ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE ARTE „GEORGE ENESCU” IAŞI FACULTATEA DE ARTE PLASTICE, DECORATIVE ŞI DESIGN

STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ – DOMENIUL ARTE DIRECŢIA DE STUDIU: CONSERVARE – RESTAURARE

PROGRAMA ANALITICĂ
2009 – 2010 DISCIPLINA: NOŢIUNI FUNDAMENTALE DE CHIMIE COD: PR1206 TITULAR CURS: lector univ. ing. Octaviana Marincaş SPECIALIZARE: CONSERVARE - RESTAURARE DIRECŢIA DE STUDIU: RESTAURARE TEMPERA, RESTAURARE PICTURA MURALA CATEGORIA FORMATIVĂ: DISCIPLINĂ ÎN DOMENIU An de studiu Nr.ore / săptămână Nr. ore / semestru Nr. total ore / an Nr. credite / semestru Nr. total credite / an Forma de evaluare Anul I Sem. 1 Sem. 2 1C - 1 Lp 1C - 1 Lp 14 +14= 28 14+14= 28 28 x 2 = 56 3 3 6 V E

DISCIPLINE CORELATE: Studiul culorii, Studiul desenului, Tehnici artistice, Istoria artei. SCOPUL CURSULUI: Studiul acestei discipline urmăreşte însuşirea noţiunilor, terminologiei şi a conceptelor şi legităţilor de bază ale chimiei, cu evidenţierea acelora care se vor întâlni ca procese și materiale folosite in metodologia restaurării, ori ca principii de bază ale metodelor de investigare ştiinţifică. Aceste cunoştinţe sunt temelia formării şi specializării ulterioare a oricărui conservatorrestaurator de bunuri de patrimoniu. Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor care au loc, a substanţelor şi materialelor care se folosesc în procesele de conservare şi restaurare, a modului lor de interacţiune, a compatibilităţii lor este obligatorie pentru un specialist din acest domeniu. Dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de lucru în laborator, manipularea cu atenţie a substanţelor, a sticlăriei, a aparaturii specifice. Informarea cu privire la normele de protecţie a muncii şi a celor de prevenire şi stingere a incendiilor, conştientizarea importanţei respectării lor permanente, atât pentru persoanele implicate în diverse activităţi, lucrări cât şi pentru protejarea bunurilor de patrimoniu care se vor afla în lucru. Parcurgerea unei bibliografii care sa demonstreze actualitatea şi necesitatea aprofundării ulterioare a aspectelor ştiinţifice din orice activitate legată de conservarea şi restaurarea bunurilor de patrimoniu.

METODOLOGIE: Cursul se desfăşoară în întâlniri de două ore, timp în care se prezintă teoretic noţiunile ştiinţifice, folosind mijloace clasice şi de tip actual, electronice (calculator, video proiector, CD, legatură la internet pentru accesarea unor site-uri de specialitate). Lucrările de laborator sunt grupate în şedinţe de câte patru ore şi au ca scop susţinerea prin demonstraţii practice, în laborator sau în spaţiul virtual, a procesului de învăţare, de înţelegere şi de aprofundarea individuală a informaţiilor şi noţiunilor dobândite în orele de studiu în comun. Se foloseşte discursul interactiv cu scopul de a forma deprinderea de a susţine un punct de vedere, apelul la informaţii ştiinţifice ce sunt difuzate prin mijloacele de informare în masă şi care sunt familiare astăzi tuturor, rememorarea cunoştinţelor dobândite în anii de liceu despre materialele picturale şi modul în care acestea interacţionează între ele, documentarea individuală cu stimularea traducerilor de articole ştiinţifice de specialitate. FORME DE VALORIFICARE ŞI EVALUARE : Nota finală va cuprinde aprecierile privind activitatea studentului în timpul lucrărilor de laborator, participarea la discuţiile care au loc în timpul cursurilor, rezultatele obţinute la lucrările de pe parcursul semestrului, de la tema sau proiectul individual şi nota obţinută la examen sau verificare finală. Participarea la programul de consultaţii stabilit este de asemenea apreciată. Se apreciază modul în care studenții cunosc şi folosesc termenii de specialitate specifici, capacitatea de a aplica cunoştinţele dobândite în situaţii, cazuri concrete din practica de conservare-restaurare, uşurinţa cu care se pot informa în domeniile abordate, cunoaşterea bibliografiei şi a mijloacelor şi surselor de informare, lucrul în echipă, munca desfăşurată individual, elaborarea la termen a temelor şi finalizarea corectă a lucrărilor practice sau de studiu pe internet, formarea unui vocabular de termeni într-o limbă de circulaţie internaţională. COMPETENŢE GENERALE : Abordarea şi aprofundarea metodică a studiului ştiinţei materialelor – a chimiei, în cadrul organizat al studiilor univesitare. *Competenţe instrumentale: *cunoştinţe generale de bază *capacitate de analiză şi sinteză *capacitate de organizare şi planificare *Competenţe interpersonale: *capacitate de evaluare si autoevaluare *abilităţi interpersonale *Competenţe sistemice: *capacitatea de a învăţa *capacitatea de a transpune în practică *abilitatea de a lucra independent *creativitate COMPETENŢE DE SPECIALITATE : Dobândirea capacității de utilizare și analiză a surselor bibliografice,de înțelegere a corelării informațiilor din diferite surse, de elaborare a referatelor de specialitate conform cerințelor domeniului, de lucru în laboratorul de Chimie, cunoașterea echipamentelor specifice și a normelor de protecția muncii și prevenire și stingere a incendiilor în laboratoarele de conservare și restaurare. Conceperea, iniţierea şi coordonarea / aplicarea unor proiecte de valorificare a informațiilor din domeniul conservării și restaurării. Co-organizare (curatorie), vernisare / comentare a unor vizite de studiu, stagii de practică de specialitate, expoziţii de artă sau a altor manifestări artistice de amploare, tabere

Programarea lucrărilor comune şi independente. Ce este ştiinţa. 1. 1 oră 1. a aparatelor. Structura atomului şi legăturile chimice. Molecule şi ecuaţii chimice. Amestecuri şi purităţi. Structura atomilor: legătura electronică. 1.2. 3.3. Folosirea instrumentelor şi a limbajului ştiinţific. Prezentarea sticlăriei de laborator. 5 ore. Organizarea laboratorului. L1: Prezentarea normelor de protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor. 4 ore C4.3. Noţiuni de valenţă 2. efectuarea de amestecuri de substanțe. ionii – legătură prin transfer de electroni. Schimbări fizice şi chimice. . *Competenţe specifice disciplinei: *cunoaşterea adecvată a noţiunilor de vocabular şi limbaj științific utilizat în doemniul conservării și restuarării *explicarea si interpretarea conţinuturilor teoretice şi practice legate de studiul chimiei pentru conservatori și restauratori *participarea responsabilă la desfășurarea lucrărilor de laborator Conţinut tematic/semestru: Anul I semestrul 1: C1. Noţiuni fundamentale de chimie.4.5. Observaţii şi teorii. L3: Exerciții de înțelegere a formulelor chimice.de creaţie artistică. Valoarea ştiinţei. Solide. 1.4. instalaţiilor. a modului de manevrare a reactivilor chimici.3.2.1.1. . 3. lichide şi gaze.Vizualizarea moleculelor. 2. a atomilor și moleculelor. 4. 5 ore C3. 1. 2. Exemplificarea stărilor de agregare. energie moleculară.4.5. stări de tranziţie. Atomi şi molecule. legătura metalică. structura electronică a atomului.Formula moleculară. L2: Exerciții de utilizare a Sistemului periodic al elementelor chimice al lui Mendeleev. compoziţia atomilor. festivaluri de artă de nivel regional. Desfăşurarea reacţiilor chimice. Identificarea materialelor. desfăşurarea lucrărilor. stări atomice excitate.6. 3. Relaţia proprietăţi fizice – legătură chimică. 4 ore 3. nucleele atomice. 2. 2. 1. Elemente şi compuşi. naţional şi internaţional.2.6.Formula structurală. 3. Fizica şi Chimia ca fundamente ale metodelor de cercetare. excursii de documentare. . numere de masă şi izotopi.1.7. 3. Măsurare şi exactitate în practică. 3 ore 4.2. Formule chimice. 1 oră C2. Reprezentarea simbolică a moleculelor.1. Nivele de identitate. Mecanisme de formare a legăturilor chimice: covalenţa – legătură prin punere în comun de electroni.

4.denumiri acet. . Procesul de dizolvare. Masa și greutatea. mod de îndepărtare.determinarea densității materiarelor .prepararea soluțiilor (solid-lichid. L4: Exemple: realizarea frescei. Tipuri de reacții chimice.şi form. Relaţia formulă chimică – structură.migrarea umidității în medii poroase .denumiri derivate din cele ale hidrocarburilor . Tensiunea superficială: 3 ore L3: . 5. 4. Stările de agregare ale materiei: 4 ore L1: .Schimbarea stărilor de agregare a substanțelor. coeficient de solubilitate: 1 oră L2: . punct de fierbere. punct de topire. indice de refracție. 2 ore 5. caracterizare și utilizare .determinatrea văscozității . lichid-lichid) . Compuşi anorganici: terminaţia –ide. . . acizi și baze.determinarea. Compuşi organici.5.Forma amorfă. Chimie cantitativă: cantităţi atomice şi moleculare. deteriorarea şi tratamentul ulterior al pigmentului alb de plumb.3. stabilirea denumirii formulelor chimice. Calculul concentrațiilor soluțiilor. .sistemul modern de denumire a substanţelor chimice .3.4. substanțe tampon. terminaţia –ous şi –ic.calculul concentrației soluțiilor de acizi și baze. Folosirea ecuaţiilor chimice. vâscozitatea.măsurarea punctului de topire și de fierbere 1 oră C3. Concentratia ionilor de hidrogen. Construirea ecuaţiilor chimice.Substanțe pure și amestecuri.săruri folosite în restaurare. Soluții. pregătirea soluțiilor cu caracter acid sau bazic. . terminaţia –ite şi –ate.cântăriri la balanța electronică . cristalină (pigmenți organici și anorganici) . săruri.2. cantităţi molare.calculul concentrațiilor soluțiilor . Constante fizice: densitatea. .exemple de reacții chimice între materiarele folosite în restaurare și materiarele folosite în tehnici de pictură tradiționale. 3 ore Recapitulare 2 ore Anul I semestrul 2 C1. 3 ore C4.tensiunea superficială . duritate.derivaţii benzenului . greutatea specifică.săruri care deteriorizează stratul pictural. 2 ore C5. hidroliza 2 ore L4: .starea coloidală.Noţiuni de protecţia muncii şi de stingere şi prevenire a incendiilor. Osmoza. 4. săruri 5.1. soluţii molare.materiale higroscopice . Compuși chimici anorganici. C2.calculul maselor moleculare pentru compuși cristalizați . măsurarea pH-ului suprafețelor și soluțiilor.dizolvarea substanțelor solide folosite în restaurare .

corelaţia dintre proprietăţi şi structură) L6: Solvenţi organici. 2006.L5: Exerciții de stabilire a formulelor chimice și de înțelegere a sistemului modern de denumire a substanțelor chimice. Mills and Raymond White. București. protecţie. Bucuresti. The Organic Chemistry of Museum Objects. Straturi de acoperire: calităţile ce se cer unei bune acoperiri. .. Chimia polimerilor. Teoria culorilor. Clasificare: . Noțiuni de chimia picturii. Factori ce influenţează pătrunderea consolidantului. The interface between science and conservation. Editura Meridiane . III. 1995 John S. Editor (1996) p. Editura Tehnopress. Marineasa. La Chimica nel Restauro – I materiali dell arte pittorica. straturi de acoperire cu solvent. Editura Sophia. Daim Publishing House.1995 .Materiale şi tehnica picturii Ed. London. Liviu. Looking through both sides of the lens: why scientists and conservators should know each other’s business. London. straturi de acoperire cu reacţie chimică Consolidanţi. Butterworths.. Iaşi. 2002 Melniciuc-Puica Nicoleta.1998 Podany J. Scott. 1996 Mihalcu Mihail.polimerizarea . Iaşi.polimeri reticulaţi . Faţa nevăzută a formei şi culorii. calităţi speciale: transparenţă. Chimie – Pocket Teacher. Pictura în ulei. Butterworths.. Timişoara. I. Bucureşti. Susan. Materiale pentru realizarea. București. Erminia picturii bizantine. 2 ore .caracteristici principale ale materialelor polimerice (terminologie. Ed. Third Edition *** Dicţionar de artă 2 volume.. Truda iconarului.solvenţi polari conţinând oxigen. II. conservarea şi restaurarea icoanelor şi frescelor.Bucureşti. 2000 Manfred Kuballa. 1998. 2000 Săndulescu . Editura Sigma Plus. Nona Edizione. 1987 . Tehnică.hidrocarburi substituite cu halogeni. 1996 Goethe. etc. 2 ore C6.. 2001 Dionisie de Furna. Editura Sophia. 2006 Thompson jr. Mauro Matteini. Ioan.solvenţi nepolari pe bază de hidrocarburi.Verna C. Chemistry for Conservators. Daniel V. Bucureşti. 1999 ***. Editura Sophia. 4 ore Recapitulare 2 ore Bibliografie : Istudor. Bradley. Materiale şi tehnici de pictură în Evul Mediu. Adezivi.polimeri cu catenă lungă . Editura Princeps. Arcangelo Moles. Editura ALL EDUCATIONAL. . 211-220 Lăzărescu . Deva. vol. Occasional papers (British Museum). Nardini editore. Jens Schorn. 116. 2001 Monahia Iuliania. Bucureşti. D.

Marc : Tehnica tabloului. ing. I și II. 1977 C. vol. Nenițescu. București.Conservarea picturilor murale Editura Meridiane. M.D..1986 Havel. Bucureşti. Editura Meridiane. şi Philippot L. București.Mihalcu. 1985 Mora P. Ediția a V-a. Nenițescu. Bucureşti. București. Editura Didactică și Pedagogică. Editura Academiei.. Ediția a VII-a. Editura Didactică și Pedagogică. 1986 C. Bucureşti. Chimie generală. Octaviana Marincaş . 1974 Întocmit de Lector univ. Editura Meridiane. 1980 Cennino Cennini Tratatul de pictură.D. Chimie organică. Conservarea obiectelor de artă.

Practică de specialitate.1 Lp 14 +14= 28 14+14= 28 28 x 2 = 56 2 2 4 V E DISCIPLINE CORELATE: Noțiuni fundamentale de chimie. Parcurgerea unei bibliografii care să demonstreze actualitatea şi necesitatea aprofundării ulterioare a aspectelor ştiinţifice din orice activitate legată de conservarea şi restaurarea bunurilor de patrimoniu. Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor care au loc. Aceste cunoştinţe sunt temelia formării şi specializării ulterioare a oricărui conservatorrestaurator de bunuri de patrimoniu. credite / semestru Nr.RESTAURARE DIRECŢIA DE STUDIU: RESTAURARE TEMPERA. atât pentru persoanele implicate în diverse activităţi. lucrări cât şi pentru protejarea bunurilor de patrimoniu care se vor afla în lucru. manipularea cu atenţie a substanţelor. Informarea cu privire la normele de protecţie a muncii şi a celor de prevenire şi stingere a incendiilor. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE ARTE „GEORGE ENESCU” IAŞI FACULTATEA DE ARTE PLASTICE.ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI. terminologiei şi a conceptelor şi legităţilor de bază ale fizicii. a aparaturii specifice. conştientizarea importanţei respectării lor permanente.ore / săptămână Nr. SCOPUL CURSULUI: Studiul acestei discipline urmăreşte însuşirea noţiunilor. total credite / an Forma de evaluare Anul II Sem. . ing. Dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de lucru în laborator. Istoria artei. Identificarea sistemelor etiopatogene. total ore / an Nr. 3 Sem. DECORATIVE ŞI DESIGN STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ – DOMENIUL ARTE DIRECŢIA DE STUDIU: CONSERVARE – RESTAURARE PROGRAMA ANALITICĂ 2009 – 2010 DISCIPLINA: NOŢIUNI DE FIZICĂ ȘI INVESTIGAREA OPEREI DE ARTĂ COD: PR2407 TITULAR CURS: lector univ. 4 1C . Octaviana Marincaş SPECIALIZARE: CONSERVARE . Tehnici artistice. ori ca principii de bază ale metodelor de investigare ştiinţifică. a sticlăriei. a modului lor de interacţiune este obligatorie pentru un specialist din acest domeniu. ore / semestru Nr.1 Lp 1C . RESTAURARE PICTURA MURALA CATEGORIA FORMATIVĂ: DISCIPLINĂ ÎN DOMENIU An de studiu Nr. cu evidenţierea acelora care se vor întâlni ca procese și fenomene folosite in metodologia restaurării.

rememorarea cunoştinţelor dobândite în anii de liceu despre materialele picturale şi modul în care acestea interacţionează între ele. cunoaşterea bibliografiei şi a mijloacelor şi surselor de informare. Co-organizare (curatorie). apelul la informaţii ştiinţifice ce sunt difuzate prin mijloacele de informare în masă şi care sunt familiare astăzi tuturor. de înţelegere şi de aprofundarea individuală a informaţiilor şi noţiunilor dobândite în orele de studiu în comun. lucrul în echipă. formarea unui vocabular de termeni într-o limbă de circulaţie internaţională. timp în care se prezintă teoretic noţiunile ştiinţifice.de înțelegere a corelării informațiilor din diferite surse. de lucru în laboratorul de Fizică. legatură la internet pentru accesarea unor site-uri de specialitate). uşurinţa cu care se pot informa în domeniile abordate.METODOLOGIE: Cursul se desfăşoară în întâlniri de două ore. tabere . stagii de practică de specialitate. rezultatele obţinute la lucrările de pe parcursul semestrului. de la tema sau proiectul individual şi nota obţinută la examen sau verificare finală. cazuri concrete din practica de conservare-restaurare. expoziţii de artă sau a altor manifestări artistice de amploare. *Competenţe instrumentale: *cunoştinţe generale de bază *capacitate de analiză şi sinteză *capacitate de organizare şi planificare *Competenţe interpersonale: *capacitate de evaluare si autoevaluare *abilităţi interpersonale *Competenţe sistemice: *capacitatea de a învăţa *capacitatea de a transpune în practică *abilitatea de a lucra independent *creativitate COMPETENŢE DE SPECIALITATE : Dobândirea capacității de utilizare și analiză a surselor bibliografice. documentarea individuală cu stimularea traducerilor de articole ştiinţifice de specialitate. COMPETENŢE GENERALE : Abordarea şi aprofundarea metodică a studiului ştiinţei materialelor – a fizicii. video proiector. Participarea la programul de consultaţii stabilit este de asemenea apreciată. cunoașterea echipamentelor specifice și a normelor de protecția muncii și prevenire și stingere a incendiilor în laboratoarele de conservare și restaurare. în laborator sau în spaţiul virtual. în cadrul organizat al studiilor univesitare. FORME DE VALORIFICARE ŞI EVALUARE : Nota finală va cuprinde aprecierile privind activitatea studentului în timpul lucrărilor de laborator. vernisare / comentare a unor vizite de studiu. Conceperea. folosind mijloace clasice şi de tip actual. elaborarea la termen a temelor şi finalizarea corectă a lucrărilor practice sau de studiu pe internet. munca desfăşurată individual. Se foloseşte discursul interactiv cu scopul de a forma deprinderea de a susţine un punct de vedere. CD. participarea la discuţiile care au loc în timpul cursurilor. electronice (calculator. Lucrările de laborator sunt grupate în şedinţe de câte patru ore şi au ca scop susţinerea prin demonstraţii practice. capacitatea de a aplica cunoştinţele dobândite în situaţii. Se apreciază modul în care studenții cunosc şi folosesc termenii de specialitate specifici. a procesului de învăţare. de elaborare a referatelor de specialitate conform cerințelor domeniului. iniţierea şi coordonarea / aplicarea unor proiecte de valorificare a informațiilor din domeniul conservării și restaurării.

Cântăriri la balanța electronică. Schimbări fizice şi chimice. indice de refracție. 2 ore C6. etc. greutatea specifică. structura electronică a atomului. fierbere pentru diferite substanțe folosite in restaurare. 2 ore L4: Exemple: realizarea frescei. desfăşurarea lucrărilor. Structura atomului şi legăturile chimice. Forma amorfă. 3. Clasificarea metodelor de investigare științifică.5. naţional şi internaţional. Unități de măsură în Sistemul Inyernațional de Unități. 3. 2 ore L6: Cântăriri la balanța electronică. 2 ore L5. Noțiui de Fizică cuantică. Procese și fenomene fizice. Solide. 2 ore C7. 14 ore 3. stări de tranziţie.4. 2 ore C3. Noțiuni de Mecanică. 3. vâscozitatea. 4 ore L7: Folosirea instrumentelor pentru analiza și caracterizarea stării de conservare. determinarea densității materiarelor.3. 2 ore C5. numere de masă şi izotopi. Noţiuni din fizica atomului. energie moleculară. 1 oră C2. 4 ore. a comporatmentului atomilor și moleculelor în diferite condiții fizice. Ce este ştiinţa. duritate. excursii de documentare. Programarea lucrărilor comune şi independente.2. lichide şi gaze. a punctului de topire. Structura atomilor: compoziţia atomilor. Fizica şi Chimia ca fundamente ale metodelor de cercetare. instalaţiilor. 14 ore C4. pentru investigarea științifică a operelor de artă. a punctului de topire. Constante fizice: densitatea. Noțiuni de Optică. fierbere pentru diferite substanțe folosite in restaurare. punct de fierbere. Investigarea operei de artă. nucleele atomice. deteriorarea şi tratamentul ulterior al pigmentului alb de plumb. 2. Organizarea laboratorului. 1 oră L1: Prezentarea normelor de protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor. Noţiuni fundamentale de fizică. 3.1. L2: Exerciții de utilizare a Sistemului periodic al elementelor chimice al lui Mendeleev. Substanțe pure și amestecuri. efectuarea de amestecuri de substanțe. stări atomice excitate. L3: Exerciții de înțelegere a fenomenelor fizice.7. Metodele fizice de investigare a operelor de artă. Exemplificarea stărilor de agregare. a aparatelor. punct de topire. Noțiuni de Chimie-Fizică. *Competenţe specifice disciplinei: *cunoaşterea adecvată a noţiunilor de vocabular şi limbaj științific utilizat în domeniul conservării și restuarării *explicarea si interpretarea conţinuturilor teoretice şi practice legate de studiul fizicii pentru conservatori și restauratori *participarea responsabilă la desfășurarea lucrărilor de laborator Conţinut tematic/semestru: Anul II semestrul 3 și 4: C1.de creaţie artistică. 3. 4 ore Recapitulare 2 ore . determinarea densității materiarelor. Prezentarea sticlăriei de laborator. coeficient de solubilitate.6. Desfăşurarea reacţiilor chimice. festivaluri de artă de nivel regional. Noțiuni de Termodinamică. cristalină (pigmenți organici și anorganici).

Materiale şi tehnici de pictură în Evul Mediu.1995 . Mauro Matteini. Looking through both sides of the lens: why scientists and conservators should know each other’s business. 1996 Mihalcu Mihail. Bucureşti.1998 Podany J. Editura Meridiane . 2000 Manfred Kuballa. 211-220 Lăzărescu . vol. Nona Edizione. 1999 ***. Ediția a VII-a. Pictura în ulei. Bucureşti.D. Editura Meridiane. II. 1980 Cennino Cennini Tratatul de pictură.1986 Havel. Editura Tehnopress. M. Third Edition *** Dicţionar de artă 2 volume. București. 1996 Goethe. Erminia picturii bizantine. București. Bucuresti. 1995 John S. London. Editura Didactică și Pedagogică. Bucureşti. Marc : Tehnica tabloului. 2002 Melniciuc-Puica Nicoleta. 2001 Monahia Iuliania. Chemistry for Conservators.. Ed. Editura Didactică și Pedagogică.Bucureşti. Editura ALL EDUCATIONAL. I și II. București. Chimie – Pocket Teacher. London. Chimie organică. Bradley. Editura Sigma Plus. vol... Tehnică. Editura Sophia. Jens Schorn.. Materiale pentru realizarea.Conservarea picturilor murale Editura Meridiane. 2001 Dionisie de Furna. 1977 C. Liviu. 116. Editor (1996) p. Conservarea obiectelor de artă. Daim Publishing House. 1985 Mora P. Scott. Nenițescu. D. Iaşi. Deva. Octaviana Marincaş . Ediția a V-a. Truda iconarului.D. Iaşi.Materiale şi tehnica picturii Ed. Daniel V. conservarea şi restaurarea icoanelor şi frescelor. Editura Sophia. III. I. 1987 Mihalcu. La Chimica nel Restauro – I materiali dell arte pittorica. 1974 Întocmit de Lector univ. Butterworths. Ioan. The Organic Chemistry of Museum Objects.. Nenițescu. București.Bibliografie : Istudor. Susan. Marineasa. 2006 Thompson jr. Editura Sophia. Faţa nevăzută a formei şi culorii. Occasional papers (British Museum). Butterworths.Verna C. Bucureşti. Timişoara. Editura Meridiane. Mills and Raymond White. Bucureşti. 1998. Arcangelo Moles. şi Philippot L.. 2006. 2000 Săndulescu . 1986 C. The interface between science and conservation. Editura Princeps. Noțiuni de chimia picturii. Editura Academiei. Chimie generală. Teoria culorilor. Bucureşti. Nardini editore. ing. București.

Prin studiul acestei discipline se pune accentul pe înţelegerea aprofundată a fenomenului artistic în infrastructură.În paralel cursul urmăreşte dezvoltarea însuşirilor practice de valorificare superioară a materialelor şi tehnologiilor de un înalt nivel ştiinţific..Abilitatea de recunoaştere comparativă a materialelor şi de manevrare a lor în spiritul compatibilităţii reciproce. univ. . ore/ săpt. METODOLOGIA Pentru realizarea scopului propus se aplică metode diferenţiate de învăţământ: . ENESCU’’ IASI FACULTATEA DE ARTE PLASTICE. dr. 4 1C+1L 1C+1L 14C+14L 14C+14L Anul III Sem. active. Jeno Bartos AN UNIVERSITAR: 2009-2010 PROFIL: Arte plastice şi decorative SPECIALIZARE: Conservare . 5 Sem. total credite / an Forma de evaluare V = verificare pe parcurs E = examen Anul I Sem. credite / semestru Nr.Cursul îşi propune prin forme corespunzătoare însuşirea unui spectru cât mai larg de cunoştinţe teoretice privind înţelegerea aprofundată a materialelor şi tehnologiilor folosite atât la realizarea operei de artă cât şi în practicile de restaurare. . . Studiul culorii. Nr. Studiul desenului. 6 1C+1L 1C+1L 14C+14L 14C+14L 56 2 4 E V E 2 2 56 2 4 V E 3 56 3 6 V DISCIPLINE CORELATE .G.DECORATIVE SI DESIGN SPECIALIZAREA: CONSERVAREA SI RESTAURAREA OPERE DE ARTA CATEDRA a XI-a PROGRAMA ANALITICA DENUMIRE: TEHNICI ARTISTICE DURATA STUDIILOR: 3 ani TITULAR CURS: prof.Metode didactice: expozitive. 1 Sem. total ore / an Nr. ore/ semestru Nr. Noţiuni de fizică şi investigarea operei de artă. SCOPUL CURSULUI .Metodologia intervenţiei asupra operei de artă. .Se vor însuşi cunoştinţe complexe despre specificul diferenţiat al materialelor care se folosesc în pictură şi în restaurarea acestora.Restaurare TIP DISCIPLINA: obligatorie CATEGORIA FORMATIVA: în domeniu COD 1608/1509 An de studiu Nr. OBIECTIVELE DISCIPLINEI . 2 1C+1L 1C+1L 14C+14L 14C+14L Anul II Sem.Studenţii vor fi sensibilizaţi în direcţia aprofundării tehnologiilor de realizare a picturii în evoluţie istorică. individuale şi colective.UNIVERSITATEA DE ARTE . . 3 Sem.

compoziţie. zidăria din roci metamorfice. Tehnici de pictură tempera – evoluţie istorică 1. 1. sticlă.Calitatea ideilor şi soluţiilor finale .structura de piatră.structuri mixte: piatră.4.2. 1.Tehnici antice. etc.1. 2.structura de cărămidă.3. Tehnici murale mixte. 1.3. 1. 1. 1. . modul în care sunt realizate . tehnologi. . 2. Suporturi pentru pictură tempera – clasificare 2. structură. 2. Zidăria din roci sedimentare. bumbac.2. Fresca medievală românească.1. . compoziţie. Lemnul : esenţă. bolta.4. Tipuri de îmbinare a materialelor din structura suportului cu sau fără utilizarea mortarelor.Terminologie specifică tehnicilor şi materialelor de execuţie 1. cupola.structura de lemn. tehnici mixte. Forma şi rolul zidăriei pentru diferite elemente arhitecturale.2. Alte suporturi: metal.Frecvenţă METODE DE AVALUARE .3.Analiza critică comparativă individuală şi colectivă a lucrărilor practice . Tempera medievală românească.Timpul acordat lucrărilor practice .3. tehnici de construcţie. 2 1.. Evul mediu şi renaşterea – de la Cennino Cennini la Vasari. ANUL I CURSURI PICTURĂ MURALĂ SEM. Tehnici tempera moderne.1.structura de argilă.Argumentarea şi susţinerea teoretică a lucrărilor în cadrul multidisciplinar format din: profesori.îmbinarea şi rezistenţa.4. 2. . lemn.Parcurgerea completă a programei analitice .2. 2 1. coloana.Aplicabilitatea practică a tehnologiilor însuşite. sintetice. Materiale de construcţie: . . fizicieni. 2. 2.arcul. semi-calota. Evul mediu şi renaşterea.1.4. etc. . cărămidă. Hârtia şi pergamentul : structură. Suportul. . STRATEGIA EVALUĂRII Activitatea studenţilor va fi analizată şi evaluată atât individual cât şi colectiv prin: . 2. suporturi compozite.Tehnici antice – de la Pliniu la Teofil. 1.Examen teoretic final CONŢINUT TEMATIC ANUL I CURSURI TEMPERA PE LEMN SEM. Suporturi textile: in. 2. restauratori. 1. . chimişti.Metode specifice speciale: caracteristice atât ştiinţelor exacte cât şi artelor plastice (de la analiza de laborator până la transpunerea materialelor în pictura pe panou). 2.

Lianţii sintetici. ANUL III CURSURI PICTURĂ MURALĂ SEM. varul hidratat. rezistenţa.rolul de egalizare a suprafeţei.intonachino.2.1. Metode de obţinere a pigmenţilor.2. Identificarea pigmenţilor.4. 6 5. Obţinerea varului. 5. 4. compatibilitate cu tehnicile de lucru. provenienţă: naturală.2. Arriccio.4. Apa de var. ANUL II CURSURI PICTURĂ MURALĂ SEM. proprietăţi specifice.3.5.1. 5. Reţetar de vernisuri pentru peliculizarea de protecţie finală. 5. Uleiurile şi tehnicile de pictură specifice.1. Identificarea pigmenţilor. 4 3. 6. 3. 6. Grupe de pigmenţi: clasificare. 5. Lianţii pentru pictura tempera – istoric 5. 3.2. 3. depozitare. 4. compoziţie şi mod de aplicare. Creta. 4. 5.compoziţie. dextrina etc. 5. compatibilitate cu tehnicile de lucru. Polizaharidele: gume vegetale. .6. amidon. provenienţă: naturală. Materiale sintetice moderne. Amestecul optic şi fizic al culorilor. 4. compoziţie chimică.4. grosime.2. compoziţie chimică. 5.ANUL II CURSURI TEMPERA PE LEMN SEM. 4. . Cerurile. textura suprafeţei. 5. aplicare succesivă. materiale constitutive.3. Clasificarea şi proprietăţile celor mai uzuali solvenţi organici. . 4.3. 5. oul. Adezivi organici naturali. compoziţie şi mod de aplicare. Lianţi 3. varul hidraulic .rolul straturilor de preparaţie. 3. Pigmenţi şi materiale colorate 4. Caseina. Pigmenţi şi materiale colorate. Vernisuri şi solvenţi pentru pictura tempera 6. 3. 3. Proteinele: cleiurile animale. industrială. Clasificarea lianţilor după natura lor.1.3.4.2. Grunduri pentru pictura tempera – materiale 3.3.7. 5. caracteristicile tehnicii occidentale. etc. 5.1.2. Grupe de pigmenţi: clasificare. Clasificarea grundurilor în funcţie de adezivi. 3. 3.1. Var aerian. Amestecul optic şi fizic al culorilor.6. Stratul de culoare 5. Adezivi sintetici. ANUL III CURSURI TEMPERA PE LEMN SEM. Ipsosul. 6 5. Metode de obţinere a pigmenţilor.1. Intonaco. 4 3. 3. materiale constitutive.3. 6. Straturi preparatorii 4. . grosime.3. compoziţie şi mod de aplicare. Rinzaffo. Clasificarea şi descrierea răşinilor naturale.5. industrială. 4. var hidraulic.

2. Reproducere icoană rusească – cu etapele de lucru la vedere. trass. Aplicarea culorilor . Structura stratificată a stratului pictural. 8.transparenţa şi opacitate. Portret al fresco pe zid. compoziţie. ANUL II LUCRĂRI SEM. Reproducere icoană cu model decorativ: grund sgrafitat. animale. cleiuri. Poleirea pe suprafaţă plană – fundal. Caracteristici în funcţie de tehnica de execuţie. 1.4. Reproducere portret – tehnică antică şi – tehnică affresco renascentistă. Materiale organice în preparaţii . 9.affresco”. guma arabică. 13.Mortare pe bază de var pastă cu întărire în prezenţa aerului.2. 10.. 10.1. tempera cu ou. pigmenţi specifici. 4 9. ANUL III LUCRĂRI SEM. 14.Mortare hidraulice şi pe bază de var hidraulic. 17. 7.a secco”.2. 4.5. lianţii: varul.3.6 16. Icoană personaj întreg – tehnică tempera tradiţională. Maruflare şi grunduire suport de lemn. 5. 8. utilizare în tehnicile .Mortare pe bază de var pastă şi materiale organice. luminozitatea. 8. duritate 10. 11. . proporţii. Mapă cu etapele de execuţie ale icoanei pe sticlă. gipsul 6. tehnica picturii modoveneşti. praful de piatră. Tipuri de mortare.fibre textile. elasticitate.3. Reproducere portret – tehnică flamandă.1. 7. materiale de preparaţie.1. utilizare în tehnicile . Materiale hidraulice. ANUL I LUCRĂRI SEM. 15. Mapă cu etapele de realizare a lucrării şi descrierea tehnicii de lucru. Miniatură – suport de hârtie. Reţete de grunduire – aplicaţie practică. . elemente sculptate şi aurite. Portret – tempera pe zid.compoziţie şi proprietăţi. Caracteristici.2.proprietăţile pigmenţilor (saturaţia. 6. . Reproducere icoană – tehnica Panselinos. 11.metodologie de execuţie. rezistenţa. praf de cărămidă. 5. Caracteristici. 3. proprietăţi. tipuri de nisip. Mapă – cu etape de lucru şi tehnica de realizare. 6.1. 5. 2 1.Tuf vulcanic.6.3. cu întărire în prezenţa apei. Ciment Portland. Reproducere icoană pe sticlă. granulaţii.2. Confecţionarea unui suport de icoană cu traverse. 18.Tehnica de decoraţie romană antică: Pompei . Materialele componente ale mortarelor. Materiale inerte componente în compoziţia mortarelor 7. prepararezid cu diverse tipuri de preparaţii a secco. Proiect de mozaic – portret bizantin. 6. tehnică tradiţională. puzzolana. puterea de acoperire). 12. maniera decorativă. Nisipul. Praful de marmură.. 6. argila. Tipuri de pigmenţi folosiţi în diferite tehnici artistice. porozitate. granulaţie. 3. 10. 5. proprietăţi 8. 7. 5.5.

Daim publishind house. • DANIEL THOMPSON – „Practica picturii în tempera”. Meridiane. Sofia.19.L. emulsia de ou. 1943. 1952. 1. 1984. 1980. Jeno Bartos . Tehnică. Bucureşti 2004. Ed.P. conservarea şi restaurarea icoanelor şi frescelor”. univ. Ed. . • LĂZĂRESCU. Tehnica mezzo – fresco pe zid. Timişoara. Bibliografie: • CENNINI. 1970. – „Valori medievale româneşti”. • MIHALCU. Bucureşti. Marineasa. Ed. – „La mosaïque”. • DURANO. Ed.L. Ed. Bucureşti. 1979. I. 1952. – „Conservarea obiectelor de artă şi a monumentelor istorice”. 2009. • VERONA. dr. – „Tehnica picturii vechilor maeştri”. E.. • ROŞCA. • MIHALCU. M. Bucureşti. 2000. Buc. CENNINO – „Tratatul de pictură”. 1977. • ISTUDOR. Meridiane. • MIHALCU. – „Manuel d art byzantin”. 1925. vol. Firenze. – „Acuarela.P. pastel şi desen”. • XXX. – „Dicţionar de artă”. Bucureşti. E.L. – „Materialele colorante ale picturii”. G. C. • MELNICIUC. D. H. Sigma Plus. Mitropoliei Banatului. 22. MARC – „Tehnica tabloului”. Press universitaires de France. • KIPLIK. • KIPLIK. P. Sport-turism. D. Polirom. Ed. PHILIPPOT. I. Ed. 1984. 20. prof.IOAN „Noţiuni de chimia picturii”. ARCANGELO MOLES – „I materiali dell' arte pittorica”. 1998. M. • KIPLIK. • MORA. D. Librairie August Picard.. Polirom. • SĂNDULESCU-VERNA. 2000. şi L. • MAURO MATTEINI. Bucureşti. 1987. Ştiinţifică. 1986.clei animal. întocmit. De Rafael Goldner).. – „Faţa nevăzută a formei şi culorii”. LIVIU – „Pictura în ulei”. BOULOGNE. Ed. • OPRIŞ. Ed. Germania. C.A. Tehnica tempera cu adaos de liant organic pe zid – cazeina. Alternatives. – „Le livre du mur peint”. Meridiane. • SĂNDULESCU-VERNA. E. Ed. Bucureşti. Ed.2009. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti.A. Ed. 1995. Tehnopress. Bucureşti. I. – „Pictura”. pictura cu var şi cu liant organic. Ed. Iaşi.. Bucureşti. • HAVEL. 1987. – „Cartea mozaicarului şi faianţarului”.A. Mănăstiri Neamţu. A. Meridiane. Tehnici mixte. • DIEHL. Mapă cu etapele de realizare ale icoanei şi descrierea tehnicii folosite. Ed. LIVIU „Culoarea în artă”. Meridiane. II. Bucureşti. 21. Nardini editore.. Tehnica tempera cu adaos de liant organic pe zid. Ed. D. 1977. şi tiparul Sf.S. • DIONISIE din FURNA – „Erminia picturii bizantine”. Bucureşti. – „Materiale pentru realizarea. 1951. 1952. C. 2009. D. P. (trad. Ed. • LAVAGNE. 2001. vol. – „Materiale şi tehnica picturii”. I. – „Erminia picturii bizantine după versiunea lui Dionisie din Furna”. tempera. • LĂZĂRESCU. „Conservarea picturilor murale”.S. I.. A. – „Ocrotirea patrimoniului cultural”. Ed. M. 1996. clei vegetal. P. • LĂZĂRESCU. N. vol. Bucureşti.. Ed. • DOERNER. LIVIU – „Pictura în ulei”. MAX – „Grundul tablourilor plane”. Meridiane. • DIONISIE din FURNA – „Carte de pictură”. 1996. Paris. Ed. Editura Tehnică. 1986.P.S.pictura barocă în Italia.

terminologiei şi a cunoștințelor necesare pentru a cunoaște sistemele etiopatogene ale operelor de artă în vederea identificării lor. conştientizarea importanţei respectării lor permanente. în laborator sau în spaţiul virtual. METODOLOGIE: Cursul se desfăşoară în întâlniri de două ore. video proiector. electronice (calculator. total credite / an Forma de evaluare Anul I Sem. Teoria generală a restaurării. Are loc informarea cu privire la normele de protecţie a muncii şi a celor de prevenire şi stingere a incendiilor. credite / semestru Nr.1 S 1C . ore / semestru Nr. CD. ing.ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI. SCOPUL CURSULUI: Studiul acestei discipline urmăreşte însuşirea noţiunilor. 2 1C . timp în care se prezintă teoretic noţiunile ştiinţifice. manipularea cu atenţie a operelor de artă. Lucrările de laborator sunt grupate în şedinţe de câte patru ore şi au ca scop susţinerea prin demonstraţii practice. DECORATIVE ŞI DESIGN STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ – DOMENIUL ARTE DIRECŢIA DE STUDIU: CONSERVARE – RESTAURARE PROGRAMA ANALITICĂ 2009 – 2010 DISCIPLINA: IDENTIFICAREA SISTEMELOR ETIOPATOGENE COD: PR1209 TITULAR CURS: lector univ. folosind mijloace clasice şi de tip actual. lucrări cât şi pentru protejarea bunurilor de patrimoniu care se vor afla în lucru. Octaviana Marincaş SPECIALIZARE: CONSERVARE .1 S 14 +14= 28 14+14= 28 28 x 2 = 56 2 2 4 V E DISCIPLINE CORELATE: Noțiuni fundamentale de chimie. astfel incat sa se demonstreze actualitatea şi necesitatea aprofundării ulterioare a aspectelor ştiinţifice din orice activitate legată de conservarea şi restaurarea bunurilor de patrimoniu. RESTAURARE PICTURA MURALA CATEGORIA FORMATIVĂ: DISCIPLINĂ ÎN DOMENIU An de studiu Nr. atât pentru persoanele implicate în diverse activităţi. a procesului de învăţare. Studenții dobândesc deprinderile de lucru. Se parcurge bibliografia necesara. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DE ARTE „GEORGE ENESCU” IAŞI FACULTATEA DE ARTE PLASTICE.RESTAURARE DIRECŢIA DE STUDIU: RESTAURARE TEMPERA. 1 Sem. a echipamentelor și aparaturii specifice în laboratorul de etiopatologie. de înţelegere . total ore / an Nr. legatură la internet pentru accesarea unor site-uri de specialitate).ore / săptămână Nr.

rezultatele obţinute la lucrările de pe parcursul semestrului. participarea la discuţiile care au loc în timpul cursurilor. uşurinţa cu care se pot informa în domeniile abordate. naţional şi internaţional. Co-organizare (curatorie). munca desfăşurată individual. documentarea individuală cu stimularea traducerilor de articole ştiinţifice de specialitate. elaborarea la termen a temelor şi finalizarea corectă a lucrărilor practice sau de studiu pe internet. iniţierea şi coordonarea / aplicarea unor proiecte de valorificare a informațiilor din domeniul conservării și restaurării. cazuri concrete din practica de conservare-restaurare. stagii de practică de specialitate sau excursii de documentare. apelul la informaţii ştiinţifice ce sunt difuzate prin mijloacele de informare în masă şi care sunt familiare astăzi tuturor. cunoaşterea bibliografiei şi a mijloacelor şi surselor de informare. Se apreciază modul în care studenții cunosc şi folosesc termenii de specialitate specifici. formarea unui vocabular de termeni într-o limbă de circulaţie internaţională. de înțelegere a corelării informațiilor din diferite surse. Conceperea. comentare a unor vizite de studiu. Participarea la programul de consultaţii stabilit este de asemenea apreciată. lucrul în echipă.şi de aprofundare individuală a informaţiilor şi noţiunilor dobândite în orele de studiu în comun. Se foloseşte discursul interactiv cu scopul de a forma deprinderea de a susţine un punct de vedere. COMPETENŢE GENERALE : Cunoașterea în cadrul organizat al studiilor univesitare şi recunoașterea în teren a sistemelor etiopatologice. *Competenţe specifice disciplinei: *cunoaşterea adecvată a noţiunilor de vocabular şi limbaj științific utilizat în doemniul conservării și restuarării *explicarea si interpretarea conţinuturilor teoretice şi . conferințe la nivel regional. de elaborare a referatelor de specialitate conform cerințelor domeniului. de la tema sau proiectul individual şi nota obţinută la examen sau verificare finală. de lucru în laboratorul de Etopatologie. cunoașterea echipamentelor specifice și a normelor de protecția muncii și prevenire și stingere a incendiilor în laboratoarele de conservare și restaurare. FORME DE VALORIFICARE ŞI EVALUARE : Nota finală va cuprinde aprecierile privind activitatea studentului în timpul lucrărilor de laborator. capacitatea de a aplica cunoştinţele dobândite în situaţii. *Competenţe instrumentale: *cunoştinţe generale de bază *capacitate de analiză şi sinteză *capacitate de organizare şi planificare *Competenţe interpersonale: *capacitate de evaluare si autoevaluare *abilităţi interpersonale *Competenţe sistemice: *capacitatea de a învăţa *capacitatea de a transpune în practică *abilitatea de a lucra independent *creativitate COMPETENŢE DE SPECIALITATE : Dobândirea capacității de utilizare și analiză a surselor bibliografice. rememorarea cunoştinţelor dobândite în anii de liceu despre materialele picturale şi modul în care acestea interacţionează între ele.

factori endogeni . de variaţia temperaturii și umidității relative în afara limitelor recomandate de standardele din domeniul conservării bunurilor de patrimoniu. Lupa.1.activitatea bacteriilor asupra bunurilor de patrimoniu . a monumentelor istorice. de intensitatea luminii.1. natura materialelor folosite în confecţionarea sau amenajarea spaţiilor de depozitare a bunurilor de patrimoniu şi la manipularea lor.factori exogeni . 3.atacul biologic al lichenilor . poluarea. Biodeteriorarea. 9 ore 2.practice legate de studiul sistemelor etiopatogene pentru conservatori și restauratori *participarea responsabilă la desfășurarea lucrărilor de laborator Conţinut tematic/semestru: Cursul prezintă factorii exogeni și endogeni generatori ai proceselor de biodeteriorare. 1. diferenţe.2. pH-ul mediului.păsările . a stadiilor lor de dezvoltare. Microclimat. Macroclimat. temperatura. 2 ore C4. Microclimatul spaţiilor în care se găsesc bunuri de patrimoniu. a formelor specifice în care se vizualizează. control. Termeni de specialitate. desfăşurarea lucrărilor. a cauzelor lor. 1 oră 1. Definiţii. Prezentarea sticlăriei de laborator. lumina.2. Tipuri de distrugere provocate de umiditate. 2 ore 3. Exerciții de utilizare a acestora. Folosirea mijloacelor de analiză vizuală. Factorii şi parametrii lor optimi: umiditatea. 2 ore L4: Exemplificare instrumente. Anul I semestrul 1: C1. 2 ore .biodeteriorarea şi biodegradarea produsă de fungi.alţi factori şi cauze ale biodeteriorării L2: Vizualizarea agenților biologici. Ce este Etiopatologia. tipuri de fungi . 9 ore C3. a efectelor produse de atacul biologic asupra operelor de artă.2. vibraţiile. instalaţiilor.algele şi acţiunea lor asupra bunurilor de patrimoniu . vicii de tehnică L3: Metode. 2. stresul mecanic. tehnici sau instrumente pentru urmărirea parametrilor de macro şi microclimat. 1 oră C2. a aparatelor. L1: Prezentarea normelor de protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor. Biodegradarea. stereo-lupa. noxele. Noţiunile de macroclimat şi microclimat. tehnici şi metode pentru măsurarea intensităţii luminoase şi pentru urmărirea celorlalţi factorilor de microclimat în laboratoarele de conservare şi restaurare a bunurilor de patrimoniu sau pe teren. Definiţii.rozătoarele . Organizarea laboratorului. . circulaţia aerului. Introducere la curs şi laborator. stereo-microscopul. a modului de manevrare a bunurilor de patrimoniu. Programarea lucrărilor comune şi independente. cuprinde descrierea şi explicarea fenomenelor de biodeteriorare. Factori şi cauze care conduc la apariţia fenomenelor de biodeteriorare sau biodegradare. exemple. Se furnizează exemple din practica conservării şi restaurării.patina biologică produsă de bacterii .1.insectele dăunătoare bunurilor de patrimoniu .

nr. Fişa analitice de evidenţă pentru diferitele tipuri de bunuri de patrimoniu. 1987. Revista Muzeelor. 1989. Nicolescu C. p. Exemplificarea tipurilor de biodeteriorare. (Lucrarea se continua şi în activităţile individuale. 73-84. fungilor. Praful. Revista Muzeelor. Simona Dunca. Erica Nimitan. Stefan. efectuarea verificării pH-ului. Expoziţia „Din realizările laboratorului zonal Sibiu în domeniul conservării şi restaurării patrimoniului cultural naţional”. Marius Stefan. 1988. 6. 1 oră L2. vol I. prelevarea probelor. Muzeologie generală. numirea factorilor favorizanţi şi a factorilor de risc. sursă sau factor favorizant al biodeteriorării. Studii de caz. 2004 5. Junimea. 10. păsărilor. 3. Analiza tipului de particule care se depun sub formă de praf. monumente. Ailiesei. Fungal Facts: Solving Fungal Problems in Heritage Collections. nr. Completarea Fişei analitice de evidenţă pentru diferitele tipuri de bunuri de patrimoniu. monumentul istoric. 6 ore C2. 2. Octavita Ailiesei. 2 ore L4. colecţii. Berger. 1987. Editura: Demiurg. Opiniile unor specialişti străini. 2002 2. Comanescu. muzee. p. ***. „Conservarea este artă interpretativă . la microscop a diferitelor tipuri de biodeteriorări. case memoriale. Revista Muzeelor. Studii de caz: casa memorială. Archetype Publisher. Erica.. ISBN: 973-37-1042-3. 1. Editura Didactică şi Pedagogică. 35-40. Simona Dunca. Coman-Spineanu Olimpia. independente ale studenţilor.. Organizarea activităţii de conservare-restaurare. 12. Biodetriorarea operelor de artă. rozătoarelor. edificiu istoric cu funcţie socială. Ghillis Alexandru. 2 ore Recapitulare 2 ore Bibliografie : 1. 6 ore L1: Noţiuni de protecţia muncii şi de stingere şi prevenire a incendiilor. Editura Trinitas. Studii de caz. Mary-Lou E. edificiu istoric cu funcţie socială.Ed. Din realizările laboratorului zonal de conservare-restaurare al Muzeului de Istorie al R.S. Bucureşti.) 2 ore C4. de teste. p. Vornicu Nicoleta. 2007 4. Lucrari practice de microbiologie generala (1980) 7. Pest Management in Museums. 11. 25-29. 8. nr. David Pinniger. Octavita. Bibere Cristina. Studii de caz: casa memorială. 1 oră C3. Revista Muzeelor. Octavita Ailiesei. Nimitan. 2 ore L5: Exerciții de observare liberă.” – Interviu cu Gustav A. 1979 8. 2005 – “Elemente de microbiologie” . 4. p. Florian. 1997. nr. Microbiologie aplicata. Fişa stării de conservare.. Identificarea sistemelor etiopatogene în funcţie de agentul patogen. nr. Revista Muzeelor. Archives and Historic Houses 2003 6. Stănescu Ariana. Vizite de studiu. (Lucrarea se continua şi în activităţile individuale. Reff Rodica. Tipuri de degradări provocate de atacul bacteriilor. independente ale studenţilor.) 2 ore C5. Succese remarcabile obţinute în domeniul conservării şi restaurării bunurilor culturale. . 76-77 9. monumentul istoric. Lungu Maria. România. datorate vandalismelor și intervenţiilor militare.Anul I semestrul 2 C1. 21-23. Completarea Fişei stării de conservare pentru diferitele tipuri de bunuri de patrimoniu care prezintă diferite forme de atac biologic. p. Metode de determinare a circulaţiei aerului în depozite. Iasi. 2 ore L3. insectelor. conservator newyorkez de pictură.

14. nr.. 1998. Conservarea picturilor murale. Revista muzeelor. Accardo. 1993. Mora. Seccaroni. 527 – 533 29. Popescu Stelian. M. 25. 1986. Bucuresti. Aprilie 25-26. David. Saunders. E16 23. Sarah. Editura Academiei. The Abbey Newsletter. Revista muzeelor. 1-14. 1996. Întocmit de Lector univ. Mustaţă M. Bucureşti. p. Editura Meridiane.13.. Georgescu Florian. p. 26. 5860. Corson. Aspecte din activitatea de evidenta. 52. 88-90. p. R. 17. Biodeteriorarea documentelor istorice din biblioteca bisericii „Sf. October 11-13. Influenţa factorilor nocivi din mediu asupra stării de conservare a colecţiilor de obiecte de artă eclesială de la Mănăstirea Golia (I). nr. 62. 39.. 4-5. 1996. conservare si restaurare in muzeele italiene. Chim..1964. p. 145-146. Evoluzione della modelistica di vitrine per la conservazionedi manufatti artistici. Millie. Melniciuc-Puică N. anul XIII. p. dr. Marin E. G. 167-178. Mihalcu. 27. Comănescu Ş. nr. p.. Revista muzeelor si monumentelor. )Rome= 1991. p. 22. Toishi. Noutăţi în Microbiologie şi Biotehnologie. nr. 115-126. 28. 1996. Materiali e structure. 1989. no. 3. p. 1996.. 1-8. Editura Trinitas. Mustaţă M. Museum News 42(10):25. 21. 24.. Boston. Ministerul Culturii. Collections care: what to do when you can’t afford to do anything.. 2. The new museum climate: standards & technologies. L. The deteriorating effect of light on museum objects. Necula Stefanescu Viorica. Puiu M. Melniciuc-Puică N.. Sun protection textiles for protection against UV radiation. „Codul eticii” si „Standardele practicii de restaurare”. Protecting works of art from the damaging effects of light. p. 1. History news. International Symposium on the Conservation and Restauration of Cultural Property: cultural property and its environment. (1995). Procedeee moderne de restaurare si conservare a patrimoniului muzeal. 1976. Geba Maria. 1995. O’Connell. 1990. 1997. Manoliu A.. Technische Textilien. nr. redacţia Dr.. ***. (1995). Coordonate ale activitatii Laboratorului zonal de restaurare – conservare Iasi. 1986.. anul XI... 18.54-61. Calistru M. 1998. dr... p. 3. Revista muzeelor. nr. Octaviana Marincaş .. Puiu M. Volpin S. p. Noutăţi în Microbiologie şi Biotehnologie. 45. Manoliu A. Revista muzeelor monumentelor.. redacţia Dr. Calistru M. 81 (5 -6). 1974.. 233 – 241 31. 5. 1990. 7. ing. Corson. Mora. 20. Claudio. P. 15. Philipott. nr. Instructiuni privind monumentele istorice si de arta religioasa. Magno F. Pastore P. 527 – 533 30... Atanasie şi Chirilă” Iaşi (I). P. 20. October 11-13. Comănescu Ş. Iasi. nr. Ecaterina. NEDCC’s conference at The Museum of Fine Arts. p. Mibach. p. Environmental problems – special topics in Japan. 54-61. Chromatographic determination of oxalate ion in patinas covering ancient materials – Ann. Preventive conservation in National Trust Houses. Conservarea obiectelor de artă. 2. E. Comisia Nationala a Monumentelor Istorice. Un plan de organizare a muzeelor din Romania propus de Grigore Antipa. Biscotin G. 16. International Symposium on the Conservation and Restauration of Cultural property: cultural property and its environment. Anon. Lisa. p. Kenzo.. 3. 1990. Dulcu. Marin E. 19. October 11-13. p. (1995). Giani. 2. Sesiunea stiintifica de comunicari a Muzeului de Istorie al RSR. International Symposium on the Conservation and Restauration of Cultural property: cultural property and its environment. Feller. Staniforth.

*Competenţe instrumentale: *cunoştinţe generale de bază *capacitate de analiză şi sinteză *capacitate de organizare *Competenţe interpersonale: *capacitate de evaluare si autoevaluare *abilităţi interpersonale *Competenţe sistemice: *capacitatea de interpretare şi relevare a lucrărilor de artă *capacitatea de transpunere în practică a unor metode de restaurare *abilitatea de a lucra independent şi în echipă . în domeniu An universitar 2009 -2010 An de studiu Nr. Documentaţia pentru restaurare Scopul cursului : Cursul are drept scop însuşirea principalelor tehnici de reprezentare pe suprafaţa plană a caracteristicilor esenţiale ale obiectelor din spaţiu în funcţie de mărimea şi relaţiile dintre ele. diapozitive. -Consulting în probleme de conservare-restaurare şi educaţie vizuală -Redactarea unor proiecte de conservare-restaurare. Metodologie : Problemele teoretice sunt susţinute cu desene schematice şi material documentar (albume. ore / semestru Nr. dr. Aplicatiile vor urmări insuşirea modalităţilor de reprezentare a spaţiului şi a obiectelor din spaţiu. Bazelefotografiei. . capacitatea de analiză şi sinteză COMPETENŢE GENERALE : -Abordarea şi aprofundarea metodică a studiului reprezentării obiectelor şi spaţiului în cadrul organizat al studiilor univesitare. proiecţii) Lucrările practice sunt aplicaţii la curs în scopul însuşirii principalelor tehnici de construcţie grafică. sintetizare şi esenţializare a principalelor figuri şi forme gemetrice şi naturale. total ore / an Nr. Lucrările practice urmăresc dezvoltarea vederii în spaţiu.ore / săptămână Nr. a posibilităţii de abstractizare.cultivarea abilităţilor de proiectare şi relevare. credite / semestru Nr. Disciplina relevă limbajul specific de comunicare între creator şi executant. 1 1C + 1LP 14C + 14 LP 28C + 28 LP 2 4 E V 2 Anul I Sem. 2 1C+1LP 14C + LP Discipline correlate: Studiul desenului. mijloacele tehnice de reprezentare a spaţiului.SISTEME DE REPREZENTARE BI ŞI TRIDIMENSIONALE Titular: prof. MARIA URMĂ Specializări: Conservare-Restaurare Tip de disciplină: obligatorie. total credite / an Forma de evaluare Sem. Metode de evaluare : Se vor aprecia exactitatea. corectitudinea constructivă. arh. în scopul surprinderiii caracteristicilor obiectelor supuse conservării şi restaurarii.

iniţierea şi coordonarea / aplicarea unor proiecte de conservare-restaurare. Utilizarea în artă Geometrie descriptivă -Punct. -Construcţii grafice în perspectivă. Anamorfoza. Metoda construită (punct de fugă. -Perspectiva la două puncte de fugă. Tehnici de reprezentare manuale şi computerizate -Secţiuni. Marirea perspectivei -Cercul şi sfera în perspectivă. Figuri geometrice plane. desfăşurări) Reprezentări axonometrice -Perspectiva axonometrică. *Întocmirea documentaţiei de restaurare Conceperea. Metoda construită (punct de distanţă). Clasificări ale perspectivei. Gradaţia luminii şi umbrei în adâncime -Oglindiri Perspectiva pe tablou înclinat -Deformări perspective -Efecte speciale de perspectivă (perspectiva accelerată. -Curbe uzuale în plan (ovoidul. *Competenţe specifice disciplinei: *cunoaşterea adecvată a noţiunilor de reprezentare a obiectelor şi spaţiului. 2: Tematica: Reprezentarea în perspectiva conică -Utilizarea perspectivei în artă -Mecanismul vederii umane. Sem. transformări în axonometrie -Umbre în axonometrie Sem. Perspectiva conică pe tablou vertical. *explicarea si interpretarea reprezentărilor. spirala) -Secţiuni conice în conul de rotaţie (elipsa) -Racordări -Secţiunea de aur. Metoda liberă. Umbra la soare -Perspectiva aeriană. formelor şi adâncimii spaţiale.1: Desen tehnic –Elemente de bază standardizate. Umbra la lumină artificială. punct de măsură). cotare. scriere. Tehnici de construcţie în perspectivă -Perspectiva frontală. dreaptă. conducerea şi evaluarea activităţilor de conservare-restaurarei CONTINUT TEMATIC: Cursul cuprinde principalele modalităţi de reprezentare a figurilor. Metoda liberă. Alegerea punctului de vedere. *proiectarea. Linii. Iluzii optice. Tipuri de axonometrii uzuale. ovalul. secţiuni. perspectiva încetinită) Restitutia perspectivă -Utilizarea în artă şi în compoziţiile ambientale . poligoane. plan -Metodele geometriei descriptive -Forme poliedrale (intersecţii. desfăşurări) -Suprafeţe curbe (intersecţii. -Elementele sistemului perspectiv. Semnificaţie.scări de proporţie. secţiuni. Redarea unor aspecte naturale în perspectivă -Umbrele în perspectivă.COMPETENŢE DE SPECIALITATE : Predarea unor discipline de specialitate din domeniul conservării şi restaurării operelor de artă în învăţământul de artă. -Elaborarea releveului Desen geometric -Construcţii grafice uzuale. intersecţii.

Meridiane. 1997 .Mass media sau mediul invizibil. Cluj Napoca. Bucureşti.Structuri geometrice-structuri plastice. Bucureşti. Bukhard Stoichiţă.Artă şi ordinator. 1991 . Bucureşti.Proporţii şi trasee geometrice în arhitectură şi artă. Iaşi. Bruno Florenski. H. Franc-Poitou-Charentes. Iulius Ernst. 1981 .Puterea imaginii. H. Meridiane.Cartea proporţiilor. Meridiane. 1971 . Editura Nemira. 1975 Oglinda. Omraam Mikhël Arnheim. René Jantzen.Trois essais sur la perspective.Introducere în gramatica limbajului vizual. 1998 . Meridiane. Benedikt Tasken.Reprezentări bi şi tridimensionale. Rudolf Baltrušaitis. Editions de la Différence. 1982 . Rudolf Arnheim. Meridiane.Scurtă istorie a umbrei.Perspectiva. Zamfir Dumitrescu. Bucureşti. 1995 Anamorfoza. 1992 . Bucureşti. 1988 . 1979 . Schelter Publications.Inventarea formelor. Humanitas. Jurgis Baltrušaitis.Leonardo-structuri geometrico-plastice.Interactive Pictures.Geometria secretă a pictorilor. 1983 .Aurelian Teodoru. Bucureşti.. Istvan Harghittai. Gerard Marion. E. Bucureşti 1997 .Limbajul figurilor geometrice. R. Bucureşti. Gallimard. Paris. Mircea Ionescu. Jurgis Bernhard. Harghittai. 1999 Arta şi percepţia vizuală. California. 1983 . 1997 . 2000 . Editura All. Bucureşti.Perspectiva inversă şi alte scrieri. Bucureşti. 1992 . Paris . . Charles Dumitrescu. Éric Joly. Humanitas. Benedikt Taschen Verlag GmbH. Perceperea spaţiului prin desen.Introducere în analiza imaginii. Magdolna Huyghe. Artes. Zamfir Dumitrescu. Meridiane. Bucureşti. Editura Meridiane. 1985 . Meridiane.Prosveta. Jean -Luc Bouleau. Köln.BIBLIOGRAFIE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 Ailincăi. Bucureşti. Meridiane.Editura Dacia.Estetica şi teoria artei. Cornel Aїvanhov. Inc. 1994 . 1968 .The Eye Beguiled. 1994 .Perspetiva.Desen geometric şi proiectiv. Adrian Ghyka. Mathila Gombrich.Perspective withaut plan. Édition de la Villette. Bucureşti. 1988 . Victor Urmă. Editura Didactică şi Pedagogică. Phil McLuhan. Abraham Radian. Alain Bonfand. Editura Tehnică. Bucureşti. Bucureşti. 1981 Geometrie proiectivă.Dialog cu vizibilul. 2007 . Horia Riemschneider. Bucureşti. Arnold Boutot. Editura Didactică şi Pedagogică. Bolinas. Marshall Moles. Martine Mitzger. Benedikt Taschen Verlag GmbH. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.Traité pratique de perspective. Meridiane. Maria . Meridiane. Bucureşti. Sârbu. Bucureşti.bucureşti. Bucureşti. Vasile Tănăsescu. Alain Labrot. Editura Didactică şi Pedagogică. 1981 . Meridiane. 1981 .Geometrie descriptivă şi perspectivă.Symetry. 1994 . 1983 . 1979 Forţa centrului vizual. Editura Nemira. Editura Tehnică. René Huyghe. 1991 . Zamfir Enache.L’Art et illussion. 1971 . Bucureşti. Pavel Gheorghiu.Ars perspectivae.Bucureşti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful