NTE 0XX/04/XX C.N. TRANSELECTRICA S.A.

NORMATIV PRIVIND PRINCIPIILE, CRITERIILE ŞI METODELE PENTRU FUNDAMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A SEN ŞI STABILIREA PROGRAMELOR DE DEZVOLTARE A RET (Proiect) Indicativ NTE 0XX/04/XX CUPRINS Pag.
I. SCOP.............................................................................................................................................................................................2 II. DOMENIU DE APLICARE.....................................................................................................................................................2 III. TERMINOLOGIE ŞI ABREVIERI *....................................................................................................................................3 IV. ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ.............................................................................................................................12 V. PRINCIPII.................................................................................................................................................................................14 VI. SECŢIUNEA I - ANALIZA DEZVOLTĂRII SEN...........................................................................................................18 VI.1. PROGNOZA CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI A CURBELOR DE.................................................18 SARCINĂ...............................................................................................................................................................................18 VI.2. STRATEGIA DEZVOLTĂRII CENTRALELOR ELECTRICE RACORDATE LA SEN................................19 VI.3. CRITERII DE DETERMINARE A REZERVELOR DE PUTERE LA FUNDAMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ..............................................................................................................................................................21 VI.4. CRITERII DE ÎNCADRARE ÎN CURBA DE SARCINĂ......................................................................................22 VII. SECŢIUNEA II – PROGRAMUL DE DEZVOLTARE AL RET. CRITERII TEHNICE ŞI INDICATORI PENTRU CALCULELE TEHNICO-ECONOMICE...............................................................................................................24 VII.1. BAZA INFORMAŢIONALĂ NECESARĂ............................................................................................................24 VII.2. PRINCIPIILE ŞI CRITERIILE DE ORGANIZARE ŞI DEZVOLTARE A SISTEMULUI ELECTROENERGETIC ÎN ANSAMBLU.........................................................................................................................25 VII.3. PRINCIPII DE CONSTITUIRE A REGIMURILOR NECESARE DIMENSIONARII ÎN ANSAMBLU A SEN 31 VII.4. REGIMURI CARACTERISTICE PENTRU DIMENSIONAREA RET.............................................................32 VII.5. CRITERII DE INDISPONIBILITATE A UNOR ELEMENTE DE REŢEA, CONSIDERATE LA DIMENSIONAREA RET......................................................................................................................................................33 VII.6. CONDIŢIILE TEHNICE DE VERIFICARE A DIMENSIONĂRII RET..........................................................35 VII.7. CONDIŢIILE TEHNICE DE VERIFICARE A DIMENSIONĂRII LA ÎNCĂLZIREA ÎN REGIM DE DURATĂ.................................................................................................................................................................................35 VII.8. CONDIŢIILE TEHNICE DE VERIFICARE A DIMENSIONĂRII LA ÎNCĂRCAREA MAXIMĂ ADMISĂ DIN CONDIŢIILE DE STABILITATE STATICĂ...........................................................................................................36 VII.9. CONDIŢIILE TEHNICE DE VERIFICARE A DIMENSIONĂRII RET DIN CONDIŢII DE STABILITATE TRANZITORIE.....................................................................................................................................................................37 VII.10. DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR DE COMPENSARE A PUTERII REACTIVE.................................38 VII.11. CONDIŢIILE TEHNICE PENTRU DIMENSIONAREA ECHIPAMENTELOR LA ....................................39 SCURTCIRCUITE ...............................................................................................................................................................39 VII.12. CONDIŢIILE TEHNICE PENTRU DIMENSIONAREA AUTOMATICII DE SISTEM...............................39 VII.13. CALCULELE TEHNICO-ECONOMICE DE SELECTARE A VARIANTEI OPTIME .............................41 DE DEZVOLTARE A SEN ŞI DE JUSTIFICARE A INVESTIŢIILOR NECESARE..............................................41

C.N. TRANSELECTRICA S.A. Executant: Institutul de Studii şi Proiectări Energetice – S.A. Aprobat cu Ordinul nr……din……..al Preşedintelui ANRE

1

NTE 0XX/04/XX Înlocuieşte PE 026/1992 NORMATIV PRIVIND PRINCIPIILE, CRITERIILE ŞI METODELE PENTRU FUNDAMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A SEN ŞI STABILIREA PROGRAMELOR DE DEZVOLTARE A RET I. SCOP

Art.1. Activitatea de stabilire a programelor de dezvoltare a RET are în vedere următoarele obiective: a) să asigure funcţionarea în condiţii de siguranţă şi securitate a SEN şi să permită transportul energiei electrice la niveluri de calitate normate de frecvenţă şi tensiune în nodurile de racordare la RET; b) să elaboreze un plan de dezvoltare în perspectivă a RET, astfel încât aceasta să asigure, în mod corespunzător, transportul de energie electrică prevăzut a fi produsă, importată, exportată şi tranzitată; c) să evalueze costurile marginale pe termen lung în fiecare nod al RET, ţinând seama şi de strategia dezvoltării SEN. Prevederile acestui normativ sunt obligatorii pentru instalaţiile noi sau în retehnologizare. II. DOMENIU DE APLICARE

Art.2. Prezentul normativ se aplică la fundamentarea dezvoltării reţelelor electrice de transport, în strânsă corelare cu dezvoltarea SEN în ansamblu. Prevederile din acest normativ vor fi utilizate: a) la elaborarea planului de perspectivă pentru dezvoltarea RET întocmit de Operatorul de transport şi de sistem); b) la încadrarea noilor grupuri generatoare (centrale electrice) în SEN (ca regim de funcţionare, încadrare în curba de sarcină) şi racordarea acestora la reţeaua de transport, respectiv la sistemul electroenergetic (ca parametri electrici, reglaj, automatizări s.a.); c) la justificarea oportunităţii realizării noilor linii şi staţii din RET, retehnologizării celor existente sau dotării cu mijloace de mărire a capacităţii de transport (de exemplu FACTS) a celor existente; d) la justificarea oportunităţii montării de noi mijloace de compensare a puterii reactive;
e)

la stabilirea nivelului de rezervă în SEN pentru producerea şi transportul puterii electrice la vârf de consum în conformitate cu cerinţele de dimensionare;
2

NTE 0XX/04/XX f) la stabilirea condiţiilor necesare a fi îndeplinite de sistemele de comandă, control, protecţie şi automatizări pentru satisfacerea cerinţelor de funcţionare sigură, stabilă a SEN în ansamblu; g) la stabilirea metodelor şi mijloacelor pentru controlul fluxurilor de energie; h) la verificarea capacităţilor de transport pe liniile de interconexiune, în concordanţă cu nevoile pieţii sistemelor interconectate, pentru asigurarea importului, exportului şi tranzitului de energie electrică. Art.3. În normativ se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului de obligativitate a prevederilor conţinute:
-

″trebuie″, ″este necesar″, ″urmează″: indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor în cauză; ″de regulă″: indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată în majoritatea cazurilor; nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie să fie temeinic justificată în proiect; ″se recomandă″: indică o rezolvare preferabilă, care trebuie să fie avută în vedere la soluţionarea problemei; nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată în proiect; ″se admite″: indică o soluţie satisfăcătoare, care poate fi aplicată în soluţii particulare, fiind obligatorie justificarea ei în proiect.

-

-

III.

TERMINOLOGIE ŞI ABREVIERI * Documentul semnat în comun de către Compania Naţională de Transport S.A. şi solicitantul de acces la reţea în privinţa obligaţiilor reciproce pe care şi le asumă de a respecta confidenţialitatea unor date şi informaţii. Abilitatea sistemului electroenergetic de a satisface în orice moment cererile de putere ale consumatorilor, luând în considerare ieşirile din funcţiune ale elementelor sistemului, planificate şi neplanificate (prevăzute pe baza unor calcule probabilistice), cu o probabilitate de realizare normată. Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE. Eveniment care se manifestă prin abateri periculoase de la parametri

Acord de confidenţialitate

Adecvanţă (adequancy)

Autoritate competentă Avarie

funcţionali prevăzuţi de normele tehnice în vigoare. * În concordanţă cu reglementările în vigoare.

Bandă insuficientă pentru reglaj tensiune

În timp şi în special după perioade de defect (post-avarie) – înainte, în timp ce acţionează sau după ce acţionează reglajul automat – banda de reglaj este insuficientă dacă apar:
3

NTE 0XX/04/XX colaps de tensiune; putere reactivă maximă produsă de unităţile generatoare şi rezervele accesibile de putere reactivă epuizate în următoarele condiţii:  o creştere cu 5% faţă de consumul prevăzut;  indisponibilitatea unui compensator sau altă sursă de putere reactivă;  pierderea oricărui reglaj automat pentru comutarea automată a prizelor transformatoarelor (în măsura în Capacitate de interconexiune Capacitate energetică Centrală electrică Cod Colaps de sistem Congestii de reţea care există). Instalaţiile şi echipamentele prin care se realizează conectarea a două sau mai multe sisteme electroenergetice. Instalaţiile de producere a energiei electrice sau energiei termice în cogenerare, reţele electrice şi alte echipamente electroenergetice. Ansamblu de instalaţii, construcţii şi echipamente necesare pentru producerea energiei electrice. Codul Tehnic al Reţelei Electrice de Transport. Imposibilitatea unui sistem electroenergetic în ansamblu sau a unor zone extinse de sistem de a-şi îndeplini funcţiile specifice. Situaţiile de funcţionare a SEN sau de calcul în care circulaţia de putere între două noduri sau zone ale reţelei depăşeşte parametri fizici ai echipamentelor sau puterea maximă admisibilă, fiind necesară dispecerizarea grupurilor generatoare sau modificarea configuraţiei Consumator de energie electrică Consumator eligibil de energie electrică reţelei, pentru încadrarea circulaţiilor de putere în limitele admisibile. Persoană fizică sau juridică ce cumpără energie electrică pentru consumul propriu şi, eventual, pentru un subconsumator racordat la instalaţiile sale. Consumatorul de energie electrică (acreditat de Autoritatea Competentă), care poate să aleagă furnizorul şi să contracteze direct cu acesta energia necesară având acces la reţeaua de transport şi/sau Contingenţă simplă distribuţie. Ieşirea din funcţiune a unui singur element (linie, transformator, autotransformator, grup generator) din SEN, în condiţiile funcţionării corecte a echipamentelor de comutaţie, protecţie şi automatizare din Criteriul (N-1) SEN. Criteriul de dimensionare şi verificare a unui sistem electroenergetic, care este satisfăcut dacă, în urma unei contingenţe simple: nu au loc întreruperi în alimentarea consumatorilor de
4

Ansamblu de instalaţii destinat să transforme o energie de altă natură în energie electrică. Transmiterea energiei electrice prin reţele de distribuţie de la reţelele de transport sau de la producători către instalaţiile consumatorilor. titular al unei licenţe de furnizare. Curbă de sarcină Distribuitor de energie electrică Obs.NTE 0XX/04/XX energie electrică. în Grad de satisfacere a energiei cerute (EIR – Energy Index of Reliability) baza unui contract de furnizare. cu niveluri de tensiuni până la 110 kV inclusiv. Variaţia sarcinii în funcţie de timp.energia probabil nelivrată [MWh/an] datorită întreruperilor serviciului de transport. într-un an. nu declanşează alte echipamente. Persoană juridică.: În cap. titulară a unei licenţe de distribuţie şi deţinătoare a unei reţele electrice situată într-un anumit perimetru. Persoană juridică.VII-2 această definiţie este lărgită. Grup (generator) Indicator “minute sistem” (MS) Notă: Se poate determina şi prin postcalcul. care asigură alimentarea cu energie electrică a unuia sau mai multor consumatori. Se Furnizor exprimă în procente. Parametru de performanţă al serviciului de transport care estimează durata medie de întrerupere anuală prin raportare la vârful de consum anual: M unde: 5 S E NM P Wa VM nh 6 W 0 m ui nt s e i s t e m . Raportul dintre energia probabil livrată şi cererea (consumul) de energie electrică: G S E E C E C N 1 0 0 unde: EC este cererea totală anuală (fără pierderi în reţele) [MWh/an]. EN . ca o verificare. Raportul dintre energia emisă de un generator sau o centrală electrică şi energia maximă pe care o poate emite respectiva sursă. SEN trece într-un regim staţionar cu parametri normali de funcţionare nu sunt afectate contractele şi convenţiile încheiate privind transferul de putere prin SEN. ce asigură alimentarea cu energie Distribuţie Factor de sarcină anual electrică a furnizorilor situaţi în acel perimetru. sistemul rămâne unitar.

Indicator de severitate (IST) PV . Parametru de performanţă al serviciului de transport care estimează. cu respectarea standardelor de performanţă.NTE 0XX/04/XX EN este energia nelivrată consumatorilor [MWh/an] datorită întreruperilor serviciului de transport. Monopol natural în domeniul energiei electrice Operator al pieţii de energie electrică Operator de transport şi de sistem Ordine de merit Persoană juridică ce asigură tranzacţionarea cantităţilor de energie pe piaţa de energie electrică şi care determină preţurile pe piaţa spot. E C Legătura electrică sincronă sau nesincronă între două sau mai multe Interconectare (Interconexiune) Limită de stabilitate statică în secţiune Mentenanţă sisteme electroenergetice. titulară de licenţă pentru transportul energiei electrice şi servicii de sistem. Parametru de performanţă al serviciului de transport. Cadrul de organizare înăuntrul căruia se tranzacţionează energia electrică şi serviciile asociate. Capacitate a sistemului electroenergetic de a asigura alimentarea cu energie electrică a consumatorilor în condiţii normate de continuitate. într-un interval de timp dat. pentru care se păstrează stabilitatea statică. Persoană juridică. Puterea activă maximă de calcul transferabilă printr-o secţiune a SEN.vârful anual de consum [MW]. evidenţiind probabilitatea de nealimentare cu energie electrică a consumatorilor: I SE E N 1 0 0. Situaţia de piaţă în care serviciile de transport şi de distribuţie a energiei electrice se asigură de către un singur agent economic pentru consumatorii de pe un teritoriu delimitat. Ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se execută asupra instalaţiilor şi componentelor acestora pentru menţinerea sau restabilirea capacităţii de a-şi îndeplini funcţia pentru care au fost proiectate. Ordinea în care un producător de energie electrică este luat în consideraţie pe baza preţului ofertat pentru acoperirea necesarului de energie electrică în SEN. 6 Performanţe de siguranţă (ale sistemului electroenergetic) Piaţa de energie electrică . pe baza timpului mediu de întrerupere (TMI) pe an. durata medie a unei întreruperi a serviciului de transport: I ST T N M I m I u i n t / e i n r et r u p e r e Indicator de severitate (ISE) – conform UCTE unde NI este numărul de întreruperi pe an produse în RET. Observaţie: definiţie mult mai restrânsă decât la UCTE.

E n q 1 q 2 . de regulă un an. calculată pentru o perioadă de un an. de exemplu ca E 1 E 2 . transport şi distribuţie. în care Ei reprezintă energia nelivrată maximă probabilă datorită indisponibilităţii puterii Pi . în vederea acoperirii cererii de Probabilitatea de neacoperire a consumului de energie electrică (LOEP . . Valoarea normată a acestei probabilităţi este aprobată de către Autoritatea competentă pe baza propunerii fundamentate de Operatorul de transport şi de sistem. Observaţie: Se poate determina prin diferite metode. cu probabilitatea qi . Raportul dintre energia medie nelivrată şi cererea totală de energie electrică pe aceeaşi perioadă. . cu puterea disponibilă existentă. de exemplu ca raportul dintre media variabilei Probabilitatea de neacoperire a sarcinii (LOLP .Loss of Energy Probability) energie electrică a sistemului şi a asigurării livrărilor către clienţi.. şi energia totală consumată: E iq i 1 0 0 E C Probabilitatea de neacoperire a sarcinii în sistemul electroenergetic. q n r i g raportul dintre media variabilei aleatoare E h . pe un interval determinat. Planificarea pe termen lung a necesarului de investiţii în capacităţi de producere. Plan de perspectivă dintr-o parte de reţea sau dintr-un element de reţea.Loss of Load Probability) 7 . a diferenţei între puterea activă totală la intrarea şi respectiv la ieşirea dintr-o reţea..NTE 0XX/04/XX Pierderi tehnice de energie Integrala în funcţie de timp. Observaţie: Se poate determina prin diferite metode.

Ansamblu de linii (inclusiv elemente de susţinere şi de protecţie a acestora). Reglarea automată şi centralizată a puterii active a unor grupuri generatoare desemnate. titulară de licenţă. (putere cunoscută ca rezervă terţiară de reglaj sau rezervă minut).. în scopul readucerii frecvenţei şi puterii de schimb la valorile de consemn în cel mult 15 minute.. inclusiv în cogenerare. Această rezervă trebuie folosită astfel încât să contribuie la refacerea benzii de reglaj secundar. la abateri de ± 20 mHz) a puterii active a grupurilor generatoare sub acţiunea regulatoarelor de viteză proprii. tn q 1 q 2 . iar acest lucru are consecinţe asupra modului în care urmează a fi dispecerizate grupurile generatoare din Reţea (electrică) cele două zone. în scopul menţinerii echilibrului dintre producţie şi consum la o frecvenţă apropiată de valoarea de consemn.. în care qi este probabilitatea indisponibilităţii puterii Pi . asigurând securitatea Reglaj secundar (frecvenţă/putere) Reglaj terţiar de frecvenţă reţelei pe principiul solidarităţii partenerilor de producţie. iar ti este durata maxim probabilă a deficitului ce poate fi provocat de indisponibilitatea puterii Pi : tiqi 1 0 0 8 7 6 0 Persoană fizică sau juridică. q n r i g aleatoare t h . Situaţiile care pot apărea în exploatare. Reglarea automată şi rapidă (< 30 sec. Conectarea automată sau manuală a unei puteri pentru a se asigura o rezervă corespunzătoare reglajului secundar.NTE 0XX/04/XX t1 t2 . Reţea electrică cu tensiunea de linie nominală până la 110 kV inclusiv. staţiile electrice şi alte echipamente electroenergetice conectate între ele. având ca specific activitatea de producere a energiei electrice. Reţea electrică de interes naţional şi strategic cu tensiunea de linie 8 Producător de energie electrică Reglaj primar (de frecvenţă) – .. Reţeaua electrică poate fi reţea de transport sau Reţea electrică de distribuţie Reţea electrică de transport reţea de distribuţie. când circulaţia de putere între două noduri sau zone ale reţelei este limitată din punct de vedere al normelor privind siguranţa SEN. Restricţii (de reţea) atunci când este necesar.

Schema electrică de conexiuni a echipamentelor şi aparatajului primar dintr-o instalaţie. rezerva de reglaj primar şi rezerva de reglaj secundar frecvenţă/putere a Risc normal Risc rar Schemă normală de funcţionare grupurilor generatoare în funcţiune. Diferenţa dintre puterea disponibilă şi suma dintre puterea produsă. aprobată de Operatorul de Sistem pentru o perioadă de timp determinată. Serviciu de sistem Serviciul asigurat pentru menţinerea nivelului de siguranţă în funcţionare a sistemului electroenergetic. Serviciul asigurat de Operatorul de transport şi de sistem care constă în asigurarea transmiterii unei cantităţi de energie electrică între două 9 Rezervă de reglaj primar unor elemente ale . Totalitatea liniilor care leagă două zone ale SEN.5 Hz. Diferenţa între limita de stabilitate statică în secţiune şi încărcarea reală a secţiunii. Rezerva de putere asigurată de grupuri generatoare care au timp de pornire şi preluare a sarcinii mai mic de 7 ore. Rezerva de putere asigurată de grupuri generatoare care sunt calificate pentru a realiza sincronizarea şi încărcarea sarcinii în maximum 30 Rezervă turnantă minute. în regim normal. precum şi a calităţii energiei Serviciu de transport conform reglementărilor în vigoare. poate fi mobilizată automat într-un Rezervă de stabilitate statică într-o secţiune Rezervă terţiară lentă Rezervă terţiară rapidă interval de maximum 15 minute. Riscul de pierdere a unei puteri livrate care poate conduce la depăşirea benzii de frecvenţă 49.5 Hz pentru peste 60 secunde. Rezerva de putere care. inclusiv starea protecţiilor prin relee şi automatizările de sistem aferente. Rezerva de putere care. Riscul de pierdere a unei puteri livrate care să fie preluat prin reglajul frecvenţei. poate fi mobilizată automat în 30 secunde şi poate rămâne în Rezervă de reglaj secundar funcţiune pe durată de minimum 15 minute. Schema normală de funcţionare rezultă din activitatea de planificare Scurtcircuit operaţională. Legătură galvanică accidentală sau intenţionată printr-o impedanţă de valoare relativ redusă între două sau mai multe puncte ale unui circuit Secţiune (a SEN) Securitatea SEN care. reţea sau sistem electroenergetic. la abaterea frecvenţei şi/sau soldului puterii de schimb de la valoarea de consemn. au tensiuni diferite. Capacitatea SEN de a rezista unor perturbaţii bruşte cum ar fi scurtcircuitele sau pierderii neprevăzute ale sistemului. la abaterea frecvenţei de la valoarea de consemn. evitând abaterea acesteia peste 0.NTE 0XX/04/XX nominală mai mare de 110 kV.5÷ 50.

de către producători la cererea Operatorului de transport şi de sistem. conducerea operativă. Siguranţa la nivelul transportului poate fi cuantificată prin frecvenţa. Ansamblul instalaţiilor electroenergetice interconectate. Sistemul electroenergetic situat pe teritoriul naţional. Siguranţa sistemului electroenergetic poate fi caracterizată luând în considerare două aspecte de bază şi de funcţionalitate ale unui sistem electroenergetic: -adecvanţa şi Sistem electroenergetic -securitatea. Serviciul asigurat. distribuţia. cu respectarea Serviciu de sistem tehnologic Siguranţa în funcţionare a SEN standardelor de calitate. Sistem electroenergetic interconectat Sistem electroenergetic naţional – denumit în continuare SEN Stabilitate statică (stabilitate la perturbaţii mici) furnizarea şi utilizarea energiei electrice. durata.NTE 0XX/04/XX sau mai multe puncte ale reţelei de transport. după una sau mai multe perturbaţii majore. Capacitatea unui sistem electroenergetic de a reveni la o stare de funcţionare sincronă. Capacitatea unui sistem electroenergetic ca prin automatizări şi acţiuni manuale corective să ajungă într-o stare de regim permanent identic cu regim iniţial sau foarte aproape de acesta. Performanţa sistemului electroenergetic de a asigura livrarea energiei electrice la consumatori în limitele normelor acceptate şi în cantitatea dorită. Parametru de performanţă care indică durata medie (de regulă pe perioada unui an) de întrerupere a alimentării consumatorilor. prin care se realizează producerea. transportul. de regulă. Sistem electroenergetic format prin interconectarea a două sau mai multe sisteme electroenergetice care funcţionează în paralel. magnitudinea şi probabilitatea de apariţie a unor efecte negative asupra furnizării/transportului/producţiei energiei electrice. în urma unei perturbaţii mici Stabilitate tranzitorie oarecare. Staţie de transformare Timpul mediu de întrerupere (TMI) Instalaţie electrică a cărei funcţiune este de a transfera energia electrică între două reţele de tensiuni diferite. SEN constituie infrastructura de bază utilizată în comun de participanţii la piaţa de energie electrică. Se calculează astfel: T M 8 I7 66 00 E E N m C T 1 u i n t ae n M 8 I7 66 00 E E N m C u i n t ae n .

vara LEA – Linie Electrică Aeriană OTS – Operatorul de Transport şi de Sistem PE – Prescripţie Energetică RAR – Reanclanşare Automată Rapidă 1 .consumul anual net pentru sistemul electroenergetic (fără Transportul energiei electrice consumul propriu tehnologic) [MWh/an]. Include pierderile din reţeaua de transport şi distribuţie şi reprezintă puterea pe care trebuie să o producă centralele electrice mari (conectate direct sau grupate). Abrevieri DASF – Deconectarea Automată a Sarcinii la Frecvenţă (scăzută) DASU – Deconectarea Automată a Sarcinii la Tensiune (scăzută) GNI – Gol (de sarcină) de noapte. consumator eligibil sau consumator captiv. centralele de medie şi mică putere conectate direct la RET şi energia Vârf mediu pe perioada de iarnă importată în RET.50. Observaţie: Nu cuprinde transmiterea energiei electrice din import spre consumatori. Operator de transport şi de sistem. Valoarea estimată pentru vârful de iarnă (MW şi Mvar) pe ansamblul SEN pentru condiţii medii din perioada rece. Valoare maximă a sarcinii înregistrată într-o perioadă de timp.NTE 0XX/04/XX unde: EN este energia nelivrată datorită întreruperilor serviciului de transport [MWh/an]. iarna GNV – Gol (de sarcină) de noapte. vara GZI – Gol (de sarcină) de zi. Consumul pe perioada de iarnă determinat ca o combinaţie a consumurilor în diferite condiţii meteorologice şi care o probabilitate de depăşire numai din variaţii meteorologice de 0. EC . Transmiterea energiei electrice de la producători până la instalaţiile de distribuţie sau la instalaţiile consumatorilor racordaţi direct la reţelele electrice de transport. Producător. furnizor. iarna GZV – Gol (de sarcină) de zi. respectiv de la producători la export şi nici tranzitul de Utilizator de reţea electrică Vârf de consum (vârf de sarcină) Vârf de sarcină mediu pentru perioada de iarnă energie electrică între sisteme.

PE 013/1994 – “Normativ privind metodele şi elementele de calcul a siguranţei de funcţionarea instalaţiilor energetice”.511 din 16 iulie 2003 2. PE 025/94 – PE 029/97 – “Instrucţiune privind izolarea pe servicii proprii a grupurilor generatoare din centralele electrice”. Codul tehnic al Reţelei Electrice de Transport.2. iarna VDV – Vârf (de sarcină) de dimineaţă.0. PE 022-3/87 – “Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice” (republicată în 1993). Network Planning in a Deregulated Environment.07/04/00 3. “Normativ de proiectare a sistemelor informatice pentru conducerea prin dispecer a instalaţiilor energetice din Sistemul Energetic Naţional”. Codul Comercial. vara VSI – Vârf (de sarcină) de seară. UCTE Operation Handbook draft 02. Modificarea 1/1990.02. Power balance of the UCTE: scope. Legea energiei electrice 318/2003. transport şi distribuţie a energiei electrice şi termice.a) 9.2000 6. Final version CIGRE WG 37-30/03. Monitorul Oficial nr.2003 8. UCTE “Operational Statistics” Working Group 10. Strategii naţionale de dezvoltare energetică a României (HG 647/2001 s. ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ 1.07/06/99 4.04.2002 7.1.” Modificarea 1 (1990). 1 . 5. vara IV.112.NTE 0XX/04/XX RARM – Reanclanşare Automată Rapidă Monofazată RART – Reanclanşare Automată Rapidă Trifazată RAT – Regulator Automat de Tensiune RAV – Regulator Automat de Viteză RET – Reţeaua Electrică de Transport RMB – regim mediu de bază SEN – Sistemul Electroenergetic Naţional UCTE – Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice VDI – Vârf (de sarcină) de dimineaţă. Directive 2003/54/EC of the European Parliament of the Council / 26 iunie 2003 Concerning common rules for the internal market in electricity and repealing Directive 96/92/EC. Prescripţii contingente: PE 011/1982 – “Normativ privind calculele comparative tehnico-economice la instalaţiile de producere. iarna VSV – Vârf (de sarcină) de seară.07.130. Cod ANRE 19. Cod ANRE 51.12. objective and structure.01.

Bobine de reactanţă”. PE 117/92 – PE 120/94 – PE 124/95 – PE 125/89 – PE 134/95 – “Regulament pentru conducerea prin dispecer în Sistemul Energetic Naţional”. “Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea peste 1 kV”. PE 104/93 – “Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V”. Servicii proprii de curent alternativ”. 1 . PE 111-11/94 – “Instrucţiuni pentru proiectarea staţiilor de conexiuni şi transformare. “Instrucţiuni privind compensarea puterii reactive în reţelele electrice ale furnizorilor de energie şi la consumatorii industriali şi similari”. “Normativ pentru stabilirea soluţiilor de alimentare cu energie electrică a consumatorilor industriali şi similari”. Reprezentarea şi marcarea instalaţiilor electrice”. Elemente de construcţii din staţiile exterioare”. PE 111-10/78 – “Instrucţiuni pentru proiectarea staţiilor de conexiuni şi transformare. PE 111-5/93 – “Instrucţiuni pentru proiectarea staţiilor de conexiuni şi transformare.NTE 0XX/04/XX PE 103/92 – “Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit. PE 111-4/93 – “Instrucţiuni pentru proiectarea staţiilor de conexiuni şi transformare. Transformatoare de tensiune”. Staţii electrice de distribuţie de 6 – 20 kV”. PE 111-9/86 – “Instrucţiuni pentru proiectarea staţiilor de conexiuni şi transformare. Conductoare neizolate rigide”. PE 111-7/85 – “Instrucţiuni pentru proiectarea staţiilor de conexiuni şi transformare. Baterii de condensatoare şunt”. PE 111-2/92 – “Instrucţiuni pentru proiectarea staţiilor de conexiuni şi transformare. PE 111-12/78 – “Instrucţiuni pentru proiectarea staţiilor de conexiuni şi transformare. PE 111-8/88 – “Instrucţiuni pentru proiectarea staţiilor de conexiuni şi transformare. Întreruptoare de înaltă tensiune”. Separatoare de înaltă tensiune”. “Instrucţiuni privind coordonarea coexistenţei instalaţiilor electrice de 1…750kV cu liniile de telecomunicaţii”. Conductoare neizolate flexibile”. PE 111-1/92 – “Instrucţiuni pentru proiectarea staţiilor de conexiuni şi transformare. PE 111-6/75 – “Instrucţiuni pentru proiectarea staţiilor de conexiuni şi transformare.

care să satisfacă următoarele cerinţe: a) respectarea politicii energetice a ţării. “Regulament de exploatare tehnică a camerelor de comandă şi supraveghere a instalaţiilor electrice”.5. PRINCIPII In condiţiile existenţei pieţei de energiei electrice. faţă de siguranţa în funcţionare a celorlalte componente ale SEN: consumatori. Art. “Instrucţiuni privind probele funcţionale ale sistemelor de reglare automată a tensiunii şi vitezei grupurilor energetice”. “Normativ privind limitarea regimului nesimetric şi deformant în reţelele electrice”. V. “Îndrumar privind criteriile de identificare a stărilor critice în funcţionarea sistemului energetic şi măsuri pentru limitarea avariilor”. în orice situaţie sau condiţii de funcţionare.4. Modificarea 1 (1987). Notă: Vor trebui urmărite ultimele ediţii ale normativelor respective. În cadrul activităţii de stabilire a dezvoltării RET la nivel naţional. reţele de distribuţie. Modificarea 1 (1985). RET reprezintă componenta vitală a SEN deoarece nici o altă componentă a SEN nu poate funcţiona în afara RET. (republicată în 1995). “Regulament pentru executarea lucrărilor sub tensiune la liniile electrice aeriene 110 ÷ 400 kV”. “Normativ de proiectare a instalaţiilor de automatizare a părţii electrice a centralelor şi staţiilor”. “Normativ privind proiectarea protecţiilor prin relee şi automatizărilor instalaţiilor electrice ale centralelor şi staţiilor”. b) livrarea energiei electrice la un cost marginal minim în orice moment al curbei de sarcină. “Normativ privind combaterea efectului de flicker în reţelele de distribuţie” (republicat în 1993). (republicată în 1995). trebuie subliniate următoarele principii de bază: Art. Siguranţa în funcţionare a RET este prioritară. care sunt în curs de reactualizare la ANRE. c) asigurarea respectării normelor şi criteriilor de siguranţă în funcţionarea sistemului inclusiv a standardelor şi cerinţelor UCTE. 1 . grupuri generatoare. “Regulament de exploatare tehnică a instalaţiilor de circuite secundare”.NTE 0XX/04/XX PE 139/97 – PE 140/79 – PE 141/79 – PE 142/80 – PE 143/94 – PE 501/85 – PE 503/87 – PE 505/73 – PE 506/83 – PE 509/84 – “Instrucţiuni privind determinarea cpt în reţelele electrice”. trebuie aplicată o strategie şi concepţie unitară de dezvoltare la nivel naţional.

în acelaşi scop. conform normelor naţionale. înlocuiri de grupuri.06. Soluţia de dezvoltare în perspectivă a RET se va alege astfel încât să se asigure eficienţa economică a dezvoltării şi exploatării SEN în condiţiile satisfacerii cerinţelor de la pct. e) elaborarea unei configuraţii optime de dezvoltare a reţelelor electrice de transport şi de utilizare eficientă a celor existente. b) asigurarea adecvanţei.). f) folosirea intensivă şi acceptată de populaţie şi autorităţi a terenului pentru realizarea obiectivelor RET.VII. Art. amplasament s. de regulă. dar fără compromiterea siguranţei SEN.8.07. RET trebuie să asigure în orice situaţie îndeplinirea tuturor cerinţelor de siguranţă a SEN. de regulă. putere unitară. conservări. utilizând rezultatele cercetării ştiinţifice şi ale dezvoltării tehnologice sau estimat pe baze statistice în toate componentele şi domeniile de activitate ale acestuia. a consumului propriu tehnologic de energie electrică în procesul de transport prin toate instalaţiile aparţinând RET şi cu încadrarea în costuri justificate. combustibil. capabil să se adapteze la costuri rezonabile la orice schimbare. noile LEA se vor construi.2003 în Monitorul Oficial nr. h) asigurarea unui sistem electroenergetic flexibil. prin intermediul studiilor de prognoză asupra următoarelor elemente: a) evoluţia consumului de energie electrică şi termică. în acest scop se va evita. utilizarea spaţiilor de pădure şi a teritoriului agricol cu valoare ridicată (livezi. în scopul reducerii efectului incertitudinii asupra premiselor de bază. indiferent de forma de proprietate şi de gestiune şi se vor valorifica spaţiile deja ocupate de instalaţiile aparţinând Operatorului de Transport şi de Sistem prin retehnologizare şi modernizare. c) utilizarea optimă a centralelor existente (casări. g) asigurarea protecţiei mediului înconjurător. cu dublu circuit. reparaţii capitale.7. retehnologizări) şi strategia optimă de dezvoltare a centralelor (putere totală necesară. e) satisfacerea alimentării din SEN a consumatorilor în condiţii normate de calitate a energiei electrice furnizate (frecvenţă şi tensiune).2003). introducerea progresului tehnic.6. Art. Art.a. Studiile de dezvoltare a SEN vor urmări să satisfacă strategia energetică a ţării. vii.3. zone agricole irigate). Elaborarea unor strategii si a unei concepţii de dezvoltare a sistemului energetic în ansamblu se va realiza corelat cu datele informative de la Comisia Naţională Permanentă pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a României – Orizont 2028 (HG 732/28. 1 . fără nici un aport (sprijin) din partea reţelelor de distribuţie. d) utilizarea surselor regenerabile existente şi prevăzute prin program.NTE 0XX/04/XX d) reducerea la maximum. de către obiectivele energetice de transport şi distribuţie a energiei electrice.500/10.

Modelele şi metodele de calcul se vor reactualiza periodic. Datorită fluctuaţiilor datelor de intrare la nivel macroeconomic. în vederea examinării dezvoltării ramurii energetice Studiul unor noi posibilităţi de producere a energiei electrice. având în vedere următoarele elemente: a) precizarea elementelor prognozate.10. în scopul acoperirii eficiente a consumului de putere şi energie electrică. a căror prevedere din timp asigură utilizarea eficientă a instalaţiilor energetice şi a spaţiilor în teritoriu Prognoza de consum pentru elaborarea unei concepţii unitare de dezvoltarea a centralelor şi reţelelor electrice Studiul de repartiţie în teritoriu a consumului de energie electrică şi putere.). b) modificarea şi îmbogăţirea obiectivă a unor date de bază. în corelaţie cu necesităţile de consum şi de acoperire a curbei de sarcină. studiul disponibilităţii grupurilor şi centralelor electrice şi a posibilităţilor de reducere a indisponibilităţilor şi de mărire eficientă a duratei de viaţă a instalaţiilor existente 1 financiar- Orizontul de prognoză de la momentul de studiu. în cadrul unui ciclu complet (tabelul1). T (ani) T≥ 15 > T ≥ 10 10 >T ≥ Interval de reactualizare X X X X 3 – 5 ani 2 3 – 5 ani 3 X X 3 – 5 ani 4 5 X X X X 1 – 2 ani 1 – 2 ani 6 X X 1 – 2 ani 7 X 1 – 2 ani . noi secţiuni de reţele. în scopul evidenţierii unor noi tipuri de echipamente (comutaţie.a.NTE 0XX/04/XX Art. crt. în vederea utilizării celor mai perfecţionate metode de analiză a eficienţei economice a obiectivelor şi a consecinţelor bancare şi de mediu rezultate din programele de dezvoltare. noi trepte de tensiuni. studiile de dezvoltare a SEN se vor reactualiza periodic. în funcţie de structura consumatorilor Elaborarea unei strategii de dezvoltare a centralelor electrice.9. prin apropierea orizontului de prognoză. Scenarii Verificarea programului de realizare a puterii instalate prevăzute şi de amplasare. Tabelul 1. transformare s. Orizontul de prognoză şi obiectivul studiilor de planificare Nr. Art. c) compararea aposteriori a elementelor prognozate cu cele realizate. 1 Studiul de planificare Tendinţele de evoluţie a consumului de energie. de acoperire cu resurse energetice şi necesităţi de noi tipuri de echipamente Tendinţele în evoluţia cerinţelor de reţele electrice de transport şi repartiţie.

In funcţie de strategia de Dezvoltare Durabilă a României.12. În cadrul acţiunilor de cooperare a OTS cu sistemele energetice ale altor ţări este necesar să se evidenţieze şi să se valorifice totalitatea avantajelor posibile de obţinut în urma funcţionării în paralel cu aceste sisteme. Dimensionarea în ansamblu a SEN se va realiza la condiţii de siguranţă în funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor componente ale SEN cuantificate prin indicatori de siguranţă garantaţi de fabricile furnizoare pentru echipamentele noi sau estimate pe baze statistice pentru echipamentele existente. limitele în care acestea ar putea fi asigurate şi prin ce instalaţii. având în vedere nivelul de siguranţă realizat în 10 instalaţiile din teritoriu şi necesitatea X 1 – 2 ani funcţionării conform criteriilor de siguranţă şi de respectare a condiţiilor de calitate a energiei electrice furnizate (frecvenţă şi tensiune) Optimizarea funcţionării SEN în ansamblu. având în vedere respectarea condiţiilor tehnice de stabilitate statică. Configuraţia RET va fi dimensionată pentru a satisface atât cerinţele tehnice de funcţionare cât şi cele generate de funcţionarea şi dezvoltarea pieţei de energie electrică. măsuri de menţinere a parametrilor de funcţionare în limitele admise Art. implicit.13. Art. Art. Indicatorii de siguranţă. care să permită verificarea capabilităţii reţelei interne de a satisface acestea şi. import sau/şi tranzit (acestea în valoare de minim 10 % din consumul de vârf) de energie electrică în perioadele analizate. având în vedere diverse strategii de dezvoltare a centralelor X 8 1 – 2 ani electrice şi scenarii de evoluţie a consumului de putere şi energie electrică (configuraţie de reţea ţintă) Dezvoltarea optimă a reţelei electrice de transport. Stabilirea dezvoltării în perspectivă a SEN trebuie să se realizeze în condiţiile de funcţionare la frecvenţa normată de 50 Hz.NTE 0XX/04/XX Concepţia de dezvoltare optimă a configuraţiei de reţele electrice de transport. având în vedere necesitatea de evacuare a puterii din centrale şi de asigurare a 9 1 – 2 ani zonelor deficitare. dimensionarea sistemelor de 11 1 – 2 ani automatică de limitare a extinderii avariilor şi a X instalaţiilor de producere şi absorbţie a puterii reactive.14. Art. pentru instalaţii sau pe ansamblu de instalaţii existente. tranzitorie şi a plafoanelor de scurtcircuit.11. se calculează în conformitate cu “Normativul privind metodele şi elementele de calcul al siguranţei în funcţionarea 1 . se vor elabora scenarii referitoare la export. Dimensionarea SEN se va face ţinând seama în egală măsură de condiţii interne şi de cele rezultate din funcţionarea interconectată sincronă cu SE din UCTE. în funcţie de soluţia de X X acoperire a curbelor de sarcină şi de amplasare a centralelor în teritoriu Justificarea şi fundamentarea Investiţiilor de dezvoltare a reţelelor electrice de transport.

1 . seisme etc.ANALIZA DEZVOLTĂRII SEN VI. Suplimentar acestor informaţii. Schimbul de informaţii între titularii de licenţe din sectorul energiei electrice.1.15. chiciură.07.16. utilizarea eficientă a energiei şi strategia de conservare a energiei obţinute de la participanţii la piaţa de energie electrică. VI. culoare de linii de mare capacitate).) nu se iau măsuri în proiectare la etapa de studii de dimensionare în perspectivă a SEN. în vederea reducerii la un nivel acceptat a repercusiunilor acestora.570/10.NTE 0XX/04/XX instalaţiilor energetice” . Art. b) informaţiile statistice referitoare la principalele caracteristici privind consumul de energie electrică şi curbele de sarcină ce au fost realizate în perioadele precedente. inundaţii. În conformitate cu prevederile Codului Tehnic al RET pentru elaborarea planului de dezvoltare a reţelei de transport furnizorii de energie electrică şi consumatorii eligibili au obligaţia de a pune anual la dispoziţia OTS situaţia de cereri de consum (prezent şi o perspectivă de 10 ani). făcând obiectul unui acord cadru de confidenţialitate pentru toate informaţiile care nu au fost făcute publice. exportul şi tranzitul de energie electrică. ca şi dinamica acestor caracteristici.10. prognoza necesităţilor de energie şi putere electrică în sistemul electroenergetic naţional va trebui să aibă în vedere informaţiile obţinute de la Comisia Naţională de Prognoză (HG 757/2003 Monitorul Oficial nr. PROGNOZA CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI A CURBELOR DE SARCINĂ Art. Pentru situaţiile care depăşesc ca frecvenţă sau intensitate condiţiile de dimensionare prevăzute prin normele în vigoare (cu referire la situaţii excepţionale.18.PE 013.1 din Codul Tehnic al RET. în corelare cu diferite măsuri de politică de tarifare.2003) pentru următoarele elemente principale şi pentru un orizont de 20 ani: a) informaţiile descriind cadrul economic de desfăşurare a activităţii sociale.17. va respecta prevederile art. de exemplu la vânt. Art. c) informaţii privind importul. Art. cu condiţia considerării parametrilor de siguranţă. SECŢIUNEA I . se vor face studii speciale pentru adaptarea configuraţiei de sistem prevăzută prin proiect. Pentru toate categoriile de calamităţi care pot apărea şi pot afecta obiective energetice de importanţă majoră (centrale de mare putere. în conformitate cu caracteristicile reale ale echipamentului utilizat (pentru echipamentele noi – datele furnizorului).

STRATEGIA DEZVOLTĂRII CENTRALELOR ELECTRICE RACORDATE LA SEN Art. pe baza folosirii unor metode analitice. se va ţine seama de: a) necesarul de consum de putere. În cadrul unui volum de informaţii dat. Art. în scopul obţinerii unui nivel cât mai ridicat de credibilitate (încredere) al prognozelor. de regulă se vor determina intervale de încredere corespunzătoare. 95%. ceea ce impune reiterarea frecventă a calculelor de prognoză.NTE 0XX/04/XX d) eventualele informaţii referitoare la unele caracteristici extraenergetice prestabilite pentru perioada de prognoză.22.20. căldură) pe total ţară şi pe ramuri ale economiei. ţinând seama şi de evoluţia preţurilor. Se va evalua consumul pentru mai multe niveluri de risc (de regulă probabilitatea de realizare 99%. metodele globale fiind acceptate numai în condiţiile de informaţie incompletă. Vor fi prognozate numai acele curbe de sarcină care corespund necesităţilor fundamentării programului de surse de energie electrică şi reţele electrice de transport. electricitate.21. Pentru prognozele efectuate. f) nivelul ridicat de dispersie a informaţiilor ce concură la elaborarea prognozei. Pentru scopuri de dimensionare a sistemului electroenergetic (orizont de recomandă estimarea intervalului de încredere cu probabilităţi de ordinul 95%. zone.19. centre urbane şi industriale. 5-15 ani) se 1 . e) integrarea prognozei consumului de electricitate în structura consumului de energie a ţării (combustibili. de regulă. La examinarea şi stabilirea soluţiei de dezvoltare a ansamblului de centrale electrice.V). judeţ. Elaborarea prognozei necesităţilor de energie electrică va face obiectul unui studiu şi va fi bazată pe metode globale (sintetice) şi sectoriale (analitice). respectiv de evoluţie a producţiei de energie electrică şi de energie termică livrată în termoficare.Palierele din curba de sarcină şi etapele la care va fi examinată repartiţia teritorială a consumului trebuie să corespundă necesităţilor de dimensionare a reţelelor electrice la nivel de sistem.2. VI. Art. Art. precum şi de orizontul de prognoză. 90%). La compararea rezultatelor obţinute prin mai multe metode. Art. se va ţine seama şi de condiţiile de mediu socio-economic. zone şi centre . în concordanţă cu cerinţele de examinare a problemelor la nivel de sistem.23. mărimea acestor intervale de încredere depinde de obiectivul urmărit. Repartiţia teritorială a consumului electric se va face. energie electrică şi căldură (determinat în cap. Pentru prognozarea curbelor de sarcină vor fi preferate metodele sectoriale.

termoficare. Determinată de OTS în conformitate cu regulile UCTE *** 2 . 15. economice şi de siguranţă ale centralelor electrice existente şi cheltuielile necesare îmbunătăţirii acestor performanţe pentru grupurile cu randament scăzut sau pentru cele cu limita de viaţă normată depăşită. în conformitate cu strategia. regimului hidrologic. g) duratele de construcţie şi punere în funcţiune ale fiecărui tip de centrală (termoelectrică. congestii. d) oferte de producţie şi consum de energie electrică ale altor utilizatori RET existenţi şi viitori (următorii 10 ani) conform aceleiaşi prevederi. e) performanţele tehnice.). posibilităţile de aprovizionare şi eficienţa utilizării lor. 10. 2. 7.2000 Datorită lipsei energiei primare. h) normele naţionale de protecţie a mediului înconjurător pentru etapele de analiză. 5. 16. ce va trebui întocmită pentru fiecare an / etapă analizată. hidroelectrică. Balanţa de puteri pentru perspectivă* Nr. c) ofertele de producţie de energie electrică ale producătorilor existenţi (următorii 10 ani).a. 12.a. 4. restricţii în utilizare ş. f) variantele posibile de realizare de centrale noi şi caracteristicile acestora. conform prevederilor Codului Tehnic al RET. politica de gospodărire a acestora. 11. În tabelul 2 se prezintă balanţa de puteri pentru perspectivă. * ** Putere (valori nete în MW) Capacitatea centralelor existente şi noi (achiziţionate) Centrale hidroelectrice Centrale nucleare Centrale termoelectrice convenţionale Surse regenerabile Surse incomplet clarificate Capacitatea surselor SEN Capacitate inutilizabilă** Reparaţii (centrale termoelectrice) Avarii (centrale termoelectrice) Rezerva pentru servicii de sistem*** Capacitate garantată 11=6-(7+8+9+10) Consum (Vârf lunar ianuarie şi iulie. 6. Tabelul 2. 3. 13. 1.NTE 0XX/04/XX b) disponibilitatea resurselor primare de energie din ţară şi din import. 14.04. 8 9. a 3-a miercuri din lună) Rezervă faţă de vârful lunar Capacitate rămasă 14=11-12 Capacitate din transport Capacitate de import Capacitate de export Conform “Power Balance of the UCTE” – 10. crt. nuclearoelectrică s.

VI.26.VII. c) rezerva de putere necesară pentru acoperirea abaterii sarcinii faţă de prevederi (corelat cu nivelul de risc la prognoza consumului). ca urmare a avariilor.33). următoarele categorii: a) puterea indisponibilă. CRITERII DE DETERMINARE A REZERVELOR DE PUTERE LA costtehnico- FUNDAMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE 2 . Necesarul de putere evidenţiat va fi acoperit de către producători neprecizaţi la data elaborării planificării.VII. Puterea efectiv inutilizabilă din sistem cuprinde. inclusiv consumul propriu tehnologic în centralele şi în reţelele electrice de transport şi de distribuţie a energiei electrice şi pentru servicii de sistem tehnologice. Soluţiile de dezvoltare a centralelor electrice vor urmări condiţii optime de funcţionare şi exploatare a acestora în ceea ce priveşte: a) utilizarea eficientă a resurselor primare din ţară şi din import (conform prevederilor din Strategie).29.27.NTE 0XX/04/XX Art.25. În procesul de planificare a dezvoltării obiectivelor noi de centrale sau de modernizare şi retehnologizare a celor existente. Grupurile noi ce urmează a fi instalate în sistem vor trebui să satisfacă integral prevederile din Codul tehnic RET impuse utilizatorilor RET cu grupuri generatoare. prin atingerea parametrilor proiectaţi în centralele noi. Art. c) puterea în reparaţie. în condiţii economice avantajoase (preţ marginal minim pe SEN). b) puterea efectiv inutilizabilă în grupurile din sistem.13). se vor utiliza criterii de analiză tehnico-economică pe bază de beneficiu (cap. b) asigurarea regimului economic de funcţionare a grupurilor.24. d) reducerea poluării mediului înconjurător. Art.28. b) reducerea de putere disponibilă (putere efectiv indisponibilă).31 şi 32) sau accidentală (art. care poate fi programată (art.13). Art. Art. Art. e) încadrarea în strategia de dezvoltare durabilă a României. Puterea necesară a fi instalată în SEN trebuie să acopere următoarele: a) consumul de putere şi energie electrică. Strategia optimă de dezvoltare pe etape a ansamblului de centrale electrice se va selecta pe baza criteriului de minimizare a cheltuielilor totale actualizate (cap.3. d) soldul export-import planificat de putere şi de energie electrică. precum şi prin retehnologizarea grupurilor existente. c) asigurarea adecvanţei.

CRITERII DE ÎNCADRARE ÎN CURBA DE SARCINĂ Art. în aşa fel încât să se obţină aproximativ acelaşi grad de asigurare în toate lunile anului. se distribuie pe agregate.33. pe baza propunerilor producătorilor de energie electrică. de necesitatea acoperii consumului. urmărind respectarea prevederilor Strategiei de Dezvoltare durabilă a României.35.Energy Index of Reliability). de structura puterii instalate în centralele electrice.Loss of Energy Probability). simetrie s. La stabilirea puterii de rezervă se va ţine seama de politica energetică de utilizare raţională a resurselor energetice primare. Art. Rezerva necesară pentru reparaţii neplanificate (reparaţii accidentale) pentru agregatele din sistem se determină prin metode statistico-probabilistice şi calcule tehnico-economice. Rezerva de putere pentru reparaţii şi reducerile de putere disponibilă se vor determina pe agregate şi pe ansamblul agregatelor sistemului energetic.31. privind acoperirea consumului de putere şi de energie electrică şi necesitatea de acoperire economică a curbei de sarcină. precum şi de asigurarea cu apă a CHE în anii caracteristici.) a energiei electrice livrate consumatorilor. de tipul centralelor. ţinând seama de structura grupurilor. Art. probabilitatea de neacoperire a consumului de energie electrică (LOEP . maxime pentru zile de lucru. luând în considerare valorile obţinute pentru indicatorii de la art. Rezerva pentru reparaţii planificate programate se va determina ţinând seama de reglementările în vigoare. frecvenţă. de structura de combustibil. Necesarul anual de reparat. în cursul anului (pe luni).32. pe baze statistico-analitice.34. Criteriile de determinare a rezervei optime pentru reparaţii neplanificate se bazează pe calcule tehnico-economice de minimizare a cheltuielilor totale actualizate la fiecare etapă de prognoză. pe baza datelor furnizate de fiecare producător în parte. La încadrarea centralelor în curba de sarcină se va ţine seama de politica energetică de utilizare a surselor de energie. 2 . VI. de repaus. Avizarea programului de dezvoltare a centralelor din SEN pe etape implică şi avizarea indicatorilor corespunzători de continuitate în alimentare (siguranţă) şi calitate (tensiune. Art.33 şi repercusiunile economice prin nesatisfacerea consumului de putere sau energie. de caracteristicile agregatelor în ceea ce priveşte vitezele de încărcare şi de capacitatea previzionată de a rezista din punct de vedere economic pe piaţa de energie electrică.a.30. ţinând seama de grupurile cu regimuri de funcţionare impuse. de după repaus) se face pe baza ordinei de merit.4. Încadrarea centralelor în curbele de sarcină caracteristice (curbe minime.Loss of Load Probability).NTE 0XX/04/XX Art. energia electrică nelivrată (EUE Expected Unsupplied Energy) şi/sau gradul de satisfacere al energiei cerute (EIR . Art. Indicatorii de siguranţă estimaţi la fiecare etapă de prognoză sunt probabilitatea de neacoperire a sarcinii (LOLP . pe ansamblul sistemului energetic.

Art. 10 ani). 2 . a graficului anual de sarcină şi a cerinţelor de transport interzonal: a) centralele hidroelectrice de pe firul apei . după cum urmează (bază. inclusiv a centralelor nuclearoelectrice. b) centrale electrice de termoficare cu grupuri cu contrapresiune şi grupuri de condensaţie şi prize cu producţie de energie electrică dependentă de energia termică livrată în regim de termoficare şi competitive din punct de vedere al preţului de producţie. Producătorii trebuie să transmită planul de reparaţii pe perioade lungi (5. semivârf şi vârf) cu: a) centrale hidroelectrice pe firul apei şi centrale fluviale. acoperirea asigurându-se efectiv. e) centrale termoelectrice de condensaţie pe hidrocarburi.în reparaţie eşalonat. De fapt.în reparaţie astfel încât să se asigure prevederile de la cap. de preferinţă în perioada ianuariefebruarie şi septembrie-octombrie.36.în reparaţie în funcţie de regimul de hidraulicitate considerat în acoperirea curbelor de sarcină. b) centralele de termoficare . următoarele principii de eşalonare a reparaţiilor programate în funcţie de structura de centrale. la întocmirea balanţei pentru acoperirea curbelor de sarcină. evitânduse lunile de iarnă (sezon rece). c) centrale nuclearoelectrice şi în funcţie de preţul de producţie estimat: d) centrale termoelectrice de condensaţie pe cărbune. producătorii trebuie să-şi planifice reparaţiile astfel încât să asigure disponibilitatea prezentată prin oferta de conectare la RET şi să asigure serviciile contractate. e) centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu compensare zilnică-săptămânală . f) centrale hidroelectrice cu acumulare. în fundamentarea strategiei de dezvoltare a ansamblului de centrale. inclusiv centrale nuclearoelectrice . prin pompare. semibază.în reparaţie în cursul verii (sezon cald.VI. în funcţie de regimul şi programul de reparaţie a centralelor termoelectrice. Pentru funcţionarea sistemului energetic este necesar să se considere.în reparaţie.în reparaţie în perioadele anului când debitele afluente sunt scăzute (adică în afara intervalului martie-iunie şi noiembrie-decembrie). c) centralele de condensaţie. h) alte surse de energie. se va ţine seama de caracterul funcţional al fiecărei categorii de centrale. când sarcina termică este maximă. f) centralele hidroelectrice fluviale . d) centrale hidroelectrice cu acumulare .NTE 0XX/04/XX În principiu. de la bază spre vârf.3. g) centrale hidroelectrice cu acumulare. aprilie-octombrie).

cu prioritate: a) analiza performanţelor realizate în exploatarea SEN. sub formă de import. b) analiza influenţei proceselor tehnologice ale marilor consumatori asupra calităţii alimentării cu energie electrică (niveluri de tensiune. BAZA INFORMAŢIONALĂ NECESARĂ Art. VII. la următoarele: a) stadiul de dezvoltare a SEN la data întocmirii studiului şi programul de investiţii aprobat sau în curs de aprobare pentru construirea de centrale şi linii electrice de transport. indicatorii de siguranţă pentru instalaţii de producere şi transport ale energiei electrice. sub formă de strategii analizate. în principal. regimuri deformante). f) influenţa funcţionării interconectate sincrone sau asincrone cu alte sisteme energetice naţionale asupra solicitării capacităţilor de transport ale reţelelor electrice de interconexiune şi ale reţelelor electrice de transport interne ale SEN. b) evoluţia în diverse scenarii posibile a consumului de energie şi putere electrică pe ansamblu SEN. 37. rata de actualizare s. Astfel de studii asupra funcţionării aposteriori a SEN vor urmări. g) elementele tehnice şi economice de calcul (investiţii specifice pentru reţelele electrice de transport. pe un orizont de prognoză mai mic de 10 ani – obţinute din analiza prevăzută în secţiunea I. pe ani caracteristici. costul investiţiei şi energiei produse în centrala marginală. a curbelor de sarcină pe zile caracteristice în cadrul orizontului de studiu de 10-20 ani şi evoluţia într-un scenariu credibil a consumului de energie şi putere electrică.NTE 0XX/04/XX VII. c) prognoza de dezvoltare (în variante) a ansamblului de centrale electrice într-o ipoteză credibilă de amplasare a acestora în teritoriu şi structura grupurilor în acoperirea a curbei de sarcină la palierele caracteristice. evaluarea intervalului de încredere pentru mărimile determinate. d) estimarea investiţiilor private în domeniu. fenomene de flicker.38. având în vedere cerinţele funcţionării interconectate cu UCTE şi schimburile cu alte ţări. Elementele care stau la baza planificării de perspectivă a dezvoltării reţelei electrice de transport şi a sistemului energetic în ansamblu provin din studiile elaborate. în special a celor pentru termoficare. În activitatea de fundamentare strategiei de dezvoltare a SEN se va ţine seama de concluziile studiilor asupra siguranţei în funcţionare a SEN şi asupra calităţii energiei livrate consumatorilor. SECŢIUNEA II – PROGRAMUL DE DEZVOLTARE AL RET. export şi tranzit de energie electrică. în scopul stabilirii 2 . cu referire la continuitatea şi calitatea energiei livrate în scopul stabilirii măsurilor ce se impun în vederea respectării criteriilor de siguranţă în funcţionarea SEN. Art.a). pe zone şi centre de consum. pentru un orizont de prognoză de 10-20 ani şi sub formă de propunere de program concret de investiţii.1. CRITERII TEHNICE ŞI INDICATORI PENTRU CALCULELE TEHNICO-ECONOMICE. pentru un orizont de prognoză sub 10 ani. care se referă. e) estimarea aportului surselor regenerabile de energie.

PRINCIPIILE ŞI CRITERIILE DE ORGANIZARE ŞI DEZVOLTARE A SISTEMULUI ELECTROENERGETIC ÎN ANSAMBLU Art. mărirea capacităţii de transfer pe un culoar de linii existent se va face.40. Utilizarea unui nivel superior de tensiune pentru reţeaua internă de transport va face obiectul unor studii speciale de justificare tehnico-economică.construirea pe un culoar de linie existent a unei linii cu o capacitate superioară de transport. Art.42. . de regulă. Art. Liniile de 400 kV se recomandă să aibă 3-4 conductoare pe fază 4x240 mm2 s. Dacă pe o direcţie de evacuare a puterii dintr-o zonă excedentară. Tensiunea de 220kV se va utiliza numai în cadrul unor lucrări de exploatare raţională a reţelei de 220kV existente şi de funcţionare temporară a unor linii construite cu profil de 400kV. În scopul utilizării raţionale a terenului.introducerea de FACTS – alte soluţii ce se vor profila în viitor. .) Art.43.2. Art.41.VII. prin asigurarea posibilităţii a cât mai multe acţiuni de reparare a fiecărui circuit în parte. de regulă. de eliminare a regimurilor deformante şi nesimetrice (PE 143) şi de eliminare a fenomenelor de flicker (PE 142).44. Verificarea dimensionării reţelelor electrice de transport (cap. Art. . în scopul utilizării raţionale a terenului.2) se face prin respectarea criteriilor deterministe de siguranţă (tabelul 3) şi a condiţiilor tehnice de stabilitate statică (cap. . Toate analizele vor ţine seama de evoluţia sistemului în decursul unui an. având în vedere rolul acestora în sistem şi încadrarea soluţiei promovate în dezvoltarea în perspectivă a SEN. Liniile electrice aeriene cu dublu circuit urmează să aibă condiţii sporite de siguranţă în funcţionare. VII.VII.39.a. acestea se vor utiliza prin tronsoane cu dublu circuit.8) şi 2 (3x300 mm 2. luând în considerare situaţii rezultate în urma unor decizii (de exemplu lucrări de mentenanţă). Mărirea secţiunii conductoarelor pe fază a reţelei electrice de transport (faţă de secţiunile utilizate frecvent în prezent de 3x300 mm2/fază sau 2x450 mm2/fază pentru LEA 400kV) va face obiectul unor studii speciale periodice de justificare tehnico-economică pentru largă perspectivă (orizont de prognoză: 20 ani). Prin modernizarea reţelelor electrice se înţelege: .trecerea unei linii existente la o tensiune superioară. celălalt fiind sub tensiune. pentru largă perspectivă (orizont de prognoză: 20 ani). având în vedere şi încadrarea în perspectivă a necesităţii capacităţii de transfer rezultate. Dezvoltarea reţelei electrice de transport a SEN se va realiza prioritar la tensiunea de 400kV. prin modernizarea sau retehnologizarea reţelelor electrice existente. rezultă ca necesare mai multe circuite de 400kV.NTE 0XX/04/XX măsurilor de compensare a puterilor reactive (PE 120).înlocuirea conductoarelor la o linie existentă cu alte conductoare de secţiune mărită sau cu funcţionare la temperaturi mai mari.

estimat prin cea mai mare capacitate de transport a uneia dintre legăturile de interconexiune şi care trebuie să fie cel puţin egală cu puterea efectiv disponibilă a celui mai mare grup din sistem. d) dotarea sistemului energetic cu reglaj automat putere . 2 . fără deconectarea consumului. Dimensionarea automaticii de limitare a extinderii avariilor se face pentru un orizont de prognoză mai mic de zece ani.46. g) posibilitatea conducerii unitare a sistemului energetic. i) utilizarea integrală a energiei surselor regenerabile.45.NTE 0XX/04/XX tranzitorie (cap.VII. Art. prin analiza condiţiilor de stabilitate statică şi tranzitorie. b) rigiditatea sistemului energetic exprimată prin valoarea puterii generate deconectate. conform normelor internaţionale.5). f) dotarea sistemului cu automatică de reducere a consumului. h) utilizarea CNE. prin examinarea efectului perturbaţiilor mai grave decât cele avute în vedere în cadrul criteriilor de dimensionare a reţelei electrice de transport. Art. în scopul menţinerii încărcării reţelelor electrice în limitele admise şi a parametrilor de frecvenţă şi tensiune (art. la baza curbei de sarcină. în funcţie de scăderea de frecvenţă şi gradientul acesteia. cu precizarea lucrărilor necesare în centralele reglante şi în reţelele electrice de transport şi de telecomunicaţii.9). fără deconectarea consumatorilor sau limitarea producţiei grupurilor.VII. e) capacitatea echipamentelor de comutaţie şi protecţie de a izola un defect într-o perioadă corespunzătoare de timp astfel încât să nu conducă la regimuri instabile în funcţionarea centralelor. de regulă. În scopul menţinerii funcţionării SEN în normele de calitate şi siguranţă impuse de funcţionarea interconectată sincronă cu UCTE.VII. se va estima. existând posibilitatea participării la reglajul primar. cel puţin prin: a) puterea instalată (putere efectiv disponibilă) a celui mai mare grup poate fi de cel mult o zecime din capacitatea instalată (efectiv disponibilă) în SEN. Pentru evenimentele care depăşesc criteriile deterministe de siguranţă considerate (cap. care să conducă la variaţii de frecvenţă de cel mult 0.5 Hz. Art. prin studii periodice. cu luarea în considerare a repartiţiei optime. Examinarea se face în condiţii de funcţionare interconectată cu sistemele vecine. în principiu.12) pentru limitarea extinderii avariilor. Se va avea în vedere că un sistem energetic performant se caracterizează.frecvenţă (prevăzut a se realiza. Pentru etape de perspectivă mai mici de zece ani se va stabili soluţia de reglaj al puterilor de schimb cu ţările vecine. gradul de performanţă al sistemului energetic naţional.47) în limitele normale.47. prin EMS-SCADA). urmează a se stabili soluţii de automatică (cap. c) gradul de interconectare a sistemului energetic.

VII. pentru care nu trebuie să se producă: încărcarea elementelor peste limita tehnică admisibilă. Secţionarea reţelei de 110kV se va face luând în considerare.. d) alimentarea radială. în ansamblu. pentru regimurile analizate (cap. Pentru dimensionarea configuraţiei de ansamblu a reţelei de 220kV şi 400kV în studiile de planificare este necesar să se considere reţeaua de 110kV secţionată. curenţi de scurtcircuit. Optimizarea evacuării puterii din centralele cu amplasamente apropiate.25 Hz timp de 95% din săptămână.9 – 50. b) respectarea criteriului (N-1). între 49.48.0 – 52. cu excepţia situaţiilor de avarii.50. este necesar să facă obiectul unor studii speciale privind condiţiile de stabilitate statică şi tranzitorie. care constituie condiţia minimă de siguranţă care trebuie asigurată şi care constă în respectarea parametrilor limită pentru: încărcarea elementelor de reţea. pentru un orizont de studiu mai mic de zece ani.5 – 50. În scopul limitării curenţilor de scurtcircuit. c) separarea alimentării serviciilor proprii ale marilor centrale electrice învecinate.1 Hz timp de 90% din săptămână. e) reducerea sub limita admisibilă a curenţilor de scurtcircuit.0 Hz timp de 100% pe an.NTE 0XX/04/XX j) menţinerea frecvenţei între 49. Art. prin linii fără legătură directă între staţiile centralelor. siguranţă în funcţionare etc. Art. prin legarea directă a staţiilor centralelor respective şi folosirea în comun a unor linii de evacuare. va fi stabilită considerând.9). între 49. în principal: a) creşterea siguranţei în funcţionare a SEN prin eliminarea posibilităţilor de apariţie şi extindere a avariilor. tensiuni în afara limitelor normate. b) zonele delimitate de organizarea automaticii. Art. prin linii de 110kV.4): a) funcţionarea cu toate elementele reţelei în funcţiune. a unor consumatori dotaţi cu centrale prevăzute a se insulariza în caz de avarie. limitele de tensiuni. k) menţinerea tensiunilor în toate nodurile RET în limite de ± 5% din valoarea nominală a tensiunii la 400kV şi ± 10% din valoarea nominală a tensiunii la 220kV. m) posibilitatea funcţionării în “insulă” în cazul unor evenimente deosebite.5 Hz timp de 99. 2 . Capacitatea necesară a reţelei de transport.3 şi cap. care depăşesc evenimentele prevăzute prin criteriile de dimensionare. instabilitatea sistemului (cap.75 – 50.VII. de regulă.5% din an şi 47.49. l) asigurarea funcţionării interconectate a CNE chiar şi în cazul unor evenimente depăşind pe cele prevăzute prin criteriile de dimensionare (oprirea forţată a CNE constituind un eveniment cu risc rar). automatică. evacuarea puterii din centralele de mare putere (peste 1000MW) cu amplasamente apropiate (sub 100km) se face.VII.

Staţiile de injecţie de putere din reţeaua de 400kV sau 220kV în reţeaua de 110kV vor fi prevăzute. cu maximum două transformatoare fiecare. Art.NTE 0XX/04/XX stabilitatea sistemului. pentru realizarea siguranţei în funcţionare a RET. în funcţie de specificul reţelei. în condiţiile lipsei succesive a oricărui element al RET (cap. Rezolvarea acestor situaţii se va face prin investiţii suplimentare faţă de criteriul (N-1).52.VII. La verificarea unei secţiuni de reţea. În conformitate cu ultimele reglementări UCTE. dintre acelea care alimentează zona Incărcarea celei mai mari centrale din zona excedentară şi a CHE-urilor la puterea efectiv disponibilă.Oprirea celui mai mare grup din zona deficitară. oprindu-se corespunzător putere în zonele deficitare Incărcarea centralei la puterea efectiv disponibilă. oprindu-se corespunzător putere în afara zonei Incărcarea centralei la puterea efectiv disponibilă. dar. Ţinând seama de condiţiile reale de funcţionare a SEN (inclusiv cerinţe de mentenanţă). Aceste condiţii de verificare se indică 2 . Tabelul 3 Criteriile deterministe de siguranţă pentru dimensionarea reţelei electrice de transport Obiectul dimensionării 1 Secţiunea de reţea de alimentare a unei zone deficitare Secţiunea de reţea de evacuare a unei zone excedentare Secţiunea de reţea de evacuare a puterii dintr-o centrală clasică Secţiunea de reţea de evacuare a puterii dintr-o centrală nuclearoelectrică Secţiunea de interconexiune Regimul de dimensionare la vârf anual de consum (faţă de RMB) 2 .VII. de actualele condiţii ale RET. apare oportună şi analiza unor situaţii mai grele (de exemplu cu 2 elemente defecte) prezentate în continuare în acest capitol şi în cap. mai ales. al cărui echivalent de putere se porneşte în zona excedentară . de putere corespunzătoare consumului şi/sau necesităţilor de tranzit între RET şi RED (se realizează o rezervare 100%). continuitatea în alimentarea utilizatorilor RET. aplicarea criteriului (N-1) se face conform tabelului 3.5). în care multe elemente au o mare uzură fizică şi morală. verificarea reţelei trebuie făcută şi pentru de către OTS.51. (Nk) elemente care pot fi deconectate simultan la un acelaşi incident. de regulă.Deconectarea liniei de transport de cea mai mare capacitate. numai dacă nu există măsuri operative de corectare a schemei. oprindu-se corespunzător putere în afara zonei RMB Criteriile de indisponibilitate de elemente de reţea (linie sau AT) 3 N -1 N -1 N -1 N –2 N –1 Art.5.

54.5 Hz (700MW). nu se produce: a) încărcarea elementelor peste limita admisibilă. producă o sarcină inacceptabilă a oricărui circuit primar al RET. a unui defect pe cupla dintre secţii (sisteme) de bare. (1) Capacitatea reţelei de transport care asigură alimentarea unor staţii (de 400 kV sau 220 kV) de injecţie într-o zonă se analizează luând în considerare puterea ce trebuie injectată şi verificând că.53. tehnico- economică. c) urmare a deconectării a oricăror două circuite ale reţelei de transport sau a două circuite de conectare a generatoarelor sau a unei linii cu dublu circuit. acea 2 . riscul de pierdere a puterii livrată să nu depăşească riscul normal de pierdere a puterii livrate. să nu se: producă consecinţe în funcţionarea zonei respective prin pierderea funcţionării acestei staţii. pornind de la reţeaua completă (sistemul cu N elemente): a) după un incident la un singur circuit al reţelei de transport să nu apară nici o pierdere a puterii livrate (criteriu N-1). c) instabilitatea sistemului. compensator sincron sau unitate producătoare de putere reactivă (ţinând seama de art.51). şi pentru cazul centralelor conectate la RET prin intermediul unei staţii cu tensiune sub 220 kV. care va ţine seama de modul de dimensionare şi organizare a reţelei de 110kV din zonă şi Art. (2) Capacitatea de transport pentru conectarea unui nod de injecţie trebuie să fie astfel dimensionată încât. riscul de pierdere a puterii livrate să nu depăşească riscul rar de pierdere a puterii livrate. de regulă. (1) Criteriile de dezvoltare a reţelei de transport pentru conectarea surselor la RET (staţii de evacuare a puterii în SEN) sunt valabile. determinată ca sumă a capacităţilor deconectate plus importul planificat care s-ar pierde prin acelaşi eveniment. în condiţii de funcţionare cu reţeaua întreagă. b) după un defect pe un circuit simplu de racordare a generatoarelor sau pe o secţie a sistemului de bare. care este acoperită prin reglajul frecvenţei astfel încât să se evite o abatere a acesteia de peste 0.NTE 0XX/04/XX Numărul şi puterea unităţilor de transformare va fi determinat prin fundamentare microzonă. obţină tensiuni inacceptabile sau banda insuficientă pentru reglaj tensiune. Racordarea surselor la RET trebuie astfel realizată încât. b) tensiuni în afara limitelor de tensiune admisibile sau bandă insuficientă de tensiune. pentru oricare din evenimentele: a) un circuit al RET declanşat în cazul sistemului cu toate elementele în funcţiune (criteriu N-1) sau b) un circuit de transport defect după un alt circuit defect. sau grup generator. Se urmăreşte limitarea riscurilor de pierdere a puterii livrate în sistem. producă instabilitatea sistemului. Art.

5 Hz pentru o perioadă mai mare de 60 secunde (1000 MW). Art. a unui compensator sincron sau a unei alte instalaţii de compensare a puterii reactive. c) pierderea stabilităţii sistemului.55.5 Hz – 50. 3 . să nu se producă: pierderea capacităţii de alimentare a consumului (trebuie asigurat 100%). Încadrarea în sistem a staţiilor de alimentare a centrelor urbane mari (capitală. dacă se prevede că unitatea generatoare va funcţiona cu un factor de sarcină mai mare sau egal cu 30%. c) deconectarea unei secţii de bare.51. b) deconectarea unei linii dublu circuit de transport. în studiile de alimentare a oraşelor se va avea în vedere justificarea tehnicoeconomică a unor măsuri suplimentare (surse locale). b) depăşirea limitelor admisibile ale tensiunii (conform Codului Tehnic al RET) sau bandă insuficientă de reglaj a tensiunii. a unui circuit al reţelei de transport după defectarea unui alt circuit (sau cu un circuit retras pentru mentenanţă). Art. (2) Capacitatea circuitelor de racordare a centralelor trebuie să asigure livrarea puterii active la valoarea nominală simultan cu întreaga putere reactivă corespunzătoare (inductivă sau capacitivă). d) deconectarea unui circuit RET după deteriorarea unui generator. fără ca să apară: a) încărcarea echipamentului RET peste limita normată.NTE 0XX/04/XX putere care poate conduce la depăşirea benzii 49.la nici unul din incidentele următoare: a) deconectarea unui singur circuit al reţelei de transport. municipii) se va realiza astfel încât funcţia de tranzit de putere a acestor staţii spre alte zone deficitare să fie pe cât posibil minimă. care să asigure alimentarea consumului vital la pierderea alimentării din sistem. De asemenea. suprasarcina oricărui echipament primar al RET. Staţiile de centrale şi de reţea vor fi prevăzute cu echipamentele necesare pentru racordarea la sistemul teleinformatic al conducerii prin dispecer a SEN. potrivit prevederilor PE 029 şi a celor rezultate din studiile de specialitate. Verificarea se extinde şi la RED prin care grupuri sau centrale electrice sunt racordate la RET prin staţii cu tensiunea de distribuţie. un compensator sau orice altă sursă de putere reactivă. Se recomandă ca lungimea maximă a LEA care conectează direct / bloc generatoare la RET să nu depăşească 10 km. condiţii inacceptabile de tensiune sau bandă insuficientă pentru reglaj al tensiunii. pierderea stabilităţii. (3) Capacitatea reţelelor de transport pentru conectarea centralelor electrice trebuie planificată astfel încât .56. vezi art.ţinând seama de cele precizate mai sus . corespunzător treptei de dispecer faţă de care sunt subordonate operativ.

Regimul mediu de bază (RMB) de funcţionare a centralelor din SEN pe fiecare din palierele caracteristice considerate se calculează prin realizarea balanţei putere generată – consum pe nodurile reţelei electrice de transport.57. Deoarece pentru perspectiva în care acoperirea curbei de sarcină necesită intrarea în funcţiune a unor surse noi.62.58. cu care acestea participă la acoperirea palierului de sarcină pentru care se calculează regimul mediu de bază (RMB). care să conducă la echilibrarea zonelor. având în vedere cele prevăzute la art.3.minute/întrerupere. Palierele caracteristice de consum din curba de sarcină prognozată.63. Art.35. urmând să fie stabilite de investitori. VII. se va efectua considerând ca principiu de bază costul minim de producere a energiei electrice. d) puterea necesară pentru reglajul sarcinii (2.NTE 0XX/04/XX Art. este necesar ca să se alcătuiască variante pentru această putere de la concentrarea în zone excedentare şi până la a se considera o producţie distribuită. în funcţie de durata de recuperare a acesteia şi de siguranţa importului convenit pe termen lung. PRINCIPII DE CONSTITUIRE A REGIMURILOR NECESARE DIMENSIONARII ÎN ANSAMBLU A SEN Art. sunt următoarele: 3 . se va verifica (redimensiona) din condiţii interne de funcţionare a reţelelor electrice de transport a SEN. Parametrii de performanţă ai serviciului de transport sunt indicatorul “minute sistem” (MS) şi timpul mediu de întrerupere (TMI) şi indicatorul de severitate (IS) . Preluarea unui import prin staţii de tensiune alternativă sau tensiune continuă se va realiza pe bază de studii de eficienţă economică a investiţiei. Urmărirea acestora în exploatare permite evaluarea planificării reţelei.60. Dimensionarea SEN se va face din condiţii de funcţionare interconectată sincronă cu sistemele electroenergetice din UCTE în vederea respectării normelor internaţionale de calitate şi siguranţă în funcţionare. având în vedere următoarele: a) puterea disponibilă pe grupuri se va corela cu programele de retehnologizare în curs de desfăşurare sau/şi cu unităţile noi rezultate ca necesar a fi instalate în perspectivă. Art.32.61. c) puterea în rezervă pentru reparaţii planificate se va considera conform art. Art. Capacitatea de transport a reţelei în cazul preluării unui import convenit. pentru care se calculează RMB. b) puterea în rezervă pentru reparaţii accidentale se va considera conform art. Art.59.31.5-3% din consum) se va repartiza pe grupurile reglante proporţional cu puterea efectiv disponibilă. necesar din condiţii de acoperire a consumului intern de putere şi energie electrică. Art. considerate în vederea dimensionării capacităţii reţelei de transport în condiţiile tehnice prescrise. ale căror amplasamente şi caracteristici nu sunt cunoscute. Acoperirea puterii la palierul de sarcină.

b) palierul de sarcină la vârf de dimineaţa vara. c) palierul de sarcină la gol de noapte iarna. în funcţie de scopul studiului şi de elementele a căror dimensionare este urmărită. specificându-se şi durata de utilizare a puterii de vârf. 3 . în zi de sărbătoare (GNV). pentru putere activă şi reactivă. VII. pe zone. vârf de seară vara-VSV). Regimurile medii de bază (RMB) pentru palierele de VSI şi VDV vor fi utilizate astfel: a) la estimarea pierderilor de putere activă şi energie electrică în analiza comparativă a variantelor de reţea analizate. de temperatură medie. Dimensionarea reţelelor de transport ale SEN pe baza criteriilor deterministe urmează a se face considerând regimuri caracteristice diferite pentru încărcarea reţelelor de alimentare a unor centre sau zone deficitare. Zonele sunt excedentare sau deficitare. în zi de lucru (VDV). d) palierul de sarcină la gol de noapte vara.64.4. In calculele pe zone se vor putea alege şi alte paliere caracteristice (de exemplu. a reţelelor de evacuare a puterii dintro centrală sau zonă excedentară astfel: a) dimensionarea capacităţii de transport a reţelei de alimentare a unei zone deficitare se face: plecând de la RMB la palierul VSI şi/sau VDV (deficit maxim în zonă). REGIMURI CARACTERISTICE PENTRU DIMENSIONAREA RET Art. în zi de lucru (GNI). respectiv acoperirea consumului cu putere generată din afara zonei.NTE 0XX/04/XX a) palierul de sarcină la vârf de seară iarna. în zi de lucru (VSI) specificându-se şi durata de utilizare a puterii de vârf. b) la estimarea pierderilor de putere activă şi de energie electrică în analiza eficienţei unei investiţii de întărire a reţelei electrice de transport. instalaţiile pot fi grupate.65. la alegere. corespunzând unei zile reci. Art. c) la analiza siguranţei în funcţionare şi a limitelor de transport stabil pe principalele secţiuni de transport interzonal în studiile de verificare a stabilităţii statice. considerând o putere corespunzătoare produsă suplimentar în zona excedentară cea mai îndepărtată. în prezenţa indisponibilităţii suplimentare în această zonă a unui grup de putere unitară maximă. În studiile pentru dimensionarea RET. în funcţie de modul de acoperire a consumului cu putere generată din zonă. d) evaluarea costurilor marginale pe termen lung în fiecare nod al RET.

3 . în care se încarcă cea mai mare centrală din zonă şi CHE-urile din zonă la puterea disponibilă. prin înrăutăţirea regimului de bază la palierele de VSI şi VDV. CRITERII DE INDISPONIBILITATE A UNOR ELEMENTE DE REŢEA. Art. puterile maxime (normale).69. oprinduse corespunzător sursele de putere în zonele deficitare.5. Regimurile de încărcare maximă a reţelei de evacuare a puterii dintr-o zonă excedentară se folosesc şi la dimensionarea instalaţiilor de producere a puterii reactive necesare optimizării funcţionării zonei şi sistemului (reducerea pierderilor de putere activă în reţea) şi menţinerii tensiunii în banda admisibilă de funcţionare în cadrul studiilor de dezvoltare a RET pentru o perspectivă mai mică de 10 ani (tabelul 1).67. Art. Determinarea valorii capacităţii maxime admisibile se face conform art.NTE 0XX/04/XX plecând de la RMB la palierul VSI sau/şi VDV (deficit maxim în zonă) în prezenţa indisponibilităţii suplimentare a liniei de transport de cea mai mare capacitate. Pot fi analizate şi alte regimuri caracteristice de funcţionare a centralelor pentru acoperirea curbei de sarcină.66.68. dacă se justifică ca oportune în calculele de verificare a dimensionării. alegându-se situaţia cea mai defavorabilă. staţiile mari de transformare se consideră cu un consum global egal cu vârful de consum corespunzător condiţiilor medii de temperatură în sezonul rece (Average Cold Spell). mai puţin pentru consumul serviciilor interne de la borne. nu se ţine seama de importul din sisteme externe. Regimurile de gol de sarcină (GNI şi GNV) sunt folosite la dimensionarea instalaţiilor de absorbţie de putere reactivă. fie numai în zonele deficitare de capăt. Respectarea criteriilor tehnice pentru reţeaua de transport trebuie să fie făcută în următoarele condiţii: a) pentru sistemul complet (toate elementele în funcţiune) circulaţiile de puteri trebuie calculate considerând. fie proporţional cu puterea generată în RMB în toate aceste zone. 77 c) dimensionarea capacităţii de transport a reţelei de evacuare a puterii dintr-o centrală se face prin înrăutăţirea regimului de bază (RMB) la palierele de VSI şi VDV. Art. oprindu-se corespunzător puterea în zonele deficitare. spre care se dimensionează arterele de evacuare. CONSIDERATE LA DIMENSIONAREA RET Art. necesare menţinerii tensiunii în banda admisibilă într-o perspectivă mai mică de 10 ani. în care se încarcă centrala respectivă la puterea disponibilă. VII. b) dimensionarea capacităţii de transport a reţelei de evacuare a puterii dintr-o zonă excedentară cu mai multe centrale se face. dintre acelea care alimentează zona. pentru centralele conectate direct la RET.

51). rezultând din curbele de funcţionare ale generatoarelor. Art. se consideră necesară verificarea capacităţii acestora şi la condiţii mai grele. c) disponibilitatea de putere reactivă a generatoarelor trebuie considerată cea care este raţional să existe. compensator de putere reactivă sau sursă de putere reactivă (în condiţii de mentenanţă trebuie considerat circuitul retras ca primul defectat) Nu trebuie să apară nici una din următoarele consecinţe: pierderea capacităţii de alimentare suprasarcini inadmisibile pe orice echipament primar al RET condiţii de tensiune inacceptabile sau surse de reglaj al tensiunii insuficiente instabilitate în sistem (instabilitate statică). astfel: defectarea unei linii dublu circuit sau a 2 linii care sunt pe acelaşi traseu (cu condiţia ca paralelismul să fie cel puţin pe 50% din lungimea liniei cele mai scurte). Art.73. astfel de condiţii trebuie să ia în considerare regimurile caracteristice de funcţionare ale centralelor precum şi avariile tehnice şi mentenanţa echipamentului din RET.72. Aplicarea criteriilor deterministe de siguranţă referitoare la indisponibilitatea elementelor de reţea se face pe zone ale reţelelor de transport. Aplicarea criteriilor de siguranţă enunţate anterior se foloseşte şi la justificarea oportunităţii şi necesităţii unei noi investiţii în reţele. Pentru astfel de evenimente se fac studii de dimensionare a automaticii de 3 . (adesea produse în exploatare). corelat cu capabilitatea de livrare a puterii active sau 90% din capabilitatea contractată pentru puterea activă livrată. Efectul considerării unor elemente ca indisponibile. Art. Se vor considera zone delimitate de totalitatea liniilor de alimentare a unei zone deficitare sau de evacuare a puterii dintr-o zonă excedentară sau dintr-o centrală.70. cu scop de modernizare sau retehologizare. Suprapunerea unor contingenţe suplimentare peste cele considerate în criteriile de dimensionare sunt considerate evenimente rare. generator. se estimează pe baza calculelor circulaţiilor de puteri şi de stabilitate statică. decât strict (N-1) (vezi art. Criteriile de dimensionare definesc contingenţele credibile.NTE 0XX/04/XX b) condiţiile pentru RET trebuie să fie cele ce sunt raţional de aşteptat să apară în cursul unui an de funcţionare. conform criteriilor de dimensionare. Art. Ţinând seama de faptul că. Suprasarcinile trebuie evidenţiate atât pentru elementele RET aparţinând Operatorului de Transport şi de Sistem cât şi în cele ale altor operatori de reţea (elemente care fac parte de regulă din RED). comparativ cu configuraţia de reţea fără această investiţie. defectarea oricărui simplu circuit al RET după un incident premergător al unui alt circuit al RET. defectarea unei secţii de bare (N-1). Eliminarea acestora trebuie realizată printr-o înţelegere între OTS şi Operatorii de reţea afectaţi. în prezent o mare parte a instalaţiilor RET au o uzură fizică şi morală importantă.71. fără restricţii de consum sau de limitare a puterii generate. pentru care trebuie să se asigure funcţionarea sistemului energetic.

conform celor arătate la cap. conform celor arătate la cap. Soluţiile de automatică stabilite pe o etapă de cel mult trei ani se vor încadra în principiile de dezvoltare a automaticii pe o perioadă de zece ani. cu considerarea funcţionării interconectate a SEN cu ţările vecine. Încărcarea maximă admisibilă în reţelele electrice de transport Unom (kV) Secţiunea conductoarelor 3 Curentul maxim admisibil . VII.6. CONDIŢIILE TEHNICE DE VERIFICARE A DIMENSIONĂRII LA ÎNCĂLZIREA ÎN REGIM DE DURATĂ Art. în vederea dimensionării capacităţii de transport în variantele studiate.VII.4.4. Studiile speciale de stabilitate statică şi de dimensionare a automaticii de sistem se fac în conformitate cu cele prevăzute la cap.11. Art.9. În nici un caz nu se va suplini neîndeplinirea criteriilor deterministe menţionate prin automatică de sistem. care are sarcina de a limita extinderea avariilor. c) stabilitatea tranzitorie.NTE 0XX/04/XX sistem. CONDIŢIILE TEHNICE DE VERIFICARE A DIMENSIONĂRII RET Art. Aplicarea criteriilor deterministe de siguranţă în reţea. e) nivelul admis al curenţilor de scurtcircuit. conform cap. în conformitate cu cele arătate la cap.VII.75. trebuie să conducă la încărcări pe circuitele rămase în funcţiune. b) încărcarea maximă admisă din condiţiile de stabilitate statică. Tabelul 4.8. în regimurile caracteristice menţionate. Intervenţia automaticii de sistem este însoţită de reduceri automate rapide de consum şi de limitare a puterii generate la volumul impus de necesitatea de funcţionare stabilă a SEN în ansamblu la parametrii normaţi de frecvenţă şi tensiune.VII. care să se situeze sub limita termică de încărcare a conductoarelor. conform celor arătate la cap. Varianta optimă de dezvoltare a reţelei electrice de transport trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice de dimensionare referitoare la: a) încărcarea maximă admisă a elementelor de reţea din condiţiile de încălzire în regim de durată. conform tabel 3.VII. VII.VII. d) nivelurile de tensiune.76.7.10.74. în conformitate cu cele arătate în tabelul 4.VII.

pentru determinarea regimului limită de stabilitate statică (regim critic). folosindu-se metoda înrăutăţirii succesive în sensul creşterii fluxului de putere din zonele excedentare spre zonele deficitare. În cazul în care se depăşeşte puterea naturală a liniilor. m l i m i Δt a f P 1 K r e z 1 0 0 3 . Pentru alte temperaturi ale aerului (θa).65). pornind de la regimurile de alimentare a zonelor deficitare. curentul admisibil Ia se va calcula cu relaţia: I a I 3 0 7 0 θ 4 0 a VII.NTE 0XX/04/XX Al OL (mm2) 400 450 400 2 x 450 3 x 300 *) 220 de durată (A)*) 800 870 1740 1995 3 x 450 2610 La temperatura aerului de +30oC şi temperatura finală a conductorului de +70oC. corespunzătoare rezervei de stabilitate statică. Calculul puterii maxime admisibile prin secţiune. Verificarea la încărcare maximă admisă din condiţiile de stabilitate statică se face pentru o perspectivă mai mică de zece ani: Pentru variantele de reţea reţinute ca raţional a fi studiate se efectuează calcule de circulaţii de puteri. în regimuri caracteristice de dimensionare de VSI şi VDV. pe baza calculelor de stabilitate statică se verifică rezerva de stabilitate şi se stabilesc eventualele măsuri suplimentare necesare.65. în condiţiile menţionate la art. respectiv de evacuare a puterii din zonele excedentare (art.8. se va efectua cu ajutorul relaţiei: P P m . La analiza condiţiilor de stabilitate statică pentru varianta finală se vor avea în vedere fluxurile maxime admisibile de putere. care nu trebuie să depăşească valoarea de 25o. în configuraţii cu N şi N-1 linii în funcţiune.a a x d .77. CONDIŢIILE TEHNICE DE VERIFICARE A DIMENSIONĂRII LA ÎNCĂRCAREA MAXIMĂ ADMISĂ DIN CONDIŢIILE DE STABILITATE STATICĂ Art. Reţeaua electrică de transport interzonal trebuie să asigure o rezervă de stabilitate statică de minimum 20% în configuraţia cu N circuite în funcţiune şi o rezervă de cel puţin 8% în regim cu N-1 circuite în funcţiune. se verifică în condiţii de N-1 defazajul maxim al tensiunilor între barele de 400kV ale staţiilor din sistem. prin secţiunile caracteristice ale reţelei de transport. Dacă se depăşeşte valoarea de 25o.

Reţeaua electrică de transport trebuie să asigure un factor de rezervă pentru tensiune de 15% în schemă normală şi de 10% în regim cu N-1 circuite în funcţiune. Se precizează că.este puterea prin secţiune în regim critic. VII. CONDIŢIILE TEHNICE DE VERIFICARE A DIMENSIONĂRII RET DIN CONDIŢII DE STABILITATE TRANZITORIE Art. puterea nominală a AT-urilor). Krez .9. Această putere redusă reprezintă puterea maximă admisibilă sau capacitatea maximă de transport din condiţii de stabilitate statică.puterea fluctuantă. eliminat prin RARM reuşit. având valorile: 20% în regim cu N elemente în funcţiune şi 8% în regim cu N -1 elemente în funcţiune. în regimul iniţial.tensiunea critică în acelaşi nod.VII. b) scurtcircuit monofazat pe o linie de 400 (220) kV în configuraţia cu N-1 elemente în funcţiune. Varianta propusă pentru dezvoltarea reţelei electrice de transport pentru o perspectivă mai mică sau egală cu cinci ani şi care satisface condiţiile de stabilitate statică menţionate la cap. cu considerarea instalaţiilor de RAR.NTE 0XX/04/XX unde: Plimită ∆Pf .4 P analizate [MW]. care se determină cu relaţia: ∆Pf=1. Este utilă şi verificarea factorului de rezervă la tensiune.procentul normat de rezervă la stabilitate statică pe secţiune. trifazat) pe o linie de 400 (220) kV în configuraţii cu N elemente în funcţiune. corespunzătoare limitei sub care se pierde stabilitatea statică a motoarelor (compensatoare sincrone).8 se verifică din punctul de vedere al condiţiilor de stabilitate tranzitorie la următoarele tipuri de perturbaţii: a) scurtcircuit polifazat (bifazat cu pământul. Ucritic .78. Coeficientul 1. . care are expresia: k unde: U este tensiunea în nodul de sarcină. puterea tranzitată prin secţiune se reduce până la obţinerea unui regim de funcţionare în care toate aceste mărimi se încadrează în limite admisibile.4 a rezultat din probele efectuate în sistem [MW1/2]. dacă în regimurile cu rezervă normată nivelul tensiunilor nu se încadrează în limitele admisibile sau încărcarea pe elementele reţelei depăşeşte încărcarea maximă (curentul limită termic pe linii. 3 c M W în care Pc este puterea consumată în zona cu consumul cel mai mic de o parte şi de alta a secţiunii U U U U c r i t i c 1 0 0 .

VII. în configuraţiile de reţea rezultate în urma considerării contingenţelor de dimensionare (cap. Tabelul 5.VII. c) Verificarea dotării cu surse de putere reactivă se realizează în condiţiile de la art.79. Dimensionarea instalaţiilor de producere şi absorbţie a puterii reactive are în vedere următoarele condiţii tehnice: a) Dimensionarea instalaţiilor de producere a puterii reactive se face ţinând seama de obligativitatea respectării benzilor de tensiune admisibile în toate nodurile sistemului şi în toate regimurile de funcţionare în configuraţii cu N şi N-1 elemente de reţea în funcţiune (inclusiv în regim de mentenanţă). După efectuarea calculelor de stabilitate statică şi tranzitorie se stabilesc măsurile (inclusiv cele referitoare la eventualele investiţii în reţele şi alte instalaţii) pentru ca varianta de dezvoltare propusă să corespundă condiţiilor tehnice de siguranţă impuse.10. b) Compensarea puterii reactive în cadrul benzilor de tensiune admise se face prin justificări tehnico-economice. în vederea respectării benzilor de tensiune indicate în tabelul 5.5). 400.NTE 0XX/04/XX c) scurtcircuit polifazat pe o linie de 400 kV. 220 şi 110 kV Tensiunea nominală (kV) 750 400 220 110 *) Nivel minim admisibil **) Nivel maxim de durată ***) La indisponibilitatea de linii cu dublu circuit în VDV şi VSI se vor respecta aceleaşi condiţii de tensiune 3 Banda de tensiune (kV) în configuraţiile N şi N-1***) 735*) – 765**) 380*) – 420**) 198*) – 245**) 99*) – 123**) . în funcţie de reducerile de pierderi obţinute. Variaţia de tensiune admisibilă în reţele electrice de 750. ţinând seama şi de influenţa pe care o poate avea propagarea curenţilor armonici. în configuraţia cu N elemente în funcţiune. La introducerea mijloacelor de reglare a puterii reactive trebuie verificat efectul asupra pierderilor de putere în RET. DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR DE COMPENSARE A PUTERII REACTIVE Art. eliminat prin protecţia de rezervă (refuz de acţionare al întreruptorului propriu sau al protecţiei respective).64.

NTE 0XX/04/XX d) Respectarea benzilor de tensiune de la lit. luate în considerare la dimensionarea instalaţiilor energetice. ale grupurilor generatoare. care depăşesc ca gravitate pe cele avute în vedere în cazul criteriilor de dimensionare (cap. la reglajul de ploturi pe unităţi de transformare (considerate în dimensionare pe plotul corespunzător tensiunii nominale). frecvenţă minimă sau 3 . VII.9). de regulă. c. acesta reprezentând rezerva suplimentară de reglaj pentru exploatare. VII. se vor lua în considerare rezultatele certificate ale probelor şi. următoarele: la tensiunea de 400 kV: 31. CONDIŢIILE TEHNICE PENTRU DIMENSIONAREA ECHIPAMENTELOR LA SCURTCIRCUITE Art. se va asigura dotarea SEN cu automatizări pentru limitarea extinderii avariilor.VII. de regulă. fără a se apela la deconectarea de elemente de reţea sau a se recurge la posibilităţile de absorbţie de putere reactivă. e) Stabilirea instalaţiilor de absorbţie de putere reactivă produsă de linii la palierul de gol de sarcină se va realiza în urma verificării următoarelor condiţii: menţinerea tensiunii în banda admisibilă la palierul de sarcină minimă-minimorum (GNV-zile de sărbătoare caracteristice). ţinând seama de următoarele principii: a) Automatica de sistem pentru limitarea extinderii avariilor trebuie să acţioneze la sesizarea unor parametrii măsuraţi (suprasarcină în reţea. posibilitatea anclanşării în gol a oricărei linii de 400 kV. Pentru perturbaţii în SEN. fără a se apela.11. Nivelurile curenţilor de scurtcircuit în reţelele de 400 kV. vor fi. Calculele de scurtcircuit se vor întocmi corespunzător scopului. în lipsa acestora. nivel minim sau maxim de tensiune. iar verificarea instalaţiilor la scurtcircuit conform PE 103.12. La stabilirea disponibilităţilor de putere reactivă în grupurile generatoare. Gradul de compensare a puterii reactive. locul de amplasare şi structura instalaţiilor de compensare a factorului de putere şi reglaj al tensiunii vor face obiectul unor studii periodice pe zone şi pe ansamblul SEN. datele de catalog pentru aceste grupuri.5 GVA). care reprezintă o rezervă în cazul defectării unei bobine. la tensiunea de 110 kV: până la 40 kA (7. CONDIŢIILE TEHNICE PENTRU DIMENSIONAREA AUTOMATICII DE SISTEM Art.81. conform prescripţiei PE 134.5 şi VII. 220 kV şi 110 kV.80.5 – 50 kA (20 – 35 GVA). la tensiunea de 220 kV: până la 40 kA (15 GVA).

d) Pentru fiecare linie de 220 kV şi 400 kV se vor analiza condiţiile necesare pentru protecţia de bază şi cea de rezervă. 4 . în baza unui program comun cu consumatorii (furnizorii). c) Automatizările ce urmează a fi stabilite prin studii. în special sub aspectul limitării consecinţelor următoarelor incidente iniţiale (art. e) Barele staţiilor centralelor electrice şi a staţiilor de sistem se vor prevedea cu protecţii diferenţiale. cu bare colectoare.NTE 0XX/04/XX maximă. pendulaţii etc. eliminat prin RAR trifazat reuşit în configuraţia cu un circuit de linie indisponibil. continuitatea în funcţionare a receptoarelor sensibile la goluri de tensiune.). b. descărcarea reţelei de transport în regimuri critice din punctul de vedere al stabilităţii statice. în principal următoarele funcţiuni: pornirea şi încărcarea automată a unor grupuri hidrogeneratoare cu puteri unitare mai mari de 20 MW.). necesitatea de a se prevedea a doua protecţie de rezervă cu timp rapid de acţionare etc. la pendulaţii. în regimuri cu frecvenţă şi tensiune scăzută. izolarea unor grupuri generatoare pe consum propriu la frecvenţă scăzută şi de la caz la caz. în scopul menţinerii funcţionării stabile. descărcarea reţelelor la scăderea frecvenţei (DASF cu derivata de frecvenţă) sau a tensiunii (DASU). însoţit de refuzul de declanşare a unuia din întreruptoarele de la capătul liniei. vor asigura. scurtcircuit polifazat pe o linie în apropierea staţiei de racordare a unei centrale de mare putere. necesitatea prevederii canalelor de înalta frecvenţă. se va stabili. Oportunitatea echipării barelor colectoare cu protecţii diferenţiale în staţiile electrice de 110 kV din reţeaua RET. a centralelor sau a zonelor de reţea care îşi pierd sincronismul. b) Se va verifica eficienţa acestor automatizări.74): scurtcircuit polifazat pe o secţie de bare. cu controlul puterilor active vehiculate şi al nivelului de tensiune. la defecte grave în reţea (de exemplu. trecerea grupurilor din regim de compensator sincron în regim de generator sincron la frecvenţă scăzută. în vederea limitării extinderii avariilor în sistem în urma apariţiei perturbaţiilor menţionate la pct. ca urmare a unor incidente care depăşesc amploarea contingenţelor avute în vedere la dimensionarea capacităţii reţelei de transport. scurtcircuit polifazat pe o linie. separarea grupurilor generatoare. după următoarele criterii: păstrarea stabilităţii sistemului energetic. de la caz la caz.

Cheltuielile actualizate includ cheltuielile de investiţii. durata de recuperare a investiţiei. rata internă de recuperare (RIR). CALCULELE TEHNICO-ECONOMICE DE SELECTARE A VARIANTEI OPTIME DE DEZVOLTARE A SEN ŞI DE JUSTIFICARE A INVESTIŢIILOR NECESARE Art. transport şi distribuţie de energie electrică şi termică”. pentru reglementator. Art. Soluţia de dezvoltare a reţelei electrice de transport pe termen mediu şi lung se obţine. care vor construi aceste unităţi de producţie. cheltuielile de echivalare a reducerilor de pierderi atribuite investiţiei analizate. venitul net actualizat (VNA). Analiza tehnico-economică. Fiecare variantă de dezvoltare trebuie să satisfacă cerinţele tehnice de dimensionare prevăzute anterior pentru centrale şi reţele. în baza PE 011: “Normativ privind calculele comparative tehnico-economice la instalaţiile de producere. indicele de profitabilitate.82. Art. Varianta rezultată prin preliminarea datelor referitoare la noile grupuri generatoare va putea servi. eventual. stabilirea eficienţei economice a unei investiţii prevăzută în planul de dezvoltare a RET pe termen scurt (5 – 10 ani) va avea la bază indicatori de eficienţă economică ca: durata de recuperare actualizată a investiţiei. ca orientare a potenţialilor investitori. pe baza principiului minimizării cheltuielilor totale actualizate pe perioada de studiu. cheltuielile de echivalare a blocajelor de putere şi energie (estimate probabilistic) în cazul nerealizării investiţiei respective. rata de dobândă şi durata de acoperire a împrumutului.84. de regulă în mod iterativ prin studiul mai multor variante optimizate. având în vedere printre altele: sursele de finanţare.NTE 0XX/04/XX VII. Compararea variantelor de reţea electrică de transport se face pe baza criteriului cheltuielilor totale actualizate minime. prin întărirea reţelei electrice de transport.83.85. Art. corespunzător criteriilor de dimensionare. în regim de dimensionare. reducerea costurilor prin eliminarea congestiilor şi a aportului de siguranţă.13. În scopul promovării unei soluţii de întărire a reţelei electrice de transport se va estima eficienţa acestei investiţii. cheltuielile zonale de exploatare. rata de inflaţie. cheltuieli de echivalare a consumului tehnologic. 4 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful