You are on page 1of 23

Page 1 of 23

VASILESCU MIRELA-FLORENTA ANUL - II -/AMG-K

TESTE GRILA - NURSING - MEDICINA INTERNA 1. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tusea si expectoratia din bronsita cronica sunt corecte ? a. b. c. d. e. 2. a. b. c. d. e. tusea si expectoratia apar in majoritatea zilelor, cel putin 3 luni pe an exista tuse si expectoratie cel putin 2 ani consecutiv sputa este frecvent purpulenta si in cantitate mai mare de 100 ml se datoreaza hipersecretiei de mucus se datoreaza unei pleurezii asociate Hipocratismul digital poate sa apara in urmatoarele afectiuni: bronsita cronica cu poliglobulie secundara traheobronsita acuta astmul bronsic alergic cancerul bronhopulmonar endocardita infectioasa

3. Bronhopneumopatia cronica obstructiva ( BPCO ) cu predominenta bronsitei cronice se caracterizeaza prin: a. b. c. d. e. dispnee, ca simptom principal aspect cianotic- buhait infectii respiratorii frecvente poliglobulie hipoxemie cu hipercapnie

4. Care din urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la examenul sputei ? a. b. c. d. fibrele elastice nu apar in sputa in caz de abces pulmonar macrofagele alveolare confirma originea bronsica eozinofilele nu apar in sputa in caz de bronsita cronica spiralele Curshmann si cristalele Charchot-Leyden pot sa apara in sputa,

in caz de astm bronsic alergic e. celulele neoplazice pot fi absente in sputa, in cancerele pulmonare

periferice 5. Manifestarea de dependenta cea mai frecventa in bronsiectazie este: a. b. bronhoreea purulenta hemoptizia

Page 2 of 23

VASILESCU MIRELA-FLORENTA ANUL - II -/AMG-K

c. d. e.

tusea seaca tusea productiva mucoasa durerea toracica

6. Care din urmatorii factori pot declansa accesul de astm bronsic ? a. b. c. d. e. praful de casa alergatul stress emotional acut cotrimoxazol (biseptol) fumatul pasiv

7. Alegeti argumentele anamnestice in favoarea diagnosticului de astm bronsic alergic la acarieni: a. b. c. d. e. antecedente familiale de astm bronsic alergic la praful de casa recrudescenta simptomelor in sezoanele polenice cresterea frecventei acceselor de astm bronsic n perioadele reci accesul de astm bronsic nu apare dupa un efort fizic mediu reaparitia accesului de astm bronsic in cursul expunerii la praf de casa

8. Manifestarea de dependenta principala in criza de astm bronsic este: a. b. c. d. e. tusea seaca tusea productiva purulenta anxietatea sughitul dispneea expiratorie paroxistica

9. Care din urmatoarele gesturi terapeutice pot fi incriminate in declansarea la adult sever de astm bronsic (stare de rau astmatic) ? a. b. c. d. e. abuz de simpatomimetice administrate inhalator suprimarea brusca a corticoterapiei corticosteroizi administrati intravenos administrarea ketotifenului ( zaditen ) per os hiposensibilizarea specifica

a unui acces

10. Care din urmatoarele situatii se asociaza cu un risc crescut de cancer bronhopulmonar ?

Page 3 of 23

VASILESCU MIRELA-FLORENTA ANUL - II -/AMG-K

a. b. c. d. e.

fumatul (peste 20 tigarete/zi, peste 20 ani) convietuirea cu un mare fumator (peste 20 de ani) expunerea profesionala indelungata la azbest expunerea profesionala la uraniu (mineri) sedentarismul

11. La pacientul cu insuficienta respiratorie acuta, prima masura pe care trebuie sa o aplice nursa este: a. b. c. d. e. administrarea de oxigen administrarea de antibiotice administrarea de expectorante administrarea de antitermice psihoterapia

12. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate in legatura cu lichidul pleural dintr-o pleurezie serofibrinoasa tuberculoasa ? a. b. c. d. e. poate fi serohemoragic contine bacil Koch ( BK ) in peste 60 % din cazuri contine limfocite peste 80 % se poate resorbi spontan se reface rapid dupa toracenteza evacuatorie

13. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la testul tuberculinic sunt reale ? a. b. c. d. injectare hipodermica citirea rezultatului se face la 72 ore reactia pozitiva are diametrul de peste 10 mm testul negativ la tuberculina exclude diagnosticul de TBC pulmonara

e. virajul tuberculinic inseamna un prim test pozitiv, urmat de un al doilea cu rezultat negativ 14. Criza de astm bronsic se diferentiaza de accesul de astm cardiac, in special, dispneei, care in criza de astm bronsic este: a. b. c. dispnee inspiratorie dispnee cu tahipnee dispnee cu ortopnee extrema, sufocanta prin caracterul

Page 4 of 23

VASILESCU MIRELA-FLORENTA ANUL - II -/AMG-K

d. e.

dispnee expiratorie cu bradipnee dispnee cu polipnee

15. Administrarea de morfina este contraindicata in urmatoarele afectiuni: a. b. c. d. e. accesul de astm cardiac criza de astm bronsic edemul pulmonar acut cardiogen infarctul miocardic acut BPCO acutizata

16. Administrarea de medicamente expectorante este contraindicata in: a. b. c. d. e. hemoptizie bronhopneumonie criza de astm bronsic BPCO acutizata bronsiectazie

17. La pacientul cu hemoptizie nu se administreaza: a. b. c. d. e. medicatie anticoagulanta per os heparina medicatie hemostatica trombostop aspirina

18. La pacientul cu BPCO acutizata este contraindicata administrarea de: a. b. c. d. e. bronhodilatatoare oxigen hemisuccinat de hidrocortizon morfina beta - blocante

19. La pacientul in stare de stop cardio-respirator primeaza urmatoarele masuri: a. reanimarea circulatorie

Page 5 of 23

VASILESCU MIRELA-FLORENTA ANUL - II -/AMG-K

b. c. d. e.

normalizarea diurezei ( de urgenta ) reanimarea respiratorie normalizarea tensiunii arteriale normalizarea temperaturii

20. Sediul durerii in angina pectorala stabila (de efort ) este cel mai frecvent: a. b. c. d. e. epigastric retrosternal interscapular abdominal toracic posterior

21. Care sunt masurile de urgenta care se aplica in edemul pulmonar acut cardiogen: a. b. c. d. e. oxigenoterapie sangerare (venesectie) morfina furosemid intravenos propranolol intravenos

22. Edemul pulmonar acut cardiogen se insoteste de tuse productiva cu expectoratie: a. b. c. d. e. mucoasa muco-purulenta purulenta spumoasa ( rozata ) purulenta cu striuri sanguine

23. In cursul atacului de edem pulmonar acut cardiogen, manifestarea de dependenta principala a pacientului consta in: a. b. c. d. pozitie in decubit lateral stng pozitie in decubit dorsal dispnee expiratorie pozitie in decubit lateral drept

Page 6 of 23

VASILESCU MIRELA-FLORENTA ANUL - II -/AMG-K

e.

ortopnee sufocanta cu senzatie de "moarte iminenta"

24. Prevenirea crizelor de angor pectoris stabil se va asigura prin: a. b. c. d. e. beta blocante beta blocante asociate cu nitrati retard beta blocante asociate cu inhibitori calcici angioplastie transluminala fibrinolitice

25. In tahicardia paroxistica ventriculara prin supradozaj digitalic se pot administra: a. b. c. d. e. saruri de potasiu xilina fenitoin furosemid digoxin

26. Care sunt diureticele care se caracterizeaza prin lipsa eliminarii de potasiu: a. b. c. d. e. furosemid nefrix spironolactona (aldactona) diuretice antialdosteronice diuretice de ansa

27. Semnele si simptomele ( manifestari de dependenta ) de tamponada cardiaca pot sa apara in: a. b. c. d. e. endocardita bacteriana subacuta pericardita lichidiana (neoplazica, bacilara) infarctul miocardic acut pericardita acuta virala cordul pulmonar cronic decompensat

28. Diagnosticul pozitiv in accesul anginos este sustinut de urmatoarele elemente: a. b. bolnavul este anxios, imobil arata cu intreaga palma localizarea durerii

Page 7 of 23

VASILESCU MIRELA-FLORENTA ANUL - II -/AMG-K

c. d. e.

prezenta frecventa a tulburarilor de ritm cardiac tensiunea arteriala usor scazuta bradicardie

29. "Pozitia mahomedana" adoptata spontan de catre pacient, este caracteristica pentru urmatoarele afectiuni: a. b. c. d. e. stenoza mitrala infactul miocardic acut angina pectorala in criza pleurezia lichidiana pericardita lichidiana masiva

30. Principalul factor de risc in aparitia si agravarea arteriopatiei obliterante aterosclerotice este: a. b. c. d. e. hipertensiunea arteriala expunerea la frig si umezeala fumatul varsta inaintata consumul de alcool (etilismul cronic)

31. Complicatiile precoce ale infarctului miocardic acut sunt: a. b. c. d. e. pericardita tulburarile de ritm ventriculare insuficienta cardiaca congestiva edemul pulmonar acut cardiogen embolii periferice

32. Arteriopatia obliteranta aterosclerotica a membrelor inferioare este mai frecventa la: a. b. c. d. e. barbati fumatori ( peste 40-50 ani ) femei fumatoare ( peste 40-50 ani ) barbati fumatori ( sub 40 ani ) barbati fumatori ( sub 30 ani ) barbati nefumatori ( peste 40-50 ani )

Page 8 of 23

VASILESCU MIRELA-FLORENTA ANUL - II -/AMG-K

33. Complicatiile hipertensiunii arteriale esentiale (cu valori mari) pot fi: a. b. c. d. e. disectia de aorta encefalopatia hipertensiva acuta embolia pulmonara accident vascular cerebral edemul pulmonar acut cardiogen

34. Manifestarea de dependenta principala in stadiile initiale ale arteriopatiei obliterante aterosclerotice este: a. b. c. d. e. cianoza picioarelor atrofia musculaturii membrelor inferioare atrofia unghiilor picioarelor durerea sub forma de claudicatie intermitenta absenta pilozitatii gambelor

35. Patognomonice pentru simptomatologia stenozei aortice sunt elementele: a. b. c. d. e. durerea precordiala sincopa de efort dispneea de efort palpitatiile rapide regulate palpitatiile rapide neregulate

36. Hipertensiunea arteriala secundara de cauza medicamentoasa poate fi produsa de: a. b. c. d. e. contraceptive orale furosemid corticosteroizi nefrix digoxin

37. Factorii majori de risc pentru cardiopatia ischemica includ:

Page 9 of 23

VASILESCU MIRELA-FLORENTA ANUL - II -/AMG-K

a. b. c. d. e.

sedentarismul hipertensiunea arteriala obezitatea hipercolesterolemia antecedentele heredocolaterale cardiovasculare

38. Profilactic, la pacientii cu risc de tromboza venoasa profunda se administreaza: a. b. c. d. e. antiagregante plachetare tonicardiace diuretice anticoagulante vasodilatatoare

39. In faza de prespitalizare la pacientul in stare de soc cardiogen interventia principala a nursei presupune: a. b. c. d. e. administrarea de diuretice resuscitarea cardio-respiratorie administrarea de lichide per os administrarea de vasodilatatoare administrarea de antitermice

40. Pozitia pacientului in stare de soc cardiogen trebuie sa fie: a. b. c. d. e. la marginea patului in decubit lateral stang in decubit lateral drept in decubit dorsal, cu membrele inferioare ridicate la 30 asezat in fotoliu

41. Manifestarea de dependenta principala care atrage atentia nursei asupra infarctului miocardic acut este: a. b. c. hipertensiunea arteriala febra varsaturile bilioase

Page 10 of 23

VASILESCU MIRELA-FLORENTA ANUL - II -/AMG-K

d. e.

durerea precordiala prelungita, atroce, cu stare de agitatie epigastralgiile nesistematizate se administreaza:

42. Pentru prevenirea aritmiilor ventriculare majore in infarctul miocadic acut a. b. c. d. e. antibiotice bronhodilatatoare calciu gluconic intravenos xilina sedative

43. La pacientul cu insuficienta cardiaca congestiva dieta este: a. b. c. d. e. hipersodata hiperlichidiana hiperkaliemica hiposodata hiperglucidica

44. In conduita de urgenta la pacientul in stare de edem pulmonar acut cardiogen (cu tensiune arteriala normala ), prima masura consta in: a. b. c. d. e. asezarea pacientului in pozitie sezanda (scaun, fotoliu, la marginea patului) asezarea pacientului in decubit dorsal administrarea de antibiotice administrarea de bronhodilatatoare administrarea de antitermice

45. Morfina este indicata in tratamentul de urgenta al urmatoarelor afectiuni: a. b. c. d. e. astmul bronsic in criza edemul pulmonar acut cardiogen, astmul cardiac cordul pulmonar cronic decompensat BPCO acutizata starea de rau astmatic

46. Venesectia poate fi salvatoare in urmatoarele afectiuni: a. b. infarctul miocardic acut angina pectorala in criza

Page 11 of 23

VASILESCU MIRELA-FLORENTA ANUL - II -/AMG-K

c. d. e.

edemul pulmonar acut cardiogen accidentul vascular cerebral stopul cardio-respirator

47. Modalitatea de aplicare a garourilor la radacina membrelor, la pacientul in stare de edem pulmonar acut cardiogen este urmatoarea: a. b. c. d. e. la radacina celor patru membre schimbarea garourilor la interval de 1 ora numai la radacina membrelor inferioare la radacina a trei membre ( cu mentinerea pulsatiilor arteriale ) numai la radacina membrelor superioare

48. Cauza cea mai frecventa a emboliei pulmonare este reprezentata de: a. b. c. d. e. bronhopneumonie tromboflebita profunda a membrelor inferioare pleurezia lichidiana masiva infarctul miocardic acut tuberculoza pulmonara activa

49. Manifestarea de dependenta principala la pacientul cu encefalopatie hipertensiva acuta consta in: a. b. c. d. e. astenie fizica parestezii precordialgii cefalee violenta cu varsaturi (centrale) anxietate

50. Primele masuri in cadrul resuscitarii cardio-respiratorii la pacientul in stare de stop cardiorespirator sunt reprezentate de: a. b. c. d. masajul cardiac extern monitorizarea EKG administrarea de furosemid intravenos ventilatia artificiala

Page 12 of 23

VASILESCU MIRELA-FLORENTA ANUL - II -/AMG-K

e.

administrarea de propranolol

51. Sincopa de efort este o manifestare de dependenta caracteristica urmatoarei valvulopatii: a. b. c. d. e. insuficienta aortica insuficienta mitrala insuficienta pulmonara stenoza aortica dubla leziune mitrala

52. Care dintre urmatoarele valvulopatii este cunoscuta ca o boala dispneizanta, cianozanta, embolizanta, hemoptoizanta, aritmogena ? a. stenoza aortica b. insuficienta aortica c. stenoza mitrala d. dubla leziune aortica e. insuficienta pulmonara

53. In cordul pulmonar cronic decompensat cu encefalopatie hipercapnica este contraindicata administrarea de: a. b. c. d. e. miofilin morfina brofimen furosemid nitropector

54. Este contraindicata asocierea tonicardiacelor ( digitalice ) cu: a. b. c. d. e. furosemid miofilin ampicilina nitroglicerina calciu intravenos

55. Care dintre urmatoarele semne si simptome reprezinta un semnal de alarma pentru intoxicatia digitalica ? a. diminuarea cianozei

Page 13 of 23

VASILESCU MIRELA-FLORENTA ANUL - II -/AMG-K

b. c. d. e.

reducerea edemelor gambiere tusea seaca varsaturi, vedere colorata ( in rosu ) precordialgii usoare

56. La pacientul cu hemoragie digestiva superioara se poate administra: a. b. c. d. e. punga cu gheata in regiunea epigastrica heparina trombostop fitomenadion venostat

57. Fumatul intervine in patogeneza ulcerului gastric prin: a. b. c. d. e. inhibarea secretiei gastrice de bicarbonat cresterea concentratiei de nitrati in sucul gastric favorizarea refluxului duodeno-gastric cresterea tonusului sfincterului piloric stimularea secretiei de pepsina

58. Care din urmatoarele medicamente au efect ulcerogen? a. b. c. d. e. indometacin digoxin aspirina omeprazol prednison

59. Corticosteroizii pot induce ulcer gastric si duodenal prin urmatoarele mecanisme: a. b. c. d. e. reducerea circulatiei sanguine gastrice stimularea secretiei clorhidropeptice staza gastrica cresterea masei celulelor parietale inhibarea sintezei de prostaglandine

Page 14 of 23

VASILESCU MIRELA-FLORENTA ANUL - II -/AMG-K

60. Care dintre urmatoarele boli se asociaza mai frecvent cu ulcerul gastroduodenal ? a. b. c. d. e. hipertensiunea arteriala ciroza hepatica emfizemul puolmonar pneumonia poliartrita reumatoida

61. Care dintre urmatoarele verigi patogenetice pot fi implicate in patogeneza ulcerului gastric ? a. b. c. d. e. staza gastrica antrala evacuarea gastrica precipitata infectia cu Helicobacter pylori aclorhidria cresterea sintezei de prostaglandine

62. Anemia din cancerul rectocolonic se datoreaza: a. b. c. d. e. sangerarilor din tumora sindromului de impregnare neoplazica scaderii aportului alimentar tuturor acestor cauze nici uneia din aceste cauze

63. HDS la pacientul cu ciroza hepatica se produce mai frecvent prin mecanismele: a. b. c. d. e. sindrom Mallory-Weiss ruptura de varice esofagiene ulcer gastric eroziuni esofagiene de reflux gastropatia portala hipertensiva hemoragica

64. Encefalopatia hepato-portala la un cirotic poate fi declansata de: a. b. c. d. dieta hiperprotidica dieta hiperlipidica hipokaliemie hemoragie digestiva

Page 15 of 23

VASILESCU MIRELA-FLORENTA ANUL - II -/AMG-K

e.

tratament neurosedativ

65. Tratamentul encefalopatiei hepato-portale din ciroza consta in: a. b. c. d. e. interzicerea proteinelor administrare de antibiotice orale cu spectru larg administrare de lactuloza ( oral sau clisma ) tratament neurosedativ reechilibrare hidroelectrolitica

66. Hipoalbunemia din ciroza hepatica se explica prin: a. b. c. d. e. hipercatabolism insuficienta sintezei hepatice gastroenteropatie exudativa carenta proteica alimentara proteinurie

67. Tratamentul ascitei din ciroza hepatica se efectueaza prin: a. b. c. d. e. diuretice antialdosteronice (spironolactona) paracenteze repetate si in cantitate mare saluretice (diuretice tiazidice si de ansa) cura de sete perfuzii cu solutii hipertonice

68. La pacientul cu diaree in faza acuta sunt interzise: a. b. c. d. e. dulciurile concentrate dieta hidrica legumele si fructele (bogate in celuloza) supa de morcovi zeama de orez

Page 16 of 23

VASILESCU MIRELA-FLORENTA ANUL - II -/AMG-K

69. Interventii nursing la pacientul cu constipatie: a. b. c. d. e. mobilizarea precoce dieta bogata in carne combaterea sedentarismului reducerea aportului de lichide, legume si fructe exercitii fizice care tonifica musculatura abdominala si semne:

70. Gravitatea varsaturilor se apreciaza dupa asocierea urmatoarelor simptome a. b. c. d. e. tegumente si mucoase uscate oligurie poliurie hipotensiune arteriala + tahicardie HTA + bradicardie

71. Alimentatia si reechilibrarea hidroelectrolitica la pacientul cu varsaturi in faza acuta se va efectua: a. b. c. d. e. pe sonda nazo-gastrica pe cale orala (per os) parenteral ( prin perfuzii) in functie de ionograme, pH, rezerva alcalina in functie de pierderi

72. Interventii nursing la pacientul cu hemoragie digestiva superioara (HDS) masiva: a. b. c. d. e. repaus strict la pat decubit dorsal (fara perna) mobilizare precoce (in primele ore) administrarea de medicatie anticoagulanta aplicarea unei pungi cu gheata in regiunea epigastrica

73. Interventii nursing la pacientul cu ulcer gastroduodenal n perioada dureroasa: a. b. c. asigurarea repausului fizic si psihic dieta de crutare gastrica mese frecvente ( 5-7 / zi ) si reduse cantitativ

Page 17 of 23

VASILESCU MIRELA-FLORENTA ANUL - II -/AMG-K

d. e.

interzicerea consumului de alcool, a fumatului mese rare si abundente Atg HLA - B 27 ?

74. In care dintre urmatoarele afectiuni ale aparatului locomotor este prezent a. b. c. d. e. reumatismul articular acut spodilita anchilozanta poliartrita reumatoida lupusul eritematos sistemic boala artrozica

75. Artrita asimetrica a articulatiilor mari (saltanta, migratorie, fugace) este caracteristica urmatoarelor boli: a. b. c. d. e. poliartrita reumatoida spodilita anchilozanta reumatismul articular acut lupusul eritematos sistemic coxartroza

76. Artrita simetrica a articulatiilor mici ale mainilor si picioarelor este caracteristica urmatoarelor boli: a. b. c. d. e. reumatismul articular acut poliartrita reumatoida spondilita anchilozanta lupusul eritematos sistemic boala artrozica

77. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la spondilita anchilozanta ? a. b. c. d. e. afectarea articulatiilor sacro-iliace prezenta factorului reumatoid prezenta Atg.- HLA - B 27 este mai frecventa la barbatii tineri este mai frecventa la femeile de varsta medie

78. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la lupusul eritematos sistemic ? a. b. apare mai frecvent la femeile tinere apare mai frecvent la barbati de varsta medie

Page 18 of 23

VASILESCU MIRELA-FLORENTA ANUL - II -/AMG-K

c. d. e.

eritem " in fluture " dupa expunere la soare se trateaza cu saruri de aur + antiinflamatoare nonsteroidiene se trateaza cu corticosteroizi, imunosupresoare

79. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la reumatismul articular acut ? a. b. c. d. e. apare mai frecvent la varstnici apare mai frecvent la copii si adolescenti afecteaza mai frecvent cordul afecteaza mai frecvent rinichii se trateaza cu penicilina G + aspirina prednison

80. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la poliartrita reumatoida ? a. b. c. d. e. apare mai frecvent la femei apare mai frecvent la barbati Atg.- HLA - B 27 prezent factorul reumatoid prezent se trateaza cu saruri de aur + imunosupresoare

81. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la boala artrozica ? a. b. c. d. e. apare mai frecvent la persoanele tinere este mai frecventa dupa varsta de 40-50 ani este o afectiune degenerativa a cartilajului articular reprezinta cea mai frecventa boala reumatica se trateaza cu saruri de aur + imunosupresoare

82. Obiectivele nursing la pacientii cu BPCO acutizata sunt. a. b. c. d. e. dezobstructia cailor respiratorii combaterea infectiei cresterea PaCO2 prevenirea complicatiilor restrictia administrarii de lichide

Page 19 of 23

VASILESCU MIRELA-FLORENTA ANUL - II -/AMG-K

83. Manifestari de dependenta la pacientii cu arteriopatie obliteranta aterosclerotica inferioare sunt: a. b. c. d. e. cianoza gambelor durere in molet cu caracter de claudicatie intermitenta

a membrelor

diminuarea pana la disparitie a pulsatiilor la nielul arterelor pedioase si tibiale posterioare diminarea pana la disparitie a pilozitatii gambelor prezenta varicelor hidrostatice

84. Interventiile nursing la pacientii cu insuficienta venoasa cronica constau in: a. b. c. d. e. mobilizarea precoce dupa interventii chirurgicale administrarea de vasodilatatoare periferice mentinerea greutatii corporale optime evitarea ortostatismului prelungit intreruperea tratamentului anticoagulant si antiagregant

85. Principalele interventii nursing la un pacient cu varsaturi incoercibile cu risc vital sunt: a. b. c. d. e. izolarea pacientului intr-o rezerva bine aerisita indepartarea protezei dentare administrarea medicatiei pe cale orala asezarea capului pacientului spre stanga alimentatia pacientului pe sonda nazo-gastrica

86. Interventiile nursing la pacientii cu boala diareica acuta, forma severa, sunt: a. b. c. d. e. internarea pacientului intr-o rezerva notarea numarului si aspectului macroscopic al scaunelor in foaia de observatie recoltarea scaunului pentru coprocultura, coproparazitar, examen microscopic dieta hidrica in primele 24-48 ore dieta bogata in legume si fructe proaspete in primele zile

87. Pregatirea pacientului pentru efectuarea paracentezei diagnostice si evacuatorii consta in: a. b. c. d. hidratarea pacientului inainte de efectuarea manevrei explicarea necesitatii efectuarii paracentezei, pe intelesul pacientului pregatirea materialelor pentru asepsie determinarea grupului sanguin si Rh

Page 20 of 23

VASILESCU MIRELA-FLORENTA ANUL - II -/AMG-K

e.

recipiente sterile pentru recoltarea lichidului de ascita, pentru paracenteza diagnostica

88. Interventiile nursing la pacientul in stare de colica biliara sunt: a. b. c. d. e. repaus absolut si ulterior, relativ la pat, in functie de starea generala a pacientului regim de crutare biliara dieta bogata n alimente colecistokinetice administrarea medicatiei antialgice si antispastice, prescrisa de catre medic monitorizarea functiilor vitale este optionala

89. Interventiile nrsing la pacientul in stare de colica renala sunt: a. b. c. d. e. repaus la pat (initial absolut, ulterior relativ) fortarea diurezei, in primele ore, prin administrarea de lichide si furosemid i.v. efectuarea tratamentului cu antispastice si antialgice, prescris de catre medic efectuarea de urgenta, a urografiei i.v. efectuarea de urgenta, a ecografiei renale in spital, sunt:

90. Obiectivele si interventiile nursing la pacientul cu insuficienta renala acuta, a. b. c. d. e. restabilirea diurezei (cat mai repede posibil) reechilibrare hidro-electrolitica si acido-bazica reducerea nivelului ureei si creatininei serice monitorizarea obligatorie a balantei hidrice "ingesta / excreta" monitorizarea functiilor vitale este optionala

91. Dieta pacientului cu insuficienta renala cronica in stadiul preuremic este: a. b. c. d. e. normosodata in absenta complicatiilor cardiovasculare hiperproteica, bogata in proteine de origine animala cu aport lichidian fara restrictii cu aport lichidian zilnic in functie de balanta hidrica "ingesta / excreta" cu eliminarea alimentelor bogate in potasiu

92. Diagnosticul de cancer colorectal este sugerat de urmatoarele simptome si semne: a. b. c. balonari postprandiale constipatie recenta, progresiva rectoragii si/sau hematochezie

Page 21 of 23

VASILESCU MIRELA-FLORENTA ANUL - II -/AMG-K

d. e.

transpiratii nocturne tenesme rectale

93. Conduita de urgenta in intoxicatia digitalica consta in urmatoarele interventii: a. b. c. d. e. continuarea administrarii de tonicardiac intreruperea tratamentului tonicardiac administrarea de clorura de potasiu prevenirea tulburarilor de ritm administrarea de antibiotice

94. Care dintre urmatoarele boli sunt implicate in etiologia cordului pulmonar cronic ? a. b. c. d. e. stenoza mitrala bronhopneumopatia cronica obstructiva tuberculoza pulmonara HTA primara cifoscolioza deformanta

95. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt reale, referitor la tamponada cardiaca ? a. b. c. d. e. acumulare brusca si in cantitate mare a lichidului in pericard dispneea este proportionala cu cantitatea de lichid pericardic si rapiditatea acumularii nu necesita tratament de urgenta necesita internare in spital pentru pericardioceneza evacuatorie, de urgenta apare cu frecventa mai mare in pericarditele virale cu urmatoarele

96. Diagnosticul diferential al cancerului bronhopulmonar se face, in special, afectiuni: a. b. c. d. e. staza pulmonara din insuficienta cardiaca congestiva tuberculoza pulmonara abcesul pulmonar chistul hidatic pulmonar pneumonia trenanta, recidivanta pe acelasi lob pulmonar

Page 22 of 23

VASILESCU MIRELA-FLORENTA ANUL - II -/AMG-K

97. Referitor la arteriopatia obliteranta aterosclerotica a membrelor inferioare sunt reale urmatoarele afirmatii: a. b. c. d. e. etiologia este aterosclerotica diminuarea sau absenta pulsatiilor la arterele pedioase si tibiale posterioare prezenta claudicatiei intermitente in stadiul- II- al bolii durerea in repaus apare in toate stadiile bolii aparitia gangrenei reprezinta stadiul IV- al bolii

98. Referitor la infarctul miocardic acut (IMA), sunt reale urmatoarele afirmatii: a. b. c. d. e. IMA este consecinta obstructiei coronariene acute durerea este atroce, violenta, sfasietoare durerea este localizata frecvent retrosternal, cu iradiere in umeri si brate este obligatorie internarea de urgenta in spital (unitate de coronarieni) pacientul poate fi tratat numai la domiciliu

99. Sindromul nefrotic se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice si de laborator: a. b. c. d. e. edeme palpebrale si la nivelul membrelor inferioare (albe, moi, pufoase) hiperalbuminemie proteinurie 3,5g/m2/24h hipoproteinemie cu hiposerinemie hiperproteinemie

100. Referitor la pleurezia neoplazica sunt reale urmatoarele afirmatii: a. b. c. d. e. sunt prezente celulele neoplazice in lichidul pleural frecvent, lichidul pleural este in cantitate mica lichidul este frecvent, sanguinolent lichidul pleural se reface rapid dupa toracocenteza evacuatorie frecvent, lichidul pleural este in cantitate mare

Page 23 of 23

VASILESCU MIRELA-FLORENTA ANUL - II -/AMG-K

VARIANTE CORECTE / DISCIPLINA: NURSING MEDICINA INTERNA

1.a,b,d. 2. a,d,e. 3. b,c,d,e. 4. b,d,e. 5. a. 6. a,b,d,e. 7. a,e. 8. e. 9. a,b,e. 10. a,b,c,d.

11. a. 12. a,c,d. 13. b,c. 14. d. 15. b,e. 16. a. 17. a,b,d,e. 18. d,e. 19. a,c,d. 20. b.

21. a,b,c,d. 22. d. 23. e. 24. a,b,c. 25. a,b,c. 26. c,d. 27. b. 28. a.b,d. 29. e. 30. c.

31. a,b,d,e. 32. a. 33. a,b,d,e. 34. d. 35. a,b,c. 36. a,c. 37. b,d. 38. a,d. 39. b. 40. d.

41. d. 42. d. 43. d. 44. a. 45. b. 46. c. 47. d. 48. b. 49. d. 50. a,d. 51. d. 52. c.

53. b. 54. e. 55. d. 56. a,d,e. 57. a,c,e. 58. a,c,e. 59. b,e. 60. b,c,e. 61. a,c.

62. a,b,c,d. 63. b,e. 64. a,c,d,e. 65. a,b,c,e. 66. b,d. 67. a,c. 68. a,c. 69. a,c,e.

70. a,b,d. 71. c,d,e. 72. a,b,e. 73. a,b,c,d. 74. b. 75. c. 76. b. 77. a,c,d. 78. a,c,e.

79. b,c,e. 80. a,d,e. 81. b,c,d. 82. a,b,d. 83. b,c,d. 84. a,c,d. 85. a,b,d. 86. a,b,c,d.

87. b,c,e. 88. a,b,d. 89. a,c,e. 90. a,b,c,d. 91. a,d,e. 92. b,c,e. 93. b,c,d. 94. b,c,e.

95. a,b,d. 96. b,c,e. 97. a,b,c,e. 98. a,b,c,d. 99. a,c,d. 100. a,c,d,e.