiei

l,:p,5 metoda,,Termsni dali in avans", profesorul le cere elevilor sd alcdtuiascd o c::td compunere cu termenii sunt: secolul al XIX-lea, italieni, a uni, vis de veacuri, n:: na{ionai. :* elevi citesc compunerea pe care au scris-o. i: '" a folosi metoda ,,$tiu - Vreau s5. qtiu - Am invdfat". Se formeazdperechi care -:reazd impreund pe tot parcursul activitdlii. Profesorul imparte tabla, iar elevii coala :c :iirtie, in trei coloane (vezi mai jos). ; :i ii sunt intrebali ce qtiu sau cred cd gtiu despre contextul european al Unirii 1:::cipatelor Rom6ne gi despre problema unirii in istoria romdnilor. Elevii lucreazd n:rvidual, apoi in perechi gi completeazd rubrica,,$tiu". Apoi, impreund cu ::-:esorul, completeaz[ pe tabld aceeaqi coloand, adun6nd tot ce qtiu sau cred cd qtiu

11'1

elevii din clas6. Dacd unii elevi considerd cd informaliile oferite de colegi nu sunt corecte, pot s5 nu le includd in tabelele lor din caiete. In acest stadiu al lecfiei, profesorul nu corecteazdnici o informafie oferitd de elevi.

c

Apoi elevii sunt invitali sd completeze coloana a doua cu intrebdri la care ar dori afle rdspuns. In aceastd etap6 se poate lucra frontal sau individual sau in perechi.

sd

Realizarea sensului o Elevii citesc textul din manual. in timpul parcurgerii textului, se cere elevilor s6 ?nsemneze texful pe margine, ?n dreptul fiecdrui paragraf sau al fiecdrei fraze, foiosind un sistem de sodffi pentru a-qi monitoriza infelegerea textului: ./ daed ceea ce sitesc confirm5 ceea ce gtiau sau credeau cd gtiu dacd ceea ee sitesc contrazice sau diferd de ceea ce gtiau sau credeau ch qtiu + clacd int6lnesc informalii noi ? dacd infcrrmaliile par confuze sau dacd doresc sd gtie mai multe despre ceva Prin foiosirea acestor marcatori vor fi motivafi sd ramAnd activi. c Dup6 ce au terminat de citit, reiau gi verific6 acuratetea informafiile din coloana ,,$tiu" qi, in funclie de informaliile noi (+) din materialul citit, se completeazd coloana ,,Am invdfat". c Apoi se veriiicd coloana ,,Vrsau sd qtiu" ca sd contabilizeazd intrebdrile la care s-au g6sit rdspunsuri in material (se verificd dacd au fost trecute in coloana atreia a tabelului) pi se rnarcheazd cele la care nu s-au gdsit rdspunsuri. Acestea vor constitui tema extinderii. Reflectie
Eseu de 5 minute:

Eievii oferd profesorului feedback suis rEspunzdnd pe scurt la
(

intrebhrile:
1. Care este cel mai important lucru pe care l-ai invdlat la aceastd lecfie?

2. Ce intrebdri mai ai referitor la subiectul studiat?

Bxtindere Elevii vor c6uta, cu ajutorul profesoruiui, care le va indica surse bibliografice relevante. rdspunsuri la intrebdrile din coloana ,,Vreau sd gtiu", care nu au primit rdspuns pe durata lecliei.

fts

Titlul: Cultura in secolul al XIX-lea Clasa: a VtrI-a Disciplina: Istorie -{utor: valentina.Iucan, colegiul Nalional ,,Nicolae Bdlcescu", cluj-Napoca

llotiva{ia
prin faptul cd di posibilitatea elevului sE igi valorifice cultura il incuraj eazdin acest sens. Leclia poate genera disculii pe teme gtiinfifice, rrlistice, triterare cu implicafii gi in realitatea imediatS. Metoda mozaic oferd altemative de .rsuqire a cunogtinlelor prin activitdli in echipi.
este valoroasi

leclia

:eneraid gi

Cbiectivele lecfiei: La finalul activitAfii, elevii vor fi capabili: r sd exprime opinii proprii despre personaje qi evenimente istorice r s5 wtllizeze rnetode $i tehnici specifice qtiinteloristorice inanalizaschimb6rilor sr:ciale trecute qi prezente

. '

Er aluare

gradul de irnplicare in munca de echipd modul de prezentare a posteruiui

\Ianagernentul resur.selor gi al tirnpului ' rnanual, caiete, coli de hArtie mari, carioca groase . timp de lucru - 100 minute \letode: scriere litrerd, mazarc, afiq, turul galeriei

DesfEqurarea Iec{iei

fr ocare

'

Dupd rnetoda ,,scriere liber5" profesorul le cere elevilor sd noteze timp de 5 minute ce le trece prin minte legat de cuvdntul civilizaiie. Elevii citesc r" uu s.ris unui coleg, iar apoi cdliva elevi prezintd intregii clase ce au realizat.

.

tealizarea sensului
se luxeazd. dupS metoda,,mozaie". clasa este impdr,titd in grupuri de patru elevi '.-grupuri cas5"). Fiecare elev din grup va fi expert in materialul pe caie il are de studiat. Se va reimpdr,ti clasa gi se vor forma patru grupuri, fiecare grup fiind expen rntr-un anumit domeniu. Se analizeazE,matefialul primit de cdtre fiecare echipd de :xperfi, iar dupb 20 de minute elevii ,,experfi" se reintorc in,,grupurile casd" gi rrezintd colegilor materialul ?n care s-au specializat.

t29

GRUPA nr. I - analizeazl gi prezintd,,$tiinfa gi tehnica in epoca modernd". Elevii vor prelucra materialul primit qi vor prezentalocul giiinlei gi tehnicii ?n secolul al XIXJea; vor caractenza pe scurt a doua revolulie industrial6 qi vor stabili in ce mdsurd o parte din descoperirile gtiintifice qi-au gdsit aplicabilitate in domeniul militar. o GRUPA nt.2 ^ Selecteazd aspecte cu privire la statutul oamenilor de gtiinld gi domeniile in care s-au remarcat. o GRUPA nr. 3 - selecteazd principalele curente literare din secolul al XIX-1ea Si realizeazd o comparalie intre romantism gi realism. o GRUPA nr.4 - Realizeaz1.o caracterizare a artei din secolul al XIX-lea (arhitecturd, picturd, muzicd). . in aceast6 etapd' alecfiei elevii lucreazdpe caietele de noti{e. Rolul profesorului este acela de coordonator gi partener. El va asista fiecare grupd in preluciarea conlinutului de idei al rnaterialului, in ?nfelegerea acestuia qi in pregdtirea modului in care va fi prezentat colegilor din ,,grupul cas5". Exper{ii prezintdinrezumatmaterialul pe care
1*au studiat.

o

Dupd predarea-invd[arca materialului intreg in grupurile casd, profesorul va inilia o disculie trontalS, de concluzionare.

Reflec{ie o Grupele cas6 primesc sarcina sdrealizeze cdte un afig reprezentdnd un aspect al culturii in secolul aI XIX-lea. Afigele vor fi expuse gi se va realiza,,turul galeriei".

Extindere

o

fi incurajat sd prezinte in urmdtoarea lectie de istorie un aspect din cultura secolului al XIX-lea care i-a pldcut cel mai mult, prin prisma unui produs al acestei culturi pe care l-a investigat in profunzime.
Fiecare elev va

ii

l3r

Titlul: Manifestdri
Clasa: a IX-a Disciplina: Istorie

de coruptie in Roma anticd

Motiva{ia
Lecfia este valoroasd prin faptul cd se evidenliazd cd qi in Republica Romand a existat corupfie. Se arat[ impactul acesteia asupra vielii persoanelor oficiale pi daunele cauzate societ[lii qi statului.

Oliiectivele lec{iei: La finalul activit[1ii, elevii vor fi capabili: c sd descrie caracteristicile principale ale aristocrafiei in Republica Romani c sd descrie rnituirea persoanelor publice gi trecerea bunurilor de la un proprietar la altutr in Roina anticd r sd, expiice conceptlrl de coruplie Evaluare

r n o

Calitatea rflspunsurilor la intrebiri grad*l de implicare in munca de echipd mcietrul de prezentare in jocul de rol

Manngementul resurselor qi al timpului o rnanual, caiete, texte suport pregdtite de profesor . timp de lucru - 50 rninute Metode: expunerea, explicalia, jocul de rol

Desfiqurarea Iee{iei
Evocare r La inceputul lecfiei, profesorul oferd un cadru de organizare a ideilor, vorbindu-le pe scurt elevilor despre guvernarea Republicii Romane. Se subliniazd cd ea a fost condusd de aristocrali. Puterea aparlinea cetdfenilor bogali, care nu erau pldtili pentru funcliile pe care le indeplineau. Realizarea sensului . Profesorul adreseazd urmdtoarele intrebdri focalizatoare: . l)upd examinarea documentelor, dovedi!i cd a existat corupfie in Republica Roman6. Cum s-a manifestat aceasta? o Care au fost daunele suferite de cetdtenii Republicii cauzate de ignorarea legilor? r Comparafi comportamentul lui Cicero gi al lui Verres, care defineau pozilii inalte in stat. Ce i-a frcut sd se comporte astfel?
i-t tJl

o

Elsvii

' o r

impart in trei grupuri. citegte documentele gi cautd informafii despre cicero acuzandu-l pe VL-J:.t
se

Al doilea grup
Verres.

?ncearcd sd identifice cauze care sd explice comportamentul

lui

Al treilea grup se gdndegte la victimele

acestor fapte pi la daunele aauzate.

Reflecfia c Elevii sunt invitafi sd realizeze jocul de ror al procesului lui venes.

incheiere
Dupd ce au analizat documentele, elevii identificd felul in care verres a incdlcat legea. Ei conclud c5 Republica Rornand n-a fost guvernatd de lege. il;..;f.i ,-"" daune cetd{enilor" Profesorul le explicd apoi eGvilor abuzul "-*" d! putere care aavut loc sv 4! avv, dobdndirea ilegald a proprietdfii gi mituirea.

ANEXA
Destrrre abilitE{ile de orator ale lui D{arcus Tullius cicerc Averea lui, degi suficientd pentru a-i satisface nevoile piu-i uroprri cheltuielile, era micd qi de aceea oamenii se minunau de ce nu accepta nici recompense banegti, nici cadoun pentru serviciile sale de avocat. mai ales in procesul in care ii acuzape verres. pe aces: om, Venes, care fusese pretor in anul 74 i.Hr, qi apoi guvernatorul Sicitiei timp de he: ani, deqi mandatul normal era de un an, sicilienii l-arl reclamat cerandu-i sE restituie sumele gi averile prddate de la ei. La cererea sicilienilor, Cicero a adunat mrmeroase dovezi coplegitoare impotriva lui verres. cicero l-a condamnat nu prin uoru.le sale c: mai degraba prin ceea ce nu a rostit despre el. Pentru c[ pretorii il favorizau pe Verres ;: prin multe obstacole qi intdrzieri au amdnat cazul pdnd in ultima zi, fiindu-I.;d;;;i nu va fi de ajuns pentru intervenliile avocafilor qi astfel judecata ,r,, ,. uu putea incheia c:o sentinfd' Dar Cicero s-a ridicat gi a spus cd nu este nevoie de cuvantiri, ufoi a invira: martorii gi i-a chestionat qi le-a cerut juralilor sa se pronunte.

condamnafi fbrd a fi audiati. (A.claptare dupd Plutarh, Vie|i paralele; Marcus Tullius Cicero)

Din ora{ia lui Cicero impotriva lui Verres In timp ce acest om era pretor, sicilienii nu s-au bucurat nici de legile lor, nici cdecretele senatului nostru, nici de drepturile comune tuturor nafiilor. Fiecare sicilian a:= doar atdta avere pdstratd. cata a putut fi ascuns6 sau care n-a fost r6vnitd de poftele :. Idcomia acestui om notoriu. Timp de trei ani nu s-a luat nici o decizie r*g;ia decdt i= baza dorinlelor sale. Nimeni .ru un'.u nici o garanlie asupra proprietdfii ,ut., ,6*JJ.a',, fusese lasatd mogtenire de tatdl sau bunicul iau, deoarece la ordinele lui Verres oame.= erau privali de bunurile lor. Cei mai mari escroci au fost achitali de curtea de Justilie p;: mituire, iar cei mai de sgamd cet6feni onorabili au fost acuzalipi judecali in absenfa lor ..

ifl

Florin Hera, Istorie

pril

artct cuvdntui..

Clasa: a IX-a Disciplina: Istorie

Titlul: Republica Romand - forme de guvemare

Motiva{ia
Lecfia este valoroasd prin faptul cd ajutd la congtien tizarcacauzelor corupfiei gi al iaunelor cauzate de aceasta in societate pi in stat. De asemenea, elevii au ocazja sd compare actele de coruplie din Roma cu acte de corupfie prezentate in
mass media

contemporand.

obiectivele lecfiei: La finarul activitatii, elevii vor fi capabili: sd explice forma de guvernare ?n Republica Roman4 rolul Senatului qi al altor persoane oficiale in stat, precum gi cauzele luptei dintre plebei gi patricieni; r sE identifice meto.dele prin care o persoand oblinea o pozifie oriciala, tipul de persoane cetre defineau pozilii oficiale, valorile acestoi persoane, daunele cauzate statuiui gi societdfii gi soarta acestor persoane oficiale.

r

r .

Er aluane

par"ticiparea Ia disculii gi calitatea interventiilor produsul activitdlii de reflecfie

\Ianagementul resurselor gi al timpului ' ma"nual' material.pre-galit de profesor despre viafa gi activitdtile lui Gaius valerius Busicum gi fiul sdu Gaius Junior . timF de lucru - 50 minute
'[Ietode: prelegere intensificata, SINELG, gAndifi

-

lucrafi in perechi _ comunicati

ffies{Equrarea lec{iei
Er ocare

"

Printr-o prelegere intensificatd, elevilor

Roma a devenit republicd. I'i se prezintd scherna activitdlile persoanelor ofi ciale.

li

se reamintesc

J. gu".*ure

condi{iile gi momentul cdnd gi materialul despre

lealizarea sensului

' '

citite de elevi materialulu i (vezi {nexa) paf,curs de elevi utilizand SINELG, ptor"ro*igi elevii analizeazdimpreuna rnna de guvernare in Republica Roma. -ie inifiazd o disculii despre cauzele gi rezultatele luptei dintre plebei qi patricieni. )iscutiile se vor focalizape urmdtoarele intrebdri: . Ce rol avea consulul gi tribunul in stat? ' La ce aspira Gaius Junior in cariera sa? cum a reupit s6 devind consul?

Fe baza schemei.prezentate de profesor gi a celor

IJJ

o
r

r o r o o o

Cum a fost Gaius Junior implicat in corup{ie? Cum se vedea acest lucru? Afla1i de la colegi ce in{eleg prin corupfie. Ce soartd a avut aceastd persoan[? De ce credeli asta? Ce valori preluia tatdl sdu gi cum le-a subminat el? Ce daune s-au cauzat cdnd Gaius Junior se afla la putere?

R.eflec{ie Grupatri cdte 3-4, elevii compun, la alegere: un dialog intre: Gaius Senior gi Gaius Valerius Busicum; o cuvAntare a lui Gaius Valerius Busicum prin care promite bundstare poporului pentru a-l alege consul. un dialcg intre Gaius Valerius Busicum gi un chestor complice la actele de corupfie
ale

primului

Au loc prezentbrile produselor susfinute de grupuri de voluntari.

Extinriere Elevii vor c6uta in presa scrisd articole despre cazuri de corup{ie din lumea corltemporand gi vor scrie un eseu compardnd cauzele coruptiei ?n cazul lui Gaius cele ?n cazul preluat din mass media.

gi

llr

tlllllrlr"'

l.

ANEXA
Gaius valerius Busicum s-a ndscut in sudul Italiei, intr-un-orag renumit pentru comerful cu ulei de mdsline' Familia sa fdcea comerf cu ulei de mdsline pi afacerea lor era in cregtere' Dupd mai mul1i ani in care a de{inut puterea, iuiar rau, cuiu, s-rnilr, a fost ales consul' Gaius senior a fost un consul onorabii gi cinsiit; c6t a fost la putere, Roma era un loc pagnic ai linigtit, iar el a incheiat o serie de acorduri de pace cu state pe care inainte le considera inarnici' El dorea ca gi fiul sdu sS.delin d, o pazifieonorabild, dar Gaius Junior era binecunoscut pentru agresivitatea sa qi ripsa de mdsurd in ceea ce ftcea.

din ca\tzaabsurditalilor pe care le spunea qi a interven{iilor proaste s-a fdcut de r6s. in timpuri, tribunii puteau fi chemagi la datorie la orice'moment al zilei sau al nopfii in ;az de urgen!6' Tribunii aveau dreptul sd anuleze deciziile celor mai inalte autoritdfi. De asemenea, ei nu aveau voie s6 pdrdseascd Roma gi aceastd situafie ,rr-i*urprn"u p. Gaius, ceea ce l-a fbcut sa nu-qi doreascd sd devind tribun.
acele

cdliva ani pierdufi, Gaius Junior s-a decis sd intre in politici gi s6-gi urmeze tatdl, dar nu dorea sa a$tepte atdt cdta agteptat tat6i sdu. ca urmare, a incercat sd se foloseascl de pozilia tatdlui sdu.penlru a obline un post bun. Prima d,atd a?ncercat s6 devind tribun, dar

Dupd

-{u trecut anii qi Gaius a primit sarcina de a conduce o provincie a ltaliei, Sicilia. Din :auza lipsei talentului de-a vorbi gi a lipsei competenfel'o, n."rrure a fost curdnd inlocuit s' s-a vdzut obligat sd se ?ntoarcd la Roma. Apoi s-a decis sd devind consul. Consulii :\'eau dreptul sd eonvoace qedinfe. cdnd tatai sau, Gaius Senior, a murit, in Roma a fost 'lafe dificil sd se gdseascd o persoand care sd-i ocupe pozilia.Gaius Junior era decis s6 -:lind postul cu orice pre[. c5utdnd sd oblini rpri.;in p,iui",.Guiu, a promis bunastare gi o '.a1a lipsiti de griii gi ca urmare a fost ut"r rorrrui. nirpul*i ani, Gaius valerius Busicum Jevenit in sf'trpit consul gi eetdlenii Romei ' agteptau s5 igi indeplineascS promisiunile,
-r:ntru a-qi intdri mai mult pozi;ia, s-a insurat ca fiica unui senator, Tiperia. DupE o ':eme, ?mpreund cu chestorii care aveau grij6 de trezoreria de stat, Busicum a fosr -:r'licat i' corup{ie' Ei.lu injumdtdfit fondurile necesare armatei gi au crescut impozitele :e iare cetalenii Romei le aveau de pl6tit. Gaius vindea in secret pbmant roman crtre ;'nicii Romei, pdmdnt pe care Roma il cucerise de la acele popoare. se impotrivea sd ' =re libertate totald cetSlenilor Romei" ir Rg;;r; pitr"i" a; multd vreme sase rmparta r-'rrietdlile in mod egal intre cetrleni gi astfel sa airp# Jiferenla uriagd intre s'raci qi r'" :3!i' dar Gaius nu permis a si se intdmple acest lucru qi u.trer a cdgtigat sprijinul celor n'..3ii.

li-i
,u:=

'"';s valerius Busicum

rr ' ::ine, au

drepturile qi pentru pomit revolte' Gaius a fost asasinat ae ""ara iascutali gi s-a ales un nou consul : restabilit vechile legi qi care aruptat pentru riu"J"te"
cetdfenilor Romei. adaptare

a cdgtigat avere din corupfie dar a pierdut increderea poporului. la urmd, in provinciile roniane oamenii.au in"ceput s5-fi
a

lrtr,'ir'. :1-\-.

duyd ',.,::':t'u $i UarJ i r' - /-r' I n tJnivgrsity Coilege Dubrin." The Lives WWU) n /tL * ),, t,-, -l
cei n
;

^

--.

r,

of Busicum and

135

Titlul: Revolu{ia de la 1848-49 Clasa: a X-a Disciplina: istorie Autor: Ioan Seni, Colegiul Na{ional ,,George Cogbuc", Nisdud
Motivafia
Leclia este valoroasd pentru cd ii ajutd pe elevi s5 infeleagd evenimentele care au awt loc intr-un spaliu qi un timp dat. Elevii se vor folosi de cunogtinlele acumulate in lecliile de istorie universald in care au invSfat despre revoluliile englezl, americand gi francezd, integrdnd revolulia rom6nd in evenimentele revolufionare mondiale, qtiind sd explice ca\tze, factori, etape, consecinf e evenimenfiale. Obiectivele lec{iei: La finalul activitiiii, elevii vor fi capabili: c sa identifise informafiile provenite din diverse surse istorice; o sd errdoneze cronologic evenimentele istorice; o s5 c.ompare faptele istorice, pundnd in evidenld asem[ndri qi deosebiri; c sd foloseased noii termeni istorici in enunfuri proprii;

Evaluare Elevii vor prezenta revolulia romAnd de la 1848, prin comentariile ce sunt provocate profesr:r pe seama principalelor momente, programe gi consecinle ale evenimentului. Managementul resurselor gi al timpului o rnanuaxul, texte istorice, lecturi istorice, harta, fige de evaluare, fige de lucru o ciorchinele, conversalia, explicafia, problematizarea. exerciliul, SINELG
50 minute

de

c

DesfSgurarea lectiei

Evocare o Elevii rcalizeazd,in perechi un ciorchine pe tema "revolufie'0, conturAnd inlelegerea conceptului. Realizarea sensului: t impdrlifi pe cinci grupe, elevii vor citi pa4ile indicate de profesor qi se vor preg6ti pentru a le prezenta colegilor lor informalii despre: o Grupa | - Cauzele economice, sociale Si politice ale revalu{iei (pag, 7g-801 o Grupa 2 - Documentele programatice ale revoruliei (pag. gl, g3 as), o Grupa 3 - Mamente, etape qi lideri ai revoluliei (pa7. gI-g2), si o Grupa 4 - Problema agrard Si problema nalionald tn programele revoluyie: (pag. 83^84); o Grupa 5 - SfSrSitul revoluliei qi consecinlele ei (pag. g2 Si 86).

Fiecare grupd igi va repartizamembrii pe studiul concret al paragrafelor gi esentializarea ideilor ce decurg din acestea, le vor discuta qi consemna pe caietele de notile. Fiecare grupd va analiza gi esenfializa textul indicat pentru studiu. Liderul grupului va concluziona cu privire la activitatea grupei gi va consemna pe tabld principateG iAei oblinute. clasa va consemna in caietele de notile, iar profesorul va clarifica problemele neclare.

Reflec{ie: r Individual, elevii vor redacta un eseu cu urmbtorul titlu: ,,Semnificafia revoluliei din 1848-49 pentru adolescentul din Rorndnia de azi,,

incheiere o La sf6rpitul lecliei elevii vor observa cd obiectivele revoluliei n-au fost atinse pentru c5' revolulia a e$uat, a fost infrAntd de fo4ele externe (otomani, rugi, unguri, austrieci), dar romdnii n-au renunfat la rcalizarea lor, astfel cd in I 859 iqi vor realiza unirea Priricipatelor, in 1866 ipi vor consemnadrepturile qi libertdfile cetdfenegti intr-o primd constitulie democraticd, iar in anul rB77 igi vor proclama gi cdgtiga inclepenclenfa, recunoscutd gi de Marile Puteri in 1878 la Congresul de la Berlin. Extindere

r

Pentru aprofundarea sensului lec{iei vor fi studiate pi titlurile Generasia pasoptistd Ei proiectul liberal de cdtre toate grupele, iar de la pag. 87 vor insista pe ideile ,,De refinut" pi ,,reperele cronologice". Profesorul va indica bibliografie ielectivd suplimentard pentru aprofundarea fenomenului istoric, inclusi.l, pentru a cunoa$te f'elul in care s-au integrat grinicerii ndsdudeni in revolulia romAna gi rolul revoluliei rom6ne din 1848 in revoluliile europene ale perioadei.

t37

Titlul: Istoricul minoritdlilor etnice din Romdnia Clasa: aX-a sau a XII-a Disciplina: istorie Autor: Maria Kovacs, Asocia{ia Lectura qi Scrierea pentru Demoltarea Gdndirii Critice Rominia
Motiva{ie Aceastd leclie este valoroasd pentru cd oferd elevilor posibilitatea ca, prin documentare tealizarca unui joc de. rol, sd explorez! li sa analizezetrecutul diferiteior grupuri etnice care t;"6iesc pe teritoriul ldrii noastre, in acest sens, un punct de pornire ,rt. of.rit d" scurta dessriere a istoricului comunitSlilor etnice de pe teritoriui noastre din acest larii

gi

ghid.

Obiectivele lecfieil La sf6rqitul lecfiei, elevii vor fi capabili: sd compare cel pufin doud surse relevante care prezintd istoricul unuia sau mai multo: grupuri etnice minoritare de pe teritoriul actual Romdniei c sb descrie condiiiile sociale, economice qi politice care au contribuit la sosirea pe teritoriui actual al Romdniei a cel pulin trei grupuri etnice r sd analizeze contribulia a cel pulin trei comunitalii etnice 1a dezvoltarea vielii sociale. economice qi eulturale de pe teritoriile unde s-au agezat o s5 colatroreze pentru a realiza o sarcind de lucru

c

Criterii de evaluare:
in identificarea, prin diferite modalitdli, unor surse istorice relevante b) implicarea elevului in analizasurselor istorice c) corectitudinea utilizdrii no{iunilor istorice referitoare la condifiilor sociale, economice 9i politice care au contribuit la sosirea pe teritoriul actual al RomAniei a unorgrupuri d) creativitatea manifestat5 ln prezentarea contribufiei unor comr.rnitdgi etnicela dezvoltarea viefii sociale, economice qi culturale de pe teritoriul actual al RomAniei.
Instrumente de evaluare Se va folosi o fi95 de autoevaluare pentru evaluarea procesului qi o grild de observare pentru evaluarea produsului I prezentdrii (vezi anexa pentru exempll;.
Resursele materiale qi de timp: Aceastd leclie va dura 150 minute, adicd va
a) implicarea elevului

fi impdrfita in trei secven{e a cdte 50 minur: disculii pregdtitoare gi proiectarea documentdrii; analizadocumentelor gi proiectarea prezentirii; ptezentareapropriu-zis[ gi evaluarea. Este recomandabil ca inire prima gi c.. de-a doua leclie elevii sa aibd cel pufin o sbptdm6nd la dispozilie pentru u *" do.u..n,u Resurse materiale: - o selecfie de surse istorice relevante pentru subiectul abordat (scrise gi nescrise)

" .
I I

4-5 copii dupd Scurt istoric al comunitillii (albaneze, Qrmene, bulgare etc.) din Romf,nia din ghidul de fa!6 (in funclie de numdrul elevilor) cAte o fiqa de autoevaluare pentru fiecare elev cdte 5-6 grile de observare a prezent[rilor pentru fiecare elev (cdte grupuri minus 1)

\[etode:
Gdnditi - lucrali in perechi Documentarea investigafie in gruP P rezentare I Dt arnattzar e

-

comunicafi

t
a

-.=ifd;urarea lecfiei
I , .-,care , ...iresali elevilor urmdtoarea intrebare : Cdnd a1i interacfionat ultima datb gi in ce : riitext cu cineva care este cet[fean romAn, dar de alt5 etnie decAt romdn6 sau care in persoana -..1-,i1je vorbeqte a1t5lirnbfl decdt limba rom6n5? Cirei etnii aparfine -=spsctivh? Ce limbd vorbegte acasd? Elevii se gdndesc qi iqi noteazd individual :....punsurile, dupd care, in perechi, rdspturd la intrebarile de mai sus qi unul dintre ei ,. rrrsgAte$te sE comunice colegilor r6spunsurile perechii.
;

,

4.:"rr

.

iizarea sensului -.:,uritati elevii cd vor avea de realizato investigatie in grup pentru ainvdla despre ,..-rrieul minoritdlilor etnice din Romdnia, dupb care vor prezenta, in fata clasei, intr-o ':.'ialitate aleasd de ei, istoricul grupului etnic despre care s-au informat. In funclie :. :tniile / iimbile rnentionate la activitatea tr, implr{i1i-le eleviior copii dupd :-:iunea Scurt istoric al comunitdsii (albaneze, armene, bulgare etc.) din Romdnia : - ghidul de ib!6. llaci elevii nu mentioneazdnici un grup etnic llimbh a vreunei -::critA1i, alege{i dumneavoastrf, cel pulin 5 grupuri etnice in func}ie de localitatea / -:e!ul in care va aflafi qi / sau relevanla aoestor grupuri pentrujudelul / regiunea in -.:: tr[iti. Anunfa{i elevii cd fiecare grup va trebui sd se documenteze, sub pulin unui grup etnic. Oferili-le -rumatrea dumneavoastrd, despre istoricul a cel :,:ini, ciar asigurali-vd cd cel pufin trei grupuri etnice vor constitui obiectul : , : lrnentdrii clasei de elevi . :Jucefi o disculie despre modalitafle de documentare (bibliotecS, Internet, : ;,nzalit ale minoritAlilor, persoane aparlinAnd minorit[1ii respective). Oferifi-le : :", iior, ca punct de plecare, surse relevante consultdnd bibliografia qi resursele :':::ntate la sfdrgitul acestui ghid. Incurajali consultarea unor experfi, precum qi , ...rlrarea surseior qi in alte limbi decdt romdna, dacd este posibil. Incurajali ' =s:igalia in profunzime mai degrabd dec6t varietatea de informalii superficiale. : - -:ajafi. I-a sf6rqitul acestei activitdli, fiecare grup de elevii va trebui sd decidd . :: : t13 care grup etnic doreqte sd se documenteze.In funclie de preferin{ele lor, ..::-:iza!i-i pe grupuri de lucru, Un grup va include cel mult 5 elevi. Dacd mai mult .: -.:rci elevi doresc sd cerceteze acelaqi grup etnic, grupali-i cdte3-4'

;

139

r

Pentru activitatea de documentare, elevii luueazdin grupurile stabilite la Activitatea 2, igi proiecteazd demersul qi igi irnpart sarcinile. La sf6rqitul primei lectii, elevii preziit1,planul investigaliei lor (ce urmdresc prin investigafie, de unde vor obline informaliile, ce surse vor consulta) ce responsabilitafl va avea fiecare membru al

grupului). Majoritatea acestei activitdfi se va consuma in afara clasei" Elevii vor aduna 9i selecta informalii qi le vor aduce la a doua.leclie (care se va desfbqura la distanld de cel pulin o sdptdmOndfald de prima lecfie). ln aceastd activitate, fiecare grup se reuneqte pentru a compara rezultatele documentdrii ior qi pentru a proiecta prezentarea. Informaliile din diverse surse se vor ana\iza gi se vor compara pentru a decide ce anume se va include in produsul final al proiectului. Aceasta poate lua forma urui referat, a unui afig, a unei prezent[ri powerpoint, a unei dramatizdri sau alte forme (15sa!i la latitudinea creativit6fii elevilor). Monitorizali indeaproape activitatea de proiectare a elevilor gi oferifi-le sprijin acolo unde necesitS. Dacd aveli timp, cereli fiecErui grup sh descrie pe scurt fonna de prezentare a rezultatelor investigatiei pe care au ales-o. Asta vd va ajuta ia pregdtirea unei grile de observare c0t mai adecvate. Dacd elevii aleg sd nu divulge intregii clase forma de prezentare, puteli s6le cereli sd vi spun6 mdcar
clumneavoastrS. Daad eievii sunt de acord, la iec{ia urmitoare pute}i invita qi pdrinfi sau alte persoane care ar putea 1-r interesate de prezentdrile realizate de elevi. in u"*urta activitate vor avea loc prezentdrile gi evaluarea produselor investigaliei. ir:

frurclie de numdrul prezentdrilor, alocafi timp egal tuturor grupelor. De exemplu, dacl aveli cinci grupuri, alocafi cdte qase minute fiecdrui grup pentru prezentarc qi cdte 3 rninute pentru feedback. Astfel, dintr-oi lecfie de 50 minute veti cinci minute pentn: colsluzii la sfbrqit. Pregdtili grila de observare qi imparfili-le elevilor. In timp ce un gnrp prezintd, elevii din celelalte grupuri vor completa grila de observare, aldturi de dumneavoastrd. La sfbrqitul fiecdrei prezentLn, alocali 3-4 minute pentru feedback. Insistali asupra feedback-ului constructiv. Dacd elevii nu sunt obignuili cu astfel de clemersuri, va fi nevoie sd ii preg[tili special pentru asta. fsublinia]i-le cel pulin urmdtoareie aspecte: s[ inceapd cu aspecte pozitive ale prezentdrii; sd fie specifici ,l spund ce anurne ie-a pidcut sau li s-a pdrut interesant etc.); sd se refere la aspecte /comportamente / formuliri care pot fi schimbate; si ofere alternative; sb descrie rn: degrabi decdt sd evalueze; sd utilizeze formul[ri care denotd c[ oferi perspectiva observafiile lor, nu j udecdji generalizatoare'.i

Reflecfie c Lasfdrgitul prezerrtdrilor, concluzionafi gi cereli elevilor sd scrie cAte un paragraf despre doul grupuri care nu au constituit obiectul investigafiei 1or. Redactarea paragrafelor poate fi realizata qi ca temd de casf,"

.{N;EXA

FigI de autoevaluare a implicirii in procesul investigafiei

-.:

::zultatelor -:l avut o atitudine constructivl in timpul pregdtirii -:ezentdrii mea ia aceasta nu ar fi fost la fel de ggd ldcere sd mb im .:-a fbcut ldsere sd md im r ezentar ea rezultatel or i nvesti

;tordd-li punctaj de la I la 4 (unde I: deloc / nu este adevdrat, ,o, 4:faarte mult / bine este ade'vdrat ru.felul fn care te-ai implicat tn ffea i sus liner e a pr e zentdr ii participat activ la proiectarea demersului investi -nr surse de informatii / documentare I I-am ac_hitat la timp de sarcina asumatd in activitatea de documentare -ri propus nrai rnulte modalitali alternative adecvate de prezentare a

,rili de obsenvare a prezentirii rezultatelor

investigatiilor

'"'itregte prezentarea susiinutd de colegi Si lafiecare prezentare, pentrufiecare din '-':ctele din tsbel, notali in dreptul enunlurilor, fn coloana din driapta, unul dintre " '' -'otivele j =,Je ?mbundtSfit semnificativ : = tine = :oarte bine, excelent referd Ia istoricul unei minoritdli etnice I ;:;ntarea este documentatd adecvat (s-au !on!!]14 cel pufin *':,; n t atori i uttlizeazd, corect noti un i i e i stori c;e
_s€

-::;:.irarea

lingviit@
:
s*se alreritO

-:

*':

:.:iarea este clarS -,:tarea este coerentd
-

ingenp3sallgmglstreazi creativ itatea pr"reniaiori lor s-au incadrat in timn '"'i -;::area invitd la reflec{ie
:

"':':.:atorii

"-

r

area e ste

il"::;:.:area are o concluzie clard

t4I

Titlul: Dominafia ideologicd Clasa: aXI-a
Disciplina: Istorie

qi represiunea politicS in regimul comunist din Rom6nia

Motivafia
Leclia este valoroasi prin faptul cd identificd mentalitatea guvern5rii din perioada comunistd pi formele de legitimare a corupfiei prin practicile cotidiene . De asemenea, ii ajutd pe elevi si infeleagi mogtenirea post-comunistd in modul de gdndire qi pe de altd parte stabileqte schimbirile sociale fatdde perioada comunist[. Obiectivele lecfiei: La finalul activitdlii, elevii vor fi capabili: o s5 identifice caracteristicile principale ale dezvoltdrii statelor totalitare in cea de a doua jumdtate a secolului al XX-lea; o s5. evalueze dezvoltarea sociald, economicb gi politica a Rom0niei in timpul regimului ccmunist; o sd realizeze conexiuni intre viala sociald din regimul comunist qi viafa socialS contemporand din Romdnia r s6-pi dezvolte intoleranta fbld de coruplie

I.
a

Evaluare o pariicipareala discufii qi caiitatea intervenliilor o prezentbrile rcalizate de grupuri
t

Managementul resurselor gi al timpului c manual, surse de informafii despre perioada comunistd aduse de elevi, material pregbtit de profesor (vezi Anexa) t timp de lucru - 50 minute
Metode: gAndili

{\
I r.

-

lucrali in perechi

-

comunicali, activitate de grup

Desfigurarea lec{iei
Evocare . intr-o activitate de tipul g6ndili - lucrati in perechi - comunicafi, elevii se gdndesc gi discutd despre lucrurile pe oare le spun parinfii lor / cunoscufi care au trdit in perioada comunistd despre regimul comunist.
a-

Realizarea sensului r Elevii sunt impirli1i in cinci grupuri (prin extragerea aleatoare a unui bilelel de o anumitE culoare din cinci culori posibile). Fiecare grup primegte cAte 5 glume (vezi

I

ren

t+z

Anexa pentru exemple de glume) despre diferite probleme care existau in perioada comunistd (fbrd sd se specifice care) dup[ cum urmeazd: (glume despre economia extensivi, tehnologiile vechi, Grup 1: probleme "rorrornir" in utilizarea iralionali a resurseloi, calrtateaproastd a produselor, agricultura rdmasd urmd etc.); Grup 2: probleme sociale (despre alcoolism, furt etc'); Crup :: tirocralie excesiva (glume despre prea mulli oameni pe aceeaqi pozi;ie, oficiali incompetenfi, birocrafie excesivd etc.); Grup 4: coruplie (glume despre mituire, privilegii acordate nomenclaturii, furtul din proprietatea statului etc.); 'Grup 5: lumea diferenlei dintre propagand[ pi realitate (glume despre ,;ealiz6t7", preasldvilea partidului 6i a conducdtorilor etc.). e Dupd ce,Ile grupuri, elevii au citit glumele qi le-au discutat, identificE in fiecare grup probl*rou rriiata. Cand grupurile au identificat problema, primesc o listd cu sarcini (pentnr exemplu, a se vedea Anexa) pebaza cdrora sd preglteasci o scurtdprezentare.

c r

Reflectie Grupurile prezintd sarcinile pe care le-au efectuat gi invitd colegii la o disculie pe rnarginea problemelor identifi cate.

incheiere
Pe baza celor prezentate, clasa intreagd trage concluzii despre problemele care au existat in perioada comunistd in RomAnia. De asemenea, se concluzioneazd

problernele care inc6 mai persistd in 16rile post-comuniste.

Extindere

.

Pornind de la activitatea din clasd, din discufii cu pdrinlii qi lectura unor documente cilutate de ei, elevii identificd probleme sociale sau politice care nu s-au discutat in clasd gi cautd glume care reflectd acele probleme.

.|\EXA
Exemplu de listi de sarcini pentru activitate pe grupuri (grupul4)

r r " r

Pe baza glumelor,

identificafi formele de manifestare a corupfiei in regimul comunist, Care grupuri/straturi din societatea comunistd au fost afectate de corupfie? Enumerafile in ordine ierarhica descrescdtoare (de la cele mai inalte pozitii la cele mai mici). Una din glume nu se referd la perioada comunistd gi nici n-a fost creatd in perioada respectivd. Care este acea gluml? De unde qtifi? Care dintre glumele din perioada comunistb ar fi relevante qi in zilele noastre? De ce?

Eremple de glume care pot fi utilizate in aceasti lecfie

l Aa t.+J

#

Medicul cdtre bolnav: - Kent mai vii pe la noi?
*8*

Admitere la academia militard Intri primul concurent, pila domnului colonel Popescu qi examinatorul intreabd: - DupS curn qtifi, in anul 1907 a avut loc o rnare rdscoald f6r5neasc[ la care au participat peste 20.000 de j6rani. Putefi s6-mi spunefi in ce an a avut loc aceastd rdscoald? Candidatul: In anui 1907. Examinatorul: Perfect, suntefi admis.

Intrd ai doilea concurent, pila domnului general lonescu. Examinatorul: Dupd cum qtifi in anul 19A7 a avut loc o mare rdscoald fdrdneascb la care au participat peste 20.000 de 16rani. Putefi sd-mi spuneli c6!i ldrani au participat la aceastd
rdscoal6?

Candidatul: Peste 20"000. Examinatorul: Ferfect, sunteti admis.

Intrd al treilea concurent, frrd nici o pil6. Exanrinatorul: Dupd cum gtifi, in anul 1907 a avut loc o mare rdscoald ![rdneascd la care au participat peste 20.000 de !5rani. Puteli sd-mi scrie{i numele gi adresa fiecdruia?
d(**

Secretarul General al Partidului Comunist viziteazd, SUA. Oaspetelui i se oferd un dineu pe cinste. De unde aveli fonduri pentru o astfel de recepiie bogat6? intreabd Secretarul General. Pregedintele SUA il ia la o fereastrd gi il intreab6:

-

Vedeli podul acela? Da, il vdd. Acolo e explicafia. Am frcut niqte economii cAnd l-am construit' Dupd un an, preqedintele SUA viztteazdBucureqtiul. Degi acesta avdzut destule in viafd, este realmenie surprins de luxul recepliei care se oferd in cinstsa sa. intrebat de originea fondurilor pentru receplie, conducdtorul il ia pe pregedinte la fereastr6 qi il intreabd: - Vede{i podul? - Nu, nu-l vdd. - Acolo e explicafia.
*'t*

***

De ce ai luat 8 la dictare data trecutd qi acum ai luat zece? Doar ai fdcut acelaqi numEr de gregeli. PAi data trecutd tata era doar director adjunct, pe-acum e director plin.

-

Cu ce sd incepem inspeclia? Cu coniac.

144

x**

-

Un deputat ?i spune unui afacerist: Dd-mi cincizeci de mii gi te fac milionar...

**c*

Un cetSlean sti in fafa uqii pi citegte anunful: ,,Directorul primeqte intre 10- 15.,' vine Bul5, citegte gi intreabd: - Oale cu mai pufin nu se mulfumegte?
{.t*

-

Imagineazd-fi cd din secfia ta 50 de persoane sunt date in judecatd pentru primire de mitd. Chiar? Asta nu se poate intdmpla in seclia mea. De ce? Tcli sunt cinstifi? O, nu. Nu sunt decdt 40 de angajali in seclia mea.

Odatd regele lua masa cu rnembrii parlamentului. Acesta le spunea cd in ciuda impozifelor ridicate, trezoreria e tot goald. Un senator in vdrstd lud o bucatd de gheafb din bol cerdndu-le vecinilor s6i sd o dea mai departe din mdnd in mdnd. Pe cdnd veni rindul regelui, gheafa se topi. Aqa se face cd trezoreria e goald, spuse senatorul.
{e**

La aeroportul Otopeni, un repofrer intreabd turigtii italieni: - Care este scopul vizitei dumneavoastr6 in Romdnia? - Vream sE ?nvdfdm din experienla agriculturii rom6negti. - Din agriculturS? - Da. O organizare de vis! Jdranii romdni sunt fantastici! $efii lor ti sprijind nemaipomenit de bine! Ferma e aratd de soldali, recolta e adunatd de elevi, sortata de studenfi, asistenii qi profesori universitari! $i toate astea pe gratis! Dupd ce se vdnd produsele, directorul fermei raporteazl. despre pierderi de 7 milioane. $i i se dau acele milioane! Mamma mia! Asta e ceva de vis! - Sunteli fermieri? - O, nu, suntem mafiofi!

t45

Titlul: Harta resurselor comunitdtii Clasa: aIX-a
Disciplina: geografie Autorul: Maria Kovacs, Asocialia lectura pi Scrierea pentru Demoltarea Gdndirii Critice Rom6nia

Motivafie
Localitatea sau cartierul in care trdim probabil cd addpostegte o diversitate de resurse de care suntem mai mult sau mai pufin congtienfi, dar pe care este util s[ le cunoascd fiecare locainic pentru a le putea utiliza eficient sau pentru a qti ce ar presupune o utilizare mai eficienta a acestora. Aceste resurse pot fi reprezentate pe hdrti. Astfel de h6rli pot fi foarte utile nu <ioar localnicilor, dar qi persoanelor care viziteazd comunitatea (localitatea sau canien-ll) qi doresc s[ o cunoascd.

Obieetivele leefiei: La sfdrqitul lecliei, elevii vor fi capabili: c sd realizeze o activitate de investigafie in echipd in orizontul apropiat r s6 construiascb sr-lporturi cartografice qi grafice despre comunitatea ?n care trdiesc o sa identifice infonna{ii oferite de suporturile cartografice o sE ,atilizeze infonnaliile cartografice in activitatea cotidiana o sd colaboreze pentru arcaliza o sarcini de lucru o siL manifeste apleciere fafd de diversitatea etnoculturald a comunitdlii

Criterii de evaluare:

o

r r o

Gradul de implicare a elevilor in realizarea harlii (cum qi-a negociat sarcina, dacd s-a achitat la timp de sarcinfl asunat6, diversitatea, cantitatea qi calitatea informaliilor adunate) Claritatea hd4ilor realizate Ccrectitudinea h?irfilor realizate Aspectul estetic al broqurii de prezentare

Resursele materiale gi de timp: dou6 leclii acdte 50 minute (activitdlile t,2,3 gi parfial 4 in prima lecfie, restul din 4 9i activitatea 5 in a doua lec!ie); majoritatea activitilii 4 se va derula in afara clasei, pentru care sunt necesare eitca3'4 ore (o dup6-masd). o Diferite hArfi (hdrfi truistice, harli ale rutelor de transport in localitate sau cartier, harta strdzrlor etc.) o Exempiare fotocopiate ale hdrlii suprafelei de I-2krn'din localitate / cartierul selectat, cu strf,zile principale pe care nu sunt marcate nici un fel de obiective sau sunt marcate doar cele majore (disponibile pe internet sau in cdrlile de telefon / Pagini Aurii). Fiecare elev are nevoie de un exemplar, fNotd importanti: S-ar putea sd fie nevoie si mirili porJiunea de hart6 selectatd pentru a permite inregistrarea resurselor comunitalii. in acest sens, un fotocopiator care poate mdri vd va fi de folos.] r Hdrtie de calc sau folie transparentd (c6te 1-2 coli pentru fiecare elev)
t46

. . o

Hdrtie de scris Creioane colorate (oplional) aparat de fotografiat

Metode: " G6ndili

*

lucrali

?n

perechi

-

comunicafi; Mozaic; Turul galeriei

Desfiqurarea lec{iei
Evocare c Cereli elevilor sd se gdndeascd la o ocazie cdnd ei sau cineva dintre adullii pe care ii cullosc au avut nevoie de un serviciu / c resursd in localitatea / cartierul in care locuiesc gi nu au reuqit s5-1/ s-o gdseascd sau au reuqit, dar cu dificultate" De ce fel de serviciu / resursh au avut nevoie? Ce dificultate a intdmpinat in identificarea sa? Cum au reuqit sd depSgeascd dificultatea? Ce / cine le-a fost de ajutor? Dupd ce s-au g&ndit, ceregi cdtorva voluntari sd prezinte cazullacare s-au g6ndit. Realiuarea sensului ?rnparlili elevilor h64i de diferite tipuri. Organiza[io activitate de consultare a hdrlilor ' gi de analizd a elementelor acestora: a) scara, b) legenda, c) informafiile pe care le oferl, d) cui sunt utile informafiile respective. Pe c6t posibil, oferifi elevilor hi4i diferite pentru aceeagi unitate reprezentat[. Cere]i elevilor sd lucreze individual qi sd noteze cele patru aspecte (a-d). Apoi, in perechi, elevii ipi prezintd hdrfile qi realizeaz1, o listd comund cu aspectele a-d identificate. Profesorul pe tabld, iar elevii in caiete iqi preg6tesc un tabel cu patru coloane (c6te o coioand pentru fiecare dintre aspectele ad), in qare reunesc toate informaliile. r Clarificali tennenul de resursd (rezewl sau sursd de mijloace susceptibile de a fi valorificare intr-o imprejurare dat5.; pentru informafii mai detaliate, vezi anexa). Cerefi elevilor sd numeascd tipuri de resurse din comunitate pe ldng6 cele identificate pe hdrlile studiate" Dacd ei nu spun aceste lucruri, oferili-le exemplul unor tipuri de servicii (de transport, cabinete medicale / stomatolo gice /farmacii, cabinete de avocaturd, birouli de traduceri, magazine alimentare, birouri de informare, pensiuni, hoteluri, Internet cafe etc.). Realizali o listd c6t mai complexd a tipurilor de resurse. Mai ales in comunit6lile rurale, unde oamenii se cunosc mai bine intre ei, aceastd list6 poate cuprinde gi persoane resursd, de exemplu: persoane care pot oferi informafii de o anumitd naturd (despre trecutul satului, despre un anumit eveniment din sat); persoane care vorbesc o anumit6 limbd alta decdt limba majoritS{ii; persoane care pot presta servicii gi care nu sunt neapdrat evidente pentru un strSin (potcovar, persoan6 care confecttaneazd, costume tradifionale sau obiecte de interes) etc. ExplicaliJe cd este important ca toate aceste resurse sd poatd fi cunoscute membrilor comunitdfii gi accesibile gi vizitatorilor. CAnd lista e frnalizatd, irnpirfifi tipurile de resurse in patiucinci seturi sau categorii astfel inc6t in fiecare set sd fie at6.t resurse mai uqor identificabile, cdt qi resurse mai pulin evidente, ' Oferili fiecdrui elev o hartd care reprezintd o suprafa{d de circa l-2 kffi2 din localitatea cartierul in care v5 aflali (preferabil haft[ mut5, sau hartd, doar cu numele strlzilor). De aceasti datd fiecare elev va avea aceeagi harta. imparlili clasa in grupuri de cdte 4-

147

5 elevi (grupuri casir). Fiecare elev din fiecare grup casd va trebui sd iqi asume responsabilitatea pentru un set de resurse din cele stabilite in Activitatea 3, precum qi pentru produsul final al grupei. Sarcina fiecdrui grup va fi si realizeze o hartd a tuturor resurselcr comunitdlii pe care le pot identifica pe respectiva suprafald de circa l2km2. De asemenea, elevii vor aduna informalii de tipul: localia / adresa, numdrul de telefon, orarul de funclionare etc. al diferitelor tipuri de servicii din comunitate. Dacd e posibil, pat realiza fotografii ale unor locuri I aspecte pe care le considerd

sernnificative.
Pentru a u$ura munca responsabililor pe anumite seturi de resurse, infiinfafi grupuri de ,, experli " pentru fiecare set de resurse in parte. Un grup de ,, experli " va avea cAte un reprezentant din fiecare grup casd. Expe4ii vor lucra impreund pentru a aduna infonnaliile necesare despre setul de resurse pe care qi l-au asumat. Fiecare grup de experli va trebui sd igi organizeze munca (de exemplu, sd igi impartl strdzile sau resursa de identificat, sI identifice modalitatea de validare a informafiilor despre resursele pe cate le includ)" La finalul activitdlii pe grupuri de experJi, fiecare experl va trebui sd intre in posesia aceloragi informaiii. Pentru a se asigura de validitatea infrrmafiilor prezentate, elevii vor trebui sd stabileascd impreund cum vor proceda. I)e exemplu, pot sd verifice informaliile indoielnice din cel pufin 3 surse sau si se convingS personal de validitatea lor. OdatS ee experlii pi-au incheiat sarcina, ei se reunesc cu colegii din grupurile casd.in grupul casd, {tecare membru va prezenta informatiile despre resursele comunitare identificate precum gi argumentele pentru reprezentarea resursei respective pe hartd. Pe baza acestora, fiecare grup casd va ?ntocmi harla complexd a resurselor comunitilii, Fentru a transcrie resursele pe o hartd finald, elevii vor avea nevoie de folii transparente sau de hfutie de calc. in plus, fiecare grup casd va intocmi o brogurd de prezentare a resurselor comunitare. Pentru aceasta, vor avea nevoie de creioane colorate pi coli de h0rtie.

Reflecfie o Cflnd au terminat de realizat hdrtile gi brogurile, elevii realizeaz|o expozilie a produselor. Ldngd fiecare produs se va plasa o coal6 de hdrtie goal6 pe care ,,vizitatorii" vor nota comentariile sau observaliile 1or. Fiecare grup va ,,vizita" expozilia, examindnd atent produsele celorlaite grupuri qi oferindu-le feedback autorilor. Cdnd s-a terminat vizita, autorii vor citi insemndrile ,,vizitatorilor" gi * dacd e cazul - vor completa I arnenda harta qi / sau broqura. Aceste hA4i I broquri pot fi oferite Consiliului Local, Prirndriei sau centrelor de informalii turistice (dacd existi un astfel de centru in localitate) pentru a le multiplica qi a le oferi vizitatorilor.

Extindere r Expozitia poate fi mutatb pe holul gcolii qi poate fi pdstrati o perioadd de timp pdnd cdnd toli elevii / cadrele didactice din qcoald sau chiar pdrinlii vor avea ocaziasd vadi
exponatele.

Alternativ, elevii pot lucra pe grupuri cas6 care se ocupd de diferite zone ale localitftii. Esenla lecfiei este ca elevii sd identifice cAt mai multe resurse, astfel cunoscAnd cdt rnai bine comunitatea?n care trdiesc.

148
i' ii

ANEXA

r

c

Ce confine harta resurselor comuniti{ii? prezentarea infi'ashucturii comunit5lii: releaua de drurnuri comunale. locale, re{ea de alimentare de apd, de gaz, alte utilit{i existente la r"rivel local

. o . r

lllarcarea instituliilor reprezentative la nivel de oomunitate: primdrie, bisericd, qcoald, polilie, piafd, puncte de colectare a laptelui, magazine etc. marcarea zonelor iocuite preponderent de populafie tAndrd, irnbdtr:6nit[ evidenlierea diversitdlii etnice la nivelul comunitdEii: sunt marcate zonele, strizile unde locuiesc un nuur6r mare de reprezentanfi ai unei etnii marcarea zonelot de risc: zone cu alunecfiri de teren, zone inrmd abile pe raza comunitdlii alte infomalii relevante despre comunitate, care pot fi prezentate vizual

149

f
I

Titlul: Uniunea Europeand Clasa: aX-a
Disciplina: Geografte Autor: trulia Ficior, Colegiul Nafional ,,George Cogbuc", Ndsdud

Motivafia
Aceastd leclie este importantd deoarece ajut6 elevii sd inleleagd ce este UE, cum funcfioneaz5, de ce este o putere mondiald. Avdnd in vedere c5 Romdnia a aderat la U.E. la 1 ianuarie 2AA7 este necesar sd in{elegem avantajele gi dezavantajele aderdrii.

r o o o o

flbiectivele lec{iei: La finalul activitAtii, elevii vor fi capabili: r sf, defineascd nofiunile: regiune, euroregiune, Uniunea EuropeanS; o sii clasi{ice statele din Europa ,,unitate in diversitate" dupd apartenenla sau nu la UE;
sd analizeze q:biectivele principale ale UE; sd anticipeze schimbdrile ce vor avea loc in Romdnia odatd cu aderarea la UE

informalii din surse diverse; sh exprime atitudini prolcontra aderdrii RomAniei la U.E.
sb compare

Evahuare

conginuturilor: informaliile incluse in afige, argurnente pro/contra integririi (avantaje I dezavantaje argumentate), cvintet, sigla UE. in UE
E',"raluarea

Managementul resurselor gi al timpului o harta Europei, manual, infonnalii Internet, informalii mass-media despre Uniunea Europeand, aduse de profesor gi de elevi . timp de iucru - 50 minute
Metode: brainstorming, activitate pe grupuri, turul galeriei, conversafia, cvintet

Desfdgurarea lec{iei Evocare r Se varealiza printr-o disculie frontald de tip brainstorming. Profesorul adreseazd intrebdri legate de Uniunea Europeand in contextul ,,triadei puterilor mondiale" (Statele Unite ale Americii, Japonia, UE). Intrebarea de pomire va fi: ,,Ce defineqte o putere mondiald?" Realizarea sensului . Profesorul va prezentape scurt tema. Va indica statele qi capitalele europene lahart6,.

150

Europeani este caracterizatf,prin,,unitate in diversitate". Brainstorming: ,,ce inseamnd pentru voi sintagma: unitate prin diversitate?" Se noteazS pe tabld / flipchart toate rdspunsurile. r Investigafia elevilor. Se va citit textul din manual individual. Dupd citirea textului, elevii se irnpart pe patru grupuri, care vor avea de discutat qi pregdtit o prezentare pe marginea urmdtoarelor intrebdri / teme: I. ce este uniunea europeand? scurt istoric. De ce s-a constituit? insemne: imn, drapel, Ziua Europei, monedd, capitald, suprafali, populafie. II. cum este organizat5 Uniunea Europeand? obiectivul principal pe care il urmdrepte. Structririle de conducere. lll. Analiza modelului european de dezvoltare (elemente pozitive qi provocdri). -\'. Romdnia gi Uniunea Europeand. Argumente pro/contra aderdrii la UE, in functie de :i antajele / dificultdlile pe care le presupune aderarea Rom6niei la uE. ' Dupd ce grupurile s-au documentat, ele vor realizaafige pentru a-gi prezenta conciuziile intr-o formd sinteticd (inclusiv graficd). Afigele vor fi expuse gi se va realiza un tur ai galeriei. r Disculie frontalE pentru a concluziona activitatea precedent6 de investigafie. ,,Care sunt aspectele pozitive gi cele mai pufin favorabile ale aderdrii Romdniei la Uniunea Euri:peand {J.E. care v-au atras atentia?"
R.eflecfia

.

Se introduce ideea cd Uniunea

' '

Elevii vor redacta individual, apoi vor revizui in perechi gi 3-4 perechi vor prezenta in tata clasei, un cvintet despre Uniunea Europeani.

Irtindere
Elevii vor proiecta o sigl6 / stemd a Uniunii Europene qi vor scrie un paragraf pentru :rplica semnilicalia simbolurilor incluse in sigld / stem6.

|

5l

t,.u

l[

os
Titlul: Populafia, resursele naturale gi dezvoltarea lumii contemporane Clasa: a XI-a Disciplina: Geografie Autor: Iulia Fieior, Colegiul National ,,George Cogbuc" Ndsdud
Motivatia

"

ilz " :;

t--

ii face pe elevi sd inleleagd faptul cd in cadrul mediuiui inconjuritor omul nu mai este doar o componentd, ci un factor imporlant care exercitd presiuni majore asupra geosistemului prin exploatarea resurselor naturaie, activithti qi presiurre demograficd. De asemenea, leclia le aratd elevilor importan{a ac{iunii chibzuite a indiviziior pentru protejarea mediului inconjurdtor.
Aceast5 leclie este importantd deoarece

Clbiectivele lecfiei: La finalul activitdlii, elevii vor fi capabili: e sii defineasc5 nofiunile: ,,?mb6trenire demografrcd",,,explozie demograficd", ,,dezvoltare durabil6", rnegalopolis, resursd naturald, epuizabile, incdlzire globald. c sd identifice resursele neregenerabiie; r s[ anahzeze efbctele epuizdrii resurselor neregenerabile; o sb deducd schimbdrile ce au loc la nivelul rnediului ?nconjurdtor; c s[ utilizeze informa{ii din surse diferite; r sd interpreteze imagini, informalii suplimentare, grafice, statistici. o s[ exprime atitudini legate de economia aetval6,bazatf pe resursele neregenerabile in mare parte gi fafd de conceptul de ,,dezvoltare durabild",

nt ':r;

Evaluare o Ciorchine structurat; termeni cheie - de definit qi de explicat; o anahzd, comparafie intre ,,Nordul bogat" qi ,,Sudul sdrac"; problematizarea ,,incdlzirea globald", efecte negative qi pozitive asupra mediului

-

Managementul resurselor qi al timpului c Manual;hartafizicd,;i harta politicd a lumii; infonnalii din mass-media; imagini; . Timp de lucru - 50 minute. o Metode: ?ntrebare focalizatoare; ciorchine (structurat); problematizarea; identificare la hartd; expunere; turul galeriei

Desfiqurarea lecliei
Evocare o Profesorul adreseazd urmdtoarea intrebare focalizatoare: Ce presiuni exercitd oamenii asupra mediului? Discutie frontald precedatd de timp de gdndire de circa I minut.

L5:

Realizarea sensului t Prezentarea (expunere) pe scurt a temei abordate de cdtre profesor gi motivarea importanfei acesteia. . Se organizeaz5 trei grupe de elevi; fiecare grupd are o subtemd de investigat: 1 populatia; 2 - resurse naturale; 3 - dezvoltarea economici. Se cere elevilor sd citeasci paragraful aferent temei grupei lor. in caiete noteazdtema pi cdteva cuvinte, nofiuni, concepte, idei cheie. . Elevii, in cele trei grupe, realizeazlun ciorchine structurat avdnd in centru subtema pi legat de ea cuvintele / conceptele-cheie. Apoi vor identifica relalii cauzd.- efect dintre acestea gi le vor explica. Fiecare grup igi alege un reprezentant care va ptezenta ciorchinele (redactat pe o bucatd mare de haftie) in fafa clasei, prezentdnd tema, argumentAnd cuvintele cheie gi arnlizAndrelafiile specifice dintre conceptele incluse in ciorchine. Ceilalli elevi pot oferi completdri sau adresa intrebdri prezentatorilor.

.

Reflecfia Releaua de discufie: Dezvoltarea economicd duce la declinul civilizafiei?

Incheiere , Se sistematizeazdtema prin relalionarea intre cei 3 poli ai triadei ,,om economie", care au devenit, in timp, probleme majore de rezolvat ale ;ontemporaneit6!ii.

*

natur6

-

rrtindere

.

Timp de o lund, elevii vor urmdri presa pentru a identifica relatdri despre manifestarea '-inor probleme din categoria celor discutate la lecfie.

153

i
I
I

i

D

Titlul: Personalitatea Clasa: aX-a
Disciplina: Psihologie Autor: Dorel Alexairdru Coc, Colegiul Nalional ,,George Cogbuc", Ndsiud
R.
a

Motivafia

( mai bine, dobdndind x pentru c6 plerrii vor Lecfia este valoroasa nanrnr nx elevii rrr avea ocazra sa se ;unoascd personalitalii. De asemen€a, vor cunoqtin{e specifice dispre caracteristicile de bazd ale vor caractertza realizacorelalii ?ntre componentele teprezentalive ale personalitdlii 9i esenfiale speci{ice acestui 51su6fi-tri de personalitate instrumentdnd componentele component.

obiectivete lec{iei: La finalul activitdlii, elevii vor fi capabili: c sE precizezecaracteristicile de bazd ale personalit6fii av6"nd in vedere funcfiile pe acestea ie au in comportamentul uman; o s6 evidenlieze modalitdlile de comportarnent ale persoanelor in funcfie de diverse tipuri de personalitate; r s6 Tea'tizeze fiqa proprie de personalitate;

a

Re
I

c .

cu stabileascd fiqa de personalitate a unei persoane cunoscute qi sd o sus{ind argum€nte;
sd.

Evaluare

o .

din folosirea intbrma{iilor in dialoguri, folosirea de intrebdri qi rdspunsuri corecte punct de vedere teoretic; susiinerea in fala clasei a figei proprii de personalitate; aralizaplangei care prezintd fiqa de personalitate a profesorului diriginte;

Er
a

Managementul resurselor qi al timpului . Patricia Hedges: Personalitate Si temperLment, Editura Humanitas ,pag' 16'32; . Adrian Neculau (coordonat or). Manual de psihologie. Caracterizareapersonalitdlii . timp de lucru - 50 minute
lVletode: gAndili - lucrafi in perechi prelegerea intensifi catd

-

comunicafi, conversafia, lucrul in perechi,

154

Desflgurarea lecfiei
Evocare o Elevilor li se cere sd se gdndeascd gi sE notezetrdsEturi definitorii ale profesorului diriginte' Apoi, in perechi, elevii igi compard listele. Cdteva perechi vor citi in fala clasei tr5sdturile pe care le-au numit. Realizarea sensului ' Prelegere intensificatd conlin6nd prezent area caracteristicilor de baz6 ale personalitdlii din persp_ectiva funcliilor pe care acestea le imbraci in interacfiunea individului cu lumea. Se reactualizeazd,determindrile tipului extravertit - introvertit gi se continud cu funcfia senzorial6 - intuitivd, reflexivl afectiv6 , judicativl -

r r r

perceprivd. Pentru fiecare cuplu de concepte elevii vor selecta colegii reprezentativi gi vor argumenta op{iunea. Fiecare etrev igi vaprecizapropria,,formul6" de personalitate.

Reflee{ie o noub activitate de tipul ,, g6ndifi, lucra{i in perechi, comunicafi". Elevii sunt imp6rfiti in patru g*q?, fiecare grupd studiini un cuplu reprezentativ pentru caracteristice personafHtii. Sarcina constd in determinarea tipului de person alitate a profesorului diriginte. ' Fiecare elev din cadrul grupului stabileqte tipul reprezentativ al funcliei pentru profesorul diriginte, apoi lucreazI in perechi schimb6nd argumentele pentru incadrarea pe care arcalizat-o. Schimbd argumente in cadril grupului, convenind pe baz6, de argumenteasupla tipologiei definiiorii a personalitalii profesorului diriginte. un raportor din cadrul fiecdrei grupe prezintlclasei concluziile.

Extindere

' qlrlsmte }ry:tfrii

realizeazd o plangd prin eare ilustreazd fipa de personalitate profesorului a

t55

Tittrul: Calitatea de pdrinte Clasa: a X-a Disciplina : Psihologie aPlicatd Autoi: Dorel Alexandru coc, colegiul Nalional ,,George cogbuc" Ndsflud Leclia este valoroasd pentru c5le oferd elevilor acazia de a analiza rolul de pdrinte evidenfiind semnificafia biologicd precum gi atrordarea sa psihologicE; de asemenea, se vor eviclengia aspectele care reflectd drepturile gi obligaliile in contextul relaliei p6rinte copil qi se vor sublinia circumstanlele indeplinirii acestui rol in anturaje favorabile dar 9i tn medii indiferente sau ostile. Obiectivele lec{iei: La finalul activitafii, elevii vor fi capabili: o sd precizezeprincipalele tipuri de atitudine pe care trebuie sd le adopte p6riniii in relalia cu copilul lindnd cont de personalitatea acestuia; o sd eviden{ieze compofiamente ale pdrinfilor care trebuie evitate in relatia cu copilul; o s6 ilustreze prin cazuri selectate din literaturd relalii pozitive, respectiv negative dintre

Motivafia

Rr
I

Fr
t

p[rin]i

gi copii;

Evaluare e utilizarea corectd de cdtre elevi a conceptelor din domeniul psihologiei in contextul intrebdrilor gi rdsPunsurilor e elaborarea unui es€u cu titlul ,,Pirintele ideal" Managementul resurselor qi al timpului - Cursul numdrul 25 - Eurocor; - FranzKafka..Scrisoare cdtre tatdl meu"; - Timp de lucru 100 minute; Desfiqurarea lec{iei:
Evocare o profesorul va colecta in c6te un ciorchine ideile elevilor referitor la: a) comportamente benefice ale pdrintelui in relalia cu copilul; b) comportamente nocive ale pdrintelui in relafia cu copilul; Realizarea sensului o Se vor prezenta urmdtoarele tipuri de comportamente in relafia dintre pdrinte pi col - Dragosteanecondilionata; - Transmiterea de informatii reversibile despre comportamente; - Copilul tdu nu trebuie sd fie ideal; - Triteaz6-fi copilul a$a cum ai dori sd te trateze el - dupd principul reciprocit6;-:

. -

Despre copilul stimulat in mod excesiv; Despre necesitateainterdic{iilor; Asumarea, de cdtre copil, a consecinlelor propriilor opfiuni;

Cuvintele inva!5, exemplele atrag;
Pedepsind il invefi doar evitarea pedepsei; De ce este important6 congtientizarea punctelor tari gi a celor slabe ale copiilor

nogtri;

Copilul nu este proprietateata, ci un om cate va deveni autonom; Copilul ca instrument folosit intr-un conflict. Elevii vor citi extrase din,,Scrisoare cdtre tatdl meu" de Franz Kafka, urmirind felul in care tipurile de comportamente prezentate mai sus se reliefeazd in scrisoarea lui Kafka. Dupb lecturarea textului, profesorul va inilia o discutie despre relafia copilpdrinte pornind de la felul in care Franz Kafka vede relafia lui cu tat6l sdu,

Reflecfia r Eseul de 10 minute pe tema,,Pdrintele ideal""

.

Ertindere Elevii igi vor intervieva parinfii despre tema relafiei copil-pdrinte. Vor incerca sd afle cum a fost relafia dintre p6rinfii lor gi pdrinfii acestora cdnd pdrinlii elevilor erau
adolescenli.

157

PRO

n ::,

Titlul: Temperamentul
Clasa: a X-a Disciplina: Psihologie aplicatd Autor: Dorel Alexandru Coc, Colegiul NaJional ,,George Cogbuc" Ndsdud

R I

Motiva{ia
Lec{ia este valoroasd pentru cd elevii vor avea ocazia sd se cunoascd mai bine 9i sd iqi sunoascb colegii de clasd. Ei vor dobdndi cunogtinle despre tipurile temperamentale ca qi componente esenliale ale personaiitdlii, vor realiza corelalii intre componentele cognitive. afective gi volitive din perspectiva expresivit6fii tipurilor temperamentale; vor caracteriza strueturile de temperament coreldnd viziunea clasici (Pavlov) cu viziunea lui Carl Gustav Jung gi Hans Eysenck.

Fn
I

Obiectivele lec{iei: La finalul activititii, elevii vor fi capabili: o s5 precizeze principalele caracteristici specifice tipurilor temperamentale valorificind trAsaturile sisternului nervos central, r s[ estiireze modalitdlile de manifestare ale persoanelor ce aparfin tipurilor temperamentale ?n situa$ii diverse, e sd identifice din rdndul colegilor de clasd pe cei mai reprezentativi pentru fiecare tip temperamental"

Evaluare r folosirea informaliilor in dialoguri, formularea de intrebdri pi r6spunsuri corecte din

. r o r

punct de vedere teoretic; elaborarea unor plange care prezintd subieclii oei mai reprezerrtativi pentru f,recare tip temperamental; sustinerea in fafa clasei a plangelor realizale

Managementul resurselor gi al tirnpului
P. Hedges, ,,Personalitate qi temperament", Humanitas,1999, pag. 18-19;

.

Clasificarea temperamentelor dupd H. Eysenck (Manualul pentru psihologie, coordonator Adrian Neculau); Timp de lucru - 50 minute.

Desfigurarea lec{iei:
Evocare e Brainstorming pe tema persoand introvertitI - persoan[ extrovertiti;

158

t

Realizarea sensului prelegere pentru prezentarea conceptelor de personalitate extrovertit6 - personalitate introvertitd 9i aclasificdrii temper**J"1o-r i"pa rr. iysenck. preregerea va fi asociatd de realizarea pe tablS a unuj.taber in ;;;; r.01"*ru comparativ _ prin g parametri * personalitatea extrov ertitd,."*p""ti' p"rrinutitut"a introvertitd. De asemenea, se eraboreazd schema de coreraiie i"tri pavlovi*, J^iii curr Gustav.Jung gi al rui Eysenck in ceea "*a"lul ce privegte tipurile temperamentare.

Reflec{ia " GAndili - lucrafi in perechi - comunicati: fiecare elev identifica dintre colegii de clasi pe cel mai reprezentativ pentru fiecare iip t *p"rurn.rlui. n Elevii schimb5 cu colegul de r Se realizeazl' grupuri de cdte bancd argumentele care susfin subiecful selectat. 4-6 elev.{care selecteaza-qi lturt un reprezentativ pentru unui dintre tipurue "*d caz remperamentale:

{rdndere

'

".':'ff&;fffr;f]tt

eazd o planqd

in care prezintd subiectul reprezentativ pentru tipuri

t59

Titlul:

Societatea civild gi rolul ei intr-o democralie

Clasa: aX-a Disciplina: Psihologie sociald / sociologie Autoi: Constanfa Stdncescu, profesor de qtiinfe socio-umane, metodist, Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca

Motivafia Una din problemele principale identificaf.e in cele mai multe sondaje, cate vizeazd intreaga clasd politica din Romdnia, este coruplia. Percepfia publicd a fenomenului atinge scoruri maxime, aproape indiferent de apartenenla politicd a celor implicafi.
Otriectivcle lec{iei: La sfdrgitul lecfiei, elevii vor fi capabili: e sd explice foiosind exemple conceptul de politicd publicd. c sE ana)izeze irnpactul social al unei probleme publice c sd schifeze o strategie, un plan de influenfare a politicilor publice o sd elaboreze un material pentru influenfarea politicii publice

Evaluare o Elevii vor putea sd recunoascb manifestdrile de corup[ie, vor oferi exemple de soluli: alo fenornenului corupliei in institufii publice, vor analiza diferite contexte de manifestare a corupfiei la nivelul institufiilor publice, exemple prezentate in presd.
Resurse rnateriale r Karpinski J. , ABC-ul democrafiei", Editura Humanitas, Bucureqti ,1993 o Ionescu Cristian. Principii fundamentale ale democrafiei constitufionale, Editu:: Lumina Lex, Bucureqti 1997. o Friedrich Hegel, Principiile filosofiei dreptului sau elemente de drept natural qi ce qtiinla statului o Friedrich Hegel, Prelegeri de filosofia istoriei o Foiii pentru retroproiector, markere de culori diferite, manualul de sociologie, fiqe :. Iucru

Metode: brainstorming, lucrul ?n echipe cooperative, cafeneaua, turul galeriei pen:evaluare.

Resurse de timp: 100 minute

Desfigurarea lecfiei
I

Evocare

a a

a

:1:

I

Definirea conceptului de politici publice Profesorul prezintdtema, descrie cdteva trdsdturi ale politicilor publice, clarificb de ce sunt pubtice. Se definegte conceptul de politici publice. Se reaLizeazd un brainstorrning cu elevii. ,,Vd rog sd vd gAndili la exemple de probleme ale comunitSlii sau ale unor grupuri de cetdfeni din intreaga lat6, care sunt de interes public." Se alege din lista formatd problerna corupliei. Alegerea unei problerne publice. Elevii sunt impdrfifi in 5 grupe, a cdte 4-6, li se acordd 2-3 rninute pentru discutarea problemelor gdsite. InformSm clasa cd se va desfdqura o actir.itate cu care se confruntd comunitatea sau societatea in ansamblu. Sunt rugate grupurile de elevi sd identifice problema cea mai importanti qi sd ar gurnenteze alegerea fbcutd. Prezentarea conceptului de influenfare a politicilor publice. Profesorul prezintf, otal, ajutfindu-se de folii de retroproiector sau de textul manualului, urmdtoarele: conceptul de influen{are a politicilor publice, importanta elaboririi unei strategii de ac}iune,

importanla identificbrii factorilor responsabili qi :ii:urili:r de acliuni fomale qi informale.

a momentului ludrii deciziei, a

trtrl

ff

Realizarea sensului r Eiabararea unui material pentru influenlarea politicii publice. Fiecare grup va primi sarcini de lucru diferite (conform figei de lucru) astfel cd in final sE se ajungd la o variant6 unitari, a unui plan qi a unui material care expune problema gi oferl solufii 9i care are ca scop influenfarea autoritAfilor publice responsabile in sensul adoptdrii so!u{iei propuse.
Refleegia

.

Turul galeriei: in pauzfl elevii pot examina indeaproape figele care rcptezintd fiecare o parte a portofoliului probiemei publice scriind sugestii pe o foaie A+ anexati sau pe fluturagi autoadezivi.

Extindere . Sondaje de opinie: problema dezbdtutd in clasd, poate fi evaluati in afara qcolii; persoane intre 15 pi 18 ani pot fi ?ntrebate care este pdrerea lor despre corupfie. Se vor compara rdspunsurile lor cu cele ale unor persoane cuprinse in alte grupe de vdrst6.

ililll{l

t6l

ANEXE
Fiqe de lucru pentru grupele de elevi; se decupeaza pentru fiecare grupd:

Grupul

-

I. Explicarea
ii

problemei publice

Pe cine afecteazd problema corupliei? itr ce mod afecteazd, se consecinfe are asupra grupului !int6?

T
I

Ce infbrmafii pi surse de informare le suslin argumentele? ?n saroina cfrrei autoritdli publice sau centrale intrd solulionarea problemei

D

:rl

{

corup!iei? Ce persoane importante sau grupuri (asociafii, grupuri de presiune etc,) sunt interesate de problemd? Cum pot fi ei convinqi pentru rezolvarea problemei? Prezenta{i realizdrile voastre pe o coald de flipckart intr-un mod sintetic gi cdt mai atvactiv.

Gmpul trI. Gfisirea de solu{ii alternative - gdsili cdt rnai rnulte solutii viabile ale problemei - identificali avantajele fltecErei solufii - identificali dezavantajele fiecdrei solulii
prezentali comparativ avantajele qi dezavantajele fiecirei solufii Prezentali realizdrile voastre pe o coald de flipchart tntr-un mod sintetic Ei cdt mai atractiv.

-

I I I

Grupul IItr, Alegerea, elaborarea qi prezentarea cflt mai detaliat[ a solu{iei - alegefi solulia csa mai bund care este realizabili qi care std la indemdna
comunitali.i qi autoritdfilor - prezentali detaliile solufiei - precizfii consecinlele asupra grupului lint[ - evidenlialiavantajele Prezentali realizdrile voastre pe o coald de flipchart tntr-un mod sintetic Si cdt mai atractiv.

['al :. ,::.
y.:!U

r
l'

l, j

Grupul IV. Etaborarea unei strategii de acfiune - cine gi cdnd iadeciziile?
ce acliuni ar trebui intreprinse pentru a aduce problema gi solutia in atenfia factorilor de decizie responsabili? cum ludm legdtura cu pdrlile interesate de problema corupliei? cum contactdm presa gi ce forme de comunicare alegem? cum sensibilizdm opinia public6 la problema corupfiei? pe sprijinul cdror persoane ne bazdm qi in ce formd? acliuni concrete. cAnd gi cum se vor derula? Prezenta{i realizdrile voastre pe o coald de flipchart tntr-un mod sintetic qi cdt mai

iI -::

-

.
rQ

I.l"

-

q,e*UfI
'ru r]f

;

1,-i

6l

,

-*ssfisr

atractiy.

: ' :cer

PROIECTUL OS 21

Titlutr: Libertate qi responsabilitate mass-media gi corupfia Clasa: a XII-a Disciplina: Filosofie \utor': Constanfa St6ncescu, profesor de qtiinle socio-umane, metodist, Colegiul Tehnic ::ergetic Ciuj-Napoca

\f otiva,tie - -:;tieniizarea rolului tinerilor in militarea impotriva corupfiei, in promovarea unui ::ccrtament etic qi a unei atitudini morale in relaliile cu semenii, comportamentbazat ;lc':i iundamentale. cum sunt respectul, cinstea, responsabilitatea, spiritul civic. A-l ;:; Fe ctrmpdrbtorul de informafie sd intre in gardd atunci cdnd i se oferd o informatie de .:'.imil6 facturB gi care vtzeazdun anumit scop.

. si icientifice surse mediatice ale prezentdrii corupliei; ' si coillpare gi sd analizeze critic sursele de monitorizare a fenomenului corupliei r ,.i cornenteze Ltn aaz de corup{ie descris ?n pres5 folosind instrumentele analizei
-llosofice"
{'- aluane

- riectivele

lecfiei: La sfArqitul lec{iei, elevii vor fi capabili:

: : .r vor realiza o lecturd criticd a textelor la prima vedere, vor folosi resurse de tipul ;.:.:ita{ii de decodificare a unui text, capacitdlii de utilizator de text, capacitalii de
materiale:

::r.-;ipant ia crearea sernnifica{iei textului, capacitdlii de cititor critic,
t,,,*rurse

' '
l a 3

l.iass-media, manual de liceu, coordonator Mircea Toma, Editura Concordia 2000 .:hid metodologic pentru aplicarea programelor gcolare din aria curriculari ,,Om gi
---enry Jankins,

,,Digital renaissance", in Technology Review, martie 2A02 l.{anualul de Filosofie .S.aportul Freedom House" in problema luptei anticorup{ie din Romdnia
rse de timp: 120-180 minute

lul dublu, eseul de zece minute, dezbaterea, analiza logicd a argumentelor.

lecfiei

i.-lectarea din presa actuaid a unor cazuri remarcabile din perspectiva consecintelor

:::,lale.

163

.

Elevii sunt solicitali si citeasci cu atenlie textul, despre corupfia din pres[ coruplia ilustrati in pres[, textul este ales de profesor'

qi/sau

Realizarea sensului . Fiecare elev alege din text un pasaj care l-a impresionat in mod deosebit (care i-a amintit de o experienld personalS, care contrazice convingerile gi credinlele proprii) o Pagina de caiet este impdrlitd in doud: in partea stAngd fiecare elev scrie pasajul ales: in partea dreaptd noteazd" comentariile personale referitoare la acel pasaj e Activitate de grup (6-8 elevi) pentru stabilirea particularitSlilor cazului dat r Evaluarea moralitdlii faptelor dupi criterii diferite . Stabiiirea unor puncte de vedere comune o Analizaideilor din text din perspectiva imperativelor kantiene: imperativul ipotetic 9i imperatil'ul categoric Reflectia

r .

realizatea unui eseu cu tema,,Etica qi mass-media".

Extindere
P€nrru a explica diferenla dintre imperative, profesorul face apel la doud exemple 9i le
analizeazd. irnpreund cu

elevii: 1. ,,Un cetd{ean bogat oferd municipalitafi o sum6 de bani pentru a se ridica o statuie Pilne insd o condilie: oferi banii dacd pe soclul statuii va fi gravat numele s[u (in calitai: de donator)". Se pun, din perspectivd kantiand urmdtoarele ?ntrebdri: - Omul a aclionat sub irnpulsul imperativului ipotetic? - A aclionat sub irnpulsurl imperatilului categoric? - Asiiunea lui este moral6, adicd poate deveni universald?
Rdspunsurile sunt urmdtoarele : - acest om a acfionat condus fiind de imperativul ipotetic, intrucAt acfiune, lui a avut ca scop satisfacerea unui sentiment (vanitatea, mAndria). Pr-.unnare el i-a folosit pe ceilalli semeni (municipalitatea) ca mijioc pen'rsatisfacerea unui sentiment, astfel cd voin{a care l-a condus a fost ce' eteronomS, determinati sensibil' - Dacd ac{iunea lui este moral6? Nu, spune Kant, intrucAt ea nu poate deve:un principiu universatr. Dar nici imorald nu poate fi o asemenea acfiu:l.

Kant va numi astfel de ac{iuni ca fiind legale gi ftcute din punctul
vedere al omenirii, nu al umanitdfii'

:.

2. Mergdnd pe stradS, un cetd{ea:r vede un cerqetor. I se face mi16 gi ii oferd bani. S: pun aceleapi intrebdri, se oblin aceleaqi rdspunsuri. Maxima acfiunii acelui om a i:.'' comandati de imperativul ipotetic, voin{a care l-a condus este cea eteronomd, acliunea i-"
legald, nu morald qi este desfbguratd din perspectiva omenirii, nu a umanitElii. Kant sp;. cd nici un sentiment, oricdt de nobil ar fi el, nu poate stalabaza unei acliuni necesare i

universale.

Pentru Kant, omul este cetdleanul a doub lumi: prin impulsurile sale egoiste, o:- -. participd la lumea sensibilS; prin obligafiile morale, omul se ridicd in lur.:"

l:gile morale.

suprasensibilului. Aici afl6m iumea principiilor absolute sau lumea care se conduce dupl

irclinalia este facultatea de a rdvni, a dori, intrucAt depinde de trebuinfele pe care Ie resim{im. Datoria este facultatea de a acfiona in conformitate cu legea morald. Numai iacd acliondm din datorie, maxima acfiunii noastre poate deveni prinCipiu al unei legitefi
-nrversaie.

Ilevii vor realiza

:;telor de corupfie. Ideile vor fi ilustrate prin afige sugestive. Vor fi premiate cele mai
:une eseuri si cele rnai reugite afiqe.

eseuri plecdnd de la relafia dintre sentiment gi rafiune, ?n sivargirea

r.\EXA
: sntrli tealizatea campaniei ,,Nu da $pag6", a existat o colaborare intre Fundafia Concept, - ';ps Media qi Transparency International. Aceasta a fost menitd spre a avertiza prin

::ern'lediul mass-media populalia asupra efectelor negative pe care le are practica de dare := mitd' Prin intermediul unor spoturi de televiziune sau radio, precum qi prin amplasarea -:rr panouri stradale conlinand mesajul ,,Nu da qpagd!', cetd{enii ar fi urmat sd fie :-.-,nnafi gi mai ales atenfionali asupra amplorii pe care o are,,mica" corupgie in :-- m6nia. Populafia {intd pentru aceastd campanie a fost constituitd de populalia cu v6rsta : -:rins6 intre 15 si 25 ani, din mediul urban, cea care in opinia iniliatoiilor campaniei :i:3 cea tnai receptivd ia un astfel de mesaj dar gi in acelaqi timp cea in randul cdreia -:ea de mitd produce un sentiment de frustrare sau chiar de revoltd. prin acest mesaj, . S:aga este hofie", campania dorea sd ridice nivelul de conqtientizarcaa faptului c6rnita : - este ceva legitirn, sau necesar. ci cd este o practica ce nu produce decdt perpetuare o a ; -': relalii de oorupfie intre cei ce asigurd qi cei ce consumd anumite servicii. :,reinfeles, la nivel de inifiativd, campania a fost unanim apreciatd, dar un numdr .i::resionant de dificultA{i gi piedici in calea realizdrii acestei campanii ne-au fost -:'. elate in discutiiie purtate cu directorul executiv al Fundafiei Concept, Radu Mateescu. lipsa unei cercetdri iniiiale pdnd la refuzul anumitor teieviziuni ie a transmite spot- = ^a l-''e (un exemplu elocvent ar f-r chiar cazul TVR care a considerat spot-urile drept - -rlente"), impreun5 cu eleja obignuitele dificultdli legate de finanliri (inclusiv lele prin :*- :rame europene), au ingreunat rcalizarea qi probabil au micqorat impactul campaniei :::ctriva corupliei mici. De asemenea, dup6 cum ne*a menlionat Radu Mateescu, ftr6 o - -_:lnuare a acestei campanii, cu eventuale modificdri, cu cercetdri suplimentare, Nu da ,,:agi va rSmdne doar un proiect demn de apreciat, dar nimic mai mulf.(Extras din *;::ortul Freedom House")

165

Titlul: Probleme sociale. Corup{ia
Clasa: a X-a

Disciplina: Sociologie metodist' Colegiul Tehnic Autor: Constanla Stdncescu, profesor de qtiinle socio-umane,
Energetic Cluj-NaPoca

Motivafie , ,,-^: multe sondaje' cate vrzeazd -^-,-1a^ ^^^A-i^ Fa1 una din problemele principale identificate in cele mai publica a fenomenului atinge Perceplia intreaga clasa politi"* iin RomAnia, este corupfia. politici a celor implicafi' Acest lucru scoruri maxime, up;*p* indifereni de apartenenfa celor
prin atenliu tttai *ut" indreptata asupra sancfiondrii poare avca efeste negative, in sensul culpabiliz6rii din stafi a tuturor eelor corupli, dar poate uulu qi "i.Lt" resimte negativ aceastS "prezum{ie de implicali in via{a politicl. Principali categorie care aderb la diferite organiza\ii politice' vinovdlie,, o reprezint6 tinerii, mai cu ,.uita cei care

;;tt",

capabili: obiecti.vele lec{iei; La sfargitul lecfiei, elevii vor fi qi procese care determina conflicte sociale; s6 se familiari zeze cvfapte, fenomene termenului de corupfie s6 se familiari zeze eusensurile 9i semnificafiile de complicitate intre persoana care coruF€ sX explice conceptul de coruplie ca relalie qi persoana care se lasd coruPti

r o o

Evaluare vor oferi exemple de solulii e-: Elevii vor putea s5 recunoascd manifestarile de corupfie, de manifestare a corupfiei' fenomenului coruptiei, iar arralizadiferite contexte
Resurse materiale Transparency International Romania: http:transparency.org.ro salariatd sau societate a dreptul---:' P. Stroebel, ,,De la s[r[cie la excludere: societate

r o

e

omului". Materiale din manualul de sociologie, documente

Resurse de timP: 2 ore.

minute' Metode: cadranele, expunerea' explicalia, eseul de 5

Desfiqurarea lec{iei
Evocarea pentru invStarea Elevii vor fi conduqi c6tre formularea unor intrebari 9i scopuri corupfiei prin metoda diferitelor aspecte sociologice cu privire la fenomenul cadranelor (Prima Parte).

.

r c o c c '

Profesorul ii invitd pe elevi sd scrie o poveste plec6nd de la acegti termeni qi ?i roagd sd-i utilizeze strict in aceasta ordine. ,,Povestea o vefi scrie individual, in timp de 3 minute" Elevii sunt invita{i sd citeascd povestea la care s-au g6ndit, perechii lor. Profesorul ?ntreabrS,,Cine doreqte sd ne spun5 la ce poveste s-a gandit?,'. Apoi: ,,Cine a gAnriit povestea altfel qi vrea sE ne-o citeascd?" Frofesonil ofbrd elevilor textul povegtii despre care le-a pomenit la inceput. ,,V6 rog sd citi{i individual aceastd poveste timp de 3 minute qi sd subliniafi in iext termenii oare.,'i se par lnai vii, sugestivi, plini de sens qi semnificafie.,'

Profesorul se adreseazd clasei de elevi cu urmdtoarea introducere ,,vreau sd vd prezint o poveste care mie imi place foarte mult." Profbsorul anunld elevii cd ?nainte se va realiza un exercifiu pe baza unor termeni da{i in avans: indemniza{ie, gomaj, procedura, bomboaneo cucoani

Reaflisar*a sensului r Se u;a reaiiza o activitate individuald bazatd pe completarea unor cadrane, unnator:

in felul

O inragine graftca ce v-a r6mas

?n

Ce sentimente
de povestire?

/ emofii au fost relevate

Vd rog sa reflectafi asupra mesajului acestei povestiri, sd-l legaii de viala dvs. (interi orizarca mesai ului)

Ce alt

titlu i s-ar potrivi povestirii?

o o

impreund cu perechea.

Elevii sunt invitali sd discute cu pereche a ceeace au notat in cadrane Se pot construi ulterior alte cadrane pe care de aceastd datd, elevii le vor completa

Ce zgonrote a1i auzit?

Precizali doi termeni care vi se par cei mai sugestivi (din poveste sau algii)

Despre ce este vorba de fapt in aceastd povestire? Care este mesajul ei?

Ce stare de spirit v*a trezit dvs. aceasta
poveste?

r67

o r

C6teva perechi citesc ce au scris.

Reflecfie

Elevii vor identifica impreun6 cu profesorul problema pus[ in discufie. Se vor

o

{ara noastr6: htip:lltranspareney.qrg.rg gi wrvw,ane.hete,ro apar}infind Transparency International RomAnia si Fundaliei Concept, organisme ale societdfii civile care sunt preocupate de eradicarea fenomenului corupliei de la noi din !arb. Se er,identriazd faptul cd cercetdrile sociologice dovedesc cd in Romdnia fenomenul corupfiei cunoaqte o amploare deosebitd. Se aratd impactul acesteia asupra vietii perscanelcr oficiale gi daunele cavzate societSlii gi statului. Se conchide ca existS rnotive pentru care conrplia ar trebui privitd ca o prioritate nafionald.

prezenta sensurile termenului de ,,corup!ie", ca abatere de la moralitate, de la lege, de la datorie. Se subliniazd faptul cd fenomenul corupliei nu este nou in societatea romdneascS, Se face apel la exemple din istorie c6nd s-au folosit astfel de termeni: ,,tribut", ,,peqcheq", ,,ciubuc" etc. Sunt prezentate principalel e cauze ale corupfiei. Frof,esorul indic6 elevilor paginile web care difuzeazd informalii despre mecanismele

corupliei

ln

I

Extindere

t

o

se propune organizarea unei campanii anticorupfie, se vor pregdti in prealabitr, eseuri scufte pe tema corupliei qi a impactului ei etic pi moral pe care le vor publica ?n revista gcoiii.

Elevilor

li

I
0

I

,4]TEXE

URGEN']'AREA TII{EI ADEVERINTE DE $OMAJ {din lucrarea ,, Manual de Epagd - investigalii jurnalistice asupra practicilor asociate corupliei wiici", p" 64)
E miercuri.

M[ duc sd scot o adeverinid pentru gomaj, care imi trebuie ?n patru zile, altfei

pierd indemriza[ia. Cucoana, care de obicei e grasd qi transpiratd de efortul pe care-. depune stdnd pe scaun, ?mi spune rdspicat cd nu poate sa mi-o dea in mai putin de c sbpt[mdna. O rog frumos qi ii prezint situafia. Ea - nu qi nu. O mai rog zece minute, ci acasd oricum nu am ce face, dar ea nu se lasS! ,,Nu inleleg:. domnule, cd nu se poate, asta e procedura, nu iese de la semnat decdt dupd qase zile, ziuz de azi deja e trecutS, deci abia peste gapte zile", imi spune. Ies din birou, md duc repede gi curnpdr o cafea gi o cutie cu bomboane gi mb into:: increzdtor, cu gdndul cd in feiul acesta se rezolvd ffeaba mai repede. Aq, ce sa facd dans, cu bomboanele, cd nu semneazd ea, dacd ar fi dupa ea qi azi m-ar rezolva etc. Scot 20 de lei gi zic: Pentru colegele care v[ ajutd! Vineri, in aceeaqi sdptdmdnl a fos: gata. Cum sd nu dau, dac[ legea qi organizarea intemE a unei institulii de stat le permr:sd te amdne, sd te intdrzie, sau chiar s5 piardS unele acte, fdrd sd pdleascd nimic?

"{

,t

despre cultura proprie Clasa: a XI-a Disciplina: Sociologie Autor: Maria Kovacs, Asocialia Lectura Si Scrierea pentru Dezvolrorea Gdndirii Crftice Romdnia

Titlul: Investigarea percepliei

Motivafie
Conptientizarea identitdfii personaie qi valorizareapozitivd a diferenlelor dintre oameni, popoars gi culturi sunt valori importante pe care sociologia igi propune sd le promoveze. Leclia de fu{6 este important6 pentru ci ti va ajuta pe elevi sd congtientiz"p gi ra

nvestigl:eze bogdlia etnoculturalA a fdrii noastre.

Obiectivele lec{iei: La sfdrgitul lecliei, elevii vor fi capabili: r sf, rl*scrie cel putin doud tehnici sau procedee pentru cunoapterea opiniei unor grupuri r sd elabcireze un instrument de investigalie (chestionar, fiqd de observafie run ghid dt intervir-r sau de focus grup) pentru a studia percepfia unor minoritdli etnice din R.om$nia despre propria lor culturd r sf explice conceptul de culturd . sd preeizeze cornponentele culturii r sd exemplifice conceptul de culturd recurgdnd la cultura unui grup etnic minoritar din RcrnSnia r sd dernonstreze cornpetenfe de munc6 in echip6 El'aluare: ',-cr constitui criterii de evaluare a proiectului fiecdrui grup: - nivelul implicdrii fiecdrui membru - :ncadrarea in timp a grupului - ;alitatea rnetodologiei de cercetare gi a instrumentului de investigafie elaborate

\:r'elul infelegerii con{inuturilor va fi evaluat printr-o lucrare

-

: rlin urmdtoarele cerinfe

scris6 care va cuprinde cel

:

Descriefi cel pu{in doui tehnici sau procedee pentru cunoapterea opiniei unor grupuri Precizafi componentele culturii exemplificali conceptul de culturd recurg6nd la cultura unui grup etnic minoritar din Romdnia 5e va evalua corectitudinea rdspunsurilor.

[fetode pi organizarea timpului - :rare parte a acestui proiect se va consuma in afara clasei. Elevii vor lucra la schifarea netodologiei de cercetare in grupuri, ?n timpul lecfiei, dar definitivarea instrumentelor se iil- putea ?n afara lecfiilor, iar pilotarea se va putea face probabil doar in afara clasei, mrdnd ca fiecare grup si aducd produsele (chiar in forme intermediare) la fiecare lecfie rcstinatd acestei teme, pentru a le prezenta profesorului gi colegilor.

169

Aceasta este o activitate de invdfare prin proiect care se poate extinde, in funcfie de tirnpul pe care il putefi consacra atingerii obiectivelor, chiar la patru leclii (lecfia 1: activitagite qizileclia 2:activrtdlile3 9i 4;leclia3: activitalile 5 9i6; lecfia4: activitatea 7). tnv6lare abazatdpe proiect este o metodd care implic[ elevii in invd{area conlinuturilor gi dezvoliarea abilitd{ilor prin intermediul unui proces extins, structurat in jurul unor intrebari sau probleme autentice qi complexe, care va avea carezultat unul sau mai multe produse (in acest caz, designuri de cercetare)'

t

Rolul cadrului didactic in acest gir de leclii este de a organiza activithtile de invdfare, de a indruma gi sprijini eievii, mai ales la activitatea in grupuri, de a monitoriza atent activitalile grupurilor qi de a coordona activit6{i1e de evaluare.

Alte metode utilizate sunt: - intrebErifocalizatoare - g6ndili - lucrali in perechi - comunicali, - sistemul interactiv de notare pentru efrcientizarea lecturii 9i gdndirii (SINELG), - creioanele la miiloc'
Resurse materiale: - C6tdlin Zatnf1, Septimiu Chelcea (coordonatori). Sociologie, clasa a XI-a, Editura Economi c d Preunivers itaia, 200 6 - lista de contacte ale organizaliitor minoritdlilor etnice din RomAnia (http /iwww.dri. gor'. ro/index.html?page:organizatii) ; - r"rultutele recensdmantului populaliei din20A2 accesibile la h tlp /lw ww.recensanrant. ro/ - Alte resurse Internet: www.divers.ro - fi$e de autoevaluare pentru fiecare elev (dacd proiectul dureazd 3-4 lecfii, este bine sd le oferili elevilor posibilitatea s[ se autoevalueze chiar de douS ori) - grild de observare pentru fiecare elev pe sare le va completa cadrul didactic in timpul activit[1ilor de grup - grild de evaluare a proiectuiui de cercetare (5-6 exemplare pentru fiecare elev)
:
:

Desf[qurarea lec{iei
Evocare o Profesorul adreseazd elevilor urmdtoarele intrebdri (a doua intrebare se adreseazd doar dup6 ce s-au primit rdspunsuri la prima): a. Dac6 vi s-ar cere sd trimiteli un mesaj scris de circa 5 pagini de prezentare a culturii romdneqti unor persoane caxe n-au auzit nimic despre romAni, care nu au avut niciodati contact cu romfini sau cu Rom6nia, ce a{i include in acel mesaj? Menfionali aspectele pe care le-afi descrie in cele 5 pagini.

b. Dac5,,mesajul" de mai sus ar trebui sd se concretizeze sub forma azece obiecte care s[ fie reprezentative pentru cultura romAneasc[ qi care sE incapd intr-un geamantan, care ar

fi

o

acelea?

.

Pentru aflarea rdspunsurilor elevilor la ambele intreb[ri de mai sus, profesorul adreseazd. intrebarea, cere elevilor sd se g6ndeasc6 qi sd noteze rdspunsul in caiet in timp de 2-3 minute, apoi sd se intoarcb spre un coleg gi sd iqi compare rdspunsurile. Abia ciupi aceea le cere cdtorva voluntari sE rdspundd cu voce tare astfel incdt sd aud[ toati clasa. Apreciafi diversitatea rdspunsurilor. Dupd ce elevii termind de rbspuns la intrebare, profesorul concluzioneazl"cd este dificil sd se identifice aspecte ale culturii care sd fie acceptate de tofi (vezi gi canrpania televizat1,,Mari romdni").

Realizarea sensului . Profesorul va prezerrtacomponentele culturii (simbol, 1imb6, nonne, valori, tradilii) gi le va analiza pe fiecare in parte, incercdnd s5 construiascd pe rdspunsurile oferite de elevi la prima intrebare de mai sus. Atrtemativ, li se poate oferi elevilor un text de 3-4 pagini despre componentele culturii pe care sd il citeasci atent, folosind sistemul interaetirr de notare pentru eficientizarea lecturii gi gdndirii (SINELG). De exemplu, se pot falersi paginile 34-37 din manualul Sociologie, clasa aXI-a,Zamft, C., Chelcea, S. (coordonatori), Editura Economicd Preuniversitaria, Ecoprint, 2006. ln timpul parcurgerii textului, elevii vor fi solicitali sd insemneze textul pe margine, in dreptul fiecirui paragrafsau al fiecdreifraze, folosind un sistem de coduri pentru a-gi monitoriza ?nfelegerea textului. i dac5 ceea ce citesc confirml ceea ce gtiau sau credeau cd qtiu dac[ ceea ce citesc contrazice sau diferd de ceea ce qtiau sau credeau cE qtiu dac6 int6lnesc informa{ii noi

r

.

li se poate cere elevilor sd realizeze o hartd conceptuald a conceptului ,,culturd.", cu accent pe componentele ei (simbol, limbd, nonne, valori, tradilii). Harta conceptualS reprezintd o tehnicd de reprezentare vizuall a structurii informalionale, care descrie modul in care conceptele dintr-un domeniu interrelaf io neazd. Profesorul va inilia o discufie cu elevii, pornind de la urmdtoarea intrebare focalizatoare: Dacd intrebdrile din Activitatea 1 s-ar fi adresat unor cetS{eni romdni de altd etnie decdt romdn6, oare ce rdspunsuri ar fi dat aceqtia? Profesorul le cere elevilor sd se g6ndeascd la o etnie pi s5 r[spundd la intrebdri. Cu excep]ia cazului in care existl in clasf, elevi care provin din familii aparfindnd unor minoritSgi etnice, probabil cd rdspunsurile elevilor vor fi sumare. Aici accentul cade pe procesul de g6ndire qi pe stdrnirea interesului elevilor. Dacd rdspunsurile lor vor fr sumaxe, este recomandat sd se poarte o disculie frontald despre o motivele pentru care nu pot rdspunde la intrebdri (nu cunosc pe nimeni de altd etnie, nu qtiu despre existenla altor grupuri etnice, nu i-a interesat etc.) o in ce condifii ar putea rdspunde la intrebdri, cs ar trebui si facd" pentru a putea rlspunde la intrebdri o cine ar mai putea fi interesat sd afle rdspunsurile pe care le vor gdsi.
Pentru a-qi sistematiza cunogtinfele,

171

I I

Anunlati elevii cd vor demara ?mpreund un proiect de duratd (3 sdptimdni) prin care se va urmdri sd se afle perceplia grupurilor etnice minoritare din Romdnia despre cultura proprie.Este vorba despre grupuri care sunt rcprezentate in Parlamentul Romdniei (veziltttp:/lwww.dri.gov.ro) insd dacd se doregte restr6ngerea sau ldrgirea cercului, acest lucru este posibil. r Se recapituleazd. in acest moment metodele qi tehniciie de cercetare sociologicl pentru ca elevii sd poatd da rdspunsuri, independent, la toate intrebdrile de mai jos. o Ce urmdrirn sd afl6m precis? (obiectivele cercetdrii) c De ce este important sd afldm aceste lucruri? (ustificarea importanfei) o Cum, unde gi de ia cine oblinem informafia? (demersui, metodologia) c Cum comunicdm rezultatele pe care le-am aflat? (raport) Dupd aceasti pregdtire, elevii, impar{ifi pe grupuri de 4-5 persoane se gdndesc, discutd qi schileazd proiecful pe care le vor realiza pentru a rdspunde la intrebdrile de mai sus. Ei vor trebui sd elaboreze qi sd piloteze un instrument de cercetarea potrivit pentru metoda de investigalie aleas5. Datoritd limitdrilor de timp gi resurse, nu vor avea ocazia sE desfrqoare intreaga cercetare, ins6 vor trebui sd piloteze toate instrumentele de cercetare pe care le vor elabora. o Profesorul le oferd sugestii de surse de informalii pentru a le servi drept documentare iniliald sumard (vezi resursele Intemet menlionate la materiale). r Fiecare grup de eievi va trebui sd igi organizeze munca.Dac6, elevii nu sunt obiqnuili cu tnunca in grup sau metodele de invdfare prin cooperare, ar fi necesar sb se discute qi sb se agreeze nigte reguli de funcfionare a grupului, precum gi sd li se prezinte tehnici de discufie simple. De exemplu: pentru a evita situafia in care un elev domind discutia in grup sau altul nu contribuie deloc, fiecare igi poate marca intervenfia intr-o disculie prin plasarea unui creion sau stiiou pe mas6, in mijlocul grupului. Elevul al c5rui creion sau stilou e ?n mijlocul mesei nu mai poate interveni pdnd c6nd gi restul membrilor grupului au avut intervenfii. Dacd cineva nu are nimic de addugat la mornentul cdnd a rdmas cu creionul/stiloul in mdn6, insi allii doresc sd mai intervind. acela poate sd igi plaseze creionul pe masd frr[ sd spund nimic. Este recomandabil ca profesorul sd treacd periodic pe la fiecare grup, sd aleagd un creiorlstilou gi sd intrebe cu ce a contribuit posesorul la desfbqurarea discufiei. e Cdnd grupurile au o primd versiune a proiectului lor de cercetare, se organizeazd o activitate de ,,schimb de experienfd" sau ,,feedback". Se vor reuni c6te dou[ grupuri gi si iqi vor prezenta pe rdnd fiecare proiectul. Este nevoie de circa 30 minute pentru aceastd activitate. Astfel, dintr-o leelie de 50 minute vor rdmdne 20 minute, timp suficient ca grupurile sd igi pregdteascd prezentarea la inceput gi sd igi revizuiascd proiectul pebaza feedback-ului primit la sfhrgit, Se vor stabili impreund cu elevii aspectele pe care le vor urmdri in timpul prezentdrilor (de exemplu, logica demersului, claritatea instrumentului de cercetare etc.) o Profesorul va insista ca elevii sd igi ofere feedback constructiv. Dacd nu sunt obiqnui:: cu asta, este recomandat sd fie pregdtili special pentru asta. Li se vor sublinia cel putin urmitoarele aspecte : - s5 inceap6 cu aspecte pozitive ale prezent[rii; - sd fie specifici (sd spunb ce anltrne le-a pl[cut sau li s-a pdrut interesant etc.); - si se refere la aspecte / formulbri care pot fi schimbate; - sX ofere alternative.

Reflec{ie t La sfhrqitul activitalii de feedback, li

c

anexa).

se

poate cere erevilor sd se autoevalue ze (vezi

r
r

(ttttp,rw-*,Og.g"r,r.

Pilotarea instrumeltelor de-investigafie ryi parfial redactarea raportului preliminar se vor desftgura in afara lecfiilor, ca extinderl. Pentru a facilita pilotarea instrumentelor (sau a unora dintre instrumente), elevii pot intra in prin email sau telefonic cu reprezentanfi ai grupurilor etnice "o.riu"t

t

Fentru redactarea raportului, se va stabili impreunilu elevii o strucfurr pe care sd o urmdreascd fiecare grup (de exemplu introducere sau prezentarea cadrului, obiectiveie urmdrite, egantionarea'- daci r.t" zentarcagi justificarea instri:rnentului de investigafie, analizadatelor, "u^ffi ."r.ritut"l" oblinute, concluzii). Pentnt a atinge obiectivele lec{iei, aceasta poate fi ultima activitate. Investiga}iile elevilor se pot opri aici, chiar dacd cercetdiile nu sunt d"ii;;;;:l;;#;Lrivitate, fiecare gnip i'si rra prezenta raportul de cercetare, pentru a urmdri cu ugurinld prez*ntErile, este bine ca fiecare grup"sd pregdteascd pentru fiecare fif"nt* eadru.l didactic c6te o copie conlinAnd pr4ilJesenliare ae raportului"r"u pagini). (l_2 La aceastd activitate, este bine sd se foloseascd gril6 o de evaluare pe care elevii sd o pcatd utiliza a15t' ca autoevaluare a produsului (dJci sd o cunoascd inainte de lecfia in care se r*atrizeaz6.ptezentarearapoartelor), cdt qi ca gi cadru de oferit feedback colegil*r din celerarte grupuri (pentru un exemplu, a se vedea Anexa).

l

r

incheiere Fentru a se asigura cd fiecare elev a atins obiectivele stabilite, la sfhrgitul prezentdrilor profesorul le poate cere eleviior sd scrie o lucrare scurt[ in care sd rdspundd pe scurt la urmbtoarele: Nyriti pi descriefi in cate o frazddoui tehnici sau procedee penrru cunoagterea opiniei unor grupuri. Precizaf i cornponentele culturii Exemplificali conceptul de culturd recurgdnd la cultura unui grup etnic minoritar din
Rorndnia.

L/J

ANEXA

1

Fiqi de ar.ltoevaluare a impliclrii in activitatea grupului de lucru pentru realizarea
proiectul de cercetare
Acordd-Si punctaj de la

la 4 (unde l: deloc / nu este adevdrat, iar 4:foarte mult / bine ului de cercetare. al / este adevdrat) rtentru felul fn care te Am pu"ticipat aetiv la proiectarea demersului iqygqltgqt$! Am propus rnetode li tehnici de cercetare adecvate M-am achitat la t mp de sarcinile asumate Am part cipat ac v la definitivarea metodologiei de cercelq4e Am of,er t feedback constructiv colegilor din cealltlt6glqp{ Am contribuit la revizuirea proiectului 9i a instrumentelor Mi-a fbcut pldsere sd md implic in proiectul @gI9I

I

Notd irnportantd pentru profesor: se pot adduga mai multe enunfuri, in funclie de aspectele relevante pentru obiectivele urmdrite.

ANEXA

2

Figi de observare a activitdfii elevului in timpu! desf6gurlrii proieetului,,Investigarea percep{iei despre cultura proprie"
Evident (E) / Nu este evident
CNE)

Observalii

Enunf

Este centrat pe sarcind

Are interventii valoroase la discufiile de grup incuraieazd opiniile diverse Adreseaz[ intrebdri de clarificare Rezum[ Concluzioneaz[ Se incadreazl in timp Se docume nteazd independent iii asuma sarcini in mod echitabil Se achit6 de sarcinile asumate
Notd importantd pentru ProJesor: 1. se pot ad[uga mai multe enunluri, in funclie de aspectele relevante pentru obiectivele urmdrite; 2. acest formular se va completa penttu fiecare eiev in timpul monitorizdrii activitdtilor de grup.

ANEXA

3

Gril5 de evaluare a proiectului de cercetare
UrmdreEte prezentareo raportului de cercetare realizat de colegii tdi Ei pentrufiecare prezentate, pentruJiecare din aspectele din tabel, noteqzd fn dreptul enunfurilar, tn coloana din dreapta, unwl dintre calificativele; DI: de imbundtdfit semnificativ B: bine E : foarte bine, excelent

Raportul urmd structura stabilitd intrcducerea sau prezentarea cadrului este relevantd Obiectivele urrndrite sunt clar formulate Cbiecfivele se ineadreazd in tema usa E santionarea este adecvatd lemersul este logic si adecvat obiectivelor nnsirur,nentul de investigatie este adecvat demersului rlstrurn*ntul este corect construit $@e_4ut"t *r9!1999l991e_ R.ezultatele obtinute sunt clar loncluziile sunt clare

lre.*ntao

t'7 5

PROI

Titlut : Negocierea in contextul educaliei interculturale Clasa: aXI-a I aXII-a Disciplina: curs opfional propus la nivelul ariei curriculare ,,Om qi societate" Autor: Valentin Cosmin Bl6ndul, Universitatea din Oradea
Motivagia Negocierea este at6t o artd c6t qi o gtiin![. Este o artd care permite celui care gtie s[ pund in practicd strategii, tehnici qi tactici sd reuqeascS mai bine. Este totodatd o gtiin!6 pe care majoritatea oamenilor o practicb inconqtient in fiecare zi, fdrd s5 o fi studiat neapdrat. Negocierea, intr-un sens foarte larg, rcprezintd un "act cotidian cu o folosire naturald precum respirclia sau viala, specificd tuturor vdrstelor, tuturor categoriilor sociale Si tutur{}r c i',tilizafi ilor " (Pierre Lebel).

Datoritd diferenfelor dintre culturi pi a erorilor in comunicare, se petrec frecvent gafe amuzante, penibile, jalnice qi regretabile. Orice cultur6 are o abordare diferitb. Geerte Hofstede, specialist olandez in management intercultural, a anchetat un eqantion de 116.000 de angajafi IBM din 50 !6ri pi a ajuns la concluziaferma cd oameni din culturi diferite au opinii contradictorii asupra a ceea ce inseamnd comportament corect, onest gi
adecvat"

Aceast6 activitate didactic[ oferl posibilitatea elevilor sd-gi dezvolte abilitdtile de comunicare qi relalionare interpersonalS, indiferent de cultura cbreia ii aparJine partenerul de diaiog. irr acest sens, ei iqi vor dezvolta abilitdli de negociere qi de soiulionare asertivi a conilictelor in relalie cu partenerii din alte grupuri etnoculturale, avAnd posibilitatea saSi utilizeze colnpetenlele dob6ndite in relafie cu persoane din alte etnii.
Obiectivele lec{iei: La finalul activitEtii, elevii vor fi capabiii: o sd defineascd termenul de ,,negociere"; r sd descrie principalele strategii de realizare a negocierii; r sd caracterizeze stilul general de negociere al diferitelor popoare; r s[ argumenteze importanla dezvoltdrii abilitSlilor personale de negociere, in contextul educaf iei interculturale.

Evaluare Activitatea va fi considerat6 ?ncheiatd cu succes in momentul in care elevii: . definesc principaleie ,,concepte-cheie" utilizate in comunicare gi negociere; e dau exemple de situalii practice in care se pot utiliza strategiile de negociere inv6late: o identificd particularitdlile stilului de negociere ale americanilor, germanilor. chinezilor, celor din Orientul mijlociu; c justificd cu argumente importanla formdrii deprinderilor de negociere in rela{ie cu persoane aparlinAnd altor etnii.

I-4

Managementul resurselor qi al timpului r tabl6 / flipchart, markere, retroproiector / videoproiector, minge mic6, textul , ,,Negocierea gi diferenlele interculturale" (anexd) o ciorchine structurat, prelegerea liberd, ,,Mozaic II", conversatia euristicd.
La inceputul activitdlii didactice, profesorul va comunica elevilor obiectivele generale gi irnpreun6 vor conveni asupra unui sistem de reguli care sd permitd desfiqurarea activitifii ?n cele mai bune condifiuni. Dintre aceste reguli nu vol lipsi urmdtoarele: o ne ascultbm unii Pe alfii; o ne respectdm unii altora ideile qi valorile; o participarea este oPlional6; o gi erorile ne pot ajuta sd inv6{dm! Activitatea va fi consideratd incheiatd cu succes in momentul in care regulile de bazd stabilite sunt notate pe tlipchart gi sunt asumate de cdtre toli participanfii.

.

90 minute.

Desf5gurarea lec{iei Evocare o A$ezali in cerc, elevii igi vor arunca unul altuia o rninge rnic6, strigdnd ,,Linie!" sau ,,Cruce!". tn funclie de o reguld cunoscut6 doar de el gi de 1-2 complici ai sdi selectafi dintro participanfi, profesorul va decide care sunt cei care pir6sesc, respectiv care continud jocul. De exemplu, aceastd reguld ar putea fi urmdtoarea: dacd un cursant strigh ,,Linie!" gi aruncd mingea unui coleg care sti pe scaun findndu-gi picioarele in jocul; dacd cursantul ltozilie unui l6ngd celSlalt, aceastd primd persoand pirdseqte strigd ,,Crucal" qi aruncd mingea unui coleg tindndu-pi picioarele incrucigate, acesta, de asemenea, phrdsegte jocul. Astfel, regula care trebuie identificath este urmdtoarea: au pdrdsit jocul cei care au fbcut asocierea ,,Linie!" - picioarele parteneruiui erau aqezate unul lAngd celdlalt, respectiv ,,Cruce!" - pozilia incruciqat[ a picioarelor partenerului. Cei care nu au fhcut aceastd conexiune, continu6 jocul. Acest joc se incheie in momentul in care a mai rdmas o singuri persoanS. Activitatea va fi consideratd incheiatd cu succes in momentul in care elevii identificd regula jocului propus. Dacd asest lucru nu se intdmpl[ in decurs de 20 minute, profesorul opreqte jocul. La sfbrgitul jocului, profesorul va explica faptul cd observarea atentd a partenerului este o condilie fundamentald a reugitei unei negocieri. . Definirea,,conceptelor-cheie". Utilizdnd tehnica ciorchinelui structurat, profesorul va nota in centrul tablei / colii de flipchart conceptul central al cursului: negociere, cerandu-le apoi elevilor sd propund inc[ cel pu]in 2A de termeni derivali din acesta' Profesorul poate conduce discufia in funcfie de urmdtorii indicatori: definirea clard a conceptelor, ascultarea activd, tehnici de negociere, decodificareamesajelor transmise prin oanale non-verbale gi paraverbale etc. Se va cere elevilor ca permallent s5 explice modul in care considerb ci termenii interacfioneazd intre ei. Activitatea va fi consideratd incheiati cu succes in momentul in care: o elevii au elaborat cel pulin 2A de concepte derivate din cel central; o sunt prezentate argumente pertinente care sd explice relafia dintre conceptele care alcituiesc ciorchinele structurat.

177

Realizarea sensului r Lucrdnd frontal, profesorul va explica semnificafia celor mai importanli termeni care pot fi folosifi in diversele situali de negociere qi va descrie cdteva dintre cele mai relevante caracteristici ale tehnicilor aferente acestui scop. Astfel, vor fi menfionate (Adriana Bdban gi colab, 2002, p. 30): o tehnica ,,cdgtig-pierdere" - presupune ca una dintre pnrfi sd cdptige tot ce qi-a propus: iar cealaltd sd iasi in pierdere. Tehnica se utilizeazd atunci cdnd una dintre pnrli dispune de prea pufine resurse sau atunci cdnd doar una dintre parfi iqi poate indeplini nevoile; o tehnica,,pierdere-pierdere" - presupune un compromis in urma cdruia toat[ Iumea are de pierdut; o tehnica ,,cAgtig-cAqtig" - presupune cooperarea dintre p6rfi in vederea identificdrii unei solulii profitabile pentru toatd lumea. Dupd prezentarea acestor tehnici de negociere pe retroproiector / videoproiector. elevii -:,'or fi invitali sd reahzeze un poster cu avantajele, respectiv limitele fiecbreia dintre ele qi sd dea exemple de situalii concrete de negociere in care pot fi utilizate cu susees. Activitatea va fi considerati incheiatd cu suoces in momentul in care: o elevii caracterizeazd tehnicile de negociere invdfate, pe baza identific5rii a cel pu{in 5 avantaje qi 5 limite ale fiecdreia; o elevii ofbrd cel pu{in 5 exemple de situafii concrete in care tehnicile de negociere ?nsuqire au putut fi utilizate cu succes. Abordarea negocierii din perspectiva diferenfelor interculturale. Elevii vor fi imparliti in grupe de cdte 4 perscane gi vor fi chestionafi, cer6ndu-li-se pdrerea referitoare 1a cunoagterea padicularitdfilor altor culturi in momentul negocierii unei probleme cu reprezentanli ai acesteia. Fiecare membru al grupul.ui va primi un numdr de la 1 la 4. Elevii care au primii numdrui 1 in fiecare grup vor fi invitali sd constituie un nou grup (,,de experfi"), la fel int0mpldndu-se qi cu cei avdnd numerele 2, 3 qi 4. La nivelul fiecdrui grup ,,de experfi" va fi distribuit materialul ,,Negocierea Si diferenlele interculturale", (vezi anexa). Grupui nr. 1 va trebui sd-qi insugeascd informatiile din secfiunea referitoare ia stilul de negociere american, grupul m.2 - stilul de negociere gefinan, grupul nr. 3 stilul de negociere al celor din Orientul mijlociu, iar grupul nr. 4 - stilul de negociere chinezesc (profesorul poate opta pentru defalcarea materialului in cele 4 pa4. componente qi pentru distribuirea acestora separatd cdtre grupurile ,,de oxporli'': 'i: Dupd insuqirea informafiilor solicitate, membrii grupurilor ,,de experfi" vor reveni formaliunile ,,de bagtind", impdftdqindu-le colegilor experienla acumulatd, astfel incA. - la sffirgitul activitdlii - fiecare cursant sd fie ,,expert" intr-un anumit stil c; negociere qi sd aibd cunoqtinfe de nivel cel pu{in mediu din toate celelalte. Activitatea va fi consideratd incheiati cu succes in momentul in care elevii descr:'particularitdlile esenliale ale stilurilor de negociere american, geffnan, chinezesc s specific Orientului mijlociu.

I

Reflec{ie r caractetizarea stilurilor de negociere specifice diferitelor culturi. Lucrdnd ftontal, profesorul va ?ntocmi un tabel cu 4 coloane, in care elevii vor fi invitagi sb menlioneze trdsdturile caracteristice stilurilor de negociere aie americani-l'or, germanilor, chinezilor gi celor din orientul miflociu. Priridisculii dirijate a" .at vor fi sesizate asemdn5.rile gi deosebiriie dintre aceste stiluri "-profesor, de negociere, insist6ndu-se asupra nevoii cunoaqterii particularitdfilor culturale ale altor pop-oa re / etnii qi pe rolul major pe care educafia interculturald ii poate juca in acest sens. r Activitatea va fi consideratd ?ncheiatd cu succes in momentul in care: o elevii identificd aserndndrile gi deosebirile existente intre stilurile de negociere specifice celor 4 culturi mentionate; o cel pufin 5 argumente in favoarea educaliei intercutrturale in qcoal[ gi .-l-"t::,:* ln socl€tate.

incheiere ' Identificarea opotlunitdtilor de utilizare a tehnicilor de negociere. Elevii vor fi invitafi sd identifice oportunit6lile de utilizare a tehnicilor -de negociere lnsugite din perspectiva relaliilor interculturale care s-ar putea stabili cu alie pr.rour.. pentru a Veni in sprijinul elevilor sdi, profesorul va put.u menliona dou6 astfel proieetele de cooperare internafionald, respectiv mobilitalile de exemple: internafionale, argurnentand fiecare exernplu dat prin implicarea unui numdr din se in ce mai mare de persoane in asemenea activitdfi. Activitatea va fi consideratd ?ncheiatd cu succes in mornentul in care ele.vii propun argumentat cel pulin alte 3 exemple in care tehnicile de negocierE: pot fi iltilizate cu succes in relalie p.rroune apa4in6nd altor culturi. "u f rtindere ' Simularea unei situa-fii de negociere din perspectiva interculturalitdlii: Lucr6nd in -imagina aceleagi echipe de cAte 4 persoane, elevii ior o situafie in care se impune negocierea unei probleme (de exemplu, intre un furt"n", rom6n gi unul american, Jermali' arab sau chinez). Elevii vor avea ca ,,temd de casd" sd proiecteze un joc de :ol, pornind de la o situalie dat6. Alegerea situafiilor-problemd rdmdne la latitudinea llecdrei echipe. Frofesorul va acorda consultanld tuturor elevilor care solicit6 acest 'ucru' Jocul de rol propriu-zis se va des{bgura in viitoarea intalnire a elevilor cu :rofesorul respectiv. ' -\ctivitatea va fi consideratd incheiatd cu succes in momentul in care elevii au :roiectat jocuri de rol opera{ionale, pornind de la situalii-problema valiJe in care se -ltpune o negociere.

179

ANEXA
NEGOCIEREA $I DIFERENTELE INTERCULTURALE

personalit6li debordante care transmit instantaneu sinceritate qi c6ldurd, personalitdli care iunt tncrezatoare qi sigure pe ele gi care au upurinta de a trece imediat la o conversalie exuberant6. Negociatorul intrd in camera de negocieri increzdtor gi vorbind afirmativ.

Americanii. Stilul de negociere american este probabil cel mai influent din lume. Este stilul pe oare mulli oameni incearcd sd-l copieze. Este caractefizat inainte de toate de

Negociatorul american, incep6nd negocierile cu entuziasm, apreciazl aceastd atitudine de unndrire a cAgtigului economic. For{ele lui srurt mari ?n special in fazele de tocmeald ale negocierii. El se miqc6 natural cu rapiditate in aceste faze ale negocierii. Modul in care el "joacd" presupune ia ql utll negociatori ar trebui sd fie guvernali de aceleaqi reguli. ii arjmil"6 ile *ei care sunt experli in a se descursa in procesul de tocmeald qi pe cci care joaed ciupd aoeleagi reguli ca qi el. El ?nsuqi este expert in a folosi anumite tactici pentru oblinerea de avantaje gi se agteapt6 ca gi ceilalli s[ aibd acelaqi profesionalism.
Genmamii" Stilul de negociere gennan aratd cu totul diferit. in special pregdtirea pentru nogociori a germanilor este absolut superb6. Negociatorul german identificd intelegerea pe oare sper6 sa o facd. El identified forrna exactS a acelei inlelegeri. Identificd probiemele care considerd. cd ar trebui sd fie cuprinse in negociere. Apoi pregdte;te o oferth ::ezonabili acoperind cu grij[ fiecare chestir.rne a inielegerii. timputr negocierii, el va ardta elementele qi oferta clar, ferm gi afirmativ' Nu este deschis compromisului in mod semnificativ. Tiparul negocierii este surprinzltor de asern5ndtor cu anurnite interpretdri ale caracterului german: direct, sistematic, bine pregdtit, inflexibil qi nedispus sd facd compromisuri.

in

Este un stil de negociere foarte putemic atunci cdnd este practicat de negociatori pricepuli. ForJele lui ies la ivealb in special in faza de ofertd a negocierii. Odatd enunfate,
oiertele par sd capete un grad de sfinfenie, aqa cd partea de tocmeald este micaorat5.

Orientul rnijlociu" Negociatorul din Orientul Mijlociu vine dintr-o tradilie a degertului o tradilie tribal[ in care comunitSlile sunt apropiate gi compacte, o tradilie in care ospitalitatea este fo4a care guverneazS. Timpul este neesen{ial: increderea este importantS, iar vizitatorul trebuie sd cdqtige aceast6 incredere. Profetul Mohamed a fost
rdzboinic Ai contra-ataeul este mai respectat decdt cornpromisul'
Consecvenla tiparului negocierii pune accent pe primele faze ale negocierii. Aspectele sociale - o fonnd extinsd a credrii de climat / spargerii ghefii - dureazd foarte mult. Fili pregatili pentru intdrzieri qi intreruperi. Uga std tot timpul deschisd gi chiar cdnd negocierile au atins un punct critic, o a treia persoand le poate intrerupe venind sd discute o cu totul altd problemd. Bineinleles cd va fi binevenit gi intAmpinat in cea mai buna traditie arcb6..

180

pierderi a Negociatorul european lipsit de experienfd se poate dezechilibra in urma acestei terenului cdqtigat.

Chinezii. Negociatorul chinez se distinge prin: preocuparea pentru ,,faladd", specializare' suspiciune fafA de occidentali. Problema,,faJadei" este cea mai importanffi'
Negociatorul chinez trebuie sd fie vdzlt negociind cu o persoand cate are o pozilie cheie qi iutoritard, o persoand a cdrei carte de vizitd directoriald este prezentat[ elegant, o El persoanb care are o maqind scumpd gi qofer imbrdcat intr-o uniform6 corespunzdtoare' nu trebuie sd fie fortat s6 piard[ din imagine prin a fi nevoit sd-gi retrag[ spusele ferme din timpul negocieriior, iar noi nu ne putem mentine falada impundtoare in cazul in care permitd si retragem o adrrnagie ferm6 pe care am ftcut-o. inlelegerea finaId' trebuie sd ii iqi rnenlind - sar.l de preferat sa-qi imbundtdteascd - imaginea perceputa de cdtre cunogtinlele lui. Chinezii sunt suspicioqi cu occidentalii. Le displac in special incercdrile occidentalilor de a-i conduce ,pt" dir".r1ii politice. Chinezii acceptd mai bine interesul pentru familiile 1or. prefios, Un cadou p"nt* fiu (un mic dar in care a fost pus un gdnd, nimic ostentativ) este in contrast cu un prinzde afaceri luxos, care este inutil'

l8l

III.4. PROIECTE DIDACTICE PENTRU ARIA CURRICULARA TEHNOLOGII (T)

183

Titlul: Tablouri unidimensionale Clasa: a IX-a furofilul real, filiera teoretic6, specializarea informaticd)
Disciplina : informaticd Autor: Claudia Lauren!, Colegiul Nalional ,,A1. Papiu-Ilarian", TArgu Mureg

Motiva{ie
Lec{ia este valoroasd pentru cd ofer[ posibilitatea elevilor sd exerseze utilizatea tablourilor multidimensionale gi in acelagi timp sd exerseze deprinderea de lucru in echipd gi interdependenla pazitivdprin recurgerea la invdfarea prin cooperare.

Obiective: La sfbrqitul lecfiei elevii va fi capabili: o sd atilizeze modalitili de rezolvare a problemelor cu tablouri unidimensionale r s[ demunstreze deprinderea de lueru in echipi Evaluare:

o . o

Autoevaluarea muncii in grupurile cooperante Fi$e de evaluare Fi$d de feedback despre lecfie

Resurse

c r .

rnateriale: laborator de informaticd, tabl6, fiqe de lucru procedurale: conversafia, problematizarea,mozaicul, explicalia.
de timp: 100 de minute.

Desfipurarea lecfiei
Deoarece este prima leclie in care se foloseqte metoda de invdfare prin cooperare

l

,,moz&ic",profesorul va pregdti elevii pentru munca in grupe cooperante facilit6nd stabilirea unor reguli. Unele reguli propuse de profesor: o Toatd lumea participd. Nimeni nu domin5. o Grupul cade de acord asupra sensului intrebdrii sau asupra a ceea ce li se cere si fac6 inainte de a rdspunde. o Cdnd nu li se pare clar ceea ce s-a spus, reformuleazl in propriile cuvinte pentru a fi siguri cd au inteles. o Toat6 lumea se concentreazdpe sarcind. Evocare r Elevii vor realiza in perechi, apoi cu toatd clasa, un ciorchine cu nucleul Tablouri unidimensionale. Discuiii recapitulative despre tablouri unidimensionale. Realizarea sensului

184

impart in grupuri de 6. tn fiecare grup se va numdra de la 1 la 3, astfel inc6t fiecare elev sd aibd fie numdrul l, fre 2, fie 3. Profesorul le imparte figele de expert (vezi Anexe): figa 1 pentru elevii cu numErul 1, fiqa 2 pentru cei Cu num[rul 2 qi aqa ' mai departe. Timp de 1 minut, fi.ecare elev ?pi citegte sarcina de lucru descrisb pe figd gi o rezumd pe sourt (30 secunde de elev) colegilor de grup6. Dupd aceasta elevii se impart in grupuri de ,,experfi": elevii care au numdrul 1 vor constitui o grup5, cei cu numdrul 2 o altd grupd etc. Grupele de experfilucreazd,la rezolvarea in comun a sarcinilor de pe fiqa lor de expert. CAnd experlii qi-au terminat sarcina, se intorc in grupurile iniliale qi fiecare expert, pe r6nd, incepdnd cu numdrul l, va prezenta colegilor modalitatea de rezolvare a sarcinii de pe fiqa la care a lucrat. La incheierea activitAlii, profesorul cere cdtorva elevi sd prezinte rdspunsurile la sarcinile de lucru. Va solicita rdspunsuri din grupe diferite gi de la elevi care au lucrat Ia fiqe diferite. Concluzioneazd.

Elevii

se

Reflecfie Elevii se vor gdndi, iar apoi vor scrie un scurt eseu despre utilitatea tablourilor uni<lirnensionale pentru ugurarea muncii de zi cu zi a unor categorii socioprofbsionale.

o

185

ANEXE
Fige de expert

pentru Mozaic

Figa de expert nr. J Se citegte de la tastaturd un gir cu n elemente numere intregi cu cel pufin doui cifre fiecare. Scriefi un program care determind cdte dintre elementele girului au prima cifrd egald cu ultima cifr6.
FiSa de expert nr. 2 Se citeqte de la tastaturd un vector cu zr elemente numere intregi. Scrie{i un program care sl,realizeze inversarea vectorului in doud moduri: a) in acelaqi vector qi frrd a utiliza un vector suplimentar;

b)

folosind un alt vector.

FiSa de expert nr. 3 Se citeqte de la tastaturd un vector de n numers intregi. Scriefi un program care determind

numdrul elementelor consecutive din gir cu proprietatea cd al doilea element al perechii este egal cu pdtratul primului.

F'iga de autoevaluare a

procesului in activitatea pe grupuri cooperante

Nume: Clasa:

Data:

Autoevaluare
Enunt
Am contribuit larealizarea sarcinii grupei 2. Am ascultat activ colegii 3. Am exprimat idei valoroase in grup 4. Mi-am argumentat ideile, pdrerile, rdspunsurile. 5. M-am incadrat in timp. 6. Am mullumit colegilor pentru sprijin gi
1.

Evaluarea procesului Foarte Bine Deloc bine

colaborare.

186

Fiqa de evaluare a cunoptingelor

*rJ?i;ii:fi * vector x de neremente naturale. sd cr ar do'ea erement din pereche reprezinta numdrul L:ffi:#ll,f:T:iiT,f aparifii .inli J'{il;;ffi*;,1fiH3;f de ":::,:",1i'i;il''*d;;""
se citeqte de la tastatula..uo

lumdr

"rr

Figa de feedback o pdrere despre activitate. credefi c5 a 2) O ?ntrebare sau o sugestie pe care doriXifost folositoare? 3) comentafi referitor tu rttui in .*e.lucrul sa mi-o adresali. ir ;drpa ; -a ajutatsr l6murifi anumite neclaritdli pe care le aveali in legdturd cu tablouiile unidimensionale.

l)

r87

Titlul: Browsere Internet Clasa: a IX-a (profilul real, frlierateoretic[,

specializarea informaticd)

Disciplina: informatici Autor: Adriana chereg, colegiul Nafional,,Nicolae Bdlcescu" cluj-Napoca Motiva{ie
Lecfia este valoroasi pentru cE ofer6 posibilitatea elevilor sd gdseascE 9i s6 acceseze online qi offline informalii qi oferd informalii noi despre navigator.

Obiective: La sffugitul lecliei elevii va fi capabili: o sb formeze o linie de structurd in ceea ce privegte noliunea de browser o sd defineascd nofiunea de browser c s[ demonstreze abilitifi de manevrare a resurselor existente in laborator 9i acasd unde posedd platforme diferite de operare

Evaluare: o Modul de completare a tabelului S-V-A c Elevii vor descrie care sunt caracteristicile care se regdsesc in toate browser-ele (Next, Back, Refresh, Stop) indiferent de browser-ul folosit'
Resurse

c c r

materiale: laborator de informaticd, tabl6, textui scris de profesor procedurale: $tiu - Vreau s[ gtiu - Am inv[fat (S-V-A)' brainstorming, SINELG, explicafie. de timp: 50 de minute.

Desflqurarea lec{iei
Evocare e Frontal, se trece in revist[ ceea ce gtiu elevii deja despre tema ,,Browsere Internet". Se realizeazd o list6 cu tot ceea ce gtiu ei (indiferent dacd ceea ce gtiu este corecr sau nu, ftud a filtra informafiile gtiute de ei) sub forma tabelului:

sTru

VREAU SA $TIU

AM INVATAT

188

.

Se grupeazd pe categorii cele qtiute de elevi. in continuare, sub formd de brainstorming in perechi, se cere elevilor sd completeze coloana VREAU SA

$TIU prin formularea unor intrebdri care sd reflecte ce doresc si mai gtie despre browsere. Dup[ ce au completat in perechi, profesorul cere elevilor si ii dicteze intrebdrile pe care le-au formulat gi le trece pe tabelul S-V-A de pe tabld.
Realizarea sensului . in timpul parcurgerii textului, se cere elevilor sd insemneze textul pe margine, in dreptul fiecdrui paragrafsau al fieclrei fraze, folosind un sistem de coduri pentru a-qi rnonitofiza infelegerea textului: dacd ceea ce citesc confirmd ceea ce gtiau sau credeau c6 gtiu { dacd ceea ce citesc contrazice sau diferd de ceea ce gtiau sau credeau ci gtiu + dacd intdlnesc informa{ii noi 2 dacd informafiile par confuze sau dacd doresc sd ptie mai multe despre ceva Prin folcsirea acestor marcatori vor fi motiva{i sd r6m6nd activi. Dupd ce au terminat de citit, profesorul iniliazd o scurtd disculie pentru a reflecta asupra textului lecturat. Se reiau gi se verificd acuratelea informaliile din coloana $TIU 9i, in funclie de informaliile noi (+) din materialul citit, se completeazd coloana AM INVATAT. .Apoi se verificS coloana VREAU SA $TIU, se contabilizeazd intrebdrile la care sau g[sit rdspunsuri in material (se verificd dacd au fost trecute in coloana a treia a tabelului) qi se marcheazd cele la care nu s-au gdsit rdspunsuri. Acestea vor constitui terna extinderii. Reflec{ia c Profesorul va ini{ia o discu}ie prin care elevii sd exprime cu propriile lor cuvinte ideile qi informafiile gdsite in material. . Elevii rdspund in seris la intrebarea: care sunt caracteristicile care se regdsesc in fiecare browser?

Extindere

o

listeaz[ surse de unde se pot obline informalii pentru a rdspunde la intrebdrile care au mai rdmas neclarificate din coloana Vreau sd qtiu. Se cauti rdspunsuri la aceste intrebdri.
Se

Tn

189

Pnoriiciuti
Titlul:
Coada

'"'

' ' i''

':'

Clasa: a X-a (profilul real, filiera teoreticb, specializarea informatic[) Disciplina: informaticd Autor: Adriana Chereq, Colegiul Nalional,,Nicolae Bilcescu" Cluj-Napoca

Motiva{ie
Lec[ia este valoroasd pentru cd oferd posibilitatea elevilor sd gdseascd metode complexe do araniare a informaliilor in vederea unor extrageri sau prelucr[ri ulterioare, oferd infornralii noi clespre ce este pi ce presupune un model de tip coad6. Elevii potvizualiza qi prelucra informaliile odatd depuse fntr-o structurd de tip coadl.
R

Obiective: La sf6rgitul lectiei elevii va fi capabili: c si formeze c linie de structur[ in ceea ce privegte noliunea de listd de tip coadl o sd ffrafieyreze resursele disponibile ca metodd de gAndire personalE structurati pe no{iunea de listd de tip coad6 in vederea rezolv[rii unor probleme personale sau colective r sd rcalizeze eonexiuni ?ntre noliunea de listl de tip coadd qi alte liste.

Criterii de evaluare:

o o . r

ldentificarea gi argumentarea avantajelor prezentate de listele de tip coad6.

tr,-,

Resurse

tnateriale: manual procedurale: brainstorming, organizatori grafici, expunere. de timp: 50 de minute.

Desfigurarea lec{iei
Evocare o Elevii fac brainstorming individual in leg[tura cu no]iunea de coadd qi folosesc o o rnodalitate de organizare graftcdpentru a ilustra relatiile dintre idei (Ciorchinele inifial). . in perechi, elevii carcleazdinformafiile gdsite gi completeazd ciorchinele inceput de

o o

ei pe caiet.

Profesorul adund informaliile (reprezentarea grafrcd) si le trece pe tabl6 indiferent dacd au legdtura sau nu cu lecfia. Se discutf, informaliile oferite de elevi gi acegtia sunt stimulafi s[ igi adreseze intrebdri.

190

Realizarea sensului o Profesorul prezintd confinuturile noi printr-o expunere. Se scrie codul sursd pe tabli, cu modele grafice ale operaliilor de addugare respectiv eliminare din lista de tip coadd. r Elevii vor avea acazii multiple de a pune intrebdri gi de discuta implementarea prezentatl.pomind de Ia exemple gdsite de ei. c Se prezintd operaliile specifice listelor de tip coadd cu implementarile aferente. r Profesorul iniliazd o activitate de tipul ,,Gandifi cu voce tare" prin care elevii sd exprime cu propriile lor cuvinte ideile gi informaliile gdsite in material. Se mobilizeazd elevii lntr-o discufie in care se intdlnesc mai multe modele de g6ndire pentru ca fiecare din ei sI-gi construiascd o schemd personali de g6ndire penrru a aplica in practicd ceea ce au invdfat. o Profesorul propune rezolvarea unor probleme qi prin practica dirijata se urmireqte aplicarea corectd a strategiei de rezolvare la noile ptobleme. Reflecfia o Profesorul cere elevilor sE identifice avantajele listelor de tip coadd, cu consemnarea in scris a pdrerilor proprii. Elevii care doresc Citesc ceea ce au scris gi argumenteazd" de ce au ales acest mod de structurare a informafiilor pe tipul de lista de tip coadb. r Se completeazl eiorchinele de pe tabla pentru ca in final sa avem un ciorchine revizuit, cu completdrile si corectarea informatriilor. Se organizeazd informaliile si se fixeazd mai bine prin vizualizare.

Extindere

o

Urmdrirea ralionamentului qi a implementdrii este punct de plecare pentru cele 2 ore ce urmeazd, a se desftgura in laboratorul de informaticd.

191

UI.s. PROIECTE DIDACTICE PANTRU ARIA CURRICULARA CONSILIERE $I ORIENTARE (CO)

t93

Titlul: Convie{uirea Clasa: a V-a

pagnicd

Disciplina: consiliere
Obiectivele lecfiei: La sfhrgitul lecliei, elevii vor fi capabili: o s6lucreze ln echipd gi sd ia decizii prin consens o s[ iqi argumenteze alegerile

Evaluare:

o o .

implicarea elevilor in activitate, participarea la discutii

Materiale:
bilete cu nume de familie, hArtie de scris, carioca copii din povestirea lui Bruno Ferroro ,,O familie de arici"

n

t

Metode o gdndifi - lucrafi formal, joc de rol

in perechi -

comunicali, activitate

ln

grup, redactarea unui text

-{

Timp; 50 de minute.

B

C,

Desfigurarea lec{iei
Evocare o Printr-o activitate de tipul gandifi - lucrali in perechi - comunigafi, elevii vor rdspunde ia intrebareu' C.in1"i"gi prin,,convieluire pagnicd?" in perechi, elevii ?qi citesc reciproc r6spunsurile qi oferd feedback colegului. C6{iva elevi citesc cu voce tare rdspunsul.
Realizarea sensului Clasa citegte povestirea lui Bruno Ferroro ,,O familie de arici". Elevii sunt impdrtifi pe echipe in functie de culoarea bilelelelor pe care le primesc. Inspirali de povestea familiei de arici, fiecare echip6 va pregiti zece reguli pentru convieluire pagnicd. CAnd timpul alocat a expirat, elevii iqi prezintd regulile. Se noteazi reguliie propuse.

5€

dt m

In
nA:

nc

de

r

Lnl

ait

o

DE

in(

Iatd cdteva reguli posibile: o Cum bidnde{ea ne face viata mai luminoasi, meritd sE aspirdm la ea in fiecare zi. o Trebuie sd vorbim frumos gi cu r6bdare unii cu allii in fiecare zi. o Si ne iert6m. o Sd descoperim atributele bune ale oamenilor chiar gi atunci cAnd incearcd sd le ascund6. o S[ nu ne temem de diferente: doar cei care sunt indiferen]i nu se ceart6.

-{r

ret spi

rmi adt

1q(

c "

o

fim politicogi. Manierele proaste rdnesc dragostea' Sd nu l6sdm micile detalii sd ne supere. Sd nu uit6m sd rAdem: rdsul ne dd vialn qi ne ajut6 sd rezistdm necazurilor. Se realizeazdun joc de rol pornind de la urmdtoarele situafii: Grupurile 1 qi 3: ,,Se stricd o maginb pe drum. $oferul nu este o persoand foarte pllcut6." o Grup 1: Joacd scena ardtAnd c[ este posibil sd oferi ajutor unei persoane care nu are o infdliqare foarte pldcutd frri nici o r6splatd' o Grupul 3: Joacfl scena ardtdnd c[ vor ajuta qoferul dacd ii pldte$te pentru timPul Pierdut' Grupurile 2 ryi 4: ,,O femeie foarte bolnav6, pe jumdtate surd6, trdieqte cu familia fiului ei." o Grup 2: Joac6 o scend cu un sfArgit fericit' o Grup 4: Joac5 o scenb cu un sfhrgit nefericit'
Sd

o o o

Reflec{ie o Ele.rii vor realizaun ,,Concert de jazz". Cerinfa este: ,,Ascultali-vb unii pe al{ii gi g6sili armonie in g*p. Fi""*e grup realizeazdun scurt concert folosind materiale Iidacticc, rechiziti: stilouri, penare, cdrfi, ghiozdane, caiete, mape."

ANEXA
Bruno Ferroro: O familie de arici familia de arici s-au stabilit in pddure. Zilele erau cdlduroase qi aricii plimbare prin pddure, se jucau se jucau voigpi ?n umbra copacilor din pddure. Mergeau la cduta de de-a v-ali ascgnselea, printre flori, prindeau muqte, alergau nebuneqte pentru a-9i mdncare. I{oaptea, dormeau paqnic in locuinfa lor.
CAnd a venit vara,

joc intr-o zi au vdzut cd vine toamna" Frunzele incepeau sd cadd. Aricii s-au gdndit la un nou: sd se joace cu tiunzele care c6deau. Dar vremea se rdcea din ce in ce mai mult' Pe r6u se l6sa un strat sublire de ghea!6. Frunzele erau acoperite de ghea{6. Aricii tremurau de frig gi nu puteau sd adoarmd noaptea'
intr-o sear6 s-au g6ndit sd se incdlzeascl adundndu-se laolaltd qi findndu-gi cald unul altuia, dar n-au reuqit pentru cd s-au speriat de spinii care ii acopereau care le lnlepau n6rile gi piciorugele. Au incercat din nou gi din nou, dar nicidecum nu au reu$it s5 se
incdlzeasci.

Au fost nevoili sb gdseascd o alt6 modalitate sd se incdlzeascd: pdsdrile qi iepuraqii reu$eau sa se inc6lzeascd adunAndu-se la un ioc. Aga cd aricii au incercat sd iqi retragE spinii. La inceput a fost greu dar dup6 mai multe insercdri au reuqit, fdrd sd se rdneascd unii pe al1ii. Nu se mai temeau de vdntul rece care sufla gi au reuqit sd se incdlzeascd 9i sd adoarmd in cbldurd.

l9s

Titlul : Asumarea responsabilitdlii Clasa: a VI-a Disciplina: consiliere qi orientare Motivafia
Lec[iaeste valoroasd pentru cdle aratd elevilor felul in care pot sd igi asume responsabilitatea pentru propriile acliuni gi felul in care se pot manifesta responsabil ln relaliile cu oolegi. Obiectivele lec{iei: La sfdrqitul lecfiei, elevii vor fi capabili: sd explice importanla asumirii responsabilitdlii sE exprime opinii proprii despre asumarea responsabilitdlii sd argumenteze opiniile proprii exprimate referitor al asumarea responsabilitEtii

r o r

.

Evaluare: o implicarea elevilor

?n

activitate, participarea la disculii

Resurse materiale: Povestiri din experienla qcolari

o

Metode Gdndili

o

-

lucrali in perechi

- comunicafi, povestirea, eseu de zece minute

Timp:

50 de minute.

Desf[gurarea lecfiei
Evocare Elevii vor rdspunde individual, apoi in perechi, apoi 3-4 voluntari in fafa clasei, la intrebarea: Ce pdrere ai despre copiatul de la colegi?

r .

Realizarea sensului Elevilor li se relatao povestirea despre copiatul de la colegi (despre permisiunea de a copia, exersarea presiunii asupra profesorului de a permite copiatul qi problemele aferente). Este de dorit capovestirea sdredea vnaaz cu personaje necunoscute, dar foarte asemdn5toare cu elevii din clasd. Apoi li se adreseazS urmitoarele intrebdri: Este bine sau rdu sd copiezi? A cui vind este? Sunt ambii vinovafi? Cine e mai vinovat? Ce anume i-ar putea pune caPdt?

o o o o o

l96

De ce triseazd I copiazdelevii? o ce li se permite sd trigeze I copieze? ursculra se va concentra pe urmdtoarele ^, ..De Lhestiuni: beneficii gi daune aauzate altora, abuzul celorlarli, rezistenla de a fi folosit de al1ii, .onr""int}..

o

,.

Reflecfia t Timp de zece minute, elevii scriu un eseu cu titlul: ce inseamnd pentru mine s6 fiu responsabil?

197

Titlul: Conflictele interioare Clasa: a VIII-a
Disciplina: consiliere qi orientare Motiva{ia
Aceast6 lec{ie ajutd elevii sd cunoascd pdrfile personalitdlii lor, chiar qi acelea cirora nu le prea aco,rdd atenfie sau pe care o ascund. Lecfia este valoroas5 pentru cd ii ajut5 pe elevi sd se cunoascd mai bine qi sd fie asertivi, de asemenea, le arat6 modalitSli de a face fa!6 situaliilor care reclamd decizii dificile. Prin efectuarea sarcinii legate de ,,conflictul interior"o elevii invald despre atitudinea lor fa{6 de coruplie'

Obiectivele lec{iei: La sfbrqitul lecfiei, elevii vor fi capabili: c s6 explice conceptul de ,,conflict interior" . sa identifice modalitafl de rezolvare a conflictelor interioare r s6 se cunoasca pe sine: sd cunoascd diferite pdrli ale personalitdlii lor, ale ambiliilor confl ictelor interioare r sd i6i examineze atitudinea fa15 de coruplie

qi

Evaluare: o impiicarea elevilor in activitate, participarea la disculii, calitatea qi argumentarea deciziilor luate
Resurse materiale: o Fovestiri din experienla gcolari
-.i

-:,
Metode c g6ndifi

-

lucrali in perechi

* comunicafi, povestirea, jocul de rol

:' :-'
z'Re:
:.J

Timp: 50 de minute.

Desflqurarea lec{iei
Evocare

r

Elevii vor primi urm6toarea sarcin6, pe care o rezolvd prima datd individual, apoi c discutd cu un coleg, apoi c6fiva voluntari discuti in fala intregii clase: Amintegte-fi ;1 descrie in caiet o ocazie c6nd ai fost in imposibilitatea de a lua o decizie sau |i-a fosi foarte greu sd iei o decizie pentru c6 ti-era teamd ci ?n ambele cazuri decizia ta va
avea consecin{e nepldcute.

Realizarea sensului Elevilor li se prezinti conceptul de ,,conflict interior". Din moment ce gtiu acum ca este acesta, ei discutd cum rezclvd conflicte interioare gi prezintd sub formd de joc i.

o

i

_c:

r

r

sd aleagd o rezolvare a conflictului gi s6 renunfe la alte rezolv5ri. Elevii vor explica de ce au fEcut alegerea respectivd. Se prezintd. situafia: o Ionel doregte sd cdldtoreascd cu trenul, dar a ajuns prea tdrziu la gara ca sd * cumpere bilet. i$i propune sd cumpere bilet irtren, a" tu ro"O".il.lnra c6nd conductorul aude c6 Ionel vrea sd cumpere bilet, ii orera posiuiii;;;"u de a pldti doar jumdtate din prelul biletului fara insa a primi biietul propriu-zis,_dar avdnd permisiunea conductorului de a calatori. Ce poate face Ionel? Voi cum afi proceda? Elevii pun in scend un joc de rol pentru arezolvasituafia.

rol situatii in care ar trebui

Alte situayii; Familia Ionescu este compusd din tatd,. mamd gi fiu, Aceqtia au o inlelegere. De exemplu, fiecare spali vaseie pe r6nd. Fiului nu i se permite sd se uite Ia televizor ssara. Bineinfeles, nimbnui nu-i place sI spele vasele, dar tatdlui ii displace cel mai mult. Odatd, cdnd mama e plecati de acasd, este rdndul tatdlui sd spele vasele. Tat6l ii spune fiului: .,Dacd speli tu vasele, te las s6 te uili la film.', ce sb faca fiul? voi cum a1i proceda? ciasa a vili-a utmeazd.sd aibd alegeri pentru qeful clasei. Toate fetele vor ca Rodica sd -Sunt fie aleas6, insd bdietii ?l vor pe Darius. cu doud mai multe fete dec6t bdiefii, de aceea rezuitatui alegerilor este clar. Bdiefii se adund sd discute gi gdsesc r"r"irrt doua fete sd facd,parte din echipa lor de ciclism, un lucru p. " "l'in,rita gi l-au dorit de mult. Ce sd iacd cele doud fete" Voi cum ali proceda? "are "1. Un profesor dd foarte multe teme de casd. Pentru a fi bine pregatiti, elevii trebuie sX citeascd mult qi au de lucru toate serile gi chiar qi la sfargiti" iapt'u*arr6. Mama Anei igi iace griji pentru sdndtatea Anei, o fetili firava. Mama merge la qcoard pi uorueqte cu profesoara. Nimeni nu qtie despre ce anume au vorbit, dariupa aceastd vizitd., Ana primegte cele mai pu{ine gi mai simple sarcini de lucru. Ce ar putea s6 facd Ana? Voi cum atl Procerf,a'/

Reflecfie cievii, in grupuri, scriu pe o foaie de hdrtie situafii asemdndtoare care necesit6 decizii Le ofer6 altor grupuri de colegi spre rezolvare. Situaliile gi rezolvdrile se "urajoase. :rezintd oral in fala intregii clase.

t99

Titlul: Cum sd sPunem,,nu" Clasa: a VIII-a
Disciplina: consiliere gi orientare
sd spund ,,nu". La lecfie vor vedea dacd acest lucru este ar trebui sd facem sd reuqim. Elevii invald despre atitudinea lor ugor de f6cut sau nu qi "" gi a altora fa!6 de corupfie. invafd sd spund ,,nuo' corupfiei. Lectia este valoroasd pentru cd ii ui,rta pe elevi s6 devind asertivi, de asemenea,le aratd modalit[fi de a face fafd

Motiva{ia Aceastlleclie ii invald pe elevi

situa{iilor care reclamd decizii dificile. Obiectivele tec{iei: tr a sfargitul lec}iei, elevii vor fi capabili: o s6 explice de ce le vine greu Qamenilor sd spund,,nu" r sd discute cum se simt oamenii c6nd sunt refuzafi o sd ipi explice propria atitudine fa!6 de corup{ie

Evaluare:

o

implicarea elet ilor in activitate, participarea la disculii, calitatea eseului

Materiale

e

colectie de cazuri de oferte tentante, dar necinstite

l
I I

Metode o prelegerea, discufii, jocul de rol, fraze eliptice, despnarea, munca in echip6, munca individuald

I

Timp:

50 de minute.

I
I i
I

Desfiqurarea lecfiei
Evocare

o

Li

elevilor s6 iqi aminteascE gi sd redea prin mimi situalii in care au reuqit spund,,nu" unei tentanlii mari, dar cafe - dacd i-ar fi dar curs - ar fi condus la clnsecinle neplacute. 5-6 elevi voluntari sunt invitali sd mimeze.
se cere

sd

Realizarea sensului o prelegere despre asertivitate. Scopul specific al prelegerii este sd explice elevilor cum fieei ingigi. Se s6 spund,,nu';, adicb s6-qi stabileiscd limitele independenlei interne, sd prezinta situafii c6nd este greu pentru oameni sd spun6,,nu" (vezi proiectul didactic o pozilionare pe ,,nu". ,,Conflictele interioare"). Li se explicd elevilor ce inseamnd o Se prezintdelevilor urmdtoarea situatie:

240

,,Vreau sd am rczultate bune la lucrarea semestrialdla matematica. Nu am necesare sd oblin rczultate bune. inainte de test, ii voi da colegului

md lase sd copiez de la el." cum sd ra{iondm in acest caz? cine s6 spun6 $. ,,nu,,? Disculie in perechi, apoi frontald.

abilitdfile de banc[ un cadou ca

Reflecfie Elevii vor scrie un eseu in care vor argumenta de ce este mai bine sd spund,,nu,, atunci c6nd recunosc cazuri de corup{ie gi de oferte necinstite, dec6t si se bucure de ,,avantajele" aparente ale situaliei in care nu s-ar impotrivi.

r

201

Titlul: Echitate qi drePtate Clasa: a VIII-a
Disciplina: consiliere

Motiva{ia

inlelegerea corectd a Echitatea gi dreptatea sunt valori foarte importante pentru oameni. a eievilor qi la luarea unor acestor vaiori contribuie la dewoltatea moral-eticd armonioasd decizii inlelePte in viatd.

obiectivele lecfiei: La sfargitul lectiei, elevii vor fi capabili: r s6 analizeze conceptul de echitate ca o valoare morala

o

sd discute

principiile echiti{ii

Evaluare: o implicarea elevilor in activitate, participarea la disculii

P

ir

ir

Materiale:

ix
5i1

.

jocuri regulile scrise ale jocurilor 9i materiale necesare pentru

..(

Metode o jocul didactic, comparalia, analiza,lucrul in grup

Rr
a

Timp: 50 de minute'
Desfiqurarea lecfiei
Evocare o Elevii vor rdspunde individual, apoi in perechi, apoi3-4 voluntari itfa[aclasei, la intrebarea: Ce vA trece prin minte cAnd auzili cuvdntul ,,echitate"? Realizarea sensului profesorul ofer6 un cadru de orgwiz,arc a conceptului moral al echitdfii. Clasa discut6, frontal, despre aspirafia cdtre echitate ca a caracteristicd a oamenilor. care vine in Elevii joacd ,,Piatra aruncatd in lac" sau ,,Lanful de cuvinte"' un cuvdnt (imagini' mintea unui elev sau un euvant ales special conduce la asocieri mentale de cuvinte, in amintiri, vise). Profesorul sugereaz[ grupului s6 realizeze tmr tren lung rant separat' Cuvintele, ca vagoanele, trebuie si care fiecare vagon reprezintd.rn ".t fie legate.

o r

Jocul

,,

Lanlul de cuvinte,'

Profesorul scrie cuvAntul care va forma primul vagon, intrebAnd ,,ce / cum este corupfia?" (plas6nd cuv,ntul,,coruplie,, pe locul

ffTr'J[ii]!f,:h:o"r
a
a
a a

p"ri_JJ uagon). spune,,mu.d-ur", ,,fixa{i pe bani", ,,necinstit,,(astfel pot

fi

a

*r:*L:ate
,r

Elevii: mintea, mAinile, cuvinteie Profesor: cum altfer poate fi un cuvdnt? (se reagfl de ultimur cuv6nt) Elevii: lung, prietenos, solemn... Exerciliul se ten'nind-g1nd grupul nu mai p^o1te adiuga cuvinte sau c6nd obosesc. vagoanele pot fi de diferite culori. s* pofarosi cubJri a" ir"rit" r,ide grup avea o altd culoare. La slffirqitul jocului, "uto.i. e[uii nu.nara r"*,,

Profesorul intreabd: Ce altceva poate fi murdar?

iaril.

o cLt

1,, b'ante zi i pol

inomiale',

un teanc de cdrfi cu fa{ain jos, con}inand diferite imagini cu articole de :nbrdcdminteo anirnale, piese de mouitiei.qi d"r.n". profesoru adreseazd, ::rtreb[ri, iar jucdtorii, pe r6nd, intorc rarrr]i "rt" gi .a.puiJiu intrebari: ,,ce reprezintd -:raginea?", ,,unde se putea intdmpla asta?,,, ,,Cer_u g"uii,,, au spus bamenii?,,, ,,Ce 'cum s-a incheiat?" *t: L1 sfarqiiul jocurui, ,. propun. grupurui s5 scrie o povestire care ,: implice coneeptele de echitate pi dieptate.

Pe masd se ageazd

i*ffiluu

r

R.eflec{ie

' .

?n scris ra una dintre urmdtoarere intrebdri: De ce echitatea este incornpatibild cu coruplia?-* Echitatea este o valoare in iumea d.e azi? Se citesc cu voce tare cAteva rdspunsuri.

Elevii rispuncr

c r

203

Titlul: Moral. Imoral. Amoral Clasa: a VIII-a
Disciplina : consiliere Obiectivele lec{iei: tr-a sffirgitul lecliei, elevii vor fi capabili: r s6 analizezeeomportamente care se calificd drept morale, amorale 9i imorale. o sd diseute aspectul etic al afacerilor
Rel
a

Evaluare:

o

implicarea elevilor in activitate, participarea la discufii, rdspunsul la intrebarea de relleelie

Materiale: n hf:fiie qi carioca groase
Meteiele

o

comparalia, analiza, lucrul pe grupuri
50 de minute.

Timp:

Desf6gurarea leefiei Evocare o Elevii vor raspunde individual, apoi in perechi, apoi 3-4 voluntari in fafa clasei, la intrebarea: Ce vd trece prin minte cand auzili cuvdntul ,,moral"? Realizarea sensului . profesorui realizeazd o scurt[ expunere despre principiile comportamentului moral' prezintf, elevilor conceptele de amoral qi imoral, Apoi iniliazd o discufie in jurul urmitoarelor intrebiri : o Cum se percep acliuniie ilegale ale unor persoane? r cum se numesc ac{iunile ilegale ale funclionarilor publici? o ce este coruplia pi cum se manifestS ea? Este moral s6 fii corupt? r Elevii se impart in grupuri de cdte 5; se gindesc qi scriu urmdtoarele: o intr-un cerc interior, vor trece cinci caracteristici care descriu moralitatea; r ln cercul exterior, se vor trece cinci caracteristici care se leagi de amoralitate: r dac6 nu se pot hotdrl unde sd treacdanumite caracteristici, li se recomand6 sd le treacd intre cele doud cercuri. o Se compard produsele grupurilor. Se trece pe tabl6 o listd comund. Dacd apat dezacoiduri despre plasarea unor cuvinte, ss va purla o discufie pentru aclatiftca

20J

I

pozitia' Elevii vor prezenta argumentele lor pentru sau impotriva plasf,rii vreunui cuvdnt lntr-un anumit loc. Fiecare elev din clasd va realizao,,punte" de cuvinte. Fiecare va spune un adjectiv sau un substantiv pe care il asociazi cu corupfia. Elevii cad de u"ord usupru tocrrtui unde sd plaseze cuvdntul pe ,,punte". Dupd o disculie sturta, se consemaeazd cuvintele.

Reflecfie o La sffirgitul lecliei, elevii rdspund ?n scris la una dintre intrebarile, argument6ndu-gi rdspunsul: c Moralitatea este compatibild cu corupfia? r Moralitatea gi competifia sunt compatibile?

205

n
C

Titlul: Scopul Clasa: a IX-a

gi mijloacele

.;
'r

Disciplina : consiliere

obiectivele lec{iei: La sfargitul lec{iei, elevii vor fi capabili: o sd recunoascS situa{ii de corup$ie in societate r s6 explice sintagma,,comportament moral" c sf, explice iegdtura dintre comportament gi consecinle o sd demonstreze abilitili de gdndire criticd Evaluare:

r

implicarea elevilor in activitate, participarea la discufii

Ref
a

Materinle:

o

h6rtie qi carioca groase, descrierea unei situa{ii care implicd un obstacol

Metode

e

harte modahtalilor alternative, disculii 50 de minute.

Timp:

Desfi$urarea lec{iei
Evocare r Elevii sunt solicitafi sf, se gAndeascd ia o intAmplare a c6rei concluzie ar putea fi: unui coleg' scopul scuzf mijloacele. Dupd ce s-au gdndit, vor povesti intdmplarea la care s-au gAndit infala dup6 care 4-5 volgntari suniinvitali sd prezinte ?ntAmpldrile intregii clase. Realizarea sensului o Elevii sunt impdrlifi in grupuri de patru sau cinci. Li se prezintd situafia descrisd mai jos, personajui principai qi'scopul ia care aspir6' Elevilor li se cere s6 gAndeascd cdi c-ale pe care alternative spre realizarea scopului qi obstacole posibile penffu fiecare pot fi dep[qite persona.jul piincipal al putea sd o aleag6. Li se cere s6 explice cum
aceste obstacole.

Situafii o persoana merge la medic pentru ci o dor genunchii. Dupd

(care costl medicale. Dacd insd pacientul este de acord sd pldteascd singur operafia

ce o examineazL, medicul ii ii cd genunc-hele trebuie operat. Pacientul este de acord s5 fie operat. Medicul cel mai bun caz, poate fi c6 Junt al,ti 73 de pacienli care agteaptd sd fie operafi. in de asigurdri operat peste qase luni dacd doregte ca operalia sd fie suportatd de fondul

,p*, ,p*,

2lti

4'000-5'000 RoN), nu va trebui sd agtepte. pacientur spune cd nu are suma de bani necesard. Dacd ar fi s6 aqtept" qur* r,i"i, p."ui"."" i" gJ#"rr". ,-* putea agrava. ce ar putea face pacientul pentru-a i ," op".u g"rrun"hiur mai devreme? incercali sd identificafi cer pulin a"uailoauilfu;'" urrrirrusitualia fu r" rr"d"u anexa mai jos). intrebbri de ghidare a discufiei: I Este acesta un caz de lipsd de t. b_a cauzat vreo daund cuiva? onestitate? 3. A avut cineva de cdgtigat din acest caz? 4' Pacientur drepta:te sb-qi " T^r1 5' Puteli justifica comportamentulurmareascd. scopur (insdndtoqirea)? personajeror &n situalie? 6' o taxd i" ptu, ;"*"anere cu bori grave, s-ar 3il1il;:1i#,[T"do" 7. Cum se simt pacienfii in astfel de situalii?

p;t* ;;;;;

r

Reflecfie Eievii vor scrie un.eseu cu titrur: ,,Scopur (nu) intotdeauna scuzd mijroacere,,. citi cateva eseuri qi se va oreri feedback se vor ,eieritor ru argumenteror.

"i*iiur.u

247

Titlul: Atitudinile. Leg[tura dintre atitudini qi comportament Clasa: a IX-a
Disciplina: consiliere

Motiva{ia
Cdnd elevii invafd despre atitudine gi componentele sale ei infeleg ca atitudinile $i comportamentul corupte sunt strins legate de motivele pentru care oamenii actioneazFt

ilegal.

Obiectivele lec{iei: La sfdrgitul lecfiei, elevii vor fi capabili: e sd explice conceptul ,,atitudine" gi componentele sale; c sf, explice rela{ia de cauzalitate dintre atitudini gi comportament

Evaluare:

o

impiisarea elevilor in activitate, participarealadiscufii, eseul de
refXec!ie

1a

activitatea de

Vlateriale:

o

Diagrama "Componentele atitudinii"

Metode o explisalia, activitate in grupuri, disculia, eseul de zece minute

Timp: 50 de minute"

Desflqurarea lec{iei
Evocare . Profesorul oferd un cadru de organizare a cunogtinfelor din lec{ie: definifia ,,atitudinilor" qi componentele sale. Atitudinea este compusS din convingeri gi sentirnente care determini o persoand sd reacfioneze la anumite lucruri, oameni sau evenimente intr-un anumit mod. PrezintS componentele atitudinii:
Cunostinte Acestea sunt convingeri sau opinii pe care le avem despre anumite persoane sau lucruri. Acestea ne ajutd sd decidem ce e bine, ce ne place.

ir
a

Reactii afective Acestea includ emofii pldcute sau nepldcute asociate cu convingerile. Ele adaugd o dimensiunea sentimentald la o atitudine qi determin6 acfiunile pe care le intreprindem.

nt Co Ac{iune care determtn6 reac[iile oamenilor in concordan!5 cu convingerile gi experienlele lor.

205

c

$rfi::.^-ent)

Realizarea sensului Pe baza diagramei de mai sus, profesorul invitd elevii sd examineze situafia: ,,Lui $tefan ii place sa-gi petreacd vacanla lamare,dar a mogtenit un teren in Dobrogea de Nord' care nu seamanddeloc cu staliunea rui pr"rrraia de la mar". $tefan se g6ndegte cd Alex, care lucreazd la sistem atizare,nu este o persoana foarte cinstitr sau morald (cunoqtinfe)' in aceastd situalie, $tefaneste dispeiat qreaclie afectivi) deoarece nu igi poate cumpdra teren pe marur mdrii. Este foarte prouauit .J ;t"a" alex ca acesta s6-i ofere, in locul terenurui mogtenit, o parcela pe malul

o

il'r;;;;ipe

Pe baza exemplului de mai sus, elevii se g6ndesc la situalii asemdnitoare din experienta lor. Dupd aceasta, elevii identftca tegaturiie aintre atitudini $i comportament dupd cum urmeazd:

ATITUDINE

IVloti v pentru comportament

COMPORTAMENT

COMPORTAMEXT

OPTIUNEA II Motiv pentru atitudine OPTIUNEA

ATiTUDINE

III
COMPORTAMENT

O relafie de determinare

I

Elevii

se

alegerea

pot s6 se mute la grupul cu care sunt de acord.

impart in trei grupuri in funcfie de opfiunea aleasd. Grupurile discutd lor' Fiecare gtup iql prezintdargumeniele. Acei elevi

care igi schimb6 opinia

Reflec{ie o Elevii scriu un scufi eseu despre legdtura.dintre comportament qi atitudine, -exempl ifi cdnd printr_ o intAmpl are 1-narali un, p.op.i ". incheiere o Profesorul rezumd disculiile de grup,gi scoate in evidenfd faptul cd atitudinea qi comportamentul se influenfeazi recrproc.

249

Titlul: Alegerea unei Profesii Clasa: a IX-a
Diseiplina: consiliere qi orientare
Ntrotivalia de etica muncii care'\ardndul ei' e Atitudinea de sprijinire a corupfiei este legatd tem[ permite elevilor s[-gi influenfata de motivafia celor carelucrea;i.. Aceastd pentru alegerile lor 9i, dacd e nevoie' pot impdrt6qeasc6 planurile de carieri qi motivele pr.imi s aturi pentru a lua decizii cumpdtate'

Obiectivelelecfiei:Lasfdrgitullecliei,eleviivorficapabili: c sd identifice criteriile pebazacdrora alegem o profesie

o

sd evalueze

criteriile de alegere

a meseriei
a

R

Evaluare:

o

calitatea eseului implicarea elevilor in activitate, participarea la disculii,

Matcniale: o Vezi Anexe
Metode o g6nilili comunicali, refleclie individuald, discufii, dezbateri

-

lucra{i in Perechi

-

Timp:

100 de minute.

Desfflqurarea lecfiei Evocare r Elevii vor raspunde individual, apoi in perechi, apoi 3^-4 voluntari in fala clasei, la intrebarea: Ce profesie te-ai gdndit si-fi alegi 9i de ce? Realizarea sensului o profesorul o1er6 o introducere despre alegerea profesiei qi a locului de munc6, finand pentru alegerea unei cont de mediu, de context. Elevii primesC o fistd de criterii meserii gi copii aie sarcinilor 1 9i 2. . Dupd ce tennina sarcina I individual, elevii discutd rezultatele qi argumentele lor' . nupa ce elevii efectueazdsarcina 2 individual, se rezumdrezuhatele: urmSrind cifrele p. ,ur" elevii le-au trecut pe list6, se calculeazd, cdte puncte a primit fiecare opliune; at6t mai pulin important este se ierarhizeaz[ opfiunile; cu cAt mai puline puncte, cu criteriul. c Rezultatele se discutd sub indrumarea profesorului'
21i.

o r

r

Elevii primesc o copie a sarcinii 3. Este o sarcin6 individuala, dar se poate rezolva in rnai rnulte modalitdli. De exemplu, elevii pot completa coloana despre abilitdli in tabelul unui coleg, iar completarea coloanei ,,Viaga are sens c6nd ...,, este precedat6 de exercifiul ,,Ce face ca viala ta sd merite trditd?,, ,,Dezbateri in timpul zborului intr-un balon". Scopul acestei sarcini este sd creeze condiliile pentru ca elevii sd compare profesiile p" le-au ales cu cele alese de colegii lor Pi sd argumenteze pentru sau impotriva lor. Elevii "*" aleg o prof"sie care le place cel mai mult dintre toate gi rdspund Ia intrebirile: o De ce imi place? o Ce beneficii aduce altor persoane gi societdfii? Apoi elevi se impart in grupuri de cdte 5. Li se cere sd igi imagine ze cd zboar6 intr-un balon care e prea aproape de pdmdnt. Balonul poate sufortu doar o persoand. Aceea va fi persoan a care convinge restul elevilor cd La, .u ,*pr"r.n tant alprofesiei 1s-spective, este cea mai utild pentru to{i. Fiecare elev aie la dispozilie patru minute sa iar apoi supravieluitorul va fi selectat prin votul colegilor. 'orbeascd,

e

Reflecfie Tema se poate rezuma de cdtre profesor sau de cdtre elevi. Elevii vor r6spunde in scris la urmbtoarele intrebdri: Ce am inr,dfat despre prieteni? Ce arn invdfat despre mine?

111

ANEXE

Criterii de alegere a profesiei
C6nd lubm decizii dificile, vom lua in considerare circumstanfe diverse. Nu toate aceste circumstan{e sunt la fel de importante. De exemplu, cdnd alegem o gcoali, este bine de gtiut dacd are profesori buni gi, dacd are o cantind care servegte gogoqi nu este relevant. Cele mai importante circumstanle pe care le ludm ln considerare atunci cAnd decidem se nurnesc criterii.

Criteriile pot fi motivele care ile determind sd lu[m o decizie. De exemplu, cdnd suntem intrebali de ce ne place sau nu ne place o persoand, am putea rdspunde ,,pentru cd are simful umorului", respectiv,,pentru cd e furioasd tot timpul". In acest caz, simtul umcrului gi furia sunt criteriile utilizate pentru a evalua persoanele.
C6teodatd criteriile sunt standarde de comparafie. De exemplu, in gcoala B profesorii sunt mai buni decdt ?n qcoala A la care am mers inainte, dar existd o qcoald C, unde profesorii sunt rnai buni dec6t la gcoala B. Astfel, dacd am fi evaluat gcoala B aplicdnd criteriul ,,prof,escri buni", gcoala nu ar fi cea rnai bund alegere.
CAnd ?gi praiecteazd viafa gi aleg un loc de muncd, oamenii aplicd anumite

criterii.

Sarcina 1. Care din criteriile de mai jos le-ai aplica pentru a alege un loc de muncS? Care nu le-ai aplica? De ce? Am de g6nd sd aleg un loc de munc6: o care imi place; o unde se angajeazdpersonal t6ndr gi prietenos; o care este bine pldtit; o care nu necesitd prea multd muncS; o care are pauze de rnasd lungi pi o sbptdmdnd de lucru scurt[; o care prosupune invdlare continud; o care are un gefprietenos; o care corespunde capacitdlilor mele; o unde biroul e frurnos gi clddirea aratd bine; o care oferd oportunitatea de a cAqtiga in plus. Sarcina 2.Ierarhtzeazd criteriile de alegere a locului de munci in funcfie de importanlb. de la cele mai importante la cele mai pulin importante. sd fie oameni care depind de mine; sd fac ceva bun gi util in via{6; s[ am respect, recunoagtere gi prestigiu; sd imi uffnez vocalia (sd fac ceea ce qtiu sd fac cel mai bine); sd am o viatd ugoard qi pl6cutd; sd urmez tradilia familiei gi sd le fac pe plac pdrinlilor mei; sd invdf gi sd devin mai bun; Altele (noteazd)...

o o o o o o o o

Te rog sd exprici in cuvintere tare de ce ai

f'cut aceast'

aregere.

o o,,d'.1'apri"i u. *,t",,i,oii trebuie sa F?liHffi :*3iffi ll?ffi:*.T'"*,r. Ioc de *,nJ; .' carincj penrru ur "ilp'a'i ai ra{d,o; ;;;il1Ttr*T}T:'j! nf;ffiJe

sarcina 3' cand alegem o profesie sau ul loc de munc6, cele mai des folosite criterii

nu.i

: intocme$te o listd cu mai multe profesii pe care le-ai alege. Evalueazdaceste profesii fblosind tabelul de mai jos:

rrotesra, locul
Je muncd

Interesul

Abilitelite

Venitul

Sensul

l,

I

I

ata ztJ

CE FACE CA VIATA TA SA MERITE TNATTAT

Mai

tn ordinea listd de lucruri pentru core meritd sd trdim' AseazdJe impirtanSei. Dacd doreSti, poli sd adaugi la tistd'
jos este o

o o o o o o

relatii umane; economiile,ciminul,colectiile;
oportunitatea de a crea, de a inventa; moqtenirea familiei;
sd te iubeasc6 cineva;

ooportunitdfiledeacdldtori,deacunoagte'deadescoperi;
sd ai o PersoandPe care o iube$ti;

:

o o

fii::*"Tffiri

interesante (cornputere, maeini, bicicrete etc.)

frumusefea lumii; credinta in eternitate;

Argumenteazdalegereapentruprimeleqiultimeletreipozi|ii,

att{ I i

Titlul: Altruism. Egoism Clasa: a IX-a Disciplina : consi liere
Motiva{ia Altruismul este o valoare prea pufin populari in randul adolescenfilor care tind spre teribilism, mai ales in condiliil" ir, clasa a IX-a mulfl ajung in colective noi de elevi' De aceea este bine sd ipi clarifi"" "urJin

;#H::ff.*re

ce reprezinrd varori morale

u""J" r;n;;p;;ure - combinate cu inferegerea

-

r* pot irigura o dezvortare morar_eticd

gi

r o c o

obiectivere lecfiei: La sfrrgitul recfiei, erevii vor fi capabili: o
sd analizeze conceptele de,,egoism,, gi o,altruism,,.' sd caracterizeze un egoist pi un altruist;
sd examineze obstacolele

in calea altruismului.

Evaluare:
implicarea elevilor in activitate, participarea la discufii, matricile conceptuale hdrtie 'A 3 sau jum5tari de cori de flipchart, unerte de scris

Materiale:

r gandili
conceptului

Metode

lucrali

in perechi

comunicafi, rearizarca unei ,,refere,,, matricea

Timp: 50 de minute.
Desfigurarea lectiei

o o

Evocare Elevii vor rdspunde individual, apoi in pere.chi, apoi 3-4 voluntari in fala clasei, la intrebarea: ce v6 trece prin minte c6nd auzili ,,artruist,,?

;;;;il

Realizarea sensului

'

Profesorul descrie pe scurt conceptele de ,,egoism,, gi o,altruism,, gi exemprificd prin personalitdfi binecunoscute pentru altruismul"lor. Pro'fesorul va sublinia faptul cd este un lucru nobil sd ajufi alfi oarneni, dar altruismul nu trebuie exagerat, deoarece caritatea nelimitatd sau ne*echilibratl poate n e*proatata de oameni ne-instig. Ideile cheie transmise vor include: egoismul provine din instinctul de supraviefuire, viafa oamenilor nu este sigurd, de aceea oamenii ingigi sunt responsabili pentru a-gi

215

explici faplut cd urmdnd principii morale' asigura conditiile de siguran{6. ?rofesorul lor de a c6qtiga bani 9i de a avea o via{6 preocuparea de sine a persoanelot $i;;;i4a oamenii incalc6 legea qi nu reuqesc si mai buni este nofinaia. insa atunci ceni probleme' echilibrul potrivit intre ei qi semeni apar

c

F;;

elevii vof nota dou6 cuvinte, ,,egoist', gi Realizarea unei ,,refole,,. In perechi, lnrudite cu acestea unei foi d" rrarti, upli "* scrie concepte ,,altruist,,, in ml3ioiui levorlegaculinii.Apoipedesenuo'"a*ulegdturiintrediferiteleconceptegisevor Fiecare pereche relalionate. Astfel-vor realizao,ore!ea''. gandi la feiul in "ur"'poifi Apoi se va realiza o relea comuna pe prezinta colegilor refeaua pe cale a desenat-o.

qi

Tir

CL

Di:

ob
a

.

FIJ*,
1"

cu cele ale egoistului' grupeazdqi compar' caracteristicile altruistului

intreblri
a

care sd ghideze disculia:

2.

lor bunastare, dar copiii devin Parinlii se sacrifica pentru a oferi oopiilor ce? nerecunoscatori, dependenfi qi egoiqti' De fiecare persoana s[ se perceapd ca De ce *rt, i*pottu"t in ziua ae azi ca global tutt t" angaieazdin actiuni care reprezentant al umanitAtii, ca cetdfean protejeze interesele tuturor oamenilor?

Er';

sl

c

t\Ia
o

ltf;s,

pecoli de hartie grupafi c,rte3-4,realizeazdc matrice a conceptului,,altruism" flipchart ' Se realize azd o expozilie a matricilor' A 3 sau

ldet
,l

p.3*'ffil";;ifu.
lui

Matricea conce

Tim Definilie proPrie
Des{

ALTRUISM
proporif*Tftazdproprie sau o scurtd polzie I imdutilizdnd concePtul
O

Reptere"tar e gtafrcd, simbol, logo-ul altruistului

oi

Evor

Real.

.

;

i:
e-

a:

.ir
oln

t. ld

pi
m

CC

,.i ^

lu,
^ Lld
-.t

oAt

Clasa:

Titlul: Obligafii a X-a

gi angajamente. Rolurile sociale

Disciplina: consiliere

'

o c o r

obiectivere rec{iei:-La sfhrgitur lec{iei, elevii vor fi capabili: in care un rol social un confli"t ilte si diferite roluri sociate poate |xrloj'j;frlul
sd ia

decizii corecte in acceptarea rolurilor prioritare

Evaluane:
imptricarea erevilor in activitate, participarea la discutii

Materiale: h6rtie, creion

Metode
releaua de discufii, dezbaterea, analiza,eseu reflexiv

Timp; 50 de minute.
Desfdgurarea lec{iei Evocare o Elevii sunt solicitali sa y gdndeascd la rol'rile sociare pe care le au qi s6 le descrie impreund cu'n coleg' cafva elevi vor tarpuna"iu Jur"ina in f4a lntregii
clase.

Realizarea sensului r in introducerea roluriror sociale, in cadrur unei scurte expuneri, profesorur va prezenta r*Ut?:11::il,t", ,,Imaginafi_vd un medic altruist, care se sacrificd este qi un tatd responJabil, cap de fb*ili.; cet care asigur' veniturite ffi:i:l.:*e

'
t e

in timpul discufiilor despre diferitere roluri sociale (biorogice, de famiiie, profesionale, de v6rsta eic.) erevilor ,orur (profesionar ar) medicilor este sd respecte jur6mdntul lui Hipocrat", s6 ajute oamenii in orice condilii gi in toate situatiile. "Jia In ceea ce priveqte importanla rolurilor, ele pot fi primare secundare. De exemplu, 6i dacd medicul consideid cd rolul de iata este mai important dec6t cel profesional, acest Iucru poate influenfa felul ?n ipi.uu indeprini roiur. ioli medicii ;;;;;;;oamenii, "u." gi dar sunt unii care o fac mai altruist arlii care o fac carculat. Aborddnd conflictul dintre rolurile sociale, elevii vor discuta ce se intampld, de exemplu' cdnd rolul unui medic intrd in contradicfi. de tatd care se

lir:rgr-il;t!".i

"ulorur

sacrificd

'111

pentru familia sa. De exemplu, fiul medicului doregte sd studieze in strdindtate, dar medicul nu cAgtigd suficient pentru a acoperi aceste cheltuieli. insd fiul este foarte talentat laartd qi aceastd educajie pe care gi-o doregte se oferd doar intr-o altd,lard. Aceste studii sunt scumpe. O decizie cheie pe care trebuie sd o ia medicul se referd la viitorul copilului sdu. Fie cf, se va fructifica talentul copilului gi acesta iqi va realiza dorinfa, fie va trebui si aleagd o meserie mai pulin atrdgdtoare pentru el qi, ca uffnare, se va simli mai pulin fericit, mai pu{in realizat. Medicul ar putea accepta o mitd qi ar putea folosi banii pentru a pl6ti educatia fiului sdu. Dar ce se va int6mpla cu jurlm6ntului lui Hipocrate gi dedicalia fatd de pacienfii sii? Profesorul propune o relea de discufii. Clasa se imparte in doud grupuri. Un grup va g6si argumente in sprijinul afirma{iei ,,Medicul ar trebui si ceard mitd." Celdlalt grup va argumenta cealalt[ pozilie: ,,Medicul nu ar trebui sd cear6 mit6," Grupurile igi vor prezenta argumentele pe r6nd, apoi se vor numdra argumentele fiecbrui grup pentru a vedea care opinie e mai putemic susfinutd. Clasa discutd daunele in fiecare situa{ie qi decide care daune sunt mai mari.

Reflec{ie ' Elevii rdspund in scris la intrebirile: ,,Cum m-ag simli dacd ag fi in locul fiului mec'iicului? Dar dacd ag fi in iocul pacienfilor medicului?"

incheiere

o

Ciasa discutd relaliile dintre rolul social qi personalitate. Este important ca in timp ce joaefl diferite roluri, oamenii sd igi poata menfine identitatea gi sd gtie cine sunt qi care sunt valorile 1or. Dacd apare un conflict intre roluri, nu vor avea greutdli ?n a decide cum sE se eomporte deoarece oamenii maturi qi responsabili sunt ghidati de cauze nobile gi de vatrori autentice. in timpul discutdrii exemplului, profesorul poate menfiona cd este incd neclar cum va privi fiul, cAnd va creqte, fapta tatdlui sdu de a fi aeeeptat mita. Oare tatdl dd exemplu tlun fiului sdu?

F
G

.\
a

TJ

De

Er
a

Re;
a

oj

:
C

ir

2ii

Titlut: Corupfia Clasa: a X-a Disciplina; consiliere qi orientare
Motivafia
In timp ce igi anali

:ffiffi,4iil.Jn:if#.1.j;i'"*nu"isii"'iii"Gre
r
identifice

2a^zapropriile opinii gi opinia parinfilor pi a aitor adultri, elevii ei ei iri susrin pripriire opinii,

iei

:':Jffftecfiei: La sfbrritur recfli,3revii vor fi capabili: conceptul de corupfie gi
s5

o sd irrentinse;Tffif::::TT;::re
Evaluare:

cauzere care conduc la acest fenomen,
a corupriei

"
e c

iffl1i,"fr:T::1fi:in

activitate, participarea Ia discufii, concruzile erevlor cu privire

Resurse materiale: coii de fiip-chart, markere

Mefode
Scriere liberd, prelegere,

discufii, activitatein grupuri

Timp: 50 de minuie.
Desfiqurarea lecfiei
Evocare La inceputul lec{iei, elevii scriu ftr6 s5 se cenzureze, timp_de cinci minute, tot trece prin cap c6nd aud ce re termenui"""*pti.',. Tr;i:;;iru voluntari citesc ce au scris. Realizarea sensului se Tunfa urmdtoarere intreb'ri focarizatoare: Corupfia poa{e viola interesetliunli"e? Existb corupfie in Rom6nia? - * Este posibil sd elimindm corupfia: Elevii au avut ca temd de casd sa ahe opinia membrilor famiriei despre corupfie gi domeniile pe care acegtia t" .on.iooa cire mai De asemen"u, rdspunsuri de ra membrii au primit

t

r

o

o o o

fr"tilil;;iryb*.;, ";;il; modarit'f'e r"*"rr",

de combarere a

"t*uii

'?#TiHi?:'#i3:ilil; iloo**';,fiffiffiL'pecoria.r,e,ti.
219

a a

Ideile cheie se scriu pe tabl6' rJrmeazd o discufie. Fiecare grup primegte numele unei profesii. Elevii vor trebui si enumere cdile gi masurile de cbmbatere a corupfiei in profesia respectivd. Elevii prezintlgi iqi exprim[ opiniile. Se compar6 felul in care clasa a considerat cd se poate combate corupfia cu rezultatele discufiilor de acasd cu adulfii. Discutii urmate de concluzii conlindnd r6spunsurile clasei la intrebdrile focalizatoare.

I

I

Reflecfie Elevii scriu un eseu de zece minute despre felul in care ei pot contribui personal la combaterea coruPfiei.

.

i

I

ir

e.

C

I
a a

E,
a

Rr
a

Mr
a

Tir

Des

Evt
a

Rea
a

22A

Titlut: Ce este corupfia? Clasa: a X-a Disciplina: consiliere gi
Mofivafia
In timp ce
?qi anari

orientare

:fi'?#ffffifffiftrt;;i'*'nrr"i
o r

2a3apropriile oprni] gi opinia parin!ilor gi a artor adurfi, erevii *-.'"'r"iii"il *i si i]i susrin propriire opinii,

ipi

' :ilfflli-T

Obiectivele lee{iei:

ff:l.it

Ia sf,r'itul lecfiei, elevii vor fi capabili: corupfiei, scfurile pe care re rirmdresc,
lucru in grup; intre cauze gi efecte.

infracfiunle

ei

sd ?9i dezvolte abilitalile de s6 explice legdtura

Evaluare:

"

ia?t#fr:T:::i::in

activitate, participarea la discufii, concruziile elevilor cu privire

Resurse materiale:

'

;:fifi?lff.11fi:,:?nfinand

schema din Anexd, carioca, material suporr de curs cu

o

Metode activitate in grupuri mici, eseu

Timp: 50 de minute.

Desftgurarea lecfiei

r

Evocare Brainstorming' P.r9feyrul le cere elevilor sd spund tot ce le.trece prin cap cand cuvdntur Ide'e to.., aud pe tabrd (cca. 3 mm.) "corupfie".

*i"*d

.

Realizarea sensului

,l*ifitTi:*:_r:1._1g1ul*i, fiecare cu c6te 5_6 etevi. Fitecdrui grup i se dau coli Joli ; ;#"#' #ffifi:' grupul Y'rv*vs I,ruu.'sul acttvtta{ii: fi ff 1":i, ::"5 ip-^ trebuie sa compt"tere informaliile .ur* : 9 sesc din schema prezentati-De (trooi A_^-_^\ ^ ntat6 pe figa de lucru pe fisa 1,,^*, (vezi Anexa). care au primit-o

$#'T::,1ffi1[ffiJ:J::r:::,i$lede

hartie se expun pe ,"br6 sau pe perete

si

zzl

r o . r

se extrage o Activitate pe grupuri. Din informaliile prezentate pe colile de h6rtie, definilie a corupliei ) eare sd includ[ aciorii corupfiei, scopul urmdrit, infracliunea comisd qi consecinfele. Grupurile igi prezintddefinifia. profesorul imparte definilii ale corupliei, iar elevii compar6 definifiile lor cu cele primite de la profesor. Rezumat. Grupurile iqi exprimd observaliile'

Reflecfie Elevii vor scrie, individual, un eseu cu titlul: ,,Cum voi evita corupfia?"

l

'I

a

t

e

ANEXA
FiqE de lucru

(
a a

CGRUPIIE:
I

E,
a

+

ACTORI:
t

Re
I c

i

+ SCOPURI:
I

ACTiVITATE (SAU EVITAREA ACTIVITAIq:
i i

+

Me
a

+ CONSECINTE:

Tin
Desf Evoc

oP.
ReaIi
as{

ol

oPr

int

rds

pr0

222

Titlul; Oblinerea unui loc de murc6 Clasa: a X-a Disciplina: consiliere gi orientare
Motivafia
In timp ce iqi anali

:ffi#tr#1fi??:#ji#lr
r o

2a3dpropriile oninj] gi opinia pdrinfilor pi a altor adulli, elevii "o*p1i"i ei "on,,ii,,1"i".i ii ui,',ri'p.:"p,il. opinii, isi

Obiectivele lecfiei: La sfhrgitul lecfiei, elevii vor fi capabili: sd se autoevalueze caviitori angajali sd aprofundeze infelegerea impar,tialitdfii

Evaluare:

' ifr:'#ffi*i::in
o o

activitate, participarea Ia discufii, concluziite elevilor cu privire

Resurse materiale: Povestirea,,Aproape o poveste polifistd,, Exerciliul:,,Stimate domnule director...,,

Mefode r discufie, analiz', rectura povestirii, activitate in grupuri mici

Timp: 50 de minute.
Desfigurarea lecfiei

r r

Evocare Profesorul adreseazd urmdtoarea i1t1eb.a3: credeli cd e nevoie de ,,pire,, pentru '-'-'- -; obline un loc de murcd a$a cum vi_l

dorifi?

Realizarea sensului Profesorul citegte erevilor povestirea o poveste porifistd,,. Dupd ce o ascultd, elevii din grup pot sa l,fRroage par"rau despre igi lxpri*" fecarg ce anume s-a intdmplatde fapt pi s[ adrJser. intr"bari ,la careprofesorur poate oferi doar rdspunsuri ,,da,,qi ,,nu', sau o,corect,,qi ,,greqit,,. se impotmolegte, profesorul poate s6 ii ajute sugerdndu_le: vdrsta, aspectur, imbrdcdmintea pi originea persoanei nu conteazi; Tofi candidafii pi-au completat rormutirui Ji ra fer de bine; Directorul nu-i cunoqtea inainte "pri."rie

6;;;prl

223

o

exprimd idei pAn[ cdnd se identificd motivul real sau toatd lumea oboseqte. in cel de-al doilea caz, profesorul le spune rdspunsul. in timpul discufiei de mai sus, profesorul sau unul din elevi noteazd toate ideile rezultate din incercarea de a ghici rdspunsul. Apoi se discut6 aceste idei: De ce era suspectat angajatorul gi angajatii selectali cel mai des? Pe cebazd ali avut aceste suspiciuni? Fiecare elev trebuie sd noteze urmdtoarele: Toate metodele care le sunt familiare sau pe care le cunosc prin care un angajator ipi cautd qi igi alege angajalii; 36 aleagd metodele din listd pe care le-ar folosi dacd ei ar fi angajatorii; Sd aleagS metodele pe care ar dori sd le foloseasci cineva de la care ei ar spera sd obfind un loc de muncd. Toate rdspunsurile vor fi trecute in tabelul de mai jos (incepdnd cu coloana din mijloc gi apoi bifind coloanele din dreapta qi din st6nga)
Se

B. Daci ap fi angajator, ag angaja oamenii dupi cum urmeaz5;

A. Angajatorii/Patronii caut angajali dupd cum urmeazd:

C. DacE ag c6uta de lucru, aq prefera ca persoanele sE

fie angajate dupd cum
urmeazS:

{

\

ir

d,

impart in grupuri mici, care iqi aratd unul altuia tabelele completate pi le citesc cu voce tare. Fiecare grup va rdspunde la urmdtoarele intrebdri: Cum ar trebui sd fie angajali oamenii in institutiile statului? Procedurile ar trebui sb fie diferite atunci cdnd se fac angajdri in sectorul privat comparativ cu cei public? De ce (nu)? Grupurile mici igi prezintE rdspunsurile in fafa clasei gi explic6.
se

Elevii

Reflec{ie

o

Fiecare elev primeqte un exemplar din exerciliul ,,Stimate domnule director...". Li se dd timp sd se gdndeascd la felul ?n care vor completa formularul. O alti posibilitate este ca elevii sd completeze formularul anonim. Scopul exercifiului este si se autoanalizeze crittc gi sd reflecteze asupra.

224

ANEXE
Aproape o poveste polifistE

Deodati, dupd doud,minute, se ridicd qi *"rge direct in biroul directorului. Directorul le celorlalli candidafi cr a ales angajatul. Persoanele care ajunsesera rnai devreme gi stdteau la coadd erau frustrali. Dar au incetat sE mai protesteze c6nd directorul le-a explicat cum a ales angajatul.
sp-une

S--1i"'u*plat in prima jum6tate a secolului al XIX-lea. O persoand dorea sE ob1in6 o slujba intr-o institu{ie modest5. A citit un anun{despre postul liber. El vine la o institufie gdlSgioasd, completeazd un formular care i se dd de catre secretard gi se ageazd la coadd. Mai sunt patru candidafi care agteaptd gi care au ajuns mai devreme.

Solulie: Institulia gdldgioasd era o stalie de telegraf (inceputul secolului al XIX-lea). Directorul cautr o persoand carg gl trimitd telegrame. Persoana cate aprimit postul a fost singura care a infeles mesajul Morse transmis. Mesajul suna astfel: ,,Un candidat din sala de aqteptare, dacd infelegi acest rnesaj, te rog sd poftegti imediai in biroul meu. in ucest fel, managerul a verificat competenfele profesionate ate candidafilor.
NotS: Povestirea a fost preluatd dintr-un proiect didactic propus de

in publica{ia,,Educafia impotriva corup1iei", Asocia}ia dezvoltarea Gdndirii Critice Rom6nia. 2OO7

tirirro

vaiva Vaicekauskiene scrierea pentru si

22s

EXERCITIU
Deseori se tntdmpld ca patronii sd recruteze angajalii pe bsza referinlelor pe care le au despre aceStia. Imaginafi-vd cd fntr-o zi directorul Scolii voastre prime$te urmdtoarea scrisoare: Stimate domnule director, ....... cautd de lucru la firma pe care o Un fost elev al gcolii dumneavoastrd judec[tori mai buni ai elevilor decdt foqtii lor profesori. V-am fi conduc. $tiu cd nu sunt reeunoscdtori dacd ali putea sd ne rdspundefi la nigte intrebdri despre caracterul acestuia. Vd asigurdm cd informafiile pe care ni le veli fumiza vor fi tratate confidential qi vor fi folosite doar in scopul de a evalua aptitudinile candidatului.
REFE,RINITE De c6nd cunoagteli persoana? ......,.,.... Cum afi descrie persoana? Vd rog sd subliniali cuvintele relevante gi dezvoltali opinia dvs.

c e

Cinstit / necinstit
S6rguincios l leneq Intotdsauna bun la lucrul in grup / Cdteodatd bun la lucrul in grup / Incapabil de lucru in grup

Enunluri despre munca in grup (puteli alege mai multe enunfuri): Ajutb pe allii / nu ajutd pe al{ii Ii pasd de rezultatele muncii in grup / ii pasi doar de succesul personal i nu ii pasd deloc de rezultate Coopereazd / concureazd calitdli de lider Tinde sd preia conducerea I nu are tendinfe de a prelua conducerea I cdteodatd preia conducerea Poate sd igi asume responsabilitate pentru allii in lucrul comun / nu iqi asumd responsabilitatea
Ce ar scrie directorul Scolii voastre sau profesorii tdi despre tine tn acest formular?

Noti: Exerciliul

a fost preluat din publicalia,,Educafia impotriva corup{iei", Asociafia Lectura Si Scrierea pentru demoltarea Gdndirii Critice Rorndnia, 2007.

226

Titlul: Percepfia despre o viaf6 mai bun6 Clasa; a X-a Disciplina: consiliere
Mofiva{ia
Percepfia despre o viafd bund influenfeazdmult motivafia oamenilor de a munci pentru a ajunge la acea viald mai bund. Ce este insd bun sau mai bun e greu de ciarificat pentru un tanar. Lecfia ii va ajuta pe erevi sb infeleag6 ce inseamnd un trai bun pentru ei.

obiectivele lecfiei: La sffirgitur lecfiei, elevii vor fi capabiri: .,via1d sd identifice diferenfa intre ,,viafd" qi bund,,i sE discute principiile gi normele unei vieli bune; sd analizeze rnodalit6lile in care imbun6tdfirea condifiilor sociale duce la o mai bund ealitate a vie{ii; r sd formuleze definifia conceptului ,,viaf6 bund,,.

e o c

c o o o

Evaluare:
irnplicarea elevilor in activitate, participarea la disculii, interpretarea proverbelor list6 de proverbe legate de facilitarea unui trai bun coli de hdrtie

Materiale:

Metode cadru de organizare, disculii, gdndili *. lucrafi in perechi minute

- comunica{i, eseul de cinci

Timp:

100 de minute.

Desfiryurarea lec{iei Evocare

t I

Ca temd de casd, elevii au avut de scris o compunere ,,Cum mi-ar pldcea sd tr6iesc peste 20 de ani" sau ,,viafa mea peste 20 de ani". Profesorul cere mai multor eievi s6 citeascd eseul pe care l-au scris qi ceilalli elevi analiz"-e ia*it, scrise de colegi. Profesorul citeqte ideile apar{indnd lui Baltrus Dagilis: ,,omul este comparabil cu un pom' care poate creqte singur, dar ftrd grijd va da fructe acre sau amare. pentru a da fructe dulci, trebuie sd plantezi pomul, ia-r-cure1i, ,j-i ,pri:ini de un par, sd_r legi sd creascd drept, sd-l uzi ."" Profesorul cere elevilor sd interpreteze mesajul cheie al acestei idei.

227

Realizarea sensului o Fiecare elev va trebui sd deseneze zeae lucruri pe o coal6 de hdrtie. Apoi vor trebui sI taie cele trei lucruri pe care le considerd cel mai pu{in importante, pdstrAnd gapte lucruri astfel. Dupd o perioadd de discu{ii in perechi, apoi cu toatd clasa despre importanfa celor 7 lucruri pdstrate, precum qi dupd o chibzuire atentd, vor trebui sd taie alte trei lucruri, pdnd cAnd vor r6mdne cu doar un lucru, pe care il consider[ cel mai important. Elevii aratd colegilor desenul cu care au rimas. o Aceastd sarcind ii va ajuta pe elevi sd se cunoasci mai bine gi sd inleleagd mai bine gi pe alfii. Dupf, aceasta, elevii vor discuta despre modalitdli de atingere a scopurilor. Vor discuta despre zicala,,scopul scuzd mijloacele''. r Profesorul va rezuma ideile exprimate de elevi. Apoi oferd elevilor o listd cu lucruri pe care adulfii le apreciazd cel mai adesea, incluzdnd urmdtoarele categorii: 6 o grddinifd buni pentru copilul lor, sau o bond q o $coald prestigioasd o o profesie bund * legdturi, relafii bune c Lrn apartament bun ' o magin6 bun6, economicoasd (la listS se pot adduga mai multe) r Urmeazd o discufie. ,,De ce sunt aceste lucruri importante, apreciate?" c Apoi elevii spun ce-qi doresc ei, la ce aspir6, cum pot avea acele lucruri qi ce misuri pot lua pentru a le obfine. Profesorul ajutd elevii s6-qi formuleze percepfia proprie despre o viald bund. Reflec{ie

o

.

Prof,esorul le oferd elevilor o listb de proverbe gi expresii gi le cere sd interpreteze cel pulin dou6, prima datd individual, in scris, apoi sd impdrtdgeascd interpretarea cu colegul de banc5. Exemple de proverbe qi expresii: ,,O m6nd spalS pe alta", ,,aunge ro{ile", ,,buturuga micd rS.stoarn[ carul mars", ,,cine se aseamdnd se adund" etc. Profusorul iniliazd, o discufie pentru a stabili impreund cu clasa legdtura dintre aceste proverbe qi ,,traiul bun" qi - ascultdnd opiniile elevilor gi implicdndu-i gi pe cei mai timizi ?n discufie - dtijeazl. conversalia spre combaterea corupfiei.

Tr

228

Titlul : c onducere a or ganiza[i i or sociale. Rolul riderului Clasa: a XI-a Disciplina: consiliere Autor: constanfa StEncescu, colegiur rehnic Energetic cluj-Napoca
r

Motivafie
Romdnia, dar qi in alte state mai slab dezvoltate, viafa politicd reglementeazl' qi conduce viafa economicd. intt-* rtut care este condus normal gi eficient' economicul conduce potiticul. Al doilea factor Din cauza faptului cd mediul economic nu se poate lenerator de corupfie este s6r6cia. deivoltasuficient in'Iiom6ni a, apare o sdrdeie accentuatd' in al treilea rand, existd;" ;" o purt" ,o*pfia organelor de stat gi a tot ce inseamnb administratie gi pe de altdparte, coruilia determinata ie mentalitate (am fost invdfafi de rnici sa mergem d n" r"roi.rdm problemele cu ceva in ) gi coruplia care poffil€Pte invers: aproape oriunde *"rg*ni se cere ceva ca".ra; se rezolve sd ni problernele' in fine, c ultimd cauzd este lipsa ioncurenlei: existenfa unui monopol pe care il degin anumite autoritali de stat, anumite intreprinde.i ,uu anumite persoane autonzate sd rezolve diverse probreme, pe care noi nu le puiem rezoiva. obiectivele tecfiei: La sfdrqitul recfiei, erevii vor fi capabili: o sd argumenteze importanla rolului social al liderului in gcoald qi comunitate. o sd compare calitdlile lor de lideri o sd enunle caracteristicile stilurilor de conducere Evnluare: o implicarea elevilor in activitat e, participarea la discufii, concluziile elevilor cu privire la tema in discufie.
Resurse materiale:

in primul rdnd, in

o

o r r

de Dan Deme Cecilia, Borovic-Ivanov, Darius (coordonat ori), Educalie civicd, clasa a XI-a, curs oplional, Editura Mirton, Timigoara, iOOZ. Folii pentru.retroproiector, texte pentru simularea rolului de lider, foi format Aa, bandd de lipit, mdsurdtor.

Almond Gabrier, verba sidney, curtura civicd, Editura Du style, Bucureqti, 1996, traducere pavel.

Metode

jocul,,Turnul de h6rtie", activitate frontari, munca in grup, simurarea

Timp: 50 de minute.

229

DesfFqurarea lecfiei

Evocare o Profesorul le fine elevilor o scurt[ prelegere despre rolurile informale pe care oamenii le au in viala de zi cu zi qi despre felul cum aceste roluri se schimbd in situalii diferite. . tmpreund cu elevii este definit termenul de ,,lider" qi se face distinclia dintre liderii formali si cei informali. . se discuta cu clasa despre actorii care contribuie la formarea conducdtorilor, despre deprinderile qi competentele de care are nevoie orice lider pentru conducerea unui grup Realizarea sensului

. incepe denrlarea exerciliului ,,Turnul de hArtie". Este vorba

.

despre experimentarea diferitelor tipuri de comportament, proprii unui lider, qi despre cbservarea consecinfelor acestora, mai ales asupra rezultatelor obfinute. Sarcina: fiecare grup de elevi va construi un turn de hArtie, inalt de I m, care sd stea singur pe propriul fundament. La final profesorul va mdsura turnurile construite. a" Frofesorul imparte clasa in trei grupuri b. Fiecare grup va avea un lider (desemnat de profesor) gi un observator. c. Liderii trebuie sd interpreteze rolul pe care il primesc (autoritar, dernocratic sau indiftrent) d. La finalul jocului, fiecare observator igi prezintd observaliile pi impreund cu grupul respectiv va incerca sd rdspundd la intrebdri, ca de exemplu: ,,Cum s-a comportat grupul sub indrumarea liderului?", ,,Cum s-au simfit participanlii in timpul exerciliului?", ,,Care este legdtura dintre stilul de conducere gi munca in echipS? e" Profesorul conduce disculia spre detinirea de c6tre elevi a celor trei stiiuri de conducere: autoritar, democratic Ai /alssez faire gi explicd amdnunfit avantajele gi dezavantajele fiecdrui stil de conducere

Co
-J^

'T-- ltii

Reflecfie c Elevii vor rezolva exercifiul ,,Tu decizi..." qi vor scrie un eseu intitulat o,Cdnd am fost lider", descriind o situatie cdnd elevul s-a simfit in pozifia de lider gi cum s-a simlit in rolul respectiv.

v

ct

Nu
Snr' 'r-

Extindere

o

Dramatizarea: mai mulli elevi se intdlnesc in afara orelor de curs gi pun in scend dramatrzdri ale unor texte gi fragmente, alcdtuite de ei. Scenetele pot fi jucate in fala clasei sau ?n fala altor elevi, din alte qcoli.

inal
uel i

indi

230

ANEXA
Comportamilnt autoritar
Trebuie sd adoptafi o atitudine autoritarS, adic5 tot coea ce spunefi trebuie sr fie pe un ton dur, care nu admite comentarii, exprimena r"**t"t"riefurui. Distribuifi mijroace de rucru, vlruino pe un ton de functia in'ierios, creand un climat de lucru "*Jr^a.suntefi un gef care_qi ia individuaiin spiritul disciplinei gi al ordinii. Numai dumneavoastra decidefi totul, de dumneauourtrJo.pinde victoria grupului. Dumneavoastrr stabilifl.disciplina gi etapele activitdlii fiecdruia gi momentul fiec'rei sarcini, membri grupurui n"putaod pr"u.d"u ," iucrand din aproape in aproape. ". Tr ul amestecafi iractivita;*, dourLiteti ordine. "rr., care nu ?l comunicafi atrora. i*paryiti ordine rn stanga

$Htlffi':ili11i'"::"tizatepe
l;;lo*tt

personal in legdturd cu ce are de fdcut fiecare, neldsdnd pe nimeni si facd ce ar Grupul prirnegte utmdtoarea instrucfiunede la Dvs.: ,,Trebuie sd se construiascd un turn de hartie inalt de I m' care std singurpe f'ndament, Fiecare sd md asculte, nu se admite niei o intrebare, eu sunt cel care cJnduce.,,

Comportament democratic
Trebuie sd adoptali o atitudine democratic d, adic|tonul dumneavoastrd sd fie binevoitor $i incurajator. Vd identificafi grupul spundnd,,rroiil^ Explicali grupului, in rinii mari, fctivitatea ", ce urmeazd,a fi efectuatd.. Animagi disculia grupului, puteli s6 propunefi c'teva idei gi procedee. Nu erniteii niciodatd juoecali Ia'adresa subieclilor, individuale, facefi aprecieri cu privire la grupur in "onria.rulii ansamblu continua astfei, nu vom a.iunge niciodatd "ipri*ur* critic6: ,,Dacd vom nicdieri,,. suntefi ptezent afectiv, participali realmente din c6nd in cdnd, fard, apierde din vedere evolu{ia intregului grup,

E*;*pill;

Comportamentul,,laissez-faire,
Trebuie sd adontati o atitudine de indiferenfS, prezent6nd grupului in linii mari activitatea de efectuat. ii anunlali cd nu nimic in legatura c'u aceasta, cd nu avefi competenfa necesard pentru a_i ajuta.

*"9"iG

participanfii sd lucreze-in linigte. Nu vefi rdspunde la intrebdrile lor, decat evaziv' in funcfie de.sentimentul pe care il aveli in t.g?tura ru utilitatea vreunui r6spuns. Nu participali in nici un fel. oistriuuigimaterialele qiitat. Nu incercafi sd intervenili in ceea ce se petrece intre membri grupului. Spuneli doar, de mai multe ori dlca e necesar, ,,Trebuie sr construim un turn de hartie inalt de lm' care sd stea pe fundamentul,proprt;. va apoi intr_un col1, la o de grup, pentru a citi, de exempru , ui-ri*.'R6m6negi politicos dar l#ffiffiftstanfd
ISsa

ve{i

ilij"ri

231

[Yrlj"i31;**u,

guvernlmdnt, *r,rp*u t"giloi cdie eracel mai ln vdrst6, a tnceput,

asupra formei de sosili tn Lumea Noua a reuqit sb decidd timp insd' George' Dupd un Orepturito, qit"tponsabiiifa$1or'

i*-lt;;

El incetul, si-1i impund punctul de vedere'

afostajutatdecdfivaprieteniapropiafi,cErgrale.apromispo4iidemdncaremaimari fost expulza{i din ru Oiotr" indivizi au proiestat' aeeqtia au dac6 il sprijin[. Canai "ati ffiotriva iui George' .du1 s6-9iau fost colonie, Allii au inceput sd afipeze ffi;; In loc 'i-ei no,ra a fost diiizataln doub tabere' iimp, cotoniu ..i,,iiilp. mai important6 a devenit gare ".u au inftptuiasca visele pentru Yd;;"****:1]:t."ta aceast[ situafie' trebuie s6 ci pentru a ieqi din lupta intre ei. Unii ?int.* ei au realizat

ilffi

I

I

P

r

gdseascd r6spunsurile la intreb6rile

:

(
a

a

E
a

R
a

M
a

Ti

Dr

Er
o

Re
a

232

Titlul: Combaterea corup{iei Clasa: a XI-a/aXII-a Disciplina: consiliere qi orientare
Motivafia
Lec{ia este valoroasd pentru cE le aratd,elevilor felul in care o companie internationald poate lupta impotriva corup{iei, oferindu-re moder de acfiune.

obiectivele lec{iei: La sffirqitul recfiei, elevii vor fi capabili: I sd explice cum extinderea fenomenului corupfiei r sh rdentifice modalitdli de abordare a corupliei depinde de fiecare dintre noi Evaluare: c jmrti"cylaelevilor in activitate, participarea la discufii, insemn6rile elevilor in
Jurnatut ctublu. Resurse materiale: textul din Anexd

o o

Metode joc didactic, jumalul dublu

Timp: 50 de minute.
Desfigurarea lecfiei
Evocare Jocul ,,Consultd-te cu prietenul": elevii se ageazd in doud cercuri concentrice, cercul din mijloc cu faga spre cercul exterior. Li se d6 sarcina s6 discute to. exemplu, mitd, lege, opfiune, incdlcarea legii, urmdrirea "" cupersoana care cdgtigului) "o"""pt std in fafa lor' Dupd aceasta, cercul exterioise invdrte astfel irJat 6r-ere atte perechi' Se oferd un nou concept pi acesta se discutd in noua pereche. Toate conceptele se discutd in acest mod. Dupd incheierea jocului, elevii qi profesorul rezumd,conceptele. profesorul leagd toate conceptele de conceptul corupfiei. Dupd ce se rezumd disculiile, se trece J*nnigu corupliei pe tab16.

t

.i*

e

o

Realizarea sensului Tema lectiei este combalerea corupfiei. De aceea, punctul focal este pe modalit6lile de combatere a corup{iei. Elevilor li se impart copii ale textului din Anexd intitulat,,Experienfa companie i Shett in combaterea corupfiei". Elevii citesc textul notdnd in j*p'urfi"o in lurnatut d;i;.

o

douI, pe vertical5, paginile unui caiet, elevii noteazd in stdnga pasajele din text care se par importante, surprinzStoare, chiar qocante, sau deosebite in vreun fel, iar in coloana din dreapta iqi consemneazb propriile comentarii sau justificarea alegerii pasajului respectiv. Reflee{ie r Revenirea la jurnalul dublu. Profesorul le cere elevilor sd arate unui grup de 3-4 colegi ce au scris in jurnalele lor pi leagd concluziile lecfiei de r[spunsurile elevilor.

ANEXA
Grupul Shell opereazd"in peste 130 de fdri. (...) DupA mai mulli ani de experienll, Shell qi-a d.ezvoitat politica proprie de combatere a corupfiei. tn incercarea de i-qi curdla conapaniile din interior, managementul Shell a decis ca in primul r6nd sE ipi reinvie priircipiile dup6 care se ghideaz6 in afaceri. Aceste principii se aplicd nu doar la Grupul Shell, ci gi ?n relalia cu furnizorii, clienlii qi instituliile statului. (...) Care sunt aceste principii? Ele sunt foarle simple: asigurarea celor mai inalte niveluri de servicii qi produse de calitate pentru fiecare client, derularea afacerilor respectdnd societatea gi sistemul legislativ al fdrii respective in care opereazd Shell, grija fa16 de investiliile acfionarilor, asigru'area onestitdfii gi a afacerilor,,curate" in condifiile liberei competilii. (.".) Este esenlial sii se controleze respectarea acestor principii. In fleeare an fiecare angajat trebuie sd semneze o declaralie de compatibilitate a interesului prcpriu gi sd raporteze orice incident incompatibil cu principiile de afaceri ale lui Shell. Raportul Shell s-a publicat pentru prima datl in 1998. Una din scopurile sale este sd docurnenteze acliunile care indeplinesc angajamentele Grupului (..,). S-a raportat cE in 2000 s-au identificat patru cazuri de mituire (comparativ cu trei incidente in 1999), ceea ce a condus la papte concedieri. Valoarea financiard a incidentelor a fost de 89.000 USD. oare asta e pulin sau mult pentru cele 130 de ldri qi cei 90.000 de angajati? Chiar dupd curSlenia din interiorul companiei, nu este totdeauna ugor si se dovedeasc6 societdfii cd nu eqti afectat de corupfie (...). Az| dupd qapte ani de operare in Lituania, putem afirma deschis c5 este posibil sd operdrn in aceast5. fard in armonie cu principiile integrit5lii qi eticii in afaceri. (...) Un exemplu simplu: in 1996-1997, titlurile ziarelor erau pline de qtiri despre concemul inoperant Mazeikiu nafia qi stocul scdzAnd de benzin6 din benzindrii. Intr-o zi, un funclionar public a venit la o benzinErie cu doud canistre de 20 litri qi a anunlat cb va inspecta calitatea benzinei. Ce afrcut directorul staliei d,ebenzind? Solufia cea mai simpld ar fi fost sd umple canistrele funclionarului gi sd ii spun6 s6 nu inspecteze-nimic. Nu ar fi fost nici o problemd nici pentru stafia de benzind, nici pentru inspector. insd directorul benzindriei a turnat un litru de benzind in canistrd (conglient c[ atdta benzind este suficientd pentru afr analizatd). Apoi, timp de cincisprezece minute a ascultat linigtit ameninldrile funclionarului supdrat cd il va amenda. Dupd incid.ent, Shell Lituania va trebui sd pldteascd amendd pentru calitatea proastd a benzinei? Nu, deloc. Oare a mai vrut funclionarul public s[ se intoarc[ s6 inspe cteze calitatea benzinei?

\

z)4

bonul.

Nicidecum. Dacd operatorul de la benzindrie ar 1i ales sd umple cele doud containere, oare de c6te ori s-ar fi intors inspectorul ,,calitalii" benzinei? probabil de mai multe ori. Un alt exemplu: un inspector de igiend publicd a ?nceput s[ inspecte ze benzin1na foarte des' operatorul de la benzindrie nu inleiegea de ce li se intrerupe munca at6t de des, de mai multe ori pe lund. Au aflat cdar fi trebuit sd nu mai ofere cafea gratuita- cu ocazia urmatoarei vizite,l-am informat politicos pe despre preful cafelei gi i-au dat ,,inspector" r f__ r-_r_^

urmdtoarea intAmplare este din experienfa Grupului Shelt.in timp ce construiau o platformd de produclie petrolier6 intr-o din Asia, a fost nevoie sd importe elicoptere. trard Impofiul elicopterelor nu era interzis, deoarece gr.u sd inchiriezi i"ra exista o nuan{a a regulamentului: trecerea vdmii. inainte"ru """i. de a efectua importul, importatorul trebuia sd se inscrie pe o_listd de agteptare qi sE aqtepte circa trei luni pAnd sE se rezolve toate hartiile" Au trecut dou6 luni pdnr s-a putut imiorta elicopterul. b luna de intdrziere ?nsemna 2 milioane SUA pierdere. Primele incercari de a se adresa vdmii au {olari indicat clar cd fbrd plali de faciliiare a rezolvdrii problemei, lista de aqteptare nu ,, uu scurta' Este practic imposibil sd se evalueze cantitatea de bani necesari pentru a pune sistemr:l in funcfiune. (...) Curn se pot armoni zaprincipiile de afaceri cu rezultatele af-ono.ii? / \ qrsL!l
1r I I .,,,

shelt aales calea cea dreapt6. Nu s-a uns nici o palmd $limportarea elicopterului a durat mult' Toate pierderile au fost reflectate in contafilitate. lnsa trebuie s6 menliondm un detaliu' Shell are o companie in acea [ard careeste pe jumdtate in proprietatea statului, Asta inseamnd cd statul imparte profiiurile generate d" dar pi pierderile cauzate. Cdnd statul a pierdut un milion de dolari, sistemul "fu".r", reformat imediat. vdmii a fost Dup6 gase luni n-au mai fost cozi la trecerea vdmii (...).
NotS: Textul despre compania shett afost preluat din publicafia ,,Educalia impohiva corupfiei", Asocialia Lectura gi suierea pentru demoTturea Gdnfiirii cirtrce i.om6nia, 2007.

tJ)

Clasa: a XIi-a Disciplina: consiliere Atitudinea de sprijinire a corupliei este legatS de etica muncii care,lar6ndul ei, e influenlatd de motivalia celor care lucreazd. Aceastdtemi permite elevilor s6-9i impdrt6geascd planurile de carierd gi motivele pentru alegerile 1or 9i, dacd' e nevoie, pot primi sfaturi pentru alua decizii cumpdtate. Obiectivete lecfiei: La sfrrpitul lectiei, elevii vor fi capabili: r sd pre,zinte funcfia unui cod etic in ce privegte reglementarea actiunile diverselor agenlii, companii qi gruPuri; o s[ identifice valorile gi normele care trebuie sE formeze fundamentarea acfiunilor cliverselor institutii.

Motiva{ia

Evaluare:

c

implicarea elevilor in activitate, participarea la disculii, calitatea codului etic elaborat

Materiale:

c r o

Suport de curs ,,Ce este un cod etic?" (vezi Anexa); Exerciliul ,,De ce avem nevoie de scopuri ideale?" (vezi Anexa); ExemFle de coduri etice

Metode

r

gendili

*

lucrali

in

perechi

-

comunicali, SINELG, atelier de scriere, reflecfie

individual5 scris[

Timp:

150 de minute.

Desfiqurarea lec{iei
Evocare . Elevii vor rdspunde individual, apoi in perechi, apoi 3-4 voluntari in fala clasei, la intrebarea: Ce vd trece prin minte cdnd auzili sintagma,,cod etic"? Realizarea sensulur o Elevii citesc textul o,Ce este un cod etic?", folosind SINELG. Elevii vor marca textul, insemndnd pasajele care confirmd seeace deja qtiau ({) sau contrazic ceea ce credeau ci qtiu (-), pasajele care ofer6 idei noi, neagteptate (+), li pasajele in legdturd cu care au intrebdri (?)

236

Elevii decid ce fel de cod etic ar dori sd scrie (pentru o qcoal6, o clasd de elevi, pentru profesori de diferite discipline sau pentru o agenlie). in timp ce rezolvd exercifiul ,,De ce avem nevoie de scopuri ideale?',, se deruleaz6 o discufie pentru a clarifica felul in care elevii percep misiunea grupului sau organizagiei lor. Elevii elaboreazd un cod etic urmdrind cei 7 pagi. in prealabil, se analizeazd" exemplele de coduri etice. Codurile etice pot fi un subiect interesant de studiu deoarece ele transmit intr-un mod clar decdt alte surse scopul qi valorile unor agenfii, institulii, orgarizgii profesionale etc, Existd qi alte modalitd{i de lucru cu aceste coduri etice, de exemplu: 1. Analiza codurilor etice ale diferitelor institufii in timp ce incercam s6 raspundem la intrebdrile: a. Care sunt scopurile pe care le urmdreqte institulia? b. Ce esie obligatoriu pentru funcfionarii publici sau pentru alli angajafi? c. Ce este interzis? d. ce lucruri noi am aflat despre institulie parcurgdndu-i codul etic? 2. Comparalia codurilor etice din institulii echivalente din diferite fdri gi rdspunsul la intrebdrile: a. in ce fel se aseamdni? b. Cum difer5? c' Ce ne comunicd asemdndrile gi deosebiriie despre scopurile gi modul de operare al instituliilor respective in diferite !6ri?
Reflec{ie

o c

Elevii noteazdrdspunsul propriu la intrebarea: Cui sunt utile codurile etice?
DacE au ales si elaboreze un cod etic al elevilor din gcoald, elevii pot propune acest cod consiliului elevilor spre a fi dezbltut qi amendat, apoi adoptat, printr-un proces participativ, democratic.

Extindere

237

ANEXA
Ce este un cod etic?

Legile nu pot prescrie toate cerinfele de comportament faf6 de funclionarii publici. Este foarte dificil mai ales sd definim normele gi principiilemorale. Normele eticii profesionale sunt mai ugor de cuprins intr-un cod etic. In plus, codurile etice pot cuprinde qi indatoriri oficiale. In cursul elabordrii unui cod etic scopul este sd: o Informdm angajalii despre valorile gi principiile care formeazl, baza func{iondrii unei institufii; . Ajutdm angajafii sb ia deciziile cuvenite in cele mai comune situafii problematice; c Reduqem numdrul de conflicte ?ntre superiori, angajali gi clienli; . Promovim integritatea, responsabilitatea, sprijinul colegial, increderea gi credibilitatea personalului. Codurile etice nu sunt universale. Ele au menirea de a defini nevoile gi valorile unei oryanizatir sau institufii. Majoritatea acestor coduri confin dou6 pdrfi: c O parte generald care descrie scopurile gi idealurile organizaliei gi o O parte eare cuprinde reguli specifice.
$apte pagi de elaborare a unui cod etic: 1. Aflali care este misiunea (scopul) organizaliei sau institufiei (o imagine

2.

idealizatd).
Fiecare trebuie sd noteze principiile muncii pe care le gdseqte importante; aceste

principii trebuie sd cuprindi valori precum echitate, onestitate, responsabilitate,

3. Discutali principiile

4.
5. 6, 7.

incredere, bund-credin|5 etc, in grupul vostru gi alegefi acelea care sunt comune pe lista fiecbruia. Citifi codul etic al unei alte organizafii sau institulii. Poate acesta cuprinde principii pe care le-a1i uitaVornis sau poate formularea lor este mai potrivitd, Dac6, este cazul, adaugafi-le la lista de principii proprii. Gdndifi-vi la situalii care dau naqtere la probleme morale. Descriefi-le. Descrieli cum ar trebui sau nu ar trebui sd se comporte o persoand in situaliile respective {inAnd minte principiile pe care le-ali notat. Revizuili ceea ce a{i scris: a" Asigurali-vi cd nu existd suprapuneri; b. Asigurali-vd cE fiecare enun{ con}ine idei clare qi ideile sunt prezentate intr-un limbaj clar; c. Scurtali ceea ce poate fi scurtat; d, Refonnulali ceea ce este neclar.

Notd: Textul a fost preluat qi adaptat din publicafia,,Educafia ?mpotriva corupliei", Asocialia Lectura Si Scrierea pentru dezvoltarea Gdndirii Critice Romdnia" 2007

238

EXERCITIU
De ce avem nevoie de scopuri ideale? scopurile ideale ghideazd activitifile noastre. D;li ngrfecfiunea qi finalitatea pe care le tintesc sunt dificile de atins, fbra idealuri ne-ar n mai difi;ii sd lucr6m. Evident, nu fiecare acliune urmdregte un scop id";i: cateodatd, p";"";; o activitate sd aib5 sens, n scop clar e suficient. Asta ajutd ra in1"l"g.* rorul gi sarcinile. Tabelul specificd activitdfi gi scopuri. Alegefi scopurile potrivite. Care dir m en umerate sunt ideale?
Care sunt scopurile acestor activitAli?

Sunt ele ideale?

L ntedicamentJ
consuuctrrle ,+. afia ). sexul 6. producfia pe bandd rulant6 7. gtiin{a 8. repel4ia y. colectarea gunoiului

a. frumosul

l.

predarea

:.

b. mediul sdndtos

c. concert d. adevdrul e. sdndtatea f. saturarea g. terlclrea n. loqumfa i. productivitatea

z. lnvatatea l. Iegrslatia

o. acmmrstrafia de stat
8

9.

Notd: Exerciliul a fo{ preluat gi adaptat din pubricafia,,Educafia impotriva corupfiei,,, Asociafia Lectura si sc:rierea pentri dezvoltarea caniirii irrtlceRomania, 2007

239

Titlut: Nevoi 9i ambilii Clasa: a XII-a
Disciplina : consiliere

Motiva{ia
Nevoile qi ambiliiie influenleazd mult motivafia celor care lucreaad. Aceasti tem6 permite elevilor s6-qi impdrtdgeascd ambiliile pi nevoile gi, dacd e nevoie, pot primi sfaturi pentru a lua decizii chibzuite" Obiectivele lec{iei: La sfdrqitul lecfiei, elevii vor fi capabili; r sd identifise diferenla dintre nevoi 9i ambifii. o sh discute modalitaflle de realizare a nevoilor gi ambiliilor o si analizeze legdtura dintre nevoi gi ambilii gi lipsa de onestitate, precum 9i posibiiitatea de abuz in serviciu etc.

Evaluare: o implicarea elevilor in activitate, participarea la discu{ii, eseurile

Materiale:

.

copii ale descrierilor unor cazuri care implicd decizii chibzuite (Anex6)

Metode . Cadru de organizare, discufii, studiu de caz, gindifi eseul de cinci minute

- lucrafi in perechi - comunicafi,

Timp:

100 de minute.

Desfiqurarea lecfiei
Evocare o intr-o expunere scurt6, profesorul prezintd definiliiie nevoilor gi ambiliilor, caraeteriieazd nevoile qi discutd posibilele modalitdli de a ne satisface trebuinfele 9i ambiliile. Realizarea sensului r Elevii intocmesc o list[ de 10 lucruri pe care le considerd importante. Dupi ce termind de scris, aratd lista unui coleg gi fiecare citeqte lucrurile pe care le-a notat. r Patru-cinci voluntari oferd rdspunsuri in plen qi profesorul le noteazd pe tablS' Elevii vor grupa nevoile gi ambifiile in doud coloane diferite. Elevii pot avea pdreri diferite, pe care vor trebui si le explice. Intrebdri pentru discufie: r Care este diferenla intre nevoi $i ambitii? r De se este important sd acorddm atenlie nevoilor oamenilor?
240

o Banii sunt o nevoie (sau o ambifie)? : c* se leagd nevoile 9i ambifiile de posibiie abuzuri in serviciu? Etc. Profesorul

ff#f:fft

rezum|rdspunsurile elevilor, .ondu", o disculie in cursur cdreia legatura intre nevoi qi ambifii, lipsa de on".riiiil qi posibititdfile de abuzin

Frofesorul oferd o serie de cazuridescrisepescurt, pe bucdfi de h6rtie imp6turite. Elevii vor lucra pe grupuri de 4-5. Extrag lu irrta-pi*" ,"u ain situaliile de mai jos qi in grupuri posibilitslile de solufiJnur" rtrr"ri.i. prezintd solufiile in fala 3,XJIa "

t

ii

Reflecgie

o

Elevii vor scrie un eseu prin care sd rdspunda la intrebdri ambi{iile de care ar trebui sd fiu conqtient?.cgfiil d.e genul: care sunt otreatizaprin mijloace cinstite? care sunt capcanere de care trebuie sd fiu conltientr

ANEXA
Cazuri
1' Doresc foarte mult sd studiez intr-o ;coal6 prestigioasd dar nu voi mele sunt sub medie' ce pot sd iac? unae p",

fi acceptat pentru ca ra gar"sc ajutor? cirre mJpoate
timpul vacanfei ce sd fac?

"lfi?
2' celor mai buni elevi din gcoala mea de varb. imi lipseqte doar un Oare am vreo qansd sd fiu selectat?

pu;;il;r"

li

se oferd o cildtorie cu vaporul in a ajunge pe risia celor noroco$i.

3' Am vrut sd ii duc pe prietenii mei cu magina tatdlui meu Ia discotecd. M,a oprit un ofi1er de circulafie' Nu im carnet de conducere. oare urn ur"o qansd sd scap nepedepsit? Sau ar trebui sd-mi asurn rdspunderea pentru ce am fEcut?

241

IV- ASOCIATTA LII_cruRA $r scRrE_REA PENTR GANDIRIT CRTTICE (ALSDGC) norvraxm

A Dnzvor-TAREA
lthq I
t
F

tTi:ffiiffiffif;:t*
din care a"

Asociafia Lectura gi scrierea pentru Dezvoltarea Gandirii critice (ALSDGC) otganizafie Romania qi didactice care doresc sd i:":*Y"1m1m1tatd non-profit, se adreseazd tuturor cadrelor contiibuie la societdli democratice gi oferd un desrbpurarea ae activitati;;;, ca obiect insrruirea proresionard

ot"fj::ti

f;;;^;;i

\

*H3:"1rtrtr6nia responsabile

p#l'

promoveazd formarea persoanelo_r,Tp*l: sd gandeascd critic pi qi pregdtite sd contribuie ictiv la prJgi"rur comunit6lii

I

ALSDGC Romdnia igi propune sa-gi dezvolte o structyy orean izarionard,coerentd, sd ofere servicii de instruire iniliata qi-continua de calitate ri{i-c{a 6i sd promoveze gandirea drept varoare centrard u urr*i socierdli d"r";;;;;e. valorile pecare Ie promoveazd ffi:t

T
I

o I r o

" $T?ffi':#:"*'JJff':i#'i":?ffi:1,1:ilde

a emite judecdli si de a acliona

apartenenfd religioasd, v6rst6 de *t".; Personalitatea deschisd, inaiviaut pregdtit sd faci fald societdlii cunoaqterii pi celei de tip dernocratic prin autonomie, creativitate qi responsabilitate.

Profesionalismul in catierc. didacticd, dezvoltarea permanentr necesare profesiei didactice a abilitdfilor gi stimularei i*pri.arii profesorilo.-inlo**itutr; societatea democratica, in care existd libertate de opinie ---- ' gi acfi,ne indiferent rasE, sex,

Categorii principale de activitdti: Livrarea programului de formare

8:fl ilfTf,H,* o [il]',Jl;] desftqurareu,"rnorri organizarca,

d"

;;;;

Gdndire criticd. inveole activd(formare, "'"i"**Jiil," mentorat, ar" p.o gram,i ui n,uai,,g una

' ftXt#:lea o Cercetare in domeniul educaliei; de curricule, materiut. ' ffff#:a r Consultanfdeducafionali.
Afilieri
europene gi internationale:

gi evaluarea activitdlilor continu' pentru didactice f i arte categlr' r""1"_profesionare; :id:"'" revistei $coala reflexrvaqi a unoimateriai" de sprijin pentru
oritur"u

de formare

acrivitatea de

didu.tice, instrumente pentru monitorizare

gi

ALSDGC este membrd

ir**.TiXil"-1ffi*) tt lste

a

Reading and w-riting for criticar Thinking Intemational afiiiata- tnternationar Readin! Association

243

Contact:
ALSDGC RomAnia Str. Luceafhrului nr. 6, ap.22 400343 Cluj-Napoca Romdnia Tel / fax: A264 438 684 Email: office@alsdgc.ro Website: www.alsdgc.ro

Pt

8 D_

rt

(Re

244

V. CURRICULUMUL PROGRAMULU ,,cANDIRE cnrrrcA, tNvAlanE,lcttvA"
Prezentul program de formare este rezultatul proiectului ,,Lectura qi Scrierea pentru Dezvoltarea GAndirii Criticeo', proiect bazat pe colaborare, care include cadre didactice din intreaga lume8. Scopul acestei colabor5ri este de a introduce in gcoli metode de instruire care promoveazd gdndirea critici la elevii de toate v6rstele qi in cadrul tuturor disciplinelor de studiu.
Pe mdsurd ce lumea devine tot mai complexd gi democrafia se rdspdndegte tot mai mult,

trebuie dezvoltatd qi incurajatd, intr-un mediu de invdlare propice.

tinerii trebuie, mai mult ca oricdnd, sd fie capabili si rezolve probleme dificile, sI examineze critic conteTtul, si cintf,reasci alternativele gi si ia decizii argumentate in cunogtinld, de cauzd.. in aceste eondifii, gdndirea criticd este o abilitate cognitivl care

V. 1. SCOPUL PROGRAMULUI DE FORMARE

utilizdrii lor in predare;

I ' sd prezinte metode practice de predare, bine fundamentate

gtiinfific, in vederea

2. sd plaseze predarea ?ntr-un cadru instructiv care sd fav orizeze deprinderea abintefi i de luare a deciziilor; 3. sd sprijine cadrele didactiee in asumarea responsabilitAfii pentru dezvoltarea profesional6; 4. sd promoveze relafii deschise, colegiale, de colaborare intre cadre didactice cu scopul de arcalizaun schimb de idei; 5' sd sprijine cadrele didactice in demersul de a dezvoltacapacitatea elevilor de a g6ndi critic, de a se angajain reflecfii critice, de a-gi asuma responsabilitatea pentru propria invdlare, de a-$i forma opinii independente gi de a ardtarespect pentru opiniile altora; 6' sd genereze incredere in rdndul cursanfilor in privinla su"cesului implementdrii programului in propriul lor mediu profesionall 7. sd-i pregateascd pe cursanli sd disemineze cele invdfate.

informalii detaliat-e programul Lecfura qi scrierea pentru Dezvoltarea Gandirii critice {9spre (Reading and Writing for Critical Thinking), vezi www.rwct.net

l-t*P

245

V.2. OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE FORMARE
La incheierea cursului de formare Gdndire criticd, tnvdlare activd, ne aqtept6m ca participanfii sd fie capabili sb proiecteze qi sd susfind leclii care: o sd favorizeze examinarea criticd a informaliei qi construirea propriilor realitdli r sd promoveze g6ndirea criticd o sd utilizeze strategii modeme de instruire o sd promoveze extinderile inter- gi transdisciplinare e s5 favorizeze educarea elevilor pentru care infelegerea informafiei va deveni mal degrabd inceputul qi nu sfhrgitul invdfdrii.

Mai specific, la incheierea programului de formare, cursanfii vor putea: 1. sd descrie cele trei etape ale cadrului de predare gi invdfare numit evocare-reabzarea sensului-refl ecfie (E-R-R) ; 2. sd plaseze diferitele metode de predare-invStare in etapa adecvatd a cadrului E-R-R; 3. sd proiecteze leclii bazate pe cadrul E-R-R urmdrind programa existent6 gi utilizAnd materialele disponibile in sistemul de ?nvdf6m6nt rom6nesc; 4. s[ utilizeze strategiile gi metodele promovate de program in propria activitate
didacticS. Cadrele didactice care parcurg cu succes programul ,,Gdndire critic6. inv6lare activd", cu durata de 89 ore, acreditat de Centrul Nafional de Formare a Personalului din Invdfdmdntul Preuniversitar, beneficiazd de 25 credite profesionale.

246

V.3. COMPETENTELE GENERALE $I SPECIFICE PE CARE PROGRAMUL DE FORMARE

LI'DNZVOLTI

COMPETENTE GENERALE 1. Proiectarea gi organizarea activiti{ilor didactice care dezvoltd gAndirea criticd a elevilor

COMPETENTE SPECIFICE
Interpretarea corectd a conceptului de eendire criticd Aplicarea conceptelor pi teoriilor moderne privind formarea capacitdtilor de cunoastere Aplicarea conceptelor gi teoriilor modeme privind proiectarea lecfiei Proiectarea lecfiilor care dezvoltA gendirea critic[ Proiectarea de activitdfi in vederea dezvoltdrii gdndirii critice prin intermediul scrierii Organizarca qi indrumarea activitd(ilor de invdtare prin cooperare Formularea sarcinilor de inv[{are care sE dezvolte g6ndirea criticd Utilizarea unor metode active de lecturd si interpretare a textului Utilizarea unor metode interactive de redactare a diferitelor tipuri de texte Utilizarea unor metode active de predare a procesului scrierii Utilizarea metodelor qi strategiilor de predare adecvate particularititilor individuale pi de grup, scopului qi tipului lecfiei Solicitarea pi oferirea de feedback constructiv Impdrtdgirea experientelor acumulate in timpul activit6tii de predare in vederea oblinerii feedback-

2. Desfigurarea

activitE{ilor

didactice eare dezvolti gf,ndirea criticf,

t I I

3. Comunicarea educafional5

ului
Operarea cu concepte qi teorii moderne de

4. Stimularea creativitn{ii qi invtrfirii de tip formativ

5. Dezvoltare

profesionali

continul

comunicare didacticd Transferul cunoqtinlelor qi abilitElilor dezvoltate in timpul Eedinfelor in predarea propriei discipline Transpunerea in practicd a cunogtinfelor gi abilitdlilor dezvoltate in timpul gedintrelor de formare Elaborarea instrumentelor gi criteriilor de evaluare a elwilor gi a grupurilor de elevi Evaluarea invdfdrii elevilor in vederea eficientizdrii acfiunii lor educative Refleclia asupra activitdtilor didactice / pedagogice proprii

247

pen tru pro

rn

ovore

g"fl'n ddril c ritice

Asociafio Lectura gi Scrierec pentru Dezvoltareo G0ndirii Critice Rom0nio

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful