Motto

:

Cel ce vrea sa dea sfaturi în probleme financiare trebuie sa cunoasca RESURSELE CETATII, natura si marimea lor, pentru a adauga pe cele ce lipsesc si a mari pe cele neîndestulatoare; de asemenea, trebuie sa cunoasca CHELTUIELILE CETATII, pentru a suprima pe cele inutile si a micsora pe cele excesive. ARISTOTEL

Pentru profesia de economist, cunoasterea fenomenului financiar la nivel microeconomic reprezinta o necesitate de necontestat. Aici se învata ABC-ul activitatii financiar-monetare concrete si se pun bazele unei gândiri economice ce înglobeaza exigentele repartitiei financiare. Schimbarile care au loc impun nu numai reconsiderari în comportamentul general al economistului financiar, în sensul asumarii unor responsabilitati de manager al gestiunii financiare a firmei, dar si reconsiderari în teoria care sta la baza acestui comportament. De aceea, manualul de fata este elaborat pe baza unui concept nou privind obtinerea si gestionarea valorii la nivel de firma, conceptul Teoriei valorii entropie. Elementele de noutate aduse de aceasta teorie favorizeaza întelegerea fenomenului financiar din societatea comerciala sau regia autonoma si completeaza responsabilitatile economistului financiar, acesta devenind un adevarat inginer al valorii; e l proiecteaza atât dimensiunea valorii, pentru a fi recunoscuta de piata, cât si mecanismele prin care aceasta valoare se obtine, se repartizeaza si se pastreaza în economie, societate si mediul natural înconjurator, pe parcursul proceselor de productie-consum-productie. Fenomenul microfinanciar, prezentat în partea întâi si în partea a doua ale manualului, ridica multe aspecte interdisciplinare, absolut necesare pentru un economist care doreste sa înteleaga sistemul întreprinderii si sa comunice într-un limbaj compatibil cu cel folosit de specialistii din domeniul tehnic care activeaza în aceeasi unitate. Acest mod de tratare, sprijinit de o metoda de investigare moderna, îl ajuta pe economist sa înteleaga cauzele obiective ale repartitiei financiare pe care el o realizeaza în cadrul serviciului financiar. Partea a treia cuprinde metodologia concreta de lucru necesara proiectarii repartitiei financiare la nivel de firma, repartitie generata de starea de consum în care intra societatea comerciala sau regia autonoma în mod periodic pentru a se forma, a se refa ce sau pentru a se dezvolta. O proiectare similara, fundamentata teoretic si practic, se prezinta în partea a patra a manualului în legatura cu starea de productie a sistemului întreprindere. Rezultatul acestei proiectari apare sub forma deciziilor financiare si de trezorerie care dimensioneaza monetar rezultatele economice ale procesului de productie. Legaturile financiare si monetare ale firmei cu mediul financia r si bancar sunt abordate în partea a cincea a manualului. Mutatiile intervenite în modul de lucru al sistemului bancar, functionarea pietei de capital, extinderea legaturilor cu finantatori straini, aparitia unor raporturi noi cu proprietarii capitalului social din firma au un impact major asupra meseriei de economistfinanciar. Toate aceste probleme noi sunt abordate sub forma proiectarii fluxurilor financiare ale firmei cu mediul sau extern. În sfârsit, partea a sasea este consacrata contributiei pe care economistul financiar trebuie sa o aiba la conducerea activitatii economice din întreprindere, ca aspect calitativ al exercitarii meseriei sale, prin fundamentarea financiara a deciziilor economice si prin conducerea firmei prin bugete. Manualul face apel la modele si procedee aplicate în munca financiara din alte tari, valorificând, totodata, experienta întreprinderilor noastre. Textul beneficiaza de numeroase exemple, iar în cadrul paragrafelor referitoare la Activitati tutoriale se cuprind: un ghid pentru îndrumarea activitatii de învatare, întrebari recapitulative, teste de autoverificare, exercitii si studii de caz din practica unor firme straine si românesti, elemente absolut necesare formarii noilor deprinderi în munca financiara sub influenta schimbarilor din economie . Convinsi ca manualul va va forma o parte importanta din profesia de economist specializat în domeniul financiar-monetar, va dorim succes în parcurgerea continutului sau! Autorul

PARTEA ÎNTÂI

GESTIONAREA FINANCIARA A VALORII

Profesia de economist presupune, în primul rând, conducerea procesului complex de obtinere si gestionare a valorii. Pentru a realiza acest lucru, la un nivel calitativ ridicat, economistul trebuie sa înteleaga mecanismul de ansamblu, dar si procesele intime prin intermediul carora potentialul existent în mediul natural, în societate si economie, sub forma de substanta, energie, informatie, se transforma în valoare si se conserva în produse si servicii. În al doilea rând, economistul trebuie sa fie un intermediar corect, echitabil între procesele economice, sociale si naturale care sunt angajate în mecanismul de obtinere a valorii. Un comportament incorect poate deregla atât mecanismul respectiv, cât si întregul angrenaj natural si social de existenta a speciei umane. În sfârsit, economistul trebuie sa gestioneze cu fermitate si eficienta valoarea obtinuta pentru a o repartiza spre beneficiarii din economie, din societate si din mediul natural, cu gândul la evolutia viitoare a sistemelor participante la mecanismul valorii. În cazul economistului financiar, responsabilitatea este amplificata de faptul ca întreaga sa activitate se desfasoara în legatura cu valoarea: obtinere, dimensionare, repartizare, vehiculare prin bani, evidentiere, control, crestere, prin gestionarea directa si indirecta a proceselor angrenate în mecanismul obtinerii si gestionarii valorii.

CUPRINS

Capitolul 1 Mecanismul obtinerii si gestionarii valorii Capitolul 2 Fenomenul microeconomic Capitolul 3 Procesele mecanismului de obtinere a valorii

CAPITOLUL 1

MECANISMUL OBTINERII VALORII

CUPRINS 1.1 Teoriile principale asupra valorii 1.2 Teoria valorii bazata pe entropie joasa 1.3 Activitati tutoriale 1.4 Lectura suplimentara

CONCEPTE Teoria valorii Teoria valorii bazate pe munca Teoria valorii bazate pe utilitate Teoria valorii bazate pe entropia joasa Paradigmele teoriilor valorii Entropie pozitiva si negativa Modelul valorii bazate pe entropie joasa Sisteme si procese ale valorii Gestionarea financiara a valorii

Mecanismul obtinerii val orii

1.1 Teoriile principale asupra valorii

Masina societatii

Pentru stiinta economica, în general, definirea si cercetarea conceptului de valoare reprezinta un element esential, valoarea reprezentând temelia pe care se cladeste edificiul stiintei respective si mecanismele economice care asigura existenta întregii societati. ”Masina societatii" are drept motor activitatea economica, iar drept combustibil, valoarea obtinuta prin intermediul unui mecanism complex. De aceea, obiectul de studiu pentru cercetarea stiintifica din domeniul economic este reprezentat de activitatea depusa de om în scopul obtinerii valorii concentrate în bunurile necesare existentei (vezi Cadrul 1.1).

Cadrul 1.1 Pentru Paul A. Samuelson, stiinta economica studi aza modul în care ne decidem sa folosim resursele productive rare cu întrebuintari alternative, pentru realizarea unui scop prevazut, iar pentru J. K. Galbraith, rolul stiintei economice este sa explice procesul prin care individul este servit. Din ambele puncte de vedere, rezulta ca stiinta economica îsi propune sa cunoasca procesele economice prin care folosim resursele si prin care individul este servit. Rezultatele cercetarii stiintifice privind continutul categoriei de valoare apar sub forma teoriei valorii. Ea cuprinde un numar important de adevaruri sau paradigme. Paradigmele unei stiinte stau la baza constructiilor teoretice si dau sens si orientare comportamentului în activitatea practica din zona cercetata. Fondul de adevaruri al unei stiinte poate sa aduca progres în existenta societatii sau sa fie raspunzator de erorile si ineficienta unei firme, ale unei economii sau ale unui întreg sistem economico-social. În istoria stiintei economice s-au evidentiat doua directii importante în privinta definirii valorii, a precizarii paradigmelor esentiale privind fenomenul obtinerii valorii în societatea umana: 1. Teoria valorii bazate pe munca (TVM); 2. Teoria valorii bazate pe utilitate (TVU).

Paradigmele teoriei valorii

Finantele întreprinderii

Parintii teoriilor valorii

Abateri de la realitatea economica

O noua teorie a valorii

Prima teorie, TVM, îl are drept deschizator de drumuri pe Aristotel. În perioada moderna, teoria valorii bazate pe munca i-a avut ca sustinatori pe A. Smith, D. Ricardo, K. Marx. Cea de a doua teorie, TVU, a avut drept parinte pe filosoful grec Xenofon; ea a fost apoi reluata si dezvoltata de economisti ca J. S. Mill, St. Jevons, L. Walras, C. Menger, J. M. Keynes. Fiecare gen de teorie a cautat sa precizeze raspunsuri cât mai convingatoare referitoare la întrebari cum ar fi: Ce este valoarea?, Care sunt procesele economice care contribuie la obtinerea valorii?, Ce factori sunt angajati în aceste procese?, Ce legi guverneaza mecanismul de obtinere si gestionare a valorii în economie si societate? etc. Prin raspunsurile date, teoriile privind valoarea au contribuit la explicarea realitatii si la orientarea activitatii practice pentru o anumita perioada. Mai devreme sau mai târziu, fiecare din cele doua teorii principale a intrat în conflict cu realitatea, direct sau prin intermediul activitatii economice pe care a fundamentat-o. Societatea, bazata pe principiile teoriilor privind valoarea, a înregistrat regrese si vibratii periculoase, vibratii premergatoare revolutiilor violente sau de catifea, atunci când principiile acestor teorii nu au mai corespuns realitatii aflate în permanenta schimbare. Ambele teorii sunt vinovate de aparitia si accentuarea problemelor globale grave cum ar fi: epuizarea resurselor, poluarea grava a Terrei, distorsiunile economice si sociale din fiecare societate si pe plan mondial etc. Întrucât valoarea reprezinta obiectul de lucru al repartitiei financiare (deci al disciplinei universitare de care ne ocupam în acest manual), nu ne poate fi indiferent caracterul corect al teoriei economice care precizeaza ce este si prin ce mecanism se obtine si se gestioneaza valoarea în economia actuala. Pornind de la anomaliile tot mai frecvente ale teoriilor economice privind valoarea, am întreprins o cercetare bazata pe noi principii si având la dispozitie contributiile stiintei din domenii care vin în contact cu procesele prin care se obtine si se gestioneaza valoarea (vezi Paul Bran, Economica valorii, Editura Economica, Bucuresti, 1995 si manualul Economica valorii, Editura A.S.E., Bucuresti, 2002). Pe baza acestei cercetari a rezultat Teoria valorii bazate pe entropie joasa (TVE).

Mecanismul obtinerii val orii

1.2 Teoria valorii bazate pe entropia joasa Schimbarea principala produsa în modul de abordare a valorii se refera la tratarea problematicii obtinerii si gestionarii valorii în cadrul cel mai larg posibil în baza cunostintelor stiintifice actuale: cadrul legilor generale ale Naturii. În primul rând, teoria valorii bazate pe entropia joasa (TVE) recunoaste ca fundament obiectiv pentru toate procesele angajate în obtinerea si gestionarea valorii cele mai generale legi ale naturii, legea conservarii materiei si legea entropiei. Conform primei legi, în natura (deci si în economie si societate, acestea facând parte din natura, în sensul cel mai larg al acesteia) nimic nu se pierde, nimic nu se câstiga, totul se transforma! Pentru procesele economice, ca si pentru cele din mediul natural si societate, rezulta ca iesirile (rezultatele) sunt totdeauna egale cu intrarile, rezultatele respective fiind doar transformari ale intrarilor! Întrucât toate sistemele în care au loc procesele angajate în obtinerea valorii sunt sisteme deschise (mediu, societate, economie, firma), atunci ele respecta si cerintele legii entropiei, conform careia transformarile se realizeaza cu pierderi, rezultatele utile pentru sistemele respective fiind mai mici decât intrarile. În al doilea rând, la baza valorii am pus, ca suport fizic, entropia joasa, ca grad de organizare a celor trei forme de existenta a materiei: substanta, energie, informatie. Aceste produse elementare ale materiei contin diferite grade de organizare asigurate de procesele din mediul ambiant, din societate sau din economie. Aceste grade de organizare sau entropie joasa, atunci când corespund cu structura necesitatilor unui sistem viu, reprezinta hrana noastra cea de toate zilele ! (vezi Cadrul 1.2). Pentru a face mai accesib ila paradigma suportului fizic al valorii, entropia joasa sau negativa, vom folosi conceptul de potential. El reprezinta nivelul de organizare detinut de componentele primare ale materiei, de un sistem simplu sau complex, nivel de organizare care îl face atractiv pentru a fi consumat de un sistem viu.

Suprematia legilor naturii

Paradigmele noii teorii a valorii

Cadrul 1.2 Biochimia considera ca pentru economia sistemelor vii este nevoie de urmatoarele : substanta, pentru sinteza compus ilor chimici necesari structurilor ; energie, pentru exerci area t functiilor sistemului viu; informatie, pentru a conduce procesele metabolice interne si pentru a se adapta la mediu.

Finantele întreprinderii

Sistemele vii, arata înca din anul 1944 cunoscutul fizician E. Schrodinger, îsi datoreaza originea interna faptului ca "se hranesc cu entropie negativa sau joasa."

Procesele angajate în mecanismul valorii

Influenta dezvoltarii durabile

Influenta societatii informationale

În al treilea rând, teoria valorii bazate pe entropie joasa extinde zona proceselor angajate în obtinerea valorii, de la procesele economice recunoscute de celelalte teorii (productia, consumul), la un sistem mult mai cuprinzator, aici intrând procesele din mediul natural, procesele din societate si procesele din economie. În aceste conditii, întregul mod de a pune problema gestionarii valorii de catre economist se schimba radical. El va trebui sa cunoasca intimitatea tuturor acestor procese si a sistemelor în care au loc si apoi, pe baza acestei cunoasteri, sa poata interveni, prin instrumente adecvate. Scopul acestei interventii este de a optimiza procesele respective si pentru a le asigura conditii interne si exterioare favorabile sporirii valorii, dar si pentru a le armoniza interesele, în conformitate cu principiile dezvoltarii durabile. De asemenea, întregul edificiu al teoriei valorii trebuie corelat cu schimbarile deja evidente ale noului mod de organizare a societatii umane, societatea informationala. Rolul tot mai hotarâtor al informatiei în procesele sociale si economice face din acest produs al mintii omenesti si al masinilor electronice materia prima absolut necesara pentru toate deciziile din economie, societate si mediu. Având la baza aceste principii noi, modelul mecanismului de obtinere a valorii este mult schimbat, el fiind redat în figura nr. 1.1. În acest model sunt prezente cele trei sisteme si procesele corespunzatoare angajate în obtinerea si gestionarea valorii (vezi Cadrul 1.3).

Cadrul 1.3 1. Sistemul mediului natural înconjurator, cu procesele de ordin fizic, chimic si biologic specifice, procese care sunt antrenate, mai mult sau mai putin, în obtinerea si gestionarea valorii; 2. Sistemul societatii umane, cu procesele de ordin social, politic, cultural, învatamânt, viata de familie etc.; 3. Sistemul economiei (întreprindere), cu procesele de productie, consum, repartitie, schimb etc. (redate în grafic prin producator si consumator). Semnificatia simbolurilor cuprinse în grafic reda formele de potential (entropie joasa) angajate în mecanismul general de obtinere si gestionare a valorii si este redata în Cadrul 1.4.

Mecanismul obtinerii val orii

Figura nr. 1.1

Cadrul 1.4

Pn - potential (entropia joasa sau negativa) atra din mediul natural înconjurator direct s (energie solara, energie geotermica, minerale, energia apelor si a vântului etc.) sau indirect (prin plante, animale); Ps - potential atras din sistemul societatii umane sub forma de servicii sociale, de învatamânt, cultura, protectie, aparare, amenajari pentru transporturi, servicii bancare etc.; Pes - potential economic sub forma de servicii provenit din procesele economice tip consum desfasurate în perioadele anterioare procesului de productie din t1; Pep - potential economic conservat sub forma de produs; Per - potential economic reconservat în urma a doua procese economice (consum si productie) prin care a trecut potentialul conservat în produsul obtinut în urma procesului de productie din t 1; acest nivel îl consideram nivelul real al valorii produsului obtinut în t1.

Pornind de la acest model si de la generalizarile simbolice redate în Cadrul 1.4, putem avansa relatia de definitie a teoriei valorii bazate pe entropie joasa. În aceasta relatie, pe lânga generalizarile simbolice mentionate, vom introduce si alte simboluri redate în Cadrul 1.5.

pe baza principiilor dezvoltarii durabile. conform legii c onservarii materiei. va avea urmatoarea configuratie: Relatia 1. . în general. procese prin excelenta de transformare de tip entropic (conform legii de conservare a materiei si legii entropiei).1 respecta cerintele ambelor legi generale ale naturii. Relatia specifica proceselor economice.5 Pem. cât si schimbarilor intervenite în realitatea economica.potential economic cedat mediului si societatii pentru a alimenta procesele ce au loc în sistemele respective (acest potential poate fi considerat ca o pierdere pentru circuitul curent al valorii -în perioada t1-tn). societatea si economia. Dr . De aceea. dorinta noastra fiind de a da activitatii financiare un suport teoretic. Gestionarea financiara a valorii presupune cunoasterea cât mai completa a sistemelor naturale.1 Pn + Ps + Pes + Pedr = Pe r + Pe m. aceste deseuri polueaza mediul. vom începe cu cunoasterea întreprinderii. sociala si în mediul natural înconjurator. daca procesele economice si sociale sunt organizate în conformitate cu cerintele mediului. influentând negat iv sistemele angajate în mecanismul de obtinere a valorii.s + Dr + Dnr Suport teoretic pentru activitatea financiara Relatia 1.1.s. iesirile totale (rezultatele din partea dreapta a relatiei) sunt egale cu intrarile din partea stânga. Astfel. În întreaga constructie a manualului se vor regasi principiile relatiei 1. sistemul în care se desfasoara cele mai importante procese economice ce presupun repartitia financiara: productia si consumul.deseuri care cuprind potential economic recuperabil în procesele economice viitoare (potential notat cu Pedr). Dnr .Finantele întreprinderii Cadrul 1. sociale si economice si a proceselor în care sunt antrenate. iar iesirile utile (Per) sunt mai mici decât intrarile (conform cerintelor legii entropiei). care sa corespunda atât evolutiilor din stiinta.deseuri care cuprind potential economic ce nu mai poate fi recuperat în procesele viitoare (pierderi entropice).

studii de caz si exercitii. Având la dispozitie materialele didactice. întrebari recapitulative. realizator de baterii de teste de verifi are si autoverificare pentru studenti. Structura capitolelor cuprinde. precum si pentru a putea alimenta cu potential economic procesele naturale si cele sociale. munca de predare fiind preluata de activitatea de tutoriat. Profesorul devine furnizor de informatii si procedee de transmitere a lor la distanta. o schema logica a activitatilor ce trebuie parcursa pentru însusirea cunostintelor si pentru formarea deprinderilor de economist în domeniul finantelor la nivel microeconomic. teme de cercetare stiintifica. iar resursele economice o folosinta cu o eficacitate maxima. teme pentru referate si pentru lucrarile aplicative. . Activitatea tutoriala are misiunea de a da studentului orientarile de baza în privinta ordon arii activitatii de învatare si verificare. întreprinderea este conectata la sistemele mediu si societate.Mecanismul obtinerii val orii Conectare întreprindere societate mediu În modul nostru de interpretare. studentul devine un cautator de noi informatii prin intermediul magistralelor informatice si un exigent autoexaminator prin parcurgerea responsabila a testelor de autoverificare. pentru a putea beneficia de rezultatele utile care sunt produse de sistemele respective.3 Activitati tutoriale Procesul de învatare în universitate a evoluat spre forme noi în care responsabilitatea însusirii de cunostinte si formarea de deprinderi trece într-o proportie hotarâtoare la student. în acest scop. Manualul de fata va cuprinde. El devine c coordonator de disciplina. studentul se integreaza într-un proces de învatare în care rolul sau este maxim. realizate într-o forma ce îi asigura însusirea lejera a cunostintelor. de asemenea. teste de auto-verificare. 1. La rândul sau. a testelor de verificare partiala si a celor de verificare finala. activitate prin care se urmareste îndrumarea studentului în procesul de învatare. Numai în acest mod munca financiarului poate avea o utilitate economico-sociala maxima.

Bugetul unei activitati. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare. Rezolvati studiile de caz si exercitiile. Localizati. exercitii (7) Seminar Caiet de seminar Nu 7. cu atentie. Raspundeti la întrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale. Rezumat si cuvinte -cheie (3) Consultare bibliografie suplimentara 3. 6. în text. notite (1) Învatare ℑ 1. Parcurgeti. (4) Întrebari (5) Teste de autoevaluare 4. fara a apela la raspunsuri. 2. Parcurgeti bibliografia suplimentara. precum si cu referatul si proiectul de an. Da (6) Studii de caz. firme.Finantele întreprinderii MODUL DE LUCRU ÎN PROCESUL DE ÎNVATARE Etape: Manual. Realizati testele de autoevaluare. continutul capitolului. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate în seminar sau la lucrarile de laborator. 5. dar si în scris. Documenta tie pentru examen . institutii. conceptele din rezumat si cuvintele-cheie. al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs.

4. 3. .Mecanismul obtinerii val orii ÎNTREBARI RECAPITULATIVE • • • • • • • • • • • În ce consta importanta valorii pentru existenta societatii umane si a sistemelor naturale si economice? Care au fost directiile de dezvoltare a teoriei privind valoarea ? Care sunt principiile de baza ale teoriilor valorii bazate pe munca. ste 5. d) 2. 2. b) 1. 5. Care grupare este cea reala: a) 1. Pentru stiinta economica. 3.1. 4. 1. 3.2. valoarea reprezinta : a) motorul societatii. c) masina societatii. c) 1. 4. epuizarea resurselor. e) 2. aduce urmatoarele paradigme noi: 1. b) obiect de studiu. 3. vibratii premergatoare unei schimbari violente. 5. 3. d) 1. 4. 4. b) 2. 4. si în ce masura aceste principii au rezistat schimbarilor din realitatea economica? Ce efecte negative au adus paradigmele teoriilor valorii bazate pe munca si pe utilitate în economie? Ce anomalii au determinat realizarea unei noi cercetari privind paradigmele teoriei valorii? Care sunt noile principii puse la baza teoriei valorii bazate pe entropia joasa? În ce masura aceste noi principii largesc baza stiintifica de abordare a valorii si îi asigura acesteia un suport obiectiv. poluarea Terrei. precum si procesele specifice acestor sisteme? În ce masura acest mod de a aborda valoarea modifica atributiile si importanta profesiei de economist? TESTE DE AUTOVERIFICARE 1. 3. indiferenta agentilor economici. Obtinerea valorii se supune legilor generale ale Naturii. 5. 1. Teoria valorii bazate pe entropia joasa (negativa). La obtinerea valorii contribuie numai procese din economie. La obtinerea valorii contribuie procese din economie. 5. 3. TVE. c) 1. respectiv pe utilitate. Care grupare este cea reala: a) 1. 3. crestere economica. societate. 3. 2. 5. inatacabil de orientari subiective? Cum interpretati categoria de entropie joasa sau negativa? Considerati ca principiile I si II ale termodinamicii se pot aplica în privinta proceselor de obtinere a valorii? De ce credeti ca în mecanismul de obtinere si gestionare a valorii trebuie antrenate sistemele mediului natural si ale societatii. mediul natural înconjurator.3. 2. Baza fizica a valorii e data de munca si utilitate. 2. e) 1. 3. 4. Teoria valorii care nu mai corespunde realitatii determina: 1. Baza fizica a valorii este un anumit grad de organizare a materiei. 4.

1.Finantele întreprinderii 1. Per. si unele procese din mediul înconjurator si din societate.s +Dr + Dnr. STUDII DE CAZ SI EXERCITII 1. Precizati daca procesul de productie sau cel de consum au efecte de oprire a entropiei pozitive si de obtinere a unor produse cu entropie joasa. e) Legea atractiei universale. b) Ps + Pes + Pem.4. 1. Redati procese si rezultate care au ca efect oprirea cresterii entropiei pozitive (a dezordinii din sistem). Pem. Puneti în evidenta paradigmele teoriei valorii bazate pe entropie joasa si subliniati mutatiile produse în teorie si în practica de adoptarea unui asemenea mod de interpretare si de conducere a mecanismului de obtinere si gestionare a valorii. din acest punct de vedere. Dnr. d) Legea gravitatiei. c) Ps + Pes + Dr + Dnr = Pn + Per + Ps + Pedr. Pep.1 Recenzie Realizati individual sau în grupuri mici recenzia lucrarii Economica valorii. abordati conceptele de entropie pozitiva si entropie negativa. c) Legea entropiei. Care este relatia de definitie a valorii în TVE: a) Pn + Ps + Per + Pedr = Pes + Pem.s +Pedr = Per + Pn + Dr + Dnr. b) Legea entropiei si legea transformarii si a conservarii materiei. Bucuresti. Generalizarile simbolice sintetizate de TVE sunt: Pn.s + Dr + Dnr.2 Dezbatere Pe baza cunostintelor de fizica. Analizati. Editura ASE.s + Pes + Dnr. Relatia de definitie a valorii în TVE respecta cerintele legilor generale ale Naturii: a) Legea transformarii si a conservarii materiei.s.5. Dr. d) Pn + Per + Dr + Ps = Ps + Pem. e) Pn + Ps + Pes + Pedr = Per + Pem. 2002. Ps. Pes. .

4 Comparatie Folosind metodele valorii stabilite de Teoria valorii-munca si Teoria valorii bazate pe utilitate. p. scriem o carte sau întelegem un poem sau o idee stiintifica dificila. Verhoek. . 1. însa.5 Teme de cercetare stiintifica În conformitate cu noua structura a programelor analitice adoptate în Academia de Studii Economice. în ciuda micsorarii locale a entropiei. iar ca rezultate capitalul consumat (c + s) si profitul (p). realizati o comparatie cu modelul din relatia 1.1 respecta cerintele legilor generale ale naturii. Lippincott. Bucuresti studentii trebuie sa realizeze referate. prin deseurile produse). transformarea energiei alimentelor în gândire. Gestionarea financiara a valorii. sa cânte sau sa alerge . sunet. Bucuresti. dupa ce a provocat aceasta crestere de entropie (în mediul înconjurator. Gestionarea valorii la nivel de societate. Editura Stiintifica. sa mearga. Precizati cum se manifesta legile generale ale naturii (de conservare a materiei si entropica) în cazul transformarii alimentelor în gândire. munca fizica. F. Cu toate acestea. T. Garrett. Explicati de ce construirea unei case sau întelegerea unei idei reprezinta un caz de entropie joasa sau negativa." W. sunet sau munca fizica se face ineficient si cu o crestere neta a entropiei totale a lumii. 606. În fiecare dintre aceste cazuri.1. Aceste teme pot fi utilizate si ca subiecte pentru lucrarile de diploma. 1. A. Pentru a sprijini aceasta activitate. modele care recunosc drept intrari în procesele economice doar capitalul pentru mijloacele de productie (c) si pentru salarii (s). la fiecare capitol vom însera mai multe teme de cercetare. este capabil sa creasca. H. Comentati deosebirile si modul în care relatia 1. documentari.3 Comentare de text Aveti la dispozitie urmatorul text: "Trebuie sa recunoastem ca entropia alimentelor pe care le consumam este cu mult mai mica decât entropia dejectiilor pe care le producem. 1994. omul.toate aceste procese cerând o micsorare a entropiei. B. contributia finantelor la nivel macroeconomic. implicarea activitatii financiare în mecanismul de obtinere si de repartizare a valorii la nivel de firma. precum si un proiect complex pentru disciplinele de specialitate. Chimie. studii.Mecanismul obtinerii val orii 1. sociale si economice la obtinerea valorii. Entropia scade ori de câte ori construim o casa. pictam un tablou. Contributia proceselor naturale.

trei procese succesive. 1. în mod concomitent. 2002. având în vedere. 1. De aceea. de consum (în t2) si. toate fiind "produse" într-o perioada to. procese sociale (Ps) si procese economice tip consum (Pes). Nota 10 se obtine daca se raspunde corect la toate cele 5 întrebari. Atentionare "O buna valoare nu apare din întâmplare" remarca L. autorul lucrarii Ingineria valorii.1): . Editura ASE. vom urmari fenomenul valorii respectând legile generale ale Naturii. din nou.5 b. mai obiectivi în interpretarea modului cum "apare valoarea".1 Principiile de baza ale modelului TVE Obiectivul nostru este reprezentat de realizarea unui model reprezentativ privind mecanismul obtinerii valorii. . W. . 1. Crum. Bucuresti. 1. redate mai înainte. 1.3 d.4 e. De asemenea. vom analiza acest mecanism în mod sistemic. 8.exteriorizarea actiunii Legii entropiei prin triunghiul pierderilor entropice. de productie (tn).Finantele întreprinderii RASPUNSURI LA TESTUL DE AUTOVERIFICARE 1. Conform constantelor modelului. de productie (în t 1). Nota: Fiecare întrebare este evaluata cu 2 puncte. va trebui sa fim cât mai exacti.4 Lectura suplimentara Capitolul VIII din Manualul Economica valorii. 8. contributia tuturor proceselor care sunt angrenate la transformarea de potential. Vom construi modelul obtinerii valorii luând în consideratie urmatoarele elemente (vezi figura nr.intrarile de potential provenit din procese naturale (Pn).1 b.2 c. Reguli de constructie .

Urmeaza procesul de consum din momentul t. 5. în limita determinata de coeficientul de transformare a pt2. Din acest proces rezulta potential economi tip serviciu (Pe ) si c s pierderi entropice. potential economic tip produs (Pept1) si pierderi entropice (incluse în triunghiul entropic din figura nr. Ps. Prelucrarea de potential atras (Pn. obtinându-se. 3. Acest proces preia potentialul tip produs si îl transforma conform principiilor consumului si la un randament permis de indicele a pt 2. Figura nr.Mecanismul obtinerii val orii Atragerea de potential Prelucrare de potential Mecanismul obtinerii valorii se deruleaza dupa urmatorul program: 1. fie din procesul de consum în care a intrat întreprinderea în perioada to. 2. când elementele sale interne "s-au încarcat" cu potential economic tip servicii.1 PeS t2 .1). Atragerea de potential din procese care au loc fie în afara întreprinderii (procese din mediu si din societate). Pes ) conform principiilor si legilor specifice productiei. 8.

schimb. de instruire. atragere directa) componentele primare ale materiei (substanta. firma): Potential economic. Pes. sub forma de servicii prestate de toate componentele materiale ale structurii întreprinderii formate prin procese de consum în momentul t0. obtinerea valorii fiind rezultatul unui lant continuu de procese. Ca urmare a acestor procese. La rândul sau. Cele trei sisteme angajate în mod real în mecanismul obtinerii si gestionarii valorii atrag prin diferite variante ale procesului primar de transfer (repartitie.1. societate si economie.. 8. de cercetare stiintifica si tehnica etc. P s. respectând în totalitate principiile de baza redate în paragraful anterior si constantele prezentate în capitolul 7.Economia (întreprinderea. . aerul. vom parcurge principalele momente din modelul redat în figura nr.2 Modul de functionare a modelului Model complex si integrativ Modelul TVE pe care dorim sa-l sintetizam va trebui sa aiba un mod de functionare complex si integrativ. Mecanismul de obtinere a valorii cuprinde înca un proces de productie din tn. sub forma de produse si servicii culturale.Mediul natural înconjurator: Potential natural. lumina si caldura solara etc. Momentul t0 Atragerile initiale (t0) Sisteme furnizoare de potential Acest moment este punctul de plecare pentru segmentul din realitatea economica pe care vrem sa-l cuprindem în modelul mecanismului de obtinere si gestionare a valorii. structura unor sisteme vii. momentul t0 este o consecinta a unor procese anterioare. fiecare din cele trei sisteme vor transfera spre sistemul economic aflat în starea dinamica de productie produse specifice: . Vezi figura nr. informatie) sub forma unor diferite grade de organizare (entropie joasa) pentru a le transforma si conserva în cadrul unor procese complexe de productie. lichidare. de administratie.2. Pn. . Preluând o secventa din lantul continuu de procese ce au loc în sisteme ca mediul natural înconjurator. unde potentialul tip servicii iesit din procesul de consum anterior se retransform a si reconserva în dimensiunile valorice ale unui nou produs la nivelul permis de indicele a ptn. 8. sub forma de minereuri. Nivelul ramas din potentialul intrat în momentul to si notat cu Per îl consideram suportul fizic real al valorii produsului obtinut în procesul de productie din t 1.. consum.Finantele întreprinderii 4. .Societatea: Potential social. energie. 8.

Pes) unui proces de transformare în conformitate cu tehnologia si scopul fiecarui tip de întreprindere si se deruleaza conform Relatiei 8. transformarile care au avut loc în toate cele trei sisteme în momentul t0 s-au derulat în conformitate cu cerintele legilor generale ale Naturii. cosmoeconomie) se declanseaza în mom entul t1 starea dinamica de productie . Momentul t1 Respectarea legilor generale Productia din t 1 În sistemul activitatii economice (familie.2.Mecanismul obtinerii val orii Figura nr. . 8.2 + Ed Mediu Pn s Societate Ed I + F e Ps Ed Firma + R M i A Pes t0 Dupa cum se observa din figura nr. legea conservarii materiei (procesele doar au transformat intrarile. întreprindere. Ps. mondoeconomie. Acest proces supune intrarile atrase (Pn. E +d).1. rezultând si pierderi entropice sub forma de deseuri. macroeconomie. . iesirile rezultate fiind egale cantitativ cu intrarile) si legea entropiei (iesirile utile sub forma de potential natural social sau economic fiind mai mici decât intrarile. 8.

3 Pn Pe P E+d Ps Productie i e s Pe s t1 Potential rezidual în structura firmei .3) procesul economic se realizeaza cu respectarea legilor generale ale Naturii (conservarii materiei si entropiei). de conservare a rezultatelor transformarii se obtine un nou grad de organizare a potentialului din intrarile atrase sub forma de produs. dupa regula specifica acestui proces: Relatia 8. apoi. 8.Finantele întreprinderii Relatia 8. fiind mai mici decât intrarile cu marimea pierderilor entropice.1 Pn + Ps + Pes = Pe p+ E+ d Prin procesul de transformare si.2 Produs = informatia implementata în substanta cu ajutorul energiei sau i e s Si în acest caz (vezi figura nr. 8. Figura nr. Pep. E+d. iesirile utile. P ep.

prin diferite forme ale procesului primar de transfer (repartitie. Astfel. economie etc. suport al valorii în curs de formare. pentru a da nastere. schimb. În structura sistemului aflat în starea dinamica de consum. fiind periodic completat cu potential adus de un nou proces de consum (din momentul t2. prin procesul primar de conservare. entropia joasa din produse este supusa unei transformari specifice: disocieri. spre exemplu). Este doar o etapa în mecanismul complet de obtinere a valorii. preluare directa) potential economic sub forma de produs. familie. Momentul t2 Potentialul conservat în produs. unor alte genuri de organizare. P es: Alimentarea procesului de consum Entropia joasa a serviciilor Relatia 8. Serviciile respective sunt produsele procesului de consum. atrage. digerari. asamblari etc. serviciul sau dupa consum respecta principiul: Relatia 8. Aceasta structura este apoi capabila sa faca servicii sub forma de miscare. Gradul de organizare din produse dispar e. forta si sa elimine entropie înalta. ce ramâne conservat în structura firmei (potentialul rezidual) se va folosi în procesele de productie viitoare. cum ar fi structura materiala a sistemului. fiind forma de conservare a potentialului economic.3 Pe p à Pes + E+d Transformarea si conservarea tip consum respecta specificul fiecarui element material al structurii sistemului consumator. Acest sistem. nu este. P ep. în cazul omului. întreprindere. nivelul final al suportului fizic al valorii. donatie. Pep. .4 Serviciul = energie (e) subordonata unei informatii (i) folosindu-se de suportul material al sistemului (s) sau e s i .Mecanismul obtinerii val orii Potential rezidual Procesul de productie din momentul t1 scoate din structura firmei o mare parte din potentialul conservat prin procesele de consum din momentul t0 . dar si potential direct din mediul natural înconjurator. în teoria valorii-entropie. societate. Produsul procesului de productie din t 1 îsi valorifica potentialul conservat prin recunoasterea de catre un sistem aflat în starea de consum.

În acest nou proces de productie se transforma entropia joasa din serviciul furnizat de sistemul consumator. în modelul teoriei valorii-entropie.e-->i Si celelalte elemente ale structurii.Finantele întreprinderii Figura nr. contributia pozitiva sau (si) negativa a tuturor sistemelor angajate în procesele care contribuie la obtinerea valorii. . punându-si însusirile substantei din care sunt formate ( în s) slujba unei informatii tehnologice sau de produs (i) cu ajutorul unei anumite cantitati de energie (e). Astfel. pe de o parte. 8. mijloacele de tip unelte pot presta un serviciu. Pes à Pe r + E+d Nivelul P er reda.4 Pn Ps Consum E+d S E R V I C I I Pep t2 Structura noua s--. în modelul teoriei valorii-entropie. rezultatul transformarii se conserva într-un produs t n si reprezinta. pe de alta 1 parte. nivelul încasarilor cu care consumatorul din t2 poate sa achite pretul produsului respectiv. punctul final pentru nivelul suportului fizic al valorii. odata încarcate cu potential sunt capabile sa ofere servicii. Potentialul economic scos din produsul fabricat în momentul t si conservat în 1 serviciu are nevoie de înca o confirmare prin valorificarea sa într-un nou proces economic de tip productie organizat în momentul tn. Momentul tn Reconfirmarea din tn Nivel real pentru valoare si încasari Relatia 8. nivelul real al suportului fizic pentru valoarea produsului din t (Per) si.5 Nici forma serviciu nu reprezinta.

Momentul tn + m În viata sistemelor economice poate interveni si procesul complex de lichidare. faliment. Moartea sistemului economic .6) se face prin operatiuni de dezinvestitie. conservare.e). societate si economie (Pe m. Transformarea acestor intrari (vezi Relatia 8. Aceste cedari reduc si mai mult potentialul economic ramas în circuitul economic curent. În formula finala va trebui sa introducem si cedarile de potential catre sistemele ce iau parte la întregul proces de obtinere si gestionare a valorii. stocuri. unelte. cedari necesare mentinerii sistemelor mediu natural înconjurator. distrugere naturala sau cu contributia unor factori externi firmei.Mecanismul obtinerii val orii Figura nr.5 S E R V I C I E +d Productie Pe r Produs t3 I tn Formula finala pentru Per Pe acest argument ne bazam atunci când afirmam ca nivelul Per este potentialul economic care poate fi definit ca valoarea produsului obtinut în procesul de productie din t1. teren etc. 8. (Pes). Desigur. potential conservat în personal. sistemul economic intra în starea dinamica de lichidare. Ca intrare în procesul de l chidare vom avea potentialul economic i rezidual din structura acestuia. informatii. În momentul în care mentinerea în functiune nu mai este posibila si orice proces de tip consum ar fi fie inutil fie prea costisitor.s. o parte din acest potential cedat reintra în circuitul economic din perioadele urmatoare.

precum si deseuri cu entropie înalta (E+d). Daca pentru Teoria valorii-munca rezultatul procesului de productie din t 1.6 Pe s à Pe p + Ps + E+d Rezultatul transformarii se conserva sub forma de personal disponibilizat pus la dispozitia societatii. i). e. în mod constructiv. nu poate fi suportul fizic final al valorii. ca someri sau pensionari. de mediu si sociale. consum t2. este valoarea produsului respectiv. ci tot ceva intermediar.Finantele întreprinderii Relatia 8. paradigmele teoriilor valoare-munca si valoare-utilitate. productie tn. . pentru Teoria valorii-entropie este doar un nivel intermediar pentru suportul fizic al valorii.(s. cu corective absolut necesare si justificate prin amplificarea cercetarii si schimbarea opiniei privind participantii la obtinerea valorii. nici nivelul de potential scos prin procesul de consum si conservat în servicii. precum si amploarea cedarilor si pierderilor de potential pe parcursul celor trei procese economice: productie t1.3 Corelarea cu modelele celorlalte teorii ale valorii TVE include TVM si TVU Modul de integrare a paradigmelor altor teorii Modelul teorie i valorii-entropie înglobeaza. Acest caracter intermediar este dat de faptul ca în procesul de productie din t1 nu se reflecta contributia tuturor factorilor si a proceselor economice. la nivelul P ep. Mergând mai departe. informatie. Ps. nivel recunoscut ca valoarea produsului din t 1 de catre Teoria valorii-utilitate. 8. active vandabile sub forma de produse utile altor firme sau componente primare sub forma de substanta. Este nevoie sa dam o recunoastere finala si formei servicii a potentialului printr-un nou proces de transformare-conservare tip productie (un fel de utilitate a serviciilor) pentru a avea suportul real si final al valorii produsului din t 1. Pep. energie.

. societate. furturi etc. Prin întregirea modelului si cu relatiile economice externe. 8.Mecanismul obtinerii val orii Figura nr. dar si negative. formula finala a nivelului real pentru valoare va avea urmatorul continut: Relatia 8. în procesele din t1.6 Luând în calcul toate procesele si contributia pozitiva sau negativa a tuturor sistemelor ( mediul natural înconjurator. vom aduce în mecanismul obtinerii si gestionarii valorii influente favorabile sau nefavorabile din afara economiei nationale. societatea. nivelul Per preia mult mai multe influente pozitive (mediul. economie + pierderi entropice. sub forma unor fenomene distructive.7 Per = Intrari în t0 – [cedari catre mediu. tn] Per – o rezultanta mult prea complexa Dupa cum vom vedea în capitolele urmatoare. exagerari fiscale. societatea sau economia contribuind cu potential în toate procesele redate în model). economia prin subsistemele aflate în posturile de producator si de consumator). t2.

3 2.CAPITOLUL 2 FENOMENUL MICROECONOMIC CUPRINS 2.1 2.sistem biosocial Întreprinderea .sistem cibernetic Activitati tutoriale CONCEPTE Întreprinderea Sisteme vii si nevii Sistemul biosocial Sistemul cibernetic Elementele sistemelor biosocial si cibernetic Legaturile din sistemele biosocial si cibernetic Procese efectorii Procese de comanda si reglare Entropie joasa .2 2.4 Sistemul întreprindere Întreprinderea .

1).1 DEX: Unitate economica de productie si prestatii de servicii. ne vom familiariza cu un model tip index care va fi asociat pe parcursul manualului cu conceptul de întreprindere (vezi fig. K. Economie politica: Organizatie cu scop lucrativ. 2. În primul rând. Economia pozitiva: o unitate care utilizeaza factorii de productie pentru a produce bunurile pe care apoi le vinde. El cuprinde schema simplificata a unei constructii specifice sistemului întreprindere. R. Cadrul 2.1 Sistemul întreprindere Sistemul complex al întreprinderii Zona de studiu si actiune pentru stiinta fenomenului micro-financiar este reprezentata de forma moderna de organizare si desfasurare a activitatii economice.1). aflate în proprietatea unei singure persoane. Nordhaus. Figura nr. Samuelson. Lipsey. de la cele mici. 2.1 . cuprinzând si imaginea elementelor principale care îi formeaza structura interna de transformare a intrarilor în bunuri pe care apoi le vinde. pâna la corporatiile gigantice. Pentru a întelege cât mai clar fenomenele economice care au loc la acest nivel (inclusiv fenomenul financiar). W. A. nr. Christal.Fenomenul microeconomic 2. G. forma denumita cu termenul general de ÎNTREPRINDERE. P. va trebui sa ne formam o imagine bine structurata si argumentata stiintific despre sistemul complex al întreprinderii (vezi Cadrul 2.

A. va trebui sa precizam ce fel de sistem este întreprinderea. Cel mai general ni se pare a fi punctul de vedere fundamentat de Teoria structurilor disipative (vezi Cadrul 2.1 0-9 salariati 10-49 sal. 10-49 sal.000 de întreprinzatori privati (vezi graficul 2. acestei forme de organizare a activitatii economice.000 de agenti economici. activeaza peste 18 milioane de firme. 70.Finan tele întreprinderii În al doilea rând va trebui sa percepem dimensiunea cantitativa a . În acest scop vom folosi mai multe puncte de vedere. . Graficul 2. Comparativ.1).U.2). în economia S. 50-249 SAL. 250 si peste 0-9 sal. În România existau în anul 2000 peste 780.000 agenti economici în administrare publica si privata si aproape 395. 50-249 sal 250 si peste În al treilea rând.000 întreprinderi. din care circa 320.

Caracteristica principala a sistemelor vii Conform acestei teorii. 2. cât si întreprinderea. spre moarte. Natura nu mai este înteleasa într-o conceptie lineara. Cuprinzând sisteme vii. dar si sisteme nevii. societate.sisteme departe de echilibru . aproape de echilibru si departe de echilibru. Societatea. Scopul activitatii economice. este de a atrage entropie joasa din surse diverse (economie. mediu natural înconjurator) si a o transforma în conformitate cu necesitatile sistemelor vii si nevii din cuprinsul societatii si al mediului natural înconjurator. societatea îsi organizeaza activitatea economica si o localizeaza în întreprindere. energie (e) si informatie (i) cu un anumit grad de organizare sau entropie joasa. în sensul cel mai general. în Natura exista trei tipuri de sisteme: la echilibru.2. si anume sa atraga din mediul înconjurator substanta (s). din care face parte atât omul. Prin contributiile sale la studiul teoriei structurilor disipative. . sisteme moarte cu entropie pozitiva (înalta) maxima.2 Ilya Prigogine. dar nu maxima (aici se cuprinde materia nevie). laureat al Premiului Nobel pentru chimie. societatea va trebui sa respecte caracteristica principala a sistemelor departe de echilibru. sisteme la care entropia este mare. În acest scop. cuprinde sisteme vii. sisteme cu o entropie joasa specifica materiei vii.Fenomenul microeconomic Cadrul 2. Caracteristica principala a sistemelor departe de echilibru este consumul de entropie joasa din mediul înconjurator pentru a putea sa-si mentina ordinea interioara si sa evite caderea spre echilibru. Acest scop general sau "conduita teleologica transformatoare" o redam în figura nr.sisteme aproape de echilibru . ci prin separarea realitatii în sisteme distincte: .sisteme aflate la echilibru . . Acest fapt asigura caracterul complex al sistemelor din societate. . 1977.

3 . Figura nr.2 Organizându-si activitatea economica sub forma de întreprindere.3). nr. nr. în care subsistemele vii si nevii se completeaza în diferite proportii. 2. societatea creeaza un sistem biosocial de mare complexitate. 2. 2. în functie de profilul unitatii economice. precum si în functie de evolutia progresului tehnic (vezi fig.Finan tele întreprinderii Fig.

relatiile R si proprietatile care ne intereseaza pe noi si societatea în ansamblu. Bucuresti. 2.1 Productia se desfasoara în mod organizat. . omul. plante si informatii. de aceea le vom preciza înca din acest capitol. deoarece. 2. Elementele componente ale întreprinderii ca sistem biosocial sunt reprezentate în figura nr. W. Editura Teora. Daca acceptam ca întreprinderea este un sistem.3).2 Întreprinderea .3 O multime de obiecte (elemente) m formeaza un sis tem daca pe ea se realizeaza o relatie R data dinainte. sa revenim cu aspecte suplimentare. P (vezi Cadrul 2. Pentru Bertalanffy. Nordhaus.sistem biosocial Completarea sistemului activitatii economice În evolutia sa istorica. 2000. atunci ea va trebui sa cuprinda elementele m. este necesar sa fie îndeplinite urmatoarele conditii: activitatea productiva sa se realizeze la scara mare. relatia este o conexiune sau o legatura de ordine. pentru a fi eficienta. Samuelson.Fenomenul microeconomic Motivatia 2. sistemul în cauza a acumulat subsisteme vii si nevii. urmând ca. Cadrul 2. în cadrul firmelor. De la un singur element. Economie politica. omul si-a completat sistemul activitatii economice. iar simbolurile cuprinse în schema se vor regasi pe parcursul lucrarii. reflectând nivelul dezvoltat al conceptului de întreprindere ca sistem. se gasea cineva lânga el. ca modalitate vizuala de identificare. P. Acest "cineva". "domesticind" pe rând animale si metale. parintele Teoriei sistemelor. în cuprinsul manualului. p. 134. atunci când activitatea financiara este conditionata direct de una sau alta dintre componente. Totusi. deseori uitat de stiinta economica. Aceasta structura corespunde paradigmelor teoriei valorii bazate pe entropia joasa. obiectele pe care trebuie sa le punem într-o relatie R pentru a fi obtinute proprietatile P care ne intereseaza. Pentru început este necesar sa precizam elementele m care formeaza "osatura" sistemului. de fiecare data. chiar si atunci când era singur în activitatea economica.4. era si este Mediul natural înconjurator. sa se obtina resurse financiare suficient de mari si sa se asigure o conducere atenta a activitatilor curente. Pentru disciplina noastra sunt importante toate componentele sistemului. cu proprietati fixate P.

declansându-se forte care îndeamna la productie si ordoneaza consumul. va influenta sistemul biosocial prin liniile de forta pe care le genereaza actiunea legilor naturii. sistemul întreprindere se afla în contact permanent si bilateral cu doua sisteme complexe care îi influenteaza functionalitatea : societatea. de la legea conservarii materiei si energiei. mediul natural atras în interiorul întreprinderii. la cele mai specifice. .4 Liniile de forta ale eco-câmpului Liniile de forta din interiorul sistemului sunt generate de pozitia departe de echilibru a sistemelor vii din întreprindere si societate. pe domenii (vezi asocierea din figura nr.Finan tele întreprinderii Ca elemente interne avem: omul (populatia apta de munca). 2. Ele formeaza liniile unui câmp de forte provenite atât din interiorul sistemului. informatiile (active necorporale). Mediul natural înconjurator. în general si mediul natural înconjurator. Pentru a constitui un sistem. Societatea intervine cu linii de forta generate de interesele generale ale economiei si societatii (politice.5). sociale. În sens larg. cât si din afara lui. Teama de cadere spre echilibru pune sistemul "sub tensiune". de proprietate). 2. Figura nr. elementele mentionate mai sus trebuie "legate" prin relatii de tipul R. capitalul circulant (active circulante). prezent în tot ce facem noi (omul fiind parte componenta a naturii). din societate si din ans amblul mediului natural înconjurator. capitalul fix (active corporale).

si anume de a atrage si transforma entropia joasa necesara omului si societatii.2). societatii si mediului natural entropie joasa (potential economic) încorporata în produse si servicii. ca sistem biosocial. împreuna cu acesta. Aceste proprietati decurg din scopul general al activitatii economice (vezi figura nr. 2. Asocierea 2. deschis. este un sistem complex. în acelasi timp. putem desprinde ÎNTREPRINDERII. cât si în dimensionarea si repartizarea valorii ce se obtine în procesele care au loc în acest sistem.1): Definitia 2. se supune si liniilor de forta ale Soarelui pentru ca. cuprinzând drept elemente subsisteme vii si nevii. energie si informatie) în produse si servicii (vezi capitolul 3). cu scopul de a pune la dispozitia economiei.Fenomenul microeconomic Scopul general al activitatii economice Pentru a avea un sistem real. asociem întreprinderea cu globul terestru care are propriile sale linii de forta gravitationala. Acest scop se va concretiza prin conservarea entropiei joase (substanta.5 Pe fondul acestor cunostinte. reunite sub influenta unor linii de forta interne.1 Pentru a întelege acest mod de a pune problema. Dar. ale societatii si ale Naturii în general. . trebuie sa asociem si gama de proprietati P pe care le dorim realizate de sistemul întreprindere.2 Am recurs la interpretarea Întreprinderii ca sistem biosocial întrucât acest mod de a pune problema ne va fi de folos atât în actiunea de a finanta formarea elementelor sistemului. sa respecte si liniile de forta ale întregii Galaxii ! Figura nr. Motivatia 2. ca sistem biosocial (definitia 2.1 definitia ÎNTREPRINDEREA. 2.

pe lânga elementele componente si legaturile dintre acestea. notate cu X. cât. mediul respectiv fiind reprezentat de piata).subsistemul proceselor de comanda si reglare. Pentru a ajunge la interpretarea sistemica de tip cibernetic. mai cu seama. structura transformatoare." El afirma: viata nu poate exista fara conexiune inversa (cercul vicios).3 Întreprinderea .subsistemul proceselor efectorii. Un cuplu reversibil de actiuni si reactiuni. blocul de analiza si comanda +/. Subsistemul de reglare La rândul sau. unde au loc procesele reale de productie si consum. Sau. întreprinderea se manifesta cu toate atributele unui sistem de natura cibernetica.4).Finan tele întreprinderii 2.6. Este locul transformarii intrarilor în produse si servicii (iesiri). Ca sistem în functiune.4 St. vom folosi în manual si acest mod de interpretare integrativa a realitatii economice. în sens larg. Conexiunea inversa (feedback) permite autoreglarea "din mers" a sistemului în cauza. Odobleja . Y. De aceea.sistem cibernetic Odata constituit ca sistem. 2. si ca urmare a semnalelor primite din mediul ambiant economic al sistemului respectiv (în cazul întreprinderii. Cadrul 2.∆X. Odobleja . notata cu A si iesirile din sistem. Caracteristic pentru un sistem cib ernetic este. conexiunea inversa sau "cercul vicios" (dupa cum remarca St. va trebui sa subdividem sistemul întreprinderii în doua subsisteme: .v. atât sub impulsul starilor proprii.Psihologia consonantista: "viata este un cerc vicios de actiuni si reactiuni reciproce. . acest subsistem cuprinde legatura de culegere a informatiilor despre reactia pietei la rezultatele Y. Subsistemul efectoriu Acest subsistem cuprinde intrarile în sistem. în figura nr. Caracteristicile unui sistem de natura cibernetica Cadrul 2. întreprinderea începe sa functioneze în ansamblul economiei nationale (si chiar al economiei mondiale).A si legatura de comanda spre intrari. Întreprinderea se integreaza în sistemul general al pietei. .

Figura nr. întrucât el reda sistemul în functiune. activitate care face obiectul de studiu al disciplinei Finantele întreprinderii. fenomenul financiar are nuante diferite în functie de faptul daca o întreprindere functioneaza ca regie autonoma sau ca societate comerciala. inclusiv locul de desfasurare a activitatii financiare. atelierelor. conform celor redate în figura nr.6 Pentru disciplina Finantele întreprinderii sunt utile si alte moduri de interpretare si clasificare a întreprinderii. Subsistemul de comanda cuprinde serviciile de conducere.4 Activitati tutoriale Orientarea procesului de învatare se face dupa modelul redat la finalul Capitolului 1. 2. aceste doua subsisteme se conditioneaza reciproc.2 Am recurs la acest mod de interpretare a întreprinderii. 2.6. 2. Astfel. .Fenomenul microeconomic Asezate într-un model tip index. sau daca se organizeaza cu capital autohton sau cu participare a capitalului strain. locurilor de munca. Astfel. ele îsi vor face loc în cuprinsul manualului. subsistemul efectoriu este locul de organizare si functionare a sectiilor. Pe masura ce asemenea modalitati de prezentare a întreprinderii ne vor fi necesare. Motivatia 2.

ca o organizatie cu scop lucrativ.1 Cum interpretati conceptul de întreprindere? (2 puncte) 1. . 4. e) sistemele informatice. b) structura de transformare. 2. e) activele necorporale. ca o structura microeconomica. 2. subsistemul proceselor efectorii. b) activele corporale. ca o structura macroeconomica. d) societatea. 2. 3. ca o unitate economica de p roductie.Finan tele întreprinderii ÎNTREBARI RECAPITULATIVE • • • • • • • • Ce tipuri de întreprinderi cunoasteti din diverse ramuri ale economiei? Faceti o clasificare în functie de ponderea sistemelor vii din aceste unitati. 3.2 Care dintre sistemele componente ale Naturii îsi mentin ordinea interna prin atragerea de entropie joasa din mediul natural înconjurator (2 puncte): a) sistemele la echilibru. 2. b) sistemele departe de echilibru. ca o institutie publica. 4. Care din urmatoarele elemente nu apartine primului subsistem (3 puncte): a) intrarile X. c) 1. 3. Care grupare este cea reala : a) 1. 5. 2.4 Întreprinderea. A. e) 3. Prin ce se caracterizeaza un sistem aflat în pozitia departe de echilibru? Care este parerea dumneavoastra despre includerea între elementele structurii de productie a mediului? De ce informatia apare ca un element distinct în cadrul aceleiasi structuri? Care sunt liniile de forta care influenteaza functionalitatea întreprinderii? De ce sistemul de natura cibernetica se poate asocia relativ usor unei întreprinderi în functiune? Cu ce alte tipuri de modele se poate asocia sistemul întreprindere? TESTE DE AUTOVERIFICARE 2. c) activele circulante. d) sistemele aproape de echilibru. 4. d) iesirile Y. 5. 2. 5. c) conexiunea inversa. b) 1. subsistemul de comanda si reglare. ca sistem de natura cibernetica. cuprinde doua subsisteme: 1. 5. d) 2. 3. 2.3 Care din urmatoarele elemente nu intra în structura interna a întreprinderii (3 punte): a) omul. c) sistemele tehnice.

În fata acestei decizii au stat si Întreprinderea Bere . Fabrica de încaltaminte Dâmbovita.1 Dezbatere Pornind de la o întreprindere concreta. Prin transformare din întreprinderi de stat sau prin constituire cu capital privat. precizati care sunt elementele si legaturile specifice unui sistem biosocial si unui sistem cibernetic. În urma analizarii prevederilor legale si a argumentelor financiare si economice. fundamentati un nou mod de transformare.T. prima s-a transformat în societate comerciala pe actiuni. Întreprinderea de tractoare Brasov.Fenomenul microeconomic STUDII DE CAZ SI EXERCITII 2. informarea si tratarea egala a tuturor agentilor economici.Grivita si Întreprinderea de Transport Bucuresti (I. 2.B. 2. dar si pentru a forma deprinderile practice de conducere a unei firme.2 Decizia de transformare În perioada 1990-1991 întreprinderile de stat au trebuit sa adopte decizia de transformare în societati comerciale pe actiuni sau în regii autonome. Daca voi considerati ca aveti argumente pentru o hotarâre diferita. iar a doua în regie autonoma (RATB). Comentati utilitatea unor asemenea modele pentru învatare.). Încercati sa refaceti aceste argumente si sa fundamentati deciziile adoptate în cazul celor doua unitati. . libertatea intrarii si iesirii de pe piata. au patruns pe piata urmatoarele întreprinderi: Întreprinderea de calculatoare Bucuresti.3 Respectarea principiilor economiei de piata În literatura de specialitate se precizeaza ca principiile de baza cerute de functionarea legilor pietei sunt: asigurarea concurentei prin existenta mai multor producatori într-un anumit domeniu. Societatea privata de încaltaminte "Moda".

considerati ca cel de-al doilea principiu este îndeplinit? Are vreo influenta în înfaptuirea celui de-al treilea principiu discrepanta de putere dintre proprietarul primelor trei unitati si cei ai societatii private? Dezbateti cazul 2. fiecaruia dreptul de a esua". sublinia adeseori: "Daca unul dintre principalele aspecte ale capitalismului este libertatea pentru fiecare de a reusi. 2. ev olutia în timp a componentelor sistemului întreprindere si a activitatii economice. . Jones. în cadrul unui referat. Editura ASE.5 Referat Redati. sau este nevoie de sprijinul statului? 2. Cum explicati progresul înregistrat de tarile capitaliste. în general. având în fata mereu si perspectiva riscului? Este posibila dezvoltarea liberei initiative si la noi dupa acelasi principiu. precum si lucrarea Economica valorii (Paul Bran). în mod egal.Finan tele întreprinderii Analizati cum se respecta primul principiu în cazul fiecareia din aceste unitati. Folositi în acest scop cunostintele de la disciplina Istoria economiei nationale.2.4 Dreptul la esec R. Bucuresti. 2002. capitalismul îi permite. fost director la General Electric si un fervent promotor al jocului liber al pietei. O data cu adoptarea legislatiei privind falimentul. si dati solutii care ar duce la functionarea corecta a legilor pietei.

1 c. . 2.4 c.Fenomenul microeconomic RASPUNSURI LA TESTUL DE AUTOVERIFICARE 2. 2.3 d. 2.2 b.

1 3.5 Comportamentul întreprinderii ca sistem Activitatea economica Procesele antrenate în obtinerea valorii Activitati tutoriale Lectura suplimentara CONCEPTE Procesele mecanismului de obtinere a valorii Procese naturale.2 3. sociale si economice Fenomen economic Activitatea economica Productie. Schimb Produs. Consum Repartitie.3 3.4 3. Serviciu .CAPITOLUL 3 PROCESELE MECANISMULUI DE OBTINERE A VALORII CUPRINS 3.

.1 Starea de proces si de fenomen În etapa initiala.Procesele mecanismului de obtinere a valorii 3. tunete. 3. economica sau combinata pe care le vom receptiona cu toate simturile noastre (etapa a treia din figura nr. sistemul va trece de la starea de echilibru spre starea de proces sub impulsul unor forte interne si externe. Sub impulsul acestor doua categorii de forte. La rândul sau. evenimente de natura fizica sau chimica.1. Pentru exemplificare vezi asocierea 3. el cuprinde evenimente din cele mai diverse: ploaie. cuprinde în interiorul sau forte capabile sa-i uneasca elementele si sa determine -i stari dinamice. capatând stari dinamice (sisteme în actiune). Înainte de a analiza comportamentul sistemului întreprindere. La aceste forte interne se adauga si forte exterioare sistemului. biologica sau sociala. format din elemente si legaturi.1). 3. sistemul. se comporta dupa regulile generale evidentiate de teoria sistemelor. sa ne familiarizam cu aceste etape pe exemplul redat în modelul din figura nr. sistemul intra în faza de proces (etapa a doua). Iesirea în zona vizibilului a acestor stari dinamice este destul de spectaculoasa. În spatele acestor evenimente sta procesul complex în care intra sistemul atmosferei sub impulsul caldurii primite de la soare si al diferentelor de presiune din diferite zone ale atmosferei. vânt. ca sistem. 3.1. Astfel. fulgere.1 Comportamentul întreprinderii ca sistem Regulile generale de comportament ale sistemului Întreprinderea. Figura nr.1 Toti cunoastem fenomenul meteorologic de furtuna. Asocierea 3. starea de proces se va exterioriza sub forma unor evenimente vizibile care formeaza continutul categoriei de fenomen.

Liniile de forta din interiorul si din afara sistemului întreprindere (vezi figura nr. ansambluri sociale compuse din oameni (familie. ca parte componenta a economiei. În cazul întreprinderii. parintele praxiologiei. Evenimentele forma vizibila a proceselor 1 T. natiune). Este drumul pe care îl vom parcurge de fiecare data când va trebui sa explicam formele concrete de manifestare a fenomenului financiar.3). schimb. 2. Asupra continutului si importantei lor vom reveni mai departe (vezi paragraful 3. indiferent de domeniul de existenta al obiectului respectiv: obiecte compuse din parti nevii sau din parti vii. evenimente adecvate fiecarui tip de proces. mai departe.5. 3. iar actiunea este un caz particular al unui proces de schimbare. ca procese complexe si schimbul si consumul. institutii). Tratat despre lucrul bine facut. consum. Kotarbinski. consumul si lichidarea sunt procese de baza. considera "ca economia este un caz particular al actiunii. dar si sub forma unor manifestari în domeniul realitatii fizice. deloc neglijabile. Evenimentele generate de procesele în care intra întreprinderea sunt cuprinse în continutul fenomenului economic. evenimentele apar sub forma activitatilor umane. am adauga noi). p. adica obiectele compuse. va trebui sa abordam mai întâi sistemul general al economiei. ansambluri sociale compuse din oameni si obiecte nevii (întreprinderi. Pe baza modelului din figura nr. ca procese primare de transfer. spre cauzele care au pus sistemul în miscare. repartitia si schimbul fiind procese intermediare. Editura P olitica. sociale. Kotarbinski. T. lichidarea.2 sa precizam comportamentul întreprinderii ca sistem. a activitatii financiare în general. Procesele care au loc sunt productia. 464.1). Întreprinderea. va fi supusa proceselor de transformare de tip productie. Pe estrada realitatii vor fi vizibile evenimentele generate de aceste procese. biologice. 1979. Bucuresti. în principal (ce ne intereseaza pe noi). repartitia.1 Teoria evenimentelor studiaza tipologia proceselor carora li se supun ansamblurile.Finan tele întreprinderii Economia .un caz particular al actiunii Întelegerea acestor fenomene presupune depasirea "tabloului" atractiv al fenomenului si patrunderea în continutul proceselor care l-au determinat si. . Vorbind despre economie. Cadrul 3. Aceste procese sunt studiate de Teoria evenimentelor (vezi Cadrul 3. repartitie.) pun sistemul în starea de transformare. Trecând la sistemul întreprindere. chimice. al unui proces de transformare a unui întreg" 1 (sau sistem. ce putem spune acum este ca productia.

3. va trebui sa-i legam continutul si cauzele care îl genereaza de întregul ansamblu de forte si legi care ne conditioneaza si conduce existenta. 3. De aceea. Pe de alta parte. vom sesiza conditionarea multipla a acestuia . din fizic si din chimic . indiferent de calitatea de viu si neviu a subsistemelor încorporate în întreprindere. cât si subsisteme nevii.2 Activitatea economica Întreprinderea cuprinde sisteme vii si nevii Conditionarea sociala si naturala a economicului Acceptând asertiunea ca sistemul întreprindere cuprinde atât subsisteme vii (între care se afla si omul). ale proceselor care o determina. precizând locul economicului (figura nr.cât si reactia sa de raspuns asupra acestor domenii. putem spune ca fenomenul economic care îns oteste comportamentul sistemului bio-social al întreprinderii pe parcursul proceselor de baza si intermediare apare ca o suma de evenimente care intra în componenta categoriei complexe de activitate economica. 3. atunci va trebui sa extindem continutul categoriei de activitate economica dincolo de actiunile pur umane si sa încorporam în activitatea economica totalitatea evenimentelor generate de procesele economice amintite. din biologic. Tentatia de a ramâne doar în zona economicului si a socialului este mare.din social.3). localizând economicul în cuprinsul socialului. .2 Generalizând.Procesele mecanismului de obtinere a valorii Figura nr. dar acest mod de abordare nu explica nici continutul si nici cauzele activitatii economice.

. 3. realizabile prin procesele de baza (productie. Definitia 3.1.Finan tele întreprinderii Figura nr. în societate si în economie (vezi figura nr. putem conchide continutul activitatii economice sub forma Definitiei 3. lichidare). energie (e) si informatie (i).1 Activitatea economica cuprinde comportamentul vizibil al sistemului biosocial al întreprinderii determinat de procesele mecanismului de obtinere a valorii. procese economice în care intra întreprinderea sub impulsul fortelor interne si exterioare sistemului în cauz a. procese sociale. substanta (s). Acest potential. consum. Motivatia activitatii economice Dupa cum am vazut în capitolul I.4). motivatia activitatii economice este de a aduce în societate potentialul necesar mentinerii întregului sistem al societatii în postura departe de echilibru . procese naturale. 3. este supus unor transformari si conser vari repetate. procese care au loc în mediul natural.3 Pe baza acestor constatari. cuprins în formele elementare ale materiei.

5). social. Relatia de definire a produsului i----------e--------. cu ajutorul substantei corpului (s). energia (e) si informatia (i) fiind: Relatia de definire a serviciului e--------s-------> i Serviciul (prestat de om. (vezi figura nr. sistemul (natural. pusa în slujba unei informatii (i).> s Produsul este o informatie (i) implementata în substanta(s) cu ajutorul energiei (e). . procesul respectiv are menirea de "a scoate" potentialul conservat în structura firmei si de a-l conserva sub forma de produs. economic) se "încarca" cu potential economic.Procesele mecanismului de obtinere a valorii Figura nr. Acest potential se conserva sub forma de servicii. 3. 3. În privinta productiei.4 Prin procesul de consum. spre exemplu) este energie (e). regula dupa care se combina substanta (s).

în sensul atragerii de noi sisteme în mecanismul de obtinere si gestionare a valorii. este necesara o reconsiderare a categoriei de proces în sensul cel mai general! Acest demers îl vom realiza pe exemplul sistemului general al Naturii. Aceste procese se refera la cel de productie (starea dinamica a sistemuluiproducator).3 Procesele participante la obtinerea valorii Procese primare si procese complexe Largirea gamei de procese Reconsiderarea categoriei de proces Teoriile valorii-munca si valorii-utilitate au considerat ca valoarea rezulta doar din procesele care au loc în sistemele economice. se impune sa investigam si procesele care au loc în aceste sisteme. 3. obtinându-se componente de tip produs sau servicii (sau componentele elementare ale materiei) ce sunt transferate altor sisteme: Sistem -------------> s + e + i Figura nr. de consum (starea dinamica a sistemului consumator) si la cel de schimb (starea dinamica a sistemului pietei). acesta are rolul de a dezmembra sistemul în cauza. Pentru a realiza acest lucru.5 3. .Finan tele întreprinderii În cazul procesului de lichidare. Prin extinderea geografica permisa de teoria valorii-entropie.

Procesele mecanismului de obtinere a valorii Transformarea Primul proces primar: Conform scenariului Marii Explozii. în secunda 10-43 (sau timpul lui Plank) s-a produs un prim proces care a permis transformarea energiei pure initiale în particule elementare si forte primare. Acest model cuprinde cele trei etape ale existentei Universului: I. 3. devenind iesiri. Conservarea Transferul III. Formarea de sisteme din ce în ce mai complexe. informatie (i). Figura nr. Al treilea proces primar: pe baza observatiilor privind fenomenele din Natura emitem ipoteza ca exista si un al treilea proces primar sub forma transferului.6 II S I S T E M E ep ep ep I III ep ep ep s. i entropie . altfel spus. II. materia era deja asa cum o cunoastem azi! Explozia initiala a fost un proces de transformare. pentru alt sistem. forte . Al doilea proces primar: particulele si radiatiile produse de primul proces au intrat în procesul de conservare a acestor produse primare sub forma structurilor stabile ale materiei: substanta (s). Produsele primelor doua procese primare sunt miscate în spatiu si timp prin intermediul celui de-al treilea proces primar. Marea Implozie si întoarcerea la energia pura. si intrari . Am putea considera acest proces primar de transfer ca fiind un proces de comunicare general în Natura! Aceste trei procese primare le-am reunit în sinteza numita Modelul general al Naturii. miscare . energie libera (e). a aparut -a entropia joasa. pentru un sistem. Marea Explozie. Dupa primele 3 minute si trei sferturi. e. prin care s realizat o organizare a materiei sau.

precum si în iesiri sub forma de entropie înalta. e. Acum dorim sa emitem o noua ipoteza. si pe care le transfera în spatiu si timp. ca forme de conservare a materiei. apoi. Se ajunge. Procese informatie (i). Primul proces complex reprezinta starea dinamica în care a intrat sistemul la echilibru al Universului. forte. ducând sistemele departe de echilibru (materia vie) si sistemele aproape de echilibru spre un sistem la echilibru. materie prima pentru sistemele în formare. Sistemele formate transfera spre ele s. în forte si în entropie înalta. conservare în structura sistemelor respective. extinzând aceasta clasificare de procese primare si procese complexe la sistemele angajate în mecanismul obtinerii si gestionarii valorii. e. energie libera si informatie ( . Rezultatele transformarii sunt conservate sub forma de energie pura (ep). i si le transforma în entropie joasa corespunzatoare ca organizare cu necesitatile sistemului în cauza. Acest ”produs”. miscare. Al treilea proces complex încheie ciclul Universului. de asemenea. având ca materie prima energia pura. Proces complex de destramare a sistemelor prin Marea Implozie (etapa III). Sunt atrase (transferate) spre procesul complex sistemele structurate ale Naturii pentru a fi supuse unui proces de transformare sau Marea Implozie. Prima stare dinamica A doua stare dinamica A treia stare dinamica . caracterizat printr-o entropie înalta. conservare. Aceste s produse au fost transferate în spatiu si timp. Marea Explozie a transformat energia pura (ep) în particule si radiatii. transfer) pentru a realiza formarea de structuri complexe. Apoi. i). e. 1. Tot acest proces va transfera transfer iesirile-rezultate catre alte sisteme (etapa II). aceasta entropie joasa se conserva în structura materiala. în miscare. din nou. o combinatie de 2. i si transformarede transformare. Proces complex de transformare-conservaretransfer de substanta (s). acestea au fost conservate sub forma de substanta. Aceste rezultate sunt serviciile pe care procesul respectiv le produce. cele trei procese primare (transformare. Si în acest caz au loc procesele primare. este transferat în spatiu si timp. Proces complex de formare de sisteme prin procese primare atragerea (transfer) de s. devenind.Finan tele întreprinderii Cele trei etape din existenta Universului sunt tot atâtea procese complexe formate prin combinarea celor trei procese primare. 3. la rândul lor. complexe: ep (etapa I sau Marea Explozie). Al doilea proces complex utilizeaza. energie libera (e). conservare. la energia pura (ep) si la forma de sistem la echilibru.

lapte. energie si informatie. oua etc. în final. de procesul de lichidare. Aceleasi elemente ale substantei. cât si subsisteme departe de echilibru (materia vie). magnetismul. se produc si în sistemele angajate în mecanismul de obtinere si gestionare a valorii. reintrând în circuitul natural sub forma de substanta. aici ordinea proceselor complexe este alta. de la planete si galaxii. produse si servicii ce vor putea fi atrase în procesele economice ca intrari de entropie joasa.Procesele mecanismului de obtinere a valorii Ipoteza 3. Procesul de productie este prezent atât în sistemele aproape de echilibru. în sistemele nevii cum ar fi Soarele sau chiar Terra continua productia de substanta. informatie prin transformari de natura fizica (reactia din Soare: 2H à He + e) sau chimica. De exemplu. sub formele: procesul de productie. la structuri de relief si atmosfera. procesul de lichidare. energie. Sistemele vii fabrica permanent produse sub forma de fructe. procesul de consum. urmat de procesul de productie si. Procesele din Mediul Natural Înconjurator (MNI) Mediul natural înconjurator. miscarea în spatiu. Daca vom avea în vedere sistemele vii.1 Procesele primare si procesele complexe. refacerea sau dezvoltarea sistemelor cele mai diverse. dar si în miscare. forte (cum ar fi vântul. Dar si aici suntem martori la degradari de relief sau la stingerea unor stele! Acest proces este mai vizibil în cazul sistemelor vii. pui. electricitatea. Fiind vorba de sisteme formate în a doua etapa din Modelul general al Naturii. plantele si animalele mor într-o perioada relativ scurta. în sistemul planetelor). Procesul de lichidare este mai încet în sistemele nevii. energiei si informatiei se reunesc pentru a forma munti si ape. cât si în cele departe de echilibru. Majoritatea produselor date de acest proces vor deveni intrari pentru sistemele economice aflate în starea de consum. dar si pentru a forma materia vie. ca sistem complex ce cuprinde atât subsisteme aproape de echilibru (materia nevie). Starea dinamica de productie Starea dinamica de lichidare . Starea dinamica de consum Procesul de consum este starea dinamica care permit e formarea. Acest proces complex transforma si conserva materia în substanta necesara formarii structurilor materiale ale sistemelor. primul proces complex va fi procesul de consum. de la plante la animale. aici vom avea substanta vie. specifice sistemului general al Naturii. în sistemul atmosferei sau gravitatia. forte diverse. intra în stari dinamice sau procese sub influenta unor forte interne sau (si) externe.

e. din cele trei procese primare (transformarea. Ps). partial. atunci vor intra în circuitul natural. informatii culturale etc. oameni instruiti. Procesele din sistemele economice Cu toate ca sistemele economice fac parte integranta din sistemul societatii. materiale. institutiile de cultura. de cultura etc. sub forma componentelor primare ale materiei (s. datorita acestui proces complex. în alte sisteme economice sau sociale. sistemele vii vor da tonul în privinta comportamentului. Si în cadrul acestor sisteme vor fi prezente cele trei procese complexe (consumul. în ansamblu. le vom trata distinct. forte. dar si unele plante si animale). Ps. constructii etc. râuri). extragerea minereurilor din sistemele de relief etc. Aceste produse ale lichidarii mai au un grad de organizare suficient de atractiv pentru a intra. El integreaza sisteme departe de echilibru (omul. Starea dinamica de productie Starea dinamica de lichidare . taierea arborilor sau a plantelor. la rândul lor. Prin lichidarea unor sisteme vii sau nevii din mediul natural. institutiile privind sanatatea etc. i). Având rolul principal. a starilor dinamice în care intra societatea. Toate aceste produse cuprind potential tip societate. Structurile formate transforma o parte din intrari în servicii specifice (de învatamânt. dar si sistemelor economice: copii. Procesul de lichidare este prezent si în viata societatii. transferul). Atunci când subsistemele societatii nu mai pot f nctiona. administratia. un produs al Mediului Natural. terenuri. Starea dinamica de consum Procesul de consum este prezent aici pentru a permite formarea structurilor materiale si a serviciilor sub forma de miscare. rezultate care au o entropie joasa adecvata viitoarelor procese economice de obtinere a valorii (sau potential tip societate. de aparare. de administratie. lichidarea). productia. Procesele din sistemul Societatii Sistemul Societatii este.). scoala. formate. Daca nu corespund. disponibilizându-se personal. conservarea. mijloace. ele având rolul dominant în transformarea potentialului atras în valoare. informatii stiintifice si tehnice. În societate apar. ele intra într-un proces u distructiv. institutiile de apar are.Finan tele întreprinderii Si acest proces este benefic pentru procesele economice. sistemele economice îsi fac rost de intrarile de entropie joasa necesare proceselor de obtinere a valorii (sacrificarea animalelor.). Procesul de productie din subsistemele societatii consta în transformarea-conservarea-transferul de structuri organizate necesare functionarii sistemului social. la rândul sau. precum si sisteme nevii (constructii.

dezvolta sistemul activitatii economice. forte. preluare directa.) si a capacitatii acestei structuri de a face servicii (miscare. structura. mediu). schimb. întreprinderea. conservare. societate. informatii etc. constructii. cosmoeconomie). plante. Ca sistem.Procesele mecanismului de obtinere a valorii Procesul de consum este procesul complex prin intermediul caruia se formeaza. conservare. Procesul de consum: o combinatie de procese primare de transformare. schimb. cumpararea si asimilarea de informatii. conservarea rezultatelor transformarilor sub forma elementelor structurii (personal. entropie înalta) spre interiorul sistemului respectiv si spre alte sisteme (economice. macinare. perfectionarea personalului. taiere. mondo. transferul acestor consecinte ale existentei sistemului (miscare. transferul de produse si deseuri spre alte sisteme si autoconsum. întreprinderea este o combinatie de subsisteme vii (oameni. transfer - - - Procesul de productie: o combinatie de procese primare de transformare. transfer Procesul de productie este procesul pentru care s-a pregatit sistemul economic prin parcurgerea procesului de consum. mijloace de productie. conservarea rezultatelor transformarii în produse cu o entropie joasa superioara intrarilor. macro sau mondoeconomice). societate si sisteme economice (micro. precum si în deseuri cu o entropie înalta. animale) si nevii (unelte. social si economic) prin repartitie. transformarea intrarilor prin activitati ca investitiile. coacere etc. Productia se declanseaza sub influenta unor forte din societate. combustibili. formarea de stocuri. informatii). transfer: transferul prin repartit ie. Procesul de consum cuprinde urmatoarele procese primare: transferul sau atragerea de intrari (potential natural. - . conservare. reface. macro. Si aici au loc procesele primare de transformare. materiale. forte). Sursele sunt reprezentate de sistemele mediului natural înconjurator.). dar si din alte sisteme economice (fie micro. preluare directa de potential din propria structura sau din societate si mediu. mediu. transformarea intrarilor atrase în conformitate cu tehnologia firmei (topire.

la rândul lor. procesele primare de transformare. dezmembrarea utilajelor. La rândul lor. transfer. societate. din procesele primare de transformare. faliment. în macroeconomie ( pentru repartitie financiara sau prin credit) si în mondoeconomie (pentru schimb si repartitie). . conservare. alte întreprinderi. pentru activele ce pot fi vândute. conservare. dar si din structura firmei. pentru someri.7). productie. conservarea rezultatelor transformarii sub forma de active ce pot fi vândute. formate. activitatea economica a sintetizat si alte tipuri de subsisteme de natura economica. Aceste subsisteme se gasesc în microeconomie (piata. productie. este transformat în valoare prin contributia unui lant continuu de procese tip productie. conservare. încarcata cu potential într-un proces de consum anterior. productie etc. transfer. transformarea structurii sistemului economic în componente prin actiuni ca disponibilizarea personalului. conservare. starile dinamice în care intra aceste sisteme sunt aceleasi: consum. lichidare finala.Finan tele întreprinderii Procesul de lichidare: o combinatie de procese primare de transformare. (vezi figura nr. 3. disponibilizarea stocurilor etc. lichidare partiala. mediu. Si acest proces complex cuprinde cele trei procese primare: transferul de informatii de pe piata (informatii care confirma imposibilitatea functionarii firmei respective) si de produse si servicii care vor fi folosite în operatiunile de lichidare. economie). lichidare. someri. Potentialul atras din mediu. aceste procese complexe au în componenta lor. în diferite proportii. societate. pentru pierderi). consum. - - Alte subsisteme de natura economica Pentru realizarea proceselor primare de transfer. transferul “produselor” lichidarii spre alte sisteme (societate. transfer Procesul de lichidare se manifesta sub forma unor etape succesive: dezinvestire. Si aceste subsisteme parcurg procesele complexe de consum. lichidare. pentru realizarea transferului sub forma de schimb). Concluzie Indiferent de tipul de sistem din Natura (mediu.

reprezentate de repartitie si de schimb. aparând activitati si interese care nu puteau fi satisfacute prin schimbul direct de produse sau ale caror rezultate nu puteau fi vândute direct sau imediat pe piata (servicii sociale. 3. Figura nr. repartitia si schimbul contribuie la: a) distribuirea de valoare în economie. cum ar fi repartitia. schimbul Rolul repartitiei si al schimbului În economie. dezvoltarea economica etc. cât si între consum si productie (figura nr.Procesele mecanismului de obtinere a valorii Figura nr. politice. 3.8).8 . militare. mentionate mai înainte? Daca schimbul a fost generat de primele etape ale diviziunii muncii în societate. Intercalate atât între productie si consum. societate si pentru mediu. atunci când societatea s-a structurat si mai mult. apar si alte tipuri de procese.7 Alte procese de tip economic: repartitia. Daca procesele reale de transformare si conservare de potential natural si economic sunt reprezentate de productie si consum.). 3. b) dimensionarea prognozata si efectiva a valorii sub impulsul factorilor participanti la mecanismul de obtinere si gestionare a valorii. schimbul. repartitia s-a impus mult mai târziu. ca si în societate. atunci ce rost mai au si alte forme ale activitatii economice.

2). 3. de la productie la consum si invers. în privinta dimensiunii valorice. procesele sociale si tot mai multe procese din mediul natural se desfasoara. atentia hotarâtoare se îndreapta asupra procesului de repartitie. dar si asupra proceselor economice. în limita potentialului economic posibil de mentinut în economie pe parcursul lantului de procese de productie. sociale si naturale care îl genereaza. eliminând risipa si utilizarea neeficienta a valorii în societate (vezi Cadrul 3. sunt responsabile de obtinerea si dimensionarea efectiva a valorii. ca si al modului nostru de tratare. atunci care este contributia în acest domeniu a repartitiei si a schimbului? Valoarea este determinata de potentialul mentinut în societate sub forma de produse si servicii în lupta permanenta cu legile drastice ale naturii si economiei. Caracterul integrativ al realitatii. ele vor dirija valoarea conservata în produse sau servicii spre acele zone ale economiei. Repartitia obiect principal al manualului de fata Pentru cursul Finantele întreprinderii. în contextul legilor naturii. în primul rând. în aceste conditii. În procesul continuu de obtinere si transformare a valorii.Economica valorii: "Teoria si legea valorii-entropie sustin ca: procesele economice. . cea de a doua contributie ridica totusi întrebari justificate. în al doilea rând. societatii si mediului natural înconjurator în care transformarea se realizeaza cu randamente bune. Daca productia si consumul. conditionarile care dimensioneaza în mod efectiv valoarea. Cadrul 3. repartitia si schimbul sunt de o mare utilitate. lichidare”. ne impune sa privim repartitia în corelatie permanenta cu celelalte procese în care este angrenat sistemul biosocial al întreprinderii. aceste procese vor "comunica".4 Activitati tutoriale Orientarea modului de învatare este cuprinsa în modelul de la capitolul 1.Finan tele întreprinderii Valoarea – influentata indirect de repartitie si de schimb Daca în privinta primei contributii nu sunt semne de întrebare. consum.2 Paul Bran .

. c) 1. e) 2. conservarea. c) 2. 5. proces de transformare-conservare. proces de transfer. 4. 3. 4. 3. 3. starea de indiferenta. În ce procese complexe de baza intra sistemul întreprinderii: 1. Care este gruparea reala: a) 1. 3. 3. 4. starea initiala. proces tip productie. proces tip consum. distribuirea de valoare în economie. Care grupare este cea reala: a) 1. 4. distribuirea de valoare în economie. 5. de echilibru. Care sunt procesele complexe întâlnite în Societate sau Mediul natural înconjurator: 1.Procesele mecanismului de obtinere a valorii ÎNTREBARI RECAPITULATIVE • • • • • • • • Care sunt etapele comportamentului unui sistem sub influenta cauzelor interne si externe acestuia? Cum se defineste economia din punct de vedere praxiologic? Ce se întelege prin fenomen economic si prin activitate economica? Care este pozitia economicului în ansamblul realitatii în care traim si cum se influenteaza reciproc economicul cu restul naturii? Care sunt procesele de baza angajate de mecanismul de obtinere si de gestionare a valorii? Ce caracteristici au subprocesele de productie si de consum din cadrul celor trei procese de baza. 3. 4. distribuir ea de valoare în societate. 2.5. e) 1. 4. 3. Consum.2. 4. 4. 4. proces de destramare de sisteme. sociale. d) 1. 4. 3. starea de fenomen. consumul. b) 1. 2. 5. starea de respingere a influentelor externe. dimensionarea prognozata si efectiva a valorii. b) 1. 3. 2. 2. 3. c) 1. 5. 4. 4. Repartitie. c) 3. 5. Schimb. 3. starea de proces. Care sunt etapele prin care trece un sistem viabil: 1. 4. 2. productia. 5. 2.1. d) 3. 4. 4. economice? Ce rol îndeplinesc subprocesele de repartitie si de schimb în economie si în societate? De ce credeti ca este necesar sa analizam repartitia. 3. b) 1. 3.3. d) 1. 5. Lichidare. Nota: fiecare întrebare este evaluata cu 2 puncte. 5. Care grupare este cea reala: a) 1. transformarea. e) 3. 3. 2. 2. 3. 2. transferul: a) 1. d) 2. Productie. Care este gruparea completa: a) 1. 2. 5. Nota 10 = 10 puncte. b) 2. d) 3. în corelatie permanenta cu procesele de baza si cu subprocesele de productie si de consum? TESTE DE AUTOVERIFICARE 3. ca obiect de studiu al Finantelor întreprinderii. 2. 4. 5. societate si mediu. 5. b) 1. 2. naturale. e) 2.4. e) 1. c) 2. 5. 4. 3. 3. 2. 2. 5. 4. 3. 4. 3. 3. Repartitia si schimbul realizeaza: 1. 5. Care din procesele enumerate mai jos sunt considerate de TVE ca fiind procese primare: 1. 4.

Subliniati contributia acestor legaturi pentru obtinerea de valoare în economie. singurele procese angajate în obtinerea si dimensionarea valorii erau cele economice. 3. Kotarbinski. de cultura. 3. paginile 77-78. Încercati sa desprindeti eventualele deosebiri cantitative si calitative.3 Puncte de vedere În cadrul teoriilor clasice ale valorii. 1979. Comentati tipurile de procese pe care le pot determina fortele respective. luând ca exemplu sistemele: om. Bucuresti. citata în cuprinsul capitolului. economie. firma.Finan tele întreprinderii STUDII DE CAZ SI EXERCITII 3. Enumerati aceste forte. Apoi analizati modelul teoriei valorii bazate pe entropie joasa si spuneti-va punctul de vedere în legatura cu extinderea gamei de sisteme si procese antrenate în mecanismul de obtinere si gestionare a valorii. . Utilizati în acest scop lucrarea Tratat despre lucrul bine facut. T. societate.2 Tratare praxiologica Încercati sa conturati elementele principale ale unei actiuni economice. societate.4 Referat Întocmiti un refera prin care sa individualizati cât mai concret t manifestarea proceselor de consum.1 Dezbatere Supuneti dezbaterii în grupa comportamentul unui sistem sub influenta unor forte interne si externe sistemului în cauza. Precizati legaturile directe si inverse dintre cele trei tipuri de sisteme si contributia acestor legaturi la circuitul de potential spre sistemul economic si de la acesta spre celelalte doua. Precizati si elementele principale ale unei activitati de învatamânt. Editura P olitica. folosind cunostintele de praxiologie învatate la disciplina Filosofie. Încercati sa gasiti explicatii plauzibile pentru acest mod de a pune problema. mediu. 3. de politica etc. de protectie a mediului. de productie si de lichidare din cadrul celor trei sisteme (mediul natural. precum si lucrarea Economica valorii. economie) angajate în mecanismul de obtinere si gestionare a valorii.

Kotarbinski. precizati cât de important este rolul de intermediere al repartitiei între procesele de productie si de consum pentru bunul mers al întregii activitati economice si sociale din unitatea respectiva. un material. .4. un impuls intentionat. Folosind o firma reala. a. 3.2 Stiinta despre lucrul bine facut Activitatea omului în general a constituit obiect de cer cetare. un fel de gramatica a actiunii. 3.3.3). rationale.Procesele mecanismului de obtinere a valorii 3." .o teorie descriptiva. referitoare la trasaturile generale ale activitatii umane.5 Intermediere Din lectura capitolului trei rezulta ca procesul de repartitie este util pentru întregul mecanism de obtinere si gestionare a valorii. 3. c. Parintele praxeologiei Cadrul 6. 3. un produs. RASPUNSURILE TESTELOR DE AUTOVERIFICARE 3. 3. un instrument sau o unealta. comentati ce consecinte ar avea lipsa repartitiei sau desfasurarea necorespunzatoare a repartitiei respective.2. ca un ansamblu de prescriptii sau recomandari pozitive sau negative privind conditiile actiunii umane (vezi Cadrul 6. Aceasta stiinta cuprinde: . un mod de actiune. spune T. Kotarbinski.5.3 "Orice munca exterioara ar face cineva". "exist a întotdeauna un autor. c. Printre cercetatori se afla si T. fiind sintetizate principii si legi ale actiunii eficiente. un scop si o opera.1. d.o teorie normativa.5 Lectura suplimentara Selectiuni din Capitolul VI din Economica valorii 6. parintele praxeologiei. De asemenea. b.

Creierul sau este stomacul care transforma semnalele respective în informatii utile actiunii umane. produs etc. produsul. o sete de a cunoaste pentru placerea de a cunoaste caci trebuie tinut seama ca numai o mica parte din observatiile si experientele facute (despre care trebuie presupus ca erau inspirate în primul rând si mai ales de dorinta cunoasterii) puteau da rezultate practice si imediat utilizabile. fara îndoiala. Acest rol important l-a facut pe Adam Smith sa afirme ca. tehnologie. combustibil. un spirit într-adevar stiintific. (vezi Cadrul 6. produsul. pentru a scoate la iveala la una sau la celalalt însusiri alimentare sau tehnologice care lipseau la origine sau abia puteau fi banuite. în sens de eveniment transformator. informatia sau modul de actiune. Chiar daca acum prezenta sa fizica se reduce treptat pâna la rolul de supraveghere a robotilor. Fondul de entropie joasa atrasa din mediul natural este redat prin conceptul de materiale supuse transformarii. Obiect al transformarii .rezultatele existentei sistemului: opera. este informatia. Nu trebuie uitat ca omul este si principalul furnizor de informatii privind opera. aceste materiale reprezinta obiectul activitatii economice sau. unealta. Informatia este rezultatul transformarii semnalelor provenite din mediul natural înconjurator sau din interiorul organismului omului.. care se sfarâma. activitatea omului creeaza în fiecare an masa bunurilor pe care o consuma. ca rezultat al operei. Aceasta structura cuprinde: . ar ramâne nefecunde si nefolositoare. plante de cultura. omul face parte dintre factorii de definitie ai sistemului. scopul. nu fortele naturale.. în definitiv. Prezenta autorului (omul) în acest sistem a fost absolut necesara înca de la început. O alta componenta a sistemului activitatii economice care a aparut înca de la începuturi. materialul supus transformarii. impulsul intentionat.Finan tele întreprinderii Componente si relatii directe si inverse Autorul – factor de definitie Informatia Cadrul 6. . o curiozitate asidua si totdeauna treaza. au fost necesare. precum si existentei si adaptarii la conditiile de mediu. . metale.4). obiect al muncii.componentele materiale: autorul. pentru a face dintr-o argila nestabila. fara directia sa. în versiunea teoriei valorii-munca.legaturile interne si externe redate prin impulsul intentionat. scopul. se pulverizeaza sau crapa cu usurinta. Altfel spus.4 Gasim în aceasta descriere a actiunii umane cea mai mare parte a structurii sistemului activitatii economice. "Pentru a transforma o buruiana în planta de cultura sau un animal salbatic în animal domestic. prin atrageri succesive de -a elemente materiale si prin cresterea în complexitate a legaturilor interne si externe ale sistemului respectiv. Aceasta structura s format în timp. o oala solida si etansa . precum zeita Athena din capul lui Zeus. animale domesticite. care. Ea generalizeaza realitatea referitoare la unelte.

76. protectie sanitara.5 Prin combinarea informatiei despre unelte cu materialele supuse transformarii. Editura Economica. Cea mai mare parte a mediului natural ramâne. chiar în structura interna a întreprinderii sub forma terenului. având. dar si la cel de consum. dar si a plantelor si animalelor atrase în activitatea economica (mediul natural intern). Acest lucru este necesar. participa nu numai la procesul de productie. s-a obtinut un alt component al structurii sistemului activitatii economice.). Zestrea naturala pentru om Mediul natural – componenta a sistemului economic Rolul societatii în sistemul economic 1 N. Acest sistem se va regasi în mecanismul de obtinere si gestionare a valorii ca un furnizor important de entropie joasa sub forma de informatii. vom insista pentru conceptul de obiecte si mijloace ale activitatii economice sau. mijloacele activitatii economice (utilaje. totusi. Sistemul activitatii economice atrage direct sau indirect în structura sa componente sau produse ale altor sisteme. 1 Mediul natural intra. caldura. Georgescu-Roegen. Pentru a nu merge mai departe cu concepte care nu mai corespund teoriei pe care o conturam. 1979. cum ar fi societatea si mediul natural înconjurator. d si ca forta care pune în miscare opera ar din sistemul activitatii economice. consta în doua elemente complet diferite: 1) fondul de entropie joasa de pe glob si din interiorul lui si 2) fluxul de energie solara. în anumite proportii. mai pe scurt. în afara sistemului activitatii economice ( mediul natural extern). aer.). Cu toate ca întreprinderea are tot mai multe actiuni de genul celor din sistemul societatii (învatamânt. servicii de protectie. munca nu mai are un rol exclusivist. oameni pregatiti pentru procesele economice. constructii etc. administratie etc. arata N. Bucuresti. . Legea entropiei si procesul economic. Zestrea naturala a omului. În mod similar va trebui sa tratam si sistemul complex al societatii. va trebui sa corectam conceptele de mai sus. A trebuit ca Natura sa moara putin pentru ca oamenii secolului al XX-lea sa recunoasca ca si-au neglijat cel mai bun partener din procesele economice. a surselor de apa.Procesele mecanismului de obtinere a valorii Mijloace ale activitatii Cadrul 6. p. De aceea. Georgescu-Roegen. odata cuprinse în structura întreprinderii.. datorita faptului ca în modelul preconizat. aparare etc. mediul natural înconjurator. obiecte si mijloace economice . masini. pentru ca aceste elemente. Componentele redate le vom întâlni între zidurile fabricii. lumina. un rol esential în mecanismul de obtinere si gestionare a valorii. însa. Nu putem accepta nici termenul de mijloace de productie. societatea ramâne înca un sistem exogen sistemului activitatii economice.

ca si ale profesorului H. organizator pentru informatia genetica". se vor face simtite liniile de forta interne. . generale sau specifice unor sisteme de referinta. Cadrul 6. consum sau lichidare. Totalitatea liniilor de forta ce se manifesta în sistemul activitatii economice formeaza un câmp ordonator (fie în sens pozitiv. liniile de forta provenite dinspre societate determina chiar formarea sistemelor economice si punerea lor în starile dinamice amintite. politice. În mod similar cu atributiile materiei sub forma de câmp care organizeaza sistemele biologice.6 Observatiile si concluziile grupului de cercetare de la Universitatea Los Angeles din California. sugereaza "existenta unui câmp energetic matrice. În al treilea rând. economie nationala sau economie mondiala) va fi influentat de liniile de forta ale societatii. Acest câmp va fi redat în modelul nostru prin conceptul de ecocâmp . de proprietate) si au rolul de a ordona activitatea economica din sistemul activitatii economice. ecocâmpul va ordona sistemele economice.6). sistem aflat în starile dinamice de productie. atât în procesele economice de productie si de consum. Introducerea acestui concept a fost sugerata de o ipoteza lansata în biologie de un grup de cercetatori americani (vezi Cadrul 6. ci el este doar mijlocul prin care câmpul energetic originar transmite informatia genetica". Aceste legaturi sunt formele de manifestare a unor forte ce apartin sistemului în cauza (legaturi interne) sau provin din partea altor sisteme (legaturi externe). fie în sens negativ). Odata formata. economice. cât si în cel de lichidare. de la nivel micro la nivel macro si mondo. Aceste legaturi transmit cerintele legilor Naturii. Conform acestei teorii. "nu ADN-ul detine primul loc în transmiterea informatiei genetice. sistemul activitatii economice (fie el întreprindere. În al doilea rând. sistemul activitatii economice se afla permanent în raza de actiune a liniilor de forta emanate de mediul natural înconjurator. întreprinderea prinde viata. Componentele materiale se influenteaza reciproc. Burr de la Universitatea Yale. Mai mult. Aceste legaturi redau interesele de sistem ale societatii (interese sociale. În primul rând.Finan tele întreprinderii Linii de forta interne Linii de forta din partea societatii Liniile de forta din partea mediului Ecocâmp Pentru sistemul activitatii economice sunt la fel de importante si legaturile interne si cele externe.

dar si componentele exterioare. atât de necesara mentinerii sistemului sau departe de echilibru. asa cum am vazut în paragraful anterior. o structura specifica unui sistem: componente materiale si legaturi interne si externe. s-a conturat un sistem complex ce cuprinde: .mondoeconomia. . societatea). La nivelul microeconomiei. mijloacele si obiectele activitatii economice. institutie). informatia.2 .microeconomia (întreprindere.Procesele mecanismului de obtinere a valorii 6. Structura sa cuprinde toate componentele materiale specifice unui sistem de natura economica (omul. În urma acestei actiuni de dezvoltare a activitatii economice si a sistemului activitatii respective. 6. Omul si-a adus în preajma sa produse ale altor sisteme sau chiar sisteme vii si nevii pentru a face mai productiva activitatea de obtinere si gestionare a valorii.3 Sistemul activitatii economice Structura pentru un sistem Activitatea economica si-a format. Subsistemele activitatii economice Structura interna a firmei Figura nr.2). forma cea mai reprezentativa a sistemului activitatii economice este întreprinderea. precum si legaturile directe si indirecte din ecocâmp (vezi Figura nr. mediul natural intern. 6. mediul natural exterior. .cosmoeconomia (înca într-o faza incipienta). .macroeconomia.

3 Sistemul Mediului Natural +/? Sistemul Societatii Sistemul economic Influente reciproce. +? (de crestere) sau negative. Figura nr. conform celor redate în figura nr. Astfel. ) sau mondoeconomiei (cu forme de organizare ca institutii financiar-monetare internationale.3. 6. în majoritate.Finan tele întreprinderii Pentru a pune mai mult în evidenta componenta legaturilor din componenta ecocâmpului.? (de temperare sau de distrugere). sistemul activitatii economice. . se afla. Aceste influente provin din partea sistemelor mediului natural si al societatii. 6. pozitive si negative Sistemul activitatii economice primeste din af ara sa influente pozitive. conferinte si uni uni regionale sau mondiale etc. societati de asigurari. structurat pe componentele sale micro. ministere economice etc. La rândul sau. va trebui sa localizam sistemul activitatii economice în structura sistemului general al Naturii. fara a exclude situarea partiala direct în sistemul mediului natural. . macro. distrugerea de subsisteme). mondo si cosmoeconomie. în cadrul sistemului societatii. Principiile redate pentru microeconomie sunt similare si în cazul macroeconomiei (cu subsisteme ca banci. sistemul activitatii economice va transmite spre cele doua sisteme amintite influente pozitive (furnizarea de produse si servicii) sau negative (poluare.

PARTEA A DOUA FENOMENUL MICROFINANCIAR Întreprinderea. reprezinta sediul si pentru fenomenul financiar. dar si cauza. productia. Efect. CUPRINS Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6 Capitolul 7 Procesul de repartitie financiara Metoda de studi u al fenomenului microfinanciar Universul financiar al întreprinderii Proiectarea financiara a întreprinderii . modele si instrumente adecvate metodei stiintifice si tehnologiei didactice specifice disciplinei universitare Finantele întreprinderii. lichidarea. ca sistem complex în care au loc procese specifice activitatii economice. repartitia financiara se constituie ca un fenomen complex. dar si pentru managerul care trebuie sa conduca o firma în conditiile exigentelor legilor pietei. societatea si mediul. Prin intermediul rezultatelor cercetarii stiintifice vom face cunostinta. în cadrul partii a doua. partea a doua a disciplinei noastre este esentiala pentru formarea meseriei de economist. în sirul de stari dinamice în care intra o întreprindere. Procesul de repartitie financiara conditioneaza desfasurarea eficienta si eficace a celor mai importante procese din viata întreprinderii. precum si cu principiile si mecanismele proiectarii financiare a celor mai importante procese economice care au loc la nivel de întreprindere. cu universul financiar al firmelor. consumul. Fenomenul microfinanciar îsi dezvaluie continutul prin cercetarea sa cu ajutorul unor metode. dar si în sistemele angajate în mecanismul de obtinere si gestionare a valorii. parte a microeconomiei si beneficiar al tuturor schimbarilor cerute de principiile economiei de piata dar si receptor al distorsiunilor tranzitiei. Bogata în concepte teoretice.

1 4.2 4.CAPITOLUL 4 PROCESUL DE REPARTITIE FINANCIARA CUPRINS 4.4 Starea de repartitie financiara Principiile reglat oare ale repartitiei financiare Tipuri de repartitie Activitati tutoriale CONCEPTE Starea de repartitie Reglarea circuitului valorii Conditionarea repartitiei Proces de repartitie Proces de schimb Repartitie financiara Repartitie economica Repartitie prin credit Donatie Obiect de studiu Metoda de studiu Management financiar .3 4.

o rezultanta a unor influente multiple Teama de cadere spre echilibru Reglator al circulatiei valorii în societate Privita în general. Vezi figura 4. gânditi-va cu ce "forta" cautati mâncarea atunci când va este foarte foame! În centrul atentiei acestor linii de forta vor fi sursele de potential economic sub forma de produse si servicii. sub impulsul liniilor de forta ale starilor productie. "Devorarea" de potential nu poate fi o practica pe care o societate moderna sa o accepte în mod tacit! În calea acestor "tentacule" ale sistemelor flamânde. Figura nr. întrucât întreprinderea are misiunea de a produce pentru întreaga societate. precum si pentru refacerea si protectia mediului înconjurator. societate si mediu.1. La nivel de întreprindere ne intereseaza si modul cum reactioneaza societatea si mediul. lichidare si de consum. sistemul mediului natural înconjurator.1 Starea de repartitie financiara Repartitia . surse existente în sistemele din economie.1 . Starea de repartitie a sistemului întreprindere se realizeaza. din ce în ce mai mult.Procesul de repartitie financiara 4. sistemul general al societatii si. 4. în întreprindere). repartitia este o stare dinamica în care intra sistemul biosocial al întreprinderii. Teama de cadere spre echilibru determina o preocupare "feroce" pentru gasirea si atragerea de potential economic. societatea a pus procesul de repartitie. în principal. Principala sa menire este aceea de reglator al circulatiei valorii în societate (respectiv.

notata cu -/+∆ Consum. consum. repartitia va receptiona "forta" proceselor complexe. Atentionare În mod sigur. Se adauga necesarul de export (solicitari notate cu C). calitatea si structura consumului curent. Pe de alta parte. productia de produse si servicii. sunt solicitarile de potential formate din cerintele omului. formate de mediul înconjurator.1. 1). . Din aceasta analiza se naste o conexiune de reglare a consumului. viciind functionarea generala a sistemului întreprindere. a sistemului societate si a sistemului global al mediului natural înconjurator. 4. dar si misiunea de a pregati procesele de productie viitoare. precum si ale mediului înconjurator. consumul. se afla sursele de potential. întreprinderii si societatii. Si raspunsul surselor de potential este "cenzurat" de repartitie. ca principiu general pentru toate tipurile de repartitie (vezi Cadrul 4. rezervele si importul (notate cu S). societate. calitativa si structurala a surselor curente si a importurilor de potential. Si el va fi analizat pe baza unui principiu reglator foarte sever. dependente de amploarea. lichidare. Dupa cum se observa în figura nr. Corectarea are misiunea de a satisface mai bine consumul curent.2 Principiile reglatoare ale repartitiei financiare Pentru a face fata ispitei coruptiei. repartitia receptioneaza solicitarile consumului pe care le analizeaza "critic" pe baza unui principiu reglator asupra caruia vom reveni. solicitarea consumului este "lasata" sa treaca spre sursele de potential.Finan tele întreprinderii “Cenzurarea” comenzilor catre productie si catre consum Pe de o parte. Ramâne de vazut daca activitatea de repartitie pe care o genereaza procesul mentionat va fi la înaltimea principiilor reglatoare favorabile progresului sau va cadea victima "coruptiei". numai dupa aceasta corectie. repartitia are ca sprijin un set de principii reglatoare cu caracter legic. Conexiunea +/-∆ Surse are misiunea de corectare cantitativa. 4. Aceste principii permit repartitiei sa regleze solicitarile de potential din partea sistemelor economice sociale si din mediu aflate în starile dinamice de productie. lichidarea. productia. Între aceste principii se afla conditionarea cererii de marimea sursei de satisfacere.

1 Cel mai cunoscut si practicat principiu de lucru în cadrul repartitiei este cel care regleaza nivelul si structura solicitarilor în functie de volumul si structura resurselor de potential (valoare). altfel spus. Se impune.2 . în multe cazuri. nici aceasta conditionare nu permite repartitiei sa elimine complet aspectele de tensiune si de degradare viitoare a sistemelor economice.2) permite repartitiei sa asigure o satisfacere corespunzatoare a solicitarilor. evitarea distribuirii prin specula si a îmbogatirii fara cauza. Este necesara o conditionare a nivelului si structurii solicitarilor si de nivelul si structura contributiilor viitoare ale sistemelor solicitatoare (contributii din perioada tn ).2). sociale si de mediu. precum si pregatirea corespunzatoare a viitoarelor procese de productie si de consum în conformitate cu evolutia progresului stiintific si tehnic din economia nationala si mondiala (vezi Cadrul 4.Procesul de repartitie financiara Cadrul 4. de unde nu e. Însa. nici Dumnezeu nu cere! Acest mod de a pune problema nu este însa suficient. Alte tipuri de conditionari pentru repartitie Figura nr. 4. si o conditionare între cerinta sistemului solicitator si contributia acestuia la obtinerea resurselor de potential (contributii din perioada to). Aceasta multipla conditionare (redata si în fig ura nr. Sau. 4.

în primul rând. Formarea.). valorii recunoscute de consumator. protectia si refacerea mediului etc. Prin schimb. elementele structurii de productie sunt tratate de repartitie nu numai în functie de contributia curenta. mediu. elementul de informatii va trebui sa primeasca în prezent resurse mai mari decât contributia curenta: în acest caz. repartitia acceptând regula schimbului între efortul facut de solicitant si valoarea repartizata.2 Astfel. daca se are drept criteriu contributia din momentul to a solicitantului. constatam disocierea acestuia în câteva tipuri principale. repartitia îsi definitiveaza misiunea de distribuire de valoare în economie (respectiv. societatii sau mediului natural înconjurator. administrare. conditionând cantitativ valoarea pe care repartitia o distribuie. sanatate. societate. nivelul si fluxurile de moneda emisa de sistemul bancar. Repartitia se întregeste prin procesul de schimb. (Exemplu: repartitia de valoare pentru acoperirea cheltuielilor materiale si a salariilor). Fondurile financiare sau economice provenite din repartitie vor determina. În al doilea rând. prin utilizarea banilor. dezvoltarea sau perfectionarea elementelor sistemului întreprindere se rezolva printr-o repartitie de tip financiar. protectie sociala. persoanele beneficiare ale repartitiei vor intra în posesia bunurilor la nivelul valoric al fondurilor repartizate. în timp ce acele sectoare care au o perspectiva certa vor beneficia de fonduri peste contributia lor din momentul to. în întreprindere). Daca repartitia are în vedere contributia viitoare (din tn) a solicitantului de potential (valoare). Astfel. sectoarele care nu mai corespund cerintelor pietei vor fi asigurate cu fonduri "în scadere". 4. se are în vedere contributia importanta din perioada tn a acestui element. atunci repartitia capata un caracter FINANCIAR. având în vedere schimbarile din economia mondiala. în economie. cultura. Aceasta structurare este în functie de conditionarile pe care repartitia le pune solicitarilor avansate de sistemele economiei (întreprinderii). repartitia are un caracter ECONOMIC. Tot financiara este si repartitia care rezolva solicitarile din afara întreprinderii pentru activitati specifice societatii ca sistem global (aparare. refacerea. O situatie similara se întâmpla si în interiorul întreprinderii. Astfel.Finan tele întreprinderii Cadrul 4. Legatura dintre repartitie si schimb Repartitia economica Repartitia financiara . La rândul s schimbul confirma dimensiunea efectiva a au.3 Tipuri de repartitie Analizând continutul procesului de repartitie. învatamânt. unde se acorda cu prioritate atentie productiei de informatii.

altor agenti economici în vederea transformarii si conservarii în noi bunuri. În principal.3 Repartitia obiect de studiu Starea de repartitie a întreprinderii. suplinind o valoare ce se repartiza pe baza unui merit trecut sau din cauza ca are o destinatie specifica unui consum individual. separatia între financiar si economic nu poate fi completa nici în cazul donatiilor. Prin alocarea resurselor. Posesorii de drept ai valorii repartizate economic si financiar sunt "deposedati" temporar de valoarea primita (mecanismul este mult mai complex). ea are.financiar nu este neta). atentia prioritara se va acorda repartitiei financiare. CREDITUL. tot temporar si la un pret numit dobânda de creditare. Finantele întreprinderii preiau în sarcina lor întregul proces de repartitie. este OBIECT de STUDIU pentru disciplina FINANTELE ÎNTREPRINDERII. valoarea respectiva se încredinteaza. Nefiind o alta disciplina care sa studieze repartitia economica (dar si din cauza ca separatia economic . conducerea eficienta si eficace de alocare corecta si profitabila a resurselor. ea poate fi încadrata în zona repartitiei financiare (donatia respectiva suplinind o repartitie financiara din partea întreprinderii sau a Bugetului de stat). Finantele întreprinderii studiaza. Repartitia tip donatie Figura nr. 4. altfel spus. si managementul financiar sau. o data cu procesul repartitiei. un continut economic. cu toate formele sale de manifestare. Ca în toate cazurile. donatia are efecte în procesul de repartitie. Indiferent de motivatia sa (sociala.Procesul de repartitie financiara Repartitia prin credit În economie exista si un al treilea tip de repartitie. În practica economica nu este exclusa si o a patra categorie de repartitie. în mare parte. Bineînteles. . activitatea financiara are posibilitatea de a influenta favorabil întregul mecanism de obtinere si de gestionare a valorii. Daca donatia se adreseaza unei persoane fizice. în schimbul unui pret (dobânda de depozit). politica). în general. DONATIA. daca donatia se adreseaza unei întreprinderi sau institutii.

si al celei financiare. punând în evidenta obiectivele principale ale disciplinei universitare FINANTELE ÎNTREPRINDERII. e) conditionarea cerinte t 1 – pozitia politica a solicitantului. c) transferul. ÎNTREBARI RECAPITULATIVE • • • • • • • Ce factori determina starea de repartitie în care intra periodic o întreprindere? Care este locul si rolul repartitiei în cadrul activitatii economice din întreprindere? Dupa ce principii se organizeaza repartitia si câte tipuri de repartitie apar în unitatea economica? Cum se manifesta rolul reglator al repartitiei. 4. Obiectul de studiu va fi supus unei cercetari complexe. 4. în general. d) conditio narea cerinte t 1 – pozitia sociala a solicitantului. obiective subordonate formarii profesiei de economist în domeniul financiar . d) conservarea. promptitudinea si principiile de eficienta ce însotesc alocatiile financiare.2 Care dintre urmatoarele principii este avut în vedere la repartitia de tip economic: a) conditionarea cerinte t 1 – contributie din t0 .Finan tele întreprinderii Managementul financiar . b) productia. în special? Care este obiectul de studiu al disciplinei universitare Finantele întreprinderii? În ce masura repartitia financiara influenteaza procesele economice. . e) consumul.1 Care dintre urmatoarele procese sta la baza repartitiei financiare (ca proces primar) : a) transformarea.4 Activitati tutoriale Pentru orientarea studiului. Prin folosirea unor metode. b) conditionarea cerinte t 1 – contributie din t n . sociale si de mediu angrenate în mecanismul de obtinere si de gestionare a valorii? În ce consta rolul managementului financiar? TESTE DE AUTOVERIFICARE 4.conducerea alocarii de resurse Procesele de consum si de productie din întreprindere. modele si instrumente adecvate vor fi dezvaluite continutul. c) conditionarea cerinte t 1 – volumul resurselor. cauzele si modul de manifestare a repartitiei financiare si a managementului financiar la nivel de întreprindere. vedeti Capitolul 1. din societate si din mediu sunt conditionate în mod direct de volumul.

În toate cele trei situatii. întreprinderea trebuia sa intre într-o stare de repartitie: în primul caz. STUDII DE CAZ SI EXERCITII 4. calificare. .5 Care este obiectivul principal al managementului financiar la nivel de firma: a) repartitia financiara. Astfel. pentru informatia de produs. b) repartitia economica. Sa-si modernizeze partial propriul produs.Procesul de repartitie financiara 4. pentru import de piese si tehnologie de la firma straina. import de piese.3 Dar la repartitia de tip financiar ? 4. 3. Dezbateti cazul intrarii în starea de repartitie si apreciati amploarea repartitiei ce se declanseaza în fiecare din cele trei situatii.1 Declansarea starii de repartitie Deschiderea pietei interne pentru aparatura audiovizuala. c) repartitia prin credit.4 Care din principiile de la 4. a însemnat declansarea concurentei pentru producatorii din tara. spre exemplu). Sa coopereze cu o firma puternica pe piata receptoarelor TV (Gold Star. calificare. e) alocarea corecta si profitabila a resurselor. întreprinderea care producea televizoare s-a vazut în situatia de a alege una din variantele urmatoare pentru a supravietui: 1. în al doilea rând. d) repartitia prin donatie. retehnologizare. pentru reproiectare si modernizare. 2. Sa asimileze receptoare de nivel mondial. în al treilea caz. dupa 1989. prin transformari si retehnologizari de mare amploare.2 este avut în vedere de toate tipurile de repartitie? 4.

. În cursul cuvântarii.). asupra mecanismului de obtinere a valorii în economia nationala. analizati efectul deciziei asupra proceselor din întreprindere si din Universitate si în special asupra procesului de repartitie. Caracterizati aceste conditionari si încercati sa diminuati rolul lor inhibator sau sa accentuati efectele favorizante pentru activitatea economica. în schimbul sumei de 3. social. Canada. realizati un referat privind conditionarile posibile care însotesc o repartitie financiara în conditiile actuale ale economiei noastre. întrerupând astfel legatura de repartitie dintre firma si Universitate. evidentiind sistemele si procesele beneficiare de fonduri (economic.3 Referat Pornind de la un caz concret (finantarea unei universitati. În urma acestei cuvântari.Finan tele întreprinderii 4.000 $ anual.2 Oprirea starii de repartitie Firma Dow Chemical realiza starea sa de repartitie si sub forma unei donatii catre Universitatea Centrala din Michigan. Comentati graficele realizate. punând în relief efectele posibile. Din initiativa unor grupuri feministe din Universitate a fost invitata actrita Jane Fonda pentru a sustine o conferinta. Boone si D. pozitive sau negative.4 Construirea de grafice Redati grafic structura cheltuielilor bugetului de stat pe anul în curs si pentru anul urmator. firma respectiva a hotarât sa suspende donatia de aproximativ 70. 4. 4. între care a citat si firma Dow Chemical. Fara a comenta cât de "democratic" este gestul firmei. 1983).500 $ din fondurile Universitatii. Kurtz. mediu). a unei investitii etc. (L. Québec. sociala sau de mediu. actrita a atacat dur marile întreprinderi pentru rolul lor nociv asupra mediului. L´Entreprise d´aujourd´hui.

Nota: fiecare întrebare este evaluata cu câte 2 puncte.4 c.00 se obtine prin însumarea celor 10 puncte.5 e.Procesul de repartitie financiara RASPUNSURI LA TESTELE DE AUTOVERIFICARE 4. 4. Nota 10. 4. 4.3 b.1 c. . 4.2 a.

3 5.4 5.2 5.1 5. sistemica Abstractizarea stiintifica Functiunea financiara Functia financiara Metoda inductiva si deductiva Modele de redare a realitatii financiare Masurarea cu ajutorul etalonului monetar Stiinta financiara Disciplina universitara a finantelor Procedee didactice în finantele întreprinderii .CAPITOLUL 5 METODA DE STUDIU CUPRINS 5.5 5.7 Metoda stiintifica de studiu Abordarea istorica Abordarea sistemica Abstractizarea stiintifica Masurarea Stiinta si disciplina Finantele întreprinderii Activitati tutoriale CONCEPTE Metoda de studiu Abordarea istorica.6 5.

Definitia 5. (vezi fig.) rezulta si din cooperarea cu disciplinele economice teoretice si aplicative. concepte generale. din prezentarea acestei evolutii rezulta atât dezvoltarea cantitativa a fenomenului financiar la nivel de întreprindere. instrumente si procedee didactice. ca sistem biosocial. Contabilitatea. precum si instrumente si procedee folosite de discipline si stiinte ca Moneda. considerând modelele respective ca adevarate si pentru domeniul financiar. aplicam modelele demonstrate deja la fenomenul financiar. folosita deja în capitolele precedente. FENOMENUL REPARTITIEI FINANCIARE si MANAGEMENTUL FINANCIAR la nivel de întreprindere. Un prim procedeu de cercetare a fenomenului financiar este ABORDAREA ISTORICA. este asigurata de Economia politica si Finantele generale (publice). legi.1).Metoda de studiu 5. ajungem la modelele tip simbol. Pentru investigarea concreta a fenomenului financiar la nivel de întreprindere. plecând de la realitatea economica. Metoda stiintifica de studiu practicata de finantele întreprinderii (F.1 Metoda stiintifica asigura. prin procedeele si instrumentele utilizate. Economiile de ramura. precum si celelalte stari dinamice ale întreprinderii. nr. presupune existenta si utilizarea unei metode stiintifice de studiu. cât si schimbarile calitative intervenite în timp. completata cu metode. ne apropie de întelegerea cauzelor care fac posibila aducerea întreprinderii.1 Metoda stiintifica de studiu Investigarea obiectului de studiu. informatica etc. cu disciplinele provenite din stiintele naturii. ABORDAREA SISTEMICA.I. trecând prin modelele imitativ si index (daca folosim metoda de studiu inductiva). sub forma de principii. Marketingul etc. Finantele întreprinderii utilizeaza metode proprii. principiilor si legilor care determina si guverneaza fenomenul financiar la nivel de întreprindere. în starea de repartitie. specifice disciplinelor din învatamântul superior economic. 5. Managementul. Daca recurgem la metoda deductiva. Procedee de abordare a fenomenului m icrofinanciar Cooperarea cu alte discipline pentru metode de studiu . Baza teoretica. cu matematica. procedeu prin care se analizeaza evolutia în timp a fenomenului în cauza. Liniile de forta care unesc elementele materiale ale sistemului si pe acesta cu mediul exterior firmei explica starea dinamica a repartitiei. desprinderea din realitatea economica si introducerea în teoria stiintifica a regularitatilor. Nu vom neglija nici procedeul ABSTRACTIZARII STIINTIFICE prin inter mediul caruia.

5. "materia prima" pentru deciziile financiare.Finan tele întreprinderii Figura nr. de asemenea. pentru conducerea prin finante a întreprinderii (managementul financiar). Informatica si forma sa concreta. Birotica. Daca aceste modele ne ajuta sa punem în evidenta legaturile interne ale fenomenului financiar.1 Finantele întreprinderii utilizeaza. tratarea sa integrativa nu este posibila fara a apela la modelele si metodele ciberneticii. . numeroase modele sintetizate de stiintele naturii si ale societatii. asigura metodele si tehnica pentru obtinerea rapida a informatiilor de natura financiara. ale abordarii sistemice.

Aceasta functiune s -a conturat o data cu formarea întreprinderii de tip capitalist si cu amplificarea efortului financiar pentru dotarea aparatului de productie. 5. urmarim momentele istorice cele mai importante care au dus la conturarea fenomenului în cauza si a stiintei financiare. Începuturile cercetarii fenomenului micro-financiar Aparitia Finantelor întreprinderii ca disciplina Figura nr.1 Orice fenomen social. biologice. întreaga gestiune a întreprinderii sa fie privita prin prisma functiunii financiare si realizata pe baza de bugete de natura financiar-monetara. Înainte de 1950.2 Abordarea istorica Evolutie pe “sageata timpului” Cadru 5.1). Lucian Blaga: "Nu se poate îndeajuns sublinia importanta punctului de vedere istoric. (vezi figura nr. Dupa 1950. Fayol (1841-1926). În lucrarea sa Administration industrielle et générale el separa o functiune distincta a întreprinderii. pentru ca. starea prezenta a fenomenului cercetat este rezultatul unei evolutii pe traseul unei "sageti a timpului" (vezi Cadrul 5. Pentru a întelege continutul si cauzele acestui fenomen al repartitiei financiare la nivel de întreprindere se impune. rolul principal al functiunii financiare era "de a cauta si obtine fonduri". functiunea financiar-contabila. 5. chiar pe scurt. ca stiinta si disciplina universitara distincta.2). atentia a fost îndreptata spre "utilizarea eficienta" a fondurilor. Aceste schimbari au pregatit si aparitia Finantelor întreprinderii. chimice. Sesizarea fenomenului de repartitie financiara la nivel de întreprindere o datoram lui H. au "o traire în timp".Metoda de studiu 5. si chiar cele fizice. sa . când e vorba de a se pune în lumina stiinta si structura gândirii stiintifice". în prezent.2 .

piata financiara ocupându-i o parte tot mai mare din programul sau de lucru zilnic. Acum mediul economic. Financiarul partener la conducerea firmei . Aceste schimbari au intrat în continutul actual al fenomenului financiar. în întreprinderea moderna activitatea financiara ocupa un loc propriu în stafful acesteia (vezi Cadrul 5. functiunea financiara a înregistrat o evolutie atât în plan cantitativ. (La gestion financière de l' entreprise.2 Pierre Conso: Functiunea financiara ocupa un loc esential. a starii financiare a unitatii economice si urmareste desfasurarea cantitativa a fenomenului financiar. Misiunea sa principala este de a conduce politica generala a firmei. cât si calitativ. limitând rolul financiarului în procesul de fundamentare si realizare a deciziilor economice.Finan tele întreprinderii Cuplarea functiunii financiare cu cea contabila a adus activitatii financiare atât avantaje. Dezavantaje A subordonat excesiv atât activitatea financiara în sine. Sesizându-se importanta functiunii financiare si minusurile cuplarii cu activitatea contabila.2). mai departe. o data cu largirea sa de la un cadru regional la unul national si. financiar. mai ales dupa anul 1974. cât si dezavantaje: Avantaje Contabilitatea ajuta cunoasterea. facându-l deosebit de complex. directorul general nu deleaga niciodata în întregime aceasta functiune. Paris). cât si conducerea acestui proces vital pentru unitatea economica. el devenind partener în conducerea efectiva a activitatii economice din întreprinderea moderna. Dunod. Însusi managerul se schimba. De aceea. la un cadru international. care înconjoara întreprinderea. la un moment dat. incert si destabilizant. profilul sau fiind prin excelenta axat pe marketing si negociere. Istoric vorbind. Rolul functiunii financiare s-a accentuat. a devenit total neprotejat. Finantele un loc distinct în stafful firmei Cadrul 5. Financiarul a depasit statutul sau de "cautator de fonduri". monetar.

Prin acest procedeu (figura nr. tratarea sistemica ne permite sa realizam un transfer de metode. Pârvu. semiotica. Interpretarea integrativa a fenomenului microfinanciar Figura nr. în timp ce mediul economic (productie. financiara. Totodata. Cadrul 5.3 Ilie Pârvu: Evolutia cunoasterii stiintifice a impus trecerea de la modelul clasic. 5. instrumente de la disciplinele integrative. ne impune sa apelam la o metoda moderna de studiu. teoria comunicatiei. Acest model a fost posibil prin aparitia unor disciplin e stiintifice cu profil prin excelenta integrativ: cibernetica. principii.3 f y x Conditionarea cantitativa a fenomenului microfinanciar Fenomenul cercetat. impunându-se o extindere a cercetarii spre continutul fenomenelor cu care repartitia financiara este în relatia tip functie: Deviz investitie = f (Consum). Aceasta conditionare este pusa în relief cel mai bine prin utilizarea relatiei de functie (vezi figura nr. monetara. Istoria stiintei. Profit = f (Productie) . la modelul sintetic de gândire. 5. Acest mod de a pune problema ne ajuta sa interpretam fenomenul pe viu. în relatie permanenta cu realitatea economica. sociala din mediul care înconjoara întreprinderea.Metoda de studiu 5. pe care fenomenul repartitiei financiare la nivel de întreprindere l a capatat pe parcursul dezvoltarii sale istorice. este în postura de variabila dependenta (y).3) constatam ca fenomenul nostru se dezvolta cantitativ printr-o conditionare directa cu celelalte fenomene.3). cel financiar. consum) în postura de variabila independenta (x). 5. dar si de la disciplinele care studiaza segmentele mediului economico-social cu care vine în contact repartitia financiara si fenomenul financiar din întreprindere în ansamblul sau. teoria sistemelor. metoda abordarii sistemice (vezi Cadrul 5.3 Abordarea sistemica Caracterul deosebit de complex. analitic. I.3).

2).cu scopul de a tempera fenomenele economice . În acest model. Aceeasi tratare integrativa ne va impune sa apelam la indicatorii de elasticitate. având contacte directe cu fenomenul monetar. precum si de factorul timp (dt): Relatia 5. De aceea. se va face apel la modelul valorii actualizate. activitatea financiara din întreprindere impune respectarea dimensiunii timp în activitatea economica. Fiind prezenta în cuprinsul conexiunii inverse a acestui sistem.si prin conexiuni inverse pozitive (+∆) . indicatori care redau relatia de dependenta cantitativcalitativa dintre modificarea unui factor economic (Q) si modificarea fenomenului financiar. în special. F (vezi relatia 5. dimensiune redata.4. activitatea financiara contribuie la modificarea intrarilor (x) si la corectarea coeficientului de transformare (a). prin evolutia dinamica a etalo nului monetar. Figura nr. calitate data de coeficientul de transformare (a). în dimensionarea valorii repartizata prin finante.). . a) dt Utilizând acest model.Finan tele întreprinderii Conexiunile inverse pozitive si negative Întrucât fenomenul financiar modern participa la conducerea activitatii economice. 5. punem mai bine în evidenta contributia activitatii financiare la functionarea sistemului întreprindere. 5. prin conexiuni inverse de tip negativ (-∆) .4 Respectarea dimensiunii timp a fenomenului Totodata. rezultatele (y) sunt functie de intrari (x).cu scopul de a amplifica activitatile economice .va trebui sa introducem în metoda de studiu si modelele de tip cibernetic (figura nr. dar si de calitatea structurii de transformare (A).1 y = f (x.

Calitatea lor în privinta expresivitatii si a influentarii comportamentului depinde si de talentul celui care a construit modelul tip simbol. formulele matematice (deviz.Metoda de studiu Relatia nr. 5. functii etc. Cunoasterea inductiva si cunoasterea deductiva Figura nr. în principal.2 ∆Q/Q --------> ∆F/F 5. De aceea. legile. model prin care se realizeaza contactul periodic cu fenomenul real aflat în schimbare rapida. dar si al celui care corecteaza permanent acest model prin reîntoarceri la realitate. de a sintetiza cât mai multe modele despre fenomenul financiar sau (si) de a aplica unele modele deja existente în alte stiinte la realitatea financiara din întreprindere. definitiile toate modelele de tip simbol îsi au originea în realitate si ajung în meseria de economist pe baza abstractizarii. În acest mod.).. b) procedeele cunoasterii deductive.4 Abstractizarea stiintifica Realitatea economica intra în constiinta si comportamentul nostru prin modele. . ci îsi cizeleaza permanent notiunile atât de abstracte care abunda în stiintele si disciplinele economice cu ajutorul modelului ostensiv. profit etc. misiunea metodei de studiu este.).5). Exemplificam aceste procedee pentru realitatea econom ica din întreprindere (vezi figura nr. cel care învata "nu retine numai cuvinte". Aceasta misiune se realizeaza prin: a) procedeele cunoasterii inductive.5 Produsul abstractizarii: modele simbol Conceptele (întreprindere. finante. 5. 5.

5.). . prin metoda deductiva se pierde sau se adauga ceva care nu apartine 100% fenomenului care se interpreteaza cu ajutorul unui model tip simbol. atunci noi stim ceva despre ea. pe cei scunzi îi culca într-un pat mare. îi culca pe cei înalti într-un pat mic. de la activitatea de a cauta si aduce fonduri.Finan tele întreprinderii Tot atât de sensibila este si metoda deductiva. Aceasta experienta l-a ajutat sa-si formuleze conceptia citata în acest paragraf.4). Acest lucru este cu atât mai necesar cu cât în limbajul economic si cel pur financiar se utilizeaza numeroase concepte împrumutate din alte domenii sau construite din cuvinte care acolo au alta semnificatie (mijloc fix. ca sa-i întinda în toata lungimea lui. zdrobindu-le madularele. chiar continutul activitatii financiare s-a modificat.1 Procust. dupa ce-i jefuia pe calatori. catre nivelul de stiinta. Si în acest caz.5 Masurarea Putem spune ca omul si-a început drumul greu al cunoasterii cu operatiunea de masurare. Asocierea 5. masurarea poate constitui un început de cunoastere în ideile noastre. Pentru a rezolva unele probleme legate de acest proiect. ca sa încapa în el.1). În mod sigur. drept consultant. W. "Pentru ca atunci când putem masura marimea despre care vorbim . la cea de participare la conducerea activitatii economice din întreprindere! În toate aceste cazuri. retezându-le din picioare. vom proceda la avizarea cititorului si la educarea lui în sensul cel mai apropiat de evolutia realitatii financiare. remarca celebrul Lord Kelvin (William Thompson) si o putem exprima printr-un numar. el a facut numeroase masuratori de precizie. amortizare etc. A încadra o realitate complexa într-un model (precum cel cibernetic folosit în exemplul anterior) seamana mult cu procedeul utilizat de Procust. Thompson. indiferent despre ce chestiune este vorba" (vezi Cadrul 5. Trebuie sa atragem atentia si asupra schimbarii în timp a semnificatiei unui termen. împrumutat de la alt domeniu. tâlharul din Atica (vezi Asocierea 5.4 Compania care a plasat primul cablu transatlantic de telegraf a angajat un tânar inginer. mijloace circulante. Rolul maiestriei didactice si stiintifice Masurarea primul pas în cercetarea unui fenomen Cadrul 5. maiestria didactica si stiintifica joaca un rol esential pentru calitatea învatarii si formarii elementelor de sprijin ale meseriei de economist în domeniul financiar.

Valoarea obiectul masurarii Masurarea în domeniul financiar are drept obiectiv valoarea repartizata financiar.000). Pretul devine o informatie în care un numar înmulteste un etalon monetar în miscare (vezi graficul urmator). modificarea rapida a etaloanelor monetare sub influenta unor factori foarte diversi a dus la schimbarea radicala a semnificatiei informatiei privind valoarea. care da semnificatia de valoare (ex. forma care apare sub denumirea de pret. Aceasta informatie despre valoare cuprinde: Informatia de pret o parte neutra ce rezulta din comparatia valorii din bunul evaluat cu valoarea-etalon (ex. o parte variabila. . reprezinta un numar care înmulteste un etalon. Utilizarea etalonului monetar de catre metoda de studiu a finantelor întreprinderii are urmatoarele rezultate: Relatia 5. 1. leu. etalonul monetar.3 PRODUCTIE produse : etalon = venituri sau n x leu etalon CONSUM serviciu : etalon = cheltuieli sau m x leu etalon În prezent.Metoda de studiu Nici fenomenul financiar nu poate face exceptie. rezultatul masurarii. dolar). Actiunea de masurare va folosi etalonul monetar. Cu ajutorul etalonului monetar se va da o forma vizibila valorii ce se repartizeaza în întreprindere. Relatia 5. Deci. pretul.2 PRET = 1000 x Leu etalon. Repartitia financiara are o dimensiune valorica cantitativa pe care trebuie sa o cunoastem.

definitivând repartitia. Aceasta utilizare se refera la folosirea semnelor banesti pentru a vehicula informatia valorica referitoare la fondurile repartizate spre actiunile si persoanele beneficiare ale repartitiei financiare. Valoarea repartizata pe destinatii se "varsa" în masa de bani semn pusi în circulatie de sistemul bancar (vezi figura nr. . Banii-semn încarcati cu informatia v r' (valoare redata prin etalon si repartizata financiar) vor vehicula fondul financiar si vor functiona ca mijloc de plata si mijloc de schimb. semnificatia despre valoare se modifica zilnic.Finan tele întreprinderii Avertizare Introducând în actiunea de masurare un etalon aflat în permanenta modificare cantitativa. 5. 5. semnul monetar (banesc).6 Utilizarea semnului banesc în miscarea valorii Finantele întreprinderii utilizeaza si cea de-a doua componenta a categoriei de moneda. în cazul leul i. sau la fiecare secunda. în cazul u etalonului dolar sau etalonului euro! Figura nr.6).

Totodata. când etalonul monetar este reprezentat de puterea de cumparare corespunzatoare unitatii monetare.7 Exprimarea grafica a fenomenului microfinanciar Pentru a mari atractivitatea rezultatelor masuratorii. Figura nr. Trebuie ca utilizatorul sa cunoasca foarte bine semnificatia etalonului care urmeaza cifrei. la nivelul unitatii monetare (leu. factori de influentare etc.Metoda de studiu Etalonul monetar actual: puterea de cumparare Masurarea reda fenomenul financiar sub forma atât de abstracta (si de contestata!) a unei cifre. metoda de studiu si procedeele didactice recomanda utilizarea frecventa a exprimarii grafice a fenomenului financiar. 5. dar si ale cercetarii logice. 5. euro etc.7). structura si evolutia Produsului Intern Brut (vezi figura nr.). a fenomenului analizat si corelatia cu alti factori (vezi figura nr.8 cost profit . 5. mai cu seama acum. Acest etalon reda. Figura nr.).8). 5. dolar. în timp. el reda si aspectele structurale ale fenomenului (componente. a unei cifre urmate de un etalon monetar. Graficul reda evolutia cantitativa.

toate vor intra în continutul stiintei "FINANTELE ÎNTREPRINDERII" . regularitati.stiinta Figura nr. starea de repartitie în care intra sistemul respectiv. cu talentul sau didactic . legi. relatii cauzale. care face accesibil continutul stiintei si-l disciplineaza pe student. Etapa gradinaritului. legi. Cauze. în care numerosi oameni de stiinta cultiva paradigmele de baza ale stiintei. jocuri economice. 5. puternic abstractizat si matematizat (figura nr. Etapa didactica.Finan tele întreprinderii Metoda de studiu aplicata fenomenului financiar utilizeaza si alte procedee pentru a cunoaste continutul si semnificatia fenomenului financiar (sondaje. acest rezultat "atât de pretios" trebuie sa parcurga înca doua etape: 1. relatii matematice. facându-l adeptul principiilor si legilor desprinse din fenomenul cercetat. 5. în meseria de economist.9). avem rezultatul investigarii unei parti a realitatii din întreprindere.). principii. Produsul metodei de studiu . ipoteze se strâng în baza de date a stiintei. Dar numai cei avizati în domeniul financiar pot întelege acest rezultat. Aici intra în rol profesorul. 5. metode de stimulare a creativitatii. facându-le aplicabile (ei descopera tehnologii si instrumente de aplicare. .6 Stiinta si disciplina Finantele întreprinderii Ca urmare a aplicarii metodei de studiu la fenomenul financiar din întreprindere se desprind din realitate concepte. dar si anomalii) si 2. el este arid.9 Pentru a ajunge în amfiteatru si. mai departe. Lucrul acesta este deosebit de util. jocuri de conducere etc.

disciplina universitara Finantele întreprinderii mijloceste si angajarea specialistului financiar în procesele decizionale din fiecare unitate economica (vezi Cadrul 5. Iesirea din acest impas este posibila: cititi acest capitol acum. legilor.Metoda de studiu Sinteza tehnologiei de lucru si a proceselor decizionale Asocierile cu fenomene si modele cunoscute. Acest capitol poate sa para prea greu. transformare). Cadrul 5. adoptare si realizare a deciziilor de natura financiara. adoptarea si realizarea celor mai importante decizii economice si tehnice din întreprindere (productie. Având în vedere schimbarea în timp a continutului fenomenului financiar (el cuprinzând si implicarea activitatii financiare în conducerea activitatii economice). În al doilea rând. tehnicile de fundamentare. se prezinta modul în care activitatea financiara participa la fundamentarea.5). dezvoltare. Dar disciplina universitara nu se rezuma doar la a face credibila teoria stiintifica. adica acolo unde se observa mai bine ce procedee s-au folosit pentru a cunoaste si practica activitatea de repartitie financiara. el ar trebui sa stea. precum si la sfârsitul întregului manual. Este forma concreta de manifestare a profesiei de economist financiar. Ea îsi propune sa sintetizeze si tehnologia de lucru pentru cel care. porneste la înfaptuirea concreta a repartitiei financiare. marirea si concentrarea atentiei prin instrumente si procedee grafice. si la sfârsitul lucrarii. principiile. Va dorim succes! 5.5 În primul rând. video (si chiar artistice!) fac posibila implementarea în memoria auditoriului a conceptelor.7 Activitati tutoriale Modelul orientarii în privinta studiului se gaseste la finalul capitolului 1. sonore. tot atât de bine. se desprind etapele. relatiilor cauzale ce caracterizeaza fenomenul financiar. odata învatat. .

c) index. c) abstractizarea stiintifica. A. 5. 5. b) etalon. d) matematic.2 Care din urmatoarele schimbari a aparut dupa 1974 în functiunea financiara a întreprinderii: a) rol în cautarea si obtinerea de fonduri. b) iconic. e) reprezentarea grafica. index si simbol: a) abordarea istorica. e) definitie. b) rol în gestionarea prin bugete a întregii activitati. 5. Care din componentele sale da sens informatiei monetare despre valoare: a) pret. X.3 În care dintre componentele sistemului întreprindere. c) conexiunea de autoreglare. d) masurarea. se afla localizata activitatea financiara: a) intrarile.5 Rezultatul masurarii valorii este o informatie compusa. . d) rol în cunoasterea mediului intern. Y.1 Care dintre procedeele de investigare a obiectului de studiu al disciplinei Finantele întreprinderii realizeaza modelele tip iconic.4 Care dintre modelele urmatoare este cel mai apropiat de forma realitatii economice: a) simbol. +/. d) cheltuiala.Finan tele întreprinderii ÎNTREBARI RECAPITULATIVE • • • • • • • Care este rolul metodei stiintifice de studiu în cunoasterea unui fenomen economic? Cum apreciati rolul abordarii istorice în cunoasterea fenomenului microfinanciar? Abordarea sistemica complica întelegerea sau este un procedeu ce se conformeaza realitatii? Ce modele se utilizeaza în cercetarea activitatii economice si financiare din întreprindere si care este gradul de abstractizare al acestor modele? Ce rol are masurarea în cunoasterea unui fenomen? Cum si cu ce masuram fenomenul microfinanciar? Prin ce metode didactice se transforma stiinta financiara în disciplina universitara? TESTE DE AUTOVERIFICARE 5. 5. A.? X. c) numar . d) structura de transformare. ca sistem cibernetic. b) iesirile-rezultate. c) rol în utilizarea eficace a fondurilor. b) abordarea sistemica.

.2 Vulnerabilitatea . utilizarea sa trebuie însotita de o corectare periodica... activitatea unui serviciu financiar. activitatea unui serviciu de contabilitate etc.. Comentati aceste cifre si propuneti masuri de corectare a masurarii valorii cu ajutorul dolarului etalon.1 Corectarea masurarii prin bani Declansarea inflatiei în economia noastra impune corectarea informatiei banesti privind valoarea.). 5... Aceasta.Metoda de studiu STUDII DE CAZ SI EXERCITII 5. 1997 = 105.3 Referat Pornind de la procedeele de cercetare a unui fenomen economic. 2001 = 116. a avut urmatoarea evolutie: 1989 1991 1992 1996 1997 2002 4 lei 12 lei 20 lei 500 lei 1300 lei 3500 lei 2000 lei 4000 lei 10000 lei 97000 lei 150000 lei 3500 lei 1 pâine sal. Pe baza acestor date si a evolutiei lor viitoare. realizati un scurt referat privind cunostintele posibil de desprins din fenomenul analizat (o activitate economica.... dolarului Dolarul. 1999 = 109. Indicele preturilor de consum în SUA a evoluat astfel: 1995 = 100%. Reliefati rolul complementar al diferitelor procedee de cercetare. 5. realizati o dezbatere privind etalonul monetar si modalitatile de corectare a rezultatului masurarii prin bani.. min..3%.3%. .. De aceea. exprimata printr-un numar care înmulteste etalonul. se afla si el într-o continua eroziune inflationista.3% . ca etalon international.

Contributia informatizarii la cunoasterea si conducerea fenomenului microfinanciar.5 Teme pentru cercetarea stiintifica Metoda de studiu poate fi obiect de cercetare stiintifica. Abordarea sistemica a fenomenului microfinanciar dintr-o firma privata. Metoda este însa utilizata si de stiintele fizice (modelul marii explozii initiale). considerându-se a avea o semnificatie redusa si un aport limitat la elucidarea aspectelor de continut. 5. Efecte perturbatorii în masurarea si comunicarea valorii în conditiile fluctuarii accentuate a etaloanelor monetare. de verificare a diferitelor modele la fenomenul microfinanciar concret: Avantajele si dezavantajele abordarii istorice a fenomenului microfinanciar pe exemplul firmelor din România (în diferite perioade ale evolutiei economiei românesti). precum si a celorlalte tipuri de abordari. la fenomenul microfinanciar. - - - . dar si aplicativa. Tipuri de grafice utilizabile în redarea fenomenului microfinanciar. Dezbateti aceste cazuri si posibilitatea aplicarii metodei respective.4 Dezbatere Abordarea istorica a fenomenelor economice a fost o perioada de timp abandonata. de biologie (evolutia speciilor) etc. Abstractizarea stiintifica a fenomenului repartitiei profitului.Finan tele întreprinderii 5.

4 b.1 c. Nota 10.Metoda de studiu RASPUNSURI LA TESTELE DE AUTOVERIFICARE 5.5 b. 5. 5. 5. 5. Nota: fiecare întrebare este evaluata cu 2 puncte.00 este realizata în conditiile în care raspundeti corect la toate întrebarile.3 c.2 b. .

4 Motivatia intrarii întreprinderii în starea de repartitie Structura universului financiar al firmei Activitatea financiara Activitati tutoriale CONCEPTE Formarea.2 6.1 6.3 6.CAPITOLUL 6 UNIVERSUL FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII CUPRINS 6. refacerea. dezvoltarea si lichidarea structurii de productie Repartitia financiara I si II Legaturi informationale de tip calitativ Legaturi financiare de tip cantitativ Universul financiar al întreprinderii Operatiuni financiare elementare Informatia financiara Decizia financiara privind consumul Decizia financiara privind productia Reproiectarea de tip financiar .

privata. pentru a o folosi la sinteza compusilor necesari pentru formarea structurii sale.1 Motivatia intrarii întreprinderii în starea de repartitie Întreprinderea sistem departe de echilibru Întreprinderea. Consumul primul proces în care intra un sistem Formarea firmei Sub presiunea necesitatilor de pe piata se adopta decizia înfiintarii unei capacitati de productie sub forma de întreprindere. ca principiu. întreprinderea trebuie sa treaca. printr-un proces de CONSUM. sisteme care îsi pastreaza pozitia departe de echilibru si ordine interna prin atragerea de entropie joasa din mediul extern. se comporta. în primul rând. Cadrul 6. asa cum am vazut înca din capitolul 3.1 Biochimia considera ca pentru economia metabolismului din celula este nevoie de urmatoarele: substanta. informatie pentru a conduce procesele metabolice si pentru a se adapta la mediul înconjurator. mixta. activele circulante. ca un sistem aflat departe de echilibru. se refac. se dezvolta. Ele sunt autonome din punct de vedere functional. componentele sale (om. Aceasta caracteristica o încadreaza în mare parte în categoria sistemelor vii. dar au un regim specific în privinta relatiilor financiare cu administratia de stat: primesc subventii. pentru exercitarea functiilor sale. în privinta proprietatii (de stat. în cazul când înregistreaza pierderi si varsa la buget profitul ce depaseste unele necesitati interne.Universul financiar al întreprinderii 6. întreprinderea se încadreaza în categoriile de societate comerciala sau regie autonoma. straina). Formele de existenta a unei întreprinderi .1). Pentru economia sistemului întreprindere fenomenul nu difera mult. activele corporale. cu raspundere limitata etc. Fiecare din aceste operatii presupune o motivatie care tine de mecanismul intern al întreprinderii sau este o consecinta a contactului unitatii economice cu fortele din mediul natural încon jurator si din cel social. energie. Regia autonoma este forma de organizare a întreprinderilor care ramân 100% în proprietatea statului. În acest proces . Pentru a exista ca sistem. În economia noastra. de fenomenul care are loc în celula vie (vezi Cadrul 6.) are o autonomie financiara si functionala maxima si exista într-o diversitate de forme. ca sistem complex. fondul de informatii si mediul natural intern) se formeaza. Societatea comerciala (pe actiuni.

reluarea unui nou proces de productie nu mai este posibila fara o noua "aprovizionare" cu valoare prin intermediul unui proces de consum. uzurii morale. Dupa fiecare proces de productie.1).1 Potentialul cedat sub forma de servicii intra în compozitia valorica a produselor. dezvoltarea presupune o adaptare cantitativa si calitativa la evolutia cererii de pe piata. inflatie etc. schimbarea de structura sau modernizarea întreprinderii. reface.Finan tele întreprinderii Refacerea firmei Pentru întreprinderile în functiune. Toate aceste operatiuni sunt realizabile tot printr-un proces de consum. elementele sale ies "slabite". refacerea. dezvoltarea . ele cedând o parte mai mica sau mai mare din potentialul acumulat anterior (vezi figura nr.2). Figura nr. ne convingem ca sistemul biosocial al întreprinderii trebuie sa intre periodic într-un proces de consum pentru a-si forma. 6. Din cele relatate mai sus. Consumul asigura formarea. de aceea.6. dezvolta componentele sale materiale (vezi figura nr. somaj. În unele cazuri dezvoltarea solicita si reprofilarea. aceasta operatiune se impune permanent. 6. Dezvoltarea firmei Fara a diferi prea mult de actiunea de formare. greve. Procesul de consum cerut de aceste operatiuni poate fi amplificat de efectele distructive ale unor factori naturali sau de efectele economicosociale ale fluctuarii cererii.

Dirijarea de potential natural si economic pentru transformarea si conservarea în produse solicita.2 Procesul de consum solicitat de structura întreprinderii presupune.2 Desfasurarea procesului de productie solicita. societatea) si locurile de munca. structura de productie intra într-un nou proces de productie. de asemenea. activitatea de repartitie financiara între sursele de potential (valoare) si respectivul proces de productie. existenta repartitiei financiare între sursele de potential (structura de productie.Universul financiar al întreprinderii Figura nr. Odata pregatita.3). De aceasta repartitie d epinde fructificarea corecta a factorilor de productie (a serviciilor conservate prin procesul de consum). Aceasta repartitie dirijeaza spre consumul respectiv valoarea conservata în produse si servicii. Concluzia 6. .1 Necesitatea existentei la nivel de întreprindere a unui proces de consum fundamenteaza organizarea obligatorie a repartitiei financiare între sursele de fonduri si respectivul proces de consum. 6. în mod obiectiv. 6. un proces de repartitie financiara. mediul natural. Pregatita de consum. precum si marimea rezultatelor financiare (vezi figura nr. în mod obiectiv. firma intra în procesul de productie Con cluzia 6.

impun existenta activitatii de repartitie financiara Repartitia financiara este ceruta si de procesele complexe care au loc în societate si în mediul natural înconjurator (productie. 2. determinate de procesul complex de lichidare. tip consum si tip productie.3 Un aspect deosebit îl reprezinta procesul complex de lichidare. Acest proces determina. Ea trebuie sa asigure resurse pentru aceste procese. activitati tip productie (valorificarea activelor si achitarea obligatiilor catre salariati. . creditori. pregatirea pentru vânzare etc. activitati de desamblare. la nivelul firmei: 1. consum.). activitati economice tip consum (pentru pregatirea firmei în vederea lichidarii – formarea si activitatea comisiilor de experti.Finan tele întreprinderii Figura nr. potential economic (valoare) din rezultatele proceselor din întreprindere. fisc etc. Ambele tipuri de activitati. 6.). lichidare).

Cadrul 6. Vizualizând aceste legaturi. Pe baza unei documentari "pe viu" la o societate comerciala. a mesajelor calitative pe care le contin. de studiu. Atentionare Pentru a realiza acest act de cunoastere apelam la metoda stiintifica .Universul financiar al întreprinderii 6. ne ajuta sa întelegem continutul fenomenului repartitiei financiare din întreprindere. precum si relatiile economice si financiare internationale. constatam ca un adevarat câmp de forte intersecteaza întreprinderea aflata în starile de consum. universul financiar al întreprinderii cuprinde totalitatea legaturilor de repartitie din interiorul acesteia.2 Ultimele cercetari genetice sugereaza existenta unui câmp energetic matrice. Cercetarea trebuie sa ia în considerare si ansamblul economiei nationale.2). cea care da aspectele calitative ale repartitiei financiare (vezi Cadrul 6. construim modele tip index si tip simbol pentru repartitia financiara. ea având doar rolul de suport material pentru câmpul energetic din jurul sau. câmp care are rolul principal în transmiterea informatiei genetice.2 Structura universului financiar al firmei Legaturile financiare interne si externe firmei Pentru a cunoaste amploarea fenomenului repartitiei financiare la nivel micro nu este suficient sa cercetam numai universul intern al întreprinderii. precum si a legaturilor de repartitie cu economia nationala si economia mondiala. productie sau lichidare. . Vom proceda la identificarea acestor legaturi în cazul repartitiei aflate în fata procesului de consum (I) si în cazul repartitiei aflate în fata procesului de productie (II). Cercetarea acestor linii de forta. Nu celula de ADN detine primul loc în transmiterea informatiei respective. În aceste conditii. si anume la procedeul de abstractizare cu ajutorul diferitelor categorii de modele. organizator pentru informatia genetica. Aceste linii de forta contin în ele informatia genetica.

Acelasi serviciu financiar avizeaza solicitarile de materiale si salarii. obtinându-se profitul previzibil de circa 1 mild. Prezenti într-o întreprindere. - . Se achita impozitul pe profit. Starea de productie. cotele de amortizare etc. starea de consum a firmei determina urmatoarele tipuri de legaturi de repartitie financiare: legaturi de repartitie financiara. lei si se constituie fonduri de rezerva de 20 mil. lei. se platesc dobânzile catre banci în suma de 5 mil. 6. legaturi de repartitie financiara care aduc fonduri financiare din surse sit uate în întreprindere. lei si se repartizeaza în acelasi scop o parte din profit.4. Din valoarea estimata se scad cheltuielile previzionate. preocuparea serviciului financiar de a intra în legatura cu unitatea care va realiza lucrarile de investitii pentru refacerea activelor corporale. Aceste cauze tin de existenta noastra naturala si sociala. Aceste cauze transmit mesaje prin legaturile de tip informational si prin legaturile tip cantitativ. apar activitati prin intermediul carora se negociaza pretul de vânzare si se fac estimari privind volumul si valoarea realizarilor pe piata interna si internationala.Finan tele întreprinderii Modele tip iconic Starea de consum. Modelele tip index. adica spre cauzele care pun întreprinderea în starea de repartitie. în lei si în dolari. pentru început. ne introduc deja în continutul ascuns al fenomenului financiar. Repartitia I Din modelul imitativ (iconic) redat mai sus. nr. societate si mediu l natural înconjurator (I a). Concomitent. Concomitent. lei. c onstatam. spre exemplu. Legaturi pentru a realiza procesul de consum Legaturi pentru a realiza procesul de productie Model tip index De la realitatea economica la modelul tip index Din aceasta dubla realitate economica vom încerca sa desprindem universul legaturilor financiare din interiorul si din afara întreprinderii (modele tip index). care alimenteaza cu valoare procesul de consum din întreprindere. de trecerea sistemului întreprindere prin starea de consum. se stabilesc legaturi cu banca pentru contractarea unui credit de 100 mil. de productie sau de lichidare. redate în fig. societate si mediul natural înconjurator (I b).

4 II . Si în cazul repartitiei care precede productia. (care transmit informatiile calitative ale repartitiei) sunt dublate de legaturi tip cantitativ prin care circula efectiv fondurile repartizate. 6. Iac si Ibc (redate cu linie groasa.legaturi de repartitie financiara spre furnizorii de valoare (potential tip servicii) din unitate. fara sageata. atunci sistemul de legaturi de repartit ie financiara cuprinde: . .4 I Repartitia II Daca luam în considerare starea de productie a întreprinderii. 6. din societate si din mediul natural înconjurator (IIb). legaturile tip câmp sunt completate cu legaturi cantitative prin care circula valoarea destinata productiei (IIbc) si valoarea obtinuta în productie si recunoscuta de piata (IIac). legaturi redate prin linie groasa.legaturi de repartitie financiara spre procesul de productie din întreprindere si catre piata (IIa). fara sageti).Universul financiar al întreprinderii Aceste legaturi de tip câmp. Figura nr. Ia si Ib. Figura nr.

de pe piata internationala. Definitie Fenomenul financiar este rezultatul unui proces de repartitie a valorii.nivelul veniturilor.sensul repartitiei.nivelul eficientei economice. este nevoie de modele tip simbol. Tot în categoria modelelor tip simbol se încadreaza si relatiile matematice (formule) care redau legaturile cauzale ale fenomenului financiar. aceste legaturi permit sa precizam: . mediu). Modele tip simbol Legaturile informationale Legaturile tip câmp poarta în ele informatia specifica repartitiei financiare. putem concluziona ca structura univ ersului financiar al întreprinderii este formata din: 1. . . 2. aflat în starea de repartitie. definitii.Finan tele întreprinderii Cercetarea nu se poate încheia cu precizarea acestor legaturi. a societatii si a mediului natural înconjurator. . De aceea. Eficienta = Pr / Qc Legaturile cantitative Aceste legaturi pun în contact. 3. cu caracter definitiv si care respecta interesele factorilor angajati în mecanismul economiei (producator. . descoperim elementele unor modele de tip simbol: . bancare. pe baza unor principii care urmaresc functionarea echilibrata a economiei. . institutii care coordoneaza consumul centralizat din societate sau form area si utilizarea unor surse externe întreprinderii (sau piata nationala). . de asigura bursa de valori mobiliare. Structura universului financiar al întreprinderii Pe baza cercetarii întreprinse. Institutii financiare. Ele ne vor conduce spre concepte. .conditionarea existentei repartitiei financiare si a proceselor servite de repartitia respectiva.c).principiile repartitiei.nivelul cheltuielilor. ri. pe furnizorul de valoare cu transformatorul de valoare. Formule Profit = Σ Q(P . bancare. prin intermediul repartitiei financiare. Exemplif icam cu unele din formulele sintetizate de stiinta financiara.interesele celor angajati în repartitia financiara. relatii matematice. principii. Sistemul întreprindere. consumator. Institutiile financiare. Cheltuiala = Σ Chij .conditia cantitativa a existentei fenomenului financiar si a celorlalte procese. de bursa etc. Daca patrundem în continutul lor. societate.

Activitatea financiara ce se desfasoara aici acopera ambele tipuri de repartitie. Activitatea financiara Locuri de munca pentru financiari A întelege necesitatea repartitiei financiare este rolul stiintei. evolutia pietei interne si externe de capital. . Casierie. costu l accesului la aceste piete. Control. orientarea proprietarului (vezi figura 6. Preturi.5 Fenomenul reparti iei financiare presupune "popularea" acestui t univers al legaturilor si institutiilor cu activitatea propriu -zisa de repartitie financiara. Figura nr. 6. Acest lucru se realizeaza în compartimente ca: Buget.Universul financiar al întreprinderii Cele trei straturi ale universului financiar al întreprinderii se conditioneaza reciproc.5).3. Analize. a realiza aceasta repartitie înseamna a transpune în practica principiile desprinse de cercetare. Decontari. activitate realizata de specialisti în domeniu. în functie de schimbarile în politica întreprinderii. patronii si managerii organizeaza în fiecare unitate un serviciu un birou sau macar un loc de munca cu specific financiar. Convinsi de necesitatea repartitiei financiare la nivel de întreprindere. cea care precede consumul si cea care precede productia. 6.

6. Figura nr.) C Control si analize economico-financiare asupra întregii activitati economice E Evidenta contabila si operativa a fondurilor financiare si a fluxurilor financiare D Fundamentarea. nr. Pe baza acestei constatari.Finan tele întreprinderii Atributiile fiecarui compartiment vor fi prezentate pe parcursul lucrarii. decontari etc. 6. f:(Li) Aceasta dubla conditionare (vezi fig.6) este prezenta în toate operatiunile financiare si actioneaza în mod necesar. În toate aceste compartimente se înfaptuiesc operatiuni elementare care compun munca de repartitie financiara si reprezinta forma vizibila a fenomenului financiar: Li Lc I Informarea din surse de date din interiorul si din afara unitatii economice A Prelucrarea de date si analiza informationala financiara R Realizarea de operatiuni concrete de repartitie (alocari de fonduri. adoptarea si realizarea de decizii de natura financiara Marimea si calitatea fenomenului depind de continutul si intensitatea legaturilor financiare de tip câmp (Li) si de tip cantitativ (Lc). se poate scrie relatia de definitie a activitatii financiare: Relatia 6.1 Af = f(Lc).6 .

Algoritmii si metodele de prelucrare a datelor pentru obtinerea informatiilor de tip financiar. influentat. în timp ce variabila independenta. precum si în continutul obiectivelor de politica economica si financiara: Un sistem informational specializat Componentele sistemului informational financiar Modelul general pentru informatia financiara Relatia 6. obiectivele de politica economica si financiara ale administratiei de stat. a destinatarului corect etc. controlul. . se afla în cadrul proceselor de consum. întocmirea de documente. de exigentele activitatii financiare din întreprindere. serviciul financiar îsi organizeaza un segment propriu în cadrul Sistemului informational al întreprinderii. Directiile de utilizare a informatiilor financiare (luarea de decizii. productie. se verifica existenta si continutul legaturii Li (existenta obligatiei. productie sau lichidare. economia mondiala. 3. x. lichida re. Lc (necesarul de varsat.1: în primul rând. informarea pietei de capital). serviciul financiar procedeaza la cunoasterea detaliata a acestor doua conditionari înainte de a proceda la adoptarea de decizii de repartitie. 4. conducerea activitatii economice.Universul financiar al întreprinderii Pentru a realiza o munca de calitate. 2. notata cu y.). existenta sursei din care se face plata etc. politica economica) Acceptând acest mod de a pune problema.1 La întocmirea unui document de repartitie financiara. se va verifica existenta si continutul legaturilor cantitative. Pentru a cunoaste aceste conditionari cantitative si calitative. metodologie si instructiuni). În acest model. informatia financiara este o var iabila dependenta. în al doilea rând. economistul va verifica dubla conditionare din relatia 6. constatam ca informatia financiara are un continut care este dependent de procesul la care se refera. Modelul general de obtinere a informatiei financiare este de tip functie. Sursele de date (universul intern. segment specializat în obtinerea informatiilor de tip financiar si care cuprinde: 1. cercetarea stiintifica.2 y = f (consum. cum ar fi un ordin de plata a impozitului pe profit. economia nationala. partial.). Principiile de formare si de acces la bancile de informatii financiare. Exemplul 6.

informatia ordoneaza activitatea respectiva si o ajuta sa adopte deciziile specifice repartitiei financiare. cercetari stiintifice. se obtine indicatorul "termen de recuperare" a investitiei prin profitul viitor adus de investitia respectiva). În primul rând. Un tip special de informatii financiare se refera la indicatorii care exprima eficienta proceselor care beneficiaza de valoarea adusa prin intermediul repartitiei (ye). metodologii. Informatiile financiare care definesc repartitia financiara de tipul I (cea care precede consumul). Ele ne arata cum sa procedam pentru a respecta sensul repartitiei. 3. din rezultatele proprii (yvp) si din afara întreprinderii ( v n). Si în acest caz avem doua categorii de informatii.000 lei investitii). În cazul productiei. Sursele de date sunt reprezentate de legi.la efortul prezent sub forma valorii conservate în structura de productie (ypc ). Informatiile financiare care definesc repartitia financiara de tipul II (cea care precede productia). Semnalele provenite din universul financiar intern si din cel exterior întreprinderii prin intermediul legaturilor de tip calitativ (Li) se transforma pe baza de modele logice în informatii financiare de tip metodologic (ym). cea care precizeaza valoarea îndreptata de repartitie (sub forma de servicii) catre productie ( yp) sau. sub forma rezultatelor financiare (ypr). avem rezultatul masurarii valorii (potentialului) care se îndreapta spre procesul de consum sub forma de venituri financiare (yv). sub form a de obligatii financiare (yc o). sub forma de plati. obtinerea informatiei este hotarâtoare. (Exemplu: n lei profit la 1. În cazul consumului. Informatiile financiare metodologice Informatiile financiare privind consumul Informatiile financiare privind productia Informatiile financiare privind eficienta economica . hotarâri guvernamentale. Plati catre furnizorii de servicii si care se transforma în costuri (ypc ) si în câstig.3 In munca financiara. În al doilea rând. evidentiem y valoarea conservata prin consum în structura întreprinderii (ycp) sub forma de cheltuieli financiare si redistribuita pentru consumul în afara întreprinderii. 4. interesele celor angajati în repartitia respectiva. Masurarea valorii efectiv conservate în produse si recunoscuta de piata si de catre ceilalti parteneri la mecanismul obtinerii valorii se concretizeaza în informatia financiara de tipul încasarilor (yi): încasari din valorificarea produselor (yip) si din alte surse. în sens financiar. 2.Finan tele întreprinderii Concluzia 6. instructiuni. prima. Împreuna formeaza tipul de informatie cheltuieli financiare (yc). Tipurile de informatii financiare care se utilizeaza în activitatea financiara din întreprindere sunt: 1. eficienta este redata prin indicatori în care se raporteaza un efect viitor (profit din tn) servicii ce se vor transforma în profit (ypr) . indicatorul de eficienta se obtine prin raportarea efectului curent la efortul din perioada curenta sau anterioara (Exemplu: rata de rentabilitate = ypr / ypc ). principiile acesteia. În cazul în care raportul este invers. inclusiv subventii si alte încasari din afara întreprinderii (yin).

consumul va fi realizat. da ----> yv -------> ye --------> yc -------> servicii +∆ nu -∆ În forma sa practica. daca nivelul eficientei este satisfacator.Universul financiar al întreprinderii RECAPITULARE Politica. decizia poate fi adoptata. yv. Legi. Decizia financiara privind consumul Etape în adoptarea deciziei financiare Aceasta decizie aduce valoare (yv) catre consum. decizia financiara privind consumul se prezinta ca un tablou care pune fata în fata informatiile financ iare despre venituri. rolul activitatii financiare este de a fundamenta si adopta decizii de repartitie în favoarea proceselor complexe. dimensionat prin informatie (yc). consumul. cu cele despre cheltuieli. productia. Hotarâri Repartitia I cheltuieli Repartitia II Consum Eficienta Productie Model logic Model matematic Model matematic Model matematic Model matematic ym yv venituri yc yi încasari yp plati ypr/yc p ye ypr/ypc Dupa determinarea informatiilor. redata prin documentele financiare ( buget). yc. . lichidarea. iar valoarea repartizata financiar va fi conservata în capacitatea de a face servicii a structurii de productie a întreprinderii. Circuitul este trecut prin filiera informatiei de eficienta (ye).

da -------> yp --------> ye ----------> yi ---------> produse -∆ +∆ nu În forma sa concreta. în situatia nefavorabila. decizia respectiva se prezinta ca un tablou care pune fata în fata informatiile financiare despre încasari. sau vor opri acest circuit.Finan tele întreprinderii Decizia financiara privind consumul yv yvp yvn Total yv = yc ycp yco = Total yc Decizia financiara privind productia Etape în adoptarea deciziei financiare Aceasta decizie aduce valoare sub forma de servicii (yp) catre procesul de productie dimensionat prin informatia yi (încasari). Decizia financiara privind productia yi yip yin Total yv = yp ypc ypr = Total yc . yp. cuprinsa în documentele activitatii financiare. daca efic ienta este satisfacatoare. Ei vor permite trecerea valorii spre procesul transformator al productiei. Si în acest caz. cu cele despre plati. yi. pe traseul repartitiei se interpun indicatorii de eficienta (ye).

Concluzia 6. 6. În forma sa concreta. dar si cu multe momente de neprevazut. a biroticii. . Aceasta activitate presupune o larga utilizare a tehnicii de calcul.4 Realizarea activitatii financiare sub forma de previziune (planificata) si sub forma sa curenta (de executie) . evidenta si adoptare si realizare de decizii cu caracter corectiv fata de deciziile adoptate anterior. control. decizia financiara privind lichidarea va pune fata în fata veniturile (yv si yi) cu cheltuielile (yc si yp): yv.într-o permanenta corelatie cu cunoasterea stiintifica a realitatii influenteaza favorabil procese complexe din întreprindere. Este munca financiara de zi cu zi.4 Activitati tutoriale Modelul de orientare a pregatirii îl aflati la finele capitolului 1. realizând corect cele doua tipuri de repartitii financiare. cât si productia (care exploateaza structura respectiva). yi yvp. yp ycp – costul pregatirii lichidarii ypo – plata obligatiilor = Total yc + ypo Operatiuni în faza de realizare a deciziei financiare Daca în faza de fundamentare si adoptare a celor doua tipuri de decizii predomina operatiunile de informar e. care îi dau acesteia o atractivitate superioara fata de alte activitati din zona profesiei de economist. Am putea spune ca.Universul financiar al întreprinderii Decizia financiara privind lichidarea Activitatea economica de lichidare a unei firme cuprinde. plina de rutina. asa cum am aratat. procese de tip consum si procese de tip productie. a comunicatiilor. analiza informationala si luare de hotarâri. activitatea financiara reproiecteaza prin prisma exigentelor financiare atât consumul (care reface structura de productie).n – venituri pentru pregatirea lichidarii yip – venituri din vânzarea activelor = Total yv + yi yc. în faza de realizare a acestor decizii. activitatea financiara exceleaza în operatiuni efective de repartitie.

b) informatia. i. c) C. calitativ si cantitativ fenomenul microfinanciar? Ce conditionari introduc legaturile de tip informational (Li) în derularea fenomenului micro . b) consumul.2 Care dintre urmatoarele procese asigura încarcarea cu valoare a structurii interne a întreprinderii: a) lichidarea. C. 6. D. b) I. argumentati-le! Ce tipuri de informatii financiare redau continutul repartitiei financiare? Precizati tipurile de decizii financiare care se fundamenteaza si se adopta la nivel micro. c) energia.financiar? Dar legaturile de tip cantitativ (Lc)? Care sunt straturile care compun universul financiar al întreprinderii? Considerati completa gama de operatiuni elementare care compun activitatea financiara? Daca aveti propuneri suplimentare. d) R. 6. e) R. e.4 Care sunt operatiunile elementare ale activitatii financiare cele mai solicitate în faza de fund amentare si adoptare de decizii: a) R. e) transformarea. s. C. A. d) productia. D.1 Care dintre intrarile în întreprindere contribuie la ordonarea conducerii si la realizarea adaptarii operative la mediul exterior firm ei: a) substanta. TESTE DE AUTOVERIFICARE 6. Lc. E. . 6.Finan tele întreprinderii ÎNTREBARI RECAPITULATIVE • • • • • • • • • • Care sunt motivele principale pentru care sistemul întreprindere intra în starea de repartitie? Ce activitati este necesar a se realiza pentru a avea în întreprindere o structura de productie eficace? Ce obiective are de îndeplinit repartitia aflata în fata procesului de Consum? Dar repartitia aflata în fata procesului de Productie? Ce legaturi conditioneaza. D. Încercati sa exemplificati cu situatii concrete din întreprinderile pe care le cunoasteti. C. A.3 Care dintre legaturile din componenta câmpului de forte ce înconjoara întreprinderea asigura redarea intereselor partilor angajate în repartitia financiara: a) legaturile informationale. E. b) legaturile cantitative. c) transferul. Li.

6. se afla în blocaj din cauza pierderilor înregistrate în activitatea sa. Durant. a apelat pentru ajutor la doua firme mari. Caile Ferate. a intrat în cursul anului 2002 într-un blocaj financiar de circa 200 miliarde lei. c) yi. Care dintre informatiile financiare cuprinse în deciziile financiare are un rol reglator: a) yv. dar a pierdut controlul societatii sale. întreprinderile de automobile din SUA au facut apel la pietele de capital (universul financiar): .Universul financiar al întreprinderii 6. la rândul sau.5. intern si extern. aflat în dific ultati financiare.A. STUDII DE CAZ SI EXERCITII 6. A primit ajutorul. Sistarea propriilor plati catre furnizorii de materii prime si energie în valoare de 40 miliarde lei. care. Societatea comerciala "X" a intrat în starea de repartitie. d) yp. - Dezbateti acest caz si precizati de ce sunt corecte sau nu aceste decizii de repartitie si daca s-au folosit toate nivelurile universului financiar.C. b) yc. apelând la universul sau financiar. Contractarea de credit bancar de compensare în valoare de 110 miliarde lei. W.2 Modelul Henry Ford Aflate într-o situatie critica în anii ´20 si ´30. e) ye. având în vedere importanta economica si sociala a unitatii respective. Solicitarea unei subventii de la Bugetul de stat de 50 miliarde lei.1 Blocajul financiar Societatea comerciala "X" S. . Pentru a iesi din impas. Morgan si Du Pont.situatia Durant : Fondatorul firmei General Motors. Cauza principala se refera la imposibilitatea încasarii contravalorii marfurilor vândute principalului sau beneficiar.

Ford : Având o necesitate de 75 mil. redati grafic pozitia serviciului financiar si structura acestuia pe birouri si locuri de munca. 6.I. în general si al celei financiare.4 Dezbatere Folosind asocierea din Cadrul 6. a lasat sa se acumuleze în conturi datorii fata de furnizorii de materii prime si subansambluri . dolari prin solicitarea unor plati imediate (la vedere) din partea clientilor. având în vedere relatia de influentare a entropiei înalte la un moment dat (Eto) de catre fondul de informatii (I) intervenit în t 1: E t1 = E to . Comentati pozitia serviciului financiar în structura functionala a unei firme si fa ceti propuneri de largire a atributiilor si de schimbare a rolului serviciului financiar în organigrama întreprinderii. sociale.5 Referat In cadrul obligatiilor de seminar. întocmiti un referat privind aplicarea cunostintelor de management privind procesul decizional la activitatea de fundamentare si adoptare de decizii. a redus cheltuielile generale ale uzinei si cele de birou. pentru fiecare întreprindere. Caracterizati universul financiar sub definirea sa ca totalitate a sferelor de influenta care înconjoara întreprinderea. dolari. 6.3 Reprezentare grafica Pe baza unei organigrame a unei societati comerciale. dezbateti conceptul dupa care liniile de forta naturale. în special. 6.2 si referintele bibliografice (vezi Economica valorii). . economice ce înconjoara o unitate economica ar cuprinde matricea informationala care influenteaza activitatea economica si rezultatele financiare ale firmei. a vândut hârtii de valoare din stoc de 8 mil. - Comentati cele doua situatii si amploarea universului lor. 25 mil. dolari si a prelungit termenul pentru creditele deja contractate. Ford a ales între a cere un ajutor de la un grup de bancheri (un univers financiar limitat si periculos) si a solicita un univers financiar mult mai larg.Finan tele întreprinderii - situatia H. Comentati rolul organizator al informatiei.

Nota 10. 6.3 a. 6. 6.4 b. 6. Nota: Fiecare întrebare este evaluata cu câte 2 puncte.2 b.Universul financiar al întreprinderii RASPUNSURI LA TESTELE DE AUTOVERIFICARE 6. .00 resupune raspuns corect la toate întrebarile.5 e.1 b.

3 7.CAPITOLUL 7 PROIECTAREA FINANCIARA A ÎNTREPRINDERII CUPRINS 7.1 7.4 Motivatia proiectarii de tip financiar a întreprinderii Starea financiara initiala Proiectul financiar al întreprinderii Activitati tutoriale CONCEPTE Motivatia proiectarii de tip financiar Dimensiunile sistemului întreprindere Obiectivele proiectarii financiare Starea financiara initiala redata prin bilant Capacitatea productiva curenta redata prin contul de rezultate (profit si pierderi) Bugetul întreprinderii Macheta de principiu a bugetului Functiile bugetului .2 7.

1 Din aceste considerente. Figura nr. ecologic. tot atât de accelerate. Fara realizarea corespunzatoare a legaturilor financiare calitative (Li) si cantitative (Lc).Proiectarea financiara a întreprinderii 7.1 Motivatia proiectarii de tip financiar a întreprinderii Managerul un prieten al activitatii financiare Din capitolele anterioare a rezultat faptul ca activitatea financiara opereaza asupra dimensiunii valorice a sistemului întreprindere. dar si de previziune. 7. mediu si lung a dimensiunii financiare a unitatii în cauza. din universul economic. politic si financiar-monetar extern al întreprinderii. . Încadrarea în restrictiile financiare ce caracterizeaza din plin atât perioada de tranzitie. într-o anumita masura. social. precum si. este un veritabil act de conducere si o conditie fireasca de existenta. din organizarea si functionarea corecta si operativa a activitatii financiare. a proceselor din mediul natural înconjurator si din societate. conducerea î treprinderii este obligata sa n realizeze proiectarea pe termen scurt. în contextul dinamic al modificarilor interne si al schimbarilor. 7. managerul fiecarei unitati economice îsi va face un act de prestigiu. întreprin derea nu poate exista (vezi figura nr. cât si tipul de economie spre care ne îndreptam.1). De aceea. a proceselor în care se angajeaza acest sistem.

cât si calitatea si amploarea procesului de productie. Aceasta dimensiune se impune pentru ca întreprinderea se afla tot mai mult sub influenta fortelor de natura sociala. n intereseaza contextul tehnic si tehnologic. prin efectele favorabile pe care le asigura mediul pentru întreprindere. determinând dimensiunea financiara a acesteia. prin efectele negative suportate de natura din partea proceselor care au loc în fiecare unitate economica. 3. Dimensiunea sociala. e cel educational. social Determinarea dimensiunii financiare a întreprinderii este scopul principal al activitatii financiare. Întreprinderea se încadreaza în economie ca un sistem cu multiple dimensiuni: Dimensiunea tehnico-economica. Aceasta dimensiune prezinta unitatea ca o rezultanta a progresului tehnic si economic înfaptuit în economie sau importat din alte tari. Proiectarea din punct de vedere financiar va trebui sa tina cont de aceasta dimensiune care conditioneaza atât consumul necesar formarii structurii de productie. social si financiar -monetar în care actioneaza în prezent si în perspectiva întreprinderea.2). Dimensiunea manageriala. în ansamblu. politic. fie în sensul solicitarii de fonduri). chiar daca este vorba de unitati cu capital privat. 4. 7. Prin aceasta dimensiune. întreprinderea se cupleaza la progresul metodelor de conducere macro si micro-economice existente la un moment dat si la modificarile în structura si exigentele formelor de proprietate din societate. Dimensiunea respectiva apare în mod firesc. dezvoltarea si functionarea întreprinderii. ecologic si stiintific. precum si prin solicitarea de fonduri pentru protectia si refacerea mediului. Dimensiunea ecologica. Toate aceste dimensiuni vor intra în continutul proiectarii financiare a întreprin derii (vezi figura nr. Totodata.Finantele întreprinderii Scopul proiectarii financiare Definirea contextului economic. Nici o decizie financiara nu va fi adoptata fara concursul institutiilor care actioneaza în societate (fie în sensul acordarii de fonduri. va trebui sa sprijine perfectionarea proceselor de reglare si comanda din întreprindere prin finantare. Rezultanta a progresului tehnic Rezultanta a progresului metodelor manageriale Rezultanta a manifestarii fortelor sociale Rezultanta a consecintelor de mediu ale economiei . politic. aceste realitati influentând direct formarea. Punctul de plecare în atingerea acestui scop este definirea cât mai clara a contextului economic. dar si sa contribuie la respectarea si întarirea tipurilor de proprietate care conlucreaza în fiecare unitate economica. 2. atât din partea propriilor salariati. refacerea. cât si din partea societatii. ea însusi o activitate manageriala. 1. Activitatea financiara.

tinând cont de celelalte dimensiuni. proiectarea de natura financiara urmareste fundamentarea de decizii financiare în legatura cu toate tipurile de activitati care. actiunile de protectie sociala si ecologica.Proiectarea financiara a întreprinderii Figura nr. Dimensiunea financiara.2 Rezultanta a celorlalte dimensiuni si a repartitiei 5. 7. realizeaza formarea. Sunt luate în calcul activitati ca investitiile. refacerea. pregatirea si recalificarea personalului. în caz de esec. proiectarea financiara procedea za la dimensionarea financiara: a starii de consum în care se va afla unitatea economica în perspectiva imediata sau mai îndepartata. a starii de lichidare. Scopul proiectarii financiare - Obiectivele proiectarii financiare În privinta procesului de consum în care intra întreprinderea. prin consumul de valoare pe care îl genereaza. întreprinderea cauta sa se încadreze în continutul cantitativ si calitativ al pietelor nationale si internationale de capital. societatea si mediul. va cauta sa defineasca cât mai exact dimensiunea financiara si sa o încadreze în tabloul în schimbare al pietei financiare externe întreprinderii. a starii de productie viitoare. si. reparatiile. Proiectarea financiara. Dupa corelarea tuturor dimensiunilor întreprinderii cu mediul sau extern. formarea stocurilor din active circulante în toate fazele ciclului de exploatare din întreprindere. Fundamentarea deciziilor financiare privind consumul . a contactului financiar al întreprinderii cu mediul extern pe perioade scurte. Din punct de vedere financiar. de credit si financiare. cercetarea stiintifica si tehnica etc. dezvoltarea si chiar lichidarea elementelor sistemului întreprindere. medii si lungi .

cât si amploarea fluxului de fonduri ce va pleca din întreprindere pentru onorarea obligatiilor financiare si bancare catre proprietari. de productie sau de lichidare. sociala si ecologica ale unitatii economice în cauza. Ne intereseaza: starea la un moment dat a elementelor structurii economice. structura surselor de finantare. atât la partea de venituri (informatia yvn). ye) privind starile dinamice viitoare. activitatea de proiectare financiara va fundamenta decizia financiara privind procesul de transformare a valorii intrate în întreprindere în valoarea conservata în produse si recunoscuta pe piata de consumatori. cât si la partea de cheltuieli (informatia yc o). restrictii. se vor fundamenta deciz iile privind trezoreria firmei si deciziile referitoare la repartizarea rezultatelor economice si financiare. Acest al treilea obiectiv al proiectarii vine sa completeze pe celelalte doua.Finantele întreprinderii Fundamentarea deciziilor financiare privind productia În privinta procesului de productie. precum si la decizia privind productia. În privinta contactului financiar cu mediul extern întreprinderii. Starea initiala . Toate aceste decizii vor tine cont de evolutia etalonului monetar. yv. obligatii. precum si cele referitoare la contributia societatii si a mediului la mecanismul de obtinere a valorii. documente etc. capacitatea structurii de productie existente de a transfera valoare prin serviciile cedate de structura respectiva în cadrul procesului de productie. yi.sprijin pentru proiectarea financiara . manageriala.2 Starea financiara initiala Orice proiectare se sprijina pe situatia initiala a fenomenului proiectat. la partea de încasari (yin) si la partea de plati (yr). mediul extern participând la decizia financiara privind consumul. yp. Fundamentarea deciziilor financiare privind fluxurile externe Concluzia 7.1 Dupa cum se observa. în deciziile ce se fundamenteaza îsi gasesc utilitatea si informatiile financiare metodologice (ym). dar si de dimensiunile tehnico-economica. Si în cazul proiectarii financiare aceasta conditie se respecta. T ot aici. 7. de consum. Fara a fi vizibile prin cifre. proiectarea financiara sondeaza si evalueaza fluxul de fonduri posibil de îndreptat spre bugetul unitatii în cauza. catre partenerii de afaceri si alti beneficiari. "materia prima" a activitatii de proiectare financiara este formata din informatiile financiare cantitative (yc. ale structurii întreprinderii. sub forma de modele de calcul. sub aspectul valorii ramase în aceste elemente dupa participarea la procesele de productie anterioare.

Proiectarea financiara a întreprinderii Starea structurii economice a întreprinderii Valoarea conservata în structura economica Nivelul angajamentelor în afara întreprinderii Aceasta stare prezinta un deosebit interes pentru proiectarea de natura financiara. 7. Pentru o parte din elementele structurii. al fondului de informatii. Este cazul activelor corporale. biologic pentru a constata starea valorica curenta si necesarul de "reîncarcare" printr-un viitor proces de consum. Starea initiala ne intereseaza si în privinta obligatiilor financiare ale întreprinderii fata de proprietari si alti furnizori de fonduri pentru valoarea aflata în elementele materiale consemnate în activul bilantului. Figura nr. ea va conditiona. prin comparatia cu ce se doreste în viitorul proces de productie. Starea initiala (So) se poate determina printr-o analiza informationala complexa. starea la un moment dat se afla consemnata în documentele contabilitatii (Bilantul contabil si anexele sale). Pentru aceste elemente va trebui sa consultam alte documente. ecologic.3 . social. iazuri etc. aceste obligatii sunt evidentiate în pasivul bilantului (vezi figura nr. Reflectând cantitatea de valoare care este înca conservata în principalele elemente din sistemul întreprinderii. al activelor circulante si. terenuri.). amploarea consumului ce trebuie finantat. Personalul si mediul înconjurator nu apar decât în mod tangential (numar personal. 7. sa facem apel la aspecte de ordin tehnic.3). partial.

Contul de rezultate. Coloana de Încasari (venituri) reda valoarea anuala conservata în produse si recunoscuta de piata. Aceste informatii ni le furnizeaza. . 7.vezi figura nr. Comparând aceste posibilitati din trecut cu ce doreste piata în perioada viitoare se poate contura marimea cresterii (sau descresterii) ce trebuie . care a avut loc în structura analizata în anul care s-a încheiat. În acest document. plus alte încasari (subventii. dividende de la alte societ ati comerciale etc. 7.4 Indicatori de apreciere a calitatii transformarii Datele din Contul de rezultate (sau Contul de profit si pierderi) se supun unei prelucrari de tip financiar. Capacitatea productiva a întreprinderii Fundamentarea proiectiei financiare nu poate fi deplina daca nu cunoastem si capacitatea de care a dat dovada întreprinderea respectiva în precedentul an. Contul de profit si pierderi sau. în practica vest-europeana. Valoarea adusa în procesul de productie Figura nr. precum si de catre mediu si societate pe perioada unui an.Finantele întreprinderii Datele cuprinse în cele doua parti ale bilantului ne ajuta sa caracterizam si capacitatea întreprinderii de a face fata viitoarelor activitati de productie privind indicatori cum ar fi capacitatea de plata. coloana sa de Cheltuieli si rezultate financiare reda valoarea adusa în procesul de productie de catre cele cinci elemente interne ale structurii de productie. o data cu fundamentarea efectiva a deciziilor financiare.4.) . Asupra acestor indicatori vom reveni în capitolele urmatoare. obtinându-se indicatori de apreciere a calitatii procesului de transformare a valorii specific productiei. gradul de îndatorare. în mare parte. proiectata din punct de vedere financiar si introdusa în decizia financiara privind viitorul proces de productie. solvabilitatea.

Editura Economica. personal). pasive pe termen scurt care cresc în mod spontan. diferenta dintre cifra vânzarilor previzionate. care cresc în mod spontan. o data cu cresterea vânzarilor. Acesta metoda vizeaza evolutia în viitor a cifrei de afaceri. . rata de acumulare a profitului (1 – procentul de profit distribuit actionarilor). S1. considerata ca un factor locomotiva pentru întreaga activitate din firma.Proiectarea financiara a întreprinderii 7. activele pe termen scurt. active necorporale. Metode de previzionare Metoda procent din vânzari. cifra vânzarilor. rezultatele economice si financiare. Bucuresti. fiind exprimate ca procent din aceasta. marja de profit raportata la vânzari. active circulante. si cifra vânzarilor din anul de baza. fiind exprimate ca procent din acestea. în aceasta relatie activele fixe cresc si ele o data cu cifra de afaceri.. o data cu cresterea cifrei vânzarilor. Cifra de afaceri atrage dupa sine. active fixe. tehnici. 1998. 155-156): AFN = As/S x (dS) + Af/S x(dS) – Ls/S x (dS) – Mb(S 1) unde: AFN S As/ S Af/S Ls/S (dS) M b = = = = = = = = fondurile necesare pentru completarea capitalului de lucru. aproape liniar. care cresc în salturi. Halpern s. Autorii manualului Finante manageriale ne propun urmatoarea relatie între evolutia cifrei de afaceri si necesarul de capital (vezi P. p. Etapa urmatoare presupune folosirea unor metode si procedee de previzionare a evolutiei viitoare a factorilor economici. sociali. S0.3 Previzionarea evolutiei firmei Starea la un moment dat a structurii economice a firmei. care vor modifica dimensiunea financiara a întreprinderii (în sensul amplificarii sau reducerii). precum si capacitatea sa productiva sunt puncte de plecare în activitatea de previziune (planificare) financiara la nivel microeconomic. Finante manageriale.a. ecologici etc. dar si schimbarea volumului si valorii activelor din structura întreprinderii (active corporale.

Astfel. Dupa previzionarea acestor indicatori (dividende. Daca nu. în firma X. atunci limitele impuse de piata vor corecta c ifrele proiectate pentru activitatea ec onomica si financiara din firma: .lucru mai greu de acceptat. Metoda corelatiei dividende -cifra de afaceri-cerere. nivelul previzionat al stocurilor curente va fi = stoc de baza + 25% din cifra de afaceri previzionata.Finantele întreprinderii Metoda regresiei. cantitativ. El va trebui sa gaseasca segmente de piata care sa cuprinda.fie renegociaza dividendele promise cu patronii. trebuie sa fie suficient de atractive pentru a încuraja pe -i posesorii de fonduri sa-si investeasca banii în firma respectiva în loc sai depuna la banci. raportate la capitalul social adus de proprietari (parti sociale. În acest caz. Pe baza experientei din anii precedenti. Aceste dividende. indicatorii previzionati pot intra în planul economic si financiar al întreprinderii. productia pe care a previzionat-o anterior! Daca gaseste o cerere corespunzatoare. spre exemplu. sa asigure o corelatie multipla. stocurile curente reprezinta o pondere de circa 25% din cifra de afaceri. în faza de previziune. profitul brut stabilit anterior. profitul. cifra de afaceri). pentru a fi credibil. costuri. modificând nivelul marjei de profit (pentru a obtine acelasi profit brut. . . Nivelul dividendelor atrage dupa sine un anumit nivel al profitului net si brut. managerul trebuie sa promita un nivel acceptabil pentru dividendele ce se vor obtine de proprietari. actiuni). La rândul sau. Managerul care îsi asuma conducerea firmei în fata proprietarilor va trebui ca. serviciul financiar poate stabili corelatia specifica firmei între cifra vânzarilor si fiecare componenta principala de activ.fie limiteaza cifra de afaceri la nivelul cererii. Aceasta metoda are în vedere faptul ca unele elemente de activ (cum ar fi stocurile) nu cresc proportional cu cresterea cifrei de afaceri. dependent de marja de profit realizabila de firma în raport cu cifra vânzarilor. va impune un anumit nivel al productiei ce trebuie produsa si vânduta. precum si nivelul costurilor maxime care sa permita . Din aceasta corelatie va reiesi cifra de afaceri pe care firma va trebui sa o planifice pentru anul urmator. managerul va trebui sa se raporteze la cererea de pe piata. Exemplificare: Se constata ca. calitativ si ca pret. profit. profit net si dividendele promise).

lei x 100 = 12 mild. Managerul promite dividende la nivelul de 15% : 100 mild. lei x 12. În aceste conditii. lei Aceasta suma presupune un profit net corespunzator (consideram ca pentru plata dividendelor se folosesc 40% din profitul net): 15 mild. proiectarea financiara trebuie sa se adapteze. capital social x 100 = 30 mild. Presupunem ca piata pentru produsele firmei Y nu este mai mare de 400 mild. atunci productia ce trebuie obtinuta si vânduta ar fi la nivelul: 50 mild. format prin aportul proprietarilor. în loc de 15% promise initial . lei.5 mild. urmarind una sau alta dintre posibilitatile redate mai sus: a) modifica marja de profit. lei iar costurile: 500 mild. pentru a mentine nivelul previzionat anterior pentru profitul brut si net si pentru volumul dividendelor promise: 400 mild.5 mild. lei profit brut : 10% x 100% = 500 mild. lei – 400 mild. lei b) fie renegociaza nivelul dividendelor promise: (400 mild. va trebui sa se intervina pentru reducerea costurilor la nivelul de: 400 mild. de la 10% la 12. lei.5%. lei.40 mild. lei – 50 mild. lei. lei – 50 mild. fata de un cost de (daca se pastra marja de profit de 10%): 400 mild. lei.Proiectarea financiara a întreprinderii Exemplificare Firma Y dispune de un capital social de 100 mild. lei x 10% = 360 mild. lei. lei si un profit brut (în conditiile unui impozit pe profit de 25%) de: 37. lei x 25% impozit) x 40% / 100 mild. lei x 40% / 100 mild. lei x 100 = = 12%. lei : 75% x 100% = 50 mild. profit brut În aceste conditii. lei x 10% . profit brut = 450 mild. lei. lei / 100 mild. lei = 350 mild. lei / 40% x 100% = 37.5% = 50 mild. lei În conditiile în care firma poate realiza o marja de profit de 10% la cifra de afaceri. lei x 15% = 15 mild.

s-a trecut la un regim de lucru neprotejat si bazat pe o dezvoltare discontinua si incerta.1900-1950. Margerin: În viata întreprinderii si a mediului sau exterior se cunosc trei etape. el a trecut la un nivel national si apoi la unul international. Efectul schimbarii a penetrat si în domeniul finantelor întreprinderii. nu în ultimul rând. ca atare. Astfel.2 J.1950-1974.1974 si în continuare.2). cât si în privinta mediului economico-social ce o înconjoara. Functiile sale se amplifica. Paris. cunoasterea universului uman sub toate aspectele si. Pe fondul acestor schimbari. este si beneficiara schimbarilor care au intervenit în economia nationala si în cea mondiala (vezi Cadrul 7. pe lânga faptul ca reflecta amploarea tuturor celorlalte dimensiuni . I . II . asocierea la conducere a activitatii financiare. Managementul întreprinderii a trecut astfel de la forma sa predominant organizationala la cea care pune pe un plan superior cercetarea pietei. a fost necesar ca si modul de conducere sa se adapteze rapid. De la o activitate bazata pe un Buget pasiv sau cel mult de coordonare. în mediul extern al întreprinderii a intervenit o schimbare cantitativa: de la un nivel local sau cel mult regional. national si international. proiectarea financiara a întreprinderii devine un veritabil si necesar act de conducere. trecând din zona pur financiara spre latura manageriala si umana a activitatii economice din întreprindere: Functii financiare Autorizarea repartitiei Previziune si simulare Fundamentarea financiara a deciziilor economice Functii motivationale Redarea performantelor posibile Rezolvarea de conflicte si satisfacerea intereselor Asigura conducerea participativa Schimbari cantitative si calitative Buget si management de integrare si negociere Proiectarea financiara act de conducere . La gestion budgétaire.ele cerând fonduri pentru a fi realizate -. Cadrul 7.Finantele întreprinderii Previzionarea schimbarilor din mediul extern firmei Dimensiunea financiara a întreprinderii. A avut loc si o schimbare calitativa: de la o stare stabila si protejata. În aceste conditii. 1986. s-a trecut la o gestionare de sistem sprijinita pe un Buget de integrare si negociere cu universul intern al întreprinderii si cu cel extern. III . Aceste faze ale dezvoltarii sistemului bio-social al întreprinderii au marcat schimbari esentiale atât în privinta întreprinderii.

Din: Pentru: Fluxuri financiar-monetare externe firmei .4 Proiectul financiar al întreprinderii Proiectul financiar al întreprinderii apare sub forma deciziilor bugetului (Tabloul de finantare).8) Macheta concreta a bugetului poate fi sub diferite forme si cu extinderi diferite. 7. reparatii. Obligatii fata de bugetul statului Bugetul dimensiunea financiara a firmei Decizia financiara privind Productia Decizia financiara privind Consumul Fluxurile financiare externe Figura nr. Protectie mediu. Cercetare stiintifica. Astfel. Active circulante.8 BUGET Venituri Cheltuieli Decizia financiara privind Productia yi yp yip ypc yin ypr Total yi = = Total yp Decizia financiara privind Consumul yv yc yvp yc p yvn yc o Total yv = = Total yc Fluxul financiar extern yin 1/n din ypr yvn yc o Cheltuieli Cheltuieli Corespunzatoare costului Alte cheltuieli Profit Încasari din vânzari Alte Pentru: Referitoare la: Investitii. Acest doc ument de plan (previziune) reda într-o forma cifrica (informatii financiare cantitative) rezultatele proiectarii financiare (vezi macheta teoretica generala a bugetului din figura nr.Proiectarea financiara a întreprinderii 7. componentele machetei Bugetului de venituri si cheltuieli sunt: Veniturile. pentru personal. în terminologia existenta la data elaborarii manualului. 7. în functie de interesele curente ale politicii financiare si de gradul de asimilare a cercetarii stiintifice din domeniul economicofinanciar. Activit. cheltuielile si profitul Finantarea investitiilo r.

în legatura cu obtinerea si gestionarea valorii. 7.Finantele întreprinderii Rolul macroeconomic al bugetului firmei Chiar din acest moment de început al formarii profesiei de economist financiar. cât si în faza de realizare (executie). fundamentarea valorica a etalonului monetar national si a cursului leului fata de alte monede. serviciul financiar devine un adevarat laborator de urmarire a respectarii legilor economice în unitatea respectiva si. Bugetul financiar al firmei asigura: încadrarea activitatii economice din întreprindere în cerintele si exigentele obiective ale legilor economice (legea valorii). un rol de maxima importanta la nivel de unitate economica si chiar în cadrul mai amplu al economiei nationale. atât în faza de întocmire. în mod special. managementul si gestiunea financiara din 1900 si pâna în prezent? Care sunt continutul bugetului si functiile sale la nivel de întreprindere si în economie? .5 Activitati tutoriale Orientarea învatarii are în vedere modelul de la Capitolul 1. Concluzia 7. realizarea pe total si pe structura a indicatorilor economici macro (produs intern brut). ÎNTREBARI RECAPITULATIVE • • • • • • • • • Care este scopul proiectarii de tip financiar la nivel de întreprindere? Care sunt dimensiunile actuale ale unei întreprinderi si în ce raport se afla fata de cea financiara? Care sunt obiectivele proiectarii financiare? De ce este necesara cunoasterea starii financiare initiale a unei întreprinderi? Care sunt cele doua aspecte ale starii financiare initiale si din ce surse informationale pot fi cunoscute si determinate? Ce aspecte reflecta bilantul contabil referitoare la starea financiara initiala? Cum se apreciaza starea productiva pe baza contului de rezultate (Profit si pierderi)? În ce directie a evoluat mediul extern al întreprinderii.1 Prin activitatea sa de bugetare a activitatii economice. avertizam ca bugetul întreprinderii are.

Rezolvarea de conflicte si satisfacerea intereselor. b) realizarea pe structura si pe total a P.B. 4.1 Starea financiara initiala a structurii economice a firmei este reflectata în : a) bugetul general al firmei pe anul curent.1)? 7. Redarea performantelor posibile. c) 3. d) nivelul dividendelor. c) încadrarea întreprinderii în oferta cantitativa a pietei. Previziune si simulare. c) contul de profit si pierderi din anul curent. Care din aceste sunt functii motivationale: a) 1..2 Dar capacitatea productiva a firmei de la care porneste proiectarea financiara (vezi documentele de la 7. Care din acest ea nu corespunde adevaratului rol al Bugetului firmei? .3 Previzionarea necesarului de fonduri financiare are în vedere factori economici cum ar fi cifra de afaceri (vânzari). 3. b) 2. d) 2. 6. 3.4 Schimbarile din mediul extern firmei au amplificat functiile financiare ale planificarii (proiectarii).Proiectarea financiara a întreprinderii TESTE DE AUTOVERIFICARE 7. 4. e) profitul net. Asigurarea conducerii participative. 4. Autorizarea repartitiei.5 Bugetul financiar general al firmei asigura: a) încadrarea activitatii din întreprindere în cerintele legilor economiei de piata. 7. e) 4. 5. 3. 6. 5. Fundamentarea financiara a deciziilor economice. d) fundamentarea dimensiunilor valorice ale etalonului monetar national. 7. b) activele fixe. d) bugetul general al firmei pe anul viitor. e) fundamentarea cursului valutar al leului fata de alte monede. 2. 7. Aceste functii sunt: 1. 5. 2. b) bilantul contabil al anului curent. La care din urmatoarele active se poate utiliza metoda regresiei: a) profitul brut. 5.I. 6. c) activele din stocuri.

. 2% bani ! Verificând aceasta constatare pe exemplul a 500 de cazuri de înfiintari de întreprinderi. . Y.2 Bugetul înfiintarii unei întreprinderi Un important creator de întreprinderi din Franta. ca pentru a înfiinta o întreprindere i au trebuit: - ⇒ 45% curaj. va rugam sa apreciati daca poate fi adaptat si la fundamentarea deciziilor de tip financiar din întreprindere: I Analiza mediului înconjurator (periculos/oportun) Factori cheie de succes IV Responsabilitatea sociala a întreprinderii II Analiza resurselor interne (puternice / slabe) Competente III Ansamblul de V posibilitati pt..1. Urmarind etapele sale principale.obiective .activitati . Modelul Harvard În procesul de fundamentare si adoptare de decizii s-a sintetizat Modelul strategic de tip Harvard. 45% inconstienta. Valori personale ale actiune managerilor VI Strategii . 32% cunoasterea produsului si a mediului înconjurator. concluziona. în care ponderile sunt urmatoarele: ⇒ 64% inconstienta. s-a ajuns la "un buget" ceva mai realist.Finantele întreprinderii STUDII DE CAZ SI EXERCITII 7. Gattaz. dupa mai bine de zece ani de experienta.programe 7. 4% bani. 8% cunoasterea produsului ce va fi fabricat si .

financiare 121 Impozit pe profit 450 Profit net 450 Total 17.150 ÎNCASARI (yi) Vânzarea productiei de baza Alte încasari 17.231 Alte 50 Amortizare 332 Total chelt. având în vedere ponderea valorii adaugate (salarii + amortizare + profit brut) în valoarea totala a productiei (coloana încasari). . Aveti posibilitatea sa va informati asupra acestei capacitati pe baza unui cont de rezultate la o societate comerciala pe actiuni: CONT DE REZULTATE mil.Proiectarea financiara a întreprinderii 7.276 Variatia stocului . exploat. 7.132 Servicii din afara 1. dobânzi 138 Salarii 4. 16. De asemenea.100 50 17.4 Analiza starii financiare initiale Societatea comerciala "C" prezinta urmatorul Bilant (forma sintetizata): ACTIV PASIV Imobilizari în mijloace fixe 225 Capital social 200 Titluri de participare 20 Fonduri de rezerva 62 Stocuri 546 Rezultate nerepartizate 43 Creante si disponibilitati 632 Obligatii pe termen lung 50 Credite pe termen scurt 1098 Total 1453 1453 Stabiliti starea financiara initiala a structurii de productie si amploarea obligatiilor financiare fata de proprietari si fata de terti (banci). caracterizati acelasi proces de transformare.234 Taxe. serviciul financiar analizeaza capacitatea productiva pe baza Contului de rezultate.129 Chelt. lei CHELTUIELI (yp) Cumparari de marfuri 10.3 Analiza capacitatii productive Pentru a pregati decizia financiara privind productia viitoare.150 Identificati contributia elementelor structurii de productie la aducerea de valoare spre procesul de productie (pe baza coloanei de cheltuieli) si randamentul procesului de transformare prin productie pe baza profitului brut si a celui net în raport cu cheltuielile de exploatare.

7.7 Teme de cercetare stiintifica Pentru activitatea de cercetare stiintifica puteti aborda urmatoarele teme referitoare la proiectarea financiara a firmei: Starea financiara a unei întreprinderi reflectata de bilant. 7. 7.Finantele întreprinderii 7. stabiliti necesarul acestor ac tive pentru anul de plan. Nota: Fiecare întrebare este evaluata cu 2 puncte. modificati procentul dividendelor promise de la 15% la 20% fata de capitalul social de 100 miliarde lei. 7.4 d.5 Previzionarea stocurilor Având în vedere relatia dintre stocurile curente si cifra de afaceri înregistrata în anii precedenti de 25%.2 c.8 Referat Realizati un scurt referat despre cuprinderea în bilantul contabil al firmei. lei. Capacitatea economica si financiara reflectata prin contul de rezultate.5 c. celelalte conditii ramânând cele din exemplul de baza. Functiile micro si macro-economice ale bugetului financiar al firmei. stiind ca stocurile de baza sunt de 30 mild. precum si despre modul în care fiecare element contribuie cu valoare (potential economic) l obtinerea rezultatelor economice si a financiare (aspect redat prin contul de rezultate). a componentelor structurii economice a întreprinderii. lei. .6 Corelatia dividende-cifra de afaceri-cerere Având în vedere datele din exemplificarea care urmeaza Metodei de previzionare bazate pe corelatia dividende-cifra de afaceri cerere. 7. lei. pentru o cerere de 380 mild. b) marja de profit se poate modifica de la 10% la 15%. stabiliti variantele de previzionare a profitului brut si net si a dividendel r ce pot fi platite actionarilor în cazurile: o a) cererea posibila pentru productia firmei este de 380 miliarde lei. c) pastrând datele din exemplul de baza.00 este necesar sa obtineti toate cele 10 puncte.1 b. iar cifra de afaceri previzionata este de 600 mild. REZULTATELE LA TESTUL DE AUTOVERIFICARE 7. 7. 7.3 c. Pentru nota 10. în diferite perioade.

refacerea. Fundamentarea si adoptarea de decizii financiare în cele mai diverse situatii determinate de perioada de tranzitie ne vor da prilejul sa aplicam principiile teoretice din capitolele anterioare si sa ne deprindem cu tehnologia si tehnicile de lucru specifice meseriei de economist ce activeaza în domeniul repartitiei financiare. De fiecare data va fi vorba de actiuni economice specifice.PARTEA A TREIA PROIECTAREA DECIZIILOR FINANCIARE PRIVIND PROCESUL DE CONSUM Înfiintare a. metodele si modelele de lucru necesare pentru finantarea celor mai importante actiuni de consum întâlnite în întreprindere. de la perfectionarea personalului. la protejarea si refacerea mediului ambiant (vezi si lectura suplimentara de la pagina urmatoare). de la investitii la formarea de stocuri. fie ea societate comerciala sau regie autonoma. de la cercetarea stiintifica si tehnica. dezvoltarea sau restructurarea unei întreprinderi sunt forme de manifestare a procesului de consum în cadrul unitatii economice. la satisfacerea unor necesitati sociale si culturale ale acestuia. Parcurgând aceasta parte a manualului. va veti însusi procedeele. Proiectarea financiara a acestor activitati va da prilejul exercitarii functiilor financiare si motivationale (manageriale) ale serviciului financiar al întreprinderii (vezi capitolul 7). CUPRINS Capitolul 8 Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) Capitolul 9 Deciziile financiare privind ciclul de exploatare (mijloacele circulante) Capitolul 10 Deciziile financiare privind personalul Capitolul 11 Deciziile financiare privind fondul de informatii Capitolul 12 Deciziile financiare privind mediul înconjurator Capitolul 13 Deciziile financiare în caz de esec si de reevaluare a întreprinderii .

procesul de consum are. Recunoasterea potentialului economic se face la nivelul utilitatii. procesul de consum este obligatoriu în lantul de procese cuprinse în modelul teoriei valorii-entropie. în realitate. procesul de consum reprezinta filiera obligatorie pentru ca potentialul de orice tip sa intre în circuitul economic si sa devina suport fizic pentru valoare! .. Pep. consumul cuprinde procesele primare de transformare. Gradul de organizare din produs poate intra întrun proces de dezintegrare s influenta altor sisteme decât cele din ub economie. depinde în mare parte de fiecare consumator. Utilitatea. fapt care îi da un caracter subiectiv.Lectura suplimentara 10. Cu toate aceste aspecte de subiectivism (care. asa cum vom vedea mai departe..1 Locul procesului de consum în modelul teoriei valorii-entropie La fel de important ca productia Recunoasterea rezultatelor productiei Utilitatea. de capacitatea sa de asimilare si valorificare a entropiei joase din produs. o filiera obligatorie pentru valoare Tratat ca un moment final în Teoria valorii-utilitate pentru nivelul suportului fizic al valorii. ca o noua resedinta a valorii. Daca procesul de productie poate fi evitat (atunci când consumam produse direct din mediul natural sau din societate). daca acest produs nu este atras în procesul de consum din sistemul economic. un fenomen . Entropia joasa cuprinsa în produsul obtinut în momentul t1 are o existenta relativ scurta. trebuie sa fie recunoscut si dorit de catre un consumator. va fi. în Teoria valoriientropie. ca o corespondenta între gradul de organizare din produs si structura necesitatilor consumatorului. transfer. Nivelul potentialului economic conservat în produs. fara a fi însa un punct final în mecanismul de obtinere si gestionare a valorii. obiectiv!). ca suport maxim pentru valoarea produsului. La fel de complex ca si productia. procese care dau certificatul de calitate si cantitate potentialului economic conservat de productie în produs. un loc la fel de important ca si cel al productiei. Nivelul la care apare saturatia depinde de fiecare consumator. conservare.

asistenta stiintifica. bunuri cu o entropie joasa corespunzatoare necesitatilor sistemului economic. forte cuprinse în ecocâmpul întreprinderii. transporturi (vezi Capitolul 6 Prin acest transfer se aduc ). caldura.).1 Consumul = transfer de intrare + transformare + conservare + + transfer de iesire Transferul de intrare Transferul de intrare este realizat de activitatile primare. mediului natural înconjurator. repartitia. a unor bunuri ca lumina. fonduri financiare si de credit. . informatii gratuite din partea societatii etc. informatii tehnice si tehnologice. donatie sau sponsorizare. de transformare si conservare tip consum si de transfer al rezultatelor: Relatia 10. de sanatate etc.schimbul presupune un transfer cu achitarea contravalorii bunurilor intrate în sistemul economic. administrativa. aprovizionare. apa si aer.transferul natural aduce. . dar si a societatii. Este vorba de intrarile gratuite de lumina si caldura solara. fara contributia productiei. Si în cazul consumului vom întâlni transferul natural. potential repartizat financiar. Forme concrete ale transferului de intrare Surse pentru intrarile necesare consumului . Transferul de intrare se adreseaza urmatoarelor surse de potential: sistemelor economice. pentru atragerea directa. prin credit.2 Modelul procesului de consum Starea dinamica de consum a sistemului activitatii economice este determinata de forte interne si externe sistemului.repartitia aduce. bunuri din sistemele economice. Este forma cea mai frecventa de realizare a transferului de intrare. apa de izvor etc. cu contributia macro si mondoeconomiei. societatii nationale si internationale. sisteme care au fost în starea dinamica de productie. pentru produse specifice (personal instruit. pentru furnizarea de produse. schimbul: .Finan tele întreprinderii 10. Aceste forte vor determina procesele primare de transfer de intrare. fara o contraprestatie. aerul. plata facându-se imediat sau la termen. sociale sau mediu.

înmultire etc. acestea pot avea efecte favorabile . respectiv.. Potentialul economic conservat în produs este atras în procesul de consum din t. aceste componente sunt reasezate în substan te necesare refacerii tesuturilor. digerate pentru a re fi apoi reasezate într-o organizare corespunzatoare „produselor” specifice consumului: noi caramizi pentru structura materiala a sistemului. e. e. gradul lor de organizare fiind diferit de necesitatile sistemului aflat în starea dinamica de consum (alimente degradate.1 redam procesul de transformare-conservare specific consumului. Hrana este disociata cu ajutorul unor fermenti si reactii chimice. . i. dar si efecte nefavorabile. Transformarea si conservarea tip consum În maruntaiele sistemului economic aflat în starea dinamica de consum. biologice în componente asimilabile. i à Pes (e----s---->i) + E+d În fig.Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) Efecte +/-? Si în cazul intrarilor atrase pentru procesul de consum. în acest proces poate intra si 2 potential natural. Apoi. forta. ca iesiri utile. intrarile aduse prin transferul de intra sunt . s. si pierderile entropice sub forma de deseuri. miscarea pentru deplasare. economic. dezvoltare.2 Pe p (i-----e---->s) à s. fara a trece prin productie. miscare. dereglari sociale). fizice.). nr. Cadru l 10. permitând un consum eficace si eficient.. atunci când intrarile nu sunt corespunzatoar e calitativ. Relatia de lucru a sistemului economic aflat în starea de consum reda trecerea de la produsul t 1 prin formele primare ale materiei. spre asezarea specifica serviciilor: Relatia 10. utilaje si materiale cu defecte etc. Între intrarile cu efecte negative se afla si fenomenele naturale si sociale cu actiune distructiva (cataclisme naturale si. informatii depasite moral. energiei pentru a asigura caldura necesara existentei si reactiilor chimice.1 Daca avem în vedere consumul realizat de om. distructive. 10. social. atunci fenomenul este mai usor de înteles. În realitate.

asociata cu înaltimea cilindrului). asociata cu diametrul cercului) si de fiabilitate (t. Concret. iar dimensiunea de fiabilitate de durata în timp a serviciului respectiv la un nivel calitativ acceptabil. calitativa (k. asa cum am aratat mai sus. dar si a mediului natural si a societatii./ora.1 “Produsul” consumului = serviciul Asa cum am avertizat cititorul. .Finan tele întreprinderii Figura nr. reparatie). atunci dimensiunea sa cantitativa este reprezentata de capacitatea de lucru în buc. spre exemplu) dupa ce a fost beneficiarul unui proces de consum (investitie. ca o încarcatura ce reface capacitatea de a face servicii a fiecarui component al structurii întreprinderii. are loc o disociere a elementelor primare de potential (s. e. de randam ent si exactitatea operatiunilor. procesul de consum nu este un proces distructiv. el distruge doar valoarea de întrebuintare (entropia joasa). Potentialul economic tip servicii (Pes) care rezulta din transformare este înmagazinat în dimensiunile: cantitativa (q. 10. nu însa si componentele primare ale materiei. dimensiunea calitativa. i) si o reasezare în celulele sistemului. Daca luam serviciul de care este capabil un mijloc al activitatii economice (un strung. asociata cu circumferinta cercului).

sigure. Cercetatorii teoriei valorii-utilitate au constatat ca în starea de consum omul se comporta straniu. risipa entropica crescând invers proportional fata de randamentul de scoatere de potential din produs! O alta concluzie. în mod obiectiv. Aceasta este baza obiectiva care determina valoarea în teoria valorii-utilitate. Aceste constatari ne dovedesc ca în privinta valorii nu suntem înca în posesia unei baze reale. Au facut o mare eroare. a fost demonstrata... este aceea ca baza obiectiva. însa. devenita teorema. Dupa aceasta demonstratie. lasând teoria respectiva fara o baza obiectiva! În realitate. Cu cât este alimentat mai mult cu un anumit produs. devenind zero si apoi negativa! Este o realitate de la care a plecat teoria respectiva. care îi da dreptul consumatorului sa fie partener egal al producatorului în negocierea pretului. Serviciile rezultate din consumarea produselor nu sunt o garantie finala pentru potentialul pe care vrem sa-l punem la baza valorii. care se desprinde din analizarea consumului. în care axioma utilitate = valoare. Constatam. deseurile O subiectivitate .. blocaje). de actiunea Legii entropiei si calitatea actiunilor de consum. a valorii produselor pe care doreste sa le cumpere. Fortarea ofertei se poate realiza numai daca valoarea marginala a produsului din coada face ca valoarea întregului lot fabricat sa se încadreze în dimensiunea potentialului econ omic tip serviciu (Pes).obiectiva Parteneri egali ! Drumul trebuie continuat Pierderile entropice ( +d). fara sa se întrebe ce se întâmpla în stomacul consumatorului. depind. ca si în cazul productiei. ce poate fi scos de consumator din lotul respectiv. este tocmai cantitatea de potential tip servicii pe care considera ca o poate scoate din aceste produse! Acest potential este bugetul fix de la care porneste teoria valoriiutilitate. ca practicarea valorii si a preturilor marginale nu ne scuteste de fenomene negative (inflatie. Cautarea trebuie sa continue! . sa scoata potential din produsele consumate si sa-l conserve în propriul corp. cu atât utilitatea scade.Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) Un alt “produs”.. o realizeaza cu un randament din ce în ce mai redus. scaderea utilitatii pe masura ce consumatorul se apropie de saturatie este un fenomen . obiectiv! Sistemul aflat în starea de consum nu mai poate. cealalta parte a iesirilor din procesul de E consum. fie el om sau întreprindere. Avem un suport fizic obiectiv pentru valoarea-utilitate si o justificare reala pentru dreptul egal al consumatorului de a participa la negocierea pretului. Iar daca o face. am putea sa ne oprim.

în sensul ca iesirile utile sunt întotdeauna mai mici decât intrarile totale în procesul de consum. utilajele nefolosite ruginesc.E+d] / Pt 2 < 1 Si în cazul procesului de consum. o existenta redusa. De aceea. Relatia 10. aflate în starea dinamica de productie. Beneficiarii acestui transfer sunt sistemele economice. vom cuprinde în Relatia 10.3 majoritatea intrarilor si. redarea cât mai completa a intrarilor si iesirilor. potentialul economic rezultat în urma proceselor primare de transformare. . respectând cerintele legii conservarii materiei. Acest transfer se face tot prin formele de transfer natural. Pt2: Relatia 10. Capacitatea structurii firmei de a face servicii nu se poate conserva prea mult în timp: forta de munca a omului nefolosita se îndreapta spre manifestari ce ies din circuitul economic. conservare. autoconsum. De aceea.Finan tele întreprinderii Transferul de iesire Serviciile trebuie vândute Beneficiarii serviciilor Produsele procesului de consum sub forma serviciilor au. sistemul societatii nationale si internationale. mai mult decât cele ale productiei.3 Caracteristicile generale ale modelului consumului Pentru sistemul economic aflat în starea de consum. societate sau alte sisteme economice si pierderile entropice sub forma deseurilor sau a entropiei înalte (E +d). s. De aceea. export.3 Pe pt1 + Pn + Ps + import = Pes + Pe m. schimb. pe de alta parte. cedari catre societate si mediu.4 a ct2 = Pt [Pt 2 . modelul procesului de consum se caracterizeaza prin coeficientul de randament impus de legea entropiei. în primul rând. transfer este afectat de formarea de stocuri. repartitie. potentialul care merge mai departe prin circuitul economic pentru a se transforma în valoare reala se reduce cu aceste cedari sau stocuri. e + stocuri + export + E+d În al doilea rând. Pe lânga serviciile transferate. majoritatea iesirilor. ca aspecte generale de principiu. sistemul economic aflat în starea dinamica de consum este interesat sa-si plaseze imediat serviciile prin transferul de iesire. sistemul mediului natural înconjurator. sistemul economic producator al acestor servicii îndreapta spre mediu. 10. conteaza. informatiile se uzeaza moral etc.

.2 Societatea M O N D I A L A MEDIUL NATURAL ÎNCONJURATOR +/-? SOCIETATEA NATIONALA E+d Pn Ps Consum a ct2 Pe m. reliefând rolul esential al procesului de consum în acest proces complex de obtinere si gestionare a valorii. e Productie Productie Import Pep Pes Stocuri Export Producator Consumator Acest model al procesului de consum se va integra în Modelul general al obtinerii si gestionarii valorii. sunt redate în figura nr.Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) Toate aceste principii.2. 10. s. precum si procesele primare cuprinse în procesul complex de consum. Figura nr. 10.

4 8.3 8.2 8.1 8.6 Procesul de consum pentru activele corporale Proiectarea financiara a investitiilor Decizia financiara privind investitiile Alte decizii financiare privind mijloacele fixe Managementul financiar Activitatea tutoriala CONCEPTE Pozitia activelor corporale (mijloacelor fixe) în întreprindere Comportamentul general al activelor corporale (mijloace fixe) Starea curenta a mijloacelor fixe (active corporale) Investitia Sistemul de legaturi privind finantarea investitiilor Autofinantare în privinta investitiilor Cash-flow -ul Amortizarea Fondul de dezvoltare Valoarea actualizata Rata interna de rentabilitate Testul Bruno Finantarea reparatiilor Finantarea asigurarilor de active corporale Contractul de leasing / credit bail .5 8.Finan tele întreprinderii CAPITOLUL 8 DECIZIILE FINANCIARE PRIVIND ACTIVELE CORPORALE (MIJLOACELE FIXE) CUPRINS 8.

autovehicule). de învatamânt etc. în primul rând. materiale si personal (constructii speciale.1 Procesul de consum pentru activele corporale (mijloacele fixe) Aflat fie dupa un proces de productie. suport etc. Pozitia mijloacelor fixe (active corporale) în structura întreprinderii Sistemul întreprinderii. realizarea functiei de autorizarea repartitiei presupune. Numai dupa îndeplinirea acestor conditii. În functie de tipul de serviciu pe care îl îndeplinesc în structura întreprinderii. trecând. adapost (cladiri). elementul mijloace fixe (active corporale) solicita un amplu si divers proces de consum pentru a se reface sau a corespunde noului proces de productie care urmeaza. necesare în procesele de productie: prelucrare de materii prime (utilaje). Acest element asigura baza tehnico-materiala a capacitatii de productie sub forma mijloacelor de munca. mijloacele fixe se clasifica în cele sase grupe cunoscute de la disciplina de contabilitate. cunoasterea tipurilor de activitati economice. fie în faza de formare. ecologice. A. stiintifice. sociale. stabili implicatiile financiare ale acestor activitati. restructurare sau dezvoltare. Sa parcurgem împreuna exercitarea acestei functii financiare în legatura cu activitatile tip consum legate de elementul active corporale (mijloace fixe). la exercitarea celorlalte functii financiare si motivationale (manageriale) legate de acest proces complex. functia respectiva impune cunoasterea în detaliu a modului cum se manifesta aceste activitati. masurare. el este depozitarul de valoare sub forma capacitatii de a presta servicii din cele mai diverse. apoi. 8. În al doilea rând. transport de energie.Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) FUNCTIA FINANCIARA: AUTORIZAREA REPARTITIEI Pentru economistul fin anciar. pregatit pentru o activitate economica. refacere. îsi formeaza structura tehnica prin elementul mijloace fixe (sau imobilizari în active corporale). . care se încadreaza în procesul de consum din întreprindere. tehnice. economistul financiar poate autoriza repartitia financiara pentru procesul de consum. apoi. ce factori le determina structura si amploarea si ce efecte au asupra functionarii viitoare a firmei pentru a putea.

în functie de indicele de inflatie). c) costul activului poate fi evaluat în mod credibil. Structura interna a mijloacelor fixe depinde de profilul întreprinderii si de gama de servicii tip mijloace fixe care este necesara procesului concret de productie.o durata normala de utilizare mai mare de un an. limita a fost de 8 milioane lei. daca mijlocul fix respectiv este pus în miscare cu ajutorul unei cantitati anume de energie (e). pentru a fi închiriate tertilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative.1 Potrivit dispozitiilor legale. La rândul sau. b) este posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade. Standardele Internationale de Contabilitate 2000. .sub forma de tehnologie.valoare de inventar mai mare decât limita stabilita prin Hotarâre de Guvern (limita ce se actualizeaza anual. metode de previzionare). IAS 16 Terenurile si mijloacele fixe sunt imobilizari corporale daca: a) sunt detinute de o întreprindere pentru a fi utilizate în productia de bunuri sau în prestarea de servicii. TVE. se considera mijloc fix obiectul singular sau complexul de obiecte care îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii: . . Legea nr.1) arata ca substanta (s) din care este construit mijlocul fix (prelucrata dupa tehnologii si informatii speciale) este capabila sa contribuie la realizarea unei informatii (i) . informatie de produs sau organizatorica din cadrul viitorului proces de productie -. potentialul economic conservat în mijloacele fixe permite acestora sa "presteze" un serviciu redat prin relatia: Relatia 8.Finan tele întreprinderii Cadrul 8. În sensul teoriei valorii-entropie. La data de 1 iunie 2001. 15/1994 si Legea nr.1 e s -------------> i Definirea serviciilor realizate de activele corporale Relatia (8. volumul total de mijloace fixe dintr-o unitate economica depinde de amploarea capacitatii de productie (cifra de afaceri) pe care o solicita piata produselor ce se fac cu ajutorul mijloacelor fixe respective (vezi Capitolul 7. 149 / 2000.

8. ea intrând în produse sau pierzându-se în mediul înconjurator (vezi figura nr.1). productie t 1. Figura nr. consum t2). Comportamentul general În cadrul structurii de productie. 8. B. dominând valoric si cantitativ structura respectiva si influentând cantitativ-calitativ celelalte elemente. automatizarii si robotizarii proceselor de productie. factori obiectivi sau subiectivi. dupa procesul de productie din t1. În procesul de productie din t1. mijlocul fix iese " stors" de o parte din potentialul economic conservat în el. . structural si valoric deciziile de consum si. locul mijloacelor fixe în structura de productie a întreprinderii a crescut ca importanta.1 O data cu cresterea tehnicizarii. mai departe. Pentru a fi pregatit pentru un nou proces de productie (din tn). mijlocul fix intra dupa un anterior proces de consum (to) prin care a fost construit. Influenta acestor factori conditioneaza cantitativ si calitativ. mijlocul fix poate fi dezvoltat sau modernizat.1 Efectele suportate de mijlocul fix Asadar. Aflat în cadrul celor trei procese (consum to. mijlocul fix cedeaza o parte din valoarea conservata în el. se impune organizarea unui nou proces de consum (t2). elementul mijloace fixe suporta efecte multiple din partea unor factori din interiorul si din afara întreprinderii. prin intermediul caruia se reface mijlocul fix utilizat în productia din t 1.Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) Concluzia 8. amploarea repartitiei financiare. Tot în cadrul acestui proces de consum.

capacitatea de productie cuprinsa în structura proiectata a întreprinderii. mijloacele fixe pierd valoare. . care se adauga la cea risipita în mediul extern din alte cauze. ceilalti. erodare etc.calitatea. pentru a cauta forme si metode de reducere la maximum a pierderilor exterioar e procesului de productie. factori care pot sa amplifice uzura fizica. valoric si tehnic al mijloacelor si subansamblu rilor. îmbatrânirea materialelor etc. calificarea si disciplina în activitatea de proiectare si realizare de mijloace fixe. notat cu simbolul F c2. precum si al serviciilor angajate în construirea de mijloace fixe la data to.procesele din mediu care actioneaza prin factorii naturali ce ataca substanta mijloacelor fixe. Factorii de influentare tip Fc2 Rolul factorilor tip Fc2 . de cererea de produse de pe piata). Acest efect apare sub forma uzurii fizice si morale determinate de: . în valoarea produselor fabricate cu aceste mijloace sau se pierde în mediul înconjurator.factorii de natura subiectiva (slaba organizare. Factorii de influentare tip Fc1 PRODUCTIE t1 Grupul factorilor care actioneaza asupra mijloacelor fixe în acest moment este mai numeros. pentru a sanctiona risipa de valoare tip servicii si pentru a dimensiona corect repartitia pe care o presupune procesul de consum din t2. Valoarea cedata intra. si se cuprind în uzura fizica II.). Grupul acesta de factori. . vibratii. la rândul sau. Uzate moral. valoarea corespunzatoare pierzându-se în mediul înconjurator. se impune a fi cunoscut atât de tehnicieni. Primii.marimea cererii de servicii tip mijloace fixe de catre viitorul proces de productie (conditionat.procesele din societate care determina fenomene ca progresul tehnic.Finan tele întreprinderii CONSUM to În cadrul acestui proces se formeaza capacitatea initiala a mijloacelor fixe. dar efectul este acelasi: cedarea de valoare (potential economic). Efectele actiunii lor se manifesta prin rugina. utilizare necorespunzatoare. . deteriorare voita sau din neglijenta etc. indiferent daca sunt utilizate sau nu. Amploarea sa depinde de o serie de factori obiectivi si subiectivi (notati cu simbolul F c1): .) care au ca efect uzura fizica I. . schimbarea cererii pe piata si au ca efect uzura morala a mijloacelor fixe. în mare parte. .factorii specifici proceselor din productie (frecare. cât si de specialistul în finante.nivelul cantitativ. .

Pentru unitatile care se înfiinteaza.Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) CONSUM t2 Acest proces trebuie sa aiba în vedere atât efectele din procesul de productie din t1. Daca primele au ca scop proiectarea activitatilor de refacere. proiectarea financiara se refera cu precadere la consumul din to. va trebui sa realizam proiectarea financiara a repartitiei.factorii subiectivi din activitatile specifice procesului de consum care reduc randamentul unitatilor constructoare de mijloace fixe si amplifica valoarea ce trebuie reconservata în acest element. (vezi figura nr. amplifica procesul de consum din t2.cresterea sau scaderea cererii de servicii tip mijloace fixe datorata largirii pietei produselor care se fac cu ajutorul mijloacelor fixe respective. . în timp ce întreprinderile în functiune se orienteaza catre procesul de consum din t2. influentat conform celor aratate mai sus.fenomenul inflatiei care scumpeste componentele si activitatile specifice consumului cerut de refacerea si dezvoltarea mijloacelor fixe. Factorii de influentare tip Fc3 Rolul consumului în proiectarea financiara Figura nr.2). informatiile din procesul de productie tn se refera la factori care solicita schimbari cantitative si calitative sub forma de dezvoltare. Pentru acest proces de consum.evolutia progresului tehn ic care are ca efect sporirea ponderii mijloacelor fixe în structura întreprinderii. notat cu simbolul F c3. Acest grup de factori. reducere: . . modificari structurale. 8.2 . daca vom avea o crestere de capacitate sau îl reduce. consumul din t o interesându-le în scopul de a aprecia gradul de deteriorare a starii curente a mijlocului fix fata de starea initiala. cât si semnalele care vin din urmatorul proces de productie (din tn). cresterea valorii pe unitatea de capacitate. 8. daca cererea de servicii de la activele corporale se micsoreaza. . modernizare.

serviciile tehnico-economice din unitate trec la proiectarea formelor concrete de organizare a procesului de consum privind mijloacele fixe. 8. 8. Din punct de vedere financiar. Aici se afla evidentiata: Starea initiala prin valoarea de intrare Starea curenta prin valoarea ramasa la un moment dat În functie de marimea amortizarii realizate pâna la data întocmirii bilantului. starea curenta se determina pe baza datelor din bilant. adica dupa actiunea factorilor F c2. .Finan tele întreprinderii C. Luând în consideratie toti u acesti indicatori. al sigurantei în functionare si al corespondentei cu exigentele viitorul i proces de productie. Starea curenta a mijloacelor fixe Starea curenta a elementului mijloace fixe se refera la situatia acestuia dupa procesul de productie din t1. se poate aprecia (cu aproximatie.3). Starea dupa procesul de productie din t1 Gradul de uzura Figura nr. Cunoasterea sa este necesara pentru a proiecta viitorul proces de consum din t2 si pentru a interveni în vederea protejarii valorii aflate în continutul mijloacelor fixe. datorita corelatiei imperfecte între uzura si calculul amortizarii) gradul de uzura pe fiecare grupa a elementului mijloace fixe (vezi figura nr.3 Proiectarea formelor concrete ale consumului Starea curenta trebuie analizata si din punct de vedere tehnic si tehnologic.

necesar/aport în t0 sau în t n) si al indicatorilor de eficienta economica. dezvoltare. Pentru exemplificarea lor. repartitie. în întreprindere se organizeaza o gama larga de activitati prin intermediul carora se reface.Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) D. Cu toate acestea. Activitatea de reparatie capitala. În acest scop. Activitatea de întretinere si reparatie curenta. 4. misiunea proiectarii financia re este mult sprijinita. 2. refacere. în sensul ca se depun resurse în sistemul de asigurare pentru un posibil proces de consum în cazul în care se produce riscul asigurat. Activitatea de modernizare. Activitatea de asigurare si reasigurare. Refacere. în mod obligatoriu. Întrucât toate aceste activitati de consum fac obiectul unor servicii tehnice. introducând în continutul sau valoare ce se conserva în capacitatea acestuia de a face servicii într-un viitor proces de productie. decizie si evidenta fata de aceste activitati de consum. Activitati de consum referitoare la mijloacele fixe (active corporale) Într-o întreprindere bine condusa. Activitatea (5) este o actiune de pre-consum. restructurare sau dezvoltare a activelor corporale presupune determinarea întregii game de informatii financiare prin modele specifice activitatii financiare (vezi capitolul 6). analiza. vom urmari proiectarea financiara privind activitatea de investitie. în special în privinta determinarii informatiilor financiare. Activitatea de investitii. 3. Activitatile 1-4 au misiunea de a reface si (sau) dezvolta elementul mijloace fixe. 5. prin mai multe etape de simulare pentru a se ajunge la un nivel acceptabil din punctul de vedere al exigentelor financiare (principiile de condit ionare a repartitiei financiare: corelatia necesar/resurse. starea elementului mijloace fixe este urmarita permanent. economistul din cadrul serviciului financiar are de îndeplinit atributii complete de informare. economice sau de asigurari. Fenomenul financiar previzionat trece. . asigurare Sprijinul dat de activitatea tehnica si de proiectare FUNCTIA FINANCIARA: PREVIZIUNE SI SIMULARE Prefigurarea fenomenului repartitiei financiare privind procesul de consum cerut de activitatile de formare. dezvolta si modernizeaza dotarea cu mijloace fixe: 1. control.

Investitiile de mai mica amploare (în special cele de înlocuire a mijloacelor uzate) pot fi proiectate si realizate în regie proprie de unitate. pentru formarea initiala a elementului. mai ales în privinta surselor de finantare si a obligatiilor ce decurg de aici. Toate aceste informatii. activitatea financiara procedeaza. informatii de tipul ye. dotare etc. subansamble.) în mijlocul fix nou. construire. pentru început. investitie pentru refacerea mijloacelor uzate fizic sau moral si de înlocuire. se angajeaza institute de proiectare specializate si se încheie contracte de executie în antrepriza cu firme de constructii-montaj. refacut sau modernizat. pe care îl va finanta. Pentru cele noi sau de dezvoltare. În functie de sarcina sa privind modificarea starii generale a elementului mijloace fixe. Sensul larg al activitatii de investitie Tipurile lucrarilor de investitii Influentarea proiectarii financiare Cunoasterea consumului prin informatiile financiare Aceasta clasificare influenteaza doar partial proiectarea financiara. la cunoasterea procesului de consum. informatiile cantitative de tip yc (cheltuieli financiare si obligatii financiare în afara). sub forma capacitatii acestuia de a presta servicii tip mijloc de munca. informatii privind eficienta viitoare a activitatilor finantate si a mijloacelor formate. investitiile de dezvoltare si modernizare. reiesite din clasificarea si caracterizarea generala a activitatii de investitie. unelte etc. investitia poate fi: investitie noua. referitoare la legaturile informationale ale întreprinderii cu institutii si persoane fizice angajate în consum. Continutul si rolul investitiei În sensul cel mai larg. Asa cum a rezultat din capitolele (6) si (7).Finan tele întreprinderii 8. Ea transforma si conserva valoarea aflata în produse (materiale.2 Proiectarea financiara a investitiilor A. sunt utile pentru organizarea concreta a proiectarii din punct de vedere financiar. prin intermediul informatiilor financiare: informatiile de tip ym.) si în servicii (proiectare. informatiile cantitative de tip yv (venituri financiare din întreprindere si din afara ei). se reface si se dezvolta elementul mijloace fixe (imobilizari în active corporale) din structura unei întreprinderi. o activitate de investitie reprezinta o forma concreta de manifestare a procesului de consum prin intermediul careia se formeaza. . Tot amploarea investitiei influenteaza si decizia privind responsabilitatea proiectarii si a executarii lucrarilor de cons tructii-montaj.

Figura nr. Pe baza acestor informatii. Li. 8. Pentru sursele din afara economiei nationale.: Legea privind impozitul pe profit). Informatiile financiare ym Legaturile calitative. se precizeaza: Legaturile necesare pentru mobilizarea de venituri financiare pentru investitii ( M). studii de conjunctura.4). reglementarile si instructiunile bancare interne si internationale. piata financiara si monetara externa etc. În aceasta schema. la criteriile de clasificare a investitiilor etc. 8. Aceste date se refera la precizarea surselor posibil de angajat si la obligatiile ce decurg din utilizarea lor la finantarea investitiilor. Pentru a obtine acest tip de informatie.Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) B. Legaturile ce vor apar ea pentru a achita obligatiile financiare viitoare (O). Pentru proiectarea financiara. se analizeaza legea privind investitiile straine. ym. care se stabilesc între întreprindere si persoane fizice si juridice în privinta derularii investitiilor se impun a fi cunoscute. literatura stiintifica economica si financiara. serviciul financiar îsi proiecteaza Schema legaturilor de repartitie posibil de angajat în finantarea investitiilor (vezi figura nr. hotarârile si ordonantele guvernamentale. la metodologia de calcul al informatiilor cantitative si de eficienta. au un interes deosebit informatiile referitoare la sursele de fonduri posibil de angajat în decizia de repartitie financiara.4 Cunoasterea legaturilor calitative prin informatia ym Schema legaturilor de repartitie financiara . întrucât ele cuprind date utile pentru organizarea deciziei de finantare. instructiunile elaborate de Ministerul Finantelor. serviciul financiar analizeaza ca surse de date legislatia financiara (ex.

3. termene de angajare. tehnologii. dotari tehnice. . C. Este necesar si util ca întreaga gama de informatii metodologice. limita de eficienta etc. El reda rezolvarile din punct de vedere arhitectural. Prelucrarea economica porneste de la proiectul de executie si se concretizeaza sub forma devizului. prezenta pe piata informatiilor a întregului serviciu financiar. Cheltuieli si obligatii financiare Prelucrare tehnica. Ele sunt dependente de modul concret de derulare proiectata si efectiva a consumului prin investitie (yc p) si de conditionarile accesului anterior la sursele de finantare comunicate prin informatia ym. conturând nivelul valoric al devizului. monetara 2. conditionari si interese speciale însotesc repartitia financiara din fiecare sursa în parte (cost. Odata pusa la punct si actualizata or i de câte ori este nevoie. operativitatea cu care acesta îsi actualizeaza cunostintele. ym. Studierea si interpretarea corecta si rapida a acestor tipuri de informatii atesta calitatea calificarii economistului în cauza. cum este cazul informatiilor de tipul yco. structura documentelor financiare de buget avizate de Ministerul Finantelor si de sistemul bancar.Finan tele întreprinderii Studierea si interpretarea corecta a informatiilor Rolul indicatiilor metodologice Pentru fiecare din aceste legaturi. economistul financiar va trebui sa cunoasca ce restrictii. Pentru a obtine informatia ycp. organizare etc. serviciul financiar urmareste întregul proces de prelucrare tehnica. El reda consumurile materiale. sa fie depozitata într-o baza de date. de manopera si generale pe care le determina rezolvarile tehnice din proiect. pentru a fi apelata în toate fazele de fundamentare. adoptare si realizare de decizii financiare privind investitiile si alte activitati economice de consum. Prelucrarea monetara contribuie la evaluarea consumurilor din deviz. inclusiv profitul constructorului. În aceasta baza de date financiare trebuie sa fie prinse si indicatiile metodologice de calculare a informatiilor cantitative si de eficienta. cedare de proprietate. Prelucrarea tehnica se concretizeaza sub forma proiectului de executie. baza de date ym se foloseste pentru proiectarea cantitativa a repartitiei financiare. economica. Cheltuieli financiare yc Investigarea procesului de consum din t2 (în unele cazuri si a celui din to) duce la obtinerea informatiilor ycp (valoarea investitiei) si a informatiilor yco (obligatii financiare în afara întreprinderii).). economica si monetara a datelor necesare fundamentarii deciziei de investitie: 1.

informatia financiara ycp rezulta dintr-o relatie de tipul: yc p = Σ Chij unde: Ch reprezinta cheltuielile de tipul i (materiale. cheltuieli pentru pregatirea santierului si pregatirea de cadre pentru noul obiectiv.2 De asemenea. la momentul dat. teren. generale. dupa caz.5): . Analiza si controlul financiar asupra devizului presupun cunoasterea modelelor de calcul ale tuturor capitolelor din deviz: cheltuieli pentru proiectare. . cheltuieli pentru investitia propriu-zisa.Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) Prelucrarea din punct de vedere financiar începe de la nivelul valoric al devizului si presupune (vezi fig. preluarea informatiei corectate ca informatie financiara de tipul ycp. cheltuieli cu probele tehnologice la noile capacitati.). pentru obiectivele j din deviz (proiectare. În aceste conditii.controlul financiar asupra tuturor etapelor anterioare de prelucrare. cumparare teren. 8. nr. în sens de diminuare sau de majorare. pregatire cadre. probe tehnologice etc. se va avea în vedere ca pretul de deviz negociat are la baza cheltuieli materiale si de manopera directe. 8. Figura nr. cheltuieli generale si profitul solicitat de unitatea constructoare în conditiile pietei lucrarilor de constructii-montaj. manopera. investitie. Etapele proiectarii de tip financiar - corectarea nivelului valoric în urma controlului.5 Pretul de deviz negociat Relatia 8. profit). Acest control se face de cadre din întreprindere sau din bancile comerciale angajate în finantarea investitiei.

Obligatiile privind creditele contractate anterior apar sub forma ratelor scadente în anul pentru care se face proiectarea financiara si a dobânzilor aferente: Relatia 8.3 yc o = C. este mult mai ampla. 1. Obligatiile fata de proprietari apar sub forma dividendelor platibile pentru capitalul social adus de acestia si imobilizat în mijloace fixe: Relatia 8. fata de cumparatorii de obligatiuni etc. yco. în M. x D% / 100 unde: C. . reprezinta partea din capitalul social imobilizata în mijloace fixe (active corporale).5 yco = Obligatiuni x d% / 100 + 1/m Obligatiuni unde: d % reprezinta dobânda anuala în procente promisa cumparatorilor de obligatiuni. Întreprinderea.Finan tele întreprinderii Gama obligatiilor financiare în afara firmei Gama informatiilor privind obligatiile.nivelul procentual al dividendelor promis proprietarilor. îsi asuma obligatii fata de proprietari.S. 2. D% .F.F. rate planif. 3. în M. fata de banci. . + d unde: d reprezinta dobânda aferenta anului prognozat (plan).partea din totalul de obligatiuni vândute car e se rascumpara în anul prognozat.S. contractând fonduri din afara pentru realizarea finantarii curente sau pentru o finantare anterioara. 1/m oblig. total de rate x Nr.4 yco = Credit total/Nr. Obligatiile fata de detinatorii de obligatiuni au în vedere dobânda anuala promisa cumparatorilor de titluri si eventualele amortizari (rascumparari) de obligatiuni pe parcurs sau la scadenta: Relatia 8.

yv p. serviciul financiar procedeaza la cunoasterea veniturilor financiare posibile. Pentru ca acest concept este utilizat frecvent pentru a aprecia posibilitatile curente de finantare ale unor întreprinderi si pentru a cuantifica eficienta viitoare a unei lucrari de investitie. În acest scop se adreseaza surselor indicate de informatia ym (vezi figura nr. plata unor servicii bancare sau pentru intermediari.6.6 yco = HV i x Vbi unde: HVi reprezinta tipurile de hârtii de valoare proiectate a se cumpara. 8. ele apar sub forma unor comisioane. într-o acceptiune mai larga. plati frecvente în conditiile economiei de piata. D. Obligatiile în afara cauzate de cumpararea de titluri de la alte întreprinderi (investitii financiare) depind de numarul hârtiilor de valoare cumparate si de valoarea lor bursiera la data operatiunii respective: Relatia 8. Nivelul lor se apreciaza pe baza experientei din anii anteriori. 8. se vor proiecta informatiile referitoare la veniturile financiare provenite din interiorul unitatii. 5. Obligatii diverse. Aceste informatii dau nivelul autofinantarii sau. Cash Flow -ul întreprinderii sau Fluxul de disponibilitati.Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) 4. îl prezentam în schema din figura nr. Venituri financiare yv Dupa dimensionarea cheltuielilor de natura financiara cerute de activitatea de investitii. în primul rând.valoarea bursiera prognozata pentru fiecare tip i de hârtie de valoare.4). Proiectarea informatiilor privind veniturile . Vbi .

Cash-flow-ul net = Amortizare + (Profit . profit pentru dezvoltare. IAS4. alte venituri din întreprindere. Amortizarea Conform Standardelor Internationale de Contabilitate 2000.8 Autofinantare = (Amortizare + Profit) . 8. Amortizarea reprezinta alocarea valorii amortizabile a unui activ de-a lungul duratei sale de viata estimata. parte care rezulta din relatiile: Relatiile 8.(Impozite + Dividende). Din punct de vedere financiar. Amortizarea actiune de repartitie financiara .6 Din figura nr.Impozite) Pornind de la componentele autofinantarii. serviciul financiar procedeaza la determinarea nivelului prognozat al informatiei yvp.6 rezulta ca autofinantarea rezervata finantarilor interne este o parte din Cash-flow (Fluxul de disponibilitati). amortizarea este o actiune de repartitie financiara a unei parti din rezultatele economice obtinute de întreprindere.7.Finan tele întreprinderii Figura nr. pe componentele sale: amortizare. 1. 8. 8. Amortizarea corespunzatoare perioadei contabile se scade în mod direct sau indirect din profitul sau pierderea înregistrata în perioada respectiva.

N. În aceste conditii.7 Functia uzurii fizice a activelor corporale Dupa o evolutie rapida. 8. Repartitia financiara a amortizarii difera într-o mai mica sau mai mare masura de functia uzurii fizice datorata participarii mijlocului fix la productie. transferându-si în acestea o parte din valoarea conservata în ele si ajutând si la procesul de transformare-conservare de potential adus de celelalte elemente ale structurii de productie (mediu. scoaterea din functiune mai devreme implica o repartitie financiara superioara transferului rea l de valoare (vezi figura nr.). personal. 8. epuizând aproape toata valoarea conservata în mijlocul fix respectiv (valoarea de inventar . Calculul fondului de amortizare ce urmeaza a se prelua din rezultatele economice (corespunzatoare costului) porneste de la fenomenul de transfer de valoare din mijloace fixe în produs ca urmare a uzurii fizice si. materiale. si a uzurii morale.7.valoarea reziduala). Ea trebuie sa tina cont si de actiunea uzurii fizice datorate factorilor naturali (uzura fizica II). Spre sfâr situl vietii economice (Durata Normala de U tilizare. 8. Functia uzurii fizice evolueaza conform graficului din figura nr. informatii). D. în perioada de rodaj si adaptare la conditiile de productie. Din paragraful 8. Figura nr. uzura avanseaza lent. în unele cazuri.Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) Fenomenul de transfer de valoare Motivatia acestei repartitii are în vedere contributia mijloacelor fixe la procesul de productie în perioada pentru care se face proiectarea financiara.U. uzura fizica avanseaza rapid. cât si de manifestarea uzurii morale mai devreme de îndeplinirea duratei normate de functionare.8).1 a rezultat ca mijloacele fixe contribuie la transformarea si conservarea de potential în produse. .

Mobilizarea este temporara. Legea nr. Este clar ca. Repar titia de profit este definitiva atunci când. Diferenta pâna la amortizarea totala calculata reprezinta o cheltuiala exceptionala care nu se deduce din profitul brut pentru impunere. metodele practicate în actiunea de amortizare sunt aprobate de Ministerul Finantelor. pentru a face fata uzurii morale si a constitui rapid fondurile necesare pentru înlocuirea mijloacelor afectate de uzura respectiva. (de exemplu: grupa utilajelor).9). De aceea. amortizarea având efecte asupra întregii politici financiare si monetar e din economie (vezi Cadrul 8.2). Corelatii între amortizare si functiile uzurii . completata de Legea nr. transferul de valoare reala. se mobilizeaza valoare si în contul uzurii fizice datorata utilizarii necorespunzatoare si în contul valorii ramasa neamortizata din cauza actiunii uzurii morale mai devreme de împlinirea duratei normale.8 De aceea. ca marime. prin amortizare.Finan tele întreprinderii Figura nr. 15/1994. prin fondul de amortizare calculat si repartizat pentru finantarea investitiilor. Având la baza fenomenul real de transfer de valoare si principiile de politica economica si financiara la un moment dat.2 În legislatia financiara din economia tarilor occidentale (dar si la noi) se precizeaza categoriile de mijloace fixe la care se permite o amortizare accelerata. atunci când cotele de amortizare devanseaza. se mobilizeaza temporar sau definitiv si o parte din profitul brut posibil de obtinut. Cadrul 8. precizeaza ca se include în cheltuielile de exploatare numai amortizarea corelata cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe (conform limitelor prevazute în lege. 149/2000. metodologia de determinare a fondului de amortizare poate prevedea urmatoarele categorii de modele de calcul (vezi figura nr. 8. 8.

modelul cotelor regresive (degresive) (3). b) Valoarea de inventar .valoarea reziduala de la sfârsitul duratei normale de functionare (în legislatia din tarile occidentale). 15/1994 si Legea nr. corectata cu valoarea medie a intrarilor (+) si valoarea medie a iesirilor (-) prognozate pentru anul viitor. accelerata sau pe produs). 8.10. c) Valoarea de inv entar . Punctul de plecare în calculul fondului de amortizare ce urmeaza a fi repartizat pentru autofinantare îl reprezinta Valoarea de amortizat.valoarea amortizata pâna la data respectiva. 149/2000). 8. Dupa precizarea valorii de amortizat.10. degresiva.Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) Figura nr. conform metodologiei avizate de Ministerul Finantelor (Legea amortizarii nr. Amortizarea bazata pe cote proportionale. 8. Daca se previzioneaza o evolutie rapida a factorilor care determina uzura morala. proportionala. a). d) Valoarea de intrare. modelul cotelor progresive (2). Alegerea metodei de amortizare . se procedeaza la alegerea metodei de amortizare (progresiva. atunci cotele pot fi majorate pe parcursul procesului de amortizare (vezi figura nr. Ea poate fi urmatoarea: Forme ale valorii de amortizat a) Valoarea de inventar. modelul cotelor pe unitatea de produs (4). modelul amortizarii accelerate (5) (în primul an se include pe cost 50% din valoarea de intrare si apoi cote liniare la valoarea ramasa de amortizat). are în vedere cote procentuale fixe pe tot parcursul duratei normale de functionare (vezi figura nr. b).9 Modele ale cotelor de amortizare - mode lul cotelor proportionale sau amortizarea liniara (1). liniara.

8. Amortizarea degresiva este cea mai frecventa în cazul în care amortizarea este folosita ca pârghie de interventie a statului în economia întreprinderii. Ultimele doua moduri de exprimare ne duc spre amortizarea de tip regresiv. suma respectiva completând fondul de amortizare din anul pentru care se face proiectarea financiara.11).10 Relatia 6. Acest efect este amplificat de constituirea rapida a fondurilor de înlocuire a mijloacelor fixe uzate moral si de faptul ca. se constituie un fond financiar mai ieftin decât în cazul formarii lui pe seama profitului (afectat de plata de impozite. În cazul în care mijlocul fix este scos din functiune înainte de împlinirea D. prin amortizarea accelerata.). .9 Norma proportionala = 1/DNU x 100 Exprimarea duratei normale de utilizare Amortizarea pârghie de interventie în economie Durata normala de functionare poate fi exprimata în ani. 8.U.N. având în vedere participarea mai pronuntata a mijloacelor fixe din unele grupe la procesul de productie în prima parte a vietii lor economice. în mii ore de functionare sau mii km echivalenti. Aprobând astfel de cote (vezi figura nr. statul încurajeaza investitiile în ramurile afectate puternic de uzura morala (cu un grad de inovare ridicat).Finan tele întreprinderii Figura nr. plata de dividende etc.. valoarea neamortizata se recupereaza pe seama sumelor rezultate în urma valorificarii acestora si diferenta din rezultatele economice.

Multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul din coeficientii urmatori (Legea Nr. daca D.1 Valoarea de intrare = 400. este mai mare de 10 ani. este între 5 si 10 ani. Multiplicarea cotei proportionale (liniare) cu un coeficient si aplicarea noii cote la valoarea ramasa de amortizat (vezi Exemplul 8.N.5. .4 43.2 Cota degresiva 20% x 2 = 40% 20% x 2 = 40% 20% x 2 = 40% 86.1. daca durata normala de utilizare este între 2 si 5 ani.N.5.40 : 2 = Fondul de amortizare anual 160 96 57. prin majorarea fondului calculat dupa modelul (1) cu înca un procent de 20. 15/94.1).U. 3.U. 30 sau mai mult.000 mii lei Durata normala de utilizare = 5 ani (Cota liniara = 20%) Coeficientul de multiplicare = 2 mil. lei Anul 1 2 3 4 5 Total Valoarea ramasa 400 240 144 86.Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) Figura nr. Calculul este similar cu cel din exemplul 8.2 400 2. Exemplul 8. b) 2.2 43. Amortizarea exceptionala. 8.11 Cotele de amortizare degresiva se pot stabili prin mai multe metode: 1. art. B): a) 1. daca D. 25.0. 19. În unele cazuri se aproba un supliment de amortizare în primul an de functionare.6 43. c) 2.

Finan tele întreprinderii

4. Amortizarea accelerata consta în includerea, în primul an de functionare, în cheltuielile de exploatare, a unei amortizari de pâna la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix. Amortizarea anuala pentru perioada viitoare se calculeaza la valoarea ramasa, dupa cotele liniare, prin raportarea valorii respective la numarul de ani de utilizare ramasi (D.N.U. - 1) (Exemplul 8.2). Exemplul 8.2 Valoarea de intrare = 400.000 mii lei D.N.U. = 5 ani mil. lei Anul 1 2 3 4 5 Total Valoarea de intrare 400 400 400 400 400 Cota 50% (400 - 200) / 4 (400 - 200) / 4 (400 - 200) / 4 (400 - 200) / 4 Fond 200 50 50 50 50 400

5. Metoda "Softy" sau metoda sumei anilor din cadrul duratei normale de functionare. Daca luam durata din modelul (1) de cinci ani, atunci suma va fi: 1 + 2 + 3 + 4 + 5 = 15. Modelul concret de folosire a acestei metode este redat în exemplul 8.3. Metoda respectiva poate fi utilizata si în cazul amortizarii progresive (v. acelasi exemplu). 6. Metoda cotelor pe unitatea de produs. Aceasta metoda este o combinatie de amortizare progresiva (în primii ani de functionare, pâna la atingerea parametrilor de functionare) cu cea regresiva, mijloacele fixe având un randament mai mare în prima parte a vietii lor economice (cu exceptia primilor ani). Exemplul 8.3 Valoarea de amortizat = 300.000 mii lei D.N.U. 5 ani Anul 1 2 3 4 5 Total Cote regresive 300 x 5/15 = 100 300 x 4/15 = 80 300 x 3/15 = 60 300 x 2/15 = 40 300 x 1/15 = 20 300 mil. lei Cote progresive 300 x 1/15 = 20 300 x 2/15 = 40 300 x 3/15 = 60 300 x 4/15 = 80 300 x 5/15 = 100 300

Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe)

Exemplul 8.4 Valoarea de intrare = 200.000 lei D.N.U. = 5 ani, cu o productie esalonata astfel: Anul 1 = 1.000 buc., 2 = 2.000 buc., 3 = 3.000 buc., 4 = 3.000 buc., 5 = 1.000 buc. Total = 10.000 buc. Amortizarea pe unitatea de produs = 200.000 : 10.000 = 20 lei / buc. lei Fond amortizare Anul Fond amortizare 1.000 x 20 = 20.000 4 3.000 x 20 = 60.000 2.000 x 20 = 40.000 5 1.000 x 20 = 20.000 3.000 x 20 = 60.000 200.000 Potrivit Legii nr. 15/1994, se supun amortizarii, alaturi de activele corporale (mijloace fixe, terenuri, investitii efectuate la mijloacele fixe închiriate etc.), si activele necorporale (cheltuieli de constituirea firmei, cheltuieli de cercetare, dezvoltare, brevete, licente, know -how-ul, programe informatice, concesiunile etc.). În cazul activelor necorporabile, cotele de amortizare au în vedere o durata de utilizare stabilita de lege sau de catre agentul economic care le detine (vezi si capitolul 11). Sumele reprezentând amortizarea, precum si cele rezultate din valorificarea mijloacelor fixe scoase din functiune, în conditiile legii, reprezinta surse de constituire a fondului pentru investitii. Fondul anual de amortizare este utilizat, ca informatie, atât pentru calcularea costului (intrând în componenta costurilor de exploatare), cât si pentru repartizarea, ca fond financiar, pe destinatiile legale: finantarea investitiilor si (în unele cazuri) pentru investitii financiare pe termen scurt, cu obligatia ca la finele anului sa se reconstituie sumele respective.

Anul 1 2 3 Total

Amortizarea activelor necorporale

Utilizarea fondului anual de amortizare

2. Profit pentru dezvoltare Legislatia financiara cuprinde, în special Legea privind impozitul pe profit nr. 414/2002, prevederi referitoare la folosirea profitului anterior calcularii impozitului (sub forma Cheltuieli care se scad din profitul brut pentru a se obtine profitul impozabil) si la folosirea profitului net, dupa plata impozitului pe profit. Potrivit legii, activitatea de investitii poate beneficia de urmatoarele parti din profit: a) sume din profitul net pentru investitii; b) sume echivalente deducerii cheltuielilor suplimentare de amortizare (20% din valoarea de intrare a mijloacelor fixe sau brevete), deducere care se face din profitul brut.

Prevederile Legii impozitului pe profit

Finan tele întreprinderii

Sume din profit pentru dezvoltare

Fiecare parte din profit destinata autofinantarii presupune un model aparte de calcul. Sumele din profitul net pentru investitii (a) rezulta dintr-un calcul corelat cu: obligativitatea platii dividendelor catre proprietari, spre exemplu, minimum 50% din profitul net în Bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2002 (relatia 8.3.), constituirea fondului de participare a salariatilor la profit (în cazul societatilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat), fond egal cu o cota de pâna la 10% din profitul ramas dupa plata impozitului pe profit (profit net).

Relatia 8.10 Profit pt. investitii = Profit net - (Profit ne t x 10/100 + Dividende)

Facilitati noi pentru finantarea investitiilor

Sumele de categoria (b) apar în cazul unitatilor platitoare de impozit pe profit care investesc în mijloace fixe si / sau în brevete de inventie amortizabile si care nu au optat pentru regimul de amortizare accelerata. Contribuabilii pot deduce din venituri o cheltuia la suplimentara de amortizare, reprezentând 20% din valoarea de intrare, la data punerii în functiune a mijlocului fix achizitionat.

3. Alte venituri din întreprindere Pentru finantarea investitiilor mai pot fi folosite si alte genuri de venituri care apar în urma casarii de mijloace fixe si valorificarii materialelor si pieselor rezultate în urma dezmembrarii mijloacelor respective: Relatia 8.11 yvp = Sume din valorificare - cheltuieli ce rute de operatiunea de casare În practica unor tari, inclusiv în cazul României, se obisnuieste ca unele întreprinderi sa poata vinde sau concesiona (închiria) mijloace fixe. Sumele rezultate din vânzare sau (si) din concesionare pot figura ca venituri pentru finantarea investitiilor. Nivelul lor depinde de preturile pietei, de gradul de uzura al mijloacelor vândute etc.: Relatia 8.12 yvp = (Valoarea de intrare -valoarea amortizata) x r%/100 unde: r% reprezinta cota procentuala de reevaluare a mijloacelor fixe ca urmare a dev alorizarii monedei si cresterii preturilor de înlocuire a mijloacelor fixe.

Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe)

Alte venituri pentru finantarea investitiilor

În executia efectiva a unor lucrari de investitii pot sa apara si alte venituri din valorificarea unor materiale rezultate din excavatii, defrisari etc. Evaluate pe baza unor calc ule aproximative, ele vor intra alaturi de celelalte precizate mai sus în categoria "Alte surse". Dupa epuizarea surselor posibile din interiorul întreprinderii, serviciul financiar procedeaza la sondarea surselor din afara unitatii, determinând nivelul posibil de informatii de tipul yvn . Conform informatiilor ym (figura nr. 8.4.), se poate face apel la surse cum ar fi: piata titlurilor de valoare (actiuni, obligatiuni), piata creditului, piata financiara internationala.

1. Piata titlurilor de valoare

Cresterea participarii la capitalul social
Relatia 8.13

Piata titlurilor de valoare este deja o sursa importanta de fonduri pentru finantarea investitiilor. Astfel, în cazul pietei actiunilor, informatia yvn apare sub forma cresterii participarii proprietarilor la capitalul social.

yvn = Ai x Vbi unde: A i reprezinta numarul de actiuni supuse vânzarii pe piata; Vbi - valoarea bursiera a actiunilor i previzionata pentru anul viitor. În cazul în care se pun în vânzare titluri de tipul obligatiunilor, rezultatul previzionat al încasarilor se includ e la "Împrumuturi", modelul de calcul fiind similar cu cel din relatia (8.13.). 2. Piata creditului Bancile comerciale, prin prevederile statutului lor si în conformitate cu legislatia bancara, pot acorda credite pe termen mijlociu si lung. Pentru societatile cu capital privat, bancile comerciale pot acorda credite pentru investitii pe termen scurt (12 luni), mediu (pâna la 5 ani) si lung (pâna la 15 ani). Se cere ca cel putin 30% din valoarea obiectivelor de investitie sa fie acoperite din surse proprii, iar cashflow -ul pe perioada de rambursare reusit de investitia creditata sa acopere integral creditul si dobânzile aferente. Fiecare credit solicitat trebuie însotit de un studiu de fezabilitate fundamentat pe principalii indicatori de eficienta de tipul ye, prezentati în paragraful urmator. Nivelul creditului solicitat are în vedere valoarea de deviz (yc p) si posibilitatile proprii ale întreprinderii (yv p).

Participarea cu surse proprii la investitiile creditate

Finan tele întreprinderii

Relatia 8.14 yvn = ycp - yv p Pentru acest nivel al creditului se încheie contractul de creditare si , se solicita garantie. În practica internationala si nationala se utilizeaza contractul de leasing, ca procedeu de finantare a investitiilor (sau "crédit-bail", cum este cunoscut în Franta). El apare atunci când societatea comerciala nu dispune de fonduri proprii si nici nu poate apela la creditul bancar. Între aceasta societate si producatorul de utilaje se interpune o societate financiara care cumpara utilajul si îl închiriaza întreprinderii care îl exploateaza, contra unei chirii tip leasing (vezi Exemplul 8.5). În urma practicarii acestor cote, dupa trecerea perioadei de închiriere, beneficiarul plateste o suma care depaseste pretul de catalog.

Practicarea contractului tip leasing

Exemplul 8.5 Firma "Deutsche Leasing A.G." din Germania solicita pentru închirierea tip leasing urm atoarele rate: Pretul de catalog (Euro) Pâna la: 5.000 100.000 250.000 Chiria medie în % din pretul de catalog pentru perioada: 36 luni 3,70% 3,49% 3,46% 60 luni 2,60% 2,37% 2,34% 72 luni 2,35% 2,12% 2,09%

În schimb, firma beneficiaza de serviciile complete ale utilajului imediat dupa închiriere si îsi poate forma fondurile proprii de finantare din exploatarea acestui utilaj. 3. Piata financiara internationala Reglementat de legea investitiilor straine, accesul la piata financiara internationala poate avea loc sub forma investitiilor directe (finantatorul strain participa la formarea capitalului social), cumpararea de actiuni, credite. În cazul investitiilor directe, investitorul vine cu o contributie în natura (utilaje, pate nte, marci) si în bani (în valuta convertibila). Partea în natura se evalueaza tot într-o moneda convertibila, la preturile de pe piata mondiala.

Investitiile straine directe

Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe)

Relatia 8.15 yvn = Contributia în natura × Pret mondial în valuta ($) + Contributia în bani ($)

La întreprinderile astfel formate, contributia partenerului strain intra în cadrul capitalului social sau la rubrica "Cresterea participarii" . Pentru a avea contributia în lei, contributia în valuta se multiplica cu cursul monedei respective în lei. Relatia 8.16 yvn (lei) = yvn în $ × lei / dolar

Pentru celelalte modalitati de intrare a capitalului strain pe piata noastra (cumparari de titluri, credite), contributia la finantarea investitiilor are în vedere suma în valuta si cursul valutei respective în lei la data tranzactiei (v. relatia 8.16). Concluzia 8.1 În acest moment, serviciul financiar este în posesia tuturor informatiilor cantitative de tipul yc si yv, având perspectiva posibilitatilor de finantare a lucrarilor de investitii proiectate. Singura restrictie pe care trebuie sa o mai respecte se refera la încadrarea investitiei respective în limitele acceptabile ale eficientei economice previzibile pentru perioada de viata economica a mijloacelor fixe care rezulta din investitia ce urmeaza a fi finantata prin decizia de repartitie. F. Eficienta economica Fundamentarea unei decizii de repartitie financiara solicita, în mod obligatoriu, o motivatie bazata pe cunoasterea eficientei viitoare a obiectivului finantat. De regula, indicatorii care redau ef icienta economica a unei investitii au în vedere efortul proiectat si efectele financiare viitoare. În practica nationala si internationala, sunt utilizati indicatori ca: Termen de recuperare; Valoarea actualizata totala si neta; Rata interna de rentabilitate; Testul Bruno. Acesti indicatori au fiecare o semnificatie proprie, pentru redarea eficientei complete

Conditionarea deciziei de indicatorii eficientei

Finan tele întreprinderii

a proiectelor de investitie fiind necesare calcularea si interpretarea întregului lant de indicatori:

Lantul indicatorilor de eficienta

Termen de recuperare ---> Valoarea actualizata totala ---> Valoarea actualizata neta ---> Rata interna de rentabilitate ---> Testul Bruno Vom urmari calculul acestor informatii pe exemplul 8.6, având de ales între doua proiecte care satisfac tehnic si financiar investitia proiectata.

1. Termen de recuperare Acest indicator urmareste sa stabileasca în ce perioada de timp (numar de ani) investitia finantata se recupereaza pe baza profitului net obtinut pe durata de viata economica a mijloacelor obtinute din investitia respectiva: Relatia 8.17 Termen de recuperare = Valoare inv. / Profit net Folosind datele din exemplul 8.6, termenul de recuperare la ambele proiecte, P1 si P2, = 1000 mil. / 400 mil. = 2,5 ani. Pentru a aprecia just nivelul acestui indicator, el se va compara cu viata economica a mijloacelor fixe obtinute din investitie (P1 = 4 ani; P 2 = 6 ani). La ambele proiecte, termenul de recuperare este favorabil, fiind sub durata de viata economica. Exemplul 8. 6 Pentru o investitie de 1.000 mil. lei se primesc din partea unor firme de proiectare doua proiecte, P1 si P2. Fiecare aduce un profit net de 400 mil.lei. Pentru a verifica nivelul celorlalti indicatori (în afara de Termenul de recuperare, la care se utilizeaza profitul net), utilizam rata de actualizare i = 10%. Proiectul P1 1/(1+i)n 0,91 0,83 0,75 0,68 --Proiectul P2 Cash -flow 1/(1+i)n 100 0,91 200 0,83 300 0,75 400 0,68 500 0,62 600 0,56 x x

Anul 1 2 3 4 5 6 Total

Cash -flow 500 400 300 100 --val. actualiz.

V.A. 455 332 225 68 --1.080

V.A. 91 166 225 272 310 336 1.400

Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe)

2. Valoarea actualizata neta Metoda actualizarii este intens utilizata în metodologia internationala (Banca Mondiala, tarile occidentale) si se preteaza pentru a compara în timp efectele unei investitii. Cu cât efectele sunt obtinute mai departe, în timp, fata de momentul finantarii, cu atât ele valoreaza mai putin din cauza inflatiei, a valorificarii capitalului cu întârziere etc.

Relatia 8.18 Valoare actualizata = valoare efectiva din tn / (1 + i)n

În exemplul 8.6, se actualizeaza cash-flow-ul posibil în cazul celor doua proiecte (amortizare + profit net). Astfel, pentru i = 10%, în anul 3, valoarea actualizata este similara pentru ambele proiecte:

Relatia 8.19 V.A. = 300 mil. × 0,75 = 225 mil. lei.

Pentru a avea o imagine clara asupra eficientei celor doua proiecte se calculeaza Valoarea actualizata neta (V.A.N.):

Relatia 8.20 V.A.N. = Σ VA - Costul investitiei V.A.N. pt. P 1 = 1080 - 1000 = 80 mil. lei V.A.N. pt. P 2 = 1400 - 1000 = 400 mil. lei.

Folosind acest indicator, avantajul trece de partea proiectului P2. Decizia de alegere înca nu o putem lua. Va trebui sa verificam si "rezistenta" proiectelor respective la fluctuatia preturilor si la cresterea ratei inflatiei.

Finan tele întreprinderii

3. Rata interna de rentabilitate Acest indicator reda, sub forma procentuala, momentul în care valoarea actualizata totala devine egala cu valoarea investitiei. Acest moment corespunde unei rate de actualizare, i, la care câstigul viitor actualizat este egal cu efortul investitional. Daca rata respectiva creste (lucru previzibil într-o perioada de tranzitie), atunci varianta de proiect respectiva nu mai aduce avantaje, valoarea actualizata totala fiind mai mica decât efortul investitional.

Reactia intima la rentabilitate a investitorilor

Figura nr. 8.12

Rata interna de rentabilitate (RIR) se determina prin calcule repetate ale valorii actualizate totale la diferite rate ale inflatiei si prin interpolare. Grafic, evolutia valorii actualizate la cele doua proiecte se prezinta în figura nr. 8.12). Din grafic rezulta ca RIR la proiectul P 1 este în jur de 11%, iar la proiectul P2 de 19%. La acest indicator, proiectul P 2 este în avantaj net fata de celalalt proiect, el rezistând chiar la o inflatie de peste 15% pe an.

4. Cursul de revenire net actualizat (Testul Bruno) Prin acest indicator, investitia executata în tara noastra se compara cu piata internationala, prin intermediul cursului în lei / dolar reusit în viitor de obiectivul finantat. Testul Bruno are în vedere costul actualizat al investitiei (Ca, în lei) si valoarea actualizata a profitului (Pa, în dolari).

$.Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) Relatia 8. $ = 24390 lei / $ Si în acest caz.032 mil. valoarea investitiei de finantat de 1000 mil. serviciul financiar analizeaza daca ei se încadreaza într-o zona optima de eficienta pentru perioada respectiva (vezi fig. Concluzia 8. atunci proiectul P1 aduce un câstig în dolari de 1080 mil. nr. atunci Cursul de revenire net actualizat la cele doua proiecte devine: CNA (P 1) = 1000 mil. lei : 34000 lei / $ = 0. lei / 0. el aducând investitorului un dolar profit numai cu un efort investitional de 24390 lei.: 34000 lei / $ = = 0.2 Obtinând acesti indicatori de eficienta (se mai pot calcula si altii). iar proiectul P 2 va aduce un câstig în dolari de 1400 mil.13 . lei / 0. sub cursul valutar curent al dolarului (luat în calcul la valoarea de 34000 lei / $). Daca luam în considerare ca profit actualizat (Pa) valoarea actualizata totala a proiectelor si cursul valutar de 34000 lei / $. 8.032 mil.13).21 CNA = Ca / Pa sau lei / dolar Pentru calcularea indicatorului Profit actualizat se utilizeaza valoarea estimata a productiei si a costului în dolari pe piata externa si rata de rentabilitate economica minima admisa (care este egala cu rata dobânzii bancare). 8. lei.041 mil. Luând drept Cost actualizat. $ = 31250 lei / $ CNA (P 2) = 1000 mil.041 mil. $. proiectul P2 iese câstigator. Figura nr.

de la cele de tipul ym. apoi. adoptarea si. la inf ormatiile cantitative. A. investitii. reparatii. ye. asigurari etc. adoptarea deciziei financiare. realizând egalitatea yv = yc în zona de eficienta optima si permitând. atunci se va actiona asupra cheltuielilor (-∆Ch) sau asupra veniturilor (+∆V ). serviciul financiar poate trece la adoptarea unei decizii de repartitie financiara privind activitatea de investitie. astfel. Balansarea veniturilor si cheltuielilor financiare .Finan tele întreprinderii Daca nu. 8. Serviciul financiar al întreprinderii va înfaptui aceasta functie prin fundamentarea. cheltuielile pentru investitia industriala si financiara (ycp) si obligatiile financiare în afara întreprinderii (yco). realizarea de decizii financiare pentru fiecare tip de activitate economica privind mijloacele fixe. În aceste conditii. Continutul deciziei Decizia financiara privind investitia are în vedere informatiile yc si yv.3 Decizia financiara privind investitiile Având la dispozitie fondul de informatii financiare. pe care le balanseaza dupa reguli stabilite de informatiile ym numai daca informatiile ye redau o eficienta economica acceptabila. FUNCTIA FINANCIARA: FUNDAMENTAREA FINANCIARA A DECIZIILOR ECONOMICE Realizarea procesului de consum prin care activele corporale se formeaza. iar coloana de cheltuieli (yc). coloana de venituri (yv) va evidentia totalitatea veniturilor posibile din întreprindere (yvp) si din afara (yv n). yc si yv si cele privind eficienta. dezvolta presupune o fundamentare din punct de vedere financiar sub forma adoptarii de decizii financiare care sa aduca în întreprindere fondurile financiare ce vor permite desfasurarea efectiva a activitatilor de tip consum. refac.

.interne . VIII SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR. Rambursari rate aferente creditelor pentru investitii ..interne . Concesionare activ 3..... Modificarea participarii proprietarului (+/-) 4.. decizia financiara privind investitiile este precizata de instructiunile privind bugetul de venituri si cheltuieli elaborate de Ministerul Finantelor.. inclusiv investitii în curs la finele anului 2... Dividende platite 6. Sub aceasta forma.externe . ca decizie privind investitiile Pentru societatile comerciale si regiile autonome din România. Alocatii de la buget 3. Alte surse IX CHELTUIELI PENTRU INVESTITII...Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) În practica din tarile vestice.. aceasta decizie apare sub forma "Bugetului de finantare a investitiilor".. În prezent. Urmeaza ca d -voastra.. Investitii industriale 3....... Investitii. din care: 1.Surse proprii 2. din care : 1.. Împrumuturi Total venituri CHELTUIELI (yc) 1.. anticipând reglementarile financiare care vor aparea sub presiunea schimbarilor de pe piata financiara............ Excedent de resurse Total cheltuieli Bugetul.. Autofinantare (cash-flow) 2....... Credite bancare . Investitii financiare (în titluri) 4...externe 4. Rambursare împrumuturi si dobânzi 5.. tipul de decizie privind investitiile se prezinta astfel: BUGETUL INVESTITIEI VENITURI (yv) 1. sa întocmiti o macheta completa a unei decizii privind investitiile...... având la dispozitie toate informatiile determinate în paragrafele anterioare. BUGETUL INVESTITIILOR pe perioada.... Cheltuieli generale pentru amplasament 2.. decizia pentru investitii nu cuprinde toate posibilitatile de venituri si nici toate cheltuielile si obligatiile financiare ce revin în mod normal întreprinderii.....

a materialelor din casari de mijloace fixe. cresterea participarii proprietarilor. fluxul de fonduri financiare cerut de îndeplinirea deciziei de repartitie financiara cuprinde si legaturile financiar-monetare cu sursele din afara întreprinderii. Figura nr. Sursa acestui flux este reprezentata de veniturile financiare yvp constituite pe masura ce se formeaza rezultatele economice din valorificarea productiei. plati care se îndreapta catre executantul lucrarilor de constructii-montaj. Destinatia acestui flux financiar -monetar extern este reprezentata în exclusivitate de acoperirea cheltuielilor cu investitia industriala. Fluxul de fonduri financiare Fluxuri financiare pentru realizarea deciziei Fluxul autofinantarii Fluxul financiar extern Realizarea efectiva a deciziei financiare privind investitia presupune înfaptuirea unor fluxuri de fonduri prin intermediul mijloacelor de plata (bani-semn). amplasament si alte cheltuieli ce se cuprind în deviz (informatia financiara yc p). Primul flux de fonduri financiare provenite din interiorul unitatii economice este fluxul autofinantarii. finantari de la bugetul de stat si de pe piata financiara externa). 8. formate pe masura ce titularii surselor externe vireaza fondurile negociate (din credite.13. Este fluxul financiar extern.13 DECIZIA FINANCIARA PRIVIND INVESTITIA . Pe de alta parte. vireaza în conturile rezervate finantarii investitiei sumele provenite din surse interne si din afara întreprinderii. Destinatia acestui flux are ca puncte finale achitarea obligatiilor financiare în afara întreprinderii (yco) si acoperirea platilor privind investitia efectiva. în conformitate cu decizia financiara adoptat a. din vânzarea de mijloace fixe. Sursa acestui flux este data de veniturile financiare yv n . apoi. Serviciul financiar îndeplineste operatiunile de decontare în vederea încasarii contravalorii produselor vândute si.Finan tele întreprinderii B. Modul concret de acoperire a deciziei financiare privind investitia cu cele doua categorii de fluxuri financiare este dat în figura nr. 8.

modernizari. apar în cazul utilizarii creditului în anul curent. în cadrul deciziilor privind procesul de consum. vor fi tratate în partea a V -a a manualului. stabilind informatiile financiare necesare si adoptând decizia de repartitie financiara. ycp. decizia financiara privind investitia sub denumirea de Bugetul investitiei intra în componenta bugetului general al unitatii economice. prin trecerea treptata pe costuri a cotelor referitoare la cheltuielile programate în anul viitor. Locul deciziei financiare privind investitia în bugetul întreprinderii Odata adoptata. reprezentate de cost.4 Alte decizii financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) Repunerea elementului mijloace fixe în starea de productie presupune realizarea în întreprindere si în afara ei si a altor activitati specifice procesului de consum: reparatii. Proiectarea fluxurilor financiar-monetare. urmeaza executia de zi cu zi a fluxurilor financiar -monetare si realizarea efectiva a deciziilor financiare. Locul sau este în partea a doua a machetei generale prezentate în capitolul 7. serviciul financiar preia aceasta decizie si o proiecteaza din punct de vedere financiar.Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) Caracteristicile unora din aceste fluxuri. se mai pot utiliza venituri din credite bancare. Decizia tehnicoeconomica pentru reparatii Informatii financiare pentru reparatii . implicatii economice etc. asigurari. dupa adoptarea bugetului de catre adunarea generala a actionarilor. Informatia financiara cantitativa. conditii de acces. sub forma de rambursari si plata de dobânzi. yco. În privinta reparatiilor capitale. în functie de normativele tehnice specifice fiecarui tip de mijloc fix. reparatii curente si reparatii capitale. C. Decizia financiara privind reparatiile În fiecare întreprindere se organizeaza lucrari de întretinere. se determina pe baza proiectului tehnic de executare a reparatiei sub forma devizului (ca si în cazul investitiilor). Obligatiile financiare. A. Din continutul informatiei de tip ym rezulta ca reparatiile curente se acopera din prelevari din rezultatele economice. Locul deciziei în Bugetul firmei 8. Introducerea deciziei financiare privind investitia în buget reprezinta misiunea finala a serviciului financiar în etapa de proiectare. Decizia tehnico-economica de reparatie este adoptata de serviciile tehnice din unitate.

platile efective necesare executarii lucrarilor de reparatii. provine din calculul cotelor de cheltuieli trecute lunar pe cost pentru a forma rezerve pentru platile viitoare. Dobânzi. în cazul lucrarilor de reparatie. daca valoarea reparatiei este prea mare fata de valoarea mijlocului fix. Concluzie Întrucât efortul financiar pentru reparatii se include pe costuri. yv p. se apreciaza daca se impune o actiune de rep aratie sau. Dupa parcurgerea acestei etape de verificare a oportunitatii si eficientei lucrarilor de reparatii. Cu toate ca nu se utilizeaza indicatori de eficienta. se apeleaza la credit.). numar de kilometri parcursi etc. în faza de executie. serviciul financiar realizeaza actiuni de control si de apreciere a necesitatii si utilitatii unor asemenea lucrari. În al treilea rând. ea intrând în componenta deciziei financiare privind mijloacele circulante. pe lânga refacerea capacitatii uzate. serviciul financiar solicita ca în cadrul operatiei de reparatie sa se realizeze si operatiuni de modernizare prin care. serviciul financiar va realiza. decizia financiara privind reparatiile nu se evidentiaza distinct în buget. Cheltuieli privind reparatiile conform devizului 2. ye. o operatiune de investitie de înlocuire.Finan tele întreprinderii Informatia financiara cantitativa. Daca activitatea de reparatii se executa înainte de constituirea integrala a fondurilor proprii din rezultate economice. serviciul financiar trebuie sa aiba o anexa specifica acestui tip de decizie. În primul rând. . În al doilea rând. Venituri din trecerea treptata pe costuri a cheltuielilor cu reparatiile prognozate 2. Rambursarea creditului 3. Alte surse 3. sa se mareasca aceasta capacitate de a face servicii de tip mijloc fix. Credite bancare Total yv Cheltuieli (yc) 1. se verifica oportunitatea lucrarilor si încadrarea lor în normele tehnice (ore functionare. Totusi. repartitia financiara privind reparatiile având un volum mare în cadrul societatilor comerciale si regiilor autonome. comisioane bancare Total yc Exigente financiare pentru reparatii Si în cazul acestei decizii. se trece la adoptarea deciziei financiare privind reparatiile: DECIZIA FINANCIARA PRIVIND REPARATIILE Venituri (yv) 1.

5 Managementul financiar Asa cum am stabilit în cadrul Capitolului 4. sunt aplicate procedee diverse de alocare de fonduri în conditii de risc. ca participare activa a activitatii financiare la managementul general al firmei. unitatile asigurate platind în schimb. care au ca efect distrugerea totala sau partiala a mijloacelor fixe. Serviciul financiar tine. si alocarea corecta si profitabila a resurselor. Serviciul financiar fundamenteaza si adopta o decizie financiara în acest scop: DECIZII FINANCIARE PRIVIND ASIGURAREA Venituri (yv) 1. Chiar daca este vorba de un consum preventiv. activitatea financiara are posibilitatea de a influenta întreaga activitate a întreprinderii. Rezolvarea de conflicte si satisfacerea intereselor. însa. ASTRA etc). ASIROM te asigura! Nivelul valoric al acestei decizii intra în componenta deciziei financiare privind mijloacele circulante. Asigurarea conducerii participative. Decizia financiara privind asigurarea mijloacelor fixe Manifestarea unor fenomene naturale sau legate de productie. în general. întreprinderea repartizeaza o parte din rezultatele sale economice pentru asigurare. Aceste activitati se organizeaza de institutii specializate (vezi ASIROM. Venituri din rezultatele economice prin trecerea primelor de asigurare pe costuri Total yv Cheltuieli (yc) 1. o data cu proces ul de repartitie la nivel microeconomic. prime de asigurare. în functie de riscul asigurat si valoarea asigurata Total yc Într-o lume nesigura.Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) B.). . Contravaloarea primelor de asigurare cerute de firma de asigurare. Prin modul de alocare a fondurilor. Se realizeaza astfel functiile motivationale ale proiectarii financiare: Redarea performantelor posibile. a impus organizarea activitatilor de asigurare. Finantele întreprinderii studiaza. în mod anticipat. de valorificare a capitalului în corelatie cu piata de capital. incendiu etc. În procesul complex de fundamentare si realizare a deciziilor financiare privind procesul de consum . de corelatie cu costul capitalu lui atras si cu efectele asupra activitatii economice. 8. o evidenta operativa asupra mersului asigurarii si a încasarilor despagubirilor în cazul producerii riscului asigurat (cutremur.

atât pentru cel care contracteaza capital. Modelul de evaluare a activelor financiare (CAPM) Plasamentul de capital în obiectivele de investitie presupune un ansamblu de judecati de valoare. câstigul titlurilor de stat unde riscul este egal cu zero. KRF. KRF. În aceste conditii. În acelasi sens actioneaza si analiza modului în care sunt plasate fondurile pentru investitii în corelatie cu câstigurile de pe piata de capital. KM . asigurând un nivel acceptabil pentru performantele întreprinderii (vezi paragraful 8. Printre aceste modele se afla si Capital Asset Pricing Model (CAPM) sau Modelul de evaluare a activelor financiare. activitatea financiara este obligata sa realizeze acest lucru în concordanta cu indicatorii de eficienta. ye.3 Ki = KR F + (K M – KRF)β i Nivelul rentabilitatii previzionate Cu cât capitalul este plasat într-o pondere mai mare în titluri cu risc ridicat. o suma egala cu diferenta dintre câstigul mediu pe piata de capital. modul de valorificare a capitalului presupune utilizarea unor m odele specifice pietei de capital. Conform acestui model.Finan tele întreprinderii FUNCTIA MOTIVATIONALA: REDAREA PERFORMANTELOR POSIBILE Alocarea de fonduri pentru formarea. . în functie de câs tigul minim realizat în conditiile unui risc zero (posibil pentru plasamentul de capital în titlurile emise de stat) si de o prima de risc corespunzatoare obiectivului finantat sau titlurilor de pe piata. restructurarea sau dezvoltarea activelor corporale are cea mai mare influenta asupra performantelor economice si financiare viitoare ale firmei. cu 2./F). De aceea. cât si pentru cel care îsi plaseaza capitalul în obiectivele respective.2. si câstigul pentru titlurile de stat. Acest model pune în evidenta rentabilitatea previzionata pentru furnizorul de capital. cu atât pretul de risc va avea o pondere mai mare în rentabilitatea sau câstigul previzionat. altele decât bonurile de tezaur. rentabilitatea previzionata pentru un titlu cumparat de la o firma trebuie sa asigure un câstig suficient de mare (Ki) care sa depaseasca: 1. multiplicata cu un coeficient de volatilitate ßi (prima de risc sau pretul riscului) : Relatia 19. refacerea.

titlu pentru care indicele beta este egal cu 1 (vezi P. el nu este dependent de evolutia economiei. gradul de risc fiind mult mai redus. rezultatul calculului fiind o rata de actualizare.Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) Coeficientul de volatilitate reprezinta o contributie marginala a activelor riscante la riscul general. Finante manageriale. indicele ß = 1. Altfel se pune problema în cazul în care acest coeficient depaseste nivelul 1.00. Bucuresti.50 Timp Modelul CAPM se poate utiliza si în cazul în care firma acopera investitia în întregime din capital propriu. a. În asemenea situatii se utilizeaza. 1998. Editura Economica.00. de regula. Atunci când coeficientul beta este < 1.00 corespunde i unei actiuni (titlu) la care cursul se modifica în aceeasi directie si proportional cu evolutia pietei (economiei). FUNCTIA MOTIVATIONALA: REZOLVAREA DE CONFLICTE SI SATISFACEREA INTERESELOR Atunci când exista doua sau mai multe proiecte de investitie care se exclud reciproc. Combinarea de surse la acoperirea investitiei aduce în model influente de pe piata bursiera si a creditului. riscul fiind mult mai mare: ßi =1. Halpern s. Conform teoriei modelului CAPM.. Acest coeficient este specific fiecarui tip de titlu si este o masura a volatilitatii titlului în cauza în raport cu un titlu cu volatilitate medie. managerul trebuie sa gaseasca procedee obiective de ierarhizare pentru a rezolva corect eventuale conflicte si divergente de interese.00 ßi =0.50 Evolutia economiei ßi =1. sistemul de indicatori de eficienta specifici proiectelor de investitii (vezi paragraful din acest capitol referitor la acesti indicatori). capitolul 15). .

Finan tele întreprinderii Într-o formula mai simplificata se utilizeza indicatorii Valoarea actualizata neta (VAN) si Rata interna de rentabilitate (RIR). iar între 10% si 20%. la o rata de actualizare de peste 25%. respectiv. indicator care arata rata de actualizare pentru care VAN este egala cu zero. nici un proiect din cele doua nu mai aduce câstig. câstiga Proiectul C. Exemplificare Folosim exemplul cu doua proiecte din Finante manageriale. p. La o rata de actualizare sub 10%. sunt luate în considerare pentru a permite un proces de consum necesar dezvoltarii mijloacelor fixe ale unei firme. Aceste proiecte promit urmatoarele fluxur i nete de numerar în urmatorii trei ani (în mii $): Anul 0 1 2 3 Proiectul C -1200 1000 500 100 Proiectul D -1200 100 600 1100 VAN se stabileste pentru fiecare proiect. luând în calcul mai multe rate de actualizare si pe baza relatiei: VAN = -1200/(1 + k)0 + 1000/(1 + k)1 + 500/(1 + k)2 + 100/(1 + k)3. VAN pentru cele doua proiecte se prezinta astfel: Rata de actualizare 0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% Proiectul C 400 300 200 100 50 -25 -100 Proiectul D 600 400 200 50 -85 -175 -250 Din acest tabel rezulta ca. Diferentierea este pusa în relief de indicatorul RIR. pentru proiectul C În urma aplicarii relatiei de actualizare. Doua proiecte concurente. D. 426-428. avantajul este de partea Proiectului D. . notate cu C si.

iar ponderea sa în totalul fondurilor pentru investitii este de 30%: Ki = [10 + (15 – 10) x 1. ß>1. indicatorul beta. pentru Proiectul D.Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) 700 600 500 400 300 200 100 0 -100 -200 -300 PROIECT C PROIECT D 0 5 10 15 20 25 Din grafic rezulta ca. fiecare proiect devine ineficient. Luam cazul în care se ataseaza la proiectul A si un proiect B la care indicatorul ß este 0. ß<1. apoi.5. RIR este la nivelul ratei de actualizare de 17%.5% B. o combinare de proiecte. cu un proiect cu un risc mai redus. Peste aceste niveluri ale inflatiei.5] x 0. În cazul investitiilor. Prin asocier ea si a altor proiecte. acelasi indicator se afla la nivelul ratei de actualizare de 22%.5] x 0. atunci când se pune problema dezvoltarii. Exemplificare A. la realizarea deciziilor economice si financiare. ß = 1.5: k i = k RF + (k M – k RF) ß = 10 + (15 – 10) x 1. managerul financiar cerând gasirea altor proiecte care sa reziste la o inflatie superioara.7+[10 + (15 . situatia se poate schimba. iar pentru Proiectul C.3 = 16% .10) x 0. FUNCTIA MOTIVATIONALA: ASIGURAREA CONDUCERII PARTICIPATIVE În exercitarea activitatii financiare. indicatorul beta. este necesar sa se ia în considerare. În cazul în care se ia decizia de a folosi un singur proiect la care riscul este mare. se impune un mod de lucru prin care salariatii firmei sa fie atrasi la fundamentarea si.5 = 17. Acest lucru este recomandabil pentru a combina o investitie cu risc mare.

Finan tele întreprinderii 800 600 400 200 0 -200 -400 0 5 10 15 20 25 PROIECT C PROIECT D Line 3 Prin reducerea costului fondurilor pentru investitia totala.5% la 16%.6 Activitati tutoriale Modelul de îndrumare si organizare a pregatirii si învatarii îl aveti la sfârsitul capitolului 1. efortul viitor de satisfacere a cerintelor furnizorilor de fonduri fiind. activitatea de investire devine mai atractiva pentru firma. de la 17. mai redus. 8. ÎNTREBARI RECAPITULATIVE • • • • • • • Ce rol îndeplinesc mijloacele fixe în procesul de productie din întreprindere? Care sunt functiile financiare ale previziunii realizate de serviciul financiar al firmei? Ce factori determina nivelul initial al mijloacelor fixe în structura de productie? Ce factori au ca efect pierderea de valoare sau cresterea de servicii tip mijloace fixe? Puteti aprecia exact starea curenta a mijloacelor fixe dupa nivelul valorii ramase de amortizat? Care sunt schimbarile esentiale în structura relatiilor de repartitie financiara pentru investitii fata de perioada anterioara? Este pretul de deviz o informatie usor acceptabila de serviciul financiar drept valoare a investitiei? . în cazul folosirii concomitente a doua proiecte.

5. 2. economici. Care grupare este cea reala: a) 1. b) 2. e) 3. economica. c) 3. e) 1. 8. 5. 3. 5. 2. b) 1. naturali. Care grupare este cea reala: a) 1. 2.1 Functia financiara de autorizare a repartitiei are în vedere : 1. 3. .Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) • • • • • • • Ce întelegeti prin conceptul de cash-flow si care este corelatia sa cu autofinantarea pentru lucrarile de investitii? În ce corelatie se afla repartizarea financiara prin amortizare si transferul efectiv de valoare din mijloacele fixe în produse? În ce conditii se poate utiliza profitul pentru finantarea investitiei? Cum se reflecta în capitalul social al întreprinderii participarea capitalului strain la investitii? În ce conditii indicatorii financiari ye pot anula decizia de finantare a investitiei? Care sunt functiile motivationale si prin ce actiuni concrete se realizeaza? Care este locul în Bugetul întreprinderii rezervat deciziei de investitie. determinarea nivelului valoric al devizului prin utilizarea etalonului monetar. 4. comportamentul activelor corporale sub influenta factorilor tehnici. necesarul de servicii tip mijloace fixe (active corporale). 3. 3. 3. b) activitatea de reparatie capitala. 4. 4. c) 2. deciziei de finantare a reparatiilor si deciziei de asigurare a mijloacelor fixe? TESTE DE AUTOVERIFICARE 8. controlul tuturor etapelor de prelucrare a datelor (tehnica. 4. 8. e) activitatea de asigurare si reasigurare. 5. 3. d) 1.2 Care din urmatoarele activitati tip consum nu se refera la activele corporale: a) activitatea de investitie. preluarea informatiilor corectate ca informatie de tip ycp. structura pe grupe a capitalului fix. 3. întocmirea devizului. corectarea nivelului valoric al devizului (+/-). s tarea curenta a activelor corporale redata prin valoarea ramasa.3 Prelucrarea din punct de vedere financiar a datelor privind activitatea economica de investitie cuprinde: 1. d) activitatea de aprovizionare. c) activitatea de întretinere si reparatie curenta. s tructura surselor de finantare a investitiilor. monetara). 5. 2. 4. 4. 4. 4. 5. 5. d) 2. 2. 3.

Care grupare este cea reala : a) 1. 6. c) 2. ye. provizioane . e) 1. Care este gruparea reala : m a) 1.10 Functia motivationala de rezolvare a conflictelor si de satisfacere a intereselor se realizeaza prin luarea în consideratie la fundamentarea deciziilor a urmatorilor indicatori care permit alegerea finala dintre mai multe proiecte: a) valoarea actualizata neta. c) valoarea actualizata neta. RIR. VAN. 4. Care din acesti indicatori reprezinta o comparatie a rezultatelor interne cu piata internationala? 8. 5. 3. Care din aceste actiuni de previziune financiara nu apartin functiei motivationale respective? 8. 4. e) întretinerea si modernizarea activelor corporale. o cota din impozitul pe profit. d) rata interna de rentabilitate. b) valoarea actualizata totala. 5. 4. i pozite. deducerea echivalentului cheltuielilor suplimentare de amortizare pentru mijloace fixe si brevete. 6.6 Profitul reprezinta sursa pentru investitii prin: 1. 4. e) VAN si termen de recuperare. în fundamentarea si realizarea deciziilor financiare. 5. Care din aceste decizii se refera la un proces de consum viitor si nesigur? 8. c) modelul cotelor regresive. b) 2.5 În activitatea de calculare a amortizarii se utilizeaza urmatoarele modele : a) modelul cotelor proportionale. 3. c) 3. 3. 3.7 Exprimarea eficientei economice a investitiilor se realizeaza prin urmatorul lant de indicatori: a) termen de recuperare. 5. 3. minimum 50% din profitul net. d) 1. c) plasarea fondurilor pentru investitii în corelatie cu câstigurile de pe piata de capital. c) testul Bruno si RIR. 5.4 Cash-flow net (sau fluxul disponibilitatilor nete) cuprinde: 1.8 Exercitarea functiei de fundamentare financiara a deciziilor economice se refera la urmatoarele activitati: a) investitiile. 8. d) 3. 4. 3. .Finan tele întreprinderii 8. d) reparatiile curente. b) realizarea simularii dimensiunii financiare a întreprinderii. 2. e) modelul amortizarii accelerate. 3. 4. o cota din profitul brut. c) asigurarea si reasigurarea activelor corporale. 2. profit pe ntru dezvoltare. e) 2. având în vedere evolutia randamentului exploatarii activelor corporale? 8. d) modelul cotelor pe unitatea de produs. b) rata interna a rentabilitatii. 2.9 Exercitarea functiei motivationale de redare a performantelor posibile se realizeaza prin : a) determinarea si aplicarea indicatorilor de eficienta. 8. b) 1. 3. 4. 4. amortizarea. d) VAN si RIR . b) reparatiile capitale. r ezerve. 2. dividende. e) testul Bruno. Care din aceste modele îmbina modelele cotelor progresive si regresive. 2. b) modelul cotelor progresive.

pentru care durata normala de functionare este de 10 ani. Determinati costul final al utilajului în fiecare din cele trei solutii si alegeti solutia optima. în conditiile din exemplul 6. Comparati rezultatele si apreciati ce efect are fiecare metoda asupra: . 3. 8. A si B. o societate comerciala trebuie sa procure un utilaj al carui pret pe piata Germaniei este de 250.000 DM. pentru o perioada de 36 de luni.Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) STUDII DE CAZ SI EXERCITII 8.3 Alegerea proiectului de investitie pe baza valorii actualizate (cash-flow actualizat) Serviciul financiar are de ales între doua proiecte. are de ales între variantele: 1. regresiva si progresiva (dupa metoda Softy).5. . un contract de leasing. lei Proiectul B = 45 mil. cumpararea sumei în valuta pe baza unui credit în lei cu dobânda de 50%. 1. Valoarea investitiei (C) Proiectul A = 30 mil. Calculati fondul de amortizare pe baza cotelor proportionale. Pentru finantare. si actualizat pe baza unei rate de actualizare. contractarea unui credit pe piata internationala cu 8%. rambursabil peste 3 ani (se calculeaza dobânda compusa). lei 2. Alegerea se va face determinându-se cash-flow-ul pe care cele doua proiecte îl pot aduce în viitor în mod absolut.1 Alegerea modului de finantare Pentru a face fata cresterii cererii de produse pe piata.2 Determinarea fondului de amortizare O societate comerciala are în dotare fonduri fixe în valoare de 300 mil. Durata de utilizare Ambele proiecte = 5 ani .construirii fondului de înlocuire. lei. Cursul de cumparare este de 4000 lei / marca. 8. 2.costului produselor (randamentul utilajului fiind uniform pe toata durata de functionare). i = 10%.

8.5 Utilizarea profitului pentru investitii O societate comerciala înregistreaza un profit impozabil de 6 mil. lei. Impozitul pe profit este de 38% Pentru actualizarea cash-flow -ului folositi coeficientii din exemplul 8. Cheltuielile de productie: Proiectul A = 1500 lei / buc. . 7.profitul actualizat în dolari se va determina prin actualizarea profitului înainte de plata impozitului de 38%.000 buc. 2. folosind aceeasi rata de actualizare (i = 10%) si cursul valutar de 7500 lei / $ în primii doi ani si 9000 lei / $. Proiectul B = 1200 lei / buc. precum si pe baza compararii cursului de revenire net actualizat cu cursul valutar al dolarului în lei din ziua în care se desfasoara seminarul la acest capitol. Recalculati nivelul profitului alocat investitiilor în cazul modificarii prevederilor Legii impozitului pe profit. Sa se precizeze valoarea profitului afectat Fondului de dezvoltare.costul actualizat în lei va fi egal cu valoarea investitiei precizata de fiecare proiect. 6. Comentati rezultatul obtinut prin comparatia între cele doua proiecte. 8. În ambele situatii. . anul 4 = 80. Amortizare proportionala de 20% asupra valorii de inventar rezultata 4.4 Testul Bruno Folosind datele obtinute în exercitiul anterior. anul 2 = 60. în cazul în care investitia nu se încadreaza în prevederile Legii impozitului pe profit de a se reduce impozitul respectiv cu 50%.000 buc. Pretul de vânzare previzionat este de 2000 lei / buc. daca ea are obligatia de plata dividendelor catre proprietari de 1 mil.000 buc. încercati sa obtineti cursul de revenire net actualizat (testul Bruno) pentru cele doua proiecte: .6.000 buc. lei: 1. Productia posibila în ambele proiecte: anul 1 = 50. anul 5 = 90.000 buc. în ultimii trei ani. 5. anul 3 = 70. în cazul în care investitia are efecte care permit reducerea cu 50% a impozitului pe profit. societatea constituie un fond de participare la profit a salaria tilor în valoare de 5% din profitul net.Finan tele întreprinderii 3.

60-90% convertibila .control 100% dar rau vazut .convertibilitate interna .restrictii si control .restrictii numai în anumite perioade .limita de 50% . Stabilitatea monedei locale . favorabil venirii investitorilor straini: CRITERII Punctaj 1.control sever .participare majoritara .fara restrictii .restrictii puternice . Autorizarea participarii straine .control riguros asupra monedei 12 8 6 4 2 0 12 10 8 6 4 2 0 12 10 8 6 4 2 0 18 16 14 8 4 .90% convertibila .restrictii severe .un anumit control .participare straina interzisa 3.liber convertibila . Discriminari în raport cu firmele locale .participare minoritara .se asimileaza cu cele locale . Repatrierea capitalului .restrictii asupra capitalului .Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) 8.interdictii 4.mai putin de 30% . la momentul actual.restrictii minore .restrictii asupra capitalului si transfer profit .6 Climatul investitiilor straine Folosind scara de valori publicata în Harvard Business Review.control 100% permis si binevenit .participare straina interzisa 2. analizati daca climatul din economia noastra este.

piata dezvoltata. Finantarea activitatilor de dezvoltare. cât si la nivel national.capital putin. Accesul la piata locala de capital . Rata anuala a inflatiei în ultimii cinci ani . 8.larga protectie .lovitura de stat posibila .7-10% .unele fonduri straine disponibile (BIRD) .10-15% . pe termen scurt .stabilitate pe termen lung .frictiuni interne controlate de guvern .control rigid 8.stabilitatea depinde de o persoana cheie .presiuni interne si externe puternice .7 Teme de cercetare stiintifica Pentru activitatea de seminar si de cercetare stiintifica.fara protectie 7.Finan tele întreprinderii 5. . refacere.numai la industriile noi . Protectie tarifara .asupra unor ramuri .1-3% . Investitorul strain devine interesat daca în urma analizei întreprinse se înregistreaza un punctaj care depaseste cifra de 40.capitaluri rare.sub 1% .lovitura de stat reala 6.peste 35% 16 14 10 4 2 0 8 6 4 2 8 6 4 2 0 14 12 10 8 6 4 2 Modelul acestui studiu tehnic poate fi aplicat atât în cazul unei întreprinderi sau ramuri. bursa deschisa . Stabilitate politica . bursa speculativa .3-7% . modernizare a activelor corporale.15-35% . va recomandam urmatoarele teme: Implicatiile financiare ale comportamentului activelor corporale în structura firmei.

refacerea sau dezvoltarea activelor corporale.6 b. Previzionati posibilele consecinte pentru mersul general al economiei nationale.8 Referat Pe baza datelor din Anuarul statistic al României. Contributia diferitelor surse de valoare. . RASPUNSURI LA TESTELE DE AUTOVERIFICARE 8. precum si cauzele starii actuale.7 e. realizati în caietul (dosarul) de seminar grafice de structura a dotarii cu active corporale. Modalitati de îmbunatatire a climatului economic. întocmiti un referat privind evolutia procesului investitional si starea dotarii cu mijloace fixe a economiei. la acoperirea necesarului de valoare pentru diferitele activitati tip consum referitoare la mijloacele fixe. Pentru obtinerea notei 10. 8. Semnificatia axiologica si rolul indicatorilor privind eficienta economica a activitatilor tip consum organizate pentru formarea.00 va trebui sa raspundeti corect la toate cele zece întrebari. Folosind acesti indicatori.4 e. Rolul investitiilor de capital strain în formarea elementului mijloace fixe la un nivel tehnic si tehnologic de vârf. Structurarea fluxurilor financiare interne si externe firmei pe baza criteriilor de eficienta si de cost al capitalului de lucru.10 d. 8. financiar. determinati indicatorii de structura si de evolutie a cheltuielilor de capital din ultima perioada. 8. graficul utilizarii în timp a capacitatii de productie. 8. 8.9 Grafice Folosind datele concrete de la o întreprindere. din firma si din afara ei. social.2 d.1 b.Deciziile financiare privind activele corporale (mijloacele fixe) - - - Transferul de potential economic tip serviciu (valoare) din mijloacele fixe în costurile produselor s i reflectarea acestui transfer prin amortizare.5 d.8 c. Fundamentarea complexa a deciziilor financiare privind mijloacele fixe (activele corporale). 8. 8. pentru atragerea suplimentara de investitii straine. monetar etc. 8. 8.3 d. graficul gradului de uzura pe grupe de mijloace fixe etc. 8. 8. Nota: fiecare întrebar e este evaluata cu 1 punct.9 b.

CAPITOLUL 9 DECIZIILE FINANCIARE PRIVIND CICLUL DE EXPLOATARE CUPRINS 9.3 Decizia financiara privind finantarea ciclului de exploatare 9.5 Managementul financiar 9.1 Procesul de consum pentru formarea activelor circulante necesare ciclului de exploatare 9. Trezorerie Autofinantarea activelor circulante Indicatori de eficienta Bugetul activelor circulante Politica fondului de rulment Modificari ale patrimoniului Asigurarea stocurilor de mijloace circulante Gestiunea stocurilor în situatia de incertitudine .4 Alte decizii financiare privind ciclul de exploatare 9.2 Proiectarea financiara a necesarului de active circulante 9.6 Activitati tutoriale CONCEPTE Formele de manifestare activelor circulante Starea curenta a elementului în cauza Modele de determinare a necesarului de active circulante Fondul de rulment Necesarul de fond de rulment.

Stocurile de mijloace circulante înglobeaza materii prime si materiale aflate în diferite faze ale prelucrarii. Finantarea ciclului de exploatare A. necesita existenta unor stocuri de active (mijloace) circulante în toate fazele activitatii economice din întreprindere. Valoarea adusa . mai mare sau mai mica. Numai dupa îndeplinirea acestor conditii. de învatamânt etc.1 Procesul de consum pentru formarea activelor circulante necesare ciclului de exploatare Transformarile specifice procesului de productie. transformari realizate în cadrul ciclului de exploatare. prin care o valoare importanta.Deciziile financiare privind ciclul de exploatare FUNCTIA FINANCIARA: AUTORIZAREA REPARTITIEI Pentru economistul financiar realizarea functiei autorizarea repartitiei presupune. cunoasterea tipurilor de activitati economice. care se încadreaza în procesul de consum din întreprindere. Sa parcurgem împreuna exercitarea acestei functii financiare în legatura cu activitatile tip consum legate de elementul active circulante. Pozitia activelor (mijloacelor) circulante în structura întreprinderii În structura economica a întreprinderii. economistul financiar poate autoriza repartitia financiara pentru procesul de consum. în structura economica a întreprinderii. sociale. sub forma de produse si servicii. specifica unitatii în cauza. se imobilizeaza pentru o perioada de timp. stabili implicatiile financiare ale acestor activitati. apoi. la exercitarea celorlalte functii financiare si motivationale (manageriale) legate de acest proces complex. În al doilea rând. apoi. tehnice. În activul b ilantului vom gasi activele circulante si sub forma de creante asupra clientilor si debitorilor. 9. în primul rând. ce factori le determina structura si amploarea si ce efecte au asupra functionarii viitoare a firmei pentru a putea. stiintifice. element care se formeaza pe durata ciclului de exploatare. trecând. functia respectiva impune cunoasterea în detaliu a modului cum se manifesta aceste activitati. ecologice. dar si sub forma de produse finite. Formarea acestor stocuri rezulta în urma unor activitati de consum. activele circulante joaca rolul de obiect asupra caruia se realizeaza actiunea de prelucrare si transformare.

informatia. mediul. intrând în continutul produsului cu ajutorul energiei de transformare.1 e s ---------> i Serviciul adus de activele circulante Structura interna a activelor circulante sau. altfel spus. însasi substanta.1. activele circulante îsi pun la dispozitia informatiei de produs sau tehnologice. valoarea lui transformându-se în creante pâna la încasarea contravalorii sub forma de bani. de tehnologia de fabricatie. activele (mijloacele) circulante apar sub diferite forme pe parcursul ciclului de exploatare. Pentru evidentierea formelor pe care le îmbraca elementul active (mijloace) circulante. depozitarul valorii cedate de celelalte elemente ale structurii: personalul. Importanta deosebita a mijloacelor circulante în structura întreprinderii rezulta si din faptul ca acestea devin. materiale.Finan tele întreprinderii din afara unitatii sub forma de materii prime. e. devenind active circulante de tipul productiei nefinite. Volumul total al elementului este dependent de cantitatea de produse comandate. Va trebui sa acceptam în acest concept si mijloacele în decontare (creante). O data cu vânzarea produselor finite elementul nu dispare. Structura interna a elementului active (mijloace) circulante depinde de profilul unitatii. de consumul specific pe unitatea de produs. potentialul economic (valoarea) conservata în ele ramânând în gestiunea întreprinderii în mod permanent. produse finite. precum si de timpul de imobilizare în toate fazele activitatii economice. Serviciul pe care activele circulante îl "presteaza" în cadrul proces ului de productie este redat de relatia 9. de capacitatea de productie pe schimb. vom structura ciclul de exploatare ( activitatea . de organizarea generala a întreprinderii. mijloacele fixe. precum si de progresul tehnic din economie.1 Definitiile actuale au format o interpretare eronata despre conceptul analizat: mijloacele circulante sunt reprezentate numai de stocuri de bunuri materiale. semifabricate destinate vânzarii. pe parcursul procesului de productie. Cadrul 9. Privite astfel. disponibilitatile banesti din casa sau de la banca. s. i. combustibil se completeaza cu cea conservata prin procesele de transformare. Relatia 9.

creante asupra clientilor . . o În procesul de productie din t (vezi figura nr.bani . degradare.1.materiale . iar alta parte se pierde prin risipa. Comportamentul general Transferul de potential în procesul de productie La fel ca si mijloacele fixe (activele corporale).bani B. proces care are ca scop sa refaca elementul respectiv la nivelul initial. mijloacele (activele) circulante trebuie sa treaca printr-un proces de consum (t 2).1 Aprovizionare . 8. din capitolul 8). Figura nr. activele circulante intra în structura de productie în urma unui proces de consum din t .piese etc.Deciziile financiare privind ciclul de exploatare economica specifica procesului de productie) în patru etape (incluzând aici si activitati specifice procesului de schimb): Figura nr. 1 elementul de fata îsi transfera o mare parte din valoarea (potential economic) conservata anterior (procesul de consum din t0) în produs. dar sa-l si dezvolte. daca semnalele de la procesul de productie viitor aduc acest mesaj. 9.productie nefinita (în curs de fabricare) .1 . furt etc. 8.combustibil .produse finite semifabricate destinate vânzarii Realizare .materii prime . Pentru a fi pregatite pentru un nou proces de productie (tn).cheltuieli anticipate Desfacere . În spri jinul întelegerii.obiecte inven. rebuturi. Productie .

daca valoarea trece în produse. elementul active (mijloace) circulante este supus factorilor specifici transformarilor tehnologice. de productie din t 1 si de consum din t2. tehnologie. efecte negative amplificate de neglijenta. sau cu efecte nefavorabile.Finan tele întreprinderii Pregatirea procesului de consum Economistul financiar. cu efecte favorabile productiei.evolutia preturilor etc. Factorii de influentare tip Fc2 . calificare. Modificarea unora dintre ei pe parcursul to – t2 va determina o evolutie a nivelului initial ce trebuie reconstituit dupa fiecare proces de productie. decontari internationale. Nivelul initial al activelor circulante rezulta în urma proiectarii de ordin tehnic a ansamblului întreprinderii.factorii economici care contribuie la uzura morala a unor materiale sau a produselor care se fabrica din aceste materiale. lipsa de organizare. În mod concret. Amploarea influentei acestor factori duce la "epuizarea" activelor circulante sub forma de stocuri pentru productie.factorii naturali care ataca însusirile fizice si chimice ale materiilor prime sau ale produselor deja fabricate. cu cât aceste transferuri spre produse si pierderi sunt mai mari. . se au în vedere urmatorii factori: . ca o consecinta a progresului tehnic. .capacitatea de productie rezultata din proiectul tehnic. Acest grup de factori. cantitativ si valoric. daca valoarea se pierde în mediu ca deseuri.consumul specific pe produs. Este clar ca. CONSUM to Factorii de influentare tip Fc1 PRODUCTIA t1 În acest proces . Fc1. .capacitatea efectiva ceruta de piata. .deficiente organizatorice în activitatile din întreprindere. materiale degradate etc. . pentru a pregati repartitia de tip financiar. trebuie sa cunoasca întregul comportament al mijloacelor circulante pe parcursul proceselor de consum din to. cu atât consumul proiectat pentru t2 (consum pentru refacerea stocurilor destinate prelucrarii) va fi mai mare. actioneaza în conditiile din perioada to. . Cunoasterea presupune întelegerea modului în care factorii de natura obiectiva si subiectiva conditioneaza marimea valorica a activelor circulante si pierderea de valoare. rebuturi. inclusiv semnalele de la viitorul proces de productie din tn. sistem bancar. tehnologic si de calificare introdus în structura initiala a întreprinderii. Mijloacele circulante sunt în dependenta permanenta de evolutia factorilor Fc2: transferul de valoare în componenta produselor la nivelul permis de tehnica.

creditori. Fc3. REZERVE SI FINANTARI OBLIGATII fata de furnizori. BILANT ACTIV ACTIVE CIRCULANTE Materiale Produse finite Produse. Starea curenta a activelor circulante Pentru a contura amploarea consumului din t2. din unitate si din afara sa. este nevoie sa cunoastem starea la un moment dat a mijloacelor circulante din întreprindere.). proveniti din viitor. la valoarea din momentul dat. de la procesul de productie din tn : Factorii de influentare tip Fc3 - cresterea cererii de produse fabricate din continutul material al activelor (mijloacelor) circulante. de regula. sfârsitul anului în curs. Acest moment este. elementul în cauza se afla în componenta Activului circulant. servicii facturate si marfuri expediate Marfuri Disponibilitati banesti Clienti Debitori PASIV CAPITAL SOCIAL FONDUL DE REZERVA VENITURI. pentru aceeasi valoare.Deciziile financiare privind ciclul de exploatare CONSUM t2 Acest proces de consum trebuie sa fie proiectat pentru a anula efectele negative ale factorilor Fc 2 si pentru a raspunde cerintelor unor factori. amortizare etc. moment care coincide cu încheierea bilantului contabil. Concomitent. lucrari. În bilant. sporirea preturilor la componentele activelor circulante si la serviciile de transformare (cheltuieli de aprovizionare. Proiectarea din punct de vedere financiar trebuie sa aiba în vedere toate aceste grupuri de factori si efectele lor. în partea de pasiv se prezinta. bugetul statului CREDITE SI ÎMPRUMUTURI Punctul de plecare în fundamentarea deciziei . salarii. C. cresterea consumurilor specifice datorita sporirii complexitatii produselor ce se vor fabrica. situatia curenta a obligatiilor financiare fata de furnizorii de fonduri.

Figura nr. Fondul de rulment Prin continutul sau. furnizori). serviciul financiar apreciaza starea initiala a mijloacelor circulante prin intermediul unor indicatori financiari cum ar fi: 1. atunci când partea de Activ este mai mare. .2). fie prin contributie proprie (cresterea capitalului social si formare de rezerve). dar poate afecta costul capitalului (vezi paragraful privind managementul financiar). Cu cât aceasta pondere este mai mare. 2.2 Semnificatia sa privind starea elementului în cauza arata gradul de acoperire a necesarului de fonduri cu surse proprii (capital social. Necesarul de fond de rulment Calculat pe baza bilantului previzionat sau a bugetului previzionat. acoperind un nivel al acestora relativ constant ca nivel pe parcursul activitatii firmei (vezi figura nr. clienti. cheltuieli de exploatare) si pasiv (datorii din exploatare.fie prin lansare de împrumuturi pe termen lung (emisiune de obligatiuni). cu atât unitatea este asigurata în privinta capacitatii sale de a face plati în anul viitor. 9. rezerve) si împrumuturi (obligatii) pe termen lung. 9. fondul de rulment reprezinta o parte din capitalul permanent ce se adreseaza activelor circulante. Marimea acestui indicator da o imagine asupra efortului financiar pe care trebuie sa si-l asume proprietarii. acest indicator rezulta din comparatia dintre activ (stocuri.Finan tele întreprinderii Pe baza datelor din bilant.

9. indicatorul apare sub denumirea de Trezorerie pozitiva. Corelatia dintre disponibilitati si contributia bancilor . În cazul invers. îndatorarea fata de banca fiind mai mare. întreprinderea are un plus de resurse pentru acoperirea mijloacelor circulante. în situatia unor plati imediate.3 În cazul în care datoriile din exploatare sunt mai mari. serviciul financiar al întreprinderii va proceda la proiectarea activitatilor economice si financiare care sa duca la refacerea si la dezvoltarea activelor circulante. în functie de costul fondurilor angajate. indicatorul în cauza prezinta capacitatea întreprinderii de a face plati imediate din propriile disponibilitati sau nivelul recuperarilor sub forma de disponibilitati din imobilizarile în stocuri si cheltuieli pentru productie.Deciziile financiare privind ciclul de exploatare Figura nr. indicatorul devine Trezorerie negativa. Luând în considerare starea la un moment dat a activelor (mijloacelor) circulante si a modului de finantare. precum si la schimbarea structurala a surselor de finantare. 3. fiind posibila o rambursare a împrumuturilor sau o plata a datoriilor angajate în perioada anterioara (vezi figura 9. Fiind o corelatie dintre disponibilitatile banesti ale unitatii si contributia bancilor prin credit la acoperirea necesarului de mijloace circulante. Trezorerie neta Un indicator relevant pentru bunul mers al resortului financiar este Trezoreria neta. În cazul în care partea de activ (disponibilitati) este mai mare. de structura si amploarea pietei de capital etc.3).

Proiectarea financiara va avea în vedere totalitatea activitatilor enumerate. conditionându-se reciproc. Activitati economice tip consum FUNCTIA FINANCIARA: PREVIZIUNE SI SIMULARE Prefigurarea fenomenului repartitiei financiare privind procesul de consum cerut de activitatile de formare. Acest nivel rezulta în urma unor activitati de consum prin intermediul carora se imobilizeaza în unitatea respectiva valoare în stocuri aflate în diferite stadii de prelucrare. 2. 4. analiza si control. 3. În legatura cu mijloacele circulante. si procesul de productie contribuie la imobilizarea de valoare pe parcursul ciclului de productie. restructurare sau dezvoltare a activelor circulante presupune determinarea întregii game de informatii financiare prin modele specifice activitatii financiare (vezi capitolul 6). Toate aceste activitati sunt supuse unor operatii de informare. reflectând în dimensiunea lor cantitativa si valorica efectele acestor factori. Serviciul financiar conlucreaza permanent cu serviciile tehnice si economice din unitate. activitatea de aprovizionare cu stocurile necesare productiei. în întreprindere se organizeaza urmatoarele activitati: 1. amortizare. refacere. activitatea de vânzare-decontare. Activitati de consum referitoare la formarea mijloacelor circulante Un nivel optim pentru activele circulante Pentru a permite derularea activitatii de productie. elementul mijloace (active) circulante trebuie format la un nivel optim în toate fazele activitatii economice din întreprindere. Activitatile 1-4 contribuie la formarea elementului mijloace circulante. ele sunt în contact permanent cu factorii din afara unitatii. cheltuieli de cercetare). .Finan tele întreprinderii D. Concomitent. 5. informatiile financiare si deciziile de repartitie financiara rezultând din aceasta cooperare. Totodata. în vederea proiectarii din punct de vedere economic si financiar. activitatea de prelucrare a materiilor prime si de transformare a lor în produse finite. activitatea de asigurare. folosind metode analitice sau globale de cuantificare. activitatea de depozitare. adaugând la valoarea materiei prime aduse în întreprindere valoarea serviciilor cedate de celelalte elemente ale structurii de productie (salarii.

în mod obligatoriu. 9.2 Proiectarea financiara a necesarului de active circulante A. desfacere. necesar/aport în t0 sau în t n) si al indicatorilor de eficienta economica. Figura nr. pentru a se ajunge la un nivel acceptabil din punctul de vedere al exigentelor financiare (principiile de conditionare a repartitiei financiare : corelatia necesar/resurse. prin mai multe etape de simulare.4 Valoarea materiilor prime. aducerea de valoare din afara unitatii sau din faza precedenta si conservarea de valoare prin procesul de productie. Continutul activitatilor privind formarea elementului active (mijloace) circulante Activitati necesare formarii elementului Formarea elementului în cauza este contributia activitatilor economice din toate cele patru faze ale ciclului de exploatare: aprovizionarea. materialelor. combustibililor .Deciziile financiare privind ciclul de exploatare Fenomenul financiar previzionat trece. desfacerea si realizarea. 9. Imobilizarea de valori în aceste faze are doua surse. productia. aprovizionare.

Amploarea valorica a elementului în cauza depinde. 9. notat cu simbolul Cz. pâna la nivelul costului complet înregistrat dupa efectuarea cheltuielilor de desfacere. Toate aceste aspecte vor fi avute în vedere de catre serviciul financiar pentru a proiecta repartitia financiara viitoare prin intermediul fondului de informatii cunoscute: ym.Finan tele întreprinderii Din figura nr. . În privinta perioadei de imobilizare.4 rezulta ca activitatile respective concentreaza în continutul elementului mijloace circulante o valoare importanta pe masura ce materiile prime aduse în întreprindere în momentul t o avanseaza spre momentul livrarii si al realizarii finale.consumul mediu zilnic.1 Mc = ∫ f ( Cz) dt Cresterea valorica a activelor circulante Modificarea dimensiunii timp Observam ca elementul active (mijloace) circulante îsi amplifica nivelul valoric pe parcursul ciclului de exploatare de la valoarea materiilor prime si altor materiale aduse în unitate în momentul to. tr. yv. ea însumeaza timpul de asteptare în faza de aprovizionare. timpul de asteptare în faza de desfacere si timpul cerut de derularea decontarilor între unitatea în cauza si cumparatorii produselor livrate. Atât nivelul valoric.timpul imobilizarii pe perioada to – tr (vezi figura nr. restrictiile pietei de aprovizionare si desfacere. de la aspectele tehnice si organizatorice ale activitatilor economice. functionarea de ansamblu a întreprinderii. de doi factori complecsi: Figura nr. yc. ye. 9. asadar.5 . . durata ciclului de productie.5): Relatia 9. la cele legate de gestionarea stocurilor si de preturi. cât si dimensiunea timp necesita o cunoastere detaliata. 9.

Studiind legislatia financiara. rezulta gama informatiilor de tipul ym. Informatiile financiare metodologice. 9. Contactul cu proprietarul se face prin metodele specifice constituirii si largirii capitalului social. restrictii si avantaje economice s i financiare etc. indicatiile metodologice. Si în cazul mijloacelor circulante. literatura de specialitate etc. redând conditionarile care însotesc accesul la fondurile necesare finantarii mijloacelor circulante la nivel microeconomic.6 Surse cu caracter permanent La sursele permanente. sursele de fonduri. obligatiile financiare pe care si le asuma unitatea.Deciziile financiare privind ciclul de exploatare B. modelele de calcul.6). Autofinantarea este prezenta în cazul constituirii unor fonduri de rezerva. Piata de capital apare ca sursa si în cazul lansarii unor împrumuturi pe termen lung prin vânzarea de obligatiuni. ym Aceste informatii scot în relief aspectele calitative care se stabilesc între întreprindere si posesorii de resurse financiare. acoperirii unor pierderi din anii precedenti. serviciul financiar are posibilitatea de a apela frecvent. banci). legatura poate fi directa sau prin intermediul pietei de capital (bursa. hotarârile guvernamentale. Legislatia financiara sursa pentru informatia ym Figura nr. serviciul financiar foloseste informatiile ym pentru a proiecta schema legaturilor de repartitie financiara (vezi figura nr. 9. .

În anumite limite. Apelarea la bugetul de stat sau local este accidentala. se poate trece la determinarea informatiilor financiare cantitative. ca si în cazul investitiilor. la cunoasterea tuturor conditiilor de acces la aceste surse. referitoare la marimea cheltuielilor financiare (yc). Fondurile mobilizate de la banci implica rambursabilitatea si plata de dobânzi. unitatea încaseaza despagubiri (dupa regulile asigurarilor de bunuri). legatura cu bugetul de stat poate fi mai frecventa. Sursele amintite sunt situate în economia nationala. constituit la dispozitia unor societati de asigurare. apoi. În cazul în care o unitate economica îsi asigura stocurile de materii prime sau produse finite si se produce fenomenul care distruge aceste stocuri. Tot în categoria surselor facultative intra si fondul de asigurare. în cazul societatilor comerciale (subventii). aceste pasive (sau credite tehnice) sunt permise. precum si exercitarea unui control periodic asupra garantiei existente în unitate pentru creditele angajate. precum si a modelelor matematice si logice de determinare a nivelului fondurilor pe care le poate sau le doreste a le mobiliza. fondurile bancilor sau resursele financiare mobilizate prin bursa pot constitui surse externe pentru finantarea unei parti din necesarul de mijloace circulante. abuzul în acest domeniu poate crea greutati financiare furnizorilor si poate deregla sistemul de plati în economie (blocaj financiar). de pe piata externa de capital. dar tot pe baza unor legi adoptate de Parlament. dar. pentru regiile autonome. Disponibilitatile financiare ale partenerului.Finan tele întreprinderii Datorii din exploatare sau pasive Contributia creditului la formarea activelor Contributia Bugetului de stat si a asigurarilor Contributia pietei externe de capital În mecanismul decontarilor cu furnizorii si chiar cu propriii salariati se înregistreaza decalaje legale care permit unitatii sa constituie stocuri de mijloace circulante si sa efectueze cheltuieli cu prelucrarea. Bancile gestioneaza fondul de creditare la care întreprinderea face apel la informatiile privind conditiile stabilite de regulamente bancare si de costurile fondurilor respective. . fara sa fie nevoie de fonduri financiare (se înregistreaza a sa-numitele " pasive " sau datorii din exploatare). Economistul va proceda. Odata acumulate aceste informatii de tipul ym. si formarea elementului mijloace circulante poate beneficia de fonduri din afara economiei. la volumul veniturilor financiare mobilizabile (yv) si la dimensiunea eficientei economice cu care se preconizeaza a se utiliza fondurile destinate formarii mijloacelor circulante (ye). comisioane.

În practica internationala. pe piata de capital etc. Pentru obtinerea acestor informatii. cheltuieli de prelucrare.Deciziile financiare privind ciclul de exploatare C. aprovizionare si desfacere etc. perioada de imobilizare) si valorica (preturi de aprovizionare. 1. 9. auxiliare. pâna la cele analitice. de la cele globale.4 si 9. yc Activitatile economice care permit formarea elementului mijloace circulante genereaza în t0 si t2 un amplu proces de consum si de imobilizare de valoare. volumul productiei. Pentru informatia yco sunt necesare investigatii si în afara unitatii.). Un astfel de model reda întreaga valoare a elementului mijloace circulante. la sistemul financiar si de asigurari. Cheltuielile financiare. dar si cele globale. serviciul financiar colaboreaza cu serviciile tehnice si economice din întreprindere (aprovizionare. În întreprinderile noastre s-au practicat modele analitice.5).obligatii financiare în afara întreprinderii.2 yc p = Ch z x t x k . cu precadere. stare redata de bilantul contabil si previziunile referitoare la viitorul proces de productie – desfacere (cifra de afaceri.nivelul valoric al activelor circulante imobilizate în activitatile cerute de derularea procesului de productie (în perioada t0 – tr din figura nr. deosebit de complicate. Interpretarea unui proces prin intermediul modelelor financiare permite obtinerea informatiilor de tip yc : ycp . bazate pe indicatorii vitezei de rotatie. la sistemul bancar. CA). desfacere. proiectarea necesarului de fonduri financiare pentru acest element utilizeaza. Cheltuieli si obligatii financiare Modele pentru determinarea cheltuielilor financiare Modele analitice a) Normarea pe faze. lucru care reflecta toate aspec tele tehnice si organizatorice ale fazei pentru care se obtine informatia financiara: Relatia 9. De la aceste servicii procura informatii de natura cantitativa (consumuri specifice. extrapolarea acestui necesar pornind de la indicatorii privind starea la un moment da t a activelor circulante. proiectare etc. Modelele utilizate sunt diverse.). yco . pâna în momentul încasarii contravalorii marfurilor vândute (tr). Informatia ycp presupune o proiectare a tuturor activitatilor economice care se succed din momentul to (data aprovizionarii). Toate aceste date sunt utile pentru obtinerea informatiei ycp. O alta caracteristica a acestui model este caracterul sau amanuntit. productie.

lei Durata ciclului de fabricatie 4 zile Cheltuielile de fabricatie cresc uniform. În faza de productie timpul este dat de marimea cic lului de fabricatie (d). specific pentru unele faze în care cheltuielile nu cresc uniform sau nu ramân constante pe toata perioada imobilizarii. durata activitatilor de conditionare (c). perioada t cuprinde intervalul mediu între doua aprovizionari (i).6–1. lei Costul de uzina pe produs 10 mil. lei pe zi. câte 2 mil. durata stocurilor de siguranta sau de iarna (s). Acest lucru este necesar întrucât formula de baza are ca informatie (Chz) nivelul costului de uzina. 9.7). (f). iar în faza de realizare se are în vedere durata decontarilor cu clientii (r).Finan tele întreprinderii unde: ycp .7 Componentele factorului timp Evolutia imobilizarilor valorice Exemplul 9.informatia financiara partiala privind necesarul de fonduri pe fiecare faza a activitatii economice.un coeficient de corectare. el are un nivel de 0. în faza de aprovizionare. în faza de desfacere avem durata stationarii produselor finite pentru ambalare.5. în cazul fazei de productie (vezi exemplul 9. Chz . Figura nr.0. în faza de aprovizionare (când se aplica la intervalul mediu între doua aprovizionari) sau de 0. k . În privinta coeficientului k. Prima etapa a normarii are în vedere determinarea coeficientului k. Cheltuielile medii pe zi evolueaza de la nivelul costurilor materiilor prime aprovizionate la cel al costului complet înregistrat dupa faza de desfacere.timpul de imobilizare pe faze. atins în ultima zi a ciclului de fabricatie (vezi figura nr. durata transporturilor interioare (t).1 . Cheltuielile anuale la nivel de cost de uzina (dupa încheierea activitatilor de prelucrare specifice procesului de productie) 720 mil. 9. formarea stocurilor vandabile etc. lei Cheltuieli initiale în prima zi a ciclului de fabricatie 2 mil.cheltuieli medii zilnice în faza respectiva.1). Astfel. t .

Etapele de lucru sunt redate în Exemplul 9.realizare 4 saptamâni Întârzierea platilor catre: .tr de 12 saptamâni.2 Durata fazelor activitatii economice este urmatoarea: .2 si au în vedere un interval to . Similar se procedeaza si cu celelalte faze.8. obtinem nivelul informatiei ycp pentru faza de productie: ycp = 720 mil. grupate pe cele patru faze conform figura nr. modelul diferind foarte putin (lipseste coeficientul k).6 = 4.8 .salariati si alte plati pentru productie 2 saptamâni . eliminând partea din necesarul total care se acopera din pasive atrase de la furnizori si salariati. 9.8 mil.aprovizionare 3 saptamâni . Un asemenea model asigura determinarea directa a necesarului de finantat din alte surse. 9.productie 3 saptamâni . Exemplul 9.Deciziile financiare privind ciclul de exploatare Pe baza informatiilor date sau calculate. b) Necesarul de finantat la 1 leu cifra de afaceri.plati pentru cheltuieli de desfacere 3 saptamâni Figura nr.furnizori de materiale 6 saptamâni .desfacere 2 saptamâni . prin decalarea platilor fata de momentul efectuarii cheltuielilor cu activele circulante. / 360 zile x 4 zile x 0.

05) x 4 sapt. Modele globale Metoda de calcul cea mai utilizata a) Modelul vitezei de rotatie. .5 yc p = Qc / Vrtn unde: Qc reprezinta productia prognozata la nivel de cost complet.∆ Vr .25 + 0.2.6 = 8. o proiectare a vitezei de rotatie. (sapt. (sapt. prognozata pe baza previziunilor privind durata fazelor activitatii economice.viteza de rotatie (în numar de rotatii pe an) prognozata. asigura determinarea informatiei ycp dupa relatia: Relatia 9. în decont = 0. (sapt.85 = 5. = 1. Cea mai des utilizata este metoda bazata pe modelul vitezei de rotatie a fondurilor destinate mijloacelor circulante în anul de baza. de prod.6 lei / 1 leu Cifra de Afaceri (CA). = 0. 0-8) = 2 lei / 1 leu CA Chelt. în prealabil. Vrto . Total = 2 + 3 + 3.20 lei / 1 leu CA Desfacere = 0. = 1. 3-8) = 3 lei / 1 leu CA Mij. 60 + 0.25 x 6 sapt. A doua etapa.60 .25 x 8 sapt.60 x 5 sapt. Modelul presupune.50 lei / 1 leu CA Salariati = 0.modificarea proiectata a vitezei de rotatie.15 lei / 1 leu CA Total = 2.Finan tele întreprinderii Calculul imobilizarilor: Materii prime = 0. +/.95 lei / 1 leu CA CA (cifra de afaceri) se refera la val area productiei vândute dupa o fiecare ciclu de fabricatie de 12 saptamâni.05 x 3 sapt.∆ Vr unde: Vrtn .85 lei / 1 leu CA Necesar de finantat: 8. sub influenta unor rezolvari tehnice sau organizatorice viitoare: Relatia 9. 8-12) = = 3.4 Vrtn = Vrto +/. în metoda analizata.viteza de rotatie din anul de baza.6 lei / 1 leu CA Calculul pasivelor atrase: Furnizor i = 0. = 0.60 x 2 sapt.

În anul viitor. yc p = 1000 mil. b) Determinarea Necesarului de Fond de Rulment. lei.555 = 0.Stoc p. În practica exista modele care stabilesc pe total necesarul de fond de rulment exprimat în zile.TVA de platit = 0. se preconizeaza o sporire a vitezei de rotatie de 0.186 / 7200 = 0.Stoc m.TVA de recuperat = 0. Exemplul 9.186 x 0. având în vedere ponderea lor din anul de baza.f.Cumparari de materii prime 4000 mil. metoda prevede si o structurare pe fazele activitatii economice.66 .Cheltuieli de prelucrare 2000 mil. = 4000 / 7200 = 0. ca urmare a introducerii unor tehnologii noi si a containerizarii desfac erii produselor. Dupa calculul nivelului global al necesarului de fonduri pentru mijloace circulante.103 . redata la nivel de cost complet.0 zile .Durata rotatiei la produse finite 36.0. = (4000 + 2000) / 7200 = 0.platita la aprovizionari 0.Plata TVA se face la 30 zile Serviciul financiar calculeaza coeficientul de ponderare al fiecarui tip de stoc fata de cifra de afaceri: .186 . lei . lei .3 Viteza de rotatie în anul de baza este de 4 rotatii pe an.Creditul acordat clientilor 67.p.2 mil. lei / (4 + 0.Durata rotatiei la stocurile de materiale 22.83 .5 rotatii.08 . Cifra de afaceri.Creditul acordat de furnizori 84 zile .4 O întreprindere de industrie usoara previzioneaza urmatoarele informatii economice: .1033 .4.56 .5 zile .186 .5) = 222. Sa urmarim acest model pe baza exemplului 9.186 . lei .încasata la vânzari 0.5 zile .Cifra de afaceri 7200 mil.Taxa pe valoarea adaugata: . pentru anul viitor se preconizeaza a fi 1000 mil.Clienti = 7200 + TVA / 7200 – TVA = 1.1033 = 0.Furnizori = 4000 x 1.Deciziile financiare privind ciclul de exploatare Exemplul 9.

22.56 = 12. TVA de pl.06 z.66 zile Pasive Furniz.83 zile Aceasta informatie se aplica cifrei de afaceri din anul viitor. Soc.103 = 3.186 = 80.66 – 57. x D% / 100 Folosirea creditului obliga unitatea sa ramburseze sumele ce corespund reducerii de garantie ( -d) si dobânda aferenta creditului C folosit (d): Relatia 9.00 z. 84 x 0.5 x 1.83 z. Stoc m. TVA de rec. 36. daca schimbarile în structura productiei si a întreprinderii nu sunt semnificative. Obligatii financiare în afara firmei 2. Formarea si dezvoltarea elementului mijloace circulante atrag obligatii financiare fata de furnizorii de fonduri cerute de finantarea activitatilor respective. în F.83 = 30.5 x 0. celelalte fiind imobilizari care determina nivelul mijloacelor circulante: Imobilizari Clienti 67.50 z. yco.83 = 67. modelul având un caracter de prognoza globala.08 = 2.R.0 x 0.Finan tele întreprinderii Primul si ultimul stoc aduc unitatii pasive. 57.48 z. obtinându-se Necesarul de Fond de Rulment exprimat valoric: NFR = 7200 x 67.7 yco = C-d + d .66 = 55. 30 x 0. lei Necesarul de Fond de R ulment exprimat în zile poate fi folosit si în anii urmatori.35 z.10 z Total 125. Informatiile privind obligatiile financiare în afara firmei. Stoc p. 30 x 0.f.83 / 360 zile = 1357 mil. Pe baza acestor rezultate se determina Necesarul de Fond de R ulment (NFR): NFR = 125. Si în cazul acestui element apar obligatii fata de proprietari sub forma de dividende de platit pentru partea de capital social aflat în cuprinsul fondului de rulment: Relatia 9.6 yc o = Capit.p.

Din interiorul acesteia se mobilizeaza venituri din profitul brut sau se utilizeaza.8 yco = Valoare asig. cum ar fi comisioanele platite bancilor pentru decontari. mijloacele circulante beneficiaza de: Prioritatea veniturilor din afara întreprinderii Prelevari din profitul brut - prelevari la fondul de rezerva si alte fonduri speciale (ele intra în capitalul permanent utilizat si pentru acoperirea fondului de rulment atâta timp cât sumele de aici ramân neutilizate conform destinatiei legale). - . Informatiile yvp (venituri din rezultatele firmei) . redate în tabloul legaturilor financiare din figura nr.). penalizari etc. Veniturile financiare privind ve niturile financiare. Din profitul brut. Pe baza legaturilor din interiorul întreprinderii obti em veniturile proprii ( p).6. 1. elementul mijloace circulante se formeaza cu fonduri din afara între prinderii. prin repartizarea pentru cheltuielile care se scad în vederea determinarii profitului impozabil. 9.Deciziile financiare privind ciclul de exploatare În cazul în care stocurile de mijloace circulante se asigura la societati de asigurare. Prin excelenta. D. iar daca ne adresam n yv surselor de venituri din afara unitatii obtinem informatiile yv n. x p% / 100 În legatura cu mijloacele circulante pot sa mai apara si alte obligatii. soldul conturilor care pastreaza fonduri constituite pe seama rezultatelor financiare din unitate. protocol. reclama etc. acoperirea unor cheltuieli care nu au fost prinse în calcularea necesarului de fonduri (comisioane. yv Veniturile financiare redate de aceste informatii se determina pe baza unor modele specifice surselor de fonduri. în cadrul capitalului permanent. acoperirea pierderilor din anii precedenti. obligatia financiara apare sub forma primelor de asigurare: Relatia 9.

9). În primul rând. trebuie evidentiata contributia proprietarilor la capitalul social prin intermediul actiunilor sau al partilor de capital. Sumele respective intra în componenta capitalului permanent utilizat si pentru acoperirea unei parti din fondul de rulment: Relatia 9. pot acoperi o parte din necesarul de fonduri pentru mijloace circulante. ramânând în contul întreprinderii. Astfel.9 yvn = Capital social – C. 9. De pe piata de capital sunt atrase credite (împrumuturi) pe baza vânzarii de obligatiuni si alte valori. .Finan tele întreprinderii Acoperirea valorii integrale 2. Informatiile din afara firmei. între momentul încasarii sau constituirii si momentul virarii pe destinatii legale. ele apar prin decalarea platilor fata de momentul formarii elementului mijloace circulante (vezi figura nr. Pasivele sunt o manifestare a fenomenului de utilizare a unor disponibilitati ce apartin al ora (datorii din exploatare) pentru acoperirea t unor plati corespunzatoare mijloacelor circulante (pasive de tipul I) sau a creditului comercial de care beneficiaza unitatea în cauza (pasive de tipul II). trebuie mai înainte lamurit conceptul de pasive si determinat nivelul lor.10 yvn = Capital permanent . pt. mijloace fixe Atrageri suplimentare de pe piata de capital Participarea proprietarilor la capitalul social poate fi facuta si prin decizia adunarii actionarilor ca o parte a fondului de rezerva sa fie trecuta în capitalul social. yv n. În cazul pasivelor de tipul II. sumele corespunzatoare profitului si impozitelor. rezervelor pentru plati viitoare etc. Întrucât informatia despre necesarul de fond de rulment acopera valoarea integrala a mijloacelor circulante corespunzatoare fondului respectiv (si nu numai cresterea fata de anul anterior).S.. Pentru a determina aceasta contributie.Activele fixe Utilizarea unor disponibilitati ce apartin altora Pasive de tipul I si de tipul II Piata creditului contribuie în mod hotarâtor la acoperirea necesarului de fonduri pentru activele circulante. veniturile yvn din capitalul social au în vedere nivelul lor total: Relatia 9.

de la începutul unei luni pâna în ziua în care se fac platile pentru salarii (în aceasta zi înregistrându-se cele mai mici pasive.Deciziile financiare privind ciclul de exploatare Figura nr. platile încep doar în momentul tp si se încheie în momentul tn. fie determinarea globala a pasivelor din aprovizionari si alte surse. nu mai este nevoie de fonduri.11 Pasiv zilnic = Fond salarii trim. amortizare pâna la varsarea pe destinatii etc.9 Daca necesarul corespunde cu suprafata dintre t o si t r. beneficii ramase în cont. nivelul pasivelor are în vedere nivelul trimestrial al elementelor care creeaza pasive (salarii. - În primul caz. pentru platile care se fac dupa t r. impozite de platit. pe perioada de amânare legala (normala) a platilor catre furnizori. deci stabile pe tot anul). / 90 . 9.) si numarul de zile standard ale trimestrului (90): Relatia 9. Modelele de calcul pentru pasivele care diminueaza necesarul de fonduri au în vedere: Pasive care diminueaza necesarul de fonduri - fie acumularea de pasive previzibila în anul viitor. Din cauza acestui decalaj. ele putând fi acoperite din propriile încasari intrate în unitate în momentul tr.

/ 90 x Nzî Modele de calcul al pasivelor au fost cuprinse si în exemplul 9. contribuie în mod hotarâtor la finantarea necesarului de fonduri pentru mijloace circulante. plecând de la nivelul prognozat al aprovizionarilor pe fiecare trimestru si numarul zilelor de întâr ziere a platilor în mod legal (Nzî): Relatia 9. Creditul bancar. necesarul de credite rezulta din relatia: Contributia creditului bancar la activele circulante Relatia 9. pe lânga pasivul mediu zilnic (relatia 9.2 si în exemplul 9. Prognozarea acestor fluxuri porneste de la stabilirea necesarului de credite de catre unitatea economica sub forma unor informatii de tipul yvn. si numarul de zile de amânare a platii în luna respectiva (Nza): Relatia 9. exemple în care s determinat direct necesarul de -a finantat din alte surse decât pasivele. Având la dispozitie nivelul activelor circulante prognozate (ycp) si nivelul celo rlalte surse posibile. ca sursa externa întreprinderii. Fluxul de fonduri ce se stabileste între unitatea economica si sistemul bancar (vezi partea a patra a lucrarii) presupune o ampla activitate financiara de repartitie si o miscare continua de fonduri înspre întreprindere si de la întreprindere spre banci.13 Pasiv total = Aprovizionari pe trim.4.Finan tele întreprinderii Pasivul total luat în calcul la acoperirea nec esarului de fonduri pentru mijloace circulante are în vedere.12 Pasiv total = Pasiv zilnic x Nz a Relatii similare se aplica si în cazul pasivelor produse prin amânarea platilor catre furnizorii de materii prime.11). serviciul financiar determina sursele de tip yvn sub forma creditului bancar.14 Necesar de credit = yc p – (Fond rulment + Pasive) . Dupa determinarea pasivelor previzibile. Nivelul acestor pasive se determina pentru fiecare trimestru în parte.

2.5 O societate comerciala previzioneaza urmatoarele niveluri pentru activitatea sa: . pe de alta parte. Actiunea de formare-dezvoltare a elementului în cauza devine fezabila daca indicatorii previzionati exprima o eficienta acceptabila pentru unitatea economica. facilitati de cont. Drept efect este considerata cifra de afaceri proiectata pentru anul viitor. Determinarea indicatorilor financiari ye se va realiza pe baza datelor din exemplul 9.cifra de afaceri. Informatia yvn.Deciziile financiare privind ciclul de exploatare Tipuri de credite pe termen scurt Creditele pe termen scurt se acorda. sub forma necesarului de credit. cheltuieli si alte active constituite temporar sau sezonier. care a copera soldul stocurilor si cheltuielilor. lei . credite pe obiect. fie la nivelul pretului de vânzare. scont.5. sub forma de: 1. si totalul resurselor si încasarilor. 3. cecuri remise spre încasare. Judecati de valoare în formarea stocurilor Efect .imobilizari în mijloace fixe 1300 mil. devine efectiva numai dupa aprobarea sa de banca si întocmirea contractului de împrumut semnat de ambele parti. În postura de efort apare informatia yc p sau necesarul de fonduri pentru formarea-dezvoltarea elementului active circulante. fie la nivelul costului complet. E. pe de o parte.necesa rul de fonduri Exemplul 9. lei Total activ = 2000 mil. conform legislatiei în vigoare. Pentru executie se au în vedere activul circulant bilantier. credite pentru capitalul de lucru. Sensul pe care literatura de specialitate îl acorda eficientei în acest caz este raportul dintre efectul folosirii fondurilor pentru mijloace circulante si efortul pentru finantarea acestor fonduri. lei (din care stocuri -300 mil. pentru stocuri. lei) . valuta vânduta etc. Eficienta economica Adoptarea deciziei de finantare a elementului mijloace circulante presupune o judecata de valoare prin prisma indicatorilor de eficienta economica ye. Sunt indicatori care iau în considerare ca efect profitul brut sau net proiectat. stocurile sau chiar întregul activ al bilantului. În mod similar se realizeaza solicitarea de credite si de pe piata internationala a creditului. factoring. credite pentru productia de export.activul circulant total (yc p) 700 mil. Efort .

lei = 4 rotatii Pentru amplificarea semnificatiei acestui indicator se determina si durata în zile a unei rotatii: Relatia 9.5: V. În acest mod.16 V.15 Viteza de rotatie = Cifra de afaceri (cost)/ Active circulante = = n rotatii sau n lei cifra de afaceri/1 leu fonduri pentru active circulante În cazul concret din exemplul 9. pe parcursul unui an. lei / 700 mil. lei împrumuturi pe termen lung 700 mil. în faza de aprovizionare.R. lei la pret de vânzare si 2800 mil. lei la cost complet. trebuie sa avem clar fenomenul de rotatie pe care fondurile alocate îl realizeaza în unitatea economica pe parcursul ciclului de exploatare: APROVIZIONARE PRODUCTIE 1 Rotatie REALIZARE DESFACERE Fazele ciclului de exploatare Un leu intrat în acest circuit parcurge toate fazele si reintra. = 2. Acest efect este dependent de viteza cu care leul-fond financiar parcurge toate fazele unei rotatii: Relatia 9. dupa o perioada n umita durata unei rotatii. = 360 zile / 4 rotatii = 90 zile .R. lei datorii si credite pe termen scurt 300 mil.Finan tele întreprinderii - capital social 1000 mil. lei cifra de afaceri 3000 mil. un leu adus prin finantare poate contribui la obtinerea unei productii de n lei. Pentru a întelege semnificatia eficientei în cazul mijloacelor circulante.800 mil.

rotatia stocurilor V.A.5 rotatii Starea proiectata a mijloacelor circulante poate fi caracterizata si prin prisma gradului de lichiditate pe care îl asigura diferite componente ale activului circulant fata de datoriile pe termen scurt: Relatia 9.R.R.19 .20 .rotatia întregului activ V. / Total activ = 3000 / 2000 = 1. = Activ pe termen scurt / datorii pe termen scurt = 700 / 300 = = 2.G.28 lei / 1 leu Aspectele de eficienta privind viitoarea utilizare (sau utilizarea efectiva) a fondurilor pentru active se pot pune în evidenta si prin alti indicatori care caracterizeaza gestionarea fondurilor respective: Relatia 9. lei în exemplul nostru).18 .33 ori .lichiditatea generala L.Deciziile financiare privind ciclul de exploatare Aprecierea eficientei devine clara daca rezultatele obtinute în unitatea analizata se compara cu media pe ramura economica din care face parte sau cu cele ale firmelor concurente. / Stoc = 3000 / 300 = 10 rotatii Relatia 9. stocuri = C. activ = C.17 Eficienta = 3000 / 700 = 4. atunci rezultatul cuprinde si contributia profitului: Relatia 9. Daca drept efect se ia cifra de afaceri la pret de vânzare (3000 mil.A.

În cazul în care indicatorii respectivi nu sunt satisfacatori. care sa duca la reducerea timpului de imobilizare a fondurilor pe parcursul celor patru faze ale activitatii. precum si la reducerea consumurilor specifice la produsele fabricate. serviciul financiar recomanda serviciilor tehnic e si economice sa procedeze la aplicarea unor masuri tehnice.stocuri si clienti incerti) / Datorii pe termen scurt = 400 / 300 = 1.21 . adoptarea si. Serviciul financiar al întreprinderii va înfaptui aceasta functie prin fundamentarea. serviciul financiar procedeaza la adoptarea deciziei financiare de repartitie specifica procesului de consum (vezi capitolul 6). formarea de stocuri. apoi. realizarea de decizii financiare pentru fiecare tip de activitate economica privind activele circulante. tehnologice. aprovizionare. organizatorice etc. dezvolta presupune o fundamentare din punct de vedere financiar sub forma adoptarii de decizii financiare care sa aduca în întreprindere fondurile financiare ce vor permite desfasurarea efectiva a activitatilor de tip consum. refac. . FUNCTIA FINANCIARA: FUNDAMENTAREA FINANCIARA A DECIZIILOR ECONOMICE Realizarea procesului de consum prin care activele circulante se formeaza. 9.Finan tele întreprinderii Relatia 9. vânzari.3 ori Semnificatie axiologica prin comparatie Si aceste rezultate capata o semnificatie axiologica daca sunt comparate cu cele înregistrate în medie pe ramura economica din care face parte unitatea aleasa ca exemplu sau cu rezultatele previzionate de întreprinderile concurente. asigurari etc.3 Decizia financiara privind finantarea ciclului de exploatare Pe baza informatiilor determinate în perioadele anterioare.lichiditatea imediata (rapida sau acida) L.I. decontari. = (Activ pe termen scurt .

Ca si în cazul deciziei financiare privind investitiile (vezi figura nr. B. iar cele numerotate 4-6. resursele proprii (yv p) acopera obligatiile financiare ale întreprinderii în afara sa (yco) si o parte din cheltuielile financiare proprii (ycp). iar informatiile 2-5 sunt obligatii financiare în afara unitatii. productie neterminata. venituri din afara unitatii sau yvn. plata dobânzii. mijl. apar fluxuri financiare care au ca punct de plecare rezultatele economice si financiare ale întreprinderii ( p) si fluxuri yv financiare care au ca punct de plecare surse din afara unitatii (yv n). comisioane 3. Fluxul fondurilor financiare Realizarea deciziei financiare privind mijloacele circulante presupune declansarea efectiva de fluxuri financiare din si spre întreprindere. Respectând notarea noastra. Împrumuturi pe termen lung (obligatiuni) 6. Imobilizari în active circulante (stocuri. daca informatiile privind eficienta. În majoritatea lor. 8. aceste fluxuri externe vor declansa în perioadele viitoare obligatii financiare de tipul yco. parte numita autofinantare. dividende 4. creditori. decizia financiara privind mijloacele circulante nu este cuprinsa în mod distinct. informatia 1 este de tipul ycp sau cheltuieli pentru formarea elementului active circulante. ea trebuind determinata pe baza evolutiei deciziei privind productia. rambursari. sunt acceptabile.Deciziile financiare privind ciclul de exploatare A. Fonduri cuprinse în capitalul propriu formate prin autofinantare 2. În al doilea caz. creante) 2. În privinta cheltuielilor. alte obligatii Total cheltuieli Balansare venituri cu cheltuieli în decizie În componenta bugetului practicat acum la noi.13). Parti din profit pt. În primul caz. produse finite. fluxul financiar provenit din afara unitatii (surse din economie sau din strainatate) acopera restul de cheltuieli financiare proprii (ycp). Parti din încasari pt. Continutul deciziei Pe baza modelului general de decizie privind consumul. Dobânzi. salariati. Capital social pt. BUGETUL ACTIVELOR CIRCULANTE VENITURI (yv) 1. Dividende 5. ser viciul financiar ordoneaza într-un buget al activelor (mijloacelor) circulante informatiile de tipul yc si yv. ye. credite bancare) Total venituri CHELTUIELI (yc) 1. circulante 5. la partea de venituri. Diminuare capital social. adica informatii financiare yco. Rambursari de credite si împrumuturi obligatare 3. Fluxurile financiare în executia deciziei financiare . informatiile 1 -3 sunt de natura informatiilor financiare ycp sau venituri provenite din întreprindere. Obligatii pe termen scurt (furnizori. comisioane 4.

decizia de asigurare mobilizeaza fonduri sub forma de despagubiri.13 DECIZIA FINANCIARA PRIVIND INVESTITIA C.4 al capitolului anterior. daca se produce riscul asigurat. În faza de executie. în mod anticipat producerii riscului asigurat. în cadrul deciziilor privind procesul de consum. numite risc asigurat în terminologia societatilor de asigurari. Decizia de asigurare de bunuri . impun adoptarea unor decizii de repartitie financiara. Stocurile de materiale. 9. Aceste fenomene. acoperind cheltuielile de refacere a stocurilor distruse de fenomenul pentru care s-a facut asigurarea. parti din rezultatele economice ale întreprinderii (sub forma de prime de asigurare). Deciziile respective pun în miscare. 8. productie neterminata sau produse finite pot fi afectate cantitativ si calitativ de o serie de fenomene naturale sau de productie. pentru activele (mijloacele) circulante aflate în unitatea economica pentru a sustine activitatile cerute de ciclul de exploatare se adopta si decizia financiara referitoare la asigurarea de bunuri.Finan tele întreprinderii Pentru întelegere. Locul deciziei financiare privind finantarea ciclului de exploatare în bugetul întreprinderii În macheta teoretica prezentata în capitolul 7. Figura nr.4 Alte decizii financiare privindciclul de exploatare În practica financiara. conform machetei cuprinse în paragraful 8. decizia financiara privind activele (mijloacele) circulante (sau de finantare a ciclului de exploatare) se afla în partea a doua.

Aceasta fundamentare se sprijina pe argumente legate de costul capitalului permanent (care contribuie la finantarea fondului de rulment). de structura activului total al firmei. activitatea financiara are posibilitatea de a influenta întreaga activitate a întreprinderii. De aceea. Rezolvarea de conflicte si satisfacerea intereselor. de valorificare a capitalului în corelatie cu piata de capital. În acelasi sens actioneaza si analiza modului în care se realizeaza politica fondu lui de rulment în firma respectiva. restructurarea sau dezvoltarea activelor circulante are. defensiva sau conservatoare. asigurând un nivel acceptabil pentru performantele întreprinderii (vezi paragraful 9. firma poate avea o politica a fondului de rulment moderata.5 Managementul financiar Asa cum am stabilit în cadrul Capitolului 4. Asigurarea conducerii participative. si alocarea corecta si profitabila a resurselor. activitatea financiara este obligata sa realizeze acest lucru în concordanta cu indicatorii de eficienta.Deciziile financiare privind ciclul de exploatare 9. ye. FUNCTIA MOTIVATIONALA: REDAREA PERFORMA NTELOR POSIBILE Alocarea de fonduri pentru formarea. În procesul complex de fundamentare si realizare a deciziilor financiare privind procesul de consum . formarea fondului de rulment reprezinta o decizie multiplu fundamentata. în general. Prin modul de alocare a fondurilor. Se realizeaza astfel functiile motivationale ale proiectarii financiare: Redarea performantelor posibile. de asemenea. Politica fondului de rulment Conditii pentru o politica buna a fondului de rulment Pentru economistul financiar. precum si de conditionarea în timp pusa de gestionarii surselor din care se formeaza fondurile pentru activele circulante (perioada de maturitate a pasivelor). de corelatie cu costul capitalului atras si cu efectele asupra activitatii economice. sunt aplicate procedee diverse de alocare de fonduri în conditii de risc. o data cu procesul de repartitie la nivel microeconomic. de marimea capitalului propriu. agresiva (vezi studiul de caz 9.1 de la sfârsitul capitolului).2/E). În functie de costul capitalului propriu (cost dat de nivelul dividendelor promise proprietarilor). o mare influenta asupra performantelor economice si financiare viitoare ale firmei. ca participare ac tiva a activitatii financiare la managementul general al firmei. refacerea. de costul capitalului împrumutat de pe piata de capital. de abundenta pietei de capital. . Finantele întreprinderii studiaza.

iar inflatia determina o accentuata decapitalizare a firmelor. –a) În conditiile economiei noastre. De aceea. unde costul capitalului propriu (social) este mult mai mare decât costu l capitalului împrumutat.10/b).10 . 9. ar corespunde cu decizia de a alimenta continuu capitalul permanent din fonduri proprii din care se finanteaza fondul de rulment. . limitând pe cât posibil apelarea la credite pentru acest necesar permanent (vezi figura nr. atunci o politica a fondului de rulment agresiva corespunde cu decizia firmei de a realiza productia cu un fond de rulment cât mai redus (vezi figura nr. având în vedere costul înca redus al acestor fonduri proprii (ceea ce ar corespunde cu politica defensiva dintr-o economie normala). 9. Figura nr. politica defensiva Daca luam în considerare situatia de pe piata tarilor occidentale.c) Active circulante fluctuante b) Active circ. 9. o politica defensiva sau conservatoare corespunde unui management care nu vrea sa expuna firma la riscurile de pe piata creditului sau de capital. unde costul capitalului împrumutat este foarte mare. O politica a fondului de rulment moderata asigura o acoperire din fondurile proprii a întregului necesar permanent de active circulante. O politica agresiva privind fondul de rulment. capitalul propriu este chemat sa acopere chiar si nivelul fluctuant al activelor circulante (vezi figura nr. în conditiile economiei noastre în tranzitie. politica fondului de rulment se fundamenteaza pe alte criterii. politica moderata.10/c). 9. perm.10/a). În sfârsit.Finan tele întreprinderii Politica agresiva.

1 Un studiu recent privind imobilizarile în stocuri în faza de aprovizionare pentru fabricile de autovehicule remarca nivelul redus al acestor stocuri în cazul Firmei Toyota: stocurile asigurau consumul productiei pentru … o ora! În cazul uzinelor Ford.Deciziile financiare privind ciclul de exploatare FUNCTIA MOTIVATIONALA: REZOLVAREA DE CONFLICTE SI SATISFACEREA INTERESELOR Atunci când exista mai multe posibilitati de a gestiona activele circulante sub forma de creante. Aspecte de conflict si de afectare a intereselor firmei se manifesta si în privinta gestionarii stocurilor de active circulante. majoritatea firmelor din industrie îsi formeaza stocuri pentru perioa de ce depasesc 20-25 de zile! . dar si pentru a evita conflicte în interiorul firmei si cu furnizorii de materii prime si alte materiale.pentru a evita cheltuieli suplimentare. De aceea. Gestionarea stocurilor Pentru proiectarea financiara a ciclului de exploatare conteaza. aceste stocuri aveau nivelul consumului pentru circa 10 zile. daca acesta este normal. mai ales în faza de aprovizionare. Nivelul acestor stocuri poate influenta favorabil firma. riscul degradarii etc. O politica oprima pentru formarea de stocuri Exagerarea stocurilor . Formarea de stocuri optime. sau prea mari. imobilizarea în stocuri are un nivel foarte redus (vezi Cadrul 9. când stocurile sunt prea mici. reprezinta o preocupare majora pentru serviciul financiar. În multe cazuri. Imobilizarea unei parti importante din capitalul de lucru în stocuri exagerate reprezinta o utilizare neeficienta a disponibilitatilor proprii sau împrumutate. În cazul tarii noastre. sau nefavorabil. în acest caz crescând cheltuielile de stocaj. alaturi de determinarea necesarului de finantat.un tribut platit dezorganizarii Cadrul 9. economistul trebuie sa determine stocurile optime de active circulante. riscând oprirea productiei. Modul de rezolvare este redat în capitolul 16. livrarilor sau al depozitarii de mijloace circulante. managerul financiar trebuie sa gaseasca solutia optima pentru a rezolva corect eventuale conflicte si divergente de interese.1). si implicatiile economice ale imobilizarilor în active circulante sub forma costului formarii de stocuri în diferite faze ale procesului de productie. Acolo unde aceste aspecte negative sunt eliminate. stocurile mari în aprovizionare sau desfacere reprezinta un veritabil tribut platit dezorganizarii din domeniul transporturilor.

Pentru determinarea sa. În functie de acesti indicatori se poate determina si costul total al politicii de stocaj.11) . pag. Având în vedere relatia 9. Editura Economica. 9. D = cererea totala. precum si nivelul optim al cantitatii de aprovizionat (vezi figura nr. Q = cantitatea unei comenzi. Finance.23 C = l x D/Q + s x Q/2 unde: C reprezinta costul total al politicii de stocaj. Aceste elemente stau la baza determinarii comenzii optime cu ajutorul modelului Wilson (vezi M. Q/2 = numarul mediu de unitati în stoc.22 QEC = 2lxD / s unde: QEC reprezinta cantitatea economica pentru o comanda. Levasseur si A. s = costul unitar de depozitare pentru perioada data. conform relatiei: Relatia 9. l = costul lansarii unei comenzi.23. 736 s. 1992. Quintart. u.Finan tele întreprinderii Comanda optima prin modelul Wilson La formarea stocurilor contribuie în mod decisiv nivelul comenzii optime. putem reprezenta grafic evolutia costului politicii stocurilor.). Paris. este necesar sa luam în considerare elementele de cost ale formarii de stocuri si ale lansarii comenzii de aprovizionare. lxD/Q = costul total de aprovizionare pentru perioada respectiva. Relatia 9. s x Q/2 = costul total de depozitare. D/Q = numarul de comenzi pentru o perioada data.

p.11 C Costul politicii de stocaj 3000 s x Q/2 l x D/Q Cantitatea QEC (300) Exemplu (dupa P. momentul optim de lansare a comenzii: Relatia 9. D = 3600 tone. l = 125 $. cantitatea optima.Deciziile financiare privind ciclul de exploatare Figura nr.24 PC = QEC x d/ T(QEC) . QEC. 245 s. pe baza acelorasi indicatori. s = 10$. Finantele manageriale.) Q 100 200 300 400 500 600 Stoc mediu 50 100 150 200 250 300 s x Q/2 500 1000 1500 2000 2500 3000 l x D/Q 4500 2250 1500 1125 900 750 C 5000 3250 3000 3125 3400 3750 În acest exemplu. se determina.u. Pe baza acestor date. Halpern. va fi: QEC = v 2 x 125$ x 3600 t/10$ = 300 t Pentru a evita epuizarea stocurilor datorita unor eventuale întârzieri în aprovizionare. 9.

vezi studiul de caz 9. În privinta activelor circulante. smcî = speranta matematica a costului întârzierii aprovizionarii (numar de unitati lipsa x costul lipsei de materii prime x probabilitatea întârzierii). în zile. la realizarea deciziilor economice si financiare. gestionarea stocurilor trebuie sa ia în consideratie probabilitatea de aparitie a întârzierilor în aprovizionare. apoi. de epuizare a comenzii economice. se impune un mod de lucru prin care salariatii firmei sa fie atrasi la fundamentarea si. pentru o anumita materie prima si reda nivelul de stoc la care trebuie fac uta comanda pentru o noua aprovizionare. un rol important în motivarea tuturor salariatilor îl au repartizarea capitalului afectat acestui element al structurii firmei pe etapele ciclului de exploatare si precizarea directiilor de actiune pentru cresterea eficientei economice în utilizarea activelor circulante. Efectele incertitudinii în gestionarea stocurilor În situatia de incertitudine. cd = costul de depozitare (stoc de siguranta x costul unitar de depozitare). Pentru exemplificare. Decizia de formare a stocurilor de siguranta va depinde de marimea functiei de cost global (costul de depozitare + speranta matematica a costului întârzierii aprovizionarii): Relatia 9.2 de la finele acestui capitol. . FUNCTIA MOTIVATIONALA: ASIGURAREA CONDUCERII PARTICIPATIVE În exercitarea activitatii financiare. d = perioada de întârziere a aprovizionarii.25 FCG = cd + smcî unde: FCG reprezinta functia de cost global (pentru a fi optima.Finan tele întreprinderii unde: PC reprezinta punctul de comanda. ea trebuie sa aiba un nivel minim). exprimat în unitati naturale. T(QEC) = timpul.

Cz si timpul de imobilizare pe fiecare etapa a ciclului de exploatare. perioada de întârziere a platilor catre furnizori. . ea va trebui corelata cu indicatorii privind lichiditatea generala si imediata. de achitare a obligatiilor în afara firmei etc. Pe baza acestor date. În acelasi timp. perioada de decontare.Deciziile financiare privind ciclul de exploatare Repartizarea capitalului Gestionarea corecta a activelor circulante p resupune o determinare corecta a stocurilor pe fiecare din etapele principale ale ciclului de exploatare: ciclul operational (aprovizionare. influentând platile care ajung la scadenta. Daca situatia tinde sa devina critica. precum si la sporirea cifrei de afaceri ce se realizeaza cu aceleasi fonduri pentru activele circulante. T. economistul financiar va solicita o interventie directa asupra factorilor care contribuie la amplificarea imobilizarilor în active circulante. productie. Conversia imobilizarilor în lichiditate este dependenta de toate aceste perioade : Ciclul conversiei în lichiditate = Ciclul operational + Perioada de decontare – Perioada de întârziere a platii catre furnizori O optimizare a trezoreriei firmei se realizeaza prin responsabilizarea personalului aflat în fiecare din etapele ciclului de exploatare prezente în relatia de mai sus. Exemplu : O firma are un ciclu operational de 30 zile si planifica o perioada maxima de pasuire a clientilor de 15 zile (exercita o politica de încurajare a vânzarilor prin cresterea stocului de creante). Mai mult. firma respectiva se încadreaza în perioada normala de 7 zile de întârziere a platilor sale catre furnizori. ciclul conversiei imobilizarilor în lichiditate este egal cu: 30 zile + 15 zile – 7 zile = 38 zile Pentru a da o semnificatie clara informatiei de mai sus. Directii de actiune Directiile principale de actiune se refera la grupele de factori care determina necesarul de fon duri pentru activele circulante: cheltuielile medii zilnice. desfacere). Fiecare perioada va contribui la imobilizarea fondurilor în stocurile caracteristice. se pot face legaturi între respectarea perioadelor de plata a salariilor. salariati (atrager ea de pasive).

desfacere. Cresterea productivitatii muncii. dar si prin implementarea în firma a inovatiilor. informatizarea întregului proces de gestionare a activelor circulante. Aceleasi masuri pot sa aduca si reducerea timpului de imobilizare a fondurilor financiare în stocurile din diferitele etape ale ciclului de exploatare. reduse -? T Timp Reducerea cheltuielilor medii zilnice este posibila prin antrenarea tuturor salariatilor. . organizatoric. pot permite obtinerea unei cifre de afaceri superioare cu aceleasi fonduri afectate activelor circulante. a randamentelor de exploatare a utilajelor. 9. contabilitate. a specialistilor din domeniile tehnic. perfectionarea personalului din depozite. aprovizionare. economic. a formelor moderne si eficace de management. administrativ. De un real folos sunt si actiunile care depind direct de serviciul financiar: organizarea depozitelor. utilizarea completa a capacitatii de productie a firmei etc. cresterea operativitatii în decontare etc. disponibilizarea periodica a stocurilor inutile.6 Activitati tutoriale Modelul organizarii pregatirii este redat în finalul capitolului 1.Finan tele întreprinderii Cheltuieli medii zilnice Active circulante -? Active circ.

necesarul de servicii tip active circulante. structura organizatorica a firmei. 3. 3. 4. economici. c) 2. 3. . b) 1. structura surselor de finantare a activelor circulante. 4. naturali etc. 5. 2. e) 3. 5. se refac si se dezvolta mijloacele circulante? Ce schimbari au intervenit în legaturile de repartitie financiara posibile în perioada de tranzitie în comparatie cu perioada anterioara în cazul acestui element? Care sunt modelele analitice si cele globale utilizate pentru determinarea necesarului de fonduri pentru elementul mijloace circulante? Cum apreciati exactitatea lor în determinarea informatiei financiare ycp ? În care cazuri se poate apela la autofinantare pentru acoperirea necesarului de fonduri? De ce în cazul mijloacelor circulante se apeleaza într-o mai mare masura la fonduri din afara unitatii economice? Care este semnificatia vitezei de rotatie a fondurilor pentru active circulante? Dar a lichiditatii gen erale si imediate? Care sunt functiile motivationale exercitate de activitatea financiara de proiectare si prin ce actiuni concrete se realizeaza? TESTE DE AUTOEVALUARE 9. Care este gruparea reala: a) 1. 2. comportamentul elementului active circulante sub influenta factorilor tehnici.Deciziile financiare privind ciclul de exploatare ÎNTREBARI RECAPITULATIVE • • • • • • • • • • • • Ce servicii îndeplinesc activele circulante în structura întreprinderii? Care sunt functiile de tip financiar pe care le îndeplineste activitatea de previziune financiara? Care sunt formele de activ pe care le îmbraca elementul active circulante pe parcursul activitatii economice din întreprindere? Care sunt factorii si efectul influentei lor în procesele de consum din to si t2 si de productie din t1 si tn? Prin ce indicatori se caracterizeaza starea curenta a elementului active sau mijloace circulante? Care sunt activitatile de consum prin care se formeaza. starea curenta a activelor reflectata de bilantul firmei. 2. 3. sociali. 4.. 5.1 Functia financiara de autorizarea repartitiei are în vedere: 1. 4. d) 2.

creditul bancar . d) CA / Total active circulante. Care din aceste relatii reda indicatorul Lichiditate generala? . 5. b) 1(2 + 4 – 3). 4.4. b) 1. Care este relatia corecta pentru stabilirea informatiei privind necesarul de fonduri: a) 1(2 + 3 – 4). 2. 3. fondurile proprii din cuprinsul capitalului propriu. CA / active circulante. 2. e) 1(2 – 3 – 4). 4. e) toate activitatile anterioare. 9. b) activitatea de prelucrare a materiilor prime si de formare de stocuri în toate fazele ciclului de exploatare. 9. d) activitatea de asigurare. stabiliti care este relatia de determinare a necesarului de fond de rulment : a) 1 + 4.4 Având în vedere indicatorii: 1. 9. timpul pentru perioada de decontare. Care grupare este cea reala : a) 1. desfacere). 3. e) 2 – 4. 9.Finan tele întreprinderii 9. e) Active circulante pe termen scurt / Datorii pe termen scurt. b) 360 zile / numar de rotatii. c) 2.8 Pentru exprimarea eficientei economice cu care se utilizeaza fondurile pentru activele circulante se folosesc relatiile : a) cifra de afaceri. e) 3. c) 1 + 2. c) prelevari din profitul net pentru dividende. 2. Stocuri si cheltuieli de exploatare = Datorii din exploatare. cheltuieli medii zilnice. 4. Stocuri si cheltuieli de exploatare < Datorii din exploatare. 9. b) 4 – 2. 3. b) acoperirea pierderilor din anii precedenti. capitalul social. Stocuri si cheltuieli de exploatare >Datorii din exploatare. 2. pasivele pe termen scurt formate pe seama furnizorilor. timpul de imobilizare a activelor circulante în ciclul operational (aprovizionare. 3. 2. c) 1(2 + 3 + 4). productie. d) 1(3 + 4 – 2). 5.7 Pentru finantarea activelor circulante se folosesc urmatoarele tipuri de venituri din rezultatele economice si financiare proprii. 5.6 Informatia ycp (necesarul de fonduri pentru activele circulante) depinde de indicatorii: 1. c) CA / Stocuri. 2. Care din acestea nu se refera la activele circulante: a) prelevari pentru fondurile proprii care intra în c ompon enta capitalului permanent. timpul de întârziere a platilor catre furnizori. stabiliti relatia care reda plusul de surse pentru fondul de rulment.3 La constituirea fondului de rulment contribuie: 1. Datorii din exploatare.2 Care din urmatoarele activitati tip consum se refera la activele circulante: a) activitatea de aprovizionare. d) 1. c) activitatea de vânzare si decontare.5 Tot pe baza indicatorilor de la 9. d) 1 – 4. 3. 4. reclama etc. AC. împrumuturile pe termen lung. 9. 4. 4. d) acoperirea unor cheltuieli din profitul brut pentru protocol.

3.5 77. politica fondului de rulm ent. are nevoie de: Situatia I Situatia II Situatia III active fixe 426 mil. gestionarea creantelor (clientilor). 4.Deciziile financiare privind ciclul de exploatare 9. active circulante 175 mil. 2.9 Prin ce actiuni concrete se realizeaza functia motivationala rezolvarea conflictelor si satisfacerea intereselor: 1. Pentru a realiza aceasta productie. Întârzierea livrarii de catre furnizor poate fi între 0 si 4 zile cu probabilitatea urmatoare: Întârzierea 0 zile 1 zi 2 zile 3 zile 4 zile Probabilitatea 0. 9. 2. 9. având în vedere ca solutia I este considerata moderata. repartizarea capitalului de lucru pe etapele ciclului de exploatare. lei.A. 426 mil. 225 mil.5 unitati de materie prima.20 0. fond rulment 50 mil. 125 mil. cu un profit de 100 mil. 5.1 Politica fondului de rulment O societate comerciala îsi propune sa realizeze o productie de 1100 mil. actiunea directa de influentare a factorilor ce determina nivelul activelor circulante. 5. 3. Care grupare este cea reala: a) 1.9 arata actiunile prin care se exercita functia motivationala asigurarea conducerii participative? STUDIU DE CAZ SI EXERCITII 9. c) 3. d) 4.15 Stoc necesar 0.30 0.0 . gestionarea stocurilor. b) 2. Calculati indicatorii de eficienta pentru fiecare din cele trei situatii si adoptati una dintre ele.15 0. consuma zilnic 38.2 Gestiunea stocurilor în situatie de incertitudine Societatea comerciala Felix S. 4. 426 mil. lei. e) 2.0 115. 35 mil.20 0.5 154.10 Care grupare din cele redate la întrebarea 9. 95 mil. solutia II este o politica defensiva si solutia III corespunde unei solutii ofensive (agresive) în privinta finantarii si utilizarii fondului de rulment în obtinerea productiei prognozate.0 38. 5.

89 = 26.4 Necesarul de finantat Folosind datele din exemplul 9.00 0.0 0. precum si acumularea cheltuielilor cauzate de lipsa de materii prime.023 $ pe zi si pe unitate de materie prima. cheltuieli redate pe ultimul rând pentru fiecare cantitate de stoc necesara (0.15 = 0.54$ 7. spre exemplu).3 Normarea pe faze Folosind datele din exemplul 9.89$ 3.54$ 140.89$ 3.00 40.0 115. pentru trei zile sau chiar pentru patru zile.00.00 Tabelul cuprinde nivelul cheltuielilor de depozitare (cheltuieli de depozitare pe zi si pe unitatea de stoc x numar zile x stocul depozitat : 0.54 + 0. pentru situatia de întârziere cu 4 zile. calculul are urmatorul continut: cd = 14.97$ 90. Redati grafic nivelul functiei de cost global. determinati necesarul de finantat.0$ 140.023 x 2 zile x 77 = 3. pentru doua zile.54 $.0 38.0 0.00 90.00$ 0. Rezolvati aceeasi problema în conditiile în care aceste întârzieri cresc cu câte o saptamâna la fiecare din cele trei categorii de plati. sa formeze stoc pentru o zi.5 154. iar cheltuielile cauzate de lipsa de materii prime sunt de 40 $ în prima zi si de câte 50 $ în zilele urmatoare. Societatea comerciala are de ales între mai multe variante: sa nu formeze stoc de securitate. Va dorim succes! 0 1 2 3 4 9.0$ 0. Aici se ia nivelul cheltuielilor cauzate de lipsa materiilor prime.17 + 7.5 77. modificându-se astfel si costul final de uzina.0$ 90. în conditiile în care întârzierea platilor se reduce cu câte o saptamâna fata de datele din exemplul respectiv. calculati informatia ycp în conditiile în care cheltuielile de fabricatie cresc cu câte 3000 lei pe zi.54$ 7.0$ 40. Hotarârea definitiva poate fi luata numai dupa stabilirea functiei de cost global. .00 0.00 0.89$ 3.1 (din cuprinsul capitolului).17$ 40.Finan tele întreprinderii Formarea unor stocuri de rezerva solicita cheltuieli de depozitare de 0. în cazul stocurilor necesare pentru 4 zile. va trebui sa calculati matricea consecintelor (costurilor): Întârzierea Stocuri 0.00$ 0.00 40.57 iar smcî = 0 x 0. Astfel. Pentru a alege una din aceste cinci solutii. ultima cifra din coloana ultima).97$ 14.2 (din cuprinsul capitolului).89 190. 9.97 + 3. FCG = cd + smcî.00$ 0. 40$ în prima zi si câte 50$ în zilele urmatoare.

A. lei. determinati necesarul de fond de rulment NFR în zile si în lei. costul depozitarii (s) este de 3000 lei pe tona . lei. iar numarul de zile de amânare legala a platilor este de 5 zile.19).5 sunt ai unei întreprinderi concurente. îsi propune urmatorii indicatori în legatura cu formarea de stocuri de materii prime: cantitatea anuala necesara din materia prima X este de 3000 t (indicatorul D). Ce nivel au fondurile solicitate din alte surse din afara firmei? 9. prognozeaza un nivel de 175 mil. lei pret complet 4500 mil. lei .5 si comentati com paratia respectiva.active fixe 2000 mil. 9. cantitatea aprovizionata la o comanda (Q) este de 250 t. lei . costul unei lansari de comanda (l) este de100000 lei pe comanda.4. Pasivele medii zilnice sunt de 4 mil.împrumuturi / tr.Deciziile financiare privind ciclul de exploatare 9. lei (din care stocuri 400 mil. lung 800 mil. Capitalul social prognozat este de 380 mil. în conditiile în care Taxa pe valoarea adaugata este cea aplicata în România.datorii / tr. lei . 9.6 Veniturile din afara unitatii Societatea comerciala Felix S.capital social 1500 mil. lei) .7 Indicatorii de gestiune a fondurilor pentru mijloace circulante Societatea comerciala Unirea S. Capitalul propriu de 390 mil.8 Determinarea costului politicii de stocaj Firma Petrol S. de 19% (0. scurt 700 mil.A. lei pentru activele circulante si un volum de 426 mil. considerând ca indicatorii de eficienta din exemplul 9.activ circulant 1000 mil. înregistreaza în bilantul anului curent urmatorii indicatori: . lei . lei active fixe. lei. lei.5 Necesarul de fond de rulment Folosind datele din exemplul 9. lei Comparati rezultatele cu cele din exemplul 9. Capitalul permanent de 476 mil.cifra de afaceri pret vânzare 5000 mil.A.

Va propunem urmatoarele teme: Necesitatea imobilizarilor financiare în activele circulante. Încercati sa conturati unele solutii si metode de reducere a efectelor negative asupra situatiei financiare a firmei. punctul de comanda (PC) pentru o întârziere de 6 zile (d).10 Referat Având în vedere fenomenele de incertitudine specifice perioadei de tranzitie. Modele de determinare a necesarului de mijloace circulante în diferitele faze ale ciclului de exploatare. dimensionarea si evaluarea stocurilor de active circulante.Finan tele întreprinderii Determinati costul total al politicii de stocaj. analizati. - - 9. în cadrul unui scurt referat. . Implicatiile financiare ale deciziei de asigurare a stocurilor de active circulante. factorii perturbatori în formarea. Politica fondului de rulment în cadrul firmelor mici si mari. Fluxurile financiar e cerute de finantarea ciclului de exploatare. Structurarea capitalului de lucru al unei firme între elementele structurii de productie si pozitia finantarii activelor circulante în aceasta structura. nivelul comenzii economice ( QEC). 9. Masuri de sporire a eficientei economice în formarea stocurilor de active circulante.9 Teme de cercetare stiintifica Comportamentul activelor circulante în cadrul ciclului de exploatare determina un amplu fenomen financiar ce poate constitui obiect al cercetarii stiintifice. Implicatiile financiare ale gestionarii stocurilor. în conditia în care cantitatea QEC asigura cererea productiei pentru 50 de zile (T(QEC)).

Deciziile financiare privind ciclul de exploatare

RASPUNSURI LA TESTELE DE AUTOVERIFICARE

9.1 a; 9.2. e; 9.3 d; 9.4 d; 9.5 b; 9.6 b; 9.7 c; 9.8. e; 9.9 b; 9.10 d. Nota: fiecare întrebare este evaluata cu 1 punct. Pentru nota 100,00 trebuie sa raspundeti corect la toate întrebarile.

CAPITOLUL 10

DECIZIILE FINANCIARE PRIVIND PERSONALUL ÎNTREPRINDERII

CUPRINS 10.1 10.2 10.3 10.4 10.5 Procesul de consum pentru personalul întreprinderii Proiectarea financiara a activitatilor privind personalul Deciziile financiare privind personalul Managementul financiar Activitati tutoriale

CONCEPTE Pozitia personalului în structura întreprinderii Comportamentul personalului în procesele economice micro Activitatile de consum privind personalul Informatii financiare referitoare la activitatile social-economice privind personalul Participarea la profit Protectia economica si sociala Decizii financiare privind personalul întreprinderii

Deciziile financiare privind personalul întreprinderii

FUNCTIA FINANCIARA: AUTORIZAREA REPARTITIEI Pentru economistul financiar realizarea functiei autorizarea repartitiei presupune, în primul rând, asa cum am prezentat si în capitolele precedente, cunoasterea tipurilor de activitati economice, tehnice, sociale, ecologice, stiintifice, de învatamânt etc. care se încadreaza în procesul de consum din întreprindere. În al doilea rând, functia respectiva impune cunoasterea în detaliu a modului cum se manifesta aceste activitati, ce factori le determina structura si amploarea si ce efecte au asupra functionarii viitoare a fir mei, pentru a putea, apoi, stabili implicatiile financiare ale acestor activitati. Numai dupa îndeplinirea acestor conditii, economistul financiar poate autoriza repartitia financiara pentru procesul de consum, trecând, apoi, la exercitarea celorlalte functii financiare si motivationale (manageriale) legate de acest proces complex. Sa parcurgem împreuna exercitarea acestei functii financiare în legatura cu activitatile tip consum legate de elementul personalul întreprinderii.

10.1 Procesul de consum pentru personalul întreprinderii

Descentralizarea unor procese de tip social

La fel ca si precedentele elemente ale structurii întreprinderii, personalul trece periodic printr-un proces de consum pentru formare, refacere, dezvoltare-perfectionare, pregatindu-se pentru un viitor proces de productie. În mare parte, acest proces de consum se realizeaza la nivel de societate sau individual, pe baza salariului, în cantina restaurant a firmei sau în familie. Totusi, unele forme ale procesului de consum sunt rezolvate de firma, pe baza repartitiei financiare. Întreprinderea, organizând activitati de tip consum, preia procese care tin, de regula, de societate (învatamânt, protectie sociala sau sanitara, activitati culturale sau sportive etc.). Motivatia acestei descentralizari este data de necesitatea concretizarii perfectionarii profesionale, de disciplinarea si motivarea suplimentara a personalului etc.

Finantele întreprinderii

A. Pozitia personalului în structura economica a întreprinderii Pentru sistemul întreprindere, personalul reprezinta elementul hotarâtor, care îi asigura caracterul de sistem biosocial, de tipul departe de echilibru. Personalul cuprinde oamenii angajati permanent sau temporar, pe diferite functii, de conducere sau de executie, în conformitate cu structura organizatorica, tehnologiile conformitate cu structura organizatorica, tehnologiile folosite, amploarea activitatii economice, marimea productivitatii pe angajat etc. Cadrul 10.1 Indiferent de locul de munca, personalul participa la procesele efectorii si de conducere (reglare): a) cantitativ (nr. persoane, w); b) calitativ (calificare, talent); c) motivational (scop, interese). Personalul, ca element al structurii întreprinderii, este depozitarul unei valori, conservata prin procese de consum desfasurate în întreprindere dar si în societate (familie, scoala, institutii de cultura etc.) si în mediul înconjurator. Acest lucru este posibil (si necesar), întrucât personalul este format din oameni care participa la structura de productie o parte din cele 24 ore si numai dupa parcurgerea perioadei de scolar izare. În afara timpului afectat proceselor din întreprindere, personalul participa si la viata sociala, politica, culturala etc. Potrivit teoriei valorii entropice, valoarea conservata în elementul Personal permite acestuia sa presteze servicii în viitoarele procese de productie. Aceste servicii, purtatoare de valoare (potential economic), sunt de tipul: s e -------> i Relatia (10.1), specifica participarii personalului la procesele din întreprindere (dar si din societate, din mediu), arata ca potentialul conservat prin procesele de consum se manifesta ca energie musculara, nervoasa, sonora (e) pusa în slujba unor informatii (i) organizatorice, tehnologice, de produs etc., cu ajutorul substantei (s) din propriul corp (muschi, schelet, nervi etc.).

Personalul depozitar de valoare

Relatia 10.1

Serviciul conservator de valoare

Deciziile financiare privind personalul întreprinderii

B. Comportamentul general Marimea si structura interna a personalului sunt rezultatul tipului de management aplicat, depinzând totodata si de profilul unitatii, de evolutia tehnologiilor si dotarilor tehnice, de nivelul utilizarii capacitatii de productie si al productivitatii muncii etc. Si personalul întreprinderii respecta traseul redat în figura nr. 8.1 pentru mijloace fixe. Astfel, personalul se formeaza în cadrul unor procese de consum din t o; apoi el intra în procesul de productie din t 1, unde cedeaza o parte importanta din potentialul economic (valoare) de care dispune. Dupa acest proces, personalul iese "stors", potentialul sau trecând în produs si în mediu, ca pierderi. În mod firesc, întreprinderea (dar si societatea) trebuie sa organizeze un nou proces de consum (t2), pentru refacere (la nivelul din to), dar si de dezvoltare si perfectionare, conform cerintelor procesului de productie din tn. Pentru serviciul financiar, cunoasterea comportamentului personalului în procesele de consum, de productie, dar (si în cazul personalului, fenomenul este mult accentuat) si în procesele de societate si mediu este absolut necesara. De aceste procese depinde direct amploarea repartitiei financiare prognozate.

Factorii de influentare a personalului

În sprijinul întelegerii Fig. nr. 8.1

Finantele întreprinderii

CONSUM to În acest proces se formeaza capacitatea initiala a personalului de a face servicii de tipul (10.1). De regula acest consum si-l asuma societatea, prin scolarizare sau intra în proiectul si devizul de investitii, pentru întreprinderi sau capacitati noi. Marimea initiala a personalului depinde de schema de organizare, amploarea deciziei de productie, disponibilitatile de forta de munca specializata etc. Toti acesti factori (de tipul Fc1) vor determina amploarea acestui proces de consum initial. PRODUCTIE t1 În cadrul acestui proces, personalul cedeaza valoare (potential) în operatiuni de prelucrare si obtinere a produselor; totodata, apar si pierderi entropice obiective, specifice oricarei transformari de energie în sistemele deschise. Organizarea deficitara, lipsa de disciplina, precum si nesatisfacerea sau satisfacerea incompleta a motivatiei participarii la procesul de productie amplifica pierderile entropice. Personalul, în mod specific, participa la procesul de productie si motivational (vezi cadrul 10.2). Cadrul 10.2 Conform teoriei lui A. H. Maslow, nevoile umane sunt împartite în cinci categorii: 1 - fiziologice; 2 - de siguranta si securitate personala; 3 - de apartenenta la colectiv, întreprindere; 4 - de stima si apreciere; 5 - de autorealizare, împlinire profesionala si avansare.

Primele doua categorii sunt considerate nevoi umane inferioare, dar esentiale pentru existenta. Trecerea spre cele superioare nu asigura o forta motivationa la activa decât dupa satisfacerea suficienta a celor inferioare.

Influenta proceselor de mediu si sociale

În timpul procesului de productie, asupra personalului actioneaza si procesele de mediu, sub aspect negativ, reducând potentialul valoric al acestuia prin pierderea temporara a capacitatii de munca (îmbolnavire, îmbatrânire, deces).

Deciziile financiare privind personalul întreprinderii

Procesele specifice societatii în general au, pe lânga efectele pozitive mentionate, si efecte negative, de pierdere de potential: uzura morala a cunostintelor profesionale sub influenta progresului tehnic , a dezvoltarii stiintei etc.; stresul datorat fenomenului de poluare, lipsei de locuinte, nivelul i u de trai redus, dezorganizarii mijloacelor de transport, somajului etc.; exagerarea antrenarii în activitati politice, culturale, absenteism etc.

Factorii de tipul Fc2

-

Efectele acestor factori din întreprindere, din mediu si din societate (factori notati cu Fc2) stau la baza proiectarii tehnice, economice, sociale si financiare a procesului de consum din t2. CONSUM t2 Urmând dupa procesul de productie din t 1 si precedând pe cel din tn, consumul din t2 va reflecta în dimensiunea sa cantitativa si calitativa atât efectele de pierdere de valoare produsa în t 1 (si unele deficiente, neîmpliniri ale consumului din to), cât si semnalele ce vin de la procesul de productie din tn, proiectat si el o data cu consumul din t 2. Aceste semnale pot fi de crestere a necesarului de personal sau de diminuare (factorii Fc3).

Factorii de tipul Fc3

C. Starea curenta a personalului Starea curenta, la data proiectarii consumului din t2, are în vedere starea dupa iesirea din procesul de productie t1. În întreprindere aceasta stare se exprima prin indicatori ca: numar de salariati, gradul de calificare, nivelul productivitatii muncii, vârsta medie a personalului, stabilitatea fortei de munca etc. Pentru a proiecta consumul t2, este necesar sa fie cunoscute si conditiile de munca si de securitate asigurate în întreprindere: accidente, gradul de morbiditate, cerintele sindicatelor etc.

Indicatorii starii initiale a personalului

D. Activitati de consum Consumul din t 2 va cuprinde o gama larga de activitati prin care personalul se reface si poate corespunde unui nou proces de productie.

Finantele întreprinderii

Aceste activitati au în vedere, în mare parte, satisfacerea nevoilor umane: 1. Activitati de satisfacere a necesitatilor fiziologice (hranire, locuire, asigurarea conditiilor materiale, sociale si culturale de baza); 2. Activitati de satisfacere a nevoilor de siguranta si securitate personala (protectie economica si sociala, protectia muncii, asistenta medicala, actiuni culturale si sportive, asigurari sociale si de persoane, ajutor de somaj etc.); 3. Activitati de satisfacere a nevoilor superioare (scolarizare, recalificare, participare la profit etc.). Consumul generat de activitatile (1) se asigura printr-o repartitie economica (salariu) si numai partial din repartitie financiara (construirea de cantine, locuinte, cluburi). În schimb, activitatile (2) si (3) cer o repartitie financiara.

Activitati tip consum pentru personal

FUNCTIA FINANCIARA: PREVIZIUNE SI SIMULARE

Prefigurarea fenomenului repartitiei financiare privind procesul de consum cerut de activitatile de formare, refacere, restructurare sau dezvoltare a personalului întreprinderii presupune determinarea întregii game de informatii financiare prin modele specifice activitatii financiare (vezi capitolul 6). Fenomenul financiar previzionat trece, în mod obligatoriu, prin mai multe etape de simulare pentru a se ajunge la un nivel acceptabil din punctul de vedere al exigentelor financiare (principiile de condit ionare a repartitiei financiare: corelatia necesar/resurse; necesar/aport în t0 sau în t n) si al indicatorilor de eficienta economica.

10.2 Proiectarea financiara a activitatilor privind personalul

Serviciul financiar are misiunea de a asigura fondul informational necesar fundamentarii si adoptarii deciziilor care pregatesc repartitia de natura financiara pentru actiunile de consum precizate mai sus.

Deciziile financiare privind personalul întreprinderii

A. Informatiile financiare ym Activitatile de consum pentru personalul întreprinderii determina legaturi de repartitie ce se stabilesc între unitate si gestionarii surselor de finantare. Aceste legaturi sunt legalizate prin legi, hotarâri guvernamentale. Serviciul financiar precizeaza legaturile de repartitie privind consumul pentru personal, realizând un tablou al acestor conexiuni si obligatiile pe care si le asuma întreprinderea apelând la sursele de finantare. Acest tablou nu difera mult de schema de legaturi redata în figura nr. 8.4. Pe lânga legaturile de autofinantare, de finantare bugetara (cu caracter de exceptie), de creditare, de donatii etc., apar si legaturi cu propriul personal în calitate de furnizor de fonduri (contributii la acoperirea partiala a unor cheltuieli financiare) si de benefic iar al efortului de finantare a actiunilor sociale, de protectie, participare la profit etc.

Tabloul legaturilor financiare

B. Cheltuielile financiare yc Pentru activitatile referitoare la personal, metodologia financiara prevede modele de calcul diferite în privinta informatiei ycp - cheltuieli financiare: Relatia 10.2 1. Modelul tip deviz yc p = S Chij unde: Chij reprezinta cheltuielile de tipul i, pe obiectivele j. Modelul (10.2) se utilizeaza pentru activitatile care necesita investitii (protectia muncii, constructii social-culturale si sportive). Relatia 10.3 2. Norme financiare yc p = Nr x Nf unde: Nr reprezinta numarul de indicatori; Nf = norma financiara pe indicator.

Modele similare cu cele de mai sus sau din capitolele precedente sunt utilizate si pentru determinarea informatiilor yc o . venituri din interiorul întreprinderii. scolarizare.pâna la 10% din profitul net. protectia muncii. protectie sociala. Modelul statelor de functiuni 4. asigurari etc. .S. alocatii pentru copii etc. cu evolutia inflatiei si a puterii de cumparare. la determinarea informatiilor previzionate privind veniturile posibile ale activitatilor legate de personal. actiuni social-culturale si sportive – cota din fondul de salariu anual. Aceste obligatii se refera la: Atentionare Prelucrarea financiara a datelor necesare obtinerii informatiilor yc presupune o corelare permanenta cu posibilitatile reale ale întreprinderii. cu presiunea sindicala etc. dobânzi etc. asistenta medicala. Veniturile financiare.obligatii financiare în afara unitatii în legatura cu personalul. rambursari de credite. taxe. al primelor de asigurare etc. vezi Legea an uala a bugetului de stat). serviciul financiar al unitatii procedeaza. plata primelor de asigurare a personalului care lucreaza în conditii deosebite.). C. au ca sursa rezultatele economice corespunzatoare: participarea întreprinderii si a salariatilor la Fondul pentru plata ajutorului de somaj (cota % asupra fondului de salarii si. impozite. în continuare. yvn. Modelul cotelor din venituri. Venituri din rezultatele economice ale firmei - costului (pentru protectia economica si sociala. Veniturile financiare yv Pe baza metodologiei financiare. spre exemplu -. asupra salariului individual).A. respectiv.Finantele întreprinderii Acest model se utilizeaza în cadrul activitatilor de scolarizare (perfectionare). achitarea impozitelor si C. 3. contributii la bugetul asigurarilor sociale (cota % asupra fondului de salarii). yvp si din afara ei. profitului (participarea salariatilor la profit . yv p.. în cazul regiilor autonome.

salariul mediu / salariat / an. Eficienta economica Pentru actiunile de consum vizând personalul. yv n. documentele de proiectare financiara evidentiaza o serie de indicatori sugestivi. dotarea tehnica / un loc de munca.Deciziile financiare privind personalul întreprinderii Venituri financiare din afara firmei Insuficienta veniturilor provenite din unitate impune apelarea la surse din economie sau la propriii salariati. nu se practica determinarea unor indicatori de eficienta (cu exceptia lucrarilor de tip investitie). Indicatori privind eficienta finantarii personalului Asemenea indicatori (redati în mod global si prin indicatorul salariu social / salariat / an) dau o imagine reala asupra efortului financiar al întreprinderii pentru asigurarea conditiilor de munca. Sursele de venituri financiare. în alte cazuri. cum ar fi: nivelul chelt uielilor sociale / salariat. obiective social-culturale si sportive (de tip investitie). Atentionare În majoritatea cazurilor. somaj. serviciul financiar trece la adoptarea de decizii financiare pentru principalele activitati de consum. informatia respectiva se determina pe baza unor cote % admise de lege. fiind. totodata. centrale sau locale. donatii. D. În practica din alte tari. sunt reprezentate de: bugetul administratiei de stat. contributia salariatilor. În situatia în care indicatorii ye au un nivel corespunzator. pentru lucrari de protectia muncii. . contributia întreprinderii la recalificare / salariat / an etc. fondurile de asigurari. pentru unele subventii. informatia yv se situeaza la nivelul cheltuieli sau al obligatiei financiare determinat anterior. beneficiari de servicii social-culturale si sportive. de igiena si securitate pentru propriul personal. un punct de sprijin al managerului în negocierile cu sindicatul si salariatii unitatii respective. fondul de creditare bancara.

Serviciul financiar al întreprinderii va înfaptui aceasta functie prin fundamentarea.. scolarizare. serviciul financiar adopta.. motivare etc. .. în prezent.pentru întretinerea si activitatea copiilor în gradinite 06. + rd 15) 08.. ... realizarea de decizii financiare pentru fiecare tip de activitate economica privind personalul întreprinderii...cheltuieli de hrana si regie pentru crese 10..3 Decizii financiare privind personalul În activitatea de proiectare.întretinere si reparatii la caminele pentru tineret 13..... .. . apoi. . Diferenta între cheltuieli si resurse (rd 07 .. .cheltuieli de hrana si regie pentru gradinite 11. Contributii ale personalului (03 + 04 + 05) 03.cheltuieli de hrana si regie pentru cantine 12. are urmatoarea componenta: Resurse si cheltuieli pentru actiuni social culturale si sportive pe perioada .costul biletelor de tratament si odihna 09..pentru întretinerea copiilor în crese 05.subventii de la bugetul administratiei de stat... adoptarea si... . în mod distinct în buget doar decizia pentru Actiuni social-culturale si sportive.. 10.cheltuieli sportive 15..rd 01) acoperita din: 17. . .alte cheltuieli 16.pentru tratamentul balnear si odihna 04. sub forma unui tablou de balansare între venituri si cheltuieli financiare. reface. Cheltuieli în anul curent (rd 08 + .. .. Alte resurse (ajutoare. Cod 06 Balansarea veniturilor si cheltuielilor 01. .cheltuieli culturale 14. . donatii) 07.sume alocate din venituri pentru actiuni social-culturale si sportive în limita aprobata prin legea anuala bugetara 18..). . Resurse curente (rd 02 + rd 06) 02. dezvolta presupune o fundamentare din punct de vedere financiar sub forma adoptarii de decizii financiare care sa aduca în întreprindere fondurile financiare ce vor permite desfasurarea efectiva a activitatilor de tip consum (stimulare..Finantele întreprinderii FUNCTIA FINANCIARA: FUNDAMENTAREA FINANCIARA A DECIZIILOR ECONOMICE Realizarea procesului de consum prin care personalul întreprinderii se formeaza. Macheta acestei decizii. .

Despagubiri încasate de la societatile de asigurare a personalului 4.pensii suplimentare .prime de asigurare . iar informatiile ycp de indicatorii 1-4(yc) si yco de indicatorii 5-8. 3. Pentru proiectarea financiara prezinta interes gruparea unor informatii existente în bugetul întreprinderii în decizii referitoare la: 1. Prelevari din profitul net (yvp) 2.protectia muncii . Varsaminte la Fondul pentru somaj 6.alte 3. Cheltuieli cu protectia muncii 4. informatiile ycp sunt reprezentate de indicatorii 08-15.fond somaj . 2. Protectia economica si sociala a personalului VENITURI (yv) 1. Prelevari din rezultatele economice pentru: . Total yv CHELTUIELI (yc) Plati catre salariati (ycp) Plati de dividende catre proprietari (yco) Impozit pe dividende (yco) Total yc .fond somaj . Cheltuieli pentru actiuni de recalificare someri 2. informatiile yvp sunt reprezentate de indicatorul 1(yv). Despagubiri platite salariatilor în caz de accidente 5. Varsaminte la Fondul de risc si accident pentru protectia persoanelor handicapate si la Fondul pentru sanatate Total yc În aceasta decizie. yv n de indicatorii 2-4(yv). 2. Prelevari de la salariati pentru: . dobânzi 8. Varsaminte la Bugetul asigurarilor sociale 7. Dividende (yv p) 1.fondul special pentru sanatate (2% asupra drepturilor brute ale salariilor etc.bugetul asigurarilor sociale .) 2. yv p de indicatorul 17.fondul de risc si accidente pentru persoane handicapate (1% la fond salarii realizat lunar) . Credite pentru lucrari de protectia muncii si alte obiective Total yv CHELTUIELI (yc) 1. Participarea la profit VENITURI (yv) 1. Ajutoare pentru pierderea temporara a capacitatii de munca (boala) 3. Rambursari de credite.Deciziile financiare privind personalul întreprinderii În structura deciziei. iar yv n de indicatorii 01 si 18.

si alocarea corecta si profitabila a resurselor. activitatea financiara are posibilitatea de a influenta întreaga activitate a întreprinderii. subventii (yv n) Total yv CHELTUIELI (yc) 1. asistenta în pregatirea profesionala. asigurari de viata etc. 10. Standardele Internationale de Contabilitate 2000. În procesul complex de fundamentare si realizare a deciziilor financiare privind procesul de consum sunt aplicate procedee diverse de alocare de fonduri în functie de specificul personalului întreprinderii. decizii referitoare la procesul de consum. concedii. Asigurarea conducerii participative. Locul deciziilor financiare privind personalul în bugetul general al întreprinderii este în partea a doua a machetei. Donatii. Cheltuieli pentru pregatirea profesionala si practica în productie (ycp) Total yc Deciziile privind personalul în Bugetul firmei Înca din faza de proiectare sunt precizate fluxurile interne (autofinantare) si externe de fonduri financiare în sensul celor prezentate în paragraful 8. IAS 19. contributii la asigurari sociale.3 B. si figura nr. b) beneficii dupa expirarea contractului de munca (cum ar fi pensiile). asistenta nonmonetara etc.). ca participare activa a activitatii financiare la managementul general al firmei. Rezolvarea de conflicte si satisfacerea intereselor. perfectionare pentru personalul permanent VENITURI (yv) 1. 8. respectiv al unor facilitati optionale (prime.Finantele întreprinderii 3. Finantele întreprinderii studiaza. salarii. participare la profit. concedii. Se realizeaza astfel functiile motivationale ale proiectarii financiare: Redarea performantelor posibile. Aceste fluxuri vor fi tratate pe larg în partea a V proiectarea fluxurilor financiare interne -a. Actiuni de scolarizare.4 Managementul financiar Asa cum am stabilit în cadrul Capitolului 4. Prelevari din profitul brut (yv p) 2. si externe.13.. identifica cinci categorii de beneficii ale angajatilor: a) beneficii pe termen scurt (indemnizatii. . Prin modul de alocare a fondurilor. de modul sau de participare la procesele din firma. Personalul este beneficiarul unor facilitati obligatorii (prevazute expres de legislatia în vigoare: pentru asigurari sociale . o data cu procesul de repartitie la nivel microeconomic. participare la profit.

Asistenta în pregatirea profesionala Întreprinderea trebuie sa constientizeze faptul ca per sonalul este unul din principalele elemente ale structurii economice. de asemenea. tratament balnear si bilete de odihna etc. Capacitatea lui de lucru trebuie sa fie. cel putin la nivelul celorlalte elemente ale structurii . documentare. salariatii unei firme pot beneficia de actiuni ce vizeaza refacerea si dezvoltarea performantelor. ajutoare pentru procurarea unor proteze. Dupa cum am vazut deja. altfel. dar si cu cea referitoare la Codul muncii. Firma este nevoita sa cuprinda în bugetul sau fonduri speciale pentru : plata directa a unor activitati de scolarizare. acordarea de burse. calitativ si motivational. În conformitate cu legislatia financiara. împrumuturi rambursabile catre salariati. refacerea. De aceea. firmele trebuie sa organizeze activitati privind asistenta în pregatirea profesionala. nu pot fi asigurate numai de societate sau de fiecare individ în parte. plata indemnizatiilor pentru reducerea timpului de munca. . recalificare. În acest scop se prevad fonduri necesare finantarii unor activitati cum ar fi : plata indemnizatiilor pentru trecerea temporara în alta munca mai slab remunerata. cantitativ. rambursarea unor cheltuieli specifice pregatirii profesionale. achizitionarea de carti. efectele economice si financiare viitoare vor fi mult diminuate. d) beneficii pentru încheierea contractului de munca. manuale etc.Deciziile financiare privind personalul întreprinderii c) alte beneficii pe termen lung (care includ plati în urma plecarii pe termen lung din serviciu: participare la profit. o preocupare a managementului firmei. e) compensatii sub forma participatiilor la capitalul propriu. restructurarea sau dezvoltarea personalului întreprinderii are cea mai mare influenta asupra performantelor economice si financiare viitoare ale firmei. ghiduri. dar si activitati pentru prevenirea îmbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca.). necesare unei cariere. daca nu cel mai important. Cunostintele si abilitatile profesionale. bonusuri etc. FUNCTIA MOTIVATIONALA: REDAREA PERFORMANTELOR POSIBILE Alocarea de fonduri pentru formarea. activitatea financiara este obligata sa realizeze acest lucru în concordanta cu comportamentul acestui element în structura firmei si cu interesele întreprinderii. Prestatii pentru prevenirea îmbolnavirilor si refacerea capacitatii de munca Pastrarea capacitatii de munca este.

Beneficierii sistemului public de asigurari sociale primesc : pensii. repaus între dou a zile de munca etc. firma poate constitui. în mod deosebit. Plata unor asemenea perioade contribuie. Folosirea acestor fonduri are efecte benefice privind atenuarea unor conflicte si satisfacerea intereselor individuale ale personalului. Astfel.). în mare parte. indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca.). 19/2000. Managerul firmei intra. managementul financiar asigura utilizarea corespunzatoare a fondurilor financiare necesare facilitatilor obligatorii sau celor optionale. apoi. contribuind. angajatorii. Facilitati obligatorii În conformitate cu prevederile legilor (Legea pensiilor. la formarea fondului de somaj. persoane care încheie contracte de asigurare. nr. în conflict cu personalul în legatura cu satisfacerea intereselor acestuia si chiar în legatura cu starea generala a firmei. pentru conducerea acestui element al structurii firmei. în termeni legali. . persoane juridice la care îsi desfasoara activitatea persoane cu functii elective etc. aproape permanent. indemnizatie de maternitate. o serie de fonduri ce se adreseaza personalului. la formarea fondului pentru sanatate etc. Contribuabilii la sistemul public de asigurari sociale sunt : asiguratii individuali. Firma va trebui sa-si constituie resurse economice si financiare pentru a putea plati pe salariatii aflati în aceste perioade de -i repaos obligatoriu sau întâmplator. În vederea realizarii functiei motivationale respective. firma este obligata sa contribuie cu fonduri importante pentru plata taxelor de asigurari sociale si pentru plata timpului nelucrat de catre salariati (în anumite conditii obiective). Codul Muncii etc.Finantele întreprinderii Plati pentru plata timpului nelucrat Refacerea capacitatii de munca presupune existenta unor intervale de timp liber (concedii de odihna. FUNCTIA MOTIVATIONALA: REZOLVAREA DE CONFLICTE SI SATISFACEREA INTERESELOR O asemenea functie manageriala este necesara. la redarea performantelor economice ale firmei. indemnizatie pentru cresterea copilului etc. Facilitati optionale Si în acest caz. la pastrarea si refacerea capacitatii de munca. întreprinderea trebuie sa contribuie la formarea fondului de pensii si ajutoare de boala. repaus saptamânal.

programe de recreere etc. în conditii avantajoase. Asa cum am vazut din procesul de fundamentare a deciziei financiare privind participarea la profit. salariatii societatilor comerciale pot beneficia de un fond de participare la beneficii constituit din profitul net al firmei (o cota ce poate merge pâna 10% din acest profit. tichete de masa.Deciziile financiare privind personalul întreprinderii Astfel. FUNCTIA MOTIVATIONALA: ASIGURAREA CONDUCERII PARTICIPATIVE În exercitarea activitatii financiare se impune un mod de lucru prin care salariatii firmei sa fie atrasi la fundamentarea si. Devenind posesori de actiuni la firma unde lucreaza. facilitati legate de transport. constituirea acestui fond este conditionata de îndeplinirea prevederilor privind nivelul profitului previzionat. consultanta juridica si financiara gratuita. . conform Legii anuale a bugetului de stat sau conform prevederilor din Contractul colectiv de munca unic la nivel national. În aceeasi categorie de fonduri cu efect motivational intra si oferta pe care firma o da angajatilor de a cumpara actiuni. asigurari de sanatate si de viata. Si în cazul personalului. managerul financiar trebuie sa constituie si sa foloseasca fondurile financiare corelat cu angajarea beneficiarilor la conducerea proceselor economice din firma si cu nivelul rezultatelor economice si financiare obtinute. Astfel. 10. apoi. salariatii sunt interesati în bunul mers al întreprinderii. la realizarea deciziilor economice si financiare. gratuitati.5 Activitati tutorial e Modelul de îndrumare si organizare a pregatirii si învatarii îl aveti la sfârsitul capitolului 1. firma poate acorda prime de vacanta.

3. e) 1. . 4.i (energia este n pusa în slujba unei informatii cu ajutorul substantei).3 Ce activitati tip consum sunt autorizate de activitatea de repartitie financiara: 1. e) toate aceste formule.Finantele întreprinderii ÎNTREBARI RECAPITULATIVE • • • • • • • În ce calitate participa personalul la procesele economice din întreprindere? În ce masura procesele care au loc în mediul înconjurator si societate influenteaza. a) 1.2 Care este relatia care exprima modul de participare a personalului la procesele economice: a) s ---e ---i (punerea substantei în slujba unei i formatii cu ajutorul energiei). c) motivationala. 4. b) calitativa.1 Prin care din urmatoarele tipuri de participare la activitatea economica din firma personalul se deosebeste de celelalte elemente ale structurii întreprinderii: a) cantitativa. b) 2. 4. c) i ---e ---s (implementarea unei informatii în substanta cu ajutorul energiei). 2. 3. 5. dezvoltar ea dotarii cu active circulante. d) e---i ---s (energie implementata în substanta cu ajutorul informatiei. asupra comportamentului personalului în structura de productie? De ce satisfacerea nevoilor fiziologice ale personalului nu este cuprinsa în repartitia financiara? Ce activitati cerute de refacerea s i dezvoltarea personalului sunt administrate de întreprindere? În ce masura deciziile financiare privind personalul sunt cuprinse în Bugetul general? Ce indicatori de eficienta propuneti pentru a caracteriza activitatile finantate de întreprindere pentru personalul sau? Prin ce fonduri contribuie întreprinderea la finantarea unor activitati sociale gestionate de societate. 2. 5. 10. satisfacerea necesitatilor de trai. b) e ---s --. d) 3. cercetarea stiintifica. pozitiv si negativ. asigurarea sigurantei si a securitatii. participarea la profit . 4. 2. 10. 3. în general? TESTE DE AUTOVERIFICARE 10. 5. c) 1. 4.

d) 3. STUDII DE CAZ SI EXERCITII 10. 5. având ca baza cota aprobata prin lege din anul în curs pentru acoperirea unor cheltuieli social culturale.1 Fluctuatia fortei de munca Consiliul de administratie al S. Grivita S. 2. Care din aceste modele este utilizat pentru proiectarea financiara a cheltuielilor privind participarea firmei la fondul de asigurari sociale? 10. c) 3. 4.C. reducerea comenzilor.5% din fondul de salarii a nual). asistenta în perfectionarea profesionala . Stabiliti ce noi decizii pot fi luate. facilit ati privind asigurarile sociale. costul ridicat al transportului pentru navetisti. sportive. 2. de transport. analizeaza indicatorii privind stabilitatea efectivului de salariati si.Deciziile financiare privind personalul întreprinderii 10. 3. 5. 4. accidente). de tratament si odihna (1994 = 1. în special. e) prime de asigurare. 5. a) 1. Consiliul adopta hotarârea de reproiectare a deciziilor financiare privind personalul. 4. indemnizatii privind incapacitatea temporara de lucru. 3. se utilizeaza mai multe modele: a) tip deviz. facilitati pentru cumpararea de actiuni la propria firma. participare la profit. Printre cauzele cu efecte însemnate sunt: conditiile grele de munca (zgomot. factorii care au determinat fluctuatia fortei de munca. b) norma financiara.5 Prin formarea carui fond se asigura conducerea participativa în cazul personalului: 1. lipsa locurilor în crese si gradinite pentru copiii salariatilor. 3. Având în vedere prevederile din Legea bugetului de stat. . c) state de functiuni. b) 2. 5. adoptata dupa începerea anului bugetar. informatia financiara yc. d) cote din venituri sau din fondul de salarii.A.4 În actiunea de stabilire a necesarului de finantat. e) 1.

3 Decizia pentru actiuni social-culturale si sportive În urma comparatiei dintre resursele si cheltuielile curente. 2. 4. 3.O buna perceptie asupra situatiei din unitate 1.A. Cota din venituri aprobata de legea bugetara pentru acoperirea cheltuielilor social culturale si sportive pe anul în curs este de 1. Situatia II Factorul 8 din situatia I Factorul 10 din situatia I Factorul 9 din situatia I Factorul 2 din situatia I Factorul 1 din situatia I Factorul 5 din situatia I 7. 3. Factorul 4 din situatia I 10. 2. O disciplina subtila 8.2 Motivatia Având în vedere rolul motivatiei în îmbunatatirea participarii personalului la procesele economice din întreprindere. . rezulta o diferenta de 2 miliarde lei pentru actiunile social-culturale si sportive la S. Factorul 3 din situatia I 8. Factorul 7 din situatia I Dezbateti cele doua situatii si precizati care dintre factorii respectivi presupun o repartitie financ iara. În unitatea respectiva. Salariu bun Securitatea salariatilor Promovare Conditii bune de munca Interes pentru munca Loialitatea conducerii fata de salariati 7. 5. pe baza unei anchete între manageri (situatia I) si între salariati (situatia II) s-a obtinut urmatoarea ierarhizare a factorilor de sporire a motivatiei: Situatia I 1.5% din fondul de salariu anual. fondul de salariu realizat anual este de 110 miliarde lei. În care situatie primele cinci motivatii solicita un efort financiar mai mare? 10. Vulcan S. Atitudine pozitiva fata de problemele personale 10.C. Stabiliti ce suma ramâne neacoperita si care urmeaza sa fie acoperita prin subventii de la bugetul de stat sau alte surse. 6. 5. Aprecierea muncii 9. 6. Factorul 6 din situatia I 9. 4.Finantele întreprinderii 10.

10. RASPUNSURI LA TESTELE DE AUTOVERIFICARE 10. Pentru obtinerea notei 10. . . 10. Dividendele reprezinta 40% din profitul net. Cota de participare a salariatilor la profit = 10%.5 d. .C. mijlocie sau mare.A. Faur S.5 Referat Problematica financiara a personalului unei firme poate constitui obiect de referire atât din punct de vedere al implicatiilor financiare.Finantarea activitatilor de protectia muncii. lei.. . Proprietarii privati detin 40% din capitalul social.Costul financiar al motivatiei personalului dintr-o firma mica.2 b. Profit net = 800 mil. 6 Teme pentru cercetarea stiintifica Pentru activitatea de cercetare stiintifica si la lucrarile de diploma pot fi abordate temele: . 10.4 d. 10. 10.Finantarea formelor superioare de motivare a participarii personalului la activitatea economica.00 va trebui sa raspundeti corect la toate cele cinci întrebari. având informatiile: 10. . Nota: fiecare întrebare este evaluata cu 2 puncte.Finantarea scolarizarii personalului si a activitatilor de re-calificare. cât si al surselor de finantar e.Deciziile financiare privind personalul întreprinderii 10.Finantarea asigurarii personalului.Finantarea activitatilor de protectie sociala la nivel de firma.3 c. Întocmiti un referat privind reactia la stimularea financiara a diferitelor categorii de personal din cadrul unei firme concrete.1 c. . Impozitul pe dividende este de 10% . .4 Participarea la profit Completati decizia de participare la profit a salariatilor si proprietarilor la S. iar statul 60%.Forme directe si indirecte de participare a personalului la repartizarea profitului.

2 Proiectarea financiara a activitatilor privind fondul de informatii 11.4 Managementul financiar 11.5 Activitati tutoriale CONCEPTE Active necorporale Locul activelor necorporale în structura economica Activitatile de consum privind fondul de informatii Grad de inovare Cercetarea stiintifica si tehnica Cheltuieli si venituri financiare pentru formarea fondului de informatii Eficienta în activitatea de cercetare-dezvoltare Amortizarea activelor necorporale .CAPITOLUL 11 DECIZIILE FINANCIARE PRIVIND FONDUL DE INFORMATII (ACTIVELE NECORPORALE) CUPRINS 11.3 Decizia financiara pentru formarea fondului de informatii 11.1 Procesul de consum pentru formarea fondului de informatii 11.

IAS 38. alte studii si informatii. ecologice.Deciziile financiare privind fondul de informatii (activele necorporale) Decizia financiara privind elementul informatii FUNCTIA FINANCIARA: AUTORIZAREA REPARTITIEI Pentru economistul financiar. În al doilea rând.programe informatice. pentru închiriere. ce factori le determina structura si amploarea si ce efecte au asupra functionarii viit oare a firmei pentru a putea. În acceptiunea contabilitatii. Conform Standardelor Internationale de Contabilitate. care se încadreaza în procesul de consum din întreprindere. alte drepturi si valori asimilate. în primul rând. Pozitia fondului de informatii în structura economica a întreprinderii Întreprinderea moderna îsi formeaza din informatie un element distinct. apoi. functia respectiva impune cunoasterea în detaliu a modului cum se manifesta aceste activitati.brevete. stiintifice. marci. sociale. Sa parcurgem împreuna exercitarea acestei functii financiare în legatura cu activitatile tip consum legate de elementul active necorporale. concesiuni. aceste active cuprind: . tehnice. cunoasterea tipurilor de activitati economice. . economistul financiar poate autoriza repartitia financiara pentru procesul de consum. stabili implicatiile financiare ale acestor activitati. fara suport material si detinut în scopul utilizarii în cadrul productiei sau aprovizionarii cu bunuri sau furnizarii de servicii. . Numai dupa îndeplinirea acestor conditii. un activ necorporal este un activ nonmonetar identificabil. de învatamânt etc. apoi. realizarea functiei autorizarea repartitiei presupune. .cheltuieli de cercetare-dezvoltare. . 11. trecând. .cheltuielile de constituire. cuprins în grupa "Active necorporale".1 Procesul de consum pentru formarea fondului de informatii A. la exercitarea celorlalte functii financiare si motivationale (manageriale) legate de acest proces complex.

ea având ca efect reducerea entropiei (ca dimensiune a dezordinii) în toate fazele activitatii economice (vezi cadrul 11.1 Pentru a-si fundamenta cele zece noi directii care ne transforma viata.1 E1 = E0 .1) si ordonarea proceselor economice în scopul obtinerii rezultatelor economice dorite: Ordonarea întreprinderii prin informatie Relatia 11. Editura Humanitas. arhiva unitatii. citeaza doua personalitati: P. În afara acestor active. care se manifesta în procesul de productie sub forma serviciului: Relatia 11. Druker: "Productivitatea cunoasterii a devenit cheia productivitatii. Naisbitt în Megatendinte. Cadrul 11. b) costul activului poate fi masurat în mod corect. în cuprinsul elementului informatii intra si fondul de carti tehnice si economice. în scopuri administrative.Finantele întreprinderii sau altfel. D. Bucuresti.I unde: E1 reprezinta entropia efectiva dupa introducerea în întreprindere a fondului de informatii (I). proiecte de investitii etc. E0 = entropia initiala. Rolul informatiei pentru întreprindere este în crestere. IAS 38 solicita unei întreprinderi sa recunoasca un activ necorporal (la cumparare) daca si numai daca: a) este posibil ca firma sa obtina beneficii viitoare care pot fi atribuite activului respectiv. bazele de date. a fortei competitive si a izbânzii economice". Fondul de informatii de care dispune întreprinderea cuprinde valoare (potential economic). J. Bell: "În noua noastra societate resursa strategica este informatia".2 e i ---------> s .

Comportamentul general Marimea si structura interna a fondului de informatii depind de profilul unitatii. este afectata moral.Deciziile financiare privind fondul de informatii (activele necorporale) Serviciul conservator de potential Acest serviciu presupune utilizarea informatiei (i) pentru a modela substanta (s). În schimb.1). care îi influenteaza în mod hotarâtor comportamentul în structura întreprinderii. are caracteristici specifice. presupune existenta initiala a unei informatii (desen tehnic. în prealabil (t0). a fost format printr-un proces de consum (vezi schema 8. Astfel. cu ajutorul unei energii umane sau extra-umane (e). Informatia. organizare. informatia ocupa.1 . informatia este un produs strategic. aparut dintr-o necesitate individuala. de gradul de inovare din ramura respectiva. 8. Comportament influentat de caracteristicile informatiei În sprijinul întelegerii Figura nr. Fondul de informatii participa la procesul de productie dupa ce. fara sa se distruga fizic. De aceea.). cercetarea pietei etc. ca forma specifica de manifestare a energiei în natura. Orice produs. în mod rapid. informatia se poate multiplica prin produse sau prin copiere. B. bine aparat contra spionajului economic si de ochii concurentilor. de tarifele activitatilor de cercetare-dezvoltare si de import de informatii. având în vedere evolutia rapida a "industriei de informatii" din toate domeniile. În costul produselor noi. în multe cazuri. ponderi de pâna la 70-80%. economica sau sociala. tehnologie.

utilizare insuficienta etc. mediului partea mediului (factori naturali care ataca suportul informatiei) si societatii (uzura si a societatii morala. se stabileste starea curenta si marimea activitatilor de consum necesare refacerii fondului de informatii. Asimilarea si testarea de produse si tehnologii noi. fiind necesara realizarea unui nou proces de consum (t2). Protejarea fondului de informatii. Societatea. care au ca efect conservarea de potential în informatii utile . elementul informatii cedeaza si t pierde valoare sub influenta factorilor specifici productiei (uzura fizica a Influente din suportului material al informatiei.Finantele întreprinderii În procesul de productie din ( 1). imediat sau în perspectiva . elementul în cauza iese "slabit" valoric. în practica se recomanda sa se analizeze si sa se determine indicatori ca: Indicatori ai starii curente a informatiilor din firma - gradul de inovare în ramura de lucru a unitatii (% de înlocuire anuala a informatiilor tehnice. Activitati de consum Procesul de consum organizat în întreprindere pentru refacerea.). La sfârsitul acestui proces. cuprinde activitati ca: Forme ale procesului de consum pentru informatii 1. dar si de calitatea acestor informatii în comparatie cu evolutia pietei informatiilor si cu dotarea concurentilor. 3. Acest proces are în vedere starea curenta a fondului de informatii. 2. fondului de informatii. gradul de utilizare a fondului de informatii disponibile si gradul de multiplicare prin produse. C. 4. De aceea. Cumpararea de informatii de la furnizori interni sau din import. dar si cerintele de crestere-dezvoltare prognozate pentru viitorul proces de productie (tn). organizeaza în mod centralizat activitati de consum. Cercetare stiintifica si tehnica. spionaj economic). de produs etc. Starea curenta a fondului de informatii Serviciile tehnice si economice din unitate sunt interesate de cunoasterea dotarii cu informatii. pentru procesele din întreprindere: . D. în ansamblul sau.). ponderea produselor noi si modernizate în totalul productiei (cifrei de afaceri). dar si dezvoltarea. În urma analizarii acestor indicatori. tehnologice. siguranta pastrarii fondului de informatii etc.

2 Proiectarea financiara a activitatilor privind fondul de informatii Pentru a fundamenta si adopta deciziile de repartitie financiara. pentru început. 11. restructurare sau dezvoltare a activelor necorporale presupune determinarea întregii game de informatii financiare prin modele specifice activitatii financiare (vezi capitolul 6). încercând sa aseze acest domeniu pe principiile economiei de piata. Gestionarea si apararea de inventii. în întreprinderi si în societate. prin mai multe etape de simulare pentru a se ajunge la un nivel acceptabil din punctul de vedere al exigentelor financiare (principiile de conditionare a repartitiei financiare: corelatia necesar/resurse. în conditiile unei marginalizari evidente a cercetarii stiintifice. O parte din informatiile obtinute în societate ajung gratuit în întreprindere direct sau prin personalul angajat în unitatile economice. refacere. Acest aspect va impune obligativitatea participarii întreprinderilor cu fonduri pentru sustinerea cercetarii stiintifice din societate. Import de informatii. FUNCTIA FINANCIARA: PREVIZIUNE SI SIMULARE Prefigurarea fenomenului repartitiei financiare privind procesul de consum cerut de activitatile de formare. programe informatice etc. 3. 2. A. necesar/aport în t0 sau în tn) si al indicatorilor de eficienta economica.Deciziile financiare privind fondul de informatii (activele necorporale) Activitati realizate de întreprindere 1. . în mod obligatoriu. Fenomenul financiar previzionat trece. la determinarea fondului de informatii financiare necesar. Informatiile financiare ym Metodologia financiara privind fondul de informatii este în plina modificare. serviciul financiar procedeaza. Cercetare stiintifica aplicativa si fundamentala. patente. brevete. marci.

precum si la obligatiile firmei de a contribui la Fondul special pentru cercetare-dezvoltare: Relatia 11. asimilare de noi informatii. de cheltuielile cerute de perioada de încercari etc. serviciul financiar stabileste informatiile ym sub forma surselor de finantare posibile. informatia yc p rezulta din relatia: Relatia 11. cheltuieli generale. Cv = cursul valutar lei / $ la data cumpararii informatiei. În componenta acestor cheltuieli se cuprind salarii. de riscul inerent cercetarii si asimilarii de noi informatii. Cheltuielile financiare yc Efortul financiar cerut de consumul t2 este reflectat prin modelele de tip deviz.3 yc p = Σ Chij În cazul procurarii din import. iar în Legea impozitului pe profit se stabileste posibilitatea folosirii unei parti din profitul brut pentru cercetare si contributia la fondul centralizat.5 yc o = Vp x C% unde: . yc o. a obligatiilor ce îi revin folosind aceste surse si a modelelor de calcul pentru celelalte informa tii financiare.4 yc p = P $ x Cv unde: P $ = pretul extern în valuta.Finantele întreprinderii Informatii metodologice de tipul ym În Legea Bugetului de Stat se precizeaza modul de constituire si de utilizare a Fondului special pentru cercetare si dezvoltare. Cercetând aceste legi si instructiunile financiare. proiectare. În privinta obligatiilor în afara întreprinderii. cheltuieli materiale.: Relatia 11. calculul prevede determinarea ratelor si dobânzilor la creditele contractate pentru lucrari de cercetare-asimilare. În privinta salarizarii se tine cont de specificul muncii de cercetare. B. modele care însumeaza cheltuieli financiare pentru cercetare.

D urata utila a unui activ necorporal nu va depasi douazeci de ani de la data la care a devenit disponibil pentru a fi utilizat. Standardele Internationale de Contabilitate. yvn. 4. Veniturile financiare yv Pentru finantarea formarii. 3.6 yv p = (VAN x 20) / 100 unde: VAN = valoarea activelor necorporale. 2. Sume din valorificarea informatiilor si a unor produse din seria zero. în prezent se pot utiliza ca surse: 1. 20% = cota minima anuala de amortizare. Asistenta tehnic a internationala. IAS 38 solicita ca un activ necorporal sa fie amortizat sistematic pe perioada duratei de viata utile cel mai bine estimate. Donatii. C. Finantare bugetara. prin trecerea pe cost a amortizarii activelor necorporale.Deciziile financiare privind fondul de informatii (activele necorporale) Vp = încasari din venituri proprii. 2. 2000. de crestere a calitatii produselor si elaborare de produse noi. Profitul brut. subventii. Veniturile financiare din afara unitatii. refacerii si dezvoltarii fondului de informatii. provin din surse ca: 1. a cotei de cercetare si a unei cote din încasari pentru Fondul special pentru cercetaredezvoltare. Relatia 11. în anumite conditii: . competitive. C% = cota % instituita prin legea bugetului de stat (1%). 3. Rezultatele economice corespunzatoare costului. pentru acoperirea financiara a unor contracte de cercetare de interes national. Fondul de creditare.

în regim de cofinantare. Agentii economici pot prelua gratuit. finantate de autoritatea de sta t pentru cercetare-dezvoltare si pot primi din fonduri publice. E > 1 . finantarea de la bugetul de stat contribuie si la acoperirea necesarului de fonduri alaturi de finantarea internationala. D. se refera la termenul de recuperare (Tr) a fondurilor imobilizate în informatii: Relatia 11.Finantele întreprinderii De la Bugetul de stat se aloca fonduri pentru actiuni finantate pe baza de programe (Ordonanta 57/2002). D = durata de viata a informatiei. rezultatele cercetarii. Eficienta poate fi reflectata si de coeficientul de eficienta (E): Relatia 11. activitatea financiara de stabilire a eficientei economice (informatiile ye) se aseamana cu activitatea similara privind investitiile. ye. α = probabilitatea reusitei (α ≤ 1). 81 din ordonanta respectiva. A = cheltuieli de asimilare. pe baza de contract. o suma de pâna la 20% din cheltuielile totale aferente aplicarii rezultatelor selectate. iar activitatile de consum caracterul de investitie.7 ye (Tr) = (C+A) / (Ef x α ) x D. Conform art. Un prim indicator.8 ye (E) = Ef x α / (C + A). De asemenea. Ef = efecte favorabile ale asimilarii informatiilor finantate. conform acordurilor încheiate cu partenerii straini. Eficienta economica Informatiile având caracterul de active. Tr </= D unde: C = cheltuieli de cercetare.

atunci se poate trece la adoptarea si realizarea deciziilor financiare.Deciziile financiare privind fondul de informatii (activele necorporale) Daca nivelul acestor indicatori este corespunzator asteptarilor decidentilor.3 Decizia financiara Procesul decizional se caracterizeaza prin adoptarea unei decizii financiare de repartitie. asigurare. Alte venituri din afara Total yv CHELTUIELI (yc) 1. subventii 7. pastrare. servicii 5. Prelevari din profitul brut 4. cât si obligatiile în afara întreprinderii. pentru toate tipurile de activitati ce vizeaza atât fondul de informatii (ACTIVELE NECORPORALE). realizarea de decizii financiare pentru fiecare tip de activitate economica privind activele necorporale. cercetare. Varsaminte la Fondul special de cercetare . dezvolta presupune o fundamentare din punct de vedere financiar sub forma adoptarii de decizii financiare care sa aduca în întreprindere fondurile financiare ce vor permite desfasurarea efectiva a activitatilor de tip consum. Valorificari de informatii. produse. Credite 6. Cheltuieli de asimilare 4.dezvoltare 8. obligatii în afara 2. cumpararea de informatii. adoptarea si. Cheltuieli de protectie 5. Prime de asigurare 7. Cheltuieli de dezvoltare tehnologica 3. refac. Rambursare credite si dobânzi 6. Cheltuieli de cercetare stiintifica 2. apoi. Alte obligatii Total yc . asigurare. FUNCTIA FINANCIARA: FUNDAMENTAREA FINANCIARA A DECIZIILORECONOMICE Realizarea procesului de consum prin care activele necorporale se formeaza. Preleva ri din rezultatele economice pentru cercetare. 11. Serviciul f inanciar al întreprinderii va înfaptui aceasta functie prin fundamentarea. asimilare. Amortizarea activelor necorporale 3. Donatii. Un model al acestei decizii este redat mai jos: VENITURI (yv) 1.

Rezolvarea de conflicte si satisfacerea intereselor. ycp . Finantele întreprinderii studiaza. informatii yc n. Se realizeaza astfel functiile motivationale ale proiectarii financiare: Redarea performantelor posibile. iar cei 5-8. datele 1-4 sunt informatii de tipul yvp . în corelatie cu câstigurile de pe piata de capital (vezi si capitolul 8) FUNCTIA MOTIVATIONALA: REZOLVAREA DE CONFLICTE SI SATISFACEREA INTERESELOR . de valorificare a capitalului în corelatie cu piata de capital. Asigurarea conducerii participative. De aceea. În acelasi sens actioneaza si analiza modului în care sunt plasate fondurile pentru formarea activelor necorporale .Finantele întreprinderii În structura veniturilor. ye. de corelatie cu costul capitalului atras si cu efectele asupra activitatii economice. refacerea. În macheta bugetului general. iar 5-7. de tipul yv n. activitatea financiara este obligata sa realizeze acest lucru în concordanta cu indicatorii de eficienta. si alocarea corecta si profitabila a resurselor. În structura cheltuielilor. ca participare activa a activitatii financiare la managementul general al firmei. activitatea financiara are posibilitatea de a influenta întreaga activitate a întreprinderii. restructurarea sau dezvoltarea activelor necorporale are o mare influenta asupra performantelor economice si financiare viitoare ale firmei. o data cu procesul de repartitie la nivel microeconomic. FUNCTIA MOTIVATIONALA: REDAREA PERFORMANTELOR POSIBILE Alocarea de fonduri pentru formarea. În procesul complex de fundamentare si realizare a deciziilor financiare privind procesul de consum sunt aplicate procedee diverse de alocare de fonduri în conditii de risc. în general. Prin modul de alocare a fondurilor.2/D).4 Managementul financiar Asa cum am stabilit în cadrul Capitolului 4. indicatorii 1-4 sunt informatii financiare. 11. decizia financiara privind fondul de informatii ocupa un loc important între deciziile referitoare la procesul de consum. asigurând un nivel acceptabil pentru performantele întreprinderii (vezi paragraful 11.

ß < 1 (vezi si capitolul 8). se utilizeaza. de regula. cu un proiect cu un risc mai redus. fata de celelalte elemente ale structurii economice? . sistemul de indicatori de eficienta specifici proiectelor de i vestitii în active necorporale (vezi n paragraful din acest capitol referitor la acesti indicatori). În asemenea situatii. apoi. FUNCTIA MOTIVATIONALA: ASIGURAREA CONDUCERII PARTICIPATIVE În exercitarea activitatii financiare se impune un mod de lucru prin care salariatii firmei sa fie atrasi la fundamentarea si. Acest lucru este recomandabil pentru a combina o investitie cu risc mare.) care se exclud reciproc. o combinare de proiecte. în formarea acestui element este necesar sa se ia în considerare. indicatorul beta. 11. ÎNTREBARI RECAPITULATIVE • • De ce fondul de informatii se constituie ca element distinct al structurii economice a întreprinderii? Cum a evoluat în istorie rolul informatiilor.Deciziile financiare privind fondul de informatii (activele necorporale) Atunci când exista doua sau mai multe proiecte de investitie în formarea fondului de informatii (licente. proiecte etc. Si în cazul investitiilor. marci. la realizarea deciziilor economice si financiare. atunci când se pune problema dezvoltarii.5 Activitati tutoriale Modelul de îndrumare si organizare a pregatirii si înva tarii îl aveti la sfârsitul capitolului 1. ß > 1. indicatorul beta. managerul trebuie sa gaseasca procedee o biective de ierarhizare pentru a rezolva corect eventuale conflicte si divergente de interese.

d) devizul pentru investitii în mijloace fixe. c) Vp x C%. e) I = = E0 – E1. concesiuni. b) E1 = E0 – I. d) I = E1 – E0. b) P$ x Cv. c) brevete. b) cheltuieli de cercetare-dezvoltare. Care factor din relatia . Care din acestea nu se includ în activele necorporale? 11. proiectare si asimilare de noi informatii? 11. în perioada de tranzitie.1 În structura activelor necorporale se includ: a) cheltuieli de constituire.4 Informatiile yc (cheltuieli financiare) rezulta din modele ca: a) S Ch ij .2 Rolul fondului de informatii în întreprindere este redat si prin efectul de reducere a entropiei (ca dimensiune a gradului de dezordine). Care este formula corecta a acestui efect: a) E0 = E1 – I. e) protejarea fondului de informatii. Tr </= D. activitatea de cercetare este partial neglijata? Ce surse de finantare sunt utilizate în prezent si care ar putea fi solicitate în viitor? Este justificata participarea firmelor la Fondul special (centralizat) pentru cercetaredezvoltare? TESTE DE AUTOVERIFICARE 11.5 Indicatorul de eficienta economica termen de recuperare (Tr) în privinta activitatilor de formare a activelor necorporale cuprinde: ye (Tr) = (C + A) : (Ef x a) x D. 11. c) E1 = I – E0. Care formula reda nivelul cheltuielilor financiare pentru cercetare. c) cumpararea de proiecte pentru investitii utilaje.3 În întreprindere se organizeaza urmatoarele activitati tip consum: a) cercetarea stiintifica si tehnica realizata în ateliere proprii.Finantele întreprinderii • • • • Prin ce se caracterizeaza activitatile de obtinere a informatiilor si informatiile respective fata de alte servicii si produ se necesare productiei? De ce credeti ca. b) cumpararea de informatii din afara firmei. d) asimilarea si testarea de produse si tehnologii noi. e) programe informatice. marci. Care din aceste activitati nu se refera la activitatile de consum specifice formarii fondului de informatii (active necorporale)? 11.

1 Televizorul color România avea. firma româna s-a confruntat cu o concurenta dezarmanta. d) a: e) D. Din fondurile constituite reuseste sa înnoiasca doar 10% pe an. având în vedere prevederile metodologice în vigoare cu privire la sursele de finantare a activitatilor de refacere a fondului de informatii al întreprinderii. în 1989. determinând la ce nivel se afla fondul de informatii dupa cinci ani. Cum apreciati aceasta alegere? Credeti ca în viitor ar fi posibila adoptarea unei alte solutii si care este aceasta? 11. firma de piese electronice "Teleradio" a diminuat. 2. Modernizarea tipurilor de televizoare produse pâna în 1989. 3. Reprofilarea sau închiderea unitatii. Asimilarea unui tip original de televizor cu ultimele dotari (telecomanda.2 Marginalizarea cercetarii stiintifice si tehnice În ultimii cinci ani. Asimilarea unui produs din import pe baza unei cooperari (Goldstar).). b) A.Deciziile financiare privind fondul de informatii (activele necorporale) respectiva reda efectul probabilitatii de reusita în exploatarea noilor informatii: a) C. c) Ef. 11. de produs. corelata cu starea curenta a fondului de informatii tehnologice. În urma deschiderii pietei interne pentru numeroase firme straine. în timp ce pe piata informatia de produs si tehnologie se reînnoieste cu 20% pe an. teletext. Dezbateti acest caz. organizatorice si financiare din întreprindere a dus la alegerea solutiei (2). 4. Solutiile posibile: 1. peste 60 canale etc. Analiza informatiilor de pe piata. voit si din cauza reducerii productiei. Stabiliti care ar fi solutiile de iesire din impas. STUDII DE CAZ SI EXERCITII 11. o productie proprie de televizoare color. fondurile destinate refacerii elementului informatii.3 Gradul de inovare .

gradul de inovare este de 30% pe an. Baloiu. în ultima instanta.Efecte favorabile pe durata de viata (D = 5 ani) a informatiei = = 40 mil. Întocmiti un referat privind rolul informatiei în ordonarea activitatii economice si necesitatea efortului financiar pentru procurarea de informatie noua si competitiva. Calculati pentru ce probabilitate (α ) decizia de finantare devine eficienta? 11. lei. de doi factori: oamenii si mediul în care acestia activeaza (întreprinderea).4 Indicatorii de eficienta Serviciul financiar proiecteaza urmatoarele informatii financiare: . lei. Din punctul de vedere al atitudinii fata de inovare. . Frasineanu). În ramura electronica. Firma în cauza doreste sa adopte o decizie financiara la nivelul gradului de inovare pe ramura. Editura Economica. 11. întreprinderile pot fi clasificate în patru categorii: Tipul întreprinderii Închisa Stabila Deschisa Inovanta . 2001. I.Cheltuieli de cercetare (C) = 20 mil. 5 Referat Implicatiile financiare ale formarii si utilizarii fondului de informatii necesar pentru activitatea unei firme sunt deosebit de diverse si au un nivel ridicat.Cheltuieli de asimilare (A) = 10 mil.Finantele întreprinderii Societatea comerciala "Electronica" dispune de active necorporale de 25 mild. lei. stiind ca este de 20% pe an cota de amortizare a activelor necorporale ? 11. se precizeaza ca aparitia si succesul unei inovatii depind. De ce fonduri mai are nevoie unitatea. Bucuresti.6 Întreprinderea inovanta În lucrarea Gestiunea inovatiei (L. lei. .

. va recomandam temele: . . 11. 11.4 a.7 Teme de cercetare stiintifica Pentru seminar si pentru lucrarea de diploma. a informatiei. tineti cont de consecintele probabilitatii de reusita în exploatarea unei informatii noi. RASPUNSURI LA TESTELE DE AUTOVERIFICARE 11.Efectele de crestere (levier) ale utilizarii informatiei în procesele economice din întreprindere. . refacere si dezvoltare a activitatii de cercetare stiintifice si tehnice. 11. sociala etc. .Finantarea activitatilor de cercetare si asimilare de noi informatii.3 c. .Deciziile financiare privind fondul de informatii (activele necorporale) Inovare Eficienta Slaba Mica Redusa Moderata Moderata Înalta Sustinuta Slaba Cum explicati eficienta slaba pe care o înregistreaza o întreprindere care are o politica de inovare sustinuta? În explicarea acestui efect paradoxal. economice. 11.Preocupari privind finantarea cercetarii stiintifice la nivel micro si macro în România si în alte tari. .5 d. 11.1 d.2 b. ale marginalizarii activitatii de formare.Semnificatia multipla si complexa a indicatorilor financiari privind eficienta economica.Particularitatile informatiei si implicatiile acestor caracteristici asupra rezultatelor economice si financiare ale firmei.Efectele nefavorabile. sociale si financiare. ecologica.

00 va trebui sa raspundeti corect la toate cele cinci întrebari. .Finantele întreprinderii Nota: fiecare întrebare este evaluata cu 2 puncte. Pentru obtinerea notei 10.

5 Activitati tutoriale CONCEPTE Mediu .CAPITOLUL 12 DECIZIILE FINANCIARE PRIVIND MEDIUL NATURAL ÎNCONJURATOR CUPRINS 12.ca factor de productie Comportamentul mediului în procesele economice din firma Activitati de protejare si refacere a mediului Cheltuieli si venituri financiare pentru protejarea si refacerea mediului înconjurator Efecte necuantificabile ale finantarii protejarii mediului Decizia financiara privind refacerea si protejarea mediului înconjurator .4 Managementul financiar 12.1 Procesul de consum pentru formarea elementului mediul natural 12.3 Decizia financiara privind mediul natural 12.2 Proiectarea financiara a activitatilor privind mediul natural 12.

economistul financiar poate autoriza repartitia financiara pentru procesul de consum. totusi.1 Procesul de consum pentru formarea elementului mediul natural înconjurator A. sociale. de învatamânt etc. trecând. functia respectiva impune cunoasterea în detaliu a modului cum se manifesta aceste activitati.1). Numai dupa îndeplinirea acestor conditii. stiintifice. stabili implicatiile financiare ale acestor activitati. la exercitarea celorlalte functii financiare si motivationale (manageriale) legate de acest proces complex. Sa parcurgem împreuna exercitarea acestei functii financiare în legatura cu activitatile tip consum legate de elementul active corporale (mijloace fixe). apoi. cunoasterea tipurilor de activitati economice. apoi. o parte însemnata din mediul natural se afla în interiorul unitatii economice (teren) sau este atras în procesele din întreprindere ca sursa de potential natural (s. ce factori le determina structura si amploarea si ce efecte au asupra functionarii viitoare a firmei. 12. care se încadreaza în procesul de consum din întreprindere. Pozitia mediului înconjurator în structura economica a întreprinderii Cu toate ca termenul de "înconjurator" presupune tot ce este în afara întreprinderii. pentru a putea. în primul rând. În al doilea rând. i) si ca recipient pentru deseurile si pierde rile entropice ale proceselor de productie si de consum care au loc permanent în cadrul firmei (vezi Cadrul 12.Deciziile financiare privind mediul natural înconjurator FUNCTIA FINANCIARA: AUTORIZAREA REPARTITIEI Pentru economistul financiar . realizarea functiei autorizarea repartitiei presupune. ecologice. e. tehnice. .

ca o grija pentru viata. ca urmare a deseurilor si deversarii de substante nocive în mediul înconjurator. dar si din bunurile necontabilizate (aer. B. în general. arata N.1 A trebuit ca natura "sa moara putin" pentru ca oamenii secolului al XX-lea sa constate ca au neglijat cel mai bun partener al omului în activitatea sa economica .Roegen. ca un veritabil element al structurii similar cu economice a întreprinderii.Finan tele întreprinderii Cadrul 12. contributia sa esentiala prin entropia joasa (potential natural) din minereuri. i) este adus în întreprindere cu ajutorul energiei (e). De asemenea. si în cazul mediului se pune problema refacerii printr-un proces de consum (t2). Astfel. apa. Zestrea naturala a omului. apa. Comportamentul general Un comportament Aflat direct. Georgescu . Necesitatea unor procese de consum pentru refacere .) ramâne însa în afara gestiunii.mediul înconjurator. contributia mediului în procesul economic din întreprindere se evidentiaza prin relatia: Prezenta mediului în Bilantul firmei Relatia 12. (i). în linii mari.. a animalelor. informatie (s. Având în vedere potentialul enorm ce exista în natura.. iar unele componente ale potentialului natural sunt regenerabile sau completate prin contributia vegetatiei. actiunile de natura ecologica sunt tot mai numeroase si mai bine organizate . în structura economica a întreprinderii. dar si indirect. pentru a fi folosit în conformitate cu informatiile de produs. dar se cuprinde în efectele favorabile din procesele de productie si consum. Lucrul acesta este cerut si amplificat si de efectele degradante ale poluarii naturii (aer. energie.1 s e. mediul se comporta. în natura. substantei (s) si informatiei (i) din uneltele de extractie. e. sol) . prin circuitul general al materiei. consta din doua elemente: 1) fondul de entropie joasa de pe glob si din interiorul lui si 2) fluxul de energie solara. El cedeaza în procesul de productie potential structura firmei natural. cercetare etc.. materii prime. rezerve le sunt mari (dar totusi limitate). mediul este prezent în bilantul întreprinderii (terenuri). i e -------------> i i Serviciul adus de mediu în procesele economice Potentialul natural sub forma de substanta. lumina si caldura solara etc. tehnologice etc. Cu toate ca. s. transport.

precum si specialistilor geologi. în general. de dezvoltare a spatiilor verzi etc. prin activitatea lor. de limitare a degradarilor naturale. care utilizeaza resurse ale naturii sau afecteaza. de prelucrare a minereurilor mai sarace si de tehnologii care reduc la maximum poluarea în toate fazele activitatii economice (vezi cadrul 12. C. efortul tehnologic (Et) si cel financiar (Ef) sunt urmatoarele: Actiuni de prevenire a degradarii mediului Grija pentru productia viitoare (tn). Calitatea mediului si restrictiile ecologice . pe lânga activitati de refacere a mediului.2 Relatiile dintre cantitatea de potential atrasa (P). sunt necesare si în celelalte tipuri de firme. mai dezvoltate în unitatile cu profil agricol. Aceste activitati. mai cu seama daca firma are tehnologii ce folosesc aceste componente ale mediului. firma se adreseaza serviciilor meteorologice si de cercetare a calitatii apei si aerului.2). Starea cu renta a mediului Pentru orice firma. pentru a evita consecintele juridice si financiare. Cadrul 12. a apei si a aerului din zona. Pentru acest lucru. este necesara o cunoastere a mediului în care îsi va desfasura activitatea.Deciziile financiare privind mediul natural înconjurator Consumul t2 presupune un efort tehnologic si financiar în crestere pe unitatea de potential atrasa din mediu. impune. de soluri. în general. Aceasta stare se refera la calitatea solului. calitatea mediului înconjurator. fiind necesare tehnologii de extractie la mari adâncimi. dar si pentru viata societatii. seismologilor etc. Un alt domeniu de analiza îl reprezinta restrictiile ecologice impuse în zona de activitate sau. si actiuni de prevenire a poluarii.

pentru a le pregati sa functioneze în concordanta cu exigentele unei dezvoltari durabile. Activitati de consum Procesul de consum vizând refacerea mediului este amplu si presupune antrenarea întregii societati. Acest concept va impune. Activitati de refacere a mediului din întreprindere si din imediata apropiere a ei. Totodata. refacere.dezvoltare. o restructurare a tehnologiilor si dotarilor si o reproiectare a produselor si serviciilor. Activitati de reducere a poluarii mediului prin instalatii de filtrare. 2. cum ar fi: 1. de epurare a apei. de distrugere controlata a deseurilor etc. O problema de mare actualitate o reprezinta asimilarea conceptului de dezvoltare durabila. În întreprindere se organizeaza activitati privind mediul. restructurare sau dezvoltare a mediului natural (intern sau exterior firmei) presupune determinarea întregii game de informatii financiare prin modele specifice activitatii financiare (vezi capitolul 6). acest proces se rezolva doar partial la nivel de firma. precum si pentru remedierea unor calamitati ecologice produse în zona din vina firmei (investitii si plati financiare).Finan tele întreprinderii Aceste informatii fundamenteaza în mod necesar deciziile de înfiintare . De aceea. ele vor contura marimea si structura procesului de consum t2. desigur cu contributia financiara a întreprinderilor si populatiei. taxe. . el revenind în cea mai mare parte societatii. (de tip investitii). poluante (de tip cercetare stiintifica si tehnica). Contributia normala (sau prin penalizare) la actiunile ecologice centralizate (prin plati de impozite. D. Activitati de reproiectare a tehnologiilor si produselor pentru reducerea consumurilor de potential natural si a deseurilor toxice. 3. Toate aceste masuri vor amplifica procesul de cons um din firme. Activitati în sarcina întreprinderii Exigentele conceptului de dezvoltare durabila FUNCTIA FINANCIARA: PREVIZIUNE SI SIMULARE Prefigurarea fenomenului repartitiei financiare privind procesul de consum cerut de activitatile de formare. 4. Acest concept solicita regândirea întregului mecanism al activitatii economice pentru a produce în concordanta cu cerintele protejarii mediului. penalizari). dar si pe cele de productie. pe lânga masuri severe de protejare si refacere a mediului.

Deciziile financiare privind mediul natural înconjurator Fenomenul financiar previzionat trece. precum si legile cu caracter ecologic (Legea mediului nr. 137/1995). cât si de firma. reducerile de impozit pe profit etc. legislatia financiara cuprinde deja informatii utile pentru a determina informatiile financiare si a adopta deciziile de repartitie privind mediul înconjurator. simtul ecologic fiind prea putin dezvoltat. Principiul conservarii si utilizarii resurselor naturale în mod rational.2 Factorii care actioneaza în domeniul protectiei mediului din majoritatea statelor lumii au adoptat o serie de principii unitare si severe în scopul limitarii factorilor poluanti de orice natura: Principiul bunei vecinatati între state. atât la nivel de societate. cu surse ca rezultatele economice corespunzatoare costului. . Legea impozitului pe profit etc. În acest sens se pot consulta Legea bugetului de stat. se determina sub forma devizului care însoteste proiectul lucrarilor de investitii sau cercetare specifice actiunilor finantate (vezi capitolul 8 si 11). precum si din Fondul national de mediu. Pe baza acestor legaturi (ym). sub forma cheltuielilor financiare ale întreprinderii pentru refacerea si protejarea mediului. Constituirea si utilizarea Fondului national Ca legaturi de repartitie posibile. Cu toate acestea. Principiul prevenirii. Principiul nediscriminarii. Legislatia privind protectia mediului Cadrul 12. Principiul notificarii si consultarii. în mod obligatoriu. B. Informatiile financiare ym Si în cazul acestui element. prin mai multe etape de simulare pentru a se ajunge la un nivel acceptabil din punctul de vedere al exigentelor financiare (principiile de condit ionare a repartitiei financiare: corelatia necesar/resurse.. necesar/aport în t0 sau în t n) si al indicatorilor de eficienta economica. sunt permise cele specifice investitiilor si cercetarii stiintifice si tehnice.2 Proiectarea financiara a activitatilor privind mediul natural A. Nici un stat nu are dreptul sa dauneze mediul. metodologia financiara este înca la început. Principiul “poluantul plateste”. 12. Cheltuielile financiare yc Informatiile ycp.. Principiul inte rzicerii poluarii. serviciul financiar îsi completeaza sistemul informational necesar proiectarii financiare.

3. Fondul de creditare. inclusiv amortizarea mijloacelor fixe cu destinatie de protectie a mediului. 2. precum si sub forma taxelor pentru folosirea terenurilor. Apelarea la aceste surse are loc dupa ce s-au folosit complet sursele proprii si în aceleasi conditii ca pentru lucrarile de investitii (capitolul 8). legislatia financiara permite apelarea la surse din afara firmei (yvn): 1. Subventii pentru obiective de protectie a mediului de interes major. Eficienta economica Surse din interiorul întreprinderii Surse din afara întreprinderii Impor tanta efectelor necuantificabile Pentru lucrarile privind refacerea si protectia mediului. a penalizarilor pentru încalcarea prevederilor legale privind protectia mediului. Veniturile financiare yv Sursele la care serviciul financiar poate face apel pentru acoperirea cheltuielilor privind refacerea si protejarea mediului sunt: 1. D. . Pe lânga veniturile financiare procurate din sursele întreprinderii (yvp). Rezultatele economice corespunzatoare costului. C. de reducere a poluarii si degradarii mediului etc. 2. Profitul net si deducerea din venituri a unei cheltuieli suplimentare de amortiz are (20% din valoarea de intrare pentru investitiile cu caracter ecologic). În cazul acestor lucrari.. Donatii etc. a despagubirilor pentru cei afectati de actiunile distructive ale firmei etc.Finan tele întreprinderii Cheltuieli si obligatii financiare Obligatiile financiare în afara unitatii (yco) apar sub forma contributiilor la fondurile ecologice centralizate. efectele financiare se completeaza cu efectele necuantificabile de crestere a calitatii vietii sociale. serviciul financiar calculeaza indicatori de eficienta specifici investitiilor (capitolul 8) si cercetarii stiintifice (capitolul 11).

apoi. Structura unei asemenea decizii cuprinde: VENITURI (yv) Prelevari din Fondul de dezvoltare Prelevari din sursele pentru cercetare Prelevari din profitul brut Prelevari din rezultatele economice corespunzatoare costului Credite Subventii. 5. 12.3 Decizia financiara privind mediul natural Cu toate ca multe lucrari ce vizeaza protectia si refacerea mediului sunt cuprinse în prezent în deciziile privind investitiile si formarea fondului de informatii. 2. adoptarea si. prin care elementul mediul natural se formeaza. Total yc 1. Si aceasta decizie se cuprinde în bugetul general ca o decizie financiara referitoare la finantarea procesului de consum. 2. Serviciul financiar al întreprinderii va înfaptui aceasta functie prin fundamentarea. reface. dezvolta. 1. 4. realizarea de decizii financiare pentru fiecare tip de activitate economica privind mediul natural din interiorul si din afara firmei. 3. 7. penalizari etc. presupune o fundamentare din punct de vedere financiar sub forma adoptarii de decizii financiare care sa aduca în întreprindere fondurile financiare ce vor permite desfasurarea efectiva a activitatilor de tip consum.Deciziile financiare privind mediul natural înconjurator FUNCTIA FINANCIARA: FUNDAMENTAREA FINANCIARA A DECIZIILOR ECONOMICE Realizarea procesului de consum. 6. . activitati de refacer e si de protectie a mediului. despagubiri Donatii Total yv CHELTUIELI (yc) Investitii pentru protectia si refacerea mediului Cercetari stiintifice si tehnice privind refacerea si protectia mediului Varsaminte la fondurile centralizate pentru actiuni ecologice Taxe pe terenuri. se impune o individualizare pentru decizia financiara referitoare la mediu. 4. 3.

La nivelul legislatiei din România.auditul de mediu. tinerea sub control a impactului respectiv presupune parcurgerea urmatoarelor etape de identificare: . .4 Managementul financiar Asa cum am stabilit în cadrul Capitolului 4. prin ISO 14000 (Sistemul de management de mediu): .evaluarea riscului de mediu.analiza ciclului de viata. Editura Economica. ca participare activa a activitatii financiare la managementul generalal firmei. de corelatie cu costul capitalului atras si cu efectele asupra activitatii economice si asupra mediului natural înconjurator. în general. . Finantele întreprinderii studiaza. ERM. . Se realizeaza astfel functiile motivationale ale proiectarii financiare: Redarea performantelor posibile. 2002). . de valorificare a capitalului în corelatie cu piata de capital. dar si în concordanta cu restrictiile de mediu. Prin modul de alocare a fondurilor. activitatea financiara este obligata sa realizeze acest lucru în concordanta cu indicatorii de eficienta. Politici si strategii de mediu. Rezolvar ea de conflicte si satisfacerea intereselor. . EPM (vezi V.bilantul de mediu. întreprinderea are obligatia sa tina sub control impactul activitatilor economice asupra mediului. FUNCTIA MOTIVATIONALA: REDAREA PERFORMANTELOR POSIBILE Alocarea de fonduri pentru refacerea si protectia mediului natural are. BM. ye.Finan tele întreprinderii 12. În conformitate cu legislatia de mediu. La nivelul legislatiei internationale sunt promovate. În procesul complex de fundamentare si realizare a deciziilor financiare privind procesul de consum sunt aplicate procedee diverse de alocare de fonduri în conditii de risc.evaluarea performantei de mediu. Bucuresti. Asigurarea conducerii participative.a. de asemenea.studiul de impact. si alocarea corecta si profitabila a resurselor. SI. activitatea financiara are posibilitatea de a influenta întreaga activitate a întreprinderii. asigurând un nivel acceptabil pentru performantele întreprinderii. AM. De aceea. o mare influenta asupra performantelor economice si financiare viitoare ale firmei. Rojanschi s. . o data cu procesul de repartitie la nivel microeconomic. ACV.

-ul a numeroase tari din Europa si America. FUNCTIA MOTIVATIONALA: ASIGURAREA CONDUCERII PARTICIPATIVE În exercitarea activitatii financiare. p.U.A. Poluarea aerului. numai 8% din beneficiile de mediu au redus costurile produselor pe piata. Cheltuielile de aproximativ 9 miliarde de dolari au adus beneficii de aproape 21 miliarde de dolari (vezi Economia mediului. apoi. de regula. dar si analiza intereselor generale ale societat ii privind efectele de mediu (vezi Studiul de caz 12. atunci când se pune problema dezvoltarii. interesele societ atii trebuie sa fie dominante. o combinare de proiecte. sistemul de indicatori de eficienta specifici proiectelor de investitii. De aceea.4). 36 s. cu un proiect cu un risc mai redus. se utilizeaza.u. Editura Tribuna economica. este necesar sa se ia în considerare. În schimb. .B. actiunile centralizate de reducere a poluarii pot avea efecte benefice asupra performantelor economice.Deciziile financiare privind mediul natural înconjurator Realizând activitati de evaluare a impactului. În asemenea situatii. De asemenea. la realizarea deciziilor economice si financiare. firma poate întreprinde actiuni de refacere si protejare a mediului. indicatorul beta. FUNCTIA MOTIVATIONALA: REZOLVAREA DE CONFLICTE SI SATISFACEREA INTERESELOR Atunci când exista doua sau mai multe proiecte de investitie care se exclud reciproc. se impune un mod de lucru prin care salariatii firmei sa fie atrasi la fundamentarea si.I. 1997. Bucuresti.1). controlul guvernamental asupra surselor de poluare a aerului a adus beneficii substantiale. o anulare a eforturilor financiare pentru protectia si refacerea mediului. Exemplificare În cazul S. indicatorul beta. întreprinderea trebuie sa-si reformuleze politicile economice în conformitate cu principiile dezvoltarii durabile (vezi Studiul de caz 12. ß > 1. În cazul investitiilor. Daca interesele imediate ale firmei determina. Acest lucru este recomandabil pentru a combina o investitie cu risc mare. de regula. ß < 1 (vezi si capitolul 8).).. a apei si a solului determina pierderi de 1 -5% din P. managerul trebuie sa gaseasca procedee obiective de ierarhizare pentru a rezolva corect eventuale conflicte si divergente de interese. actiuni care pot contribui la redarea performantelor posibile ale întreprinderii.

activitati de reducere a poluarii mediului prin instalatii de filtrare.. de epurare a apei.Finan tele întreprinderii Pentru a atrage întregul personal în conducerea firmei.8).5 Activitati tutoriale Modelul de îndrumare si organizare a pregatirii si învatarii îl aveti la sfârsitul capitolului 1. managerul general si cel financiar trebuie sa adopte decizii economice cu caracter ecologic. activitati de reproiectare a tehnologiilor si produselor pentru reducerea consumurilor de potential natural si a deseurilor toxice.1 Pentru refacerea si protectia mediului natural. 12.1 si 12. se realizeaza urmatoarele activitati economice tip consum : 1. ÎNTREBARI RECAPITULATIVE • • • • • • De ce mediul înconjurator poate fi socotit ca un factor al structurii economice a întreprinderii? Sub ce forma contribuie potentialul natural la procesele de transformare din întreprindere? Cum se stimuleaza cresterea responsabilitatii firmelor pentru refacerea si protectia naturii? Ce activitati de refacere si protectie a naturii revin firmei si cât de costisitoare sunt? Considerati ca eforturile financiare ale firmei sunt corespunzatoare fata de aportul mediului la obtinerea de valoare în procesele de productie si consum? De ce este oportuna evidentierea distincta în Bugetul firmei a deciziei financiare privind mediul înconjurator? TESTE DE AUTOVERIFICARE 12. de distrugere controlata a deseurilor etc. poluante. precum si hotarâri care sa îmbunatateasca parametrii ecologici ai locurilor de munca si ai traiului în orase si zone industriale sau agricole (vezi Studiile de caz 12. 2. .

3. 4. d) 1. e) donatii etc. e) 2. Care din aceste informatii se refera la dimensiunile obligatiilor financiare ale firmei. Care din aceste surse cuprinde amortizarea mijloacelor fixe cu destinatia protectia mediului? 12. 3. 3. reducerea folosirii combustibililor fosili. contributii la formarea fondurilor centralizate. 4. b) 1. c) 3. d) 3. scaderea intensitatii transporturilor. . 5. 4.Deciziile financiare privind mediul natural înconjurator 3. c) 3. 2. 3. închiderea ciclurilor de productie. b) profitul net si deducerea din venituri a unei cheltuieli suplimentare de amortizare (20% din valoarea de intrare pentru investitiile cu caracter ecologic). 12. e) 2. îmbunatatirea calitatii materialelor. 4. 4. e) 1. 4. 4. 3. 2. Care din aceste activitati au caracteristicile unei investitii: a) 1. contributia normala (sau prin penalizare) la actiunile ecologice centralizate (prin plati de impozite. taxe. penalizari). penalizari pentru încalcarea prevederilor legale. 2. 5. d) subventii pentru obiective de protectie a mediului de interes major. b) 2. 4. 3.2 Sursele din care se pot finanta activitatile economice privind mediul sunt: a) rezultatele economice corespunzatoar e costului. b) 2. 2. 4. 4. refacerea mediului. 12. 2. 3. c) 2. d) 3. protectia mediului.4 Informatia yc se refera la: 1. 4. d) 1.. realizarea de ambalaje returnabile si refolosibile etc. prin folosirea si reciclarea deseurilor. 3. 5. precum si pentru remedierea unor calamitati ecologice produse în zona din vina firmei. 3. yc o: a) 1. pentru a prelungi viata economica a produselor fabricate din aceste materiale. 3. despagubiri pentru cei afectati de actiunile distructive de mediu. activitati de refacere a mediului din întreprindere si din imediata apropiere a ei. Care din aceste directii asigura economisirea de substanta: a) 1.3 Proiectul Europa durabila are în vedere mai multe directii de actiune: 1. c) fondul de creditare.

5. Nefavorabile Gradul de morbiditate a populatiei din zona. Comentati efectele colaterale ale lipsei deciziei de finantare initiala a instalatiilor de filtrare. Folosind si alte date din exemplul 8. s-a renuntat la cumpararea si montarea instalatiilor respective. 12. Darea în folosinta a termocentralei cu 6 luni mai devreme. Recolta pe o raza de 10-15 km a fost afectata de aciditatea gazelor. detergenti.A. lei. Cheltuielile cu medicamente. lei. ca urmare a prevederilor Legii impozitului pe profit. Costul actual al instalatiei de filtrare a crescut de 10 ori. Consecinte: 1. 2. Din profitul net repartizat pentru fondul de dezvoltare se utilizeaza 40 mil. au crescut de 2-3 ori fata de perioada anterioara construirii termocentralei. . apa etc.Finan tele întreprinderii STUDII DE CAZ SI EXERCITII 12. lei. lei care se adauga la finantarea acestei investitii. Din motive de economie la fondurile de investitii.. inclusiv al propriilor salariati. Se înregistreaza o accentuata migrare a populatiei din zona.2 Folosirea profitului pentru protejarea mediului Societatea comerciala "GRIRO" S.1 Economii contra poluare Proiectul de constructie a unei termocentrale pe carbuni prevedea instalatii de filtrare a fumului în valoare de 10 mild. a crescut cu 5-10%. lei pentru investitii necesare protejarii mediului înconjurator. înregistreaza un profit impozabil de 800 mil. Reducerea cheltuielilor cu amortizarea anuala (1 miliard lei). determinati partea din impozitul datorat sumei de 40 mil. cu capital majoritar de stat. Favorabile Economie la fondurile de investitii de 10 mild. reducându-se în ultimii ani cu 15-20%. - Dezbateti cazul si sugerati solutii de rezolvare.

4 mild.. ca probleme grave ale lumii contemporane. scaderea intensitatii transporturilor.I. persoanele interogate au plasat problema poluarii mediului pe locul al doilea. realizati o dezbatere privind efectele nocive ale poluarii. Numai epurarea apelor costa Franta circa 1. îmbunatatirea calitatii materialelor. dupa somaj.0. reducerea folosirii combustibililor fosili. 12. realizarea de ambalaje returnabile si refolosibile etc.Deciziile financiare privind mediul natural înconjurator 12.B. ECU pe an. responsabilitatea agentilor economici si masurile ce trebuie luate la nivel national si la nivel de firma. 12. iar degradarea cladirilor din Uniunea Europeana din cauza poluarii se cifreaza la circa 2. Un studiu din Germania a estimat ca efectele poluarii atmosferice produce influente asupra sanatatii care determina cheltuieli pâna la 0. pentru a prelungi viata economica a produselor fabricate din aceste materiale. precum si alte date similare. Comentati aceste masuri si apreciati intensitatea si costul proceselor de tip consum.43% din P. care trebuie realizate la nivel de firma si economie nationala pentru a încadra activitatea economica din tara noastra în aceste cerinte. Folosind aceste informatii.7 mild.3 Dezbatere Într-un sondaj realizat în tarile Uniunii Europene.4 Dezvoltarea durabila Proiectul intitulat Europa durabila precizeaza câteva din directiile de actiune care trebuie întreprinse pentru a “corecta” mecanismul activitatii economice actuale: închiderea ciclurilor de productie. 5 Legislatie Realizati o documentare cât mai completa în privinta protectiei mediului pe baza legilor aparute în România si în strainatate si evidentiati responsabilitatile firmelor în privinta protectiei si refacerii mediului. prin folosirea si reciclarea deseurilor. . ECU pe an. Punctati sursele de constituire a Fondului national de mediu si sesizati obligatiile întreprinderilor si sursa de achitare a acestor obligatii.35 .

12.6 Referat Redati într-un referat efectele financiare ale degradarii mediului. Constituirea surselor pentru refacerea si protectia mediului natural intern si înconjurator al firmei. efectele degradarii solului si reducerii suprafetelor împadurite. Costurile financiare ale aplicarii cerintelor politicii bazate pe dezvoltarea durabila. cu predilectie. Eficienta economica a investitiilor facute în protectia mediului. folosind datele din Anuarul statistic al României. atunci conturul tarii dv. se distinge foarte clar de la înaltimea la care se afla naveta spatiala!” Cum interpretati acest raspuns? .Finan tele întreprinderii 12.7 Teme de cercetare stiintifica Problematica f inanciara a refacerii si protectiei mediului se poate aborda în teme de cercetare ca: Implicatiile financiare ale refacerii mediului natural la nivelul unui judet sau la nivelul tarii. Urmariti.8 Fara comentarii Un grup de astronauti americani care a vizitat România a fost întrebat daca din spatiul extraterestru se observa teritoriul tarii noastre. 12. Raspunsul a fost urmatorul: “Daca privim zona în care se afla România cu ajutorul unor aparate optice pe baza de raze infrarosii.

2 a. 12. 12.Deciziile financiare privind mediul natural înconjurator RASPUNSURI LA TESTELE DE AUTOVERIFICARE 12.3 b.1 d. cu exceptia ultimilor doua care sunt evaluate cu câte 3 puncte. . Pentru nota 10. 12.00 trebuie sa întruniti 10 puncte.4 c. Nota: fiecare întrebare este evaluata cu 2 puncte.

2 13.CAPITOLUL 13 DECIZIA FINANCIARA ÎN CAZURILE DE ESEC SI DE REEVALUARE A FIRMEI CUPRINS 13.1 13.4 Starea de esec a firmei Reevaluarea firmei Decizia financiara în caz de faliment Activitati tutoriale CONCEPTE Starea de esec a firmei Ciclul de viata al firmei Cauze de esec Activitati de lichidare Cheltuieli si venituri financiare în caz de faliment Prioritati în lichidarea datoriei firmei falimentare Decizia financiara în caz de faliment Decizia de dezinvestire Decizia de reevaluare .3 13.

în final. în primul rând. functia respectiva impune cunoasterea în detaliu a modului cum se manifesta acest proces complex. economistul financiar poate autoriza repartitia financiara necesara pentru procesul de lichidare. cunoasterea tipurilor de procese primare care formeaza continutul procesului complex de lichidare. lichidare (vezi cadrul 13. realizarea functiei autorizarea repartitiei presupune. apoi. 13.1 Starea de esec a firmei În viata economica a unei firme pot sa apara momente de regres si chiar de esec.1). reorganizare sau restructurare si. În al doilea rând. Cadrul 13. Numai dupa îndeplinirea acestor conditii. ce factori îi determina structura si amploarea si ce efecte au asupra firmei pentru a putea. stabili implicatiile financiare ale derularii procesului de lichidare.1 Ciclul de viata al unei întreprinderi: . care sa duca la punerea sub supraveghere financiara.Decizia financiara în cazurile de esec si de reevaluare a firmei FUNCTIA FINANCIARA: AUTORIZAREA REPARTITIEI Pentru economistul financiar .

4.transferul de informatii de pe piata (informatii care confirma imposibilitatea functionarii firmei respective) si de produse si servicii care vor fi folosi e în operatiunile de lichidare. 10%. .reprofilare. 4. Stabilirea ordinii de prioritate si a proportiei satisfacerii creditorilor. Esecul economic al unei firme este cauzat de mai multi factori. Legislatura privind functionarea societatilor comerciale. Evolutia nefavorabila a pietei circa Incompetenta si greseli de conducere Fenomene naturale. pentru activele ce pot fi vândute. conservare. alte întreprinderi. .transferul “produselor” lichidarii spre alte sisteme (societate. dezmembrarea utilajelor. faliment. pentru pierderi).Finantele întreprinderii În sprijinul întelegerii Procesul de lichidare: o combinatie de procese primare de transformare. 2. Punerea unei întreprinderi în stare de lichidare presupune realizarea urmatoarelor activitati: 1. t transformarea structurii sistemului economic în componente.conservarea rezultatelor transformarii sub forma de active ce pot fi vândute. Evaluarea si vânzarea activului firmei. în aceasta stare întreprinderea nu mai are fonduri . lichidare finala. 10%. 2. în prealabil. Administrarea procedeului de falimentare de catre experti în domeniul juridic si financiar. lichidare partiala. mediu. 3. Alte cauze 20%. totusi au loc activitati care solicita fonduri financiare si se adopta. prin actiuni ca disponibilizarea personalului. Cu toate ca. în final. Adoptarea deciziei financiare de lichidare a întreprinderii. 60%. conservare. pentru someri. disponibilizarea stocurilor etc. de reorganizare si de restructurare . Si acest proces complex cuprinde cele trei procese primare: . precum si Legea insolvabilitatii întreprinderilor prevad posibilitatea declararii starii de faliment pentru firma dupa ce se realizeaza. o decizie financiara de repartitie. Actiuni generate de lichidarea firmei . transfer Economica valorii Procesul de lichidare se manifesta sub forma unor etape succesive: dezinvestire. pentru întretinerea unui proces de consum sau de productie. actiuni de supraveghere. Actiuni prealabile declararii falimentului Se observa ca principala cauza are în vedere procesele de conducere si de cunoastere a pietei. incendii etc. Printre cei mai frecventi factori sunt: Factorii care pot duce la faliment 1. 3. someri.

separare. Coeficientul de reevaluare se aproba prin ordonante guvernamentale. furnizori. etalonului monetar. De la acest nivel se determina aportul fiecarui element la transferul de valoare catre produs prin intermediul procesului de productie. acesta fiind conditionat de marimea valorii recuperate prin vânzarea activelor. în masura în care evalueaza. În aceste conditii. restructurare. Decizia este oportuna când valoarea recuperata prin vânzare este superioara veniturilor viitoare actualizate. Aceasta decizie presupune eliberarea unor imobilizari facute anterior în active fixe si circulante. valoarea bunurilor care vor înlocui activele uzate. Coeficientul de reevaluare decizie guvernamentala devalorizarea etalonului monetar ca urmare a inflatiei. Decizia de dezinvestire se poate adopta si atunci când exploatarea mijlocului de productie devine prea costisitoare în raport cu avantajele exploatarii lui în firma respectiva. nivelul valoric al potentialului economic continut de elementele structurii economice trebuie actualizat în functie de: 1.2 Reevaluarea firmei Implicatiile informatiei de pret Potentialul economic conservat în structura economica a întreprinderii este pus în evidenta prin intermediul etalonului monetar sub forma informatiei valorice de pret. 3. în masura în care produc serviciile cerute de procesul de falimentare si de productie. nivelul valorii recunoscut de piata. A ceasta eliberare se poate realiza prin vânzarea sau închirierea de active devenite disponibile prin reducerea activitatii economice în unitatea respectiva. salariati. vând activele ramase si apoi onoreaza obligatiile firmei fata de proprietari. Primele doua fenomene au ca efect o reevaluare a potentialului economic aflat în activele fixe si circulante cu ajutorul unor coeficienti de reevaluare determinati în functie de evolutia preturilor si erodarea . realizarea unor operatiuni de fuzionare. firma poate proceda la luarea unei decizii de dezinvestire. 13. Managerul va analiza momentul optim al dezinvestitiei. 4.Decizia financiara în cazurile de esec si de reevaluare a firmei Eliberarea de fonduri prin dezinvestire Momentul optim pentru decizia de dezinvestire Aceste activitati au caracter de consum . Pentru evitarea unei situatii critice. 2. marime corelata cu valoarea actualizata a veniturilor viitoare posibile pâna la împlinirea duratei normale de utilizare. buget. . venituri actualizate.

Finantele întreprinderii Relatia 13. Modificari valorice la asociere sau separare Modificari ale valorii activelor unei firme intervin si în cazul realizarii de asocieri cu alte firme sau al separarii unei firme în mai multe unitati cu personalitate juridica proprie. valoarea de randament. preturi ce ar trebui platite pentru înlocuirea acestor active. valoarea de asigurare. valoarea de lichidare a firmei etc. Valoarea de asigurare este egala cu valoarea noua minus valoarea deja amortizata. se utilizeaza mai multe categorii ale valorii de piata: valoarea bursiera. valoarea activelor trece obligatoriu printr-un proces de reevaluare cu ajutorul preturilor pietei si de excludere a mijloacelor devenite inutile. valoarea bursiera se obtine prin multiplicarea numarului de actiuni ce compune capitalul social cu pretul (cursul) de la bursa al actiunilor respective. Valoarea de înlocuire sau valoarea noua sta si la baza valorii de asigurare. În practica internationala. Multiplicarea numarului de actiuni Costul înlocuirii activelor firmei La rândul sau. Aceasta valoare se determina pe baza unor expertize cât mai obiective. valoarea de înlocuire. valoarea de înlocuire are în vedere noile preturi ce se aplica la activele din dotarea firmei. Cre = coeficientul de reevaluare Diversitatea valorii de piata În cazul în care se pune problema determinarii valorii activelor unei firme în functie de piata. valoarea contabila consemnata în bilant poate avea un alt nivel. . produce un câstig egal cu profitul firmei reevaluate.1 Vre = Vi x Cre unde: Vre reprezinta valoarea noua a activelor reevaluate. Pentru titlurile care nu se coteaza la bursa si pentru alte componente ale capitalului propriu se utilizeaza un curs mediu. Valoarea de randament corespunde sumei care. Astfel. În aceste cazuri. Vi = valoarea de intrare. plasata cu o dobânda ce corespunde taxei de capitalizare.

prin mai multe etape de simulare. d. prin cercetarea legislatiei privind functionarea firmelor. . pentru a se ajunge la un nivel acceptabil din punctul de vedere al exigentelor financiare. b. a proportiei în care se satisfac si sumele care le revin creditorilor: a. a legii falimentului si a altor prevederi juridice si financiare. Determinarea prioritatilor. se stabilesc informatiile metodologice (ym). se determina marimea informatiilor privind cheltuielile financiare (yc) si veniturile financiare (yv). 13. Plata impo zitelor si taxelor restante catre bugetul de stat si local. Apoi. Informatiile financiare privind obligatiile în afara (yco) se refera la: Gama obligatiilor firmei falimentare - Plata salariilor pentru personal pentru o anumita perioada si la un nivel prevazut de legea falimentului.Decizia financiara în cazurile de esec si de reevaluare a firmei FUNCTIA FINANCIARA: PREVIZIUNE SI SIMULARE Prefigurarea fenomenului repartitiei financiare privind procesul de lichidare presupune determinarea întregii game de informatii financiare prin modele specifice activitatii financiare (vezi capitolul 6). Creante garantate cu asigurare de primul rang. Fenomenul financiar previzionat trece. Creante garantate pe baza activului ramas dupa achitarea obligatiilor precedente (credit comercial. c. Actiuni privilegiate. Pentru început. A. serviciul financiar procedeaza la determinarea majoritatii informatiilor financiare.3 Decizia financiara în caz de faliment Pentru fundamentarea unei decizii financiare în caz de faliment. Actiuni ordinare.). Cheltuielile financiare yc Aceste informatii (de tipul ycp) se refera la cheltuielile pentru administrarea procesului de falimentare si la eventualele reorganizari si restructurari si se determina prin procedeul devizului. în mod obligatoriu. pe baza lor. obligatiuni negarantate etc.

2. 5. comisia de administrare a falimentului adopta urmatorul tip de decizie financiara: VENITURI (yv) 1. Total yv Decizia respectiva face parte integranta din documentatia care însoteste falimentarea firmei. 13. fiind ultima repartitie financiara în numele întreprinderii în cauza. yv. 6. FUNCTIA FINANCIARA: FUNDAMENTAREA FINANCIARA A DECIZIEI ECONOMICE C.Finantele întreprinderii B.2 yv = Σ Ai x Pli unde: A i = elementele de activ i scoase la licitatie. Fonduri disponibile dupa vânzarea activului CHELTUIELI (yc) Cheltuieli de administrare Salarii pentru personal Impozite Rambursarea creantelor de prim rang Rambursarea creantelor de rangul doi Plati pentru actionari Total yc 1. Pli = pretul de licitatie pe fiecare element de activ i. Veniturile financiare yv Aceste informatii sunt determinate de valoarea de piata a activului vândut de administratia procesului de falimentare prin licitatie publica: Relatia 13. . Decizia financiara Pe baza informatiilor ym. 3. ycp si yvo. 4.4 Activitati tutoriale Modelul de îndrumare si organizare a pregatirii si învatarii îl aveti la sfârsitul capitolului 1.

Decizia financiara în cazurile de esec si de reevaluare a firmei

ÎNTREBARI RECAPITULATIVE • • • • • • •

Care sunt cauzele intrarii în esec economic a unei firme si procedeele de lichidare? Ce activitati de consum si de repartitie financiara si economica însotesc falimentul unei firme? Ce cheltuieli financiare însotesc falimentul si care sunt criteriile de prioritate în ordonarea achitarii obligatiilor catre creditori si proprietari? De ce se cere ca vânzarea activului sa se faca pe baza de licitatie publica? În ce consta decizia de dezinvestire si ce importanta are decizia respectiva pentru revitalizarea firmei? Cum se apreciaza valoarea întreprinderilor în functie de diferite criterii specifice economiei de piata? Ce importanta are o evaluare corecta în procesul de privatizare sau în cazul unei asocieri cu un partener strain?

TESTE DE AUTOVERIFICARE

13.1 Esecul economic al unei firme este explicat de urmatorii factori principali: 1. evolutia nefavorabila a pietei 2. incompetenta si greseli de conducere 3. fenomene naturale, incendii etc. 4. alte cauze Care grupare explica circa 80% din cauzele esecului: a) 1, 2; b) 1, 3; c) 1, 4; d) 2, 3; e) 2, 4. 13.2 Punerea unei firme în starea de lichidare presupune realizarea urmatoarelor tipuri de activitati economice: 1. administrarea procedeului de falimentare de catre experti în domeniul juridic si financiar; 2. evaluarea si vânzarea activului firmei; 3. stabilirea ordinii de prioritate si a proportiei satisfacerii creditorilor; 4. adoptarea deciziei financiare de lichidare a întreprinderii. Care dintre acestea sunt activitati tip productie: a) 1, 3; b) 1, 4; c) 2, 3; d) 2, 4; e) 3, 4.

Finantele întreprinderii

13.3 Decizia d dezinvestire are în v e edere: 1. valoarea recuperata prin vânzarea activelor; 2. veniturile posibile pâna la împlinirea duratei normale de utilizare; 3. valoarea de inventar ramas a; 4. valoarea actualizata a veniturilor posibile de obtinut pâna la împlinirea duratei normale de utilizare. Care este momentul favorabil de adoptare a unei decizii de dezinvestire: a) 1 < 3; b) 1 > 3; c) 3 = 4; d) 4 < 1; e) 4 > 1. 13.4 Valoarea de piata a întreprinderii poate fi: a) valoarea bursiera; b) valoarea de randament; c) valoarea de înlocuir e; d) valoarea de asigurare. Care valoare corespunde unei sume, care, plasata cu o dobânda ce corespunde taxei de capitalizare, produce un câstig egal cu profitul firmei reevaluate? 13.5 În cazul falimentului, se stabilesc prioritati si proportii de sati s facere a creditorilor: 1. actiuni privilegiate; 2. actiuni ordinare; 3. creante garantate cu asigurare de prim rang; 4. creante garantate pe baza activului ramas (credit comercial). care este ordinea de satisfacere prevazuta de lege : a) 1, 2, 3, 4; b) 3, 4, 1, 2; c) 4, 3, 2, 1; d) 2, 3, 1, 4; e) 1, 2, 4, 3.

STUDII DE CAZ SI EXERCITII

13.1 Decizia de faliment Societatea comerciala "Crinul" S.A. intra în stare de faliment. Comisia de experti stabileste urmatoarele informatii: Fonduri disponibile în urma vânzarii activului 33 mil. lei; Cheltuieli de administrare 6 mil. lei; Salarii pentru personal 0,7 mil. lei; Impozite 1,3 mil. lei; Creante de prim rang 6 mil. lei (din care se platesc 100% 5 mil. lei, iar restul de 1 mil. lei trece la categoria urmatoare); Creante de rangul doi si actionari (care se platesc din activul ramas). 39 mil. lei

-

Determinati cota de acoperire a creantelor de rangul doi si a actiunilor, precum si cota totala de acoperire a tuturor creantelor si actiunilor.

Decizia financiara în cazurile de esec si de reevaluare a firmei

13.2 Decizia de dezinvestitie Conducerea unei firme analizeaza oportunitatea adoptarii unei decizii de dezinvestitie în cazul unui utilaj care are o durata de utilizare de 10 ani si se afla în anul al saselea de exploatare. În cazul vânzarii, se pot obtine urmatoarele venituri: 6,5 mil. lei la sfârsitul anului 7; 3,5 mil. lei la sfârsitul anului 8; 2 mil. lei la sfârsitul anului 9; 1 mil. lei în anul 10. În acelasi timp, evaluarea veniturilor ce s-ar putea pierde prin renuntarea la utilajul respectiv stabileste urmatoarele niveluri: 7 mil. lei în anul 7; 3,2 mil. lei în anul 8; 2,1 mil. lei în anul 9; 1,2 mil. lei în anul 10. Stabiliti în ce an al duratei normate de exploatare ete eficienta s adoptarea deciziei de dezinvestire, în conditiile în care rata de actualizare este i = 10 %. 13.3 Dezbatere Pornind de la diferitele dimensiuni ale valorii de piata a activelor unei firme, comentati importanta acestora asupra deciziilor ec onomice si financiare din firma. În special, apreciati decizia firmei de a intra pe piata de capital, la bursa, având în vedere fluctuarea rapida a cursului actiunilor în conditiile tranzitiei. 13.4 Referat Starea de insolvabilitate a unei firme reprezi ta un eveniment firesc n si normal într-o economie bazata pe principiile pietei. Falimentul reprezinta aici un mod onorabil de iesire dintr-o afacere. Prezentati într-un referat modul de interpretare a cazului de faliment în societatea noastra si încercati sa explicati de ce aici se interpreteaza altfel cazul de faliment. 13. 5 Teme de cercetare stiintifica Reevaluarea firmei si implicatiile financiare ale falimentului pot constitui teme de cercetare. Va propunem urmatoarele: - Fundamentarea si implicatiile economice si financiare ale deciziei de dezinvestire; - Sursele de finantare a deciziei de falimentare a unei firme; - Evaluarea firmei dupa criteriile economiei de piata.

Finantele întreprinderii

13.6 Interpretare Folosind datele statistice internationale (din principalele tari cu economie de piata), analizati fenomenul falimentarii întreprinderilor mici si mijlocii, precum si ritmul de înfiintare a altor asemenea firme. Interpretati aceste fenomene, încercând sa sesizati efectul lor asupra sanatatii economiilor respective.

REZULTATELE LA TESTELE DE AUTOVERIFICARE

13. 1 a; 13.2 c; 13.3 e; 13.4 b; 13.5 b. Nota: fiecare întrebare este evaluata cu 2 puncte. Pentru nota 10,00 trebuie sa raspundeti corect la toate întrebarile.

PARTEA A PATRA

PROIECTAREA DECIZIILOR FINANCIARE PRIVIND PROCESUL DE PRODUCTIE

Punerea întreprinderii în starea de productie, dupa formarea sa în cadrul activitatilor de consum, reprezinta o etapa fireasca în viata economica a unei firme. La fel ca si procesul de consum, productia este un proces de transformare-conservare; potentialul economic existent în structura firmei (conservat aici de procesele de consum anterioare), precum si potentialul atras direct din societate si mediul natural înconjurator se transforma, dupa legile naturii si ale economiei, în produse si pierderi (vezi si lectura suplimentara de la pagina urmatoare). Repartitia financiara va fi solicitata din nou pentru a dirija potential economic, social si natural spre procesul de p roductie si pentru a urmari recunoasterea de catre piata a potentialului conservat (valoare) în produse. Serviciul financiar va proiecta deciziile financiare privind productia, aprovizionarea, desfacerea, dar si fluxurile monetare si valutare ce însotesc realizarea pe piata a produselor firmei si achitarea obligatiilor în afara, toate aceste decizii facând obiectul partii a patra a lucrarii.

CUPRINS Capitolul 14 Deciziile financiare privind procesul de productie Capitolul 15 Deciziile privind trezoreria întreprinderii Capitolul 16 Decizia de structurare a rezultatelor economice

Lectura suplimentara (Capitolul 9 din Economica valorii)

9.1 Locul procesului de productie în T.V.E. Pentru Teoria valorii-entropie procesul de productie este un proces de transformare-conservare-transfer si nu de creare a unei valori suplimentare fata de potentialul atras pentru procesul respectiv. Recunoscând acest lucru, va trebui sa tratam productia ca un proces complex, de acelasi rang cu cel de consum sau de lichidare. În acest mod detronam productia din postura prioritara (chiar exclusivista) pe care o instituise Teoria valorii-munca, tot asa cum teoria valorii-utilitate o acordase procesului de consum. În Modelul TVE, model ce cuprinde procese economice din momentele t1, t2 si tn, productia ocupa doua locuri: în momentul t1 si momentul t . Ea pregateste bunurile cu un grad de organizare cerut de n starea de consum a sistemelor economic, social, mediu (momentul t1), dar si confirma nivelul real al valorii ramase în circuitul e conomic (nivelul P er), în momentul tn. Atunci când omul era doar culegator de roade ale Naturii, el nu adauga nimic la potentialul natural atras în sistemul sau sau al tribului. În schimb acum, produsul care este pregatit în productie pentru a fi destinat consumului va acumula potential economic "din etapele de cercetare, proiectare, dezvoltare, fabricatie, marketing", dupa cum constata L. W. Crum.1 Ce aduc în continutul produsului componentele si fortele sistemului bio-material si social al activitatii economice aflat în starea de productie? Astfel, omul vine cu serviciul sau ca potential economic de munca vie. În faza de început a proceselor tip productie, el era acela care, folosindusi forta muschilor si a mintii a implementat o informatie în substanta, obtinând produsul. Pe parcurs, asa cum am vazut din evolutia activitatii economice, omul si-a completat structura de productie, aducând lânga el nu numai materialele pe care urma sa le transforme în produse, dar si unelte, informatii, o parte a mediului si societatea. Introducând aceste componente, omul s-a îndepartat treptat de participarea efectiva la procesul brut de transformare. O parte tot mai mare din potentialul atras nu mai trece "prin mâna sa", ci prin subsistemele nevii ale întreprinderii

Productia – proces complex

Acumularea de potential

Structura firmei = o structura complexa

1

L. W. Crum, Ingineria valorii, Editura Tehnica, Bucuresti, 1976, p. 17.

Finantele întreprinderii

Cedarea de potential

sau cele vii, altele decât omul (animale domestice, plante de cultura, microorganisme care realizeaza fermentari etc.). Omul si componentele mijloace, obiecte si informatii vor ceda în procesul de productie potentialul pe care îl contin dintr-un proces de consum anterior. Cât de mare poate fi acest potential? În orice caz, nu mai mare decât au putut acumula când au stat la ... masa. Si, daca avem în vedere ca si contributia lor este afectata de legea entropiei, în produsul care se naste nu vor putea transfera decât o parte din potentialul economic tip serviciu pe care îl contin! 9.2 Modelul procesului de productie Construirea modelului procesului de productie pleaca de la adevarul demonstrat anterior, adevar care arata ca procesul în cauza este un proces complex, ca o rezultanta a mai multor procese primare regasite în toate sistemele si subsistemele Universului.

Relatia 9.1 Productia = transfer de intrare + transformare + + conservare + transfer de iesire

Aspecte particulare

Fiecare dintre procesele primare va avea, pe lânga caracteristici generale, si aspecte particulare date de starea dinamica tip productie. Sa le urmarim pe rând, scotând în relief cele mai relevante particularitati pe care trebuie sa le cunoasca un economist. Transferul de intrare Sistemul economic aflat în starea dinamica de productie îsi organizeaza propriul proces de atragere de intrari (activitatea de aprovizionare) sau este beneficiarul proceselor de transfer de iesire din alte sisteme (mediul natural înconjurator, societate, alte firme, macro si mondoeconomie). Sa le urmarim pe rând: - transferul natural. Este forma de transfer prin care alte sisteme trimit spre cele economice potential sub forma de produse si servicii fara o contraprestatie din partea acestora din urma. Vezi lumina si caldura solara, entropia joasa din solul si subsolul Terrei, cultura oferita de societate, educatia din partea scolii si a parintilor, foloasele vântului si ale ploii etc.

Atragerea de intrari

Deciziile financiare privind procesul de productie

Formele de realizare a transferului de intrari

Prima sursa de potential

repartitia. Este forma de transfer mijlocita de sisteme din micro, macro, mondo si cosmoeconomie. Transferul se face în urma unei decizii de repartitie de tip financiar, credit, donatie, sponsorizare si intra în procesul de transformare prin structura întreprinderii refacuta printrun proces de consum anterior. Sistemul economic beneficiar se angajeaza sa restituie integral, partial sau sa nu restituie nimic din ceea ce a primit din partea unor sisteme furnizoare. - schimbul. Este transferul ce presupune o contraprestatie imediata sau la termen sub forma de plata catre sistemul furnizor. Prin a cest transfer, sistemul economic în starea dinamica de productie atrage serviciile din partea propriei structuri, platind contravaloarea serviciilor sub forma de salarii, amortizare, refacerea stocurilor, refacerea si protectia mediului etc. Transferul de intrare se adreseaza unor sisteme sau subsisteme furnizoare, de la propria structura a firmei la societate si mediu natural înconjurator. Astfel, structura interna a întreprinderii, încarcata cu potential economic într-un proces de consum anterior, este solicitata, în special prin schimb sau repartitie, sa contribuie direct si indirect la sustinerea procesului de productie: 1. Plati pentru contributia directa (sau cheltuieli de participare directa); 2. Plati pentru contributia indirecta (cheltuieli pentru scoaterea de valoare sau de punere în functiune a elementelor structurii economice). Fiecare element material, intern sau extern structurii întreprinderii furnizeaza procesului de productie o gama larga de servicii, gama cuprinsa în conceptul de potent ial economic tip servicii, Pes. Într-o societate ce doreste o dezvoltare durabila, în procesul de productie se va atrage si potential economic cuprins în deseurile recuperabile eliminate de sistemele economice sau sociale si notat de noi cu simbolul Pedr. Pe de alta parte, societatea nationala, cu institutiile sale specifice (de învatamânt, cultura, cercetare, administratie, aparare, sanatate etc.), precum si institutiile care intra în subsistemul macroeconomiei (banci, societati de asigurare, transporturi, telecomunicatii, ministere cu profil economic sau chiar guvernul în totalitatea sa), sprijina direct si indirect procesul de productie.

-

Societatea nationala – o a doua sursa

Finantele întreprinderii

Mondoeconomia, o sursa speciala Mediul – sursa primara
De retinut!

Transferul de intrare pentru productie atrage de aici produse si servicii ce contin potential tip societate, Ps. Pentru acest potential, sistemul economic fie nu plateste nimic, fie plateste partial imediat sau în viitor, de fiecare data înregistrând un avantaj evident! În mod similar se pune problema si în cazul societatii mondiale si, în perspectiva, în cazul cosmoeconomiei. Din aceste sisteme, întreprinderea primeste potential economic repartizat financiar, prin credit, donatii, direct sau prin economia nationala. Si aici pot sa apara intrari gratuite sau la un pret redus (informatii culturale, tehnice, economice transmise prin publicatii sau emisiuni radio si TV prin satelit etc.). Dar furnizorul primar si permanent ramâne mediul natural înconjurator. Pe lânga contributia esentiala la realizarea procesului de consum când s-a format structura firmei, mediul alimenteaza gratuit sau la un pret redus firma cu intrari absolut indispensabile (lumina, caldura, oxigen, apa, minereuri, flora si fauna salbatica etc.).

Transferul de intrare aduce atât potential cu efecte favorabile sistemului economic, cât si potential care afecteaza negativ procesul de productie. Astfel, mediul natural transfera potential sub forma de furtuni, inundatii, cutremure, virusi etc. Si societatea poate transfera catre procesul de productie produse otravite, cum sunt educatia necorespunzatoare a personalului, ingerinte politice, miscari sociale etc. Aspecte similare se pun si în legatura cu transferurile din propria structura a firmei (materiale degradate, utilaje dereglate, personal indisciplinat, informatii depasite etc.). Contracararea acestor transferuri negative presupune utilizarea unei parti din rezultatele productiei pentru corectarea intrarilor cu efect nefavorabil productiei. Va fi înca un prilej de a diminua suportul fizic real al valorii, P er. Transformarea tip productie Intrarile aduse din diferite surse sunt supuse unor diverse operatiuni de transformare. Daca avem în vedere materiile prime, ele vor fi taiate, croite, topite, asamblate, macinate, combinate etc. Potentialul cu care vine forta de munca este transformat în miscare adecvata conducerii si folosirii uneltelor, în managementul locurilor de munca si activitatilor concrete, în proiectare etc. Transformari adecvate se aplica si celorlalte tipuri de intrari provenite de la utilaje, fondul de informatii sau din mediul natural si societate.

Atentie! Ciuperci otravitoare!

Paleta actiunilor de transformare

a doua componenta a iesirilor. k. t. calitativa. Conservarea tip productie Produse si fum Rezultatele actiunilor de transformare sunt conservate sub forma a doua iesiri: produsul si pierderile entropice.Deciziile financiare privind procesul de productie Totul este ca aceste transformari sa fie subordonate informatiei de produs si operatiunilor de conservare a rezultatelor actiunilor de transformare în entropia joasa a produselor destinate unui viitor consumator. fiabilitate sau timp de rezistenta a însusirilor calitative.2. potentialul economic conservat în produs va fi dirijat spre cele trei dimensiuni principale ale produsului. 9. reliefata prin indicele a pt1. 9. Figura nr. atunci marimea pierderilor este în crestere. q. . Totodata. Daca aceasta calitate scade (ca urmare a uzurii fizice si morale a elementelor sale sau ca urmare a aspectelor de dezorganizare). Procesele primare de transformare-conservare sunt redate în figura nr.2 Atentie la pierderi! Fortele ecocâmpului vor determina calitatea transformarii-conservarii de potential în produs. depinde atât de actiunea Legii entropiei. cant itativa. cât si de calitatea structurii economice a sistemului întreprindere. Pierderile entropice.

repartitia si schimbul. Când este vorba de transferul pierderilor entropice. reduceri de potential Intrarile totale. În ultimul timp.2 a pt 1 = (Pt0 – E+d) / Intrari totale. sistemul economic îsi valorifica rezultatele. Produsele sunt trimise prin intermediul pie tei spre sistemele economice. Dupa iesirea din procesul de productie. furnizarea de potential pentru mediu Pe m si societate. . procesul de productie este un proces entropic (risipitor). cât si de cosinusul unghiului de aplicare a fortei respective. firmele vinovate pierd parti din potentialul conservat în produse prin plata unor amenzi sau penalizari. acesta se face în mare parte prin eliberarea în mediu sau societate fara protectie. E+d). 9. pe lânga contributiile tot mai mari pentru refacerea si protectia mediului. Pt0 sunt afectate de pierderile entropice determinate de actiunea legii entropiei. Recunoasterea potentialului conservat în produs nu este un lucru usor. Pt0 < 1 Reduceri. exista riscul ca o parte din acest potential sa nu fie recunoscut sau cumparatorul sa nu plateasca. La aceste pierderi obiective se adauga pierderile datorate calitatii reduse a elementelor structurii întreprinderii si rolului redus al ecocâmpului ce înconjoara întreprinderea (influenta redata prin entropia înalta.Finantele întreprinderii Este asemanator cu desfasurarea unei activitati de tractiune. s. Pem. coeficientul de transformare -conservare-transfer fiind subunitara: Relatia 9. crestere care face ca factorul "cosinus" din relatia lucrului mecanic sa tinda spre zero! Transferul iesirilor Filantropia procesului de productie Prin acest proces primar. sociale sau ale mediului aflate în starea de consum (inclusiv spre sistemul economic în cauza). reduceri. trimitând spre alte sisteme iesirile sale utile si pierderile. Pep. Si aici vom întâlni transferurile naturale. e. se cedeaza o parte din potentialul economic conservat în produs. dimensiunea lucrului mecanic depinde atât de forta. pentru autoalimentarea sistemului economic respectiv. Lipsa de organizare în productie este similara cu cresterea unghiului de aplicare a fortei din exemplul dat. de spatiul parcurs.3 Caracteristicile generale ale modelului productiei Privit în ansamblu.

9.3 Societatea M O N D I A L A MEDIUL NATURAL ÎNCONJURATOR SOCIETATEA NATIONALA E+ d Pn Ps Pe m. Figura nr. nr. 9.2 se va integra în Modelul general al teoriei valorii-entropie.Deciziile financiare privind procesul de productie În sens influenteaza si formarea de stocuri (impuse de regulile desfacerii sau de imposibilitatea vânzarii) si soldul Export/Import Acestea reduc potentialul economic din produse care merge mai departe spre procesul de consum (vezi fig. s. e Import Pe s Productie a p t1 Consum Pe p Stocuri Export Producator O prima parte Modelul productiei redat în fig. 9. precum si efectul actiunii legilor Naturii.3). rezultatele transformarii-conservarii. Sunt cuprinse majoritatea legaturilor de intrare-iesire (transferurile de intrare si de iesire). . nr.

Rentabilitatea economica. Planul de afaceri 14.5 Managementul financiar 14.2 14.6 Activitati tutoriale CONCEPTE Starea de productie Transformarea .1 14.conservarea de potential economic în produse Informatiile financiare privind platile.4 Procesul de productie Proiectarea financiara a activitatilor de productie Deciziile financiare privind productia Alte decizii financiare privind activitatile legate de productie.Finantele întreprinderii CAPITOLUL 14 DECIZIILE FINANCIARE PRIVIND PROCESUL DE PRODUCTIE CUPRINS 14.3 14. rezultatele financiare si încasarile Concordanta economica si tehnica a structurii de productie Costuri de exploatare. net. medii si marginale Preturi de vânzare. de echilibru Profit brut. financiara Decizii financiare privind productia Planul de afaceri .

). scolarizare.un proces de transformare conservare A. economistul financiar poate autoriza rep artitia financiara pentru procesul de productie. de depozitare. ce factori le determina structura si amploarea si ce efecte au asupra functionarii viitoare a firmei pentru a putea.1 Procesul de productie Structura economica a întreprinderii. cu pierderile specifice unei transformari de natura entropica. refacerea mediului etc. fiecare element acumula potential prin activitati specifice (de investitii. este pusa în exploatare: Mijloacele fixe presteaza servicii de transformare fizica. apoi. conform teoriei valorii bazate pe entropie joasa. Productia . aprovizionare. stabili implicatiile financiare ale acestor activitati. la exercitarea celorlalte functii financiare si motivationale (manageriale) legate de acest proces complex.. cunoasterea tipurilor de activitati economice care se încadreaza în procesul de PRODUCTIE din întreprindere. procesul de productie presupune “scoaterea” potentialului conservat în elementele structurii economice si transformarea-conservarea lui în produs. Asa cum am precizat în capitolul 1.Deciziile financiare privind procesul de productie FUNCTIA FINANCIARA: AUTORIZAREA REPARTITIEI Pentru economistul financiar . Numai dupa îndeplinirea acestor conditii. 14. apoi. Sa parcurgem împreuna exercitarea acestei functii financiare în legatura cu activit atile tip productie. procesul de productie presupune o transformare de tipul cedare de valoare (potential) pentru a fi conservata în produse. masurare etc. Comportamentul structurii economice în procesul de productie Daca. formata dupa complexul si costisitorul proces de consum. asa cum am prezentat si în capitolele precedente. este "încarcata" cu valoare (potential) si asteapta începerea procesului de transformare-conservare. realizarea functiei autorizarea repartitiei presupune. functia respectiva impune cunoasterea în detaliu a modului cum se manifesta aceste activitati. Capacitatea de a face servicii. în starea de consum. - . de transport. specific productiei. În al doilea rând. în primul rând. trecând. formata prin procesul de consum. cercetare.

transformarea si conservarea specifice productiei au loc cu pierderi. Fondul de informatii contribuie cu servicii ca tehnologie. proiecte. a = coeficientul de transformare si conservare utila (a < 1). fac ca parte din potentialul tip serviciu.1). studii de conjunctura. Fenomene ca uzura morala. cu care structura intra în productie. Personalul aduce servicii de transformare fizica si de conducere a proceselor. Mediul înconjurator aduce substanta. indisciplina în munca.Finantele întreprinderii - Mijloacele circulante pun la dispozitia transformarii însasi substanta din care sunt formate sau numai unele însusiri. precum si de servicii ale societatii umane. informatia de produs etc. daca aceasta conservare se face în produse respinse de piata sau la un nivel valoric superior pretului de echilibru (vezi figura nr. organizare.. energie si informatie. El continua sa ameninte conservarea utila de valoare.1 Pep = X x a unde: P ep = potentialul conservat în produs. Riscurile utilizarii valorii tip servicii Pentru managerul firmei (dar si pentru serviciul financiar) prezinta un interes deosebit cunoasterea modului în care valoarea tip servicii. Gama de servicii consumate de procesul de productie - Procesul de productie beneficiaza direct si indirect de servicii din partea întregului mediu. 14. sa se piarda în mediu. . intensiv si eficient în procesul de productie. actiunea distructiva a unor fenomene naturale. se poate utiliza în timp. Conform teoriei valorii bazate pe entropie joasa. în general. conservata în structura economica. fenomene sociale ca somajul etc. alaturi de pierderile entropice obiective. X = potentialul intrat în procesul de productie. În multe cazuri aceasta valoare se pierde în mediul înconjurator daca purtatorul sau nu este utilizat corect. Riscul nu se opreste aici. conservarea utila de potential (valoare) fiind mai mica decât intrarile în procesul respectiv: Relatia 14.

Activitati economice Procesul de productie presupune realizarea în întreprindere si în afara sa a unei game de activitati: Activitati specifice procesului de productie 1. Activitatea de aprovizionare si desfacere (marketing). în scopul desfasurarii lor.Deciziile financiare privind procesul de productie Figura nr. Activitatea de conducere (managem ent).1 B. prin mai multe etape de simulare.conservare tip productie. Activitatile economice precizate mai sus solicita. Toate aceste activitati îsi aduc contributia la definitivarea conservarii de valoare în produse si la recunoasterea de catre piata (consumatori) a potentialului economic cuprins în rezultatele productiei. în mod obligatoriu. 14. FUNCTIA FINANCIARA: PREVIZIUNE SI SIMULARE Prefigurarea fenomenului repartitiei financiare privind procesul de productie presupune determinarea întregii game de informatii financiare prin modele specifice activitatii financiare (vezi capitolul 6). repartitia financiara de tipul II (vezi capitolul 6) si adoptarea de decizii financiare adecvate. pentru a se ajunge la un nivel acceptabil din punctul de vedere al exigentelor financiare si al indicatorilor de eficienta economica. 3. 2. Activitatea de transformare . Fenomenul financiar previzionat trece. .

stiinta economica privind cererea si oferta. Informatiile financiare ym aduc muncii financiare cadrul juridic. ca expresie baneasca a valorii recunoscute de piata pentru rezultatele productiei. dar si metodologic . În urma acestei analize se obtin informatiile financiare specifice productiei: . costul sau cheltuielile aferente veniturilor).yp = plati financiare pentru potentialul atras în procesul de productie. pentru calcularea si interpretarea costului si preturilor. A.ym = informatii financiare metodologice. Aceste informatii sunt utilizate în proiectarea financiara a deciziilor de repartitie financiara care precede productia.monetare privind activitatile economice specifice productiei. de stabilirea cadrului metodologic si legislativ care reglementeaza alimentarea cu valoare a productiei si valorificarea pe piata a produselor. . Sursele de date pentru informatiile tip ym B. tehnologice si organizatorice privind productia. dar si pentru societate si mediul înconjurator. circulatia monetara si banii etc. pentru repartizarea eficienta de valoare în productie. pentru adoptarea de decizii financiar . În acest scop sunt consultate legile financiare. ca si în cazul procesului de consum. precum si platile ulterioare din rezultatele financiare pentru elementele structurii. . Informatiile financiare ym Determinarea informatiilor cantitative este precedata. Platile financiare yp Prin aceste informatii. pentru stabilirea indicatorilor de eficienta si. legile care reglementeaza managementul firmei si contactele sale cu piata. totalitatea datelor ce le caracterizeaza din punct de vedere cantitativ si calitativ sunt supuse analizei informationale de catre serviciul financiar al firmei.Finantele întreprinderii 14. serviciul financiar determina platile imediate pentru potentialul cedat de structura economica (yp c. în final.2 Proiectarea financiara a activitatilor de productie Informatiile financiare specifice productiei Având în vedere importanta acestor activitati. studiile tehnice. costurile si preturile. în general (ypr). .yi = încasari.

trebuie avut în vedere mecanismul concret de transfer de valoare din structura economica în produs. serviciile structurii presupun o contributie directa la obtinerea de valoare prin cedare de energie (personalul. ca o contributie indirecta a acestor elemente la obtinerea de valoare. care furnizeaza entropie negativa (joasa).1). platile pentru cedarea de potential (valoare) se clasifica în: 1. personal. În general. Figura nr. .2). mediul). si randamentului de utilizare a serviciilor structurii economice (vezi Cadrul 14. mediul). Astfel. a unui element prin intermediul celorlalte. Plati pentru contributia indirecta (cheltuieli pentru scoaterea de valoare sau de punere în functiune a elementelor structurii economice). 14. Plati pentru contributia directa (sau cheltuieli de participare directa). iar în unele cazuri.2 Contributia la obtinerea profitului Un alt principiu de care trebuie tinut cont se refera la faptul ca o parte din contributia cu potential la procesul de productie nu presupune o plata imediata (deci nu se transforma în costuri).Deciziile financiare privind procesul de productie Costul contributie cu valoare Modelul contributiei cu valoare tip servicii Pentru a determina platile corespunzatoare costului. precum si o contributie indirecta. aceasta contributie apartine mediului înconjurator. mediul. ci alimenteaza rezultatele financiare (profitul). de substanta (mijloacele fixe si circulante. personalul). 2. de informatie (fondul de informatii. informatii. 14. societatea. Conform teoriei valorii bazate pe entropia joasa. Având în vedere acest model (vezi figura nr. scoaterea de potential din mijloacele fixe este posibila numai prin utilizarea unei cantitati de energie dar si de informatie tehnica cedate de elementele active circulante.

platile (2) pentru protectia. Cadrul 14. depozitare.platile (2) pentru functionarea de ansamblu a societatii. 14.platile (1) sunt la un nivel redus fata de contributia sa directa cu entropie joasa si se refera la platile facute cu refacerea mediului. materialele intrate direct în substanta produselor. întretinere etc. perfectionare etc. reducând efectele financiare favorabile (vezi figura nr. Personalul firmei: . atunci când CV>1. asigurarea. Scaderea sub 1. conditionare. multiplicarea informatiilor. Mijloacele circulante: . protectie etc.platile (1) pentru materiile prime.platile (1) pentru servicii date întreprinderii de societate (informatii.Finantele întreprinderii Cele d oua categorii de concordante Aceasta grupare a platilor (cheltuielilor) permite serviciului financiar o analiza crit ica si o corectare a intrarilor de potential în sfera de productie. . Astfel. reparatii. Pentru costuri si rezultate. . 14. Concordanta tehnica (CT) între capacitatea efectiva de a presta servicii a elementelor structurii economice si nevoia de servicii a procesului de productie. Mediul: . .platile (2) sunt pentru protejarea mediului.platile (2) pentru stimulare suplimentara. inflatie (P1) si pretul real.platile (1) sunt reprezentate de amortizare. cheltuielile de productie cresc. .platile (1) pentru munca efectiva în procesele efectorii si de conducere. Societatea: . de echilibru (Pe).). nivelul cel mai bun se obtine când CT = 1. dar si depasirea unitatii duc la cresterea costului si reducerea profitului (vezi figura nr. energie si informatii direct din mediu.3).3). . personal calificat. atragerea de substanta.platile (1) pentru amortizarea activelor necorporale. . O situatie normala se înregistreaza în cazul în care CV = 1. Fondul de informatii: . asigurare etc.platile (2) pentru transport. asigurare.1 Mijloacele fixe: . specula. .platile (2) se refera la cheltuielile cu energia de punere în functiune. se impun doua categorii de concordante între necesitatile reale ale procesului de productie si intrarile de potential: Concordanta valorica (CV) între pretul serviciului propus întreprinderii în conditii de monopol.

cât si asupra concordantei tehnice (neavizând proiectele de executie necorespunzatoare). prin uzura fizica si morala a structurii economice si supraunitara. Df = corecturile impuse de serviciul financiar. Figura nr. serviciul financiar va exercita influenta sa de corectare. determinata pe baza de însumare de cheltuieli (plati) pentru contributia elementelor structurii economice cu potential. Dar aceasta concordanta se modifica si pe parcursul exploatarii. daca se introduc în structura economica elemente cu capacitate de servicii neadecvata (mai mare sau mai mica decât cea prevazuta în proiect). atât asupra concordantei valorice (neavizând cumpararea de potential la preturi exagerate).2 ypc = Dc – Df unde: Dc = devizul de calcul al costului. 14.Deciziile financiare privind procesul de productie De la neconcordanta la corectare Concordanta tehnica poate fi nerealizata înca din faza de investitie. Pe baza acestor analize. informatia ypc. Ea devine subunitara. devine: Relatia 14.3 Concordanta tehnica Informatia ypc În urma acestor actiuni. . (plati corespunzatoare costului). prin reducerea cererii de produse si utilizarea insuficienta a capacitatii firmei.

informatia ycp are mai multe componente: cheltuieli aferente veniturilor din activitatea de baza. Calculul efectiv al informatiei yp r se realizeaza pe baza relatiei: Rezultatele financiare ca plati viitoare Relatia 14. reda dimensiunea câstigului obtinut din procesul de transformare-conservare al productiei. .3 ypr = yip – ypc unde: yip = încasari (venituri) totale din activitatea de baza si alte activitati. fie catre propria structura economica aflata în starea de consum (pentru dezvoltare). fie catre procesele din societate si mediu. cheltuieli suportate direct din venituri (din profitul brut). informatia ypr se structureaza în: 1. Aceasta informatie se consemneaza în decizia financiara sub forma de plati financiare.2). În întreprindere. 2. se urmareste clasificarea cheltuielilor în cheltuieli fixe si cheltuieli variabile. plati din rezultatele financiare. taxa pe valoarea adaugata. Accize. Astfel. cheltuieli aferente veniturilor din alte activitati. Informatia ypr Informatia yp r. Componentele informatiei de tipul ycp - Serviciul financiar este interesat si de alte clasificari ale platilor pentru cedarea de valoare. ypc = cheltuieli aferente veniturilor din activitatea de baza si alte activitati. Aceasta clasificare ajuta la fundamentarea informatiilor yp r si yip. Profit. rolul nostru fiind de a prelua critic informatiile respective în sensul relatiei (14. În decizia privind pr oductia.Finantele întreprinderii Calcularea devizului costului este atributia altor servicii decât cel financiar si se studiaza la alte discipline.

dar si a societatii. tip produs P ep) si cerere (potentialul economic posibil de scos de catre consumatori din produse si conservat în capacitatea lor de a face servicii P es). În faza de realizare a deciziei se înregistreaza si efectul entropic al folosirii serviciilor "scoase" din produse într-un viitor proces de productie. yip. încasari corespunzatoare Productiei marfa (PM) sau Productiei exercitiului. pe baza negocierilor cu clientii. în calitatea lor de consumatori (figura nr. informatiile yi (încasari) reprezinta o confirmare. Datorita blocajului financiar. Pe masura ce economia înainteaza spre legile pietei. ca potentialul economic conservat în produse este recunoscut pentru cumparare de catre consumatori. Veniturile încasate yi Pentru firma. Acest lucru determina capacitatea efectiva de plata a consumatorului catre furnizorul de produse sub forma indicatorului Productie marfa vânduta si încasata (PMVÎ) sau Productie vânduta. Preturile rezultatul negocierilor Indicatorii productiei interpretati prin valoa rea entropica Figura nr. informatia. între (PM) si (PMVÎ) exista o diferenta mare. preturile de vânzare se stabilesc. producatorul nereusind sa-si recupereze încasarile negociate prin contract. 14. este dependenta de raportul dintre oferta (potential economic.6): În conformitate cu teoria valorii-entropie. din partea pietei.Deciziile financiare privind procesul de productie C. în marea lor majoritate. 14.4 . în multe cazuri.

Acest pret. pentru cantitatea de produse de echilibru (Qe). în teoria valorii-entropie.în figura nr. 14. Acest nou pret reprezinta platile efectiv încasate de producator (PMVÎ) si depinde atât de consumarea efectiva a produselor (influentata de calitatea produselor si de randamentul procesului de consum). pretul de vânzare apare pe piata ca rezultat al echilibrului dintre cerere si oferta (vezi figura nr. excluzând preturile de monopol si cele subventionate. devine Pe1 .7): Figura nr.Finantele întreprinderii În mod normal. Dar. 14. acest nivel nu este marimea finala a valorii. Aceasta marime depinde de nivelul reconservat într-un urmator proces de productie sau de consum (nivelul C 1). are în vedere prognoza consumatorului privind potentialul posibil de scos din produse. corespunde momentului de echilibrare între cerere si oferta. recunoscut initial de consumator.7 Reinterpretarea pretului de echilibru Echilibrare în sens Walras Pretul de echilibru (Pe). stabilit pe baza teoriei valorii marginale.7. atunci echilibrul pe piata se reajusteaza în sens Walras (pretul se modifica. cantitatea Qe ramânând constanta). cât si de utilizarea reala a capacitatii consumatorului de asi valorifica mai - . Daca acest lucru nu are loc la nivelul (C). 14.

341 mii lei 7. Informatia yip are variantele: Variantele informatiei privind încasarile 1. provin veniturile financiare de tipul yi n. Venituri exceptionale.812 mii lei 15.Deciziile financiare privind procesul de productie departe potentialul scos din produsele cumparate si consumate (vezi exemplul 14. plasamente de titluri.PMVÎ) sau 20. 3. provenite din subventii de exploatare. 2.3 Discrepanta PM si PMVÎ O firma îsi determina urmatoarele informatii privind încasarile (yip ------> PM): . este clar ca încasarile efective de 15. Firma va trebui sa-si diminueze cheltuielile de exploatare. cu veniturile din exploatare. Venituri din provizioanele constituite anterior. Exemplul 14.471 mii lei 33%.venituri exceptionale Total yip Veniturile efectiv încasate pe aceeasi perioada sunt de ∆ (PM . yi p (mai mici): Relatia 14. Subventiile prognozate rezulta din comparatia cheltuielilor.venituri financiare .341 mii lei vor fi noul pret de echilibru (P e1) pentru produsele vândute.3).5 yin = ypc .yip Din relatii valutare. în special regii autonome. În cazul în care blocajul încasarilor nu se rezolva. dobânzi etc. financiare si exceptionale la noul nivel sau va trebui sa consume din capital diferenta neacoperita din încasari. Calculul lor este dependent de tipul de .334 mii lei 2. Venituri din exploatare.venituri totale din exploatare .438 mii lei 40 mii lei 22. apar si venituri de tipul yin. ypc (mai mari). În practica unor întreprinderi.

Activele fixe si circulante. pe de o parte.Finantele întreprinderii venit în parte. Profitul net. 3. de la calculul dividendelor si dobânzilor de încasat. de evaluare prin raportul efect / efort . Efort: 1. fiind o expresie a comparatiei între potentialul atras fara o plata imediata si conservat în produs. iesirile utile fiind mai mici decât intrarile. sub forma cheltuielilor incluse în cost. D. 14. si productia trebuie sa traverseze motivarea de tip axiologic. 2. indicatori generalizati sub denumirea de rentabilitate (vezi Cadrul 14. aceste categorii au urmatorul continut: Efect: 1.2 În sensul teoriei valorii entropice. În legatura cu productia. Profitul brut. rentabilitatea reda eficienta procesului de transformare conservare al productiei. Cheltuielile aferente activitatilor de productie (costul). în conditiile în care procesul de productie este entropic (vezi figura nr.1). Deci. Capitalul social. Motivare de tip axiologic pentru procesul de productie Corelatia efect / efort în procesul de productie 2.2). si platile imediate facute spre elementele structurii economice. . totusi potentialul introdus în produse (si apoi recunoscut de piata) poate fi mai mare decât platile (cheltuielile) pentru serviciile intrate! Dar nu în toate cazurile! Ca orice activitate umana. la prognoza modificarilor de curs favorabile firmei. Indicatorii de eficienta ye Conditionarea deciziei de productie de eficienta Adoptarea deciziei de productie de catre conducerea firmei si a deciziei de repartitie financiara catre procesul de productie sunt conditionate de nivelul indicatorilor financiari de eficienta. Cadrul 14. propriu si permanent.

600 mil. profitul net fiind în mai mare masura al firmei. lei 1.4. prin profitul brut se acopera 36% din efortul financiar facut pentru formarea capitalului permanent al firmei.4 Societatea Comerciala "Romprod" S.500 mil.Deciziile financiare privind procesul de productie Folosind exemplul 14.) x 100 = 11%. lei 3. Pb. (Pn). / 2. Rata rentabilitatii financiare are în vedere ca efect profitul net. lei 1. 2. vom prezenta cei mai utilizati indicatori financiari ai eficientei (rentabilitatii) procesului de productie. Rentabilitatea resurselor consumate are în vedere partea din imobilizar ile financiare. 3. si capitalul permanent (Cp): Re = (Pb / Cp) x 100 = (600 mil.) x 100 = 36%. lei 1. proprii si împrumutate. si profitul net (Pn): Re = (Pn / Σ Qc) x 100 = (330 mil. Rata rentabilitatii economice este definita ca raport de eficienta între profitul brut (rezultatele din exploatare). prognozeaza urmatorii indicatori privind activitatea: Capital soc ial Capital propriu Capital permanent Venituri din exploatare Cheltuieli pentru exploatare Rezultatul din exploatare Active fixe si circulante Impozit pe profit 1.650 mil. / 1. (Σ Qc). Acest indicator este mai aproape de eficienta reala.900 mil. / 1.A.600 mil.650 mil. iar capitalul propriu este efortul real al proprietarilor. Deci.900 mil.500 mil. lei 600 mil. care au trecut pe costuri. lei 1.800 mil. iar ca efort capitalul propriu (Cpr): Rf = (Pn / Cpr) x 100 = (330 mil. ca efort. lei 270 mil. Exemplul 14.) x 100 = 21%. . lei 2.

/ 600 mil. Rentabilitatea capitalului social trebuie sa asigure plata dividendelor la cota ceruta de proprietari sau promisa de firma pentru cumparatorii de actiuni.79 lei / 1 leu profit net si rata veniturilor la 1 leu profit brut (R ev): Rev = (CA / Pb) = 3.83 lei venit / 1 leu profit Semnificatia a cestor indicatori devine operanta prin comparatia cu indicatorii similari obtinuti de firma în anii precedenti. rentabilitatea activelor (Pb/Active fixe + + active circulante) etc.500 mil. Rata rentabilitatii veniturilor are în vedere cifra de afaceri a întreprinderii (la pret vânzare .V. / 3. cu cei obtinuti de firme concurente sau cu rata dobânzii de pe piata de capital.A. se pot calcula si indicatorii de efort la 1 leu profit (Ref): Ref = (S Qc / Pn) = 2. Comparatia între rezultate si promisiuni FUNCTIA FINANCIARA: FUNDAMENTAREA FINANCIARA A DECIZIILOR ECONOMICE Realizarea procesului de productie presupune o fundamentare din punct de vedere financiar sub forma adoptarii de decizii financiare care sa aduca valoarea spre productie si sa valorifice optim pe piata produsele obtinute.900 mil. În practica se mai pot calcula si rate referitoare la rentabilitatea capitalului social (Pn/Cs). ca efect: Rv = (Pb / CA) x 100 = (600 mil. = 8. reflectând efectiv procesul de transformare-conservare de potentia l în produse. Pentru caracterizarea eficientei activitatii de productie. ca efort.) x 100 = 17%. = 5. O alta comparatie ce se impune tot mai mult este comparatia între rentabilitatea prognozata (în special rentabilitatea capitalului social) si promisiunile facute sau solicitarile proprietarilor în privinta dividendelor.). Indicatorii (3) si (4) sunt legati direct de procesul de productie. / 330 mil. si profitul brut.Finantele întreprinderii 4. .500 mil.T.

Rezultate din exploatare . Cheltuieli exceptionale 2. Decizia de exploatare VENITURI (yi) 1. ye.3 Deciziile financiare privind productia Balansarea platilor cu încasarile Informatiile financiare privind veniturile (încasarile). Rezultate .profit (+) . apoi. realizarea de decizii financiare specifice procesului de productie.pierdere (-) Total yp Total yi . yi. se reunesc în decizia financiara privind productia. Venituri financiare CHELTUIELI (yp) 1. Venituri exceptionale CHELTUIELI-PLATI (yp) 1. Decizia veniturilor si cheltuielilor financiare VENITURI (yi) 1. decizia veniturilor si cheltuielilor financiare. decizia veniturilor si cheltuielilor exceptionale: I. yp. Cheltuieli pentru exploatare 2. Aceasta decizie cuprinde trei sub-decizii: decizia de exploatare.pierdere (-) Total yp Total yi III. informatiile financiare privind platile (cheltuielile si rezultatele financiare).profit (+) . adoptarea si.profit (+) . 14. conditionate de nivelul optim al eficientei. Decizia veniturilor si cheltuielilor exceptionale VENITURI (yi) 1.Deciziile financiare privind procesul de productie Serviciul financiar al întreprinderii va înfaptui aceasta functie prin fundamentarea. Venituri din exploatare Total yi CHELTUIELI-PLATI (yp) 1. Cheltuieli financiare 2. Rezultate .pierdere (-) Total yp II.

).9 BUGETUL VÂNZARILOR . Bugetul aprovizionarii IV.Finantele întreprinderii Aceste decizii (I. Cheltuieli aferente veniturilor încasate 2. Bugetul productiei III. bugetul exploatarii cuprinde: I. III) sunt cuprinse în prima parte a bugetului general al firmei. În faza de realizare.4 Alte decizii financiare privind activitatile legate de productie În practica financiara din alte tari. Bugetul activitatii de administrare V. prin completarea cu date efective. cu exceptia bugetului corespunzator veniturilor si cheltuielilor financiare. referitoare la productia livrata. III devin. II. Bugetul cheltuielilor si veniturilor financiare Asamblarea lor în decizia financiara a procesului general de productie se face prin intermediul bugetului vânzarilor. II.profit (+) .9). 14. bugetul exploatarii (productiei) este structurat pe bugete legate de centre de decizie sau centre de profit. indicatorul productie marfa vânduta si încasata: IV. . consemneaza doar nivelul cheltuielilor.A. acestea fiind acoperite din diferenta: C. deciziile I.pierdere (-) Total yi Total yp 14. acestei activitati revenindu-i rolul de a consemna încasarile totale corespunzatoare cifrei de afaceri (C. în Franta. Restul bugetelor. 14. Rezultatul perioadei . Astfel. Bugetul activitatii de vânzare II.cheltuieli de desfacere si promovare a vânzarilor (vezi figura nr. Decizia PMVÎ VENITURI (yi) CHELTUIELI-PLATI (yp) 1. Venituri încasate 1.A. Structura bugetelor destinate productiei Figura nr. ca Decizie financiar-monetara privind procesul de productie.

Analiza pietei: 1. . pe de alta parte. 2. Acest plan cuprinde: A. Prezentarea agentului economic. Prezentarea produsului nou. echipamente. I. Situatia financiara curenta. Proiectarea financiara prin Bilant contabil previzio nat. se refera la Planul de afaceri. pe de o parte. C. Prezentarea segmentului de piata. 3. lei) si credite (25 mil. spatii. yvn. . lei.Deciziile financiare privind procesul de productie O astfel de abordare favorizeaza conducerea activitatilor respective prin metoda si exigenta bugetelor si corespunde mai bine înclinatiilor comerciale ale unei firme ce actioneaza în conditiile economiei de piata. Prezentarea afacerii. PLANUL DE AFACERI O decizie financiara specifica întreprinderilor mici si mijlocii. Prezentarea conditiilor de lucru/organizare.indicatori de eficienta: termen de recuperare. yv p (20 mil. materiale. Personalul D. 3. Redarea strategiei de comercializare. Pe baza prevederilor de mai sus. . valoarea neta actualizata. 2. aflate în faza de înfiintare sau de dezvoltare. se accepta sau nu decizia de repartitie financiara refer itoare. rata interna de rentabilitate. 2. Decizia de finantare respecta procedeele de proiectare specifice investitiilor (vezi capitolul 8) având în vedere: Decizie specifica firmelor mici si mijlocii Decizia de finantare a dezvoltarii . Organizarea activitatii economice: 1. Bonitatea firmei: 1. Conducerea firmei.necesarul de fonduri pentru teren. prin Cont de profit s i pierderi previzionat si prin Fluxul de lichiditate previzionat (cash-flow). lei). la activitatile de investitii (formarea firmei) si. B. dotari cu utilaje (ycp) = 45 mil. Prezentarea generala: 1. la activitatea economica de productie (comercializare). 2. precum si Riscurile posibile ce pot influenta rezultatele viitoare.surse de finantare proprii. suprafete productive.

. Credite Total 20 mil. Bilantul previzionat etc. Tr.400 2. precum si indicatorii de eficienta. Rezolvarea de conflicte si satisfacerea intereselor. 9. Surse proprii 2.400 6.600 2.000 23. Decizia financiara pentru productie II. punctul critic al rentabilitatii. 14.500 5.000 3.5 Managementul financiar Asa cum am stabilit în cadrul Capitolului 4. 45 mil.500 2.100 2. de cerintele pietei etc. 5.000 12. Decizia financiara a productiei. yip. o data cu procesul de repartitie la nivel microeconomic. yi si yp Venituri din vânzari Costuri de productie Profit brut Impozit pe profit Profit net Dividende platite Profit nerepartizat Dobânzi scadente Profit disponibil Profit disponibil cumulat Partea financiara a planului de afaceri mai cuprinde Fluxul de numerar previzionat.100 1. Valoarea investitiei 45 mil. rata de acoperire a dobânzilor). II 35. 7.000 5. ye (rata rentabilitatii. 45 mil. informatiile privind cheltuielile de exploatare si profit. activitatea financiara are posibilitatea de a infl enta întreaga activitate a întreprinderii. Asigurarea conducerii participative.500 4. 2. indicatorii de lichiditate. Va cuprinde informatiile. 10.000 4.Finantele întreprinderii yv 1. I 30. 6. 3. În procesul complex de fundamentare si realizare a deciziilor financiare privind procesul de productie sunt aplicate procedee diverse de alocare de fonduri în functie de specificul firmei si al elementelor sale constitutive.700 5.000 10. yp 1. venituri din vânzari pe trimestre si anual. 25 mil.100 1. ca participare activa a activitatii financiare la managementul general al firmei. Prin modul de alocare a fondurilor.000 20.400 Tr.500 1. 8. 4. Se u realizeaza astfel functiile motivationale ale proiectarii financiare: Redarea performantelor posibile. si alocarea corecta si profitabila a resurselor. Aceasta decizie se apropie de structura bugetului exploatarii structurii de productie. yp.400 2. Finantele întreprinderii studiaza.

Utilitatea financiara a indicatorilor de eficienta. în limitele unei eficiente normale.8). 14. cu comportamentul elementelor din structura firmei. Directii de interventie pentru corectare Figura nr. cu interesele dezvoltarii întreprinderii si.Deciziile financiare privind procesul de productie FUNCTIA MOTIVATIONALA: REDAREA PERFORMANTELOR POSIBILE Alocarea corecta de valoare pentru procesul de productie are o mare influenta asupra performantelor economice si financiare viitoare ale firmei. Daca nivelul informatiilor ye corespunde acestei exigente.monetare privind productia. Directiile de actiune vizeaza atât restrângerea platilor imediate pentru servicii (ypc) si îmbunatatirea indicatorului de transformare conservare (a). la sugestia serviciului financiar. 8 Efectul de crestere a eficientei (efectul de levier) Accelerarea functiei rezultatelor financiare Pentru a influenta în mod favorabil nivelul eficientei economice (în special prin sporirea profitului).A. economic. în mod deosebit.conservarii de potential economic în produse. corespunzatoare pietei si solicitarii proprietarilor. activitatea financiara este obligata sa realizeze acest lucru în concordanta cu exigentele repartitiei financiare.) cât mai aproape de capacitatea de producti e proiectata sau maxim posibila (vezi figura nr. De aceea. trebuie sa întreprinda masuri de ordin tehnic. Aceste masuri pot avea ca efect o accelerare a . consta în fundamentarea interventiei de corectare a procesului de productie. C. social etc. 14. managerul firmei. ye. cu nivelul indicatorilor de eficienta. în sensul încadrarii transformarii . serviciul financiar trece la adoptarea si realizarea de decizii financiar . cât si aducerea deciziei de productie (Cifra de afaceri.

( V + F/Q)] } unde: Pr reprezinta profitul total al firmei. comportându-se ca o veritabila pârghie (levier) de sporire a profitului. si de cresterea cantitatii de produse fabricate (vezi exemplul 14. p = profitul pe unitatea de produs. atunci factorul care accelereaza functia profitului se determina prin derivarea functiei respective: Relatia 14. Q = cantitatea previzionata. Pr = f (Qp). Din relatia (14. Cercetând piata.6 Pr = f { Q [ P . V = cheltuielile variabile pe produs. F = cheltuielile fixe pe total firma. ea previzioneaza sa vânda aceste produse cu 2 mii lei (P).2 mii lei pe produs.5.000 bucati din produsul A.000 buc. În practica economica. 1. Q.000 mii lei.6) reprezinta profitul pe unitatea de produs (notat cu p). (Q + h). se cunosc mai multe directii de actiune cu efect de levier: • cresterea productiei. la rândul sau. • sporirea dotarii cu active fixe (cresterea gradului de tehnicitate). • reducerea cheltuielilor variabile si fixe.7) rezulta ca factorul de accelerare este reprezentat de profitul pe produs. Daca paranteza mare din relatia (14. determinat. cheltuieli fixe totale (F).) Exemplul 14. P = pretul de vânzare unitar previzionat. . pornim de la relatia tip functie: Relatia 14.5 O firma produce 100. Pentru a reda factorul de accelerare a functiei profitului. firma considera ca poate mari productia la 120.Qp] / h = hp/h = p unde: Pr’ reprezinta derivata întâi a functiei profitului. cheltuieli variabile (V) si 40. cu un cost reprezentat de 1. h = cresterea productiei fata de o cantitate data. Cresterea volumului productiei (Q) se manifesta ca un factor de crestere liniara dar si accelerata a profitului (prin actiunea asupra nivelului cheltuielilor fixe pe unitatea de produs).Finantele întreprinderii Actiuni cu efect de levier functiei rezultatelor financiare.7 Pr’ = [(Q + h)p .

000) fiind de 15. Dotarea suplimentara cu mijloace fixe de înalta tehnicitate determina efecte economice cu urmari directe si indirecte asupra rezultatelor financiare ale firmei.40 000] = 2.000 [ 2 .000 mii lei.1.000 mii lei Profitul previzionat în cazul cresterii productiei la 120.1.000 [2 . putem determina modificarea functiei profitului datorata scaderii cheltuielilor variabile (la 1.000 [ 2 .8 Cl = Q (P . Daca recurgem la datele din Exemplul (14. Reducerea cheltuielilor. coeficientul de crestere (levier) va avea în vedere o crestere a cheltuielilor fixe (F) de la 40.6] = = 40.000 mii lei la 50.000 buc. . Folosind tot relatia (14. va fi: Prn = 120. efectul de levier fiind evident. Cresterea dotarii cu active fixe. Astfel.000/100.1.000 buc.000)] = 100 000 [2 .1 mii lei.25 3.000 mii lei.000 mii lei.2) .4 .2 + 40.(1.V) .3) = = 12.( 1. x 0.V ) / [Q (P . se reduc cheltuielile variabile (salarii).000/100.50 000] = 2.(1.1 ) . Relatia 14.5).000 buc x (0. Masurile directe de reducere a cheltuielilor cuprinse în cost.1.000)] = 120.40 profit/buc = 8.000 mii lei si se datoreaza: Cresterii productiei = 20.00 la cel posibil: Cln = 100 000 (2 . (Q) este: Pr0 = 100. Din aceasta suma.000 mii lei cresterea fata de situatia de plecare (Pr = 40.000 / 120.000 mii lei si o reducere a cheltuielilor variabile pe produs de la 1. în mod logic.1) / [ 100 000 ( 2 .0.000] = 65.000 mii lei. au cele mai importante efecte de accelerare a functiei profitului. fixe si variabile.2 mii lei la 1. cresterea reprezinta 20.0) si a celor fixe (la 35 000 mii lei): Prm = 100.2 + 40.000 buc.6).F ] Coeficientul de l vier (Cl) datorat dotarii suplimentare cu active e fixe se modifica de la cel actual: Cl0 = 100 000 (2 .1.0 + 35.5] = = 60. Reducerii cheltuielilor fixe pe produs = 120.000 [ 2 .2) / [100 000 ( 2 . 2. prin dotarea suplimentara cu active fixe se maresc cheltuielile fixe (amortizare) si.Deciziile financiare privind procesul de productie Profitul posibil la nivelul productiei de 100.1.

P s. Pedr. atunci când Pes < ypc.1. este scos de repartitie din elementele structurii economice si conservat în produs.) sa se realizeze o egalitate. prin procesul de productie. Ps. în legatura cu satisfacerea intereselor acestora si chiar în legatura cu starea generala a firmei. managementul financiar asigura utilizarea corespunzatoare a fondurilor financiare si transferul real de valoare în produsele obtinute. ypr. în conflict cu piata. Potentialul economic tip servicii. amortizare. cultura. Managerul firmei intra. materiale etc. cu proprietarii. Pes. cuprinse în formula de intrare spre procesul de productie. în mod deosebit. spre produs. intrarea de potential în productie se face sub formele: Pes. si dintre aceste plati si recunoasterea nivelului valorii din produse de catre piata. serviciul financiar trebuie sa pledeze pentru o repartitie bazata pe principiile specifice unei activitati economice eficiente: cresterea salariilor se permite numai pe baza cresterii productivitatii muncii. la nivelul ypc. amortizare. Potentialul natural. atunci o parte din potentialul cedat produsului se transforma în rezultate financiare. din capitolul 1).). Corelatia pret / transfer efectiv de potential Corelatia plati / potential economic transferat Respectarea principiilor repartitiei Corelatia potential atras / plati financiare viitoare . are loc o redistribuire de potential economic de tip rezultate financiare spre cheltuieli cu salarii. Daca Pes > ypc. pe de o parte. Pentru a realiza egalitatea Pes = ypc. minerale (în cazul Pn) si sub forma de servicii neplatite de la societate (calificarea personalului. Pn. protectie. Astfel. conform teoriei valorii bazate pe entropie joasa (vezi Relatia 1. pentru acest potential. pe de alta parte. aproape permanent. În vederea realizarii functiei motivationale respective. Pn si potentialul social. serviciul financiar face plati cuprinse în cost. sub forma de energie. se refera la atragerile directe. amortizarea trebuie corelata cu gradul de utilizare a mijloacelor de productie. în schimb. Pentru a nu afecta pretul si etalonul monetar . lumina. cu personalul firmei. informatii etc. pentru conducerea întregului proces de productie. cheltuielile mate riale se fac în limita anumitor consumuri specifice optime etc. cheltuieli materiale etc. Adoptarea deciziei financiar-monetare privind procesul de productie ridica problema corelatiei dintre platile prognozate sau efectiv realizate si transferul de potential economic din elementele structurii întreprinderii catre produs. fara plata. trebuie ca între potentialul economic scos din structura firmei si platile facute catre aceste elemente (sub forma de salarii.Finantele întreprinderii FUNCTIA MOTIVATIONALA: REZOLVAREA DE CONFLICTE SI SATISFACEREA INTERESELOR O asemenea functie manageriala este necesara. Prima corelatie pune în discutie exigenta repartitiei financiare în legatura cu potentialul economic (valoare) transferat.

între potentialul introdus în produse si valoarea recunoscuta de piata (încasarile yi). serviciul financiar trebuie sa realizeze o corelatie între potentialul atras. corespund cu destinatiile sale viitoare pe care i le dau procesul de consum si cel de productie ce urmeaza: yi p = Per + Pem. probleme serviciului financiar.10 unde: Per reprezinta nivelul valorii reale a produsului. acestea putând deveni negative (pierderi). afectând capitalul propriu.s. din valoarea reziduala a activelor. În caz ca nu se realizeaza acest lucru. de asemenea. firma va solicita subventionarea produselor sale. Serviciul financiar va avea grija ca nivelul acestui potential sa fie corect valorificat. din fonduri financiare din afara întreprinderii sau îsi va reduce substantial nivelul rezultatelor financiare. Daca corelatia plati – valoare transferata se realizeaza corect. sa fie recunoscut de piata sub forma încasarilor din valorificarea productiei. yp. din capitolul 1).Deciziile financiare privind procesul de productie Potential economic recuperat din deseuri O parte importanta din aceste tipuri de potential a intrat în continutul valoric al structurii de productie prin intermediul procesului de consum anterior productiei si se afla în continutul potentialului P es.s + Dr + Dnr Relatia 14. P edr. pune. firma poate avea ca intrare în procesul de productie si potentialul economic recuperat din deseuri. atunci partea de plati a deciziei privind procesul de productie va avea un nivel acceptabil si o structura corecta si favorabila rezultatelor financiare: ypc + ypr = Pe s + Pn + Ps + Pe dr. Încasarile din valorificarea productiei (yi ) corespund p componentelor partii drepte a relatiei (1. sub forma capacitatii de plata reusita de cumparatorul produsului respectiv prin valorificarea serviciilor scoase ca urmare a consumarii acestui produs si valorificarii serviciilor în cauza într-un proces de productie viitor. urmarindu-se o apropiere a platilor de aportul mediului si al societatii la procesul de productie din firma respectiva. la nivelul potentialului economic tip produs.1. . 9 Corelatia potential din produs / pretul pietei Relatia 14. direct si indirect si platile viitoar e ce se vor face din rezultatele financiare catre mediu si societate. trebuie ca nivelul platilor. P em. urmarind veniturile din valorificarea deseurilor si nivelul cheltuielilor de casare. În cazul acestor surse de potential. Pep. În primul rând. yip. Aceste încasari. ypr >/= (Pn + Ps + Pedr) Cealalta corelatie. dezmembrare etc. În conditiile respectarii principiilor dezvoltarii durabile.

yip. încasarile vor tinde spre nivelul capacitatii de plata a consumatorului. Ambele modele precizeaza la ce nivel trebuie sa se situeze vânzarile (veniturile). Calculul informatiilor yp r (rezultate financiare) este însotit de actiuni de influentare a factorilor de care depind veniturile ( p) si yi cheltuielile ( pc). mediul. toti factorii implicati în procesul de y productie devin raspunzatori pentru nivelul acestor rezultate. apoi. va depinde de forta cu care actioneaza pe piata factorii angrenati în mecanismul valorii. dependente de cantitatea de produse oferite ( si pretul de vânzare Q) (Pe). . producatorul. Managerul financiar trebuie sa asigure constituirea fondurilor financiare din rezultatele economice la un nivel care sa satisfaca necesitatile întreprinderii. Dnr = deseuri care cuprind potential economic nerecuperabil. Modele de analiza pentru informatia yp r Exemplul 14. În acest mod.Finantele întreprinderii Pem.s = potential economic cedat mediului si societatii pentru sustinerea sub-proceselor de productie si de consum din aceste sisteme. se impune un mod de lucru prin care salariatii firmei sa fie atrasi la fundamentarea si. Este clar ca. În acest mod. societatii.1 Pragul de rentabilitate O societate comerciala studiaza mai multe decizii de productie (Q) pentru a stabili punctul critic al rentabilitatii si amploarea optima a productiei. la care se adauga potentialul cedat mediului si societatii. într-o economie concurentiala. Forta factorilor din mecanismul de obtinere a valorii FUNCTIA MOTIVATIONALA: ASIGURAREA CONDUCERII PARTICIPATIVE În exercitarea activitatii financiare. economiei. la realizarea deciziilor economice si financiare privind productia. Dr = deseuri care cuprind potential economic recuperabil pentru a fi reintrodus în procesele de productie viitoare. dar si ale personalului. Daca produsele sale respecta cerintele dezvoltarii durabile. În conditiile în care producatorul pierde pozitia dominanta. nivelul încasarilor din valorificarea productiei. se asigura o conducere participativa. societatea. consumatorul. Aceste actiuni se fundamenteaza cu ajutorul modelelor de analiza bazate pe pragul de rentabilitate si costul marginal. pentru a permite obtinerea unui profit maxim. producatorul poate include în nivelul încasarilor si potentialul economic cuprins în deseurile recuperabile. cu efect poluant asupra mediului.

000 48.000 40.000 24.000 80.000 60.000 112. 14.000 72.Cv) unde: CF = cheltuieli fixe totale.000 160.000 200.4 Q r = CF / (Pe .000 +/.000 144. Figura nr.000 120. 14.000 160.000 40.000 120.000 40.000 136.000 100.Deciziile financiare privind procesul de productie Cantitatea Q (bucati) 20 40 50 60 80 100 120 140 Ch.000 240.∆ -24.000 Cost Total 64. Variabile 24.000 208.000 40.000 100.000 168.000 184.4).000 Ch.000 40. Cv = cheltuieli variabile pe unitatea de produs.000 -8.000 40. Pe = pretul de vânzare (de echilibru) pe unitatea de produs. fixe 40.000 Venituri 40.000 88. .000 Pe baza acestor date se construieste graficul (vezi figura nr.000 --------8.000 40.000 56.000 40.000 72.000 96.000 280.4 Cantitatea Q r corespunzatoare punctului critic rezulta si din relatia: Relatia 14.

800 = 300 300 300 300 300 300 300 ∆ Total Q 7 -0 = 7 18 . decizia de productie si de vânzare trebuie sa fie mai mare decât Q = 50 buc.33 =13 55 .300 1. în cazul acestei societati.500 2.800 2.000 Cheltuieli variabile 0 300 600 900 1.000 1.000 1.18 =15 46 .500 1.60 = 3 Cost marginal ∆TC / ∆ Q 300/ 7 = 42.000 1.500 = 2.200 = 2.600 1.100 3.200 1.86 300/11 = 27.00 300/13 = 23.30 300/ 5 = 60.900 = 2. Concluzia 14.500 2.000 1.7 = 11 33 .200) = 50 buc.900 2.800 3.800 3.600 1.08 300/ 9 = 33. tinzând spre capacitatea maxima de 140 buc.00 .Finantele întreprinderii În exemplul 14.000 1.1: Q r = 40.1.1 Deci.100 1.2 Costul marginal O societate comerciala proiecteaza indicatorii privind costurile (ycp) dupa structura "fixe si variabile" si cantitatea de produse ce pot fi fabricate (Q). Exemplul 14.55 = 5 63 .300 1.600 = 1.27 300/15 = 20.000 / (2.300 = 1.400 Calcularea costului marginal Productia Q 7 18 33 46 55 60 63 ∆ Total Cost 1.200 2.400 Total cost 1.46 = 9 60 ..000 .00 300/ 3 = 100.000 1.000 1.200 2.100 2.900 2.000 1.000 1.000 = 1. astfel: mii lei Numar muncitori folositi 0 1 2 3 4 5 6 7 8 Productia Q 0 7 18 33 46 55 60 63 63 Cheltuieli fixe 1.

5). 14. decizia de angajare de personal si de productie trebuie limitata la nivelul pentru care costul marginal egaleaza pretul de vânzare (vezi fig. astfel. costul marginal pe bucata ajungând sa egaleze pretul de vânzare si anulând.6 Activitati tutoriale Modelul de îndrumare si organizare a pregatirii si învatarii îl aveti la sfârsitul capitolului 1. . nr.5 14.2 Chiar daca la costul mediu se obtine pr ofit si pentru productia de 63 buc. 14. Concluzia 14.Deciziile financiare privind procesul de productie Daca pretul de vânzare pe bucata este de 60 mii lei. obtinerea de profit pentru Q = 60 buc. (3100 : 63 = = 49. Din calcul si grafic rezulta faptul ca.97 mii lei) managerul trebuie sa limiteze decizia de productie înainte ca nivelul costului marginal sa egaleze pretul de vânzare. Figura nr. pe masura ce creste numarul de angajati. 3400 : 63 = 53.21 mii lei. productivitatea marginala scade.

c) numai platile yp r. unde a < 1. c) Pep = X x a. sporirea profitului pe produs si sporirea dotarii cu active corporale? Ce corelatii trebuie respectate în legatura cu transferul si conservarea de potential în procesul de productie? Ce implicatii financiare are adoptarea principiilor dezvoltarii durabile la nivel de firma si la nivelul economiei nationale? TESTE DE AUTOEVALUARE 14. b) sa transforme valoarea scoasa din structura firmei. aceasta intra în starea de productie? Sub ce aspecte se manifesta repartitia financiara care precede procesul de productie? În ce consta procesul de productie si cum au loc transformarea si conservarea de potential în produse? De ce factori depind platile imediate (cheltuielile de exploatare) si cum se reflecta ele în cost? Ce reprezinta rezultatele financiare ca plati pentru intrarile de potential economic în firma? La ce nivel se reflecta în buget si în bilant (efectiv) valoarea produselor vândute de firma? Ce semnificatie au indicatorii de rentabilitate? Ce d ecizii financiare se adopta în legatura cu procesul de productie si sub ce forma se reflecta în buget? Ce se întelege prin efectul de levier? Cum actioneaza în sensul accelerarii functiei rezultatelor financiare scaderea cheltuielilor. d) sa transforme si sa conserve în produs valoarea scoasa din structura firmei si atrasa gratuit din mediu si societate.3 Informatia financiara yp reda: a) platile imediate pentru valoarea cedata de structura firmei pentru a se obtine produsul. 14.2 Procesul de productie se realizeaza dupa una din relatiile de mai jos: a) Pep = X x a. e) Pe p = X/a.1 Care este menirea procesului de productie : a) sa implementeze valoare în structura economica a firmei. e) sa transforme valoarea de la punctul (d) în servicii. c) sa conserve în produs valoarea scoasa din structura firmei. unde a > 1. . unde a < 1. unde a > 1. 14. b) platile de la (a) si platile ulterioare din rezultatele financiare. unde a = 1.Finantele întreprinderii ÎNTREBARI RECAPITULATIVE • • • • • • • • • • • Sub influenta caror factori interni si externi întreprinderii. d) Pep = X/a. b) Pep= X x a.

. cresterea . c) 1. 4. e) decizia veniturilor si cheltuielilor exceptionale. 2. b) e gala cu pragul de rentabilitate. b) 1. b) 2. 14. Q 2.4 Informatia financiara yi are în vedere: a) productia exercitiului. 2. Reducerea platilor imediate pentru servicii (ypc). cresterea dotarii cu mijloace fixe. Îmbunatatirea indicelui de transformare. Pes > ypc . Care sunt relatiile reale pentru cele doua corelatii: a) 1. d) 2. b) Profit net/capital propriu. 3.Deciziile financiare privind procesul de productie 14. 2. Care este gruparea adevarata: a) 1. 4.4. c) Profit net/Costuri. c) pretul de echilibru. cheltuielilor fixe. 4. . Cifra de afaceri (CA) sa fie < Capacitatea de productie (CP). 3. 5. c) mai mare decât pragul de rentabilitate. Pe. c) 2. b) productia vânduta. ypr< (Pn + Ps + Pedr). 14. 14. 3. b) decizia veniturilor si cheltuielilor financiare c) (a) + (b) .8 Efectul de levier se realizeaza prin: 1. 4. 3. e) 1. d) pretul de echilibru si veniturile financiare si cele exceptionale. 3. 14.5 Informatia ye sub forma rentabilitatii financiar e rezulta din una din relatiile: a) Profitul brut/Capital permanent. d) Profit brut/Cifra de afaceri e) Costuri/Profit net. c resterea profitului pe produs. e) 3. 5.10 Functia motivationala a proiectarii financiare de asigurare a conducerii participative trebuie sa-i convinga pe salariatii firmei ca activitatea de productie trebuie sa fie: a) mai mic a decât pragul de rentabilitate. cresterea volumului productiei. 4. yp = yi. cheltuielilor exceptionale . a. 3. 5. 4. 14. 2. d) 2. 5. cresterea cheltuielilor variabile. 14. 2.9 Rezolvarea conflictelor si satisfacerea intereselor din firma în legatura cu procesul de productie presupune realizarea a doua corelatii: 1. CA = CP .6 Deciziile financiare privind productia sunt reprezentate de : a) decizia de exploatare. 4.7 Managementul financiar privind procesul de productie vizeaza: 1. CA > CP. d) (a) + (b) + decizia veniturilor si . yp c + ypr = Pes + Pn + Ps + Pedr . e) veniturile financiare si cele exceptionale. 3. 3.

1 Modificarea pretului de vânzare Piata produselor firmei Aro se cifreaza la 175. cu 14% mai putin decât cererea. lei / buc. Dezbateti acest caz si reprezentati grafic realizarea unui nou pret de echilibru..Finantele întreprinderii STUDII DE CAZ SI EXERCITII 14.000 buc.20 / buc. pretul ramâne constant. aceste costuri se rasfrâng pozitiv asupra ritmului de crestere a profitului la o crestere a cantitatii de productie. pretul de echilibru s-a stabilizat în jurul cifrei de 30 mil. livrarile au scazut în anul curent la 150.. cantitatea ramâne constanta.000 buc. Folositi graficul 14. prin modificarea cantitatii la nivelul Q3. Graficul 14. (P e2). Datorita unor dificultati de productie. . echilibrul facându-se în sens Marshall. pentru trei firme caracterizate prin urmatorii indicatori (în mii lei): Firma A (normal dotata) Pret vânzare (P) = 2 Costuri fixe (F) = 40.2 Efectul de levier (de ridicare) a profitului dat de nivelul costurilor fixe Întrucât nivelul costurilor fixe reflecta în mare parte si gradul de dotare cu fonduri fixe (prin amortizare).10 Analizati si cazul în care oferta este de 150.10. În aceste conditii. care ramâne constanta. 14. Analizati acest efect. folosind si graficele punctului critic.000 bucati pe an.000 Costuri variabile (V) = 1. echilibrarea pe piata facându-se prin modificarea pretului. Mentionam ca echilibrul se realizeaza prin modificarea pretului în sens Walras.

stabilind avantajele si dezavantajele celor trei firme în conditiile economiei de piata.000 = = 1.000 100.50 / buc.000 (2-1.000 200..000 Profit -24.000 40.000/30.000 Costuri variabile (V) = 1.000 buc.Deciziile financiare privind procesul de productie Unitati vândute 20.000 112.000] = 50. pastrând celelalte date. stabiliti efectul de sporire a profitului prin cresterea productiei la 150 000 buc.000 80.000 buc.0 Firma B (slab dotata) Pret vânzare (P) = 2 Costuri fixe (F) = 60.000 100.5)-20.000 Coeficientul efectului de levier (la vânzarile de Q = 100.000 0 8.000 120.000 56.000 60.000 (2-1.000] = = 2. iar coeficientul de levier la Q = 100.000 40.000 buc.000 184. .000 80.00 / buc. Firma C (superdotata) Pret vânzar e (P) = 2 Costuri fixe (F) = 60. Stabiliti cantitatea corespunzatoare punctului critic si coeficientul de levier si comentati cele trei situatii.000 -8.) = = Q(P -V) / [Q(P-V) – Ft] = 100.000 136.2)–40. punctul critic este la Q = 40.000 Venituri 40.000 Cheltuieli 64.000 160.000 120.000 50.000 (2-1.000 (2 –1.000 240..000 88.5) / [100.6.000 24.3 Efectul de crestere determinat de sporirea productiei Folosind datele de la exercitiul precedent.2) / [100. 14. Pe baza unui tabel similar cu cel de la firma A se constata ca .000 160.000 Punctul critic la 50.000 Costuri variabile (V) = 1. este: Cl = 100.000 100.

14. dobânzi) = = 60.impozit pe profit = 27.000 mii lei a) costul bunurilor vândute (stoc initial + intrari – stoc final) = = 50.L.000 + 350.000 lei.6 Pretul ofertantului Orice ofer tant îsi estimeaza. salarii. .Finantele întreprinderii 14. înainte de a începe negocierea.L.venituri (vânzari .000 Rentabilitate 20% 15% 12% Determinati marja bruta de profit (Profit / Pret vânzare) pe fiecare produs si pe total productie.000 202.refuzuri) 450. Adoptati decizia financiara de exploatare. îsi prognozeaza indicatorii privind procesul de productie la urmatorul nivel: venituri din exploatare cheltuieli pentru exploatare impozit pe profit capital social capital propriu capital permanent active fixe si circulante 43.R.000 = 330. firma "Avântul" S.000 mil.000 mii lei . pretul pe care spera sa-l obtina.000 80.5 Decizia de exploatare la o firma tip S.cheltuieli 390. lei 46.R. lei 21.000 mil.A.000 mil. amortizare.000 – 70. lei 31. lei 39. îsi propune sa realizeze o rentabilitate fata de costurile prognozate astfel: Produsul A Produsul B Produsul C Total Costuri 22.000 mil.A.000 mil.000 mii lei .4 Decizia de exploatare Societatea comerciala "Vulcan" S.700 mil.000 mil. lei Calculati indicatorii de eficienta si completati decizia financiara de exploatare.000 mii lei b) cheltuielile operationale (chirie.000 100. înregistreaza urmatorii indicatori referitori la venituri si cheltuieli: . lei 1. În acest sens. Firma "Crinul" S. lei 33. 14.

6 d. 14.9 d. Repartitia de valoare din diferite surse catre rezultatele economice si financiare ale procesului de productie.3 b. posibil de aplicat la nivel de firma. 14. Rolul costului marginal în dimensionarea deciziei de productie. 14.00 trebuie sa rezolvati toate întrebarile. 14. Nota: Pentru obtinerea notei 10.. tehnologice. Sistemul de rate ale eficientei economice si contributia lor la desprinderea semnificatiei de activitate eficienta. 14.Deciziile financiare privind procesul de productie 14. economice. Efectul de accelerare a functiei rezultatelor financiare (efectul de levier) datorat masurilor tehni e. 14. Mutatiile ce pot interveni în decizia financiara privind productia organizata pe baza principiilor dezvoltarii durabile. Utilizarea pragului de rentabilitate în fundamentarea deciziilor economice de productie. c organizatorice etc. acestea fiind evaluate cu câte un punct. Contributia proceselor naturale si din societate la obtinerea rezultatelor financiare ale firmei.8 c.7 b. 14. 14. 14. . Contributia planului de afaceri la formarea si dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii. Contributia activitatii financiare la recunoasterea de catre piata a valorii conservate în produse. REZULTATELE TESTELOR DE AUTOEVALUARE 14. Pentru seminar si lucrarile de cercetare si de diploma va propunem urmatoarele teme: Rolul procesului de productie în obtinerea si gestionarea valorii la nivel de firma.7 Referat Redati sub forma unui scurt referat cele mai importante forme de repartitie financiara care preced procesul de productie si modul lor de realizare în conditiile economiei de tranzitie (când disciplina de productie si de repartitie este departe de a favoriza corelatia dintre potentialul cedat în produs s i nivelul platilor pentru aceasta contributie).2 c. 14.1 d. Influentarea valorii reale de catre fenomenele de blocaj financiar din economie.8 Teme de cercetare stiintifica Procesul de productie reprezinta un domeniu preferat de cercetarea stiintifica economica si financiara.4 d.10 c.5 b.

1 Implicatiile monetare ale proceselor economice din întreprindere 15.2 Disponibilitatile banesti ale firmei 15.putere de cumparare Banul semn Influentarea etalonului Influentarea emisiunii de bani .5 Activitati tutoriale CONCEPTE Componentele categoriei de moneda Banul etalon .CAPITOLUL 15 DECIZIILE PRIVIND TREZORERIA ÎNTREPRINDERII CUPRINS 15.3 Bugetele de trezorerie 15. Indicatorii lichiditatii Solvabilitate Capacitate de plata .semn Influentarea cursului de schimb Bugetul de trezorerie Bugetul operativ al trezoreriei Bugetul trezoreriei în valuta Lichiditate.4 Managementul trezoreriei 15.

fie în societate si în economie. componenta semn (Bs). stabili implicatiile financiare si monetare ale acestor activitati. ce factori le determina structura si amploarea si ce efecte au asupra componentelor monedei pentru a putea. dar si cele privind consumul. sunt responsabile pentru nivelul etalonului monetar. Cadrul 15. în permanenta. 2. dar si în raporturile cu valutele cu care se compara prin intermediul cursului valutar. în primul rând. realizarea functiei autorizarea dimensiunii monetare a rezultatelor economice presupune. ins trumentelor si mijloacelor de plata. trecând. ea depasind domeniul repartitiei.1). FUNCTIA FINANCIARA: AUTORIZAREA DIMENSIUNII MONETARE A REZULTATELOR ECONOMICE Pentru economistul financiar. banilor electronici etc. apoi.1 Categoria de ban (moneda) trebuie înteleasa ca având. au influente directe asupra monedei nationale. . asumându-si totodata si soarta monedei nationale în circuitul intern. sub forma bancnotelor. apoi. componenta aflata în cadrul masei monetare care circula în economie (vezi Cadrul 15. cunoasterea tipurilor de activitati economice care determina implicatiile monetare în procesul de PRODUCTIE din întreprindere.1 Implicatiile monetare ale proceselor economice din întreprindere Moneda = etalon + semn Deciziile financiare de repartitie privind productia. componenta etalon ( Be).Deciziile privind trezoreria întreprinderii 15. al masei monetare din economie si al cursului valutar al monedei nationale. cât si asupra componentei semn. la exercitarea celorlalte functii financiare si motivationale (manageriale) legate de acest proces complex. sub forma puterii de cumparare corespunzatoare unitatii monetare. functia respectiva impune cunoasterea în detaliu a modului cum se manifesta aceste activitati. fie ca se desfasoara în mediul natural înconjur ator. responsabilitatea serviciului financiar din firma sporeste. Numai dupa îndeplinirea acestor conditii. Aceste influente se reflecta atât asupra componentei etalon a monedei. economistul financiar poate autoriza derularea activitatilor economice si financiar e pentru procesul de productie. asa cum am prezentat si în capitolele precedente. Procesele complexe care duc la obtinerea valorii. În al doilea rând. doua componente: 1. Punând asa problema.

I. t. Etalonul monetar. Influentarea etalonului monetar În acceptiunea actuala. în capacitatea de a face servicii.cantitativa.etalon se conserva în cele trei dimensiuni principale ale bunurilor (produse si servicii): k t q .fiabilitate. . reflecta. iar ca valoare. . P es. q. Pep sau ale consumului. sub forma valorii (potentialului economic) conservate în produs. dimensiuni date de dimensiunile similare ale masei de marfuri si servicii produse de economia nationala (vezi Cadrul 15. respectiv. A. .Finantele întreprinderii Sa parcurgem împreuna exercitarea acestei functii financiare în legatura cu rezultatele activitatilor de productie. La nivel de firma. (Bei). reusite de fiecare firma prin produsele si serviciile sale. conform relatiei urmatoare: Relatia 15.1 Bei = (Pe p sau Pe s) / Pret sau Tarif unde: Pep = Pes = potentialul economic (valoarea) conservat de procesul de productie în produse. Atentionare Etalonul la nivel de economie (Be) este o rezultanta a etaloanelor individuale. dau baza valorica pentru un etalon monetar individual.2). totalitatea bunurilor din P.. potentialul economic (valoarea) conservat de procesul de consum în servicii.2 Valoarea . nivelul valorii din puterea de cumparare corespunzatoare unei unitati monetare. etalonul monetar este reprezentat de puterea de cumparare a unitatii monetare. Cadrul 15. Valoarea-etalon a puterii de cumparare este cuprinsa în dimensiunile sale cantitativ – calitative. ca structura. Bei. la nivel national. k.B.calitativa. rezultatele productiei.

Deciziile privind trezoreria întreprinderii Din relatia (15. 15.1 Asociere Pentru ca demonstratia sa fie cât mai sugestiva. conform relatiei 15. asupra etalonului national. cu functia trigonometrica a cotangentei.1. . Bei. respectiv prin tarif.2. cateta alaturata unghiului a reda valoarea reala conservata în produs sau serviciu. mai departe. 15. rezulta ca o crestere a unghiului a duce la reducerea cotangentei sau a etalonului monetar din asocierea noastra.1) rezulta ca etalonul individual reusit de o firma depinde de: Dependenta etalonului de procesele din firma - calitatea proceselor de transformare . am recurs la o asociere a etalonului. Figura nr. Sa urmarim manifestarea acestor abateri si efectul lor asupra etalonului cu ajutorul modelului din figura nr. consum.conservare – transfer corespunzatoare proceselor complexe de productie. ctg a.1. obiectivitatea activitatii de evaluare a produselor si serviciilor prin pret. Aici pot sa apara abateri cu efecte negative asupra etalonului individual si. iar cateta opusa unghiului a reda expresia baneasca a valorii sub forma de pret sau tarif. lichidare. 15. În triunghiul din figura nr. Din functia cotangentei.

Altfel spus. iar ctgα scade. afectând negativ etalonul individual (ctg α 1< ctg α 0). transformarilor si conservarilor de potential (valoare) prin productie si consum. În noul triunghi (a). pot introduce în pret (tarif) exagerari subiective. se concretizeaza în masurile de control si reglare privind corectitudinea transferurilor. Aceasta abatere face ca bunurile rezultate sa contina o valoare reala mai mica. 15. corelate cu lipsa unei concurente reale. putem reliefa principalele abateri din activitatea economica care duc la afectarea etalonului monetar. efectul negativ pentru etalon fiind astfel amplificat. datorita slabiciunii organizatorice a consumatorilor si a concurentei. ea poate fi cauzata si de inflatia transferata de furnizori prin produsele si serviciile ce intra în procesele economice din firma cumparatoare. Procedeele de stabilire a preturilor. De aceea.semn Influentarea masei de bani-semn Componenta semn a monedei este pusa în circulatie de sistemul bancar. afectând si de data aceasta etalonul monetar individual (ctg α 2 < ctg α 0). 15. prin afectarea calitatii. Influentarea emisiunii de bani . din figura nr. În multe cazuri. Subiectivitatea activitatii de evaluare. b. atât în privinta cantitatii si valorii productiei. la un pret nemodificat ( -∆V în figura nr. precum si în privinta evaluarii obiective a bunurilor cumparate sau livrate. Baza acestei emisiuni depinde însa de modul în care lucreaza întreprinderile. a. cât si a modului cum gestioneaza fiecare firma disponibilitatile banesti sau trezoreria sa.Finantele întreprinderii Relatia 15. Abaterea de la conservarea reala de valoare prin indisciplina în productie sau consum. Rolul serviciului financiar. Efectele inflatiei ascunse Efectele exagerarilor în evaluare Masuri de control si reglare B. unghiul α creste. în faza de proiectare si de executie.2 Bei = ctg α = Valoare / Pret Folosind aceasta asociere. monopolul producatorului. cele doua tipuri de abateri se cupleaza.1). plata lor din fondurile financiare trebuie însotita de o analiza si receptie calificata. pentru a constata corelatia dintre pretul platit si potentialul (valoarea) reala cuprinsa în serviciile si produsele cumparate pentru productie sau consum. Aceasta abatere este cauzata nu numai de minusurile proceselor de transformare – conservare din firma.1). dar si specula intermediarilor fac ca pretul sa creasca (+∆ P) fara o corespondenta în privinta valorii reale din produs sau serviciu (triunghiul b. .

majorând peste necesar masa baneasca din economie. este dependenta de: Relatia 15. Este clar ca exagerarile în evaluarea produselor introduce si în circulatia banilor – semn efectul de amplificare al inflatiei. Procedeul de creditar e se bazeaza pe emisiunea de bani-semn.3 Mb = ΣQp / Vc unde: ΣQP = suma preturilor marfurilor din economie. Un efect de mare importanta pentru evolutia masei monetare îl reprezinta modul în care firmele respecta termenele de rambursare a creditelor. Asemenea fenomene au ca efect influentarea negativa a echilibrului "masa monetara x Vc = masa de bunuri x pret"prin majorarea masei monetare. diminuarea etalonului monetar. dar si de catre sistemul bancar. În mod practic. Influentarea cursului de schimb Activitatea economica desfasurata la nivel micro este responsabila si pentru pozitia internationala a monedei nationale. având la baza formarea de disponibilitati în economie. în relatiile sale cu întreprinderile. Daca firmele n ramburseaza la timp creditele sau nu le folosesc u pentru a produce bunuri competitive. ritmic si cu bunuri care corespund cererii.cumparare de valuta: Relatia 15.4 Cv = $ etalon / Leu etalon . VC = viteza de circulatie a semnelor banesti. viteza de circulatie. modul în care firma se integreaza în mecanismele monetare din economie trebuie urmarit cu maxima exigenta de catre serviciul financiar. Se produce fenomenul de multiplicare. mai departe. emisiunile prin credit ramân blocate. consecinta imediata fiind cresterea preturilor si. cursul valutar (Cv) rezulta din comparatia dintre etaloanele monedelor care intra în contact prin intermediul schimburilor de marfuri si servicii sau prin operatiuni de vânzare . Aceasta viteza de circulatie este influentata de modul în care piata este aprovizionata. efect cuprins în factorul (SQp). Abaterile de la aceste cerinte reduc fluxul de cumparari si viteza de circulatie a banilor. De activitatea întreprinderilor depinde în mare parte si al doilea indicator al relatiei (15. Influentarea vitezei de circulatie a banilor Efectele indisciplinei în creditare C.Deciziile privind trezoreria întreprinderii Masa de bani (Mb). De aceea.3). care amplifica masa monetara. numerar si de cont.

Cvi = curs valutar individual pentru licitatie. Qi = cantitatile individuale licitate. Activitatea sa determina atât oferta.6 Cv = Σ Qi x Cvi / Σ Qi unde: Cv = curs valutar de pe piata.I. adica de cererea de valuta. un rol important revine si raportului cerere/oferta de pe piata valutara a semnelor banesti.B. P. cât si fluxurile valutare. întreprinderea are contributia principala. corelat cu pretul în lei ( la Pi) produsele exportate. calitative si de fiabilitate competitive asigura si monedei nationale un curs cât mai avantajos. Este clar ca.5 Cr = Pi în lei / Pex în $ Un curs similar se înregistreaza si în activitatea de import (de utilizare) a valutei de fiecare firma. Printre masurile ce se pot întreprinde se afla si fundamentarea si realizarea unui buget care reglementeaza atât trezoreria firmei.Cr . care influenteaza direct etalonul monetar. Relatia 15. cât si cererea de valuta. Acest pret.Finantele întreprinderii Contributia firmei la influentarea cursului Este clar ca eforturile firmei de a da etalonului individual ( ei) B dimensiuni cantitative. Pe lânga factorii economici. oferta de valuta depinde de marimea si eficienta activitatilor de export prin pretul extern în valuta încasat ( Pex). .): Relatia 15. si în privinta cursului valutar. contribuie la obtinerea cursului valutar individual al firmei (curs de revenire . Aceste actiuni ale firmelor se întâlnesc pe piata valutara în cadrul licitatiilor valutare organizate de bancile comerciale. Si în acest caz. Astfel. si pret. serviciul financiar al întreprinderii trebuie sa intervina prin actiunea de proiectare financiara pentru a tine sub control factorii care influenteaza pozitia internationala a monedei noastre.

7 Cr = ΣBs x Be tn Transformarea imobilizarilor din activele firmei în disponibilitati depinde de procesul de productie. Forma bani a patrimoniului întreprinderii presupune. La rândul lor. creanta (Cr) dependenta de suma ( s) si de ΣB nivelul etalonului monetar la un moment dat (Betn): Relatia 15. 15. IAS 7: Fluxurile de numerar sunt intrarile sau iesirile de numerar si echivalente ale acestora. în disponibilitati banesti în casa si în cont. In al doilea rând. în mod obligatoriu. prin vânzare. care sunt usor convertibile în sume cunoscute de numerar si al caror risc de schimbare a valorii este insignifiant. rapiditatea trecerii stocurilor de mijloace fixe si circulante în bani fiind înca un indicator al eficientei proceselor din întreprindere. prin mai multe etape de simulare. Sumele de bani-semn reprezinta o creanta a firmei asupra economiei nationale. de atragere a disponibilitatilor respective. Standardele Internationale de Contabilitate 2000. pentru a se ajunge la un nivel acceptabil din punctul de vedere al exigentelor financiare si al indicatorilor de eficienta economica. echivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt si extrem de lichide. în primul rând. . Fenomenul financiar -monetar previzionat trece.2 Disponibilitatile banesti ale firmei Forma bani a patrimoniului firmei Circuitul valorii în cuprinsul firmei presupune trecerea si prin forma bani. disponibilitatile banesti depind si de calitatea s erviciilor bancare de decontare. recunoasterea valorii de catre cumparator. imobilizarile în active fixe si circulante se transforma treptat.Deciziile privind trezoreria întreprinderii FUNCTIA FINANCIARA: PREVIZIUNE SI SIMULARE Prefigurarea fenomenului trezoreriei firmei privind procesul de productie presupune determinarea întregii game de informatii financiare si monetare prin modele specifice activitatii financiare.

Finantele întreprinderii Semnificatia indicatorilor de lichiditate Aceleasi procese determina. fisc etc. (Ot): Relatia 15. 15. Punctul de plecare este dat de indicatorul lichiditati totale . la scadenta.). patroni.). rambursari de credite etc. mediu. banci. în mod necesar.2. rezulta indicatorii lichiditatii firmei (vezi figura nr. 15. ca raport între totalul activelor. pentru a face fata platilor devenite scadente în aceeasi perioada (salarii. (Lt). ea are în vedere capacitatea firmei de a transforma în disponibilitati banesti în termen de 90 zile stocurile de materii prime si productie neterminata. ce pot fi transformate în final (prin vânzare) în disponibilitati banesti (în caz de lichidare a firmei) si totalul obligatiilor (pe termen scurt.8 Lt = (At / Ot) x 100 Solvabilitatea reprezinta o componenta a lichiditatii totale. lung) catre salariati. si utilizarea disponibilitatilor banesti pentru achitarea obligatiilor ce ajung.2 . Din corelatia celor doua fenomene. recuperarea imobilizarilor din stocuri si ajungerea la scadenta a obligatiilor. Figura nr. în diferite momente. (At). aprovizionari. obligatii financiare.

având în vedere: Relatia 15. Pasivele patrimoniale (yps) Aceste informatii se determina tot pe baza bilantului. 1. Clienti etc.9 ya = Total activ – Imobilizari . Decizia de trezorerie se fundamenteaza pe baza informatiilor privind elemente de activ (ya) transformabile în disponibilitati banesti sau. precum si pe baza indicatorilor de lichiditate (yl). toate valorificabile sub forma de bani în circa 30 zile. Produse. se au în vedere ca active lichide si potential lichid (ya) elementele de activ aflate în stocuri ca: Stocuri de materii prime si materiale. lucrari si servicii facturate. Marfuri. alte stocuri. informatia ya se determina ca active patrimoniale: Relatia 15. creantele asupra clientilor. Disponibilitati banesti. disponibilitatile în cont si casa. cu platile ce devin scadente în aceeasi perioada (vezi figura nr. yps). Productie neterminata. a informatiilor privind obligatiile ce devin exigibile (elementele de pasiv. Activele lichide si potential lichid (ya) În acceptiunea de lichiditate pe termene scurte (solvabilitate) .10 yps = Obligatii totale + Credite bancare si împrumuturi .Pierderi 2. Pe baza datelor din anexele la Bilantul contabil. Cheltuieli anticipate.2). 15.Deciziile privind trezoreria întreprinderii Fundamentarea deciziei de trezorerie Capacitatea de plata sau solvabilitatea imediata pune fata în fata imobilizarile în stocuri de produse finite.

precum si platile exigibile în aceeasi perioada (PE ). încasarile posibil de realizat pâna la data limita prevazuta (I). Indicatori ai lichiditatii (yl) Din comparatia activelor ce pot deveni lichide cu pasivele patrimoniale rezulta indicatorul lichiditati patrimoniale (Lp): Relatia 15.se au în vedere disponibilitatile banesti proprii si împrumutate din situatia patrimoniului ( Db). La > 0 .lichiditate imediata în marime relativa (Lr) : Relatia 15.14 Sp = (Cp / Pt) x 100.11 Lp = (ya / yps) x 100 Situatia este cu atât mai buna cu cât Lp > 100.12 La = ya .sau coeficientul solvabilitatii la o anumita data . creditele bancare si împrumuturile de la alti agenti economici ce se pot obtine în intervalul respectiv ( C). În privinta lichiditatii imediate.Finantele întreprinderii 3.lichiditate imediata în marime absoluta (La): Relatia 15. Sp > 30% Pentru a determina lichiditatea la o anumita data (Ld) . . se stabilesc indicatorii: . Lr > 100 Din compararea capitalului propriu ( Cp) cu totalul pasivelor din bilant (Pt) rezulta solvabilitatea patrimoniala (Sp) : Relatia 15.13 Lr = (ya / yps) x 100.yps.

serviciul financiar al firmei adopta bugetul de trezorerie. Un indicator foarte des utilizat si cu o încarcatura informationala maxima este gradul de îndatorare.3). 16 Gî = Datorii pe termen scurt / Pasive totale FUNCTIA FINANCIARA: FUNDAMENTAREA FINANCIAR.MONETARA A DECIZIILOR DE TREZORERIE Realizarea procesului de productie presupune o fundamentare din punct de vedere financiar sub form a adoptarii de decizii privind trezoreria. care sa aduca în firma valoarea obtinuta în productie sub forma disponibilitatilor banesti. prin valorificarea optima pe piata a produsele obtinute. apoi. pe luni si bugetul de încasari si plati în valuta. pondere care ar trebui sa fie sub 30% Relatia 15.15 Ld = [(Db + I + C) / PE] x 100. El arata ponderea finantarii din alte surse decât cele proprii. informatii care genereaza fluxuri banesti de intrare (încasari) si de iesire (plati) (vezi Cadrul 15.3 Bugetul de trezorerie Bugetul trezoreriei este o componenta obligatorie a bugetului general si apare sub denumirea "Formarea si utilizarea resurselor banesti". Ld > 100 Atunci când acesti indicatori au un nivel acceptabil.Deciziile privind trezoreria întreprinderii Relatia 15. bugetele operative de gestionare a trezoreriei. Serviciul financiar al întreprinderii va înfaptui aceasta functie prin fundamentarea. realizarea de decizii financiar monetare specifice procesului de productie. adoptarea si. O schema orientativa a acestui buget cuprinde informatii din deciziile bugetului general. 15. .

4. Asigurarea conducerii participative. 10. activitatea financiara are posibilitatea de a influenta întreaga activitate a întreprinderii. 12.alte credite Plasamentul majorarii I 1200 200 50 50 1500 700 200 100 50 50 200 200 100 1600 100 100 100 Trimestre II 1800 200 50 50 2100 800 200 200 50 50 400 200 100 2000 100 III Rolul gestionarii trezoreriei la nivel de firma Echilibrarea bugetului de trezorerie presupune apelarea la credite si împrumuturi în cazul în care fluxurile banesti de iesire sunt mai mari decât fluxurile de intrare. ca participare activa a activitatii financiare la managementul general al firmei. Se realizeaza astfel functiile motivationale ale proiectarii financiare: Redarea performantelor posibile. 2. .3 Indicatori 1. dobânzi Cheltuieli cu investitiile Alte plati Total iesiri Majorarea (I-II) sau reducerea (II-I) disponibilitatilor banesti Acoperirea reducerii . II III IV V Încasari din exploatare Încasari financiare. exceptionale Subventii Alte încasari Total intrari Plata salariilor Plata obligatiilor financiare Cheltuieli din rezultate Alte plati catre salariati Plata dividendelor Rambursare credite.Finantele întreprinderii Cadrul 15. Rezolvarea de conflicte si satisfacerea intereselor. o data cu procesul de repartitie la nivel microeconomic. 9. ele pot fi pastrate în cont în banca (încasând dobânda de depozit) sau pot fi utilizate pentru achizitionarea de titluri (certificate de depozit. 11. În cazul în care apar disponibilitati. 15. 3. bonuri de trezorerie etc.4 Managementul trezoreriei Asa cum am stabilit în cadrul Capitolului 4. Prin modul de gestionare a trezoreriei. 6. si gestionarea corecta si profitabila a disponibilitatilor banesti. I 5.credite de trezorerie . Finantele întreprinderii studiaza.). 7. 8.

corespunzatoare pietei si solicitarii proprietarilor. se impune si o previziune pe luni a capacitatii de plata printr-un Buget operativ al trezoreriei. De aceea. în sensul încadrarii transformarii . în mod deosebit. Managerul firmei intra. pentru conducerea întregului proces de productie. atât în interiorul firmei (generate de lipsa banilor pentru plata salariilor. energie etc. În aceasta activitate de gestionare. cu furnizorii de materii prime. în conflict cu piata. FUNCTIA MOTIVATIONALA: REZOLVAREA DE CONFLICTE SI SATISFACEREA INTERESELOR O asemenea functie manageriala este necesara. activitatea financiara este obligata sa realizeze acest lucru în concordanta cu exigentele repartitiei financiare. Acest buget operativ are în vedere esalonarea în timp a încasarii creantelor asupra clientilor si evolutia platilor pe luni.conservarii de potential economic (valoare) în produse si servicii în limitele unei eficiente normale. cu nivelul indicatorilor de eficienta. Realizarea concreta a functiei motivationale de redare a performantelor firmei are în vedere utilizarea indicatorilor de lichiditate pentru fundamentarea interventiei de corectare a procesului de productie sau de consum. aproape permanent. de cerintele pietei etc. spre exemplu). FUNCTIA MOTIVATIONALA: REDAREA PERFORMANTELOR POSIBILE Alocarea corecta a disponibilitatilor banesti pentru procesul de productie sau de consum are o mare influenta asupra performantelor economice si financiare viitoare ale firmei. Întrucât gestionarea trezoreriei este hotarâtoare pentru desfasurarea proceselor economice din firma si contribuie la cresterea sau diminuarea bonitatii (prestigiului) întreprinderii pe piata. cât si în afara ei.Deciziile privind trezoreria întreprinderii În procesul complex de fundamentare si realizare a deciziilor financiare privind trezoreria firmei sunt aplicate procedee diverse de alocare a disponibilitatilor banesti în functie de specificul firmei si al elementelor sale constitutive. în mod deosebit. În vederea realizarii functiei motivationale respective. cu proprietarii în legatura cu satisfacerea intereselor acestora si chiar în legatura cu starea generala a firmei. apar numeroase conflicte de interese. cu interesele dezvoltarii întreprinderii si. cu efect direct . cu comportamentul elementelor din structura firmei. managementul financiar asigura utilizarea corespunzatoare a disponibilitatilor banesti si dirijarea lor spre cele mai importante actiuni economice. cu personalul firmei.

daca luam în calcul o esalonare a încasarilor din vânzarile lunare de tipul 10% + 20% +60% + 10% (esalonare pe parcursul a patru luni. Acest buget coreleaza încasarile în valuta din activitatea de baza. în faza de prognoza si de realizare. Astfel. Bugetul operativ al trezoreriei se prezinta conform exemplului 15. va proceda la plasamentul excedentului de disponibilitati banesti. Descentralizarea si liberalizarea folosirii valutei si elasticitatea utilizarii disponibilitatilor banesti au determinat. restituiri de credite si dobânzi. pentru celelalte luni. Total încasari 62 92 118 95 118 … Luna I II III IV V … Vânzari 120 80 100 150 200 … 1 12 8 10 15 20 … 2 24 16 20 30 … 3 72 48 60 …. cu platile în valuta pentru importuri. vânzare la licitatie etc.∆ -8 -3 8 15 -2 … Sporirea raspunderii pentru trezorerie În lunile I. II si V serviciul financiar va trebui sa procedeze la acoperirea deficitului de trezorerie. reprezentare în strainatate. o responsabilitate sporita pentru activitatea financiara de la nivel microeconomic.Finantele întreprinderii asupra limitarii conflictelor si privind satisfacerea intereselor salariatilor si creditorilor.1. cumparare la licitatie. firmele sunt obligate sa întocmeasca. în timp ce. reclama. +/.1 Esalonare Din lunile precedente 50 60 20 …. Pentru a gestiona corect disponibilitatile în valuta. Aceasta raspundere se concretizeaza în actiunile de întocmire si realizare a deciziilor privind trezoreria. credite primite în valuta. Exemplul 15. 4 12 8 … Plati 70 95 110 80 120 …. decizii care fac parte integranta din Bugetul general al oricarei firme. inclusiv luna curenta). un Buget al încasarilor si platilor în valuta. . în mod firesc.

realizarea unor venituri exceptionale. alaturi de drepturile banesti ale creditorilor principali. apoi. In structurarea disponibilitatilor banesti. sa fie atrasi la fundamentarea si. în sensul dat de Standardele Internationale de Contabilitate. . platii drepturilor patronilor. Managerul financiar trebuie sa asigure constituirea disponibilitatilor banesti din rezultatele economice la un nivel care sa satisfaca necesitatile întreprinderii.5 Activitati tutoriale Modelul de îndrumare si organizare a pregatirii si învatarii îl aveti la sfârsitul capitolului 1. favorabila bunului mers al firmei. la realizarea deciziilor economice si financiare privind productia si consumul. În mod practic. 2000). altfel spus. În faza de executie a bugetului de trezorerie. cu gândul la obtinerea unor dobânzi sau dividende care sa compenseze efectele negative ale inflatiei si sa aduca avantaje ce se adauga la rezultatele economice si financiare ale întreprinderii. acelasi serviciu financiar trebuie sa plaseze aceste disponibilitati în depozite. serviciul financiar trebuie sa întreprinda masuri de acoperire a deficitelor de trezorerie. atragerea salariatilor sau a patronilor la conducerea firmei prin gestionarea disponibilitatilor banesti se realizeaza prin proiectarea operativa a cash flow -ului sau. ale personalului si ale patronatului. se asigura o conducer e participativa.Deciziile privind trezoreria întreprinderii FUNCTIA MOTIVATIONALA: ASIGURAREA CONDUCERII PARTICIPATIVE În exercitarea activitatii de gestionare a trezoreriei se impune un mod de lucru prin care salariatii firmei. dar si patronii. mai ales în perioadele ce preced plata salariilor sau a datoriilor catre banci: amânarea altor plati. a flu xului de disponibilitati banesti (de numerar. pentru cumpararea de titluri. 15. micsorarea scadentei la creantele firmei asupra altor firme. serviciul financiar trebuie sa evidentieze clar cash flow -ul destinat platii drepturilor salaria le. În acest mod. În cazul aparitiei unor disponibilit ati banesti peste necesar. contractarea operativa de credite etc.

e) realizarea raportului cerere/oferta de valuta. etalonul si semnul. c) cresterea preturilor. corelata cu mentinerea valorii reale anterioare. Care dintre acestea nu influenteaza negativ etalonul monetar: a) reducerea valorii reale pe produs. k. 15.1 Mecanismele monetare presupun gestionarea. e) cresterea ofertei de valuta.Finantele întreprinderii ÎNTREBARI RECAPITULATIVE • • • • • • • Ce reprezinta trezoreria pentru gestiunea financiara a firmei? Care sunt componentele categoriei de moneda în actualul mecanism monetar? Prin ce activitati economice si financiare întreprinderea influenteaza componentele monedei nationale? Depinde cursul valutar al monedei nationale de activitatile firmei? În ce mod elementele de activ din patrimoniul firmei se transforma în disponibilitati banesti. b) evaluarea produselor si serviciilor prin pret sau tarif.2 Afectarea negativa a etalonului monetar are loc prin mai multe tipuri de actiuni la nivel de firma. t pentru puterea de cumparare etalon. c) stabilirea formei semne lor banesti si a structurii masei monetare pe cupiuri. iar partea de pasiv în obligatii de plata? Care sunt indicatorii de lichiditate si ce semnificatie au pentru bonitatea firmei? Pentru ce sunt necesare bugetul operativ al trezoreriei si bugetul trezoreriei în valuta? TESTE DE AUTOEVALUARE 15. d) cresterea cererii de valuta. concomitent cu reducerea valorii reale. . chiar la nivel de întreprindere. corelata cu mentinerea pretului anterior. b) cresterea pretului. a celor doua componente ale monedei. d) conditionarea cantitativa a emisiunii de semne banesti. Care din urmatoarele actiuni nu depinde de activitatea economica din întreprindere: a) realizarea dimensiunilor q.

Deciziile privind trezoreria întreprinderii 15. 3. în care se compara capitalul firmei cu pasivele totale din bilant (Pt). Care din urmatoarele formule este cea reala: a) Sp = (Capital social/Pt) x 100. c) capacitatea de plata. c) total i trari < total iesiri. Disponibil initial Încasari din activitatea de baza Cumparari de valuta la licitatie Dobânzi la depozite în valuta Importuri Deplasari în strainatate Vânzari la licitatie Disponibil 300 900 75 41 1160 21 104 31 Dezbateti situatia de la firma res pectiva si caracterizati modul de gestionare a valutei.5 În care din situatiile de mai jos. 15. Care dintre acesti indicatori se refera la corelatia încasari/plati pentru o perioada de 90 de zile? 15. b) total intrari > total iesiri. 8. b) Sp = (Capital social/Pt) x 100.4 Pentru redarea solvabilitatii patrimoniale se folosesc relatii de calcul.3 Previzionarea trezoreriei are în vedere trei indicatori globali: a) lichiditatea totala. 5. 6. firma are posibilitatea de echilibrare prin plasamentul în titluri sau în depozite bancare: a) total intrari = total iesiri. întâlnite în previzionarea Bugetului de trezorerie. .A. 4. 2. d) Sp = (Capital propriu/Pt) x 100. STUDII DE CAZ SI EXERCITII 15. c) Sp = (Capital social/Pt) x 100. e) total intrari > rambursarea creditelor. Sp > 30%. n d) încasari din exploatare > plata salariilor. Sp < 30%.1 Bugetul trezoreriei în valuta Societatea comerciala "GRIRO" S. 7. prezinta urmatorul buget al trezoreriei în valuta (mii $): 1. e) Sp = (Capital propriu/Pt) x 100. Sp >30%. b) solvabilitatea. Sp = 30%. Sp < 30%.

Finantele întreprinderii 15.000 u.2 Bugetul operativ al trezoreriei a.000 unitati de potential. dar reduce calitatea produsului.1. completati Bugetul operativ al trezoreriei având datele: Luna VI VII VIII IX X XI XII Încasari 160 140 100 120 150 150 150 Plati 150 180 160 125 110 125 150 b.000 u.p.p. înglobând în produse doar 12. stabiliti influentarea etalonului prin abaterile de la Situatia initiala caracterizata prin: valoare (potential) = 15. precum si în privinta efectului de decapitalizare a firmelor românesti în perioada de tranzitie. Situatia 3 Firma reduce valoarea la 14. 15.p. pret = 1500 lei etalon = 10 u. . Situatia 2 Firma pastreaza valoarea initiala. / leu Situatia 1 Firma pastreaza pretul constant.1. si creste pretul la 1600 lei. dar modifica pretul de 1500 lei la 1700 lei.3 Influentarea etalonului Folosind graficul 15.4 Referat Realizati un scurt referat privind efectele fenomenului monetar al inflatiei asupra etalonului monetar-leul. Folosind datele din Exemplul 15. 15. Modificati esalonarea încasarilor 10% + 30% + 40% + 20% si refaceti bugetul operativ.

Contributia bugetelor operative ale trezoreriei la îmbunatat irea capacitatii de plata a firmei. - REZULTATELE TESTELOR DE AUTOEVALUARE 15. De aceea va propunem temele: Influentarea etalonului monetar prin calitatea si cantitatea de valoare conservata în produse si servicii. Nota: Pentru obtinerea notei 10. 15.5 b. 15. Influentarea complexa a cursului valutar al leului fata de dolar de catre activitatea economica si financiara la nivel de întreprindere.Deciziile privind trezoreria întreprinderii 15.4 e.3 b. el fiind influentat direct de calitatea activitatii economice si financiare de la acest nivel. Evaluarea produselor si serviciilor în conditiile economiei de piata si modalitati de evitare a deteriorarii etalonului monetar.1 c. acestea fiind evaluate cu câte doua puncte.6 Teme de cercetare stiintifica Fenomenul monetar la nivel microeconomic poate constitui obiect de cercetare. 15.00 trebuie sa rezolvati toate întrebarile. . Factori de influentare si de corectare a capacitatii de plata a firmei. Influentarea cantitativa a masei monetare prin operatiunile de evaluare si prin modificarea vitezei de circulatie a banilor de catre calitatea activitatii economice si financiare din firme. 15. 15.5 Dezbatere Puneti în discutia grupei formele pe care le îmbraca starea de lichiditate a firmei si efectele sale asupra respectarii obligatiilor de plata fata de terti. Gestionarea disponibilitatilor banesti ale firmei prin bugetul de trezorerie.2 e. Gestionarea disponibilitatilor în valuta de catre firma. Comentati situatia de blocaj financiar în care se afla azi economia româneasca si încercati sa gasiti solutiile de fluidizare a relatiilor monetare dintre firme.

2 Previzionarea si simularea structurarii rezultatelor economice 16.4 Managementul financiar 16.8 Activitati tutoriale CONCEPTE Conditionarea productie -consum Corelatia repartitie financiara I si repartitie financiara II Structurarea rezultatelor economice corespunzatoare costului Structurarea rezultatelor economice corespunzatoare profitului brut Gestionarea creantelor (clienti) Decizia de modificare a stocului de creante Decizia de structurare a rezultatelor economice .1 Corelatia dintre deciziile privind consumul si deciziile privind productia 16.5 Decizia de amplificare a creantelor 16.CAPITOLUL 16 DECIZIA DE STRUCTURARE A REZULTATELOR ECONOMICE CUPRINS 16.7 Politica de dividende 16.3 Decizia de structurare a rezultatelor economice 16.6 Decizia de scontare 16.

În procesul de adoptare a deciziei financiare privind procesul de productie. pentru a putea. determina realizarea unei activitati de fundamentare concomitenta a celor doua categorii de decizii. Efectul este o ajustare reciproca de informatii.FUNCTIA FINANCIARA: AUTORIZAREA REPARTITIEI REZULTATELOR ECONOMICE Pentru economistul financiar. trecând. 16. în primul rând. . 16. cunoasterea tipurilor de activitati economice care aduc rezultate economice normale sau exceptionale. ce factori le determina structura si amploarea si ce efecte au asupra functionarii viitoare a firmei. asa cum am prezentat si în capitolele precedente. serviciul financiar fundamenteaza deciziile cu privire la productie având ca restrictie principala necesitatea acoperirii autofinantarii deciziilor privind consumul si a obligatiilor financiare privind bugetul statului. inclusiv deciziile privind fluxurile financiare externe.1. apoi.1 Corelatia dintre deciziile privind consumul si deciziile privind productia Adoptarea deciziilor financiare referitoare la procesele de consum si de productie a fost prezentata în mod succesiv doar din motive didactice. banci. nivelul rezultatelor financiare se coreleaza cu platile viitoare catre societate si mediu. asigurari. proprietari etc. În realitate. stabili masurile de marire a rezultatelor economice. Conditionarea reciproca între productie si consum. economistul financiar poate autoriza repartitia financiara a rezultatelor economice si financiare previzionate. realizarea functiei autorizarea repartitiei rezultatelor economice presupune. prin intermediul repartitiei financiare. apoi. Aceasta corelatie se prezinta în figura nr. functia respectiva impune cunoasterea în detaliu a modului cum se manifesta aceste activitati. În al doilea rând. În aceste conditii. precum si cu cele pentru dezvoltarea propriei structuri de productie. Numai dupa îndeplinirea acestor conditii. la exercitarea celorlalte functii financiare si motivationale (manageriale). munca financiara presupune o permanenta corelatie între informatiile financiare folosite pentru fundamentarea celor doua categorii de decizii. pâna la echilibrarea optima a acestora si o încadrare normala în nivelul obligatiilor financiare externe.

sunt limitate de nivelul încasarilor din activitatea de productie (yip). prin mai multe etape de simulare pentru a se ajunge la un nivel acceptabil din punctul de vedere al exigentelor financiare si al indicatorilor de eficienta economica. Acestea. în mod obligatoriu. dependente si ele de amploarea si calitatea actiunilor de consum finantate în anul în care are loc si procesul de productie prognozat (legatura cu linie întrerupta). .2). 16.1 Astfel. Astfel. dar si a productiei marfa vânduta si încasata. veniturile proprii (yvp) pentru autofinantarea cheltuielilor proprii (ycp) si achitarea obligatiilor financiare (yco) din decizia privind consumul depind de platile corespunzatoare rezultatelor financiare (ypr) si de o parte din platile corespunzatoare costului (ypc) din decizia privind productia.2 Previzionarea si simularea structurarii rezultatelor economice Serviciul financiar are în gestiune totalitatea rezultatelor economice sub forma productiei marfa. pentru a realiza corelatiile dintre repartitia financiara pentru consum si pentru productie. Fenomenul financiar previzionat trece. 16. se are în vedere destinatia stabilita de repartitia financiara a platilor ce corespund încasarilor (vezi figura nr. Pentru a fundamenta o structurare a tuturor rezultatelor productiei. FUNCTIA FINANCIARA: PREVIZIUNE SI SIMULARE Prefigurarea fenomenului repartitiei financiare privind rezultatele economice presupune determinarea întregii game de informatii financiare prin modele specifice activitatii financiare (vezi capitolul 6). la rândul lor.Figura nr. 16. serviciul financiar fundamenteaza o decizie de structurare a rezultatelor economice si realizeaza o gestionare ferma a creantelor.

Cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor respective . 3. amortizare etc. pierderi din anii precedenti etc. pregatirea profesionala. O parte a rezultatelor acopera cheltuieli de protocol si reclama. Din structura acestor cheltuieli rezulta ca încasarile corespun-zatoare se îndreapta atât spre structura economica. În actiunea de structurare a rezultatelor financiare. cât si spre bugetul de stat. Aici sunt cuprinse platile din rezultatele financiare (profit. Dirijarea încasarilor corespunzatoare costului (ypc). Cea mai mare parte a acestor încasari este dirijata pentru refacerea elementelor structurii economic e (salarii. . TVA). Decizia de structurare are în vedere modul în care se permite de catre legislatie repartizarea profitului impozabil.4 Pim = Venituri realizate din orice sursa . cheltuieli financiare.Figura nr. diferente favorabile de valoare a titlurilor de participare la alte firme.Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile unde: Pim = profit impozabil (vezi graficul urmator) Venituri neimpozabile: dividende primite de la alte firme. 2. Relatia 16. taxa pe folosirea terenurilor. Cheltuieli aferente veniturilor: Cheltuieli de exploatare.2 Structurarea initiala are în vedere trei directii de dirijare a încasarilor prin plati: 1.). ca punct de plecare pentru stabilirea directiilor în care se va dirija profitul firmei. donatii.). din anularea datoriilor sau a provizioanelor. cheltuieli exceptionale. plata aprovizionarilor. Componenta principala a rezultatelor financiare este reprezentata de profit. cheltuieli de cercetare. 16. prelevari la fondul de rezerva. serviciul financiar procedeaza la determinarea profitului impozabil.

încasarile corespunzatoare profitului impozabil merg spre structura economica a firmei (fond de dezvoltare). În functie de aceasta structurare.7 Imp = (PImp) x 25 / 100 . alte repartizari prevazute de lege.5 TVAp = TVAc .Cheltuieli nedeductibile: Cheltuieli cu impozitul pe profit. rezultând profitul net. TVAd = taxa deductibila pentru întregirea disponibilitatilor cu TVA pla -tita la cumpararile din afara de materiale. sponsorizare. varsaminte la buget (pentru regiile autonome). dividende. combustibil etc.3): Figura nr. Încasarile corespunzatoare taxei pe valoarea adaugata se transforma în plati (TVAp ) catre buget la nivelul: Relatia 16. nr. autofinantare. spre salariati si spre proprietari. participarea salariatilor la profit. stocuri lipsa. El se împarte pentru: rezerve legale.3 Din profitul impozabil se deduce impozitul pe profit. din partea pentru dividende se scade impozitul pe dividende (10%). Profitul impozabil se structureaza astfel (vezi fig. deplasare. 16. cheltuieli care depasesc limitele legale (protocol. amenzi. În timp ce la fondul propriu de dezvoltare se pot adauga unele reduceri la impozitul pe profit (daca legislatia în vigoare prevede acest lucru).TVAd unde: TVAc = taxa colectata prin vânzarile ce cuprind TVA. spre buget. provizioane). 16. acoperirea pierderilor din anii precedenti. Determinarea impozitului pe profit Nivelul impozitului (Imp) are în vedere profitul impozabil (PImp ) si cota de 25%: Relatia 16.

costul marfurilor vândute Cifra de afaceri = vânzari de marfuri + productia vânduta Productia exercitiului = productia vânduta + productia stocata + productia imobilizata Marja industriala = productia exercitiului .Plata impozitului pe profit Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial.06% pentru fiecare zi întârziere) si penalitati de întârziere (0. Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se datoreaza dobânzi de întârziere (0. pâna la data de 25. energie + lucrari si servicii executate la terti) Valoarea adaugata = marja comerciala + marja industriala Excedentul brut din exploatare (EBE) = valoarea adaugata + subventii din exploatare .5% pentru fiecare luna sau fractiune de luna de întârziere). din actiuni financiare si exceptionale.(provizioane + amortizare + + alte cheltuieli din exploatare) = profit brut din exploatare Rezultatul curent al exercitiului = (rezultatul exploatarii + venituri financiare) cheltuieli financiare - Rezultatul brut al exercitiului = Rezultat din exploatare + Rezultat din activitati financiare + Rezultat din activitati exceptionale = = Profit brut pentru întreaga activitate . Informatiile ye referitoare la rezultatele econo mice Rezultatele economice ale unei întreprinderi pot fi structurate sub forma unor indicatori care redau nivelul rezultatelor din exploatare. precum si global.(cheltuieli cu materii prime. inclusiv. Sistemul unor astfel de indicatori este: Marja come rciala = vânzari de marfuri . materiale.(impozite si taxe + cheltuieli cu personalul) = = profit brut + amortizare Rezultatul din exploatare = (excedent brut din exploatare + alte venituri din exploatare + + venituri din provizioane) . a primei luni din trimestrul urmator.

270 . 15 mild. 2. 4.10 = 30 mild. lei Impozitul pe profit: 40 x 25% = 10 mild. 16. lei Repartizare profit net: . bancare sau de evaluare a firmelor procedeaza la exprimarea indicatorilor de eficienta folosind rezultatul din exploatare în locul profitului brut (rentabilitatea neta de exploatare = rezultatul din exploatare / cifra de afaceri x 100). lei Profit net: 40 .Impozit pe profit = profit net pentru întreaga activitate Acesti indicatori au intrat în continutul indicatorilor de eficie nta economica. lei. 5 mild.3 Decizia de structurare a rezultatelor economice Serviciul financiar al întreprinderii va utiliza informatiile financiare determinate mai sus pentru a structura rezultatele economice în conditiile unei eficiente economice acceptabile.5 + 15 = 40 mild. lei. Venituri totale Cheltuielile aferente Venituri neimpozabile Cheltuieli nedeductibile 300 mild. lei. alaturi de formele clasice de exprimare a rezultatelor economice si financiare. 270 mild. lei . profitul impozabil (Pim) este: 300 .participare salariati (5%): 30 x 5% = 1.Rezultatul net al exercitiului = Rezultat brut al exercitiului .5 mild. Sa exemplificam modul de lucru: Exemplul 16. În aceste conditii. lei. FUNCTIA FINANCIARA: FUNDAMENTAREA FINANCIARA A DECIZIILOR DE STRUCTURARE A REZULTATELOR ECONOMICE Realizarea optima a structurarii rezultatelor economice presupune fundamentarea si adoptarea de decizii financiare specifice.1 O societate comerciala prognozeaza urmatoarele rezultate economice: 1. Institutiile financiare. 3.

lei .1.. lei Decizia de structurare referitoare la profitul brut din exemplul 16. Dividende nete 10. accize.20 6.5) = 16. Asigurarea conducerii participative.2 = 10.00 Similar. ca o detaliere a modului de folosire a profitului. Se realizeaza astfel functiile motivationale ale proiectarii financiare: Redarea performantelor posibile. Rezolvarea de conflicte si satisfacerea intereselor. Destinatii 1. o data cu procesul de repartitie la nivel microeconomic.00 Total 40.1 este: (ypr) 1.50 5. Profit brut 40.fonduri proprii pentru dezvoltare: 30 .5 mild. Prin modul de alocare a fondurilor. si alocarea corecta si profitabila a resurselor.00 mild.dividende (40%): 30 x 40% = 12 mild.80 Total 40. Fond de dezvoltare 16. Decizia financiara de structurare a profitului este inclusa în decizia financiara privind productia. 16.8 mild. Impozit pe profit 10. lei Impozite pe dividende (10%): 12 x 10% = 1. de cerintele pietei etc.4 Managementul financiar Asa cum am stabilit în cadrul Capitolului 4. lei Dividende nete pentru proprietari: 12 . În procesul complex de fundamentare si realizare a deciziilor financiare privind procesul de productie sunt aplicate procedee diverse de alocare de fonduri în functie de specificul firmei si al elementelor sale constitutive.50 3. TVA. Participare salariati 1.2 mild.00 2. activitatea financiara are posibilitatea de a influenta întreaga activitate a întreprinderii.(12 + 1. Finantele întreprinderii studiaza. ca participare activa a activitatii financiare la managementul general al firmei. se pot adopta decizii si pentru rezultatele corespunzatoare costului. Impozit dividende 1. .

atât necesarul de fonduri pentru activele circulante. În acest mod.beneficiar.avans unde: Q x c reprezinta imobilizarile în produsele finite vândute. cu nivelul indicatorilor de eficienta. în perioada de asteptare. cu interesele dezvoltarii î treprinderii si. De aceea. afectându-si capitalul de lucru (care creste prin marirea activelor în decontare). în relatia 16. plata la termen. producatorul acorda clientului un credit comercial. cât si încasarea la timp si într-un interval acceptabil a rezultatelor economice supuse apoi repartitiei financiare. serviciul financiar al firmei trebuie sa realizeze o gestionare atenta a stocurilor activelor circulante aflate sub forma de creante (mijloace în decontare). n în mod deosebit. Plata la sosirea documentelor permite clientului sa amâne plata pentru perioada în care documentele se afla pe traseul furnizor . activitatea financiara este obligata sa realizeze acest lucru în concordanta cu exigentele repartitiei financiare. 16.1. plata la sosirea documentelor (acreditiv sau incasso). Stocul de creante ar putea sa creasca foarte mult. Plata sub forma de avans reduce în mare masura stocul de creante la firma producatoare. r = durata normala a decontarii marfurilor livrate. În practica interna si internationala. plus termenul de receptie si de confirmare a primirii marfurilor (incasso) sau pentru perioada de circulatie a documentelor de expeditie pâna la banca unde se afla deschis acreditivul (perioada notata cu r. Plata la termen presupune o amânare a platii voita de firma producatoare. cu comportamentul elementelor din structura firmei. chiar unele obligatii referitoare la . De amploarea acestor stocuri depind.FUNCTIA MOTIVATIONALA: REDAREA PERFORMANTELOR POSIBILE Alocarea corecta de valoare din rezultatele economice pentru procesul de productie sau pentru cel de consum are o mare influenta asupra performantelor economice si financiare viitoare ale firmei. firma fiind obligata sa achite. În acest caz. imobilizarile în creante nu mai sunt diminuate cu sumele primite de furnizor ca avans).5 Decizia de amplificare a creantelor Pentru a asigura un nivel optim rezultatelor economice.1 (Q x c)/360 x r . precum si rezultatele economice si financiare (care se amâna în timp). acest stoc ramânând la nivelul: Relatia 16. stocurile de active sub forma de creante sunt determinate ca necesitate si volum de formele de decontare practicate: plata sub forma de avans.

întregul pret de vânzare (impozite, formarea de fonduri din profit etc.). De aceea, stocul de creante pentru acesti clienti devine: Relatia 16.2 (Q x Pv) / 360 x r’ unde: Q x Pv reprezinta imobilizarea în active în decontare la nivelul pretului de vânzare; r’ = perioada de acordare a creditului comercial.

O data cu instituirea instrumentelor de credit (cambie, bilet la ordin, cec), firmele au posibilitatea sa întrerupa perioada de asteptare a platii la termen prin operatiunea de scontare a instrumentelor de credit comercial înainte de scadenta. Gestionarea clientilor si a creantelor din decontarea marfurilor vândute acestora presupune o ampla analiza a implicatiilor financiare de tip imobilizare de fonduri si cost, pe de o parte si de tip avantaje sub forma cresterii vânzarilor si refacerii anticipate a capitalului de lucru. Astfel, o decizie de marire a stocului de creante prin amânarea platii pentru clientii firmei (decizie care face parte din strategia de marketing a firmei) are urmatoarele consecinte: • • • cresterea necesarului de capital pentru ciclul de exploatare (capital social, capital împrumutat, credite, datorii din exploatare), crestere similara cu o investire de capital; sporirea costului capitalului folosit suplimentar, cost care cuprinde dividende le (pentru partea de capital social imobilizata), dobânda (pentru capitalul împrumutat de pe piata de capital si de la banci). cresterea vânzarilor si a profitului, o marire a perioadei de amânare a platii atragând, de regula, un numar mai mare de clienti.

Pe lânga aceste consecinte (primele doua nefavorabile), decizia de a mari volumul stocurilor în creante are si consecinte asupra încasarilor: • aparitia riscului de neplata la termenul stabilit sau costul întârzierii platii;

Decizia de modificare a stocului de creante se fundamenteaza pe informatiile financiare care evalueaza consecintele favorabile si nefavorabile, la valoare efectiva sau sub forma sa marginala (fata de o situatie anterioara). Astfel, profitul suplimentar obtinut prin cresterea vânzarilor se determina prin aplicarea marjei brute de profit (Profit / pret de vânzare) la volumul suplimentar de vânzari. În unele cazuri, se poate aplica la vânzarile suplimentare marja asupra costurilor variabile (cheltuieli fixe + profit), obtinându-se un câstig total, având în vedere ca efortul sub forma cheltuielilor fixe a fost acoperit din vânzarile anterioare. Implicatiile nefavorabile se determina sub forma costului de

oportunitate, ca o pierdere de profit prin imobilizarea suplimentara de capital (Cresterea de sold x cota cheltuielilor variabile x rata profitului mediu), precum si sub forma costului riscului de neplata (Valoarea vânzarilor x cota cheltuielilor variabile x probabilitatea de aparitie a riscului de neplata) (vezi I. Stancu, Gestiunea financiara a agentilor economici, Editura Economica, Bucuresti 1994, p. 221 s. u.). În mod normal, trebuie sa avem în vedere si costul capitalului suplimentar, cost care se adauga la pierderea de profit prin imobilizarea de capital în stocul suplimentar de creante. Decizia de amplificare a creantelor este oportuna atunci când: Relatia 16.3 Profit marginal al cresterii vânzarilor - (costul riscului neplatii + + costul de oportunitate + costul capitalului suplimentar) > 0

FUNCTIA MOTIVATIONALA: REZOLVAREA DE CONFLICTE SI SATISFACEREA INTERESELOR O asemenea functie manageriala este necesara, în mod deosebit, pentru conducerea întregului proces de productie dar, mai cu seama, în legatura cu repartizarea rezultatelor. Managerul financiar al firmei trebuie sa asigure, pe cât posibil, satisfacerea intereselor salariatilor, patronilor si creditorilor, pe de o parte si sa achite la timp obligatiile de natura financiara. În vederea realizarii functiei motivationale respective, managementul financiar va cauta, pe lânga alte modalitati de amplificare a rezultatelor economice, si recuperarea rapida a creantelor prin adoptarea deciziilor de scontare a instrumentelor de credit trase asupra clientilor.

16.6 Decizia de scontare

Nivelul costurilor determinate de prelungirea perioadei de plata poate determina serviciul financiar sa adopte decizia de scontare a instrumentelor de credit trase asupra clientilor. Decizia respectiva ia în calcul, alaturi de aceste costuri, nivelul taxei scontului cedate bancii care preia cambia si acorda creditul bancar pentru refacerea capitalului de lucru al firmei. O astfel de decizie devine oportuna atunci când taxa scontului cedata bancii devine mai mica decât costul stocului de creante (costul riscului neplatii + costul de oportunitate + costul capitalului suplimentar). Pentru a realiza o gestionare eficienta a creantelor, serviciul financiar trebuie sa realizeze si o cunoastere directa a bonitatii clientilor, sub aspect financiar, dar si din punct de vedere al promptitudinii achitarii obligatiilor ce decurg din vânzarea de bunuri. Informatiile de aceasta natura pot fi furnizate de bancile comerciale, pentru clientii interni sau de Banca de Export - Import a României, pentru clientii externi. Pe baza acestor

informatii, firma poate evita riscul de neplata si suplimentarea efortului financiar pentru cresterea exagerata a stocului de creante. FUNCTIA MOTIVATIONALA: ASIGURAREA CONDUCERII PARTICIPATIVE În exercitarea activitatii financiare de repartizare a rezultatelor economice se impune un mod de lucru prin care salariatii firmei sa fie atrasi la fundamentarea si, apoi, la realizarea deciziilor economice si financiare privind productia sau consumul. Managerul financiar trebuie sa asigure constituirea fondurilor financiare din rezultatele economice la un nivel care sa satisfaca necesitatile întreprinderii, ale salariatilor, dar si ale posesorilor de actiuni.

16.7 Politica de dividende

În luarea deciziei de structurare a rezultatelor economice, firma trebuie sa promoveze o adevarata politica a dividendelor. Aceasta politica urmareste fie sa încurajeze atragerea de fonduri pentru capitalul social, fie sa asigure o stimulare a proprietarilor de actiuni pentru a le creste raspunderea pentru viitorul firmei în cauza. Politica de dividende are, ca baza de realizare, o serie de restrictii cantitative si calitative. Astfel, nivelul profitului net destinat dividendelor depinde de: • • • • • • nivelul total al profitului; nivelul impozitelor care se adreseaza profitului si câstigului sub forma de dividende; necesitatea constituirii unui fond de dezvoltare suplimentar pentru refacerea si dezvoltarea mai accentuata a firmei; constituirea unor fonduri de rezerva, provizioane; stabilitatea profitului obtinut de firma; prevederile legislatiei economice si financiare etc.

În acelasi timp, se impune ca politica de dividende sa aiba un caracter ofensiv (de crestere sau de stabilitate pentru o perioada mare de timp, indiferent de oscilatiile profitului) atunci când managerul întreprinderii urmareste: • • • penetrarea pietei de capital; câstigarea concurentei de pe piata de capital; reducerea pachetului de control prin difuzarea accentuata a actiunilor pe piata de capital etc.

Politica de dividende se realizeaza pe baza unor principii referitoare la nivelul profitului repartizat sub forma de dividende.

Politica de stabilitate Astfel, daca firma doreste sa-si multumeasca cumparatorii de actiuni si sa se mentina pe piata de capital, atunci va practica principiul dividende fixe pe o actiune. Acest principiu aduce avantaje într-o economie caracterizata printr-o fluctuatie exagerata a nivelului profitului, iar succesul sau depinde de realizarea unui profit în crestere de la an la an. Acest gen de politica si-l permit firmele mari, stabile din punct de vedere economic.

Politica cotelor fixe
Un alt principiu de distribuire a profitului pentru dividende presupune distribuirea unei cote fixe din profitul net pentru dividende. El se practica si în cazul firmelor românesti, determinând o fluctuare evidenta a profitului pe actiune. Acest principiu reduce responsa-bilitatea managerului de a asigura un câstig rezonabil proprietarilor, trecând asupra lor riscurile scaderii profitului. Politica taxei flexibile Pe piata de capital se poate aplica si principiul taxei flexibile de repartizare a profitului pentru dividende. Acest principiu corecteaza dezavantajele principiului anterior, firma putând majora cota de profit pentru dividende atunci când profitul total este în scadere, atenuând efectele nefavorabile suportate de detinatorii actiunilor. Politica reinvestirii dividendelor În unele cazuri, mai ales în faza de formare si dezvoltare a firmei, se poate practica o politica de dividend pe baza principiului reinvestirii dividendelor. Acest principiu cere un sacrificiu din partea detinatorilor de actiuni sub forma renuntarii la încasarea imediata a dividendelor si investirea lor în aceeasi firma. Pentru a încuraja acest gest, firma va trebui sa promita o rata de câstig suplimentara dividendelor posibil de obtinut prin investirea banilor respectivi într-o alta investitie. Politica reziduala În cazul acestei politici, firma acorda dividende din profitul net care ramâne dupa acoperirea nevoilor suplimentare de finantare a activitatilor tip consum sau tip productie. Practicând, prin politica de dividende, unele din aceste principii, firma îsi poate consolida pozitia pe piata de capital, având la dispozitie o sursa certa si rapida de capital, concomitent cu satisfacerea intereselor celor care au investit în întreprindere. Politic a de dividende se poate caracteriza printr-o serie de indicatori care contribuie la imaginea economica si financiara a firmei:

Dividendul pe actiune Acest indicator rezulta din raportarea profitului ce este destinat platii dividendelor la numarul de actiuni. Profit net pe actiune În acest caz, se raporteaza rezultatul net al exercitiului la numarul de actiuni emise de firma. Chiar daca nu reda si marimea fluxului real de fonduri catre actionari, indicatorul respectiv arata bunul mers al întreprinderii la care actionarii sunt proprietari. Rata distribuirii dividendelor Pentru a reda ponderea profitului net distribuit pentru plata dividendelor, se raporteaza acest profit la profitul net total. Indicatorul în cauza arata, totodata, prin diferenta fata de suta, gradul de reinvestire din totalul profitului net. Randamentul pe actiune Pentru a reda rentabilitatea capitalului plasat în actiuni se utilizeaza indicatorul rezultat din raportarea dividendelor ce revin la o actiune la pretul de piata al actiunii respective. Coeficientul de capitalizare Investitorul, cumparator de actiuni, este interesat sa afle în ce perioada îsi recupereaza, prin dividende, pretul de piata al actiunilor pe care le detine la firma respectiva. În acest scop, se raporteaza pretul de piata al actiunilor sau cursul bursier la profitul net pe o actiune, rezultând un numar de ani în care se recupereaza valoarea de piata a actiunii.

16.8 Activitati tutoriale

Modelul de îndrumare si organizare a pregatirii si învatarii îl aveti la sfârsitul capitolului 1.

ÎNTREBARI RECAPITULATIVE

• • •

Care proces economic credeti ca are prioritate în corelatia productie - consum? Cum rezolva repartitia financiara corelatia productie - consum prin intermediul informatiilor financiare? Care sunt directiile principale de structurare a rezultatelor economice totale?

• • • • •

Dar ale profitului brut? De ce rezultatele economice trebuie sa treaca prin bugetul de trezorerie înainte de a ajunge la destinatia rezervata de repartitia financiara? Ce factori impun formarea de stocuri în faza de desfacere a produselor? Ce implicatii financiare are gestionarea defectuoasa a stocurilor de mijloace în decontare (clienti)? Cum se structureaza rezultatele economice pe baza unor indicatori ce redau, în final, rezultatele exercitiului?

TESTE DE AUTOEVALUARE

16.1 Autorizarea repartitiei rezultatelor economice presupune cunoasterea urmatoarelor corelatii între rezultatele economice previzionate si: a) acoperirea autofinantarii deciziilor privind procesele de consum; b) acoperirea obligatiilor financiare fata de buget; c) acoperirea obligatiilor fata de banci; d) acoperirea obligatiilor fata de salariati; e) acoperirea obligatiilor fata de proprietari. Care dintre aceste corelatii se refera la asigurarea refacerii si dezvoltarii structurii economice a firmei? 16.2 Profitul impozabil se calculeaza în functie de indicatorii: 1. venituri realizate din orice sursa; 2. venituri neimpozabile; 3. cheltuieli nedeductibile; 4. cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor. Care este formula corecta: a) 1 + 2 - 3+ 4; b) 1 - 2 + 3 + 4; c) 1 - 2 + 3 - 4; d) 1 + 2 - 3 - 4; e) 1 + 2 + 3 + 4. 16.3 Excedentul Brut din Exploatare are în vedere indicatorii: 1. valoarea adaugata; 2. subventii din exploatare; 3. impozite si taxe (altele decât impozitul pe profit); cheltuieli cu personalul. Care este reactia corecta: a) 1 - 2 - (3 + 4); b) 1 + 2 + (3 - 4); c) 1 - 2 + (3 - 4); d) 1 - 2 + (3 + 4); e) 1 + 2 - (3 + 4). 16.4 O societate comerciala prognozeaza urmatoarele rezultate economice: Venituri totale 3000 mil. lei Cheltuieli aferente 2700 mil. lei Venituri neimpozabile 50 mil. lei Cheltuieli nedeductibile 150 mil. lei Care este nivelul impozitului pe profit: a) 110 mil. lei; b) 120; c) 100; d) 95; e) 90. 16.5 Dar nivelul dividendelor nete promise proprietarilor: a) 98 mil. lei; b) 108; c) 110; d) 115; e) 120. 16.6 Relatia de fundamentare a deciziei de amplificare a creantelor are în vedere: 1. profitul marginal al cresterii vânzarilor; 2. costul riscului neplatii; 3. costul de oportunitate (ca o pierdere de profit prin suplimentarea capitalului); 4. costul capitalului suplimentar. Care este relatia corecta: a) 1+(2-3-4)= 0; b) 1+(2+3-4)>0; c) 1-(2+3+4)=0; d) 1- (2+3+4)>0; e) 1-(2+3+4)<0

16.7 Decizia de scontare are în vedere: 1. taxa scontului cedata bancii; 2. costul riscului de neplata; 3. costul de oportunitate; 4. costul capitalului suplimentar. Care este momentul oportun de luare a deciziei de scontare: a) 1 = (2 + 3 + 4); b) 1>(2 + 3 + 4); c) 1<(2 + 3 + 4); d) 1<(2 - 3 - 4); e) 1>(2 - 3 + 4). 16.8 Politica de dividende cuprinde mai multe tipuri de actiune: a) politica de stabilitate; b) politica cotelor fixe; c) politica taxei flexibile; d) politica reinvestirii dividendelor; e) politica reziduala. Care din aceste politici este aplicata de firmele mari, stabile din punct de vedere economic? 16.9 Dar în cazul firmelor românesti? 16.10 Politica de dividende se caracterizeaza prin indicatorii: a) Dividende pe actiune; b) Profit net/actiune; c) Rata distribuirii dividendelor; d) Randament pe actiune; e) Coeficientul de capitalizare. Care dintre acesti indicatori se calculeaza prin raportarea cursului bursier al actiunii la profitul net pe actiune?

STUDII DE CAZ SI EXERCITII

16.1 Repartizare profit O întreprindere realizeaza un profit brut de 1.200 mil lei. Impozitul pe profit este de 300 mil lei. Determinati destinatiile profitului net având în vedere cotele din exemplul 16.1. 16.2 Decizia de structurare Întocmiti decizia de structurare a rezultatelor economice totale pentru o firma (conform figura nr. 16.2) care prezinta urmatoarele informatii: Venituri totale Venituri neimpozabile Cheltuieli aferente veniturilor Cheltuieli nedeductibile 16.3 Dezbatere Pornind de la nivelul obligatiilor financiare pe care o firma le are fata de institutiile financiare ale statului, dezbateti nivelul fiscalitatii si implicatiile acestui nivel asupra starii financiare a întreprinderilor din economia noastra. Gasiti argumente pentru reducerea fiscalitatii si directii de folosire a eventualelor degrevari fiscale în finantarea proceselor de consum din unitatile economice. 120 mild. lei 5 mild. lei 95 mild. lei 6 mild. lei

16.4 Analiza grafica Redati grafic structurarea rezultatelor economice din exercitiul 16.2. Apoi comentati aceasta structurare pe baza de ponderi fata de totalul rezultatelor economice. 16.5 Politica de dividende O firma înregistreaza urmatoarele niveluri anuale ale profitului net: 2000 - 200 mil. lei; 2001 - 300 mil. lei; 2002 - 50 mil. lei; 2003 - 150 mil. lei; 2004 - 400 mil. lei (previzionat). Stabiliti ce principiu de lucru poate aplica firma în cauza, pornind de la practica actuala prin care firmele cu capital total sau majoritar de stat repartizeaza pentru dividende o cota de circa 40% din profitul net. 16.6 Teme de cercetare stiintifica Pentru activitatea de seminar, cercetare recomandam urmatoarele teme: • • • • si lucrari de diploma, va

Corelatia dintre necesitatile de fonduri proprii si posibilitatile firmei de finantare a acestor necesitati; Efectele financiare ale gestionarii clientilor si masurile ce se impun pentru fructificarea stocurilor în mijloace în decontare (clienti); Structurarea rezultatelor economice în functie de interesele firmei, ale proprietarilor si ale economiei; Fiscalitatea si efectele ei asupra activitatii economice curente si de dezvoltare a firmelor.

REZULTATELE TESTELOR DE AUTOEVALUARE

16.1 a; 16.2 c; 16.3 e; 16.4 c; 16.5 b; 16.6 d; 16.7 c; 16.8 a; 16.9 b; 16.10e. Nota: Pentru obtinerea notei 10,00 trebuie sa rezolvati toate întrebarile, acestea fiind evaluate cu câte un punct.

PARTEA A CINCEA

PROIECTAREA FLUXURILOR FINANCIAR -MONETARE EXTERNE ALE ÎNTREPRINDERII

Pentru finantarea activitatilor economice din întreprinder e, serviciul financiar fundamenteaza decizii de atragere de fonduri din surse externe firmei. Aceste surse financiare sunt gestionate de proprietarii actuali sau cei potentiali, de piata de capital, de sistemul bancilor comerciale, de finantele publice, de pietele financiare internationale. Fluxurile monetare care aduc fondurile financiare catre firme sunt urmate de fluxurile monetare care pleaca de la întreprindere pentru a permite plata obligatiilor financiare catre proprietari, catre finantele publice, catre banci sau societati de asigurare etc. Deciziile financiare de apelare la sursele externe firmei s însotite, în prezent, de un cost foarte ridicat. unt Acest aspect, precum si conditionarile calitative pe care proprietarul sursei de finantare le impune, maresc responsabilitatea economistului ce fundamenteaza deciziile respective. El va avea nevoie de o largire a cunostintelor pentru a putea fi un participant eficient si eficace pe piata capitalurilor, atât în tara, cât si în strainatate.

CUPRINS Capitolul 17 Decizia de creditare pe termen scurt Capitolul 18 Decizia de creditare pe termen mediu si lung Capitolul 19 Fluxurile financiar-monetare ale întreprinderii cu piata de capital si finantele publice

CAPITOLUL 17 DECIZIA DE CREDITARE PE TERMEN SCURT CUPRINS 17.4 Adoptarea deciziei de creditare pe termen scurt 17.6 Activitati tutoriale CONCEPTE Deficitul de resurse pe termen scurt Creditul pe termen scurt (tipuri) Analiza manageriala a solicitantului Analiza performantelor economico-financiare Gruparea firmelor dupa performante Analiza cantitativa si calitativa a cererii de credit Surse de rambursare a creditului Garant iile pentru creditul pe termen scurt Resurse si plasamente în creditare Contractul de credit Gruparea creditelor în functie de risc Fluxurile determinate de creditul pe termen scurt .2 Analiza manageriala si economico-financiara a firmei solicitatoare de credit pe termen scurt 17.1 Deficitul de resurse pe termen scurt în gestiunea financiara a întreprinderii 17.5 Fluxurile de fonduri determinate de creditul pe termen scurt 17.3 Analiza efectiva a solicitarii de credit 17.

Aceste decalaje sunt generate de doua cauze principale: Cauzele principale ale decalajului 1. dereglari care determina un deficit de trezorerie. precum si de motivatia costului de atragere a capitalului de lucru. Dereglari în încasarea rezultatelor economice.1 Deficitul de resurse pe termen scurt în gestiunea financiara a întreprinderii În gestiunea financiara a firmei se înregistreaza pe parcursul anului decalaje între necesarul si existentul de disponibilitati banesti. figura nr. bugetul de stat. salariati si fata de banci (creditul pe termen scurt) -vezi figura nr. 17. Prelun girea peste limitele normale a perioadei în care activele curente ale întreprinderii ramân sub forma de creante (încasarile nu intra în firma în momentul tr. ca un principiu de lucru generat de existenta în economie a unor surse ce pot fi solicitate (creditul.1) face ca trezoreria firmei sa înregistreze un deficit în defavoarea capitalului de lucru. Prima cauza este prezenta în majoritatea întreprinderilor. 17. activele curente (circulante) sunt acoperite doar partial din capitalul propriu (fondul de rulment).Decizia de creditare pe termen scurt 17.1. ci în momentul tr e. Diferenta dintre imobilizarile totale în activele firmei (mai mari) si fondurile proprii (mai mici). . Cea mai mare parte a acestor active au drept corespondent în pasiv obligatiile firmei catre furnizori. Acoperirea partiala a activelor circulante Figura nr.1 Efectele blocajului financiar A doua cauza provine din deficientele destul de frecvente ale decontarilor cu clientii în conditiile blocajului financiar din economie. 17. De aceea. disponibilitatile unor agenti economici) pentru a realiza o activitate economica mai mare decât o poate acoperi capitalul propriu al firmei. 2.

la solicitarea firmelor. prin acordarea de credite pe termen scurt adecvate decalajelor dintre activele curente. Punctul de plecare în stabilirea tipurilor de credite pe termen scurt îl reprezinta Situatia lichiditatilor (cash flow-ul) la sfârsitul trimestrului precedent si previziunile din trimestrul prognozat. pe de o parte si sursele proprii si datorii din exploatare (pasivele).2). pe de alta parte. 17. Figura nr. Cu ajutorul informatiilor respective se întocmeste bugetul (planul) de trezorerie baza de referinta pentru stabilirea tipurilor de credite pe termen scurt posibil de solicitat de catre întreprinderi (vezi figura nr. 17.2 . sistemul bancilor comerciale raspunde.Finan tele întreprinderii Raspunsul bancilor comerciale Având în vedere aceste fenomene.

Decizia de creditare pe termen scurt 1. cu exceptia imobilizarilor pentru produse cu ciclu lung de fabricatie. Perioada de imobilizare admisa este tot de 12 luni.2. unde termenul este mai mare. fiind destinat sa acopere obligatiile de plata pe termen scurt ale întreprinderii. Credite pentru productia de export si exportul de produse. precum si perioada de decontare cu partenerii straini (pe baza documentelor care atesta livrarea marfurilor la export). Credite pentru active constituite temporar (cheltuieli si stocuri). 1). în lei si valuta Formarea unor stocuri si efectuarea de cheltuieli în afara activelor cuprinse în planul de trezorerie se datoreaza unor cauze economice determinate de primirea în avans a unor materii prime. fara a depasi 12 luni de la constituire. Credite globale de exploatare. se acorda agentilor economici prin contul curent. 4. în lei si valuta Imobilizarile cerute de realizarea exportului au în vedere perioada de productie (aprovizionarea cu materii prime. întreruperea productiei. Acest credit. 17. greutati în expedierea produselor finite etc. combustibil. . mater iale. din tara si din import) sau de prefinantare a exporturilor. energie etc. în lei Specificul procesului de productie din întreprinderile care prelucreaza materii prime agricole solicita din partea acestora sa formeze stocuri care sa se consume într-o perioada mai mare de un trimestru. numai daca activele respective nu au fost cuprinse în planul (bugetul) de trezorerie sau nu au asigurata o alta sursa de finantare. în lei Nivelul acestui credit depinde de diferenta dintre activele curente si pasivele curente. Termenul maxim de acceptare la creditare a acestor stocuri si cheltuieli este de 12 luni. semifabricate. 3. 2. pentru a acoperi deficitul de trezorerie în trimestrul prognozat (figura nr. determinat trimestrial. subansambluri. Perioada de creditare este de maxim 45 de zile. imobilizari consemnate în documente (cecuri) remise de firma spre încasare. 5. Credite pe documente remise spre încasare Aceste credite au în vedere imobilizarile de active în decontari cu clientii. Credite pentru active în stocuri si cheltuieli sezoniere.

nu pot face fata temporar platilor. în lei Pentru agentii economici cu o situatie economico-financiara foarte buna dar care. De asemenea.). Facilitati de cont (overdraft – descoperire de cont). pentru valuta vânduta. Astfel. sistemul bancar si întreprinderile procedeaza la fundamentarea si adoptarea de decizii de creditare. monetare provenit din sistemul b ancar. întreprinderea este solicitata sa depuna o documentatie economica si financiara complexa (vezi Cadrul 17. documente remise spre decontare etc. 3. Pentru a începe analiza. Analiza periodica a calitatii portofoliului de credite pe termen scurt detinut de banca comerciala. 2. Procesul decizional în materie de credite cuprinde urmatoarele etape: 1. bancile comerciale acorda credite pe termen scurt pentru operatiuni de scont. acestea sunt cazurile în care o banca comerciala vine în întâmpinarea firmelor. din economia nationala si din întreprindere. se pot acorda credite pe termen de pâna la 15 zile si într-o suma limitata. sunt solicitate informatii si de pe piata financiar-monetara internationala (curs valutar. În unele cazuri. completarea veniturilor proprii pentru investitii etc. Pornind de la aceste necesitati si de la oferta bancilor comerciale de a le onora. manageriale. În programul de creditare al bancilor comerciale au fost incluse si alte obiective de creditare. Analiza manageriala si economico-financiara a firmei solicitatoare de credit. În linii generale. marfurile vândute în rate. 17. acestea procedeaza la realizarea unei analize detaliate si în domenii diferite privind firma respectiva. Adoptarea deciziei de creditare. din anumite cauze bine justificate.2 Analiza manageriala si economico-financiara a firmei solicitatoare de credit pe termen scurt În momentul în care o întreprindere se adreseaza bancilor comerciale cu o solicitare de credit pe termen scurt.Finan tele întreprinderii 6. factoring. Parcurgerea acestor etape se realizeaza cu ajutorul unui fond de informatii economice. bancile comerciale acorda credite pe termen scurt în val ta pentru importul de bunuri si servicii. Analiza solicitarii de credit. financiare. 4. ca urmare a diversificarii pietei financiare si monetare.1). deschiderea u liniilor de credit tip revolving. inclusiv practicarea deschiderii de linii de credit. alocatii de credite în valuta etc. Diversificarea obiectivelor de creditare Etapele procesului decizional . dobânzi.

cu o activitate economica în masura sa nu prezinte riscuri majore în perioada de utilizare a creditului. Analiza scoate în evidenta aspectele de calitate ale produselor. problemele sociale din întreprindere. îmbatrânirii produselor etc. Conteaza. valori. Contul de profit si pierderi. intereseaza si marimea efortului facut de întreprindere pentru activitatea de cercetaredezvoltare. precum si cele ale influentei inflatiei. în primul rând. Situatia contractelor de livrare. cu materii prime si energie din surse de aprovizionare sigure si alternative.Decizia de creditare pe termen scurt Cadrul 17. sociale. Lista bunurilor materiale si a valorilor ce constituie garantii asiguratorii pentru creditul solicitat. Cererea de credite semnata de persoanele autorizate din întreprindere. competitivitatea produselor si stabilitatea segmentelor de piata cucerite. precum si p reocuparea de a gasi noi piete. cauze. întregul univers intern si extern al întreprinderii este supus unei analize si interpretari riguroase. recesiunii. Grafic de rambursare a cred itului si de plata a dobânzilor. din tara si din import. calitatea si starea financiara a principalilor sai clienti etc.1 - Documente care atesta legalitatea înfiintarii firmei. În acest scop. Ultimul bilant contabil. asigurarea cu forta de munca calificata. pozitia firmei pe piata produselor sale. firma trebuie sa vina. în evolutia cererii. precum si pietele pe care desface si se aprovizioneaza firma în cauza. Analiza manageriala (analiza aspectelor nefinanciare privind firma) În fata bancii comerciale. Bugetul de venituri si cheltuieli pe anul în curs sau Planul de afaceri. Pentru aprecierea firmei conteaza foarte mult metodele de marketing aplicate de managerii sai. de a rezista concurentei producatorilor de produse similare. pentru a fi depistate efectele posibile ale unor evenimente politice. economice. posibilitatile reale de productie. conditiile de munca. militare sau ale unor schimbari tehnologice. Totodata. Alte documente necesare analizei. de asemenea. termene de valorificare). relatiile cu sindicatele. Situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditarea (cantitati. Activitate fara riscuri majore Preocuparea managerilor pentru noi piete . A. Riscurile generate de aceste fenomene sunt completate cu analize detaliate privind produsele fabricate de firma solicitatoare de credite.

2). Media ponderata a acestor calificative da Ratingul m ediu de credit. Pentru managerii actuali. în marketing. . comitetului de directie al bancii comerciale. integritatea personala. Cadrul 17. formati în conditiile economiei centralizate. reprezinta o sansa reala pentru iesirea din criza a economiei si a fiecarei întreprinderi în parte. /1 indicator/ c) Adm inistrare (costuri de operare). flexibilitatea etc. cunostintele în domeniul financiar. Între însusirile analizate se înscriu înclinatia spre inovare si creativitate. national sau international al firmei daca este sau nu în . /1 indicator/ d) Sursa de rambursare. solvabilitate). /1 indicator/ II. Caracteristicile creditului a) Istoricul relatiei de credit client-banca. pe baza unei Fise de analiza a aspectelor nefinanciare ce caracterizeaza activitatea clientului. Criteriul 1 corespunde cu cea mai buna caracterizare data firmei. Cultivarea si sprijinirea acestei însusiri prin privatizare. precum si pentru utilizarea corecta si eficienta a creditelor angajate de firma.2 I. cinstea. obiectivele strategice).Finan tele întreprinderii Înclinatia spre inovare a managerului Asumarea raspunderii pentru gestionarea firmei Conditiile economiei de piata cer si o analiza a calitatilor manageriale ale conducatorilor firmei. Caracteristicile clientului a) Generale (nivelul local. /1 indicator/ e) Colaterale (garantii speciale) /1 indicator/ Nota: Fiecare din cei 14 indicatori este calificat prin cinci niveluri calitative (criterii). sistemul de cotare la bursa). /2 indicatori/ b) Financiare (auditare. Comitetul de directie transforma informatiile privind managementul firmei în calificative prezente în calculul ratingului de credit (vezi Cadrul 17. /1 indicator/ b) Conditii de eligibilitate. rentabilitate. regional. /4 indicatori/ c) Managementul (experienta si stabilitatea conducerii. spre interpretare finala. /2 indicatori/ d) Ramura de activitate (perspective si protectie) . legislatie etc. în managementul productiei si al personalului. Toate aceste sub-domenii ale managementului firmei sunt analizate de inspectorul bancar si comunicate. cifra de afaceri. iar criteriul 5 corespunde cu un calificativ foarte slab. însusirea cel mai greu de dezvoltat este asumarea raspunderii pentru gestionarea eficienta a patrimoniului.

3. obtinem forma redata în Cadrul 17. În acest scop. Rezultatul exercitiului. Aceasta analiza scoate în relief dinamica indicatorilor privind bonitatea clientului: Cifra de afaceri. Astfel. banca prelucreaza datele din Bilantul înaintat de client. Viteza de rotatie a activelor circulante. Lichiditate. Gradul de îndatorare generala si financiara . Necesarul de fond de rulment. pentru cel putin 60% din volumul creditelor aflate pe rol. . Capitaluri proprii. rolul hotarâtor îl au performantele economice si financiare realizate de întreprinderea solicitatoare în perioada imediat precedenta (uneori se cer ind icatori si pentru o perioada mai mare .Decizia de creditare pe termen scurt B. Rentabilitate. Simplificând indicatorii de activ si de pasiv stabiliti de banca. Politica de dividende. Trezorerie neta. Acoperirea dobânzii. Rata valorii adaugate. Solvabilitate. Analiza performantelor economico-financiare Rolul hotarâtor al performantelor economice si financiare Pentru acceptarea cererii de credite. Banca Comerciala Româna face lunar o analiza a agentilor economici care solicita sau au angajate credite. Fondul de rulment. Luarea în calcul a cererii de credit presupune o analiza conc reta a tututor indicatorilor privind bonitatea agentului economic.de circa trei ani) si cele estimate pentru perioada de angajare a creditului.

. Redam o parte dintre acestia. 120-150% buna.Finan tele întreprinderii Cadrul 17. Necesar fond de rulment = II A – II P. Fondul de rulment = I P – I A. Lichiditate imediata = (IIA + IIIA) – Stocuri – Clienti incerti/Datorii cu scadenta < 1 an x 100 Lichiditate < 100% necorespunzatoare.3 ACTIV PASIV I A Active imobilizate I P Pasive pe termen lung A C T I V E CIRCULANTE II A Active realizabile II P Datorii curente < 1 an DATORII T O T A L E III ATrezorerie+ III P Trezorerie - Pe baza acestor posturi din bilant. 100-120% satisfacatoare. ceilalti fiind cunoscuti de la capitolele referitoare la deciziile privind procesul de consum (ciclul de fabricatie) sau privind procesul de productie. se determina indicatorii care caracterizeaza bonitatea firmei. Trezorerie neta = IIIA – IIIP sau FR – NFR. peste 150% foarte buna.

Decizia de creditare pe termen scurt Solvabilitate = Total activ – Stocuri nevandabile – Clienti incerti – – Alte active incerte / Datorii totale x 100 Solvabilitatea sa fie > 100 Grad de îndatorare: Generala = Datorii totale : Capitaluri proprii x 100. a celor constatate de inspectorul bancar sau raportate suplimentar de firma. se acorda firmei respective o recunoastere oficiala a performantelor sale.3 Analiza efectiva a solicitarii de credit O data cu acceptarea solicitantului printre clientii bancii. echipa de decizie trece la analiza nivelului cantitativ al cererii. exigenta analizei bancare fiind considerata de prim rang. sunt reprezentati de: 17. De asemenea. cererea de credit trebuie sa se încadreze în p revederile legislatiei bancare si în Normele metodologice de lucru ale bancii comerciale respective. Identificarea scopului si a nivelului creditului solicitat Scopul solicitarii trebuie precizat foarte clar sub forma deficitului de resurse pe care îl va suplini creditul cerut. Nivelul solicitarii se determina pe baza analizei fluxului de lichididate (cash flow) si a capacitatii de rambursare de la sfârsitul trimestrului precedent precum si a datelor din prognozele pe trimestrul luat în calcul (din bugetul firmei sau determinate de inspectorul bancar). Obtinerea de catre firma a unui rating bun (ce tinde spre o medie egala cu 1) nu exclude derularea activitatii de analiza a cererii de credit si a creditului solicitat. A. performanta firmei si care sunt stabiliti pe baza datelor din Situatia patrimoniului. Dupa precizarea si acceptarea scopului în care este solicitat creditul. Financiara = Datorii financiare totale : Capitaluri proprii x 100 Calificativ Bun Satisfacator Necorespunzator GI generala pâna la 60% 60 – 100% peste 100% GI financiara pâna la 30% 30 – 70% peste 70% Principalii indicatori economici si financiari care redau . .

Prima sursa este reprezentata de lichiditatea ce rezulta din circuitul economic normal al firmei. trebuie sa rezulte un excedent cel putin la nivelul obligatiilor firmei catre banca în cauza. Garantiile sunt o asigurare suplimentara pentru rambursarea la termen a creditelor angajate si pentru plata dobânzilor aferente. Dobânzile stabilite de banci au în vedere dobânda de referinta practicata de Banca Nationala si dobânda de depozit acordata firmelor si persoanelor fizice care îsi pastreaza disponibilitatile banesti în conturi la banca respectiva. În cazul creditelor cu risc redus. pentru celelalte tipuri de credite cu risc ridicat. urmeaza sa fie comparat de echipa de decizie cu e posibilitatile reale de rambursare a creditului si de plata a dobânzii si comisioanelor. rezultând dobânda propusa solicitatorului de credit. echipa de decizie trece la negocierea dobânzii si a comisioanelor ce revin bancii. În privinta Comisioanelor. Identificarea surselor de rambursare a creditului Nivelul creditului. convenit în urma negoci rilor. . banca comerciala adauga dobânda proprie (care îi acopera propriile cheltuieli si profitul). din bugetul de trezorerie. Nivelul dobânzilor si al comisioanelor este corelat si cu practica celorlalte banci de pe piata creditului. bancile solicita si o a doua sursa de rambursare. el fiind un element de concurenta bancara. Pentru a se preciza daca solicitantul este solvabil la data rambursarii. banca solicita o singura sursa de achitare. reprezentata de regula de garantia depusa de firma. se determina indicatorii de solvabilitate. Totodata. trebuie identificata clar si corect de catre inspector si echipa de decizie. Astfel. B. alaturi de încasarile curente din vânzarea rezultatelor activitatii economice. pentru utilizarea sau neutilizarea creditului etc. întocmit pentru trimestrul în care va avea loc rambursarea. precum si Nivelul fluxului de numerar în perioada achitarii creditului si a dobânzii. bancile practica "tarife" pentru analiza cererii de credite de catre experti. Identificarea garantiilor creditului Garantia o asigurare suplimentara Un moment important în procesul de adoptare a deciziei de creditare este reprezentat de identificarea si verificarea atenta a garantiilor pe care firma solicitatoare de credit le prezinta. lichiditatea la o anumita data. Aceste posibilitati sunt cuantificate ca prognoza pe perioada de angajare a creditului negociat. al dobânzilor si al comisioanelor. Cele doua surse de rambursare a creditului C. Sursa colaterala. în corelatie cu planul de esalonare a rambursarii negociat în procesul decizional al creditarii. echipa de decizie apreciaza mersul conversiei activelor firmei în numerar. La aceste dobânzi.Finan tele întreprinderii Stabilirea nivelului dobânzii si al comisioanelor Dupa stabilirea si acceptarea nivelului valoric al creditului.

pot constitui garantii pentru creditele pe termen scurt urmatoarele valori: garantii de la Guvernul României. Ipoteca are în vedere bunurile imobiliare ale firmei. depozitul bancar al firmei (cash-ul colateral). spre exemplu . În scopul diminuarii riscului de nerambursare a creditului. la rambursarea creditului primit. alte garantii. garantia de firma . de cesiune sau de garantie imobiliara. garantia bancara data de alta banca decât cea care da creditul negociat. specificându-se baza legala si obligatiile firmelor creditate de a pastra în bune conditii b unurile gajate si de a le folosi. de cesiune etc. Pentru majoritatea garantiilor. a valabilitatii în timp si a bonitatii bancii emitente. de depozit. Garantii pe termen scurt Tipuri de garantii supuse analizei Conditii pentru garantie si valoarea garantiei Contracte de gaj. garantiile trebuie sa îndeplineasca cumulativ mai multe conditii: sa poata fi transformate rapid în lichiditati. ipoteca. în caz de producere a riscului. sa existe piata pentru valorificarea bunurilor ce constituie garantie etc. cesiunea de creante. fidejusiunea (cautiunea). bancile comerciale solicita beneficiarului de credite si de scrisori de garantie bancara sa asigure bunurile aduse drept garantie la societati de asigurare-reasigurare. Pentru a fi acceptate de banca. Valoarea bunurilor se ia în calcul pe baza unui coeficient variabil aplicat la valoarea de piata a bunurilor respective sau a garantiei oferite (coeficient care variaza de la 100% – în cazul garantiilor bancare. banca încheie cu solicitantul de credite contracte de gaj. . în privinta valorii. În cazul. Contractele respective însotesc în final contractul de credit ce se încheie cu agentul economic dupa adoptarea deciziei de creditare. bunurile sa fie în circuit civil. bunurile gajate sa fie în stare buna. Garantia este supusa unei analize privind valoarea sa reala si autenticitatea dreptului solicitantului de credit asupra bunului folosit drept gaj. contract de asigurare pentru rate si dobânzi. Astfel.la 60% pentru gajul fara deposedare). de depozit bancar. garantia bancara data de o alta banca în favoarea bancii creditoare se verifica în privinta valabilitatii documentu lui bancar. garantii reale mobiliare cu sau fara deposedare.Decizia de creditare pe termen scurt În acceptiunea bancilor comerciale. acestora li se cere sa semneze bilete la ordin. iar cesiunea creantele solicitantului de credite asupra altor agenti economici. clientilor care se confrunta cu greutati financiare.

cu restrictiile legale. sunt transmise sucursalelor. în Cadrul 17. bancile îsi întocmesc Programe de credit. adoptarea deciziei. privat. respectiv. Corelatia necesara s realizeaza e prin Situatia trimestriala privind prognoza si administrarea resurselor si plasamentelor bancare. Corelarea cu disponibilitatile de resurse Pentru orice banca comerciala. în mod simplificat. De aceea. exista restrictia în materie de creditare data de limitarea resurselor sale si a celor procurate de pe piata interna si externa. zilnic. În faza de proiectare pe baza situatiei resurselor si a plasamentelor. constituind limite maxime de angajare de credite în trimestrul respectiv. adoptarea deciziei de creditare este dependenta de evolutia resurselor bancii respective. cu evolutia costului capitalului împrumutat etc. de dobânda creditelor cumparate de la Banca Nationala si de rezervele minime obligatorii ce trebuie depuse la Banca Nationala a României. pentru agentii economici cu capital de stat si. Înainte de a se pronunta în favoarea firmei. iar saptamânal se analizeaza creditele grupate pe categorii dupa obiectul creditat. echipa de decizie realizeaza actul final al procesului decizional. redata. Aceste defalcari. O administrare eficienta presupune o prognoza realista a resurselor de creditare pe termen scurt. cu defalcari pe tipuri de credite. sub forma de plafoane. banca realizeaza o corelare a sumelor solicitate cu propriile resurse de creditare.Finan tele întreprinderii 17. În perioada de realizare. cauzele nerambursarii la termen etc.4 Adoptarea deciziei de creditare pe termen scurt Dupa parcurgerea etapelor de fundamentare.7. . cuplata cu preocuparea de largire a gamei de resurse la un cost optim. Restrictia limitei resurselor bancii Programele de creditare ale bancilor comerciale . A. dat de dobânzile de depozit platite de banca. sucursalele judetene ale bancilor comerciale raporteaza nivelul creditelor angajate.

Credite interne .pe termen scurt . aceste competente sunt stabilite sub forma unor limite cantitative. Bancile comerciale pun ca o restrictie importanta pentru adoptarea deciziei existenta capacitatii de rambursare din partea solicitatorului de credite. Pasive externe 2. Luna I Luna II Luna III Conditionarea deciziei de capacitatea de rambursare . Ofiterii de credite au în vedere portofoliul de contracte si comenzi ale clientului. De regula. Legea privind activitatea bancara interzice acordarea de credite unui singur agent economic într-un volum mai mare de 20% din capitalul si rezervele bancii respective. Total resurse de creditare (3 – 4) Plasamente 5. Adoptarea si comunicarea deciziei de creditare Fiecare banca comerciala. precum si o relatie de extrapolare a mediei încasarilor zilnice din ultimul trimestru pentru perioada viitoare (vezi relatia 17. Active interbancare II.Decizia de creditare pe termen scurt Cadrul l7.10 utilizata de Banca Comerciala Româna). Total resurse (1 + 2) 4. pe întreaga perioada de creditare. în functie de principiile politicii manageriale. filiala sau sucursala. Pasive interne 3. Astfel. Surplus de resurse (I – II) Pe lânga corelatiile de ordin cantitativ. pâna la presedintele bancii si comitetul de directie din centrala bancii comerciale respective.pe termen mediu si lung 6.7 SITUATIA RESURSELOR SI PLASAMENTELOR Indicatori Resurse de creditare 1. stabileste competenta diferitelor structuri ierarhice în privinta aprobarii creditelor. cash-flow -ul previzionat. bancile urmaresc si respectarea unor constrângeri de ordin juridic în legatura cu acordarea de credite. B. Necesar de resurse (II – I) IV. Necesar total de credite (5 + 6) III. Alte active I. începând cu comitetele directoare de la nivel de agentie.

Dupa adoptare. sanctiunile etc. R a = rata de actualizare (în functie de rata inflatiei). precizând nivelul riscului de nerambursare a creditului angajat.10 Cr = Σ I / 90 x p x 70% x Ra x Fe unde: Cr reprezinta capacitatea de rambursare a clientului. Prevederile contractului de credit Banca nu va acorda credite solicitantilor care nu îndeplinesc cerinta ca suma creditului solicitat sa fie mai mica decât capacitatea de rambursare. termenele si ratele de rambursare. comisioanele. garantiile. procedeaza la încheierea Contractului de credit. împreuna cu unitatea bancara care acorda efectiv creditul. decizia de creditare este comunicata solicitantului. obiectul creditat. dobânda (si posibilitatea indexarii pe parcurs). În functie de numarul de zile de întârziere a platii ratelor si a dobânzii. Analiza realizarii deciziei de creditare Pe parcursul perioadei de utilizare a creditului. C. Contractul de credit precizeaza suma acordata de banca. bancile analizeaza evolutia starii economice si financiare a debitorului.Finan tele întreprinderii Relatia 17. Acesta. p = perioada de valabilitate a creditului solicitat (în zile). esalonarea acordarii. alte drepturi si obligatii. F e = factor de extrapolare (extrapoleaza în perioada viitoare media încasarilor realizate în perioada expirata). Aceasta analiza se refera la serviciul datoriei (capacitatea debitorului de asi onora datoriile). ΣI/90 = suma încasarilor zilnice din ultimul trimestru. Serviciul datoriei Pâna la 15 zile 16 – 30 zile 31 – 60 zile 61 – 90 zile peste 91 zile Calificativ pentru credit standard în observatie substandard îndoielnic pierdere . modalitatea de efectuare a platilor din credit. serviciul datoriei determina o clasificare a creditului în mai multe categorii (vezi tabelul urmator).

05. prin legatura (1b). cercetarea stiintifica etc. creditul pe termen scurt poate fi localizat si în deciziile financiare privind reparatiile mijloacelor fixe.N. o parte din resursele bancii comerciale (Pasive) se îndreapta catre plasamentele pe termen scurt (1a).R. 17. 17. Figura nr. 17. dar si monetare. În unele cazuri. dupa confirmarea aprobarii creditului. Între banca si firma solicitatoare de credit pe termen scurt se realizeaza un flux de fonduri benefic pentru echilibrul gestiunii financiare.).2. 0. care leaga cele doua institutii. coeficientul este de 0. .3). Astfel. cealalta acoperind activele interbancare (rezerva obligatorie la B. ca informatie yvn (vezi capitolul 9). pentru credite în observare. iar la cele calificate drept pierdere coeficientul este egal cu 1.Decizia de creditare pe termen scurt În functie de categoriile de calificare a creditului. fluxul de fonduri se îndreapta spre întreprindere (1c). Fluxurile catre unitatea economica sunt completate de fluxurile financiare. Apoi. banca si firma (vezi figura nr.5 Fluxurile de fonduri determinate de creditul pe termen scurt Adoptarea deciziei de creditare are menirea de a veni în întâmpinarea necesarului de fonduri din întreprindere.3 Fluxurile monetare determinate de decizia de creditare În mod concret. banca comerciala aplica diferiti coeficienti de provizionare. pentru credite substandard. refacerii si dezvoltarii elementului mijloace circulante al structurii economice a firmei (cheltuieli de tipul ycp). Cred itul primit se alatura prin legatura (1e) fluxului intern al autofinantarii pentru a acoperi cheltuielile financiare generate de procesul de consum necesar formarii. intrând în principal în componenta deciziei financiare privind activele (mijloacele) circulante.

3).Finan tele întreprinderii Fluxurile monetare în faza de rambursare Pe parcursul utilizarii creditului si la scadenta se stabileste si un flux invers. 15. într-o anexa privind corelatiile cu sistemul bancar. de la întreprindere catre banca (circuitul 2 în figura nr. ÎNTREBARI RECAPITULATIVE • • • • • • • • • Care sunt cauzele care justifica apelarea de catre întreprinderi la fonduri din afara gestiunii lor interne? Cum raspund bancile la solicitarile agentilor economici pentru acoperirea deficitelor de fonduri pe termen scurt? Ce tip uri de analize realizeaza bancile asupra agentilor economici solicitatori de credit pe termen scurt? Cum se cuantifica indicatorii privind activitatea manageriala si performanta economicofinanciara? De ce este necesara si o analiza în dinamica a bonitatii firmelor solicitatoare de credit pe termen scurt? În ce masura Planul de trezorerie poate fi considerat documentul hotarâtor în stabilirea nivelului creditului cerut de firma? La ce analize se supun garantiile prezentate de solicitatorul de credite? Ce poate întreprinde banca comerciala în cazul în care se constata o crestere a riscului de nerambursare si o încalcare a prevederilor din contractul de credit? În cuprinsul caror decizii din bugetul firmei sunt cuprinse fluxurile de fonduri determinate de creditul pe termen scurt? . Activitati tutoriale Modelul de îndrumare si organizare a pregatirii si învatarii îl aveti la sfârsitul capitolului 1. Plata dobânzilor.si de plata catre firme a dobânzii de depozit (circuitul 4). Fluxurile determinate de creditarea pe termen scurt a întreprinderilor si de relatiile banesti cu bancile sunt cuprinse în componenta bugetului financiar al firmelor. în structura deciziilor de finantare sau distinct. refacând resursele de creditare si acoperind o parte din cheltuielile de functionare a bancii.6. Între firme si banci apar si alte fluxuri legate de formarea depozitelor banesti la banci (ca resursa de creditare) . a comisioanelor si rambursarea creditului preiau o parte din veniturile financiare ale firmei (2a). aceste venituri ajung la banca (2b).circuitul 3 . 17.

Conditiile de eligibilitate. Care sunt indicatorii care îl caracterizeaza pe client : a) 1. Managementul. e) 2. 8. 6. 8. e) cesiunea de creante. Costul de operare. Care din urmatoarele conteaza drept garantie doar cu 60% din valoare: a) garantiile guvernamentale. d) dorinta actionarilor de a avea un divident pe actiune mai mare. Printre cauzele acestor decalaje se afla: a) prevederea din start a unui capital propriu mai mic decât cel de lucru. 6. c)Gradul de îndatorare generala.3.2. 2. b) Gradul de îndatorare financiara.6 Drept garantie pentru creditele acordate sunt luate în calcul mai multe categorii de bunuri la o v aloare cuprinsa între 60% si 100%.4. Care din aceste cauze se datoreaza deficientelor din derularea decontarilor firmei cu clientii sai? 17. e) blocajul financiar din economie. 17. Care dintre acestea se refera la situatia descoperirii de cont si se acorda pentru o perioada de cel mult 15 zile? 17. 7. c) 4. Ce reprezinta: a) Fondul de rulment. d) garantia reala mobiliara fara deposedare. 7. 2. 5. 6. 5. d) Necesar de fond de rulment .3.4.3 Ratingul de credit are în vedere caracterizarea clientului si a c reditului. 5. 3. Istoricul relatiei de credit. c) existenta în economia nasionala sau pe plan international a unor surse disponibile ce pot fi solicitate de firme. 5. Garantii speciale (colaterale). 4. 17. . 4. 5. b) garantia bancara.4 Dar indicatorii care caracterizeaza creditul solicitat: a) 1. d) 2. 3.5.Decizia de creditare pe termen scurt TESTE DE AUTOVERIFICARE 17.5 Pentru determinarea indicatorilor de bonitate se utilizeaza datele din Bilantul firmei. e) overdraft. 4. 8. d) pe documente remise spre încasare. 17. Sursa de rambursare. b) 1.2. 6. El ia în considerare: 1. 2. 4. e) Lichiditatea imediata. 4. c) 1. e) 3.5.2. b) 1. d) 3. b) diferentele de cost pentru capitalul propriu si pentru capitalul împrumutat. 7.2 Bancile comerciale acorda mai multe categorii de credite pe termen scurt: a) globale de exploatare. c) pentru productia de export. c) depozitele colaterale ale firmei. b) pentru active constituite temporar. Aspecte financiare. Aspecte generale privind firme. 3. Aveti formula: Datorii totale: Capitaluri proprii x 100. 6.1 În gestiunea financiar a a firmei apar decalaje între necesarul si existentul de fonduri pentru activitatea economica.4.

b) peste 150%. e) credite pierderi.criteriul 1 = 5. .criteriul 5 = 1.10 Gradul de îndatorare generala.criteriul 4 = 2. c) 60-100%. . b) p. d) = 100% . b) = 60%. d) între 120% si 150%. d) îndoielnice.criteriul 1 = 2. c) Între 100 si 120 %. 17. pentru a fi necorespunzator.1 Clasificarea firmelor Pentru a clasifica firmele pe baza ratingului de credit. 17. . trebuie sa aiba nivelul: a) pâna la 60%.criteriul 2 = 2. . La firma B: . b) standard. . daca: a) < 100%. . 17. c) substandard. . stabiliti media criteriilor având urmatoarea situatie: La firma A. ca indicator de apreciere a bonitatii firmei. are un nivel bun.criteriul 3 = 2.criteriul 5 = 6. . STUDII DE CAZ SI EXERCITII 17. .8 Banca comerciala îsi constituie provizioane în functie de calificativul dat creditelor pe baza analizei serviciului datoriei.9 Lichiditatea imediata . d) F e. e) Cr. . e) = 100%. . c) Ra. -criteriul 3 = 3 -criteriul 4 = 1.criteriul 2 = 6.criteriul 4 = 1. numarul de criterii pe indicatori este: .criteriul 1 = 3. e) peste 100%.7 Formula capacitatii clientului de rambursare a creditului este: Cr = S I/90 x p x 70% x Ra x Fe Care din factorii respectivi reda efectele inflatiei: a) S I/90.criteriul 5 = 2.criteriul 3 = 3 . La firma C: . -criteriul 2 = 3. În care situatie coeficientul de previzionare este egal cu 0 : a) credite în observatie.Finan tele întreprinderii 17.

4 Teme pentru cercetarea stiintifica Fundamentarea complexa. la nivel de firma si de banca comerciala. Comentati rolul pe care o banca comerciala si-l asuma în economia de piata.3 c.Decizia de creditare pe termen scurt 17. 17.2 e.3 Referat Întocmiti un referat în legatura cu rolul creditarii în acoperirea necesarului de fonduri pe termen scurt pentru o întreprindere aflata în diferite stadii de dezvoltare sau în pragul unui esec. 17. 17. . 17. Previzionarea surselor de rambursare a creditelor si de plata a dobânzilor cu ajutorul bugetului previzionat.9 d. cucerirea de noi segmente ale pietei. Evaluarea garantiilor bancare pe baza principiilor economiei de piata.7 c. a deciziei de creditare pe termen scurt.10 e. Modalitati de rambursare a creditelor pe termen scurt în cazurile de dificultate financiara. 17. 17. Precizati cum poate fi apreciata preocuparea conducerii firmelor pentru promovarea inovarii în tehnologie.6 d. trebuie sa rezolvati toate cele 10 teste. 17.8 b.00. 17. 17. 17. pentru a influenta favorabil activitatea micro-economica.5 c. Nota: Pentru a obtine nota 10. RASPUNSURI LA TESTELE DE AUTOVERIFICARE 17.2 Dezbatere Organizati o discutie libera privind rolul pe care o banca comerciala îl acorda analizei manageriale în clasificarea firmelor si în acordarea de credite. 17.4 d. Modalitati de îmbunatatire a bonitatii firmei pentru a corespunde exigentelor bancilor comerciale. asimilarea de noi produse.1 e.

4 Activitati tutoriale CONCEPTE Deficitul de resurse pe termen lung Surse de alimentare a deficitului pe termen lung Analiza firmei ce solicita credit pe termen lung Studiul de fezabilitate Proiectia surselor si a destinatiei lor Proiectia rambursarii creditelor pe termen lung Indicatori de eficienta bazati pe actualizare Decizia de creditare pe termen mediu si lung Fluxul de fonduri determinat de creditul pe termen mediu si lung .2 Analiza solicitantului si a cererii de credite pe termen mediu si lung 18.3 Decizia de creditare pe termen lung si fluxurile de fonduri determinate de aceasta 18.1 Deficitul de resurse pe termen mediu si lung în gestiunea financiara a întreprinderii 18.CAPITOLUL 18 DECIZIA DE CREDITARE PE TERMEN MEDIU SI LUNG CUPRINS 18.

Cele mai mari solicitari de fonduri din afara unitatii economice sunt generate de activitatile de investitii (vezi capitolul 8). Majoritatea acestor resurse sunt imobilizate în structura economica a firmei pentru o perioada mai mare de timp (au un ciclu de rotatie de peste 5 ani). precum si la fluxurile financiare din afara întreprinderii. Fondurile procurabile pe termen lung din sursele amintite mai sus se regasesc în continutul capitalului permanent al întreprinderii (capital social + fonduri proprii + împrumuturi pe termen mediu si lung). firmele se adreseaza unor surse gestionate de sistemul bancar (credite pe termen mediu si lung). Pentru acoperirea deficitului de resurse pe termen lung. pietei de capital (prin vânzarea de titluri) si finantelor publice (în cazuri extreme. Actiuni economice solicitatoare de fonduri pe termen lung Daca avem în vedere o întreprindere în functiune. Pentru acoperirea acestor necesitati. proprietarilor (pentru cresterea de capital social). se face apel la fluxul de fonduri financiare din interior (autofinantarea din cash-flow-ul firmei). de protectie si refacere a mediului înconjurator etc. procesul de consum care se organizeaza în întreprindere cere un volum importan t de resurse mobilizabile prin repartitia financiara. restructurare.1 Deficitul de resurse pe termen mediu si lung în gestiunea financiara a întreprinderii Asa cum am vazut în partea a treia a lucrarii. Asemenea solicitari sunt întâlnite si în cazul actiunilor de cercetare-dezvoltare.Decizia de creditare pe termen mediu si lung 18. Decizia de a apela la aceste fluxuri impune o fundamentare complexa. piata de capital si finantele publice vor face obi ctul e capitolului 19. Capitolul de fata va aborda doar aspectele diferite în fundamentarea deciziei de creditare pe termen mediu si lung în comparatie cu decizia de creditare pe termen scurt. pentru subventii). dezvoltare. necesarul de fonduri cu imobilizare pe termen lung apare în cazul unor actiuni de refacere. Fluxurile de fonduri ale întreprinderii cu proprietarii. Surse de fonduri pentru deficitul pe termen lung Structura capitalului permanent . mai ampla decât decizia de creditare pe termen scurt prezentata în capitolul 17.

Pentru exemplificarea fundamentarii deciziei de creditare pe termen mijlociu si lung.1. Concomitent. previziuni pe perioade viitoare mai mari. Cadrul 18. serviciul financiar al firmei si comitetul de directie al bancii comerciale procedeaza la formarea bazei de date necesare analizei complexe a solicitantului si a cererii de credit. cursul de revenire net actualizat (testul Bruno). durata medie a platii furnizorilor pentru investitii. În plus. Cunoasterea firmei solicitatoare Firma care solicita credite pe termen mediu si lung trece în mod obligatoriu prin analiza aspectelor nefinanciare si analiza performantelor sale economice si financiare. ofiterii de credit vor determina si analiza si indicatorii specifici activitatii de investitie: investitia totala.2 Analiza solicitantului si a cererii de credite pe termen mediu si lung În scopul fundamentarii si adoptarii deciziei de creditare pe termen mediu si lung. acum firma trebuie sa întocmeasca studii de fezabilitate.Finantele întreprinderii 18. procedam la analizarea unui caz concret redat în Cadrul 18. ca si în cazul deciziei de creditare pe termen scurt. Formarea bazei de date necesare analizei complex e A. pragul de rentabilitate.1 Firma care solicita un credit pe termen lung se caracterizeaza prin indicatorii: Forma juridica Obiectul activitatii Calitatea organizarii Sectorul de activitate Pozitia pe piata Calitatea conducerii Perspectiva unitatii Întreprindere cu capital majoritar de stat Materiale din metal pentru constructii Medie Perspectiva de dezvoltare buna Capacitate mare de influentare a pietei interne si cereri la export Buna Viabila . rata interna de rentabilitate. În afara documentelor si datelor solicitate de banca în cazul creditarii pe termen scurt. durata de recuperare a investitiei (vezi Capitolul 8). calcule de actualizare si de comparatie cu piata internationala etc. se întocmeste si analizeaza Proiectia surselor pentru investitii si a utilizarii acestora. investitia specifica.

în categoria C. scurt Contul de profit si pierdere: 2002s = 1211 mil. lei 16.Decizia de creditare pe termen mediu si lung Bilantul cel mai recent: Total activ . lei 43.5 mild. lei Creante de încasat = 11 mild. din punct de vedere al performantelor economico-financiare. Performanta economico-financiara ia în considerare indicatorii avuti în vedere si la creditarea pe termen scurt. lei 12. el trebuind completat cu rezultatul analizei performantelor economico-financiare si al Studiului de fezabilitate. Firma se încadreaza. Acest rezultat este însa provizoriu. În medie.active circulante Total pasiv . firma în cauza are un reting de credite de 2. lei Disponibil în conturi = 110 mil.8 mild.3 mild. lei 43.6. lei 21.capital social . lei Plati restante = 6 mild.7 mild. manageriala si a performantelor economico-financiare.3 mild. . Rezultatul analizei : rating = 2. lei Angajamente bancare la data cererii = 18.3 mild. lei 15.6 B. lei pe un termen de 8 ani.8 mild. lei Necesitatea studiului de fezabilitate Analiza manageriala situeaza firma solicitatoare de credit pe termen lung în categoria A (dupa sistemul clasificarii pe cinci grupe. lei 2003 = 2487 mil.3 mild. Scopul acestui credit este de a completa fondurile cerute de investitia pentru o noua capacitate de productie în domeniul materialelor de constructie din metal (capacitatea maxima de 10.active imobilizate . lei 30. ca rezultat al celor doua tipuri de analiza. lei (profit net = 1552) 2004 (5 luni) = 2125 mil. lei 7.400 t pe an). Analiza cererii de credite pe termen mediu si lung Firma analizata solicita un credit de 2. A -E).4 mild.pasive tr.capitaluri proprii .6 mild. cu o perioada de gratie de un an.datorii . întrunind conditiile ca cererea sa de credit pe termen lung sa fie admisa spre analiza grupului de experti si a comitetului de directie.

la un pret mai mic decât cel de import (At > 50%).5 mild. Prezentarea agentului economic IV. rezult ate influentate si de punerea în functiune a obiectivului pentru care se solicita creditul de 2. lei. peste 70% din productia viitorului obiectiv va fi absorbita de piata interna (Dt > 50%). Aprecieri finale Situatia prezenta capitolele I-III Viitorul principalul obiectiv al studiului Din continutul studiului de fezabilitate rezulta orientarea analizei spre viitorul firmei si al obiectivului pentru care se solicita creditul pe termen lung. Evaluarea activitatii viitoare VI. Cadrul 18. ea nu solicita sume în valuta prea mari pentru realizarea importului de materii prime. Cheltuieli si surse financiare pentru investitie VII. restul capitolelor referindu-se la evolutia rezultatelor financiare si economice viitoare. Piata de aprovizionare si de desfacere V. Aspecte generale II. ca urmare a schimbarilor posibile în viitor IX.Finantele întreprinderii Cererea de credit pe termen lung intra în analiza bancii însotita de Studiul de fezabilitate (vezi Cadrul 18. Suedia). Sectorul de activitate pentru investitia creditata III. . Doar capitolele I-III se refera la situatia prezenta a agentului economic (si ele sunt acoperite de analizele precedente privind managementul si performanta economico-financiara). dar nici nu aduce încasari valutare mari din export. Concluziile privind piata de aprovizionare si desfacere O astfel de piata (aprovizionare / desfacere) este considerata ca satisfacatoare.2 STUDIUL DE FEZABILITATE (Prezentare sintetica) I.2). întocmit de agentul economic sau de o firma specializata în proiectarea investitiilor. inclusiv a efectelor obiectivului creditat VIII. Analiza financiara a activitatii viitoare. concluziile cuprinse în studiul de fezabilitate sunt urmatoarele: majoritatea materiei prime se procura din tara. Riscurile în activitatea agentului economic creditat. În privinta pietei. existând si cereri suficiente la export (Germania.

Testul Bruno.552 mild. $. în timp ce fabricarea la noul obiectiv a produsului acum importat s-ar realiza la un pret de circa 28 $ / to.6 mil. livrarile la export sunt în crestere (2001 = 1. inclusiv ratele scadente la creditul solicitat si la celelalte credite aflate pe rol (catre alte banci). exportului. tinându-se cont de evolutia inflatiei. procedam la determinarea urmatorilor indicatori (vezi si capitolul 8 al manualului): Valoarea actualizata. $. 2004 . de deteriorarea etalonului monetar pe parcursul realizarii si exploatarii obiectivului de investitie.8 mil.1.5 mild. Sursele proprii prognozate pâna în anul 2013 acopera efortul investitional. $). inclusiv cele rezultate din obiectivul creditabil. înregistrând din anul 2007 excedente mari ale resurselor fata de obligatiile financiare. lei din credit si 2.107 $ / to. $. 2003 = 19. Rata interna de rentabilitate. cheltuieli de investitii de 4.Decizia de creditare pe termen mediu si lung Evaluarea activitatii viitoare are în vedere orientarile firmei în privinta productiei.previzionat . În cazul de fata. lei din surse proprii (amortizare si profit). Proiectarea surselor viitoare de rambursare a creditului Întocmirea capitolului VI din studiul de fezabilitate presupune operatii financiare de prognoza de tipul celor redate în capitolul 8 al lucrarii (investitii). Indicatorii de eficienta economica . favorabila rambursarii ritmice si totale a creditului cerut. reducerea efortului valutar.052 mild. a sanselor de viabilitate ale obiectivului creditat în conditiile economiei de piata.3 mil. estimat la 97 .= 20. În studiul de fezabilitate. la data solicitarii creditului. aceasta decizie de finantare/creditare a investitiei apare sub forma Proiectiei surselor si a destinatiei lor pe toata perioada de angajare a creditului (2004-2013). Pentru determinarea valorii actualizate totale (VA) si nete (VAN). luam în considerare rata de actualizare i = 10% si i = 20% si rezultatul favorabil sub forma de cash-flow din Tabelul 18. suma pe care doreste sa o acopere astfel: 2. lei. au o piata care depaseste capacitatile maxime de productie (ele acopera între 50% si 75% din cererea interna). Capitolul VII al studiului cuprinde indicatorii de eficienta ai investitiei-obiect de creditare . Si la acest capitol firma prezinta o situatie corespunzatoare. 2002 = = 7.3 mil. Constatarile grupului de experti confirma ca firma analizata este viabila: Indicatorii activitatii viitoare - - produsele sale. Din aceasta proiectie rezulta ca firma în cauza mai avea de realizat.

68 0. Contactul cu piata economica externa a produselor fabricate de firma (obiectivul analizat) este caracterizat de nivelul prognozat al indicatorulu i Testul Bruno. lei .075 mil.000 10. lei / 487.1 Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Cash -flow ----9.47 0.204 mil. Rezulta ca. Având în vedere ca valoarea investitiei totale este de 24.000 10. Rata interna de rentabilitate. Daca luam în calcul drept cost actualizat al investitiei valoarea de 24.pentru i = 10%.000 11.pentru i = 10%.204 mil.060 4. lei sau 975 mii $.871 mil.946 mil.000 9.150 – 24.62 0. lei. 26.900 52. putem accepta ca proiectul de investitie creditat se încadreaza în limite acceptabile de eficienta.pentru i = 20%.000 11.42 0. pentru i = 20%.470 6.075 – 24.160 5.200 3.5 mii $ = 49.75 0.610 5.204 mil. valoarea actualizata totala este de 26.000 10.Finantele întreprinderii Tabelul 18. lei.800 6.204 = 1. în perspectiva imediata.91 0. lei.641 lei / $.83 0. valoarea actualizata neta (VAN) este: Valoarea actualizata neta .5 mii $).56 0.000 mil. 18. rata inflatiei din economia noastra va coborî spre niveluri mai rezonabile (cel putin sub 20%).820 lei / $. TB = 24. TB = 24. Pa = 19.51 0.200 6. valoarea actualizata totala obtinuta pe o perioada de zece ani depaseste costul total al investitiei.500 mil.1. . atesta faptul ca egalitatea dintre valoarea actualizata totala si costul investitiei are loc la o rata interna de rentabilitate care corespunde pentru i > 20%.39 X mil.000 11.000 Total 1/(1+i)n 0.750 6. Rata interna de rentabilitate si Testul Bruno Cursul de revenire net actualizat . la cursul de schimb de 1 $ = 40000 lei.000 10. atunci Testul Bruno sau cursul de revenire net actualizat este: . Considerând ca.pentru i = 20%. lei / 975 mii $ = 24.150 Pentru i = 20%. lei.204 = 27. nr. lei VA (i=10%) ----7.204 mil. redata în fig. 52. iar profitul actualizat reprezinta 2/3 din valoarea actualizata totala (pentru i = 10%. pentru ambele rate de actualizare. Pa = 39. lei sau 487.

ajuta si la completarea capitolelor VIII si IX din studiul de fezabilitate. se apreciaza ca riscurile respective se vor diminua în perspectiva. comitetul de directie al bancii comerciale considera ca cererea de credit pe termen lung înaintata de firma analizata este admisa la creditare. Riscurile cele mai grave pentru investitii apar din cauza inflatiei (obiectivul creditat nu mai este eficient pentru o rata a inflatiei mai mare de 20-23%). proiectul devenind ineficient în corelatia cu piata internationala. .Decizia de creditare pe termen mediu si lung Riscurile din cauza inflatiei la obiectivele de investitii La o rata de actualizare i de 20%. Acest indicator. cursul de revenire depaseste cursul prognozat al dolarului de 40. În cazul concret analizat. 18.1 Având la dispozitie întreaga analiza a agentului economic si a solicitarii concrete de credit. Astfel. împreuna cu ceilalti. o data cu stabilizarea economiei si reluarea cresterii economice. a modificarii cursului de schimb. a întâr zierii punerii în functiune si atingerii parametrilor proiectati. Figura nr.000 lei pentru 1 USD.

introd ucându-le în structura deciziilor financiare si a bugetului firmei. suma respectiva integrându-se în continutul deciziei financiare privind investitiile. Situatia respectiva reprezinta o proiectare a fluxurilor financiare viitoare de la firma catre banca. Pe baza contractului de credit si a situatiei de esalonare a rambursarii creditului. banca ia masuri de reducere a riscului de nerambursare sau. refacerea si protejarea mediului înconjurator. refacerea si dezvoltarea structurii economice de productie. Odata localizate în cuprinsul deciziilor financiare din firma. se realizeaza si Situatia privind esalonarea ratelor si a dobânzilor pentru creditul contractat. actioneaza pentru recuperarea ratelor ramase de rambursat prin valorificarea garantiilor depuse sau consemnate în contractul de creditare. în cazul producerii acestui risc. precum si platile anuale ale dobânzii (la o rata a dobânzii de 28% introdusa în contract). suma de 2. adresa acestor fluxuri poate fi reprezentata de deciziile financiare privind protectia muncii. În faza de utilizare a cred itului pe termen lung apar fluxurile generate de ratele de rambursat si de plata dobânzii.3 Decizia de creditare pe termen lung si fluxurile de fonduri determinate de ea Obligatiile firmei solicitatoare de credit Fluxurile de fonduri în faza de utilizare a creditului Analizele periodice asupra firmei În momentul în care Studiul de fezabilitate este acceptat. fluxurile de fonduri declansate de decizia de creditare pe termen mediu si lung sunt cuprinse în bugetul financiar al întreprinderii. Concomitent cu adoptarea deciziei de creditare. Astfel. În unele cazuri.5 mild. contribuind la realizarea echilibrului financiar al actiunilor de consum pentru înfiintarea. actiunile sociale (care presupun investitii) etc. fiind alimentate din veniturile proprii (amortizare si profit). timp de 8 ani. în caz ca se constata deteriorari ale activitatii economice a agentului economic creditat. serviciul financiar al firmei proiecteaza fluxurile curente si viitoare determinate de decizia de creditare pe termen mediu si lung. Pe parcursul perioadei de angajare a creditului. .Finantele întreprinderii 18. aceste fluxuri cuprind rata de 312 mil. Aceste fluxuri vor avea ca punct de plecare din întreprindere tot decizia financiara privind investitiile. lei / an. procedându-se la încheierea Contractului de creditare. lei aprobata va fi pusa la dispozitia întreprinderii pe masura aparitiei necesarului de plati. banca procedeaza la analize periodice asupra firmei si obiectivului creditat. În cazul nostru. dupa un an de gratie. cererea de credite este luata în calcul ca decizie de creditare pe termen lung.

financiare ale obiectivului creditat. b) cursul de revenire net actualizat .4 Activitati tutoriale Modelul de îndrumare si organizare a pregatirii si învatarii îl aveti la sfârsitul capitolului 1. c) rata interna de rentabilitate.2 Printre indicatorii pri ind investitiile analizati de ofiterii de credit v sunt: a) investitia specifica. TESTE DE AUTOVERIFICARE 18. c) Capital permanent.1 În cadrul carei categorii de capital al firmei vor intra împrumuturile pe termen lung: a) Capital social. în spatiu si timp. c) cheltuieli si surse de finantare a investitiei d) analiza efectelor .3 Studiul de fezabilitate are în vedere mai multe capitole : a) piata de aprovizionare si de desfacere b) prezentarea agentului economic . decât în cazul creditarii pe termen scurt? De ce este necesar a actualizarea veniturilor si cheltuielilor în cazul obiectivelor creditate pe termen lung? Cum apreciati raportul cantitativ dintre fluxurile de fonduri care vin spre firma si care pleaca catre banca în cazul creditarii pe termen mediu si lung? .Decizia de creditare pe termen mediu si lung 18. ÎNTREBARI RECAPITULATIVE • • • • • De ce recurge o întreprindere la credite pe termen mediu si lung. cu toate ca aceste credite au un cost ridicat? Din ce surse se pot procura capitaluri ce pot fi imobilizate pe termene medii si lungi? De ce cunoasterea solicitantului si a obiectivului creditabil presupune o analiza mai ampla. Care din acesti indicatori conditioneaza creditarea de nivelul productiei ce se va obtine în perioada de exploatare a obiectivului creditat? 18. 18. d) durata de recuperare a investitiei. Care dintre acesti indicatori nu se refera la perioada viitoare? . e) pragul de rentabilitate. . e) Trezoreria negativa. b) Capital propriu. d) Datorii pe termen scurt. e) riscurile în activitatea firmei creditate pe termen lung.

. b) valoarea investitiei c) valoarea nominala totala a productiei din . Firma prezinta bancii informatiile financiare. 4 indicatori.Valoarea actualizata totala . Fundamentati decizia de creditare. 500 mil. b) când Cra < Cvp. lei.500 mil.Profitul actualizat = 2 / 3 din VA . . pe care îi puteti calcula pe baza urmatoarelor date: . lei. în functie de categoria firmei si a indicatorilor din studiul de fezabilitate. . depinde de : t a) egalitatea valoarea investitiei = valoarea actualizata totala .pentru i = 10%.pentru i = 20%.000 lei / $ . .Cursul de schimb = 40. 750 mil.1 Decizia de creditare pe termen mediu O societate comerciala din industria alimentara solicita un credit pe termen de 4 ani în suma de 600 mil. STUDII DE CAZ SI EXERCITII 18.pentru i = 30%. e) egalitatea valoarea actualizata totala = = valoarea nominal a totala. Cra.4 Rata interna de rentabilitate. lei .criteriul 1. din care rezulta urmatorii indicatori de apreciere a ratingului de credite: . 1. d) egalitatea valoarea investitiei = valoarea nominala totala a productiei posibile cu obiectivul creditat.criteriul 3. 2 indicatori. lei . . 3 indicatori.Valoarea investitiei = 600 mil.criteriul 2. Stabiliti nivelul ratingului de credite si decideti daca firma poate fi admisa la creditare.Finantele întreprinderii 18. momentul pu nerii în functiune. 3 indicatori. 18.criteriul 4. ca indicator important de care depinde adoptarea deciziei de credi are pe termen lung. 2 indicatori. poate anula decizia de creditare pe termen lung : a) când Cra = Curs valutar previzionat (Cvp).criteriul 5. c) când Cra > Cvp.5 În ce conditie indicatorul Curs de revenire net actualizat. lei .

Contributia indicatorilor de eficienta privind activitatea economica creditata la reducerea riscului asumat de banca si de firma.Decizia de creditare pe termen mediu si lung 18. Dezbateti importanta analizei de risc pentru luarea deciziei de investitie si de creditare a investitiei respective.4 Teme pentru cercetarea stiintifica Implicatiile financiar -monetare ale deciziei de creditare pe termen mediu si lung. Rata interna de rentabilitate reprezinta o corelatie obligatorie între decizia de investitie si rata inflatiei într-o economie cu dificultati economice si financiar-monetare mari. 18. 18.2 e. RASPUNSURI LA TESTELE DE AUTOVERIFICARE 18. 18. 18.2 Studiu de fezabilitate Comentati punctele principale ale unui studiu de fezabilitate si precizati cele mai dificile componente în privinta întocmirii de catre firme. 18. Contributia studiului de fezabilitate la fundamentarea economica. Influentarea deciziei de creditare pe termen lung de catre rata inflatiei si de catre cursul valutar. financiara si monetara a unei decizii de investitii si a unei deci ii de z creditare pe termen lung. Fundamentarea fluxului de venituri care pot asigura rambursarea creditului pe termen lung.R.3 Semnificatia R.5 c. 18.1 c.I. Redati modul în care agentii economici si banca interpreteaza rata interna de rentabilitate si explicati motivarea lor în privinta adoptarii deciziei de investire si a deciziei de creditare pe termen lung.4 a. .3 b.

2 19. Instrumente ale pietei de capital Cresterea capitalului social Împrumuturi obligatare Fluxuri cu finantele publice Costul mediu si marginal al capitalului .CAPITOLUL 19 FLUXURILE FINANCIAR-MONETARE ALE ÎNTREPRINDERII CU PIATA DE CAPITAL SI FINANTELE PUBLICE CUPRINS 19.5 19.4 19.6 Fluxurile de fonduri dintre întreprindere si proprietari Fluxurile de fonduri specifice relatiei cu piata de capital Flu xurile de fonduri cu finantele publice Managementul financiar Costul capitalului Activitati tutoriale CONCEPTE Schimbari în structura proprietatii Efecte ale pietei de capital asupra actiunilor Restrictii în privatizarea unei firme de stat Piata de capital.1 19.3 19.

se înregistreaza o diversificare a tipurilor de proprietate. Transpunerea în practica a privatizarii firmelor cu capital integral sau majoritar de stat (cu exceptia celor care pastreaza statutul de regie autonoma sau companie de interes national) a declansat numeroase activitati ce au trebuit sa intre în continutul profesiei de financiar. Aceste schimbari pun în fata financiarului din întreprindere probleme noi. 1. În al doilea rând. Reevaluarea capitalului social. În primul rând. . Procesul respectiv a generat mai multe efecte în plan financiar si monetar. inclusiv aspectele financiare legate de manifestarea economica a proprietatii. imobilizarile corporale si a marit valoarea activului si Actiunea de pasivului din bilant la un nivel suficient pentru a compensa efectele reevaluare a cresterii preturilor la activele corporale. ale pietei de capital. În al doilea rând. Un alt domeniu care modifica continutul profesiei de economist financiar este reprezentat de procesul de privatizare a întreprinderilor proprietate de stat. s legiferat posibilitatea de a atrage fonduri -a suplimentare pentru cresterea capitalului social si a celui permanent prin contributia pietei de capital (vânzarea / cumpararea de actiuni. capitalului social Reevaluarea respectiva a avut si efecte de propagare. în primul rând. precum si proprietatea detinuta de nerezidenti si mixta (autohtoni si straini). Aceasta actiune a avut în vedere. Totodata. pe fondul acestor schimbari sunt posibile fluxurile de fonduri catre proprietari si alti participanti la piata de capital pentru transmiterea dividendelor si dobânzilor. care îi modifica radical continutul meseriei formate în conditiile în care nu se practicau în economia noastra mecanismele si instrumentele economiei de piata. ca urmare a cresterii cheltuielilor cu amortizarea). de obligatiuni si alte hârtii de valoare). reevaluarea în cauza a produs si efectul de diluare a câstigurilor pe o actiune (profitul afectat dividendelor este relativ constant sau va fi în scadere.1 Fluxul de fonduri dintre întreprindere si propr ietari Diversificarea tipurilor de proprietate Aparitia si dezvoltarea p ietei de capital Sarcini noi în procesul de privatizare Schimbarile intervenite în societatea si economia româneasca au pus pe alt plan problematica proprietatii. în principal. privata si mixta (stat + privata). ea a determinat o crestere a cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe într-o proportie egala cu rata de reevaluare.Fluxurile financiar-monetare ale întreprinderii cu piata de capital si finantele publice 19. la nivel de întreprindere si economie. drept câstig la contributia lor la cresterea capitalului de lucru al firmei. Astfel. existând concomitent proprietatea de stat.

Exemplul 19.Profitul impozabil = 25% / 75% x 100 = 33. conform datelor din exemplul 19. aceasta rata a dobânzii este sub 10%. iar proprietarii solicita o rata a dividendelor de 10%. 2. depind de mersul activitatii firmei privatizate. reevaluarea a gener at efecte inflationiste. Efectele pietei de capital asupra valorii actiunilor Concluzia 17. nivelul profitului net si impozabil ce trebuie asigurat în raport cu capitalul social este: . de rezultatele ei financiare (nivelul rentabilitatii si al dividendelor ce le poate plati). daca dobânda bancara scade sub 10%. Efecte ale pietei de capital asupra actiunilor.1 Daca luam în calcul faptul ca profitul repartizabil pentru dividende reprezinta circa 40% din profitul net. întreprinderile cautând iesirea din situatie prin majorarea preturilor la produsele vândute în viitor. Valoarea nominala a actiunilor va fi reglata în functie de cerere si oferta care.1.Profitul net = 10% x 100 / 40 = 25% din Cs. Daca firma emitenta de actiuni asigura dividende sub aceasta limita.1 Conditia obligatorie pentru distribuirea gratuita sau vânzarea de actiuni este obtinerea de profit net pentru dividende cel putin la un nivel de 10% din capitalul social. .Finantele întreprinderii Sub presiunea unei rate atractive pentru câstigurile la capital. Pentru a asigura acest nivel al dividendelor.33% din Cs (profitul net = 75% din profitul impozabil). În mod normal. . la rândul lor. valoarea de piata a actiunilor scade sub valoarea lor nominala (detinatorii de fonduri nu sunt încurajati sa cumpere actiuni atâta timp cât ei pot câstiga mai mult depunând banii la banci sau la Casa de Economii). o întreprindere care îsi pune pe piata capitalul social sub forma de actiuni va trebui sa asigure un profit suficient de mare. Într-o economie stabilizata. valoarea de piata a unei actiuni corespunde cu valoarea sa nominala daca firma emitenta asigura o rata a dividendelor egala cu rata dobânzii de pe piata bancara (de depozit). Actiunile puse pe piata gratuit sau pe bani în faza privatizarii intra în mod normal în mecanismele obiective ale pietei de capital.

o firma care Normelor emise doreste sa realizeze o oferta publica primara (facuta de catre emitent de C. În principal. Serviciul financiar trebuie sa-si însuseasca acest principiu de lucru si sa procedeze în consecinta.V. economice. primesc dividende si o crestere previzionata a valorii de piata a actiunilor cumparate. de societatile de valori mobiliare autorizate si de bursele de valor i). Tot ei dispun de dreptul la vot pentru adoptarea deciziilor importante si pentru alegerea Consiliului de administratie. întreprinderea procedeaza la emisiuni suplimentare de actiuni. Pachetului legislativ privind Piata de capital. în functie de suma stabilita pentru cresterea de capital social si de valoarea de emisiune a unei actiuni.N. sau de o societate de valori mobiliare autorizata) sau o oferta publica secundara (realizata de detinatori.M. ei. întreprinderea în cauza trebuie sa prezinte un studiu de fezabilitate acceptabil. o întreprindere trebuie sa se adreseze Comisi ei Nationale a Valorilor Mobiliare cu un prospect de oferta conform Legii nr. adoptat în anul Respectarea 2002 si Normelor adoptate de C. Operatiuni de Operatiunea de crestere a capitalului social la o societate crestere a comerciala se realizeaza prin mai multe tipuri de actiuni generatoare de capitalului social fluxuri financiare. când firma devine privata sau mixta. În urma hotarârii Adunarii generale a actionarilor. o societate deschisa. Detinatorii de actiuni ordinare sunt proprietarii veritabili a i întreprinderii. Emisiunea suplimentara de actiuni. trebuie sa îndeplineasca o serie de conditii juridice.N. dar risca sa-si piarda banii investiti în caz de esec al firmei. Din punct de vedere economic si financiar. din punct de vedere juridic. în sensul de a permite si altor persoane (decât membrii fondatori) accesul la actiunile firmei. atât în faza de privatizare. financiare. precum si o bonitate suficient de atractiva pentru viitorii cumparatori de actiuni. obtinând fonduri suplimentare pentru capitalul sau de lucru si pentru acoperirea cheltuielilor de emisiune.M. ei participând la recuperarea sumelor la falimentarea întreprinderii dupa detinatorii de actiuni privilegiate. cât si în activitatea viitoare. Astfel. atunci ea poate sa-si valorifice actiunile ramase sau e mise suplimentar la un curs peste valoarea nominala. 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori. firma trebuie sa fie.2 Fluxurile de fonduri specifice relatiei cu piata de capital Pentru a intra pe piata de capital. 19. Pe piata de capital sunt utilizate actiuni ordinare si actiuni privilegiate. Hotarârea de emisiune suplimentara de actiuni . în schimbul cedarii de fonduri pentru procurarea de actiuni.Fluxurile financiar-monetare ale întreprinderii cu piata de capital si finantele publice Principiu de lucru pentru serviciul financiar Daca firma care se privatizeaza respecta conditia redata în concluzia precedenta. 1.V.

500 lei pe bucata (conform regulii. Valoarea bursiera a unei actiuni este de 6. Adunarea generala a actionarilor aproba o crestere de capital social de 20 mil.Finantele întreprinderii Detinatorii de actiuni privilegiate renunta a dreptul la vot (sau îl l exercita în cazuri cu totul deosebite).000 lei pe bucata la 5. Valoarea de piata a actiunilor firmei (în totalitate) dupa emisiunea suplimentara devine: Vp = (20. în caz de faliment.916 lei pe bucata. lei. Acest procedeu are drept baza financiara rezervele destinate maririi capitalului social. sa se transforme în actiuni sau firma doreste sa-si consolideze datoria transformând un împrumut obligatar în crestere de capital social. Se constata un efect de diluare a pretului de piata fata de vechile actiuni.000 b. acest pret se afla între cel nominal si valoarea de piata a vechilor actiuni). dupa un timp. 3.) = = 5. profitul net realizat în exercitiul precedent. Conversia obligatiilor în actiuni .2). în capitalul propriu. Pretul de emisiune la noile actiuni este de 5.7 mil.+ 4.000b x 5.)/(20.000 actiuni suplimentare suma de 4.x 5. lei (o emisiune suplimentara de 4.000 bucati).2 O firma dispune de un capital social împartit în 20000 de actiuni a 5. Este un procedeu folosit de firmele care anterior au apelat la piata de capital prin emisiunea si vânzarea de obligatiuni. prime de fuziune si aport de capital.x 6.000 lei bucata.000 b.000 lei/b + 4.916 lei / b. Încorporarea în capitalul social a acestor fonduri nu aduce un spor de resurse întreprinderii.500 lei/b. întrucât ele sunt deja cuprinse în capitalul de lucru al firmei.916 lei / bucata Firma va încasa pe cele 4. = 23.000 b. Actiunea de emisiune suplimentara de titluri determina un flux important de fonduri.000 lei bucata. care se pot distribui gratuit proprietarilor existenti. Conversia datoriilor în actiuni. în schimbul prioritatii la recuperarea sumelor investite în actiuni. Încorporarea rezervelor în capitalul social. Exemplul 19. Fie ca aceste obligatiuni aveau înca de la emisiune prevederea ca. de la 6. flux dependent si de valoarea de piata (bursiera) a hârtiilor de valoare puse în circulatie (vezi exemplul 19. Cresterea de capital social prin acest procedeu se transforma în actiuni suplimentare.000 b. Încorporarea de fonduri în capitalul social 2. valoarea mijloacelor fixe realizate din fondul de dezvoltare.

3 Fluxurile de fonduri cu finantele publice Conectarea firmei la finantele publice Cu toate ca. misiunea lor principala este de a asigura finantarea actiunilor sociale. egala cu valoarea lor nominala sau mai mica. Valoarea de emisiune a obligatiilor este. având un rol important în suplinirea deficitului de resurse pe termen lung. Fluxul de fonduri generat de emisiunea de obligatiuni este dependent de marimea emisiunii (Nr. plata ratelor). dar nu x dau detinatorului dreptul la proprietate. obligatiuni) si de valoarea de emisiune (V e): Emisiunea si vânzarea de obligatiuni Relatia 19. Tot de pe piata de capital întreprinderile se pot împrumuta pe . Împrumutul obligatar se hotaraste de Adunarea generala a actionarilor. Fluxurile de fonduri determinate de participarea firmei la piata de capital sunt cuprinse în deciziile financiare referitoare la procesul de consum din întreprindere (investitii. pe seama impozitelor si a taxelor. 19. oblig. de învatamânt etc. unde întâmpina concurenta actiunilor. finantele publice se implica si în fluxurile determinate de proprietatea statului (mobilizarea de profit net de la regiile autonome si dividende de la societatile comerciale unde detine proprietate statul). culturale. firma plateste dobânda. x Ve Contributie la deciziile financiare ale firmei Pe perioada de utilizare a împrumutului obligatar. . mijloace circulante). de regula. în unele cazuri. iar la scadenta (uneori si pe parcurs) are loc rambursarea integrala (respectiv. facându-le astfel mai atractive pe piata.Fluxurile financiar-monetare ale întreprinderii cu piata de capital si finantele publice Si în acest caz. titluri care asigura un venit fi (în unele cazuri si variabil) sub forma de dobânda.1 Flux = Nr. dar si la repartizarea pe destinatii a rezultatelor economice si financiare din anii urmatori. valoarea obligatiunilor existând la dispozitia firmei în cuprinsul categoriei de capital permanent. avem doar o transformare de titluri si de drepturi fara un flux real de fonduri. în functie de marimea deficitului de resurse pe termen lung si de marimea ofertei de capital de pe piata în perioada de emisiune. termen mediu si lung prin vânzarea de obligatiuni.

: precizarea bazei de impozitare. lei Serviciul financiar din fiecare firma prognozeaza fluxurile de fonduri care leaga unitatea în cauza de bugetul de stat central sau local. 1. Venituri curente 1. lei 551. reprezentata de categoriile de operatii prevazute de lege. colectata asupra vânzarilor si T.5 mild. precizarea exigibilitatii. 2. Taxa pe valoarea adaugata Obligatiile financiare sub forma de TVA Fiind un venit de baza al bugetului statului. calcularea obligatiilor de platit.A. stabilirea cazurilor de scutire sau reducere a impozitului pe profit prevazute de lege si determinarea obligatiilor previzionate pentru veniturile încasate.080.2 mild. Dinspre bugetul de stat vin fluxuri care contribu ie la sprijinirea unor activitati sociale sau pentru subventionarea activitatii economice. vom prezenta doar etapele principale ale determinarii obligatiilor ce revin firmei sub forma T. lei 50. Venituri nefiscale B.446. lei 16.1 Legea bugetului de stat pe anul 2003 A. Fara a intra în detaliile legislatiei. Impozitul pe profit Determinarea impozitului pe profit presupune urmatoarelor etape de lucru (vezi capitolul 16): parcurgerea Fluxurile financiare catre finantele publice stabilirea profitului impozabil .1 mild.A. lei 173. .V. calcularea si varsarea lui sunt urmarite cu atentie de catre serviciul financiar al firmei. ca diferenta între T. Venituri din capital 240.2 Impozite indirecte 2.1 Impozite directe 1.1) Cadrul 19. Aceste legaturi sunt cuprinse în Legea bugetului de stat. conform clasificatiei bugetare (vezi Cadrul 19. a momentului în care taxa trebuie platita. pe baza legislatiei fiscale si (sau) a hotarârilor guvernamentale (Ordonante guvernamentale).489.0 mild.V. dar si de catre organele fiscale si de control. iar dinspre întreprindere merg spre finantele statului (centrale si locale) numeroase legaturi. lei 223.877.V. Venituri fiscale 1. A.Finantele întreprinderii Întreprinderea este conectata la finantele publice prin fluxuri ascendente si descendente multiple.2 mild. deductibila asupra cumpararilor. calculul impozitului.3 mild.569.

în general. taxe pe terenuri. fiecare întreprindere întocmeste Situatia impozitelor si taxelor datorate si varsate. pe mijloace de transport. ca participare activa a activitatii financiare la managementul general al firmei. În perioada de realizare a bugetului. ca parte integranta a bugetului întreprinderii. cât si cel atras de pe piata creditului sau (si) de pe piata de capital.4 Managementul financiar Asa cum am stabilit în cadrul Capitolului 4. alocatii). impozitul pe salarii. FUNCTIA MOTIVATIONALA: REDAREA PERFORMANTELOR POSIBILE Alocarea de fonduri pentru formarea. si alocarea corecta si profitabila a resurselor proprii si atrase din afara firmei. De aceea. atât cel propriu.Fluxurile financiar-monetare ale întreprinderii cu piata de capital si finantele publice Decizia fluxurilor financiare catre finantele publice Obligatiile firmelor catre finantele publice cuprind si alte impozite si taxe. ye. Prin modul de alocare a fondurilor. de corelatie cu costul capitalului atras si cu efectele asupra activitatii economice. În acest mod se asigura un nivel acceptabil pentru performantele întreprinderii. Se realizeaza astfel functiile motivationale ale proiectarii financiare: Redarea performantelor posibile. 19. restructurarea sau dezvoltarea structurii economice a firmei are cea mai mare influenta asupra performantelor economice si financiare viitoare ale firmei. . refacerea. Având informatiile cantitative privind obligatiile catre finantele publice si fluxurile de la bugetul de stat catre firma (subventii. de valorificare a capitalului în corelatie cu piata de capital. În procesul complex de fundamentare si realizare a deciziilor financiare privind procesul de consum . Asigurarea conducerii participative. activitatea financiara este obligata sa realizeze acest lucru în concordanta cu indicatorii de eficienta. impozitul pe dividende. Finantele întreprinderii studiaza. Rezolvarea de conflicte si satisfacerea intereselor. sunt aplicate procedee diverse de alocare de fonduri în conditii de risc. dar si cu costul capitalului folosit. serviciul financiar poate adopta Decizia fluxurilor financiare cu finantele publice. activitatea financiara are posibilitatea de a influenta întreaga activitate a întreprinderii. taxe vamale si de timbru etc. o data cu procesul de repartitie la nivel microeconomic. cum ar fi accizele.

1). inclusiv la contributia proprietarilor. Figura nr. Costul capitalului ia în considerare dobânzile. 19. rata care determina firma sa aleaga o structura optima a capitalului de lucru. rata dividendelor este mult superioara dobânzilor solicitate de banci pentru creditele pe termen scurt si lung. comisioanele sau dividendele platite de firma furnizorilor de fonduri. îmbinând eficient capitalul propriu cu cel împrumutat (vezi figura nr.1 . 19. În practica din tarile cu economie normala. conteaza din ce în ce mai mult. pe fiecare flux de fonduri. acest lucru este datorat faptului ca. În analiza costului capitalului conteaza si Rata de îndatorare (capital împrumutat / capital social).5 Costul capitalului Sfârsitul perioadei capitalului ieftin În procesul de fundamentare a deciziilor de apelare la fluxurile externe de capital. indicatorul financiar al costului capitalului. efortul financiar facut de întreprindere pentru completarea necesarului sau de fonduri pe termen scurt si lung. ca o restrictie esentiala. Perioada fondurilor ieftine a trecut gestiunea financiara a firmei trebuind sa reflecte acum în mod clar. în aceste tari. costul cel mai ridicat îl prezinta fondurile procurate prin vânzarea de actiuni (Capitalul social).Finantele întreprinderii 19.

Fluxurile financiar-monetare ale întreprinderii cu piata de capital si finantele publice Particularitati specifice economiei românesti 1. Costul mediu al capitalului de lucru se determina pornind de la costul individual al fiecarei categorii de capital (c%) si ponderea acestora în capitalul total (p%): Relatia 19.D. 19.5 E Cp 50 18 9 Ci 50 100 50 Total 100 59 .0 Total 100 37.5 Ci 30 90 27. În cazul economiei românesti. atâta timp cât dobânzile bancare sunt exagerat de mari. o structura optima a capitalului de lucru este diferita de cea redata în figura nr.2 Cm = Σ c% i x p% i Exemplul 19.1.B. iar multe firme nu acorda proprietarilor (în special statului) dividende corespunzatoare.E) au grade de îndatorare si costuri ale capitalurilor folosite relativ diferite: p% c% p%xc%/100 A Capital propriu (Cp) 100 10 10 Capital împrumutat (Ci) 0 80 0 Total 100 10 B Cp 90 10 9 Ci 10 80 8 Total 100 17 C Cp 80 15 12 Ci 20 90 18 Total 100 30 D Cp 70 15 10. Costul mediu Costul mediu al capitalului folosit (k o) este o medie ponderata a costului capitalului propriu (ke) si a costului capitalului împrumutat (ki).C.3 Un numar de cinci firme (A.

se construieste graficul din figura nr. atunci când acesta creste cu o unitate valorica (milion. Tot din fig.4. Nivelul costului marginal influenteaza direct decizia de apelare la fluxurile financiare externe. Acest cost reflecta modificarea cheltuielilor de atragere de capital.2. 19.2 se observa schimbul de locuri între costul capitalului propriu (mai redus) si costul capitalului împrumutat (mai ridicat decât pe piata tarilor cu economie echilibrata). în conditiile foarte schimbatoare ale pietei de capital. Structura optima a capitalului de lucru Din graficul respectiv. miliard). 19. este necesar ca serviciul financiar sa practice si calculul costului marginal al capitalului. Figura nr. Sa urmarim o astfel de decizie pe baza exemplului 19. Costul marginal Pentru a lua hotarârea de crestere a capitalului de lucru si de modificare a structurii aces tuia.2 2.Finantele întreprinderii Pe baza exemplului 19. 19.3. rezulta ca o structura optima a capitalului de lucru se înregistreaza la un grad de îndatorare situat între 10% si 30% (unde se afla firmele B si C). nr. Modificarea costului la o crestere de capital atras .

50 Dupa crestere 200 47.Fluxurile financiar-monetare ale întreprinderii cu piata de capital si finantele publice Exemplul 19.5% 95. cost foarte ridicat.50 Cost marginal = 42.4 O firma prezinta urmatoarea structura a capitalului de lucru: Capital p% c% pxc/100 Cp 100 66 12 8 Ci 50 34 80 27 Total 150 100 --35 Varianta I Se ia hotarârea de a mari capitalul de lucru cu 50 mil.5 Ci 100 50 80 40.5 Calculul costului marginal Capital Cost mediu Nivel cost Înainte de crestere 150 35% 52.50 Dupa crestere 200 31.25 Ci 50 25 80 20. .25 62. lei prin emiterea de actiuni presupune un cost marginal de numai 20%.00 Total 200 100 --31. De aceea.50 / 50 x 100 = 85% Concluzie: Cresterea cu 50 mil. lei prin cresterea capitalului propriu.25 Calculul costului marginal Capital Cost mediu Nivel cost Înainte de crestere 150 35 52. firma studiaza si o alta varianta. crescând totodata si rata dividendelor de la 12% la 15%. Capital p% c% pxc/100 Cp 150 75 15 11.50 + 50 --+ 10. mult mai avantajos decât în prima varianta.0 Total 200 100 -47.00 + 50 ----+ 42.00 / 50 x 100 = 20% Concluzie: Cresterea capitalului de lucru cu 5o mil. pastrând sporirea ratei dividendelor la 15%. Varianta II Se ia decizia de a mari capitalul de lucru cu 50 mil. Capital p% c% pxc/100 Cp 100 50 15 7. lei prin împrumut.00 Cost marginal = 10. lei a capitalului pr in împrumut determina un cost marginal de 85%.

cum ar fi leasingul. acesta se obliga sa încaseze aceste creante. creante pe care le are asupra clientilor sai. trate cu garantie separata. De asemenea. pe masura ce avansam spre o economie de piata functionala. Instrumentarul folosit în fundamentarea deciziilor de creditare pe termen scurt si lung sau în stabilirea costului capitalului de lucru devine element indispensabil pentru fiecare economist care îsi desfasoara activitatea la nivel microeconomic. în cadrul actiunii de regres. Ultimul posesor al titlului negociat ramâne solidar la plata cambiei respective. în conditiile în care banca cumparatoare preia asupra sa toate riscurile de neplata. Scontarea. De aceea.). Caracteristica principala a operatiunii de scontare este data de faptul ca banca care realizeaza scontarea nu preia de la vânzator riscul de neplata. . atunci când firma îsi imobilizeaza fondurile în creante peste posibilitatile reale de finantare. cumparare care se realizeaza înainte de scadenta titlurilor respective. împreuna cu serviciul financiar. în toate drepturile pe care aderentul le are împotriva debitorilor sai. fiind subrogat. spre exemplu si costul acestora.Finantele întreprinderii Modificarea manierei de lucru Studiul de caz redat în exemplul 19. poate lua decizia de a apela la forme specifice de finantare a investitiei respective.4 este edificator pentru maniera de lucru pe care trebuie sa o practice în continuare serviciile financiare din întreprinderile noastre. în acest scop. unei persoane numita factor. BCR efectueaza scontarea de titluri de creanta. În schimb. garantii bancare etc. Aceasta operatiune presupune cumpararea unor documente care atesta proprietatea detinatorului asupra unor marfuri. obiectul forfetarii este reprezentat de titluri cu un grad mai ridicat de garantie (cambii avalizate. FUNCTIA MOTIVATIONALA: REZOLVAREA DE CONFLICTE SI SATISFACEREA INTERESELOR Atunci când exista o neconcordanta între existentul de fonduri pentru procurarea unor utilaje. o conditie impusa de BCR fiind cea legata de perioada ramasa pâna la scadenta titlului (cel putin 15 zile lucratoare). managerul firmei. se apeleaza la deci zia de scontare a titlurilor ce atesta aceste creante. Contractul de factoring realizeaza o operatiune de finantare a firmei prin faptul ca permite cedarea creantelor detinute de un agent economic (numit aderent). forfetarea si factoringul Scontare Forfetare Factoring Operatiunea de scontare este efectuata de o banca comerciala. operatiunea de forfetare presupune cumpararea de titluri de creanta.

bilete la ordin. Sunt cazuri în care contractul de leasing este facut direct de firma producatoare (Contractul de lease-back). alte documente care atesta titlul de proprietate asupra unor marfuri. care fac obiectul contractului de factoring. Aceasta societate financiara va încheia cu utilizatorul efectiv al bunurilor un contract de locatie. Prin sistemul de cote de chirie lunara. Si în acest caz. beneficiaza de serviciile integrale ale bunurilor imediat dupa închiriere.Fluxurile financiar-monetare ale întreprinderii cu piata de capital si finantele publice Beneficiari Titluri negociate Cost Creantele. beneficiarul bunurilor procurate prin contractul de leasing plateste o suma care depaseste pretul de catalog al produselor. riscul insolvabilitatii debitorilor si riscul neplatii la termen (risc de trezorerie) sunt în sarcina factorului. utilizatorul bunului exportat beneficiaza de un credit (finantare) în mod indirect sau sub forma valorii bunurilor pe care le foloseste fara sa le achite în momentul procurarii. Scontarea si forfetarea realizate de bancile comerciale românesti au ca beneficiari societatile comerciale si regiile autonome autohtone. dar. marja de risc. comisionul de gestiune a titlurilor de catre banca respectiva. sub forma închirierii de aparatura electronica de calcul pe timpi partajati la mai multe firme (Contractul de time-sharing). sub forma închir ierii de utilaje pentru unele servicii (Contractul de renting). Titlurile de creanta care pot constitui obiectul operatiunilor de scontare si forfetare sunt reprezentate de conosamente. Achitarea se realizeaza de o firma (organizatie financiara) care cumpara bunurile respective cu scopul închirierii lor. Tipuri de contracte de leasing . se materializeaza în facturile nationale sau internationale care atesta expedierea marfurilor. pentru firmele în cauza se elimina efectele riscurilor economice si valutare ce puteau sa apara pâna la scadenta titlurilor vândute bancii. forfetare sau factoring este determinat de conditiile pietei creditului si are în vedere dobânda de baza practicata de banca ("prima rate"). Contractul de leasing Prin intermediul contractului de leasing. prin creditarea contului firmelor respective în maximum 2 zile lucratoare de la data încheierii conventiei de scontare /forfetare. Firmele care vând titlurile de creanta primesc contravaloarea în valuta. nivelul chiriei etc. În acest mod. Costul operatiunilor de scontare. trate. în schimb. precum si societatile mixte cu participarea capitalului strain. prin intermediul caruia se stabilesc conditiile de închiriere. scrisori de trasura. fara posibilitatea pentru acesta de a se întoarce cu recurs împotriva aderentului.

fluxuri de intrare de fonduri si fluxuri de iesire. apoi. costurile de utilizare a capitalurilor proprii si împrumutate trebuie sa faca obiectul unor discutii cu toti factorii din conducere si cu actionarii.Finantele întreprinderii FUNCTIA MOTIVATIONALA: ASIGURAREA CONDUCERII PARTICIPATIVE În exercitarea activitatii financiare. salariatii si actionarii în privinta implicatiilor pe care le are nivelul fluxurilor externe de capital. Pentru fiecare dintre ele. riscul valutar. Printre aceste solutii sunt si cele referitoare la gestionarea eficienta a fluxurilor externe de fonduri financiare. ÎNTREBARI RECAPITULATIVE • • • • • • • • • • Ce categorii de fluxuri de fonduri financiare determina privatizarea întreprinderilor de stat? Care sunt efectele reevaluarii capitalului social si ale privatizarii gratuite? Ce restrictii economice si financiare trebuie sa respecte emisiunea si distribuirea de actiuni? Prin ce instrumente o întreprindere poate sa-si completeze necesarul de fonduri de pe piata de capital? Care sunt procedeele de crestere a capitalului social? Care sunt conditiile pentru lansarea unui împrumut obligatar? În ce scop se realizeaza fluxurile de fonduri dintre firma si finantele publice? Cum se utilizeaza informatia privind costu l mediu si cel marginal al capitalului în luarea deciziilor de apelare la fluxurile externe de fonduri? În ce decizii din componenta bugetului întreprinderii se cuprind fluxurile financiare cu proprietarii. Aceste riscuri pot fi: riscuri de pret. serviciul financi r trebuie sa informeze conducerea a firmei. 19. În al doilea rând. cu piata de capital si cu finantele publice? În ce consta modelul de evaluare a activelor financiare (CAPM) si care este utilizarea sa în decizia de plasare a capitalului pentru obiective de investitii sau pentru cumpararea de titluri? . de diminuare. serviciul financiar trebuie sa aiba solutii de aparare sau. se impune un mod de lucru prin care salariatii firmei sa fie atrasi la fundamentarea si.6 Activitati tutoriale Modelul de îndrumare si organizare a pregatirii si învatarii îl aveti la sfârsitul capitolului 1. În primul rând. riscuri contractuale. Si în privinta folosirii unor surse din afara întreprinderii. la realizarea deciziilor economice si financiare. cel putin. trebuie puse în fata salariatilor riscurile posibile în viata firmei.

1 Schimbarile intervenite în economia româneasca dupa 1990 au determinat modificari radicale si în activitatea financiara la nivel de firma: a) diversificarea tipurilor de proprietate.3 Fluxul extern firmei cu finantele publice cuprinde: a) contributia la formarea veniturilor fiscale prin impozite directe. c) încorporarea rezervelor în capitalul social.5 Pentru a-si reface sau completa capitalul de lucru.2 Operatiunile de crestere a capitalului social se realizeaza prin: a)emisiunea initiala de actiuni b) emisiunea suplimentara de . Care dintre aceste schimbari influenteaza costurile prin cresterea amortizarii? 19. b) ki< ke. c) forfetare. 19. În care din aceste operatiuni banca nu îsi asuma si riscul de neplata? . ci capitalul permanent al firmei? 19. c) reevaluarea capitalului social pentru a se obtine o valoare justa a acestuia. c) ki > ke. e) ke = k 0. c) contributia la formarea veniturilor nefiscale. actiuni. e) conditionarea reciproca dintre dobânda bancara si rata dividendelor. Care dintre acestea determina un flux de fonduri catre întreprindere? 19. b) diversificarea surselor de finantare din afara întreprinderii. e) contributia la formarea veniturilor din capital. d) ki = k 0. Care operatiune nu mareste capitalul social. e) credite în valuta si lei. d) factoring. firmele pot recurge la forme noi de mobilizare de fonduri: a) leasing.4 Costul capitalului de lucru (k0) este diferentiat în functie de sursa: costul capitalului propriu (k e) si costul capitalului împrumutat (ki). Care este relatia valabila în economia noastra în prezent: a) ki = ke. e) împrumutul obligatar. b) contributia la formarea veniturilor fiscale prin impozite indirecte. d) conversia datoriilor în actiuni. d) subventii.Fluxurile financiar-monetare ale întreprinderii cu piata de capital si finantele publice TESTE DE AUTOVERIFICARE 19. d) actiunea reglatoare a pietei de capital asupra valorii actiunilor. b) scontare.

Folositi ca varianta de comparatie situatia prezentata în Exemplul 19. stabiliti valoarea de piata a actiunilor firmei respective (cele vechi + cele nou emise).1. 19. 5 Teme de cercetare stiintifica Rolul costului capitalului în fundamentarea si adoptarea deciziilor de apelare la sursele de finantare interne si externe si de structurare a capitalului de lucru pe principalele lui componente (capit al social. 19. în situatia în care are loc cresterea de capital cu 50 mil. a ciclului de exploatare si a celorlalte actiuni economice de consum din firma.2 Valoarea de piata a actiunilor Pornind de la exemplul 19.rambursarea în transe anuale egale. în urmatoarele procedee de amortizare: . Nota: Pentru a obtine nota maxima. schimbând dobânda la capitalul împrumutat la 10%.5 b. Efectele politicii de dividende asupra deciziilor de finantare a investitiilor. trebuie sa raspundeti corect la toate cele cinci teste.rambursarea în ultimul an a întregului împrumut. 19. cu o dobânda de 10% nui pe o perioada de 5 ani. împrumuturi pe piata de capital. daca pretul de emisiune al celor noi este de 5. determinati costul mediu si costul marginal al capitalului de lucru.2.3 d. stiind ca majoritatea firmelor de stat au un profit net care nu depaseste 30-40% din capitalul lor social.4. .1 c. 19. RASPUNSURI LA TESTELE DE AUTOVERIFICARE 19.Finantele întreprinderii STUDII DE CAZ SI EXERCITII 19.200 lei / buc. datorii din exploatare). începând cu primul an si cu plata dobânzii la partea nerambursata a împrumutului.4 Costul capitalului Folosind datele din exemplul 19. 19. 19. - . mai este posibila decizia de privatizare. 19. lei.3 Fluxurile unui împrumut obligatar Determinati ce fluxuri financiare anuale determina folosirea de catre o firma a u împrumut obligatar de 100 mil. Stabiliti daca în varianta cu rata de dividende de 20%.4 c.2 e.1 Decizia de privatizare Dezbateti cazul în care Consiliul de administratie promite proprietarilor o rata a dividendelor de 20%. Mutatii intervenit e în relatiile financiare ale firmei cu finantele publice si efectele lor asupra politicii financiare la nivel de firma. credite. lei. 19.

este preferabil ca întreg serviciul financiar al firmei sa fie atras în munca de fundamentare si adoptare de decizii economice de productie. plina de incertitudine si permanent influentabila din partea fenomenelor financiare si monetare. de cercetare etc. În acest mod managementul firmei se realizeaza în conditii de risc minim (vezi si paragrafele referitoare la managementul financiar de la finele majoritatii capitolelor din partea a treia. mai cu seama. cât. iar activitatea de bugetare a proceselor de consum si de productie facuta de economistul financiar sa fie ridicata la rang de metoda de conducere a firmei. politic. de dezvoltare.. CUPRINS Capitolul 20 Fundamentarea financiara a deciziilor economice Capitolul 21 Conducerea prin buget a activitatii economice din întreprindere . Schimbarile intervenite în structura si caracterul mediului înconjurator economic. social al întreprinderii pun firma într-o situatie noua. În aceste conditii.PARTEA A SASEA CONCUCEREA PRIN FINANTE A ACTIVITATII ECONOMICE (MANAGEMENTUL FINANCIAR) Munca financiarului din unitatile economice se împlineste o data cu folosirea experientei si cunostintelor sale în conducerea activitatii economice. Conducer ea tehnica si economica din firma face apel permanent la activitatea financiara. a patra si a cincea). atât pentru procesele economice curente. pentru deciziile care vizeaza viitorul.

2 Reglarea procesului decizional 20.1 Conditionarea financiara a procesului decizional economic 20.4 Activitati tutoriale CONCEPTE Procesul decizional în activitatea economica Politica generala a firmei Obiectivele liniei de dezvoltare a firmei Contributia finantistului la procesul decizional Calculul utilitatii Reglarea procesului decizional economic Calitatile financiarului necesare reglarii firmei .CAPITOLUL 20 FUNDAMENTAREA FINANCIARA A DECIZIILOR ECONOMICE CUPRINS 20.3 Adoptarea de decizii în conditii de risc 20.

este respins de un manager care cunoaste importanta fundamentarii financiare. conditionarea financiara având drept de veto pentru transpunerea în fapt a proiectului respectiv. prin metodele. reprezentata prin procesele complexe de productie. Fiecare decizie în parte parcurge un proces decizional complex. schimb.1) Fundamentarea financiara a fiecarei etape În activitatea echipei de decizie. daca proiectul respectiv implica eforturi financiare exagerate sau daca nu aduce în perspectiva imediata venituri si profit suficiente pentru compensarea efortului facut cu asimilarea si trecerea în fabricatie a noului produs. dar si hotarâtoare. repartitie. Reglarea procesului decizional în functie de rezultate si de schimbarile intervenite pe piata (vezi si figura nr. Rolul hotarâtor al filierei financiare . 20. Implementarea deciziei economice în structura întreprinderii si realizarea acesteia.. ecologic. Adoptarea solutiei considerate optime pentru firma. ea devenind o dimensiune principala a existentei si dezvoltarii unei întreprinderi. Pentru multe din proiectele managerului firmei. Astfel. lichidare se desfasoara în urma adoptarii si realizarii de decizii de natura tehnica.1 Conditionarea financiara a procesului decizional economic Rolul procesului decizional în conducerea firmei Activitatea economica din întreprindere. Un proces decizional cuprinde. economic etc. ca decizie economica. activitatea financiara. filiera financiara este nu numai obligatorie.Fundamentarea financiara a deciziilor economice 20. fiecare etapa presupune o fundamentare din punct de vedere financiar-monetar. tehnologica. În acest context. Dimensiunea financiara a activitatii economice nu mai poate fi estompata în conditiile economiei de piata. economica. rezonabil din punct de vedere tehnic. consum. cât si în conducerea curenta a întreprinderilor. devine un factor activ atât în procesul de fundamentare a deciziilor economice. urmatoarele etape: Fundamentarea obiectivelor strategice cuprinse în politica generala a firmei. organizatorica. în principal. în care materia prima cea mai consumata este informatia despre mediul intern si cel extern al firmei. proiectul vizând asimilarea unui nou produs. de personal etc. instrumentele si valoarea ridicata a informatiilor sale specifice. tehnologic.

informationale din întreprindere si le orienteaza spre scopul echipei manageriale de a obtine rezultate economice competitive si eficiente. nu pot sa lipseasca deciziile financiare. de cercetare stiintifica. pe baza unei analize dinamice a situatiei prezente si viitoare. tehnice. materiale. fiscalitatii si nivelului ridicat al inflatiei. 20. cu adaptari operative si curajoase la schimbarile drastice ale pietei. dorinta conducerii întreprinderii de a realiza un echilibru financiar pe fondul unor procese de consum si de productie capabile sa faca fata concurentei. Pentru o întreprindere. Printre obiectivele strategice.Finantele întreprinderii Figura nr. care se cuprind în linia de dezvoltare a fiecarei unitati economice.1 A. Continutul unei politici generale viabile . reprezinta condit ia principala de supravietuire. O astfel de politica generala se fundamenteaza în mod complex. Fundamentarea obiectivelor strategice ale politicii generale a întreprinderii Politica generala a unei firme cuprinde obiective economice. sociale. o politica generala viabila. financiare etc. Aceste obiective grupeaza în jurul lor disponibilitatile umane.

Decodificarea pe care trebuie sa o faca economistul financiar vizeaza transformarea imaginii financiare pe care o dau informatiile de mai sus (imagine care pentru el este edificatoare. Astfel. nivelul redus al rentabilitatii cu reducerea programelor de investitii si. ei venind cu numeroase "solutii salvatoare" pentru a-si dovedi potentialul managerial înca neepuizat. doar exigenta financiara poate aduce la realitate echipa de conducere. cu nemultumirea i proprietarilor. Daca informatiile de natura tehnica. viteza de rotatie a activului circulant. Capacitatea economistului financiar (sau a contabilului sef) de a prezenta situatia la un moment dat a firmei cu mult realism si incisivitate are un rol important si pentru etapa urmatoare: Asimilarea de noi obiective si introducerea lor în linia de dezvoltare a firmei. imagine mult mai convingatoare pentru profesia majoritar tehnica a managerilor. care ar putea proceda la angajarea unei noi echipe manageriale etc. Reactia managerului la scaderea eficientei . costul capitalului de lucru. Scaderea eficientei unei firme si pierderea de viteza pe piata creeaza managerilor o stare de supraexcitare. gradul de îndatorare. sunt usor de asimilat de manageri. având o pregatire de specialitate adecvata) într-o imagine tehnico-economica si sociala. gradul de uzura a mijloa celor fixe si a fondului de informatii. sociala etc. Printre cele mai incisive informatii financiare. rentabilitatea. care pot genera obiective noi de politica a firmei. pentru informatiile financiare si economice referitoare la starea întreprinderii la un moment dat (informatii stabilite de serviciul financiar si redate pe parcursul întregului manual) este nevoie de o decodificare atenta si asociativa cu s pecializarile de baza ale managerilor. ma rau.Fundamentarea financiara a deciziilor economice Necesitatea unui diagnostic periodic privind firma Analiza pe baza de indicatori (rate) Decodificarea imaginii financiare pentru tehnicieni Punctul de plecare în revizuirea periodica a obiectivelor din politica generala a firmei este Analiza starii economico-financiare a întreprinderii la anumite date. remarcam indicatorii de lichiditate si solvabilitate. Exigenta financiara cuprinde îndeplinirea a cel putin doua conditii: cât costa asimilarea propunerii si ce câstig aduce propunerea respectiva. În fata acestei avalanse de propuneri. nivelul redus al lichiditatii se poate asocia cu sistarea aprovizionarilor si a platii salariilor. costul si pretul marginal etc. Aceasta analiza aduce în fata conducerii firmei informatii referitoare la randamentul functionarii structurii de productie si la modul în care piata recunoaste valoarea înmagazinata în produse si servicii de catre procesele de consum si de productie organizate de unitatea respectiva. rata dividendelor solicitata de proprietari sau cea asigurata de firmele concurente.

yc = costurile financiare previzionate pentru asimilarea în întreprindere a obiectivului respectiv. declanseaza procese de consum si de productie cu mari implicatii asupra repartitiei de natura financiara. În scopul realizarii informatiilor necesare.Finantele întreprinderii Implicatiile financiare ale noului obiectiv adoptat Serviciul financiar trebuie sa dispuna de datele generale necesare determinarii rapide a acestor consecinte financiare (prin asocieri cu actiuni tehnice si economice asemanatoare) . pentru a asigura argumentelor financiare un statut de egalitate cu consecintele tehnice si economice pe care le aduc ca suport autorii de solutii si obiective noi pentru linia de dezvoltare si politica de perspectiva a firmei. economistul utilizeaza modelele redate în partea a patra a manualului.ar genera noul obiectiv.2 A doua conditie financiara se contureaza în urma prognozarii efectelor pe care obiectivul propus pentru redresarea firmei le-ar aduce într-un viitor imediat. insistând asupra eficientei previzibile (Ep) în comparatie cu eficienta din perioada curenta (Ec): Ep > Ec Includerea în strategia firmei a unor obiective care nu au în vedere fundamentarea financiara va avea în mod sigur consecinte nefavorabile asupra întregului mers al unitatii economice în cauza. Financiarul va supune l acest proces de consum previzionat unei prelucrari informationale cu ajutorul modelelor redate în partea a treia a lucrarii de fata. Acest lucru este posibil pentru ca obiectivele respective. preluând în continutul lor calitatea si oportunitatea obiectivelor respective. dându-si acordul pentru includerea obiectivului discutat în strategia întreprinderii numai daca nivelul efortului financiar este rezonabil si poate fi acoperit cu fonduri din surse cu un cost de utilizare suportabil de firma: Relatia 20. Prima conditie financiara se obtine analizând financiar procesul de consum pe care . odata intrate în structura economica a unitatii.1 yv >/= yc unde: yv = veniturile financiare previzibile a fi disponibilizate pentru obiectivul analizat. Totodata. Efectele favorabile ale obiectivului adoptat Relatia 20. Efectele lipsei de fundamentare financiara . trebuie avut în vedere ca obiectivele cuprinse în linia (politica) de dezvoltare a firmei stau la baza tuturor deciziilor economice si tehnice din perioada viitoare a existentei întreprinderii.

cu metodele de investigare si culegere de informatii din mediul intern si din mediul extern firmei. ecologica. cu sursele sale de date. lipsit pe cât posibil de influente subiective si de abateri de la cerintele legilor economice. ei trebuind sa-si spuna cuvântul în privinta celei mai bune solutii care ar putea deveni continutul deciziei economice. Misiunea economistului financiar nu se rezuma la o prezenta pasiva. rentabilitate. calitatile managerilor sunt puse sub tensiune. în privinta implicatiilor financiare (cost si surse de acoperire) si a efectelor economice si financiare viitoare (profit. sociala. tehnologica. Participarea la aceasta etapa a activitatii financiare presupune aducerea în statul major al echipei de decizie a sistemului informational construit de serviciul financiar. Hotarârile lor au continutul unor decizii cu efecte multiple. dividende). Decizia economica reprezinta modul de lucru al managerului. B. Metodologia procesului decizional Informarea Aceasta etapa a procesului de adoptare a deciziei presupune sondarea surselor de informatii din toate domeniile care au influenta asupra adop tarii si realizarii deciziei ce se contureaza. economica. de furnizor de informatii.Fundamentarea financiara a deciziilor economice Toate aceste argumente ne îndreptatesc sa afirmam ca o politica viabila a unei firme nu este posibila decât daca obiectivele generale pe care le cuprinde au viza de control preventiv a economistului financiar. Adoptarea deciziei economice Adoptarea de decizii economice a devenit un lucru obisnuit în viata întreprinderilor. Este un bun prilej si pentru profesia de financiar de a contribui la sinteza unor solutii adecvate firmei si la alegerea celei mai bune solutii pentru redresarea firmei. Acest moment important al procesului decizional cuprinde actiuni ca Informarea. Adoptarea solutiei optime ca decizie. Prezenta finantistului în statul major Locul surselor de date financiare . instrumente si metodologii care sa faca din adoptarea de decizii un proces bine fundamentat. redate în capitolele precedente ale manualului. Stiinta economica a sintetizat procedee. Adica întregul arsenal de procedee pe care le -am utilizat pe parcursul fundamentarii deciziilor financiare din întreprindere. Sinteza solutiilor optime. precum si al consiliilor de administratie si al adunarilor generale ale actionarilor. Analiza informationala. În fiecare din aceste actiuni. el va trebui sa "se bata" pentru a asigura surselor de date financiare si informatiilor respective un loc la fel de important pe masa echipei de decizie ca al surselor de informatii de natura tehnica.

se afla în exploatare un sistem informational actualizat si bine dotat cu informatii utile proceselor decizionale. mediul natural înconjurator. Altfel. economica. Astfel. eficienta previzibila pe parcursul vietii economice a deciziei în discutie etc. (si acest lucru este valabil. nefiind capabil sa furnizeze date la fel de veridice si credibile ca ale colegilor din serviciile tehnice. Nivelul acestui indicator impune reconsiderari calitative si cantitative în activitatea tehnica. specific lucrului într-o economie în miscare. organizatorice. de sinteza a solutiilor posibile. în cadrul serviciului financiar . manageriale. Utilizarea modelelor pentru informatia financiara Sinteza solutiilor posibile Multitudinea de informatii economice si financiare posibile nu asigura de la sine un loc privilegiat pentru economistul financiar în activitatea de obtinere a fondului de informatii. Modelele de actualizare trebuie sa intre în pregatirea si meseria de economist ca un element indispensabil. cu un grad de risc ridicat. pot fi utilizate modelele de prelucrare financiara a datelor folosite la fundamentarea deciziei de investitii (vezi capitolele 8 si 18).Finantele întreprinderii Riscul marginalizarii economistului finantist Daca în acest moment al fundamentarii deciziei se pierde aceasta pozitie. restrictiile financiare nefiind luate în calcul la sinteza de solutii posibile si la alegerea solutiei optime ca decizie de executat. specifice economiei de piata. întregul lant de ac tiuni care urmeaza va fi vic iat. solutii care sa cuprinda în nucleul lor si consecinte de natura financiara (necesar de fonduri. exista suficiente calitati care îi permit sa analizeze implicatiile de natura financiara ce pot însoti o decizie economica. din pacate. Mecanismul de sinteza a solutiilor posibile . personalul. organizatorica si economica din întreprindere. efort valutar. cu efecte benefice pentru viabilitatea firmei. Produsul finit al acestor activitati este format din informatiile de natura tehnica. Prezenta financiarului în faza de informare este posibila numai daca. El trebuie sa pledeze pentru cunoasterea completa a implicatiilor financiare ale viitoarei decizii si sa controleze toate solutiile care vor fi sintetizate de echipa de decizie. a deciziei financiare privind cercetarea stiintifica sau a deciziilor privind ciclul de fabricatie. În cuprinsul meseriei de financiar .). sociala etc. Valoarea actualizata a veniturilor si a cheltuielilor financiare reda dimensiunea timp a activitatii economice si aduce managerul în conditii reale de lucru. Analiza informationala Materialul procurat în etapa precedenta este supus unei prelucrari si interpretari cu modele adecvate fiecarui domeniu. în multe cazuri) financiarul este marginalizat. surse de finantare si costul lor. ecologica. precum si în etapa urmatoare.

iar fondul de informatii financiare pus la dispozitie trebuie sa fie de calitate si de actualitate. în majoritatea cazurilor. conteaza mult modul de motivare a obiectivelor cuprinse în politica generala a firmei. De aceea. cu conceptul de eficient. Alegerea solutiei optime ca decizie Daca în etapele precedente s lucrat corect. De aceea. s-a cautat o iesire. se manifesta din plin aspectele subiective. includerea consecintelor financiare în nucleul solutiilor posibile asigura deciziilor economice o fundamentare calitativa si conforma cu principiile pietei. pentru ca mecanismul de sinteza a solutiilor posibile presupune ca punct de plecare consecintele previzibile. Acest lucru este posibil. procesul de alegere a solutiei optime. unele dintre ele având rol conducator. cea a Alegerii solutiei optime ca decizie. cu acordarea unor -a drepturi egale pentru toate categoriile de consecinte. în conjunctura previzibila. conteaza cunostintele de ordin financiar si monetar (valutar). pentru a caracteriza ce este si ce nu este optim la un moment dat. precum si structura pe specialitati profesionale a întregii echipe de luare a deciziei. de influentare a hotarârii de pozitia ierarhica a celui care o sustine etc. obtinute de echipa de decizie în etapa de analiza informationala. devine o chestiune de rutina. pentru ca în alegerea solutiei optime punctul de sprijin este reprezentat tot de consecintele introduse în nucleul solutiilor. Din contra. Neincluderea informatiilor financiar -monetare în nucleul tuturor solutiilor posibile determina introducerea în circuitul activitatii economice a unor solutii costisitoare si cu efecte economice si financiare necorespunzatoare. sub forma de informatii. Totusi. aspectele respective fiind hotarâtoare pentru optimizarea unei afaceri. Si aici. propunându-se modele de obiectivizare a acestei faze a procesului decizional.Fundamentarea financiara a deciziilor economice Locul infor matiei financiare în nucleul deciziei Acest lucru este necesar . precum si o derulare normala pentru etapa urmatoare. nici acum nu sunt excluse aspectele subiective sau o rabufnire a abaterilor din etapele precedente. de starea reala a firmei. Tot acum se pune si problema întelegerii conceptului de optim . de luare a deciziei. sectorul financiar al firmei trebuie sa fie bine reprezentat în echipa respectiva. Stiinta manageriala a sesizat ca în. În alegerea consecintelor cu rol principal. atunci alegerea solutiei optime pentru firma. Nucleul unei solutii este format din aceste consecinte. care nu poate fi confundat. Aspectul de optim tine cont de conjunctura în care se desfasoara alegerea deciziei. calitatea informatiilor avute la dispozitie de decident. de fenomenele din economia nationala etc. Punct de sprijin pentru alegerea solutiei optime .

Cadrul 20.A. de conjunctura de pe piata. 3. în sensul folosului pe care îl obtine decidentul (firma) prin realizarea în activitatea economica a consecintei respective (vezi Cadrul 20. Rezolvarea problemei au gasit-o matematicienii von Neuman si Morgenstern în lucrarea Theory of Games and Economic Behavior sub forma calculului utilitatilor. Consiliul de administratie al firmei numeste o echipa de fundamentare a unei decizii economice de redresare. pe fiecare solutie în parte. mai multe solutii având acelasi rezultat sau niveluri apropiate. randamentul si parametrii tehnici. .1).1 Metoda calculului utilitatii introduce în procesul decizional o nota de obiectivitate în alegerea solutiei optime. Astfel. pretul si costul licentelor din strainatate si din tara. echipa sintetizeaza urmatoarele solutii posibile: 1. la data dezbaterii solutiilor posibile.1 Societatea comerciala "Strungul" S. Asimilarea unui strung cu comanda numerica pe baza unui proiect al firmei respective. contribuie la departajarea solutiei optime. Pe baza acestor informatii. se reface suma utilitatilor pe fiecare solutie. Dupa aplicarea coeficientilor de importanta. alte consecinte financiar-valutare. piata produselor sale modificându-se radical. Suma acestor utilitati. Echipa respectiva determina informatiile referitoare la cerintele noi ale pietei privind capacitatea de lucru a strungurilor. majoritatea consecintelor au o dimensiune aproximativa sau sunt exprim ate prin calificative si nu prin marimi cantitative (vezi exemplul 20. Unitatea de masura comuna pentru toate categoriile de consecinte a devenit utilitat ea. tehnice. care au valori între 0 si 1. Dotarea suplimentara a strungului conventional aflat în fabricatie. 2. metoda respectiva acorda utilitatea maxima egala cu 1(unu) consecintei cu efectele cele mai favorabile si utilitatea 0 (zero) consecintei care aduce firmei cele mai dezavantajoase efecte.Finantele întreprinderii Iesirea din impas calculul utilitatilor Impasul principal în analizarea consecintelor de diferite feluri din nucleul solutiilor era dat de unitatile de masura diferite în care se exprimau informatiile respective. Asimilarea unui strung complet informatizat pe baza unei licente din import. Câstiga solutia care întruneste suma cea mai mare a utilitatilor. organizatorice etc. Exemplul 20. Utilitatile acordate initial sunt multiplicate cu coeficienti de importanta. În cazul în care rezultatul nu este satisfacator. nivelul respectiv fiind dependent de motivatia de scop a decidentului.1). Metoda calculului utilitatilor este practicabila în procesul decizional (dar si al ierarhizarii firmelor facute de noi în capitolul 17) întrucât. constata din informatiile economice si financiare ca rezultatele economice sunt în scadere. metoda prevede si o etapa suplimentara de departajare. lasând totusi loc si pentru motivatiile de scop si psihologice cerute de o actiune umana. departajarea fiind acum mult mai evidenta. de fenomenele previzibile din economie etc.

40 0.33 0.00 0. Reluând clasificarea celor trei solutii posibile.82 0.90 1.70 1. În partea centrala a tabelului sunt înscrise utilitatile.90 0.80 0.25 0.00 0. Este clar ca. ea fiind mai buna la consecintele ce îl intereseaza acum pe decident (aport în valuta.00 1. cu calificativele lor doar partial cuantificate.25 0.50 1.00 0. câstiga solutia a doua.90 4. în ierarhizarea respectiva.50 3. consecintele financiar-monetare au avut un rol hotarâtor.00 0. lei mari f. lei 11 mil.00 1.60 0. lei 1 2 3 COEFICIENT DE IMPORTANTA 1. mare f.00 0. Tabel 20.00 1 2 3 1.70 1.500 mil.50 0.60 1.000 mil.30 0.00 0. aportul în valuta si rezultatele financiare (profitul).00 0.00 0. lei 8 mil. Urmeaza aplicarea coeficientilor de importanta care avantajeaza capacitatea de lucru a strungulu i.40 0. lei 3.50 0. lei 1.00 0.00 30 50 25 2. departajarea nefiind posibila.25 0. profit.30 0.90 1. În prima parte a tabelului 20. mari mici bun f.00 0. Rezultatul nu este convingator.50 1.66 0. mare normal 12 mil.50 1.50 4.00 0. rapiditatea trecerii în fabr icatie).45 0. pe fiecare consecinta si solutie.00 0.86 1. restul având calificative.90 1.75 3.50 1.13 Suma utilitatilor Profitul anual X X X X .00 0.50 0. dovedind importanta lor în fundamentarea deciziilor economice din întreprindere. bun mic Utilitati 0.50 0.00 0.00 0.90 4.1 Consecint e Aport în valuta Capacitatea de lucru Cheltuieli de asimilare Pret de vânzare Valoarea actualizata SOLUTIA Cantitatea Qre 1 2 3 f.80 0.95 3.50 0.800 mil.1 s-au prezentat consecintele luate în calcul.Fundamentarea financiara a deciziilor economice Departajarea solutiei optime Departajarea acestor solutii posibile se realizeaza prin Metoda calculului utilitatii în cuprinsul Tabelului 20.1. precum si suma lor.50 0.

schimbarile rap ide din economie. decizia economica este ideala. de pe piata sau imperfectiunea celor care o executa fac necesara corectarea periodica a deciziei si. activitatea financiara este solicitata la maxim. pregatirea personalului etc. presupun adoptarea de decizii financiare specifice procesului de consum si. El are misiunea de a urmari în mod operativ mersul activitatii economice. în unele cazuri. cercetare stiintifica si asimilari. În aceasta faza. la momentul adoptarii. Dupa trecerea la faza de realizare. în mare parte. chiar daca în fazele precedente activitatea echipei de decizie s-a putut desfasura si fara o prea mare contributie a activitatii financiare (lucru grav. Acum se vede daca solutia aleasa este cu adevarat optima si daca structura economica a firmei este capabila sa o adopte la parametrii maximi. chiar a întregului lant decizional. apoi. într-un fel. m omentul adevarului. A. Toate aceste activitati presupun repartitie financiara pentru declansarea efectiva a pregatirii structurii firmei. decizii specifice procesului de productie (si ilare cu cele m prezentate în partile doi. dar frecvent înca la managerii nostri!). Momentul adevarului în procesul decizional Contributia repartitiei financiare 20. acum seful serviciului financiar lucreaza non stop! Structura economica a firmei nu poate primi oricum noua decizie. cresteri sau schimbari ale mijloacelor circulante. opera serviciului financiar. al rezultatelor sale financiare si de a semnala managerului cazurile de abateri de la cele previzionate. trei si patru).Finantele întreprinderii C. misiunea serviciului financiar continua cu urmarirea efectelor si fundamentarea unor actiuni de reglare operativa a procesului decizional. Implementarea deciziei economice în structura economica a întreprinderii Implementarea deciziei adoptate este. Realizarea periodica a situatiilor privind rezultatele financiare si determinarea celor mai reprezentativi indicatori privind starea financiara a firmei dau serviciului financiar prilejul sa simta pulsul Urmarirea operativa a rezultatelor financiare . Aceste actiuni specifice procesului de consum vizeaza investitii. totul este perfectibil! Acest aspect este valabil si în conducerea activitatii economice. Chiar daca. Reglarea deciziei economice Declansarea masurilor de corectare din mers a rea lizarii deciziei economice este. ea va trebui pregatita si adecvata prin ample actiuni de consum.2 Reglarea procesului decizional Efectele schimbarilor rapide Se poate spune ca nimic din ce este facut de om nu este perfect.

Chiar întocmirea documentatiei pentru contractarea de credite sau pentru iesirea pe piata de capital (vezi partea a cincea a manualului) permit firmei sa constate periodic starea sa financiara si sa procedeze la corectarea deciziei pe care o realizeaza. fiind nevoie de solutii cu totul diferite fata de cele selectionate într-o perioada anterioara. b) reglarea procesului decizional prin reluarea lantului de etape cerute de fundamentarea unei noi decizii (vezi si fig. Misiunea serviciului financiar de a tine sub control mersul activitatii economice este ajutata efectiv daca acesta procedeaza la bugetarea operativa si pe centre de responsabilitate a întregii activitati din întreprindere (vezi capitolul 21). . În aceste situatii.) scad sub un nivel limita. B. calificate si lipsite de bravura sau orgolii. solvabilitate. În momentul în care indicatorii financiari cei mai reprezentativi (rentabilitate. firma fiind si locul sau de munca. Reglarea de tip a si reglarea de tip b Este clar ca reglarea tip (a) apare în cazurile în care situatia firmei poate fi ameliorata prin trecerea în productie a unei solutii deja existente în banca de informatii a unitatii din etapa de sinteza a procesului decizional. gândirea si modul de actionare ale financiarului trebuie sa fie prompte. activitatea financiara din întreprindere este solicitata pentru evaluarea abaterilor de la cele previzionate. grad de îndatorare. neprotejat si afectat de inflatie si concurenta neloiala. se pune problema reglarii deciziei aflate în executie. Reglarea generala a întreprinderii Reglarea tuturor categoriilor de procese din firma Conducerea moderna a firmelor. nr. Procedeul reglarii cuprinde doua faze: a) reglarea deciziei prin schimbarea solutiei considerate optime la data adoptarii deciziei. presupune realizarea operativa de masuri de adaptare. acoperirea capacitatii de productie în corelatie cu pragul de rentabilitate etc. 20. lichiditate. Reglarea de tip (b) intervine atunci când indicatorii financiari arata o situatie grava. Indiferent de gradul reglarii.1). el trebuie sa contribuie efectiv la salvarea situatiei. cu un mediu intern convulsionat social si cu un mediu extern ostil. mai ales în conditiile actuale atât de schimbatoare. de reglare a tuturor proceselor din unitatea economica. stabilirea masurilor de întreprins si gasirea fondurilor necesare reglarii procesului decizional.Fundamentarea financiara a deciziilor economice Aba teri în nivelul indicatorilor financiari proceselor economice din întreprindere.

în conditiile prezentate în partea a cincea a manualului. în comparatie cu previziunile sau parametrii proiectati si de a sesiza conducerea unitatii asupra abaterilor si a masurilor ce trebuie întreprinse.2). Actiunea de comparare informationala are misiunea de a permite cunoasterea permanenta a rezultatelor obtinute de firma. Decizii financiare de compensare . apelând la creditul bancar sau la piata de capital. de gasire a fondurilor necesare la un cost rezonabil. În situatii mai putin critice. se poate face apel la fondurile de rezerva constituite legal. Trebuie sa recunoastem ca participarea financiarului la conducerea activitatii economice sub forma fundamentarii financiare a deciziilor economice este posibila numai pe baza unei calificari superioare. a unei experiente active. În principal. Activitatea financiara nu poate fi ocolita. la provizioane sau la despagubirile platite de firmele de asigurari. a rezultat ca pozitia activitatii financiare este în cadrul activitatilor de reglare a proceselor efectorii din firma (vezi si figura nr. de previzionare a efectelor viitoare ale masurilor de reglare si de capacitatea sa de cooperare cu partea tehnica si economica din întreprindere. Odata stabilite masurile (deciziile) economice si tehnice de reglare. Reglare (R) si Compensare (CO). în special prin fundamentare si adoptarea de decizii de creditare. de apelare la piata de capital sau la finantele publice. activitatea financiara realizeaza actiuni de comparare informationala (CI). serviciul financiar face rost de fondurile cerute de reglarea întregii firme. 20. formate în contact cu realitatea si în conditiile în care întreaga munca financiara din firma se desfasoara dupa regulile biroticii moderne si ale stiintei financiare. În cadrul conexiunii de autoreglare. Calificarea specialistului în finante este probata de rapiditatea reactiei la autoreglarea firmei. mai ales ca se pune problema gasirii de fonduri în mod operativ. Din prezentarea întreprinderii ca sistem cibernetic (vezi partea a doua a lucrarii). rolul activitatii financiare consta în fundamentarea si adoptarea de decizii financiare de completare (compensare) a necesarului suplimentar de fonduri cerut de reglarile tehnice si economice adoptate.Finantele întreprinderii Cuprinsul conexiunii de autoreglare Aceste masuri se traduc în numeroase decizii de toate tipurile si în toate domeniile activitatii din întreprindere.

care determina fie expansiunea. δ2. fie o expansiune economica.Editura HRW. financiari. în cazul deciziei de investitie. fie un comportament normal. politici. analiza prin simulare etc. de tip consum sau productie. influenteaza în mod direct adoptarea variantelor de decizie. modificare care poate determina fie o recesiune economica. De aceea. taxa de actualizare în functie de risc. În activitatea economica apar si alte tipuri de riscuri.Fundamentarea financiara a deciziilor economice Figura nr. Am vazut. ca se impune o corectare a valorii rezultatelor favorabile (profit. fapt ce presupune un risc.3 Adoptarea de decizii în conditii de risc Deciziile economice. cash-flow) prevazute a se obtine în viitor pe baza unui indice de actualizare cât mai realist. Vezi W. presupun o realizare în viitor. datorita incertitudinii în previzionarea factorilor economici. Gestion financière. Efectele conditiilor de incertitudine Riscuri specifice economiei de piata Modele matematice la determinarea efectelor viitoare . cum ar fi variatia conditiilor de pe piata. monetari. Probabilitatea de aparitie a factorilor.2 20. Brigham. Determinarea valorii actualizate reprezinta un prim aspect al încercarii de a fundamenta o decizie economica în conditiile riscului de degradare a unitatii monetare. 20. folosindu-se modele matematice adecvate (calculul dispersiei patrate. arborele de decizie. ecartul de risc. Montréal). se procedeaza la determinarea efectelor viitoare în conditii de risc. sociali. δ. în practica managementului financiar. fie riscul.

. lei 500 mil. Pentru realizarea acestor indicatori. normala. expansiune. lei 0 mil. trebuie determinata abaterea medie patratica (δ 2) a rezultatelor posibile fata de medie si ecartul tip (δ ).2 Profitul previzionat 3 400 mil.2 0. Lei 200 mil.6 0.3.3 δ 2 = Σ r2 P unde: r = ecartul individual dintre rezultatele previzionate si speranta matematica pe fiecare proiect si stare economica. Sa determinam dispersia patratica si ecartul tip pe baza datelor din exemplul 20. se utilizeaza relatiile: Relatiile 20. vom determina parametrii de care poate tine cont echipa care adopta deciziile economice. lei 120 mil. lei 600 mil. rezulta ca. folosind exemplul 20. P = probabilitatea de realizare a starilor de recesiune. Pentru a le departaja.Finantele întreprinderii Pentru exemplificare.2 Proiectul 0 Proiectul A Starea economica 1 Recesiune Situatie normala Expansiune Recesiune Situatie normala Expansiune Probabilitatea 2 0. Exemplul 20. lei 500 mil.6 0. speranta matematica este similara. lei 300 mil. lei 500 mil. lei 1000 mil lei Total Speranta matematica 4=2x3 80 mil.2 0.2 0.2. Lei 300 mil. în cazul adoptarii oricaruia din cele doua proiecte. lei Total 0 mil. lei Proiectul B Din exemplul 20.2. lei 500 mil.

500 = -100. Ecartul tip pentru proiectul A = δ = 4000 = 63.3 În cazul proiectului A. r2P = 10000 x 0. Ecartul pentru proiectul B este de 316.20 / 500 = 0.20 mil. Calculat prin raportarea ecartului tip ( la δ) speranta matematica (Sm).4 V = δ / Sm Pentru proiectul A: Pentru proiectul B: V = 63. r = 500 . lei. abaterea fata de medie (speranta matematica) fiind mai mica (63.25 mil.Fundamentarea financiara a deciziilor economice Exemplul 20.25. Cu cât aceste informatii vor fi mai numeroase si mai bine determinate. . cu cât are un nivel mai mic. În sprijinul unei decizii cu risc minim se pronunta si indicatorul coeficientul de variatie. r2 = 0 . r2 = 10000 . δ2 = 4000 Expansiune r = 600 . apoi. în mecanismul de sinteza de solutii si de alegere a variantei optime.20.6 = 0 . pentru proiectul B).2= 2000. r2P = 0 x 0.2= 2000. avem urmatoarele date: Recesiune Normala r = 400 . V = 316. Relatia 20.6324 Calcule pentru alegerea solu tiei optime ca decizie Rezultatele acestor calcule sunt introduse în analiza informationala a procesului decizional si.500 = 0 .1265. Pe baza acestor rezultate. lei fata de 316. r2P = 10000 x 0. r2 = 10000. varianta care devine “substanta” deciziei economice ce se va realiza. se apreciaza ca proiectul A presupune un risc mai mic. cu atât deciziile adoptate se vor realiza cu mai putine riscuri economice si financiare.25 / 500 = 0. acest indicator este cu atât mai bun.500 = 100 .

Finantele întreprinderii 20. are nevoie de sfatul finantistului? Cum este posibila evitarea influentelor subiective în alegerea solutiei optime ca baza a unei decizii economice? De ce este nevoie de reglarea periodica a mersului înfaptuirii unei decizii economice? Ce contributie are activitatea financiara la declansarea si realizarea reglarii procesului decizional.2? • • . care doreste sa adopte o decizie tehnica sau organizatorica.4 Activitati tutoriale Modelul de îndrumare si organizare a pregatirii si învatarii îl aveti la sfârsitul capitolului 1. ce solutii propuneti? Ce riscuri puteti avea în cazul în care adoptati proiectul B din exemplul 20. ÎNTREBARI RECAPITULATIVE • • • • • • • Cum apreciati activitatea finantistului de a întocmi documentele de prognoza financiara într-o firma? În ce masura managerul unei firme mari sau mici are nevoie de informatia si consilierea din partea serviciului financiar? Care sunt etapele principale ale unui proces de adoptare a deciziilor economice la nivel de firma? În ce masura managerul. a întregii activitati din unitatea economica? Puteti face fata ritmului actual al schimbarilor de pe piata (si chiar din legislatia financiara) în munca financiara? Daca nu.

Fundamentarea financiara a deciziilor economice TESTE DE AUTOVERIFICARE 20. b) reglarea. d) Implementarea deciziei în structura întreprinderii. b) Informarea. În care actiune serviciul financiar trebuie sa adopte decizii financiare operative pentru. c) Adoptarea solutiei optime ca decizie. analiza informationala si sinteza solutiilor posibile.3 În care etapa a procesului decizional se face apel la calculul utilitatii? 20.1 În procesul decizional economic se cuprind urmatoarele etape: a) Fundamentarea politicii generale a firmei.2 În care etapa a procesului decizional se pune problema alegerii unei noi solutii sau chiar schimbarea obiectivelor politicii de dezvoltare a întreprinderii? 20. c) compensarea. b) ecartul tip.4 În actiunea de reglare generala a întreprinderii se realizeaza: a) compararea informationala. În care etapa serviciul financiar trebuie sa adopte si sa realizeze decizii financiare care sa permita pregatirea firmei pentru a îndeplini decizia economica? 20.5 Realizarea deciziilor economice în conditii de risc presupune cunoasterea unor indicatori ca: a) abaterea medie patratica. e) Reglarea procesului decizional. c) coeficientul de variatie. a aduce fonduri din autofinantare si din afara firmei? 20. Care indicator rezulta din calculul ecart tip : speranta matematica? .

Valoarea 20. . iar cei de 1. pe un exemplu concret. redati.4 Decizia în conditii de risc Folosind datele din exemplele 20.1 Calculul utilitatii în alegerea solutiei optime Folosind datele din Tabelul 20. rediscutati alegerea solutiei optime daca se modifica urmatorii coeficienti de importanta: 20.00 devin 0.Finantele întreprinderii STUDII DE CAZ SI EXERCITII 20. în functie de evolutia conjuncturii economice la momentul de fata.2 si 20.00 în loc de 0. stabiliti coeficienti de importanta noi.5. Desenati graficul cu repartitia probabilitatii de obtinere a profitului previzionat în functie de starea economica posibila. contributia managementului financiar la disciplinarea activitatii economice prin aplicarea exigentei financiare cuprinse în principalii indicatori si în informatiile financiare. 20. toti coeficientii de 0. precizând sursele de suplimentare a capitalului de lucru si implicatiile unei reglari operative cu ajutorul activitatii financiare.5 devin 1.3 Dezbatere Organizati o dezbatere privind rolul serviciulu i financiar în reglarea operativa a activitatii economice din întreprindere.3. determinati ecartul tip si dispersia patratica pentru proiectul B.1.00.2Referat Pornind de la etapele unui proces decizional în domeniul economic. coeficientii de importanta aferenti consecintelor actualizata si Cantitatea Qr devin 1.5.

20. Adoptarea de decizii economice si financiare în conditii de risc monetar si economic. 20. Conducerea operativa prin finante a unei firme private.4 c. Adoptarea de decizii economice si financiare în conditii de incertitudine. Fundamentarea financiara a deciziilor de reglare operativa a activitatii economice la nivel de întreprindere.2 e. .1 d.Fundamentarea financiara a deciziilor economice 20.5 Teme pentru cercetarea stiintifica - Managementul financiar al firmei în conditiile perioadei de tranzitie.5 c. RASPUNSURI LA TESTELE DE AUTOVERIFICARE 20. 20. Fundamentarea financiara complexa a unei decizii economice de dezvoltare. 20.3 c.

CAPITOLUL 21 CONDUCEREA ECONOMICE PRIN BUGETE A ACTIVITATII CUPRINS 21.1 Bugetarea activitatii economice din întreprindere 21.2 Controlul activitatii economice din întreprindere prin bugete 21.3 Activitati tutoriale CONCEPTE Bugetarea activitatii economice Etapa pregatitoare a bugetarii Etapa bugetarii efective Etapa reglarii bugetului Tipurile de bugete utilizabile în firma Motivarea conducerii prin bugete Motivarea acceptarii conducerii prin bugete Bugete intermediare Controlul prin bugete Ecarturi în executia bugetului Ecarturi în situatia curenta a trezoreriei .

. numita bugetarea activitatii economice. dar severa. Asa cum a rezultat din capitolul 20.. odata întocmit. la cererea organelor de control sau la solicitarea Consiliului de administratie. din pacate. înca un document pasiv. dupa care "în România o lege are efect doar . asa cum au remarcat cei care au impus -o între metodele moderne de conducere. Acest lucru se datoreaza.. Bugetarea. Bugetarea o relatie peste 75% interumana . economice. Ea se realizeaza printr-o motivare clara. ci activitatea de întocmire si realizare a acestuia. viata urmându-si cursul pe baza principiului "vazând si facând". în mare parte. Modificarea în modul de lucru pentru care ple dam vizeaza mai multe aspecte. nu este esential documentul numit buget. În al treilea rând. trei zile!". a întregului personal al firmei de a întelege si de a respecta toate restrictiile si exigentele financiare. într-o permanenta comunicare cu specialistii din compartimentele tehnice. este relatie interumana . ramâne. a restrictiilor cantitative si calitative specifice disciplinei financiare. bugetarea trebuie privita ca o activitate continua ce se deruleaza pe tot parcursul anului si în legatura cu toate domeniile si procesele care caracterizeaza întreprinderea. mentalitatii vechi. trebuie retinuta ideea ca.Conducerea prin bugete a activitatii economice Tabloul de bord al conducerii firmei 21. sociale. întreaga activitate a financiarului trebuie sa poarte amprenta exigentelor bugetarii. bugetul. ci. nu este numai profesie. într-o proportie de peste 75%. în munca financiarului. financiarul trebuie sa fie prezent în toate actele de conducere din firma. exercitându-si meseria în mod argumentat si hotarât.1 Bugetarea activitatii economice din întreprindere Principiul “efectul doar de trei zile!” Exigentele activitatii financiare de bugetare În multe din întreprinderi. Trecerea la principiile economiei de piata presupune si debarasarea de nostalgiile dupa perioada lejera a lipsei de raspundere. În al doilea rând. El este activat doar atunci când se solicita un credit de la banca. În primul rând.

Implicatiile etapei pregatitoare Aplicarea corecta si consecventa a principiilor bugetarii presupune reorganizari în munca serviciului financi r si a celorlalte compartimente a din firma. acceptând evidentierea clara si totala a cheltuielilor si a contributiilor lor la obtinerea de venituri si profit. Teoria financiara a sintetizat numeroase tipuri de bugete. din viata curenta a firmei. sociale. de centrul de responsabilitate vizat: Dupa procesul economic pe care îl bugetam. Calculatorul în activitatea financiara Determinarea tipurilor de bugete adecvate firmei . O alta responsabilitate care revine serviciului financiar în etapa pregatitoare se refera la determinarea tipurilor de bugete posibil de utilizat la nivel microeconomic si la precizarea centrelor de responsabilitate care urme aza sa întocmeasca si sa realizeze bugete. . bugetele activitatilor de consum.etapa pregatitoare. pentru a se încadra în restrictiile cantitative si de eficienta cerute de repartitia financiara. de fenomenul ce urmeaza a fi bugetat. . în functie de scopul urmarit.Finantele întreprinderii Acest lucru este necesar.etapa bugetarii efective. Celelalte servicii din structura organizatorica trebuie sa-si însuseasca spiritul si exigentele bugetarii. serviciile respective urmând a fi conectate la subsistemul informational financiar. z Indiferent de amploarea activitatii economice care se supune bugetarii (fie ca este vorba de întreaga decizie de productie sau numai de o simpla actiune de ordin social).etapa reglarii bugetului. serviciul financiar trebuie sa dispuna de un sistem informational operativ . Totodata. restructurare. ecologice etc. de perioada de timp pentru care se întocmeste bugetul respectiv. bine dotat cu tehnica de calcul si birotica moderna. uneori si de reprofilare. Astfel. avem bugetul exploatarii (productiei). de deci iile financiare. A. operatiunea respectiva parcurge urmatoarele etape: . economice. trebuie sa se conformeze necesitatii de a da informatii reale si în mod operativ pentru fundamentarea deciziilor financiare. pentru ca bugetarea corecta a activitatii economice presupune angajarea tuturor compartimentelor întreprinderii si ale conducerii într-o actiune de reorganizare. bugetul activitatii de lichidare. pentru a lucra în timp real în vederea furnizarii informatiilor financiare care însotesc evenimentele tehnice.

al trezoreriei. . bugete pe centre de responsabilitate (aprovizionare. se . Activitatile de consum si de productie si fluxurile de fonduri externe sunt transformate în informatii financiare si apoi în decizii încorporabile în macheta bugetelor (general. fiscalitatea etc. avem bugete anuale. avem bugetul întregii activitati economice. bugete trimestriale. Aici actioneaza talentul si calificarea economistilor. se impune o corectare periodica a deciziilor economice si.). desfacere. de regula. se cauta fonduri în mod operativ si. Partea cea mai dificila a etapei pregatitoare este reprezentata de actiunea pe care serviciul financiar trebuie sa o întreprinda pentru a lamuri si motiva factorii de conducere.) care ridica credibilitatea sfaturilor financiare. în mod logic. cercetare stiintifica etc. . concurenta. si a bugetelor întocmite.Dupa perioada de timp avuta în vedere. dar si personalul de executie. Putem spune ca de reusita acestor actiuni din etapa pregatitoare depinde daca bugetarea devine un proces managerial sau daca ramâne o obisnuita munca birocratica. sectii si ateliere de productie. pe baza lor. Bugetarea efectiva si reglarea bugetului Transformarea de date în informatii financiare Concret. decapitalizare. dar si ferocitatea fenomenelor de pe piata (inflatie. avem bugete financiare. al centrelor de responsabilitate). bugetul trezoreriei. Continutul si rolul bugetelor intermediare Abaterile de la indicatorii proiectati sau asteptati sunt transformate în implicatii financiare. bugetarea activitatii economice decurge asa cum a fost prezentata pe parcursul lucrarii. actiuni sociale. asa cum am vazut în capitolul precedent. bugetele fluxurilor financiare externe. la începutul anului. bugete multianuale (vezi proiectia surselor si cheltuielilor pentru investitii). - B.Conducerea prin bugete a activitatii economice Motivarea personalului întreprinderii Bugetarea ca proces managerial Dupa fenomenele la care se refera.Dupa amploarea activitatii reflectate. în vederea acceptarii conducerii prin bugete si a modificarilor de comportament pe care le implica. Pe parcursul realizarii bugetelor amintite. fluctuatia cursului valutar.

Laborator de verificare si gestionare a valorii . Aceste bugete pot fi de natura deciziilor financiare privind investitiile. fina nciarul este. pentru schimbarea unei piese defecte.Finantele întreprinderii adopta si se realizeaza bugetele intermediare . iar activitatea economica trebuie corectata în sensul cerut de activitatea financiara. risipa. Lipsa controlului provoaca. renuntarea la o parte din capitalul permanent prin rambursarea împrumuturilor obligatare.1 "În industria de automobile. de dimensionare exacta pentru a fi recunoscuta de piata. un inginer al valorii. pentru automobilul aflat la client în perioada de garantie. Kirkpatrik. refacerea mediului etc. 21. de exigentele bugetulu i. pierderea segmentelor de piata. inutile. (vezi Cadrul 21. Daca din acest laborator pornesc semnale despre abateri grave în mecanismul real de obtinere a valorii. cercetarea stiintifica. Aceeasi operatie necesita. managementul presupune activitati de supraveghere. actiunile sociale. precum si recompense pentru reducerea risipei. Cadrul 21. cuvântul financiarului trebuie ascultat. pentru rambursarea de credite. iar serviciul financiar un laborator de verificare si gestionare a valorii ce se obtine în întreprindere (vezi Capitolul 1). în majoritatea cazurilor. depistata de controlul de calitate în timpul fabricatiei. cresterea costului etc. control al calitatii. depistarea abaterilor. atunci când au loc varsaminte de fonduri în afara firmei. 100 de dolari!" Cu atât mai mult se pune problema existentei si exercitarii controlului financiar prin bugete.1). pentru majoritatea oamenilor. în parte. semnificatia unei activitati coercitive si. În raspunderea serviciului financiar cade întregul mecanism de obtinere a valorii. atunci când se aduc fonduri suplimentare pentru corectarea structurii economice a firmei si negativ (-). Totusi. asa cum am mai aratat. mijloacele circulante. El creeaza stari emotive si disconfort. sanctiuni si recuperari de pagube.2 Controlul activitatii economice din întreprindere prin bugete Stari emotive si disconfort Controlul are. remarca cercetatorul american E. Semnul repartitiei financiare determinata de acest tip de buget este pozitiv (+). se cheltuiesc doi centi. scaderi de calitate. sporirea calitatii etc.

al substituirilor în lant. 21.la costul unitar. în timp ce ceilalti factori ramân constanti (vezi figura nr. . 2. Acest fenomen financiar-monetar reprezinta pulsul firmei si de aceea trebuie verificat. . determinându-se efectul fiecarui factor de influentare. Principiul de analiza folosit este cel bine cunoscut. Aceste ecarturi se refera cu precadere la: 1. Ecarturi globale asupra costurilor . Ecarturi globale asupra rezultatelor . 21.Conducerea prin bugete a activitatii economice Forma cea mai operativa si penetranta de control prin bugete este reprezentata de Depistarea si analiza diferentelor (ecartului) dintre rezultatele previzionate si cele reale.1 Situatia trezoreriei pulsul zilnic al firmei Un alt domeniu cheie al controlului prin bugete are ca obiect situatia trezoreriei întreprinderii pe parcursul executarii bugetului de trezorerie.la elementele costului. .1). .la cantitati vândute. zilnic. daca se poate.la structura (mixul) vânzarilor.la pretul de vânzare. Tipuri de diferente între previzionat si realitate Figura nr.

21.2 b) evolutia soldului contului Clienti. evolutia ratei (r) previzionate si efective se prezinta (pentru data de 20 a lunii) în figura nr. ca diferenta între v olumul facturilor emise si volumul încasarilor (previzionate si realizate).2. Grafic. controlul prin bugetul de trezorerie trebuie sa vizeze.Finantele întreprinderii Mai ales în conditiile blocajului financiar actual. în special. mersul încasarilor de la clienti si efectul lor asupra lichiditatii firmei. 21. În mod concret. Figura nr. acest control urmareste: a) evolutia creantelor totale fata de cifra de afaceri zilnica prin rata (r): r = creante totale / C A zilnica = n zile. .

.3 TABLOUL DE BORD la data de . . . . Decalajele punct de plecare pentru adoptarea de masuri Decalajele constatate pe parcursul lunii sunt elemente de dezbatere si pot constitui punctul de plecare pentru adoptarea unor masuri de corectare a activitatii economice si financiare a firmei în cauza. . . a Consiliului de administratie. spre exemplu) se prezinta în figura nr. . lei . .3. . . 21. mil. . situatia completa a abaterilor de la indicatorii previzionati sub forma Tabloului de bord al firmei. . . . . . aceasta evolutie (pentru data de 20 a lunii. Figura nr. Misiunea principala a serviciului financiar care exercita controlul prin bugete este sa puna la dispozitia managerilor din întreprindere. .Conducerea prin bugete a activitatii economice Grafic. . 21. .

.... Cost unitar pe principalele produse -A -B Rezultate financiare Impozite si taxe Indicatori de lichiditate etc..materii prime . 2... personal. un suport de necontestat si din ce în ce mai vizibil: Dimensiunea financiara a activitatii economice în întreprinderea din economia româneasca a devenit foarte importanta .. 6. .... ale fenomenelor actuale din zona monetara si financiara pot fi. Buget 7.. cu siguranta.Finantele întreprinderii Nr. 1. crt..3 Activitati tutoriale Modelul de îndrumare si organizare a pregatirii si învatarii îl aveti la sfârsitul capitolului 1.salarii .. 1) Ecarturile grave sunt subliniate si explicate în anexe la Tabloul de bord.......... în sfârsit. 4...800 6.. realizând un adevarat management financiar.. Indicatori Cifra de afaceri Costul .700 Ecart . efectele nefavorabile ale pietei.. 5.600 Real 7. diminuate în favoarea firmei si a sa...amortizare ... Pledoaria noastra pentru cresterea responsabilitatii si a rolului economistului financiar are. chiar hotarâtoare pentru soarta firmei! 21..4001) +100 Dimensiunea financiara dimensiune principala În masura în care economistul financiar din întreprindere reuseste sa se impuna în sensul celor aratate de noi..400 6. 3.

nu numai profesie. d) 10%. . c) 25%. bugetele fluxurilor financiare externe. Care proportie este cea reala? 21. 60%. 40%. b) 30%. respectiv 90%. relatie interumana. conform celor spuse de initiatori. respectiv 80%. bugete trimestriale. bugetul activitatii de lichidare. bugete multianuale (vezi proiectia surselor si cheltuielilor pentru investitii).Conducerea prin bugete a activitatii economice ÎNTREBARI RECAPITULATIVE • • • • • • • Care sunt formele moderne de conducere a activitatii economice si care este locul conducerii prin bugete în managementul modern? Ce caracteristici are actiunea de bugetare? Ce efecte are bugetarea activitatii economice asupra compartimentelor de conducere si de executie din firme? Ce tipuri de bugete pot fi utilizate în firma dumneavoastra? Cum apreciati oportunitatea controlului prin bugete si ce efecte are controlul respectiv asupra valorii obtinute în întreprindere? Ce trebuie sa contina un Tablou de bord pentru a da managerului o imagine reala asupra mersului firmei si pentru a-i permite sa adopte masurile cele mai adecvate? Este posibila schimbarea rolului finantistului din "omul care trebuie sa gaseasca fonduri" în "managerul gestiunii financiare a firmei". respectiv 75%. bugetele activitatilor de consum. bugetul trezoreriei. component de prim rang al echipei de conducere a activitatii economice? TESTE DE AUTOVERIFICARE 21.1 Bugetarea activitatii economice si sociale din întreprindere este. dar si relatie interumana în proportiile: a) profesie. respectiv 70%.2 În activitatea de bugetare se folosesc mai multe categorii de bugete: a) bugetul exploatarii (productiei). c) bugete anuale. e) 20%. b) bugete financiare.

bugete pe centre de responsabilitate (aprovizionare. c) BI pentru dotarea suplimentara cu informa tii tehnice si stiintifice.) au misiunea de a transforma în implicatii financiare abaterile activitatii economice de la indicatorii proiectati: a) BI pentru completarea investitiilor.)? 21. c) cantitatea de marfuri vândute.4 Bugetele intermediare (B.5 Exercitarea controlului prin bugete presupune depistarea si analiza diferentelor (ecarturi) dintre rezultatele previzionate si cele reale. cercetare stiintifica etc. desfacere.3 Dar grupa care are în vedere procesele economice complexe din întreprindere? 21. b) BI pentru cresterile de active circulante. d) pretul de vânzare.1 Tabloul de bord La sfârsitul trimestrelor II si III. sectii si ateliere de productie. actiuni sociale. Care dintre aceste BI presupune o repartitie financiara notata cu ( .A. e) mixul vânzarilor. Care din grupele respective se refera la domeniile activitatii financiar-monetare din firma? 21. d) BI pentru rambursarea de credite si a împrumuturilor obligatare. Aceste ecarturi se refera la: a) elementele costulu i. firma "Carpati" S. Care dintre aceste ecarturi se refera la structura pe sortimente a marfurilor vândute? STUDII DE CAZ SI EXERCITII 21.).Finantele întreprinderii d) bugetul întregii activitati economice. e) BI pentru refacerea mediului natural înconjurator afectat de procesele economice din întreprindere.I. b) costul unitar. înregistreaza urmatorii indicatori sau abateri fata de cifrele bugetate la începutul anului: II +400 +50 +45 +10 +1 % -2 % III +100 +150 +100 -5 -2 % -4 % Cifra de afaceri Costul Salarii Profit Rata rentabilitatii economice Rata rentabilitatii financiare .

Facturi emise = 4. evolutia contului Clienti este un obiectiv important de control. lei. situatia se prezinta astfel: . Firma are previzionat pentru sfârsitul lunii un sold de 300 mil. Realizati acest control.Cifra de afaceri zilnica = 15 mil.Conducerea prin bugete a activitatii economice Rata rentabilitatii resurselor consumate Rata rentabilitatii veniturilor Lichiditatea patrim oniala (Lp) Lichiditatea imediata (Lr) Solvabilitatea patrimoniala (Sp) -3 % -1 % 95 % 90 % 25 % -5 % -3 % 101 % 95 % 31 % Întocmiti Tabloul de bord pentru fiecare trimestru si precizati în ce cazuri ecartul sau indicatorul prezinta aspecte grave pentru care trebuie sesizata conducerea întreprinderii.Rata numar de zile (r) propus pentru sfârsitul lunii este de r = 2 zile.5 mild. societatile comerciale urmaresc zilnic situatia Bugetului de trezorerie. se urmareste evolutia diferentei dintre valoarea facturilor emise si valoarea încasarilor. lei. Practic.7 mild.3 Evolutia contului Clienti Pentru serviciul financia r. lei.Încasari = 3. Comentati situatia înregistrata la data de 25 a lunii. având datele: .2 mild. ce masuri se mai pot întreprinde pentru a realiza la sfârsitul lunii rata r = 2 zile? 21. lei .Creante totale Data 1 5 10 15 20 25 Suma 60 75 90 45 60 75 . . lei . 21. inclusiv sub forma grafica. lei si valoarea previzionata a încasarilor de 5. Dezbateti solutiile care ar putea remedia situatia. obtinut ca diferenta dintre valoarea previzionata a facturilor emise de 5.2 Evolutia creantelor Data fiind accentuarea blocajului financiar. Pe data de 25 a lunii.2 mild.

21. 20. precizati daca în intervalul ramas pâna la data de 30 a lunii se mai pot remedia abaterile si prin ce masuri. De asemenea. Conducerea prin bugete a centrelor de profit din întreprindere. în legatura cu implicatiile financiare (pentru firma si personale) în cazul înregistrarii unor abateri mari de la cifrele previzionate.3 c.5 c. Conducerea activitatii financiare operative prin bugetul de trezorerie.1 d.4 Program pe calculator Realizati un program pentru calculatorul personal.4 c. Motivarea complexa a personalului unei firme pentru acceptarea conducerii prin bugete. RASPUNSURI LA TESTELE DE AUTOVERIFICARE 20.Finantele întreprinderii Reprezentati grafic situatia (vezi figura nr.2 e.3) si stabiliti ce abateri se înregistreaza. 21.5 Teme de cercetare stiintifica Utilizarea Tabloului de bord în conducerea operativa a activitatii financiare si economice. 20. . 21. 20. Cuprindeti cât mai multi indicatori si restrictii. Multiplicarea tipurilor de bugete în functie de interesele managerului de a conduce prin finante structurile firmei ca centre de profit. inclusiv avertizari. Realizarea controlului financiar al activitatii economice prin bugete. Adaptarea sistemului informational al firmei pentru conducerea activitatii economice prin bugetele financiare si de trezorerie. intitulat Tabloul de bord al sefului serviciului financiar. 20.

în ciuda greutatilor pe rioadei. este. o schimbare de atitudine fata de modul în care trebuie tratate toate activitatile din firma. cu scopul de a fundamenta stiintific munca economistului.ÎNCHEIERE Parcurgerea manualului consacrat activitatii financiare care are loc la nivel de firma. A cunoaste aceste mecanisme. Urmarind cu atentie exemplele. prin procesele naturale din mediu si prin procesele sociale . schimbari impuse nu de dorinta administratiei. Acest fenomen este în plina transformare calitativa si cantitativa. a le utiliza corect si eficient sunt conditii absolut necesare pentru gestionarea exigenta a averii firmelor. De un real folos vor fi. Am procedat la introducerea în manual si a unor aspecte teoretice de ultima noutate. observatiile si sugestiile celor care se confrunta direct cu fenomenul microfinanciar. Suntem constienti ca nu am putut cuprinde în paginile manualului întreaga problematica a fenomenului microfinanciar. ati realizat nu numai întelegerea noilor concepte si metode de lucru. Tratarea proceselor de obtinere a valorii din întreprindere pe baza teoriei valorii-entropie a produs. ele având fiecare un rol egal în gestionarea valorii în societatea comerciala sau la nivel de economie nationala. dar ati capatat un comportament necesar pentru a face fata stilului nou de exercitare a functiilor financiare si de management financiar în cadrul firmelor. a contactului cu piata financiara si monetara interna si internationala. a valorii ce se obtine prin procesele de productie si de consum. Avertismentul din introducerea lucrarii cred ca s-a confirmat pe parcursul capitolelor care au abordat schimbarile de substanta din activitatea financiara. din contra. speram. studiile de caz si exercitiile din fiecare capitol. vom aduce completarile necesare. în aceasta actiune de perfectionare. investigare si un prilej de afirmare a spiritului de initiativa. prea adesea considerat un component marginal al echipei de conducere a activitatii economice din întreprindere. Mecanismele noi aparute în gestionarea surselor financiare si de credit din economie dovedesc ca. Profesia de economist financiar este supusa azi unor restructurari de substanta. a avut menirea de a trezi interesul pentru formarea si completarea profesiei de economist financiar. Dinamica si complexitatea domeniului nu reprezinta un motiv de retinere sau de teama. devenind compatibile cu metodele practicate de institutiile financiar-monetare internationale. ci de mutatiile obiective intervenite în derularea fenomenului financiar sub influenta principiilor economiei de piata. Pe masura ce activitatea financiar-monetara din întreprindere îsi va contura aspecte noi în privinta fundamentarii si adoptarii de decizii si a participarii la conducerea activitatii economice din societatea comerciala. dar în corelatie permanenta cu macro si mondoeconomia. Le asteptam cu încredere! . transformare care înca nu a putut fi cuprinsa în totalitate în continutul legilor si metodologiei financiar-monetare. a organizarii sistemelor informationale specifice muncii din serviciul financiar. un îndemn pentru cercetare. institutiile financiar-monetare se adapteaza la exigentele muncii financiare moderne. fiind necesare cunostinte noi în privinta proiectarii financiare a firmei.

Bucuresti. Audit financiar la societatile comerciale. G. Chrystal. P.. 1999 Finante manageriale. P. 2003 Economia politica. D. Investitii reale si finantarea lor. 2000 Vintila. G. Bucuresti. 4. Bogdan. Editura ASE. Buc uresti. Nordhaus. Editura Economica. 10. 5. Bucuresti. 2000 Economica valorii. Editura Economica. Catedra de Economie si politici economice (ASE Bucuresti) 13. 14. Bucuresti. 2000 Economie. P... Editia a treia. s. 1998 Principiile economiei. R. decontare.BIBLIOGRAFIE 1. Rusu. W. C. 3. Bran. Bucuresti. Editura Economica. Bucuresti. Gh. Bucuresti. Bucuresti. Johns. 2002 Gestiunea financiara a întreprinderii. Editura Economica. P. Bran. 2002 2. K. Bucuresti. Editura Economica. Editura Economica. Editura Teora. Editura Monitorul Oficial. A. 1998 Comportament organizational. I. Editura Economica. Holpern.a. 2000 9. Rusovici. F.. Stancu. Bucuresti. I. 2002 Relatii financiare si monetare internationale. Bucuresti. Bran.. P. R. 8. 12. I. Editura Economica... A. Cojoc. 2002 Finantele întreprinderii. garantare Standardele Internationale de Contabilitate 2000. Editura Economica. Lipsey. B. 6. G. Samuelson. 7. Piete financiare si gestiunea portofoliului. Tratat de management financiar-bancar. 2000 . Bucuresti.. Analiza si gestiunea financiara a întreprinderii.. * * * Regulamente si metodologii de creditare. editia a V-a.. A. Costica. EDP.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful