z... ANUL XXXVIII. No. 12. MARTIE 1915.

ti

i. F/96e, . . 5 1 l
. , '. 'I.' !.
2 .2.-
.)........---------.-- ,
7, o i *1 I 10

BISERICA.
., .
Ft 1

. I
*19-'12-
. /of
i ORTODOXA Ji0IVIANA' ..=

4 ,-, v ....------7.: ---- ----, . ,, . .

., .. REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA :1-,..

4! .. '. ,-. - .:
O f:4
, 4
1
:
A i,i I, .
A
,,I.,.,.1 - ,,-r -..., 1 ,

CZ

.,. SFANTULUI SINOD AL SFINTEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANE

.-,..
k.t . I

C't
'NI CUPRINSUL:
g
C

ik
ID
1.4
Arkiereul Teofil M. Ploesteanu. Invierea lui Iisus Hristos
M. P. Profetia si Psalmul. . . . . .
B. Mangtint. Acuzatiunile aduse Crestinismului
Dr. Dropout- Demetrescu. 0 eroare mostenita de veacuri in traducerile
...
..... . . .
Pag.
1225
1239
1246

noului Testament 1255

I. Miheilcescu. Doctrina IV1antuitorului 1267
P.-
Diac. Nic. M. Popescu. Catagrafia Ungrovlahia. 1285
Biserica in Noul Teritoriu 1293
ct)
tt
G ..
G... Rasboiul .
Icon. P. Partenie. Predica la Vinerea Patimilor
1298
1299
'
C.) Icon. Gk. Tuinea. Predica . . . . . 1305
Mitropolia Moldovei si Sucevei. Tabel de rezultatul examenului sanitar ce
141 au depus calugarii . 1313 . .
.
C.)
Icon. P. Partenie Predica la Invierea Domnului 1314 .
NI
1:4 Oficiale. Donatiuni . i
1319
Contitetul Revistei. Apel 1322
4 IV
i Tabla materiilor pe anul XXXVIII. - ,

\_1(.) I c CA. ..1. 1. / 111II), II 1.. 01

f' 11 .
....
1. ,I 111 , I
61 .1 al ..4
I 3 T CYRIIE
SE CA Z--'1**AL,.
;41 t .L .1 1
:

''''-s-A ry: N.,1:::1 9.. s? I:, ."- .., " r

Fq ., L 1 le L. r
Al ,
1

-1
::;3-: 4 BUCURETI 1 ' 11.
5
I
; lx. ;1
.e: ,
1
a
.
lA (1 31 f 1 fl
.
C.)
._. TIPOGRAPIA CARTILOR BISERICE,STI 1,-i*i:'
t .
, 60, STRADA PRINCIPATELE UNITE, 60. !. i it t
)... . 1 , 1'
, 1915..4.- t i ti Si 1 id
P.1 Fl
t: ; -I " .'A :, i .- .; .I 06.0
`11 www.dacoromanica.ro , <4
fl,..;44.1r;
ANUL XXXVIII. No. 12. MARTIE 1915

BISERICA ORTODOXA ROMANA

REVISTM PERIODIC/1 ECLESVISTICA
A

SFANTULUI SINOD AL SFINTEI BERCI A,11TOCEFALE ORTODOXE ROMANE

INVIEREA LUI IISUS HRISTOS.

«inghifilu-s' a moarted intru biruintd >> I Corint. 15, 54.

Cugetand la alcatuirea lumii, la stihiile ei, la durata si
la neincetatele p, efaceri pe cari le observam in not si In
jurul nostru, suntem patrunsi de simtimantul nestatorniciei
lucrurilor si capatam convingerea neclatita ca in aceasta
lume trecatoare nu e nimic mai tare decat moartea. Pri-
velistea dureroasa a unui sfarsit de vieata, schimbarea fizio-
nomiei, stricaciunea trupului, plecarea din mijlocul nostru
la rastampuri a fiintelor iubite, strapunse de boldul mortii,
sunt atatea imprejurari si momente menite sá ne amin-
teasca propria noastra soartd, nedeosebita de a lumii In-
tregi, si cari fac in acelas timp ca numai la pronuntarea
cuvantului de moarte, un fior de groaza sA strabata prin
tot omul. Dar mai chinuitoare este Inca pentru orice om
cugetarea intrebatoare asupra soartei viitoare, dupa inchi-
derea ochilor si Incetarea simturilor, dupa trecerea din a-
ceasta lume
Numai Iisus Hristos a raspuns la aceasta Intrebare, caci
numai El a putut desface legatura. El Insusi ca Dumne-
zeu,luand firea omeneasca cea cazuta prin pacat, ca sa o
radice la starea cea dintai,a deslegat, a rupt legaturile

www.dacoromanica.ro
1226 iNVIEREA LUI IISUS HRISTOS

mortii. aHristos s'a sculat din morti, zice Sf. Apostol Pavel,
(incepdtuld celor adormiti s'a fdcut». Si in duhovniceasca
rapire a bucuriei sale, acelas dumnezeesc apostol striga:
gInghitilu-s'a moartea intru Unde iii este, moarte,
boldul tdu ? Unde iti este, iadule, biruinta to P.. I. Corint. 15,
20-54-55.

Invierea lui Hristos este istoriceste dovedita. In aceasta

privinta nici nu mai incape tridoiala. and citesc sau cand
ascult cuvintele Sf. Evanghelii despre aratarea lui Iisus
dupa esirea lui din mormant in chip prea marit, ma simt
intr'un transport de uimire si de respect si cu o extraor-
dinary emotiune impartasesc bucuria negraita a ucenicilor
sai la vederea aceluia pe care credeau ei ca-1 perdusera
pentru totdeauna. Entusiasmul for a trecut in sufletul meu.
Maria Magdalena $i cealalta Marie venind la mormant,
11 gasira gol si piatra de pe el rasturnata. Catand cu ochii
i nevazand cleat giulgiurile in launtru, spaima le-a cu-
prins, si au alergat sa vesteasca aceasta ucenicilor. Era In
zorii zilei. Deodata Iisus li se arata in cale. Ele apropiin-
du-se s'au aruncat la picioarele lui i se inchinara, iar
Iisus incredintandu-le, le-a poruncit sa spuna ucenicilor
ceea ce ele au vazut.
Petru ai loan au venit in graba la mormant ca sä se
convinga. Ei au gasit mormantul deschis, si catand inla-
untru au vazut giulgiurile singure zacand, Si mahrama care
era pusa pe capul lui Iisus invaluita intr'un loc.
Mirarea 1i teama Ii cuprinsese pre Apostoli, cari se a-
dunasera intr'un loc unde stateau cu usile incuiate de frica
jidovilor.
In ziva invierii sale chiar, doi dintre ucenicii sai mer-
geau la un sat, care era departe de Ierusalim ca de vase -
zeci stadii, al carui nume era Emaus. Si cum vorbeau Intre

www.dacoromanica.ro
 INVIEREA LUI IISUS RRISTOS 1227

dansii de toate cele ce se Intamplasera, Iisus apropiindu-

se mergea Impreuna cu dansii. In timp ce el le vorbea
si le explica scripturile cele ce anuntasera Invierea lui,
inima lor le ardea. Era un foc tainic, de care ei nu pu-
teau sa-si dea seama In acele momente. Ei nu recunosteau
pre Domnul. El n'a fost recunoscut nici seara, and la
vremea rugaciRnii a stat la masa cu ei. «Ochii lor, zice,
se tineau, ca sd nu-1 cunoascd pre el). Dar cand el bine-
cuvantand panea si frangandu-o a dat-o lor, atunci ochii
lor li s'au deschis si 1-au recunoscut, iar el s'a facut ne-
vazut de dansii. Ei se intorc la lerusalim si povestesc in
adunarea ucenicilor cele ce li s'au Intamplat pe cale, si
cum Iisus s'a cunoscut de dein,sii intru frdngerea fidnii.
Ucenicii erau nedumeriti, sovaiau nesiguri Intre nadejde
si indoiala. Si pe cand graiau intre dansii despre acestea,
stand cu usile incuiate, iata Ca Insusi Iisus se arata In
mijlocul lor cu obisnuitul sau salut: Pace vouci! Ei revad
pre scumpul lor Invatator, pe care cu doul zile mai Ina-
inte it vazusera rastignit pe cruce. Dar cu totul turburati,
in spaima lor li se parea at' vd d duh. Ca sa-i Incredinteze,
el le ardid mdnile rci picioarele sale. Mai mult Inca, el a
si mancat inaintea lor peste fript si dintr'un fagur de
miere 1). Numai unul din cei doisprezece, 7 oma, nu era cu
a' cinrcii and a venit Iisus. In zadar ii povesteau ceilalti
ucenici cu o sfanta bucurie minunea, la care ei au fost
martori, caci el nu voia sa creaza. El, care vazuse pre
Mantuitorul murind, nu putea pricepe intoarcerea sa la
vieata. 4De nu voiu vea'ea in mdnile lui semnul cuelor, zi-
cea el, de nu voi pune degetul men in semnul cuelor, rri
de nu voi pune many nzea in coasta lui, nu voi crede).
Opt zile In urma, Iisus se arata fara veste inaintea lui
Toma, In mijlocul ucenicilor, zice: «Adu-ti degetul tau

1) Luca 24, 1-43.

www.dacoromanica.ro
1228 INNIEREA Lill IISUS HRISTOS

incoace, vezi manile mele; ,s-i ado mdna Ea, ,s-i o pune in
psi

coasta mea; 1i nu Ai necredincios, ci credincios). Ultima in-

doiala a necredinciosului se rasipl. Cuprins de un sant
fior, cu adanca smerenie isi radica ochii catra Mantuito-
rul, strigand: «Domnul meu Dumnezeul meu)'),

Iisus se arata in mai multe randuri dupa invierea sa

iubitilor sai ucenici. daca duioasa for incredere a cres-
cut, prima intimitate a for cu Mantuitorul s'a schimbat
/rite° profunda veneratiune. Putine zile a mai stat el cu
dansii, pregatindu-i treptat pentru ultima despartire, cand
s'a si suit la cer. Opera sa pre pamant fiind indeplinita,
el se intoarse in lacasurile vecinice langa sinul Parintelui
sau. Biruinta lui Iisus asupra puterii mortii a facut sa stra-
luceasca sperantele pe cari ucenicii sai le hraniau intru
inimile lor. Orbiti mai inainte, ei nu puteau sa vada de
cat dupa invierea Invatatorului for stralucirea slavei sale.
Tari intru marturisirea nemuririi, a carei convingere le-o
daduse revederea si recunoasterea lui, tari intru nadejdea
regasirii, a intalnirii dincolo de mormant, ei se raspandira
prin toate tarile pamantului, si predicara Evanghelia man-
tuirii tuturor natiunilor. Moartea era biruita. Mormantul i§i
perduse ingrozirile lui. Astiel infruntara ei fara frica fur-
tunile cari ii asteptau in lume. Nici prigonirile, nici inchi-
sorile, nici chinurile, nu i inspaimantau. Ei raspandira cu
deplina convingere lnvatatura pe care o primisera dela
dumnezeescul for Invatator, caci nu mai priviau in mor-
mant prapastia infricosata a nimicirii, ci o deslegare de
legaturi, deschiderea portii de intrare in vieata vecinica....
Aceasta biruinta a lui Iisus, care a facut asa de mari e-
fecte asupra ucenicilor sai, poate oare sa ramae fara in-

1) loan 20, 24-28.

www.dacoromanica.ro
 INVIEREA LIII IISIIS HRISTOS 1229

raurire asupra inimilor noastre ? Ei au vazut puterea si

slava invierii, not am vazut si urmarile invingerii mortii in
omenire. Am vazut dumnezeeasca lumina a Mantuitorului,
Invatatura sa sublima, biruind intunericul lumii si puterea
ratacirii. Am vazut domnitori pogorandu-se de pe tronu-
rile for si prosternandu-se In pulbere, ca sa dea marire
Aceluia care a luat chipul servului ca sa lumineze lumea,
si care s'a injosit pand la moartea de cruce pentru ca sa
o mantuiasca. Am auzit din gura pruncilor iesind cuvinte
de vieata si de mantuire, mai uimitoare decat toate minu-
nile intelepciunii celor vechi
Pe cand Mantuitorul era Inca cu ucenicii sai pre pa-
mdnt inaintea preamaririi sale, el li prezisese ca va zdrobi
legaturile mortii, dar nici unul din ucenici nu prevazuse
felul de moarte a dumnezeescului for Prietin si Invatator.
Proorocia lui Iisus Isi ava implinirea ei. Intr'o epoda in
,care numarui ucenicilor sai era Inca mic, si in care iuda-
ismul si templele pagane isi aveau intinse domniile for pre
pamant, el be prezisese de asemenea biruinta religiunii
sale. aceasta prezicere s'a indeplinit Intocmai. Gratin-
tele de mustar a devenit un arbor mare, al carui varf a-
tinge ceriurile si ale carui ramuri adaposteste milioane de
oameni, cari cauta sub umbra lui proteguitoare odihna si
mantuirea....
Biruinta lui Iisus Hristos asupra mortii devine si biru-
inta simtimintelor nobile. Ea aprinde in inimi entusiasmul
unei vieti sfinte, curata, scutita de turburare. Ea insufla
curajul de a apara adevarul, dreptatea, inocenta, virtutea
si credinta. Ea da nastere acelui eroism crestin, care lupta
cu toate patimile cele rele, care despretueste batjocoririle
impietatii si infrunta toate relele pentru virtute si pentru
Dumnezeu, care nu refuza nici o suferinta si nu tremura.
inaintea nici unui chin.
0, cat de bun ar fi omul adeseori, cat de generos, cat

www.dacoromanica.ro
1230 INVIEREA LUI 1ISUS HRISTOS

de virtuos, dacd ar avea curajul de a fi U-

cenicii Mantuitorului se aratarA si ei mai Int Ai sfiosi si fricosi..
Iisus ii gasia, in casa unde ei se adunau, cu usile Incuiate.
Intelesera ei vointa lui si doriau sA se conformeze porun-
cilor sale. Cu toate acestea curajul for fusese doborit In
acea noapte fioroasa din Ghetsimani si in ziva cea de
groaza de pe Golgota. Dar cand s'au convins ca el a Inviat,
atunci ei au prins curaj. Atunci inimile li se incalzesc si
sufletele li se inalta. Triumful Invatatorului devine si acela
al ucenicilor.

Suntem crestini, praznuim Invierea lui Hristos, avem'

inaintea ochilor nobilile pilde ale ucenicilor sai. Toate a-
cestea pare ca ar produce asupra noastra o inraurire bine-
facatoare, pare ca ar avea un efect mantuitor, am vol si
noi sA avem curajul de a fi adevarati ucenici ai lui Iisus......
In veacul in care, grade adevaratului spirit al cresti-
nismului, civilizatia se intinde tot mai departe, mai e oare-
nevoe de un asa de mare curaj ? Sabiile prigonitorilor nu
mai ameninta pe marturisitorii crestinismului, animalele-
sAlbatice nu'i mai sfasie, lemne nu se mai aprind ca sa
arda pe acesti marturisitori. De orice parte ne-am Intoarce
vedem tot oameni ciopliti, adica civilisati, biserici si al-
tare radicate intru cinstirea si preamarirea lui Iisus. Nu
vede oricine intru aceasta biruinta crucii ? totusi nu e-
bine pc lume! Caci de ar fi bine, atunci de ce am mai
tremura noi? Care este oare adevaratul dusman in contra
caruia avem nevoe de mai mult curaj si de virtute ?....
Trebue sA recunoastem ca aceia contra carora in primul
loc noi trebue sa luptam, cei mai teribili dusmani ne sun-
tern noi Insine. Ceeace se intrepune intre Iisus si noi, nu
este nici sabia, nici focul, nici prigonirile,ci lasitatea,.

www.dacoromanica.ro
 INVIEREA LUI IISUS HRISTOS 1231

prejudecatile, egoismul. Simtim ca am putea fi altfel 'de

cum suntem, am puted fi mai buni crestini, dar ne lip-
seste curajul de a lupta cu lipsurile, cu interesele, cu am-
bitiunile, cu placerile, cu.... scumpele noastre patimi. Unii
dintre not ca sa aiba aprobarea lumii patimase, on ca sä
se conformeze gusturilor ei, ajung in stare sa renunte
chiar la marturia constiintii si a propriei for judecati. Alta
indura saracia, rusinea si batjocurile, neputand scutura ju-
pul pasiunilor "cari au prins radacini In inimile lor. In a-
clancul inimii noastre dar se afla un inimic mai tare de
cat toate puterile exterioare. In launtrul nostru salaslueste
un prigonitor al crestinismului mai strasnic deck ferul si
focul tiranilor vechimei. In zilele noastre nu are cineva
nevoe de mult curaj spre a se declara, a se marturisi de
crestin, ci pentru a n cu adevcirat cre,stin, pentru a iubi pe
Dumnezeu din tot sufletul si din toata inima si pe aproa-
pele ca pe sine. din nenorocire aserninea curaj se arata
asa de rad...
Unul se teme de a se face vazut, altul, de a nu fi luat
in batjocura de cei usuratici. Cutare om, pe care risipa,
lipsa de randuiala, salr vanitatea sa, 1 -au adus la margi-
nea, prapastiei, simte bine ca ar puted preveni ruina fa-
miliei sale, facand sa domniasca In vieata si In casa sa re-
gula si iconomia; dar o astfel de jertfa cere o sfortare, care
i se pare Iui mai presus de puterile sale, mai presus de
curajul sau. Nu'i este rusine de a fi facut, de a face Inca
greseli; roseste Insa, de ale marturisl, si de a se Indrepta.....
Un alt om, a carui pozitiune Yi impune datoria de a grcli
dupci adevdr psi dreptate, de a nu se uita in Ltd, de a
reabilita in opiniunea altora pe omul despretuit si decon-
siderat pe nedrept, de a salva pe cel apasat, de a face
sa se recunoasca si sa se aprecieze omul de merit, are
de sigur simtimantul datoriilor sale, cu atat mai mult, cu
.cat aceste datorii ale sale si juramantul de a fi credincios

www.dacoromanica.ro
1232 NVIEREA LUI IISIIS HRISTOS

ii sunt solemn arnintite prin glasul oficialitatii. Totusi o-

mul acesta nu are curajul de a fi drept §i cinstit. El nu
vrea ca sa se certe cu oamenii, sari la randul lor ii pot
face importante servicii; nu vrea sa-§i faca dusmani pu-
ternici, and dreptate celui slab si apasat. Juramant, con§-
tiinta, toate be face uitate In chip las. Tagadueste pre Iisus
Hristos, dreptul judecator, la care nu este cautare in fata;
tagadue§te pre Dumnezeu, Atotputernicul, si se teme de
slabii muritori; se leapada de crestinism, fiindca aspira la
favoarea lumii

Se gasesc si unii oameni, cari adanc miscati la auzirea

cuvintelor mantuitoare ale sfintelor scripturi, ravnesc la
vrednicia de a purta numele de crestin, hotarandu-se a-I
merita prin virtutile lor. Ei Isi zic Intru sine, oare nu am
putea sa ne facem adevarati ucenici ai lui Iisus, parasin-
du-ne de slabiciunile si patimile noastre, si de a face pe
lume tot binele care este posibil de a-1 face, adica de a
fi cat e cu putinta tot mai generosi? Astfel este graiul
multor cre§tini multamiti sufleteste In momente de entu-
siasm religios. Dar dupa esirea lor din biserica si dupa
venirea for in atingere cu alti oameni, cu afacerile si lu-
crurile lume§ti, ei nu mai au acela§ entusiasm, nu mai au
curajul de a fi generosi, conformandu-se cu spiritul cres-
tinismului, dupa cum Isi propusesera. Ei se tern de a fi
depreciati de catra semenii lor, pe cari ii stapanesc, poate
ca la un grad si mai inalt, aceleasi slabiciuni §i patimi,
cari soptesc tuturor pareca In acelasi chip : Isi vor rade de
tine, te vor privl ca pe un smintit, care pretinde sa cu-
cereasca cerul prin faptele sale bune... zice iubirea de sine.
Daca to Iti schimbi felul din vieata, i i vor atribul conver-
tIrea to unor vederi ambitioase, dorintii de a te destinge,

www.dacoromanica.ro
 INVIEREA LIII IISUS HRISTOS 1233

sau si altor motive mai putin nobile, zice vanitatea. Tu

poti sä ajungi la indeplinirea proiectului tau pe nesimtite
i treptat, ii zice moliciunea. i astfel, cu toate hotartrile
sale, el ramane acela5 precum a fost totdeauna; gaseste
mii de motive de a ramane credincios obicinuintilor sale
ticnite, si nu ggsqte nici unul care sä-1 angajeze, sa-1 o-
blige a till In spiritul crWinismului, a se face moral-
minte mare, si a urma in toate faptele sale vointa lui
Dumnezeu!
Ucenicii Mantuitorului inviat nu cugetau si nu lucrau
astfel. Preciam Invatatorul biruise moartea, tot astfel uce-
nicii sai au biruit frica de opinia oamenilor, care este
moartea faptelor generoase. De§1 ei puteau sd stew in pa-
trie si sd se bucure de odihna la caminurile lor, ei 4i
pdrasird caminurile §i patria, ca sä yesteasca natiunilor
straine religiunea Mantuitorului lumii. Simtimantul dato-
riei, incalzit qi Insufletit prin aceea ce vazusera ei le-au
dat tot curajul. Si ei aveau de infruntat asalturile batjoco-
ritorilor, cu atat mai mult, cu cat atunci se facea un in-
ceput de mari schimbari In lume, si batjocoritorii din vre-
mea for Isi gaseau un motiv al deraderii for in faptul, ca
cativa oameni saraci si din ultimile trepte ale societatii
pretindeau ca binevestesc lumii o intelepciune superioara
tuturor invataturilor filosofilor celor mai celebri!... Dar de-
raderile lor nu-i Inspaimantara de loc. Ei mai aveau Inca
de infruntat furia poporului orbit §i intaratat. Amintirile
din Ghetsimani §i de pe Golgota puteau sa-i ingroziasca,
dar Hristos inviase si biruise mormantull... Mai avea vre-o
1nraurire asupra for Intunecoasa trecere, care trebuea sa-i
conduca la salaqul stralucit al nemuririi ? Moarte, striga Sf.
Apostol Pavel, uncle 0 este boldul ?....
Ceea ce-i lipsWe omului ca sä devie un adevarat uce-
nic al lui Hristos, un iubitor de Dumnezeu, nu este vointa
numai si inteligenta, ci §i curajul.

www.dacoromanica.ro
1234 INVIRRE.A. LUI IISUS HRISTOS

Unii opun puterea pasiunilor inainte de a incerca sa lei

combats. E inutil, zice cineva, ca sa intreprind o schim-
bare, o reforms a obicinuintelor qi a simtimintelor mele.
Acesta e felul Meu de a fi, §i nu as putea sa devin altul,
nici mai bun; de§1 imi cunosc slabiciunile mele, dar ele
1§i au radacini adanci in inima mea. Nici un muritor nu
este curat Inaintea lui Dumnezeu. Fiecare 1§i are lipsurile,
defectele sale, §i apoi cunosc multi oameni mai vicio§i de
cat mine. Pot eu sa'mi prefac, sa'mi inabursc firescul
meu, pentru a nazul la o perfectiune la care nu as putea
sa ajung, la acea perfectiune §i curatie ale lui Hristos, pe
cari nimeni nu le va atinge vreodata ?...
Vai, cine n'a auzit acest grai al stricaciunii omene§ti
Rar om, care sa nu fi tinut cu sine insu§i un asemenea
grai in ferberea pasiunilor, cand inclinarea qi datoria se
luptau Intru el. Si acesta este graiul materialistului, a o-
mului vitios §i la§, care in loc sa se inalte cu sufletul, ii
place mai bine sa stea §i sa ramae in Injosirea animalica,
ca'utand inca a'§i face o onoare din ignominia sal.. Nu
acesta era graiul prietenilor §i ucenicilor lui Hristos in-
viat, cand ei au urmat pe Invingatorul lumii qi al mortii,
§i cand El le arata, ca tinta a curajului §i virtutii lor, sa-
la§urile nemuririi, unde ei se vor revedea uniti pentru tot-
deauna. Din momentul in care au incetat ss des ascultare-
inclinarilor, ei nu au mai trait decat,ca sä imiteze cu stator-
nicie modelul lor. Si ca sã se faca vrednici, ei au luptat
§i au biruit §i patimile §i ngrozirile mortii!...

Praznuind sarbatoarea invierii Mantuitorului, sarbatorirn

bithinta lui asupra lumii cu toate patimile ei, asupra ia-
dului, asupra mormantului, sarbatorim triumful vecinic al
cuvantului sau, privim pilda primilor sai ucenici, privim
apoi pilda oamenilor ilu§tri qi virtuosi ai vechimei, cari au

www.dacoromanica.ro
 INVIEREA, LUI IISUS HRISTOS 1235

urmat acelora, cari s'au biruit pre sine si s'au jertfit ca

sa raspandeasca binefaceri asupra contimporanilor for si
sa
,,.
lase mostenire virtutile for veacurilor urmatoare; pri-
vim pilda acelor oameni cari fura smeriti si aspri cu ei,
in tinip ce ceilalti erau umflati de trufie, sau se dadeau
la placed; privim pilda acelor oameni cari au ertat dus-
manilor lor, si a caror activitate era pornita si Insufletita
-de o caritate statornica si cu adevarat cresting; in timp
ce altii nu respirau cleat rasbunare, si nu erau animati
cleat de neingaduire barbara, de ambitiuni si de pofte,
lucruri ce din nenorocire se observa si in veacul in care
traim, ba Inca in vremurile noastre au luat p desvoltare
mai mare, prin departarea tot mai mult a omenirii de
adevaratul crestinism. Aceasta este si pricina groaznicii
nenorociri, a dezastrului omenirii din veacul al XX-lea.
Cu drept cuvarit dar, si mai ales in zilele de grea cum-
pana pentru noi si omenire, in cari ni s'a dat sa traim si
cari nu s'au mai Intamplat pang acum, virtutile atator oa-
meni curagiosi, pilda Apostolilor si sfintilor propoveduitori
ai triumfului lui Iisus, care incorona intr'un chip asa de
stralucit marea opera a mantuirii prin invierea sa,toate
acestea sunt pentru noi de un pret nemarginit. Sunt des-
tule motive in fume pentru a ne inflacara si a ne umplea
de acel dumnezeesc zei, care sa ne faca si pe noi gene-
rosi si drepti, poate nu ca Sfintii Apostoli, dar pre cat
suntem capabili de a devenl. Daca voim sa fim adevarati
ucenici ai lui Iisus, nimic nu trebue sa ne impedice a
desfasura fiecare in sfera sa virtutile, pe cari primii uce-
nici le-au desfasurat in alte imprejurari.
Preste putin timp vom terming calea vietii noastre. Pu-
tea- vom oare ca in aceasta scurta durata sa pastram tot
calmul si sa avem destula forta spre a lupta contra noas-
tra si a lumii ?... 0, fara indoiala, lupta aceasta este pe-
nibila. Crescuti in prejudecati pericoloase, obisnuiti dla

www.dacoromanica.ro
1236 INVIEREA LIII IISUS HRISTOS

copilarie a le lua drept regula de purtare, unii dintre non

uitam prea adeseori de bunele hotariri, ne lasam me-
reu amagiti. Presimtim chiar in multe cazuri ca vom in-
timpina pedici grele. Adese on lumea Intreaga cu toate
puterile ei se pune intre Iisus §i not
Numai Iisus singur, care a biruit moartea sä ne spri-
jine prin aducerea aminte a triumfului sau, In ciasul in
care inima noastra nehotarita va slabi In lupta. El ni-a
aratat in vieata sa parnanteasca cum trebue sä vietuim in-
tru Dumnezeu qi sa mergem In caile lui. Intariti in ere-
dinta cea adevarata, §i capatand prin purtarea noastra
cretineasca puterea de sus a Mangaitorului, Duhul Ade-
varului, care pre cele neputincioase le vindeca §i pre cele
cu lipsa le implineqte, putem fi siguri ca nici noi nu vom
fi biruiti. atunci oricare ar fi sfarOtul vietii noastre,
vom putea sä nu ne mai oprim privirile asupra noptii tre
catoare a rnormantului, caci §i noi vom invia pentru o
vieata fara. moarte §i pentru o fericire nesfar§ita. pa§ind
pragul acelei lumi mai bune, vom preamari pre Dumne-
zeu, care ne-a dat biruinta asupra inortii prin Fiul sau cel
unul nascut Domnul nostru Iisus Hristos.

Hristos a inviat!, este salutarea obiqnuita in fiecare pri-

mavara la vremea oranduita a praznicului Invierii Dom-
nului. Adevdrat a invial!, este raspunsul. Salutare qi ras-
puns, cari au fost de veacuri, dela inceputul Creqtinismu-
lui, o exprimare de bucurie §i de nadejde.... Bucurafi -vd /,
auzim din sfanta Evanghelie ca Mantuitorul le zice femeilor
mironosite, carora li s'a aratat intai dupa invierea sa
Pace voud!, le zice Apostolilor in ziva invierii, aratandule
§i semnele ranelor sale
Hristos a ivoiall, binecredincioOlor cari aveli curajul de
a fi crqtini qi vrednici urmatori ai biruitorului lumii Si

www.dacoromanica.ro
 tNVIEREL LUI IISUS HRISTOS 1237

mortii Sd nu se turbure inima voastrd, nici sd se spdi-

mdnteze de priveli§tea cea Infricoata a lumii dc acum,
la Inceputul veacului at XX-lea. Aceasta este vremea in-
ceputului socotelilor lui Dumnezeu cu omenirea abatuta,
care n'a Inteles, nici a umblat, nici a facut ce se cuvine
dupd poruncile dumnezee0, si pe care acum ,mai mult
ca oricand Duhul Adevdrului o veld e,ste de pdcat, de drep-
tate de judecatd. Aceasta este vremea ispa§irii de pa-
catele cele grele ale departarii oamenilor de Dumnezeu,
Si a lipsei de iubire intre ei. Aceasta este vremea pedep-
sirii lumii prin sine!
, . .
Hristos a inviat!, parinti si mame, sotii si surori, $i co-
pii orfani Nu plangeti!.. Fiii, fratii, sotii si parintii
vostri nu s'au perdut. Ei au fost alesi ca jertfe scumpe
pentru spalarea §i curatirea cu sangele for a omenirii a-
batute din calea adevarului, asa precum sangele victimelor
din vechiul aOzamant slujia de curatire obsteasca. Si a-
ceasta pentruca omenirea ratacita, nesocotind trupul Si
sangele lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu §i Mantuitorul
lumii, s'a tutors Si a tot alunecat spre vechea paganatate....
Nu plangeti! Parintele nostru cel ceresc sfintind sangele
iubitilor vostri, le-au tras chiar de acum nobilile for su-
flete §i le tine apropiate de sinul sau parintesc pana la
obsteasca inviere
Hristos a inviat! Voi cei ce ati fost nu mai sunteti
si
In lume, cari singuri va bucurati de adevarata pace a Man,-
tuitorului. Pace voila...
In sgomotul, turburarea, In suferintele Si chinul omenirii
de acum, voi singuri va odihniti!,.. Suferinta omenirii este
doftorie sufleteasca mantuitoare.
Fericiti sunteti voi toti cei adormiti intru nadejdea In-
vierii si vietii vecinicel Precum firea In iarna !Si schimba
/nvalisul, ca sa-1 reinoiasca in primavara, aka si voi v'ati

www.dacoromanica.ro
1238 INVIEREA LUI IISUS HRISTOS

desbracat de o haina veche ca sa luati una noua. La ran-

dul nostru vom face ca si voi, si dupa o glorioasa renas-
tere ne vom regasi.
and firea renaste in primdvara, sufletul ni se umple de
o noua nadejde in Acela a carui putere este vecinica ca si
dragostea sa. and firea se retnoeste deschide sinul
sat], cand pe. morminte infloresc flori proaspete, ca un
simbol duios al vietii si nemuririi, sa ne bucuram si sa
proslavim pre Acela ce stapaneste vieata si moartea
Sa ne deschidem inima noastra, si °data cu reinoirea firii sa
reinoim si not vieata, lasand sa tnfloreasca o noua iubire, o
noua credinta, o noua nadejde. Sa nazuim a deveni oameni
mai buni, mai curati si adevArati urmatori ai lui Iisus Hri-
stos, pentru ca sa ne facem partasi vrednici de bunatatile
pe cari el ni le fagadueste si ne .face sa le nadajduim.
Ca fii ai Parintelui luminilor, care ne-a chemat din noap-
tea nimicului la lumina nemuririi, se cuvine sa unim bu-
curia si rugaciunea noastra cu cantarile fapturilor in pri-
mavarA
Hristos a invial!, nu vA descurajati cei chinuiti de grija
vremilor. Pace voud!, celor in lupta. Bucurati-vd!, oase
smerite, care odihniti in pamant. Hristos a invial! bight-
titu-s) a moartea intru biruintd!...
f Teofil M. Ploe ,cteanu

www.dacoromanica.ro
 PROFETIA I PSAL,MUL
Vezi Biserica Ortodox6 Roman5, anul XXXVIII No. 11.

Vorbind in numarul trecut al revistei despre antecele

de rugaciune, ne oprisem la psalmul 71. Acest cantec
este foarte frumos si interesant prin continulul lui. Poetul
cere dela Dumnez,eu mila sa asupra regelui si a slujito-
rilor lui, cere ca sa dea poporului sau rege drept si bun
si functionari cinstiti : cCa sä judece pe poporul tau intru
dreptate si pe saracii tai intru judecata,. Si continua
psalmul a descrie o stare ideala de bund administratie
si de corecta justitie, o stare ideala pe care, de sigur,
fiecare stat o viseaza si o doreste. 0 administratie, care
sa dea cuvenita dreptate celor saraci ai poporului, sa ri-
dice pe cei nevoiasi si sa smereasca pe cei ce brutali-
zeaza si tiraniseste poporul; o administratie, care sa lumi-
neze ca soarele si ca luna, ca binefacerile ei sa se re-
verse ca o ploae, care adapa pamantul, si sa domneasca
pe urma ei pacea, si sa Intinda pacea dela mare pana la
mare si dela riuri 'Ana la riuri si pana la marginile lumii.
Inaintea unui atare rege, drept si .puternic tocmai prin
dreptatea sa, sa se piece toti facatorii de nedreptate (In
mod poetic psalmul zice Etiopienii) si vrasmasii pacii si

www.dacoromanica.ro
1240 PROFETIA sI PS/LW:IL

ai bunei voiri intre oameni sa linga Parana I Inaintea unui

atare rege se vor pleca popoarele, regii streini ii vor de-
veni on amici on tributari, si'i vor aduce daruri, vor
admira si i-se vor inching:
Ca a isbavit pe cel slab din mana celui puternic, si
pe cel necajit, care nu avea nici un ajutor.1)
«Si s'a indurat de cel slab Si asuprit si a mantuit su-
fletele celor saraci.9)
«De camata si de strambatate a mantuit sufletul lor,
si cinstit va fi numele lui inaintea lor».
Dupa acestea psalmul continua a arata starea ideals
ce ar putea urma dintr'o domnie atat de dreapta :
(Fi-va intarire3) pe pA'rnant pana peste varfurile muntilor...
Ǥi toate vor Inflori prin cetati, ca iarba pamantului, si
numele lui fi-va binecuvantat In veci, $i inainte de soare4)
va fi pomenit numele lui».

1) Traducerile noastre zic: si pe miselul caruia nu era ajutor".

Cuvantul misel e vechiu in limba noastra si e h.tinescul niiserus,
si are intelesul latin de necajit, nevoias, sarac. Azi cuvantul si-a
schimbat sensul, asa ca numai corespunde sensului din psalmi.
E de sine inteles, credem, ea nu de miseiin sensul actual de ne-
mernici si ticalosivorbeste psalmul, caci nu pe misei are sal ri-
dice un rege drept, ci pe cei asupriti si saraci.
2) Traducerea noastra zice tocmai contrariul de ceea ce zice
psalmistul: Nu se va indura de cel sarac si misel." Socotim ca
traducerea e falsa. Ca regele bun nu se va indura de cel sarac
si de cel necajit! Nu ne putem explica altfel aceasta contrarietate
a traducerii, decat prin faptul ca traducatorii mai noui, afland in
traducerile vechi, cuvantul ini. el §i nestiindui sensul, au crezut
ca nu e corect versul psalmului: se va indura de misel", ci nu
se va indura.". Din tot textul versetelor 12-15 se vede clar de
ce este vorba: de luarea in aparare a acelor asupriti si nedrepta-
till, si deci nu poate fi vorba de un rege drept, care nu se va in-
dura.
3) Adica stabilitate si ordine.
4) Adica, atata glorie va avea ca, intre binefacatorii lumii, it
vor pomeni mai intaiu pe el si numai inteal doilea loc soarele.
Deci un rege drept e de mai mare pret pe lume decat insusi soa-
rele, care da viata tuturor!

www.dacoromanica.ro
 PROFETIA SI PSALMITL 1241

Starea descrisa. In psalm este o stare de fericire pa-

manteasca: dreptate, pace si bunavoire, si pe urma for
bogatie si marire! Ca rugaciune psalmul se adreseaza. lui
Iehova, pentru venirea acestei stari pe pamant. Un vis asa
de frumos, mai ales at acelor asupriti4 este tot acelas vis
frumos pe care 11 dorim not crestinii, sa devie realitate,
cand ne rugam in Tatal-nostru: «Vie imparatia Tak
Dintre rugaciunile de pocainta, vom amintl numai unul,
psalmul 50. Acest psalm, in deobste cunoscut prin forma
sa, face parte dintre rugaciuni, insa fondul sau it deosi-
beste de acestea, fiindca e rugaciune speciala, nu pentru
oricine, ci numai pentru cei intorsi la pocainta dupa o
gresala mare.
gMilueste-ma Dumnezeule dupa mare mila ta, si dupa
multimea indurarilor tale sterge faradelegea mea».
Psalmul acesta e dintre cei socotiti a fi scrisi de im-
paratul David, si prin psaltirii el are totdeauna inscriptia:
«Al lui David, cand a intrat la el si 1-a certat Natan pro-
orocul, dupa ce David pacatuise intrand la Versavia mu-
erea lui Urie". Dar versetele cele din urrna ale psalmu-
lui nu se potrivesc cu aceasta presupunere, pentruca in
ele se vorbesc despre lucruri generale ale poporului iudeu,
despre bunavointa ce Iehova o va arata templului iudeu
si Sionului,, si despre intarirea zidurilor Ierusalimului si
reintroducerea cultului care a fost parasit. De aceea unii
teologi sunt de parerea ca ar fi fost scris de vreun poet
dupa reintoarcerea iudeilor din robia Babilonului, pe cand
ei reedificau zidurile Ierusalimului daramat, si se incercau,
sä reintroduca cultul, ce a fost parasit atata vreme.
De alta parte psalmul nu vorbeste nimic despre gresala
lui David si nimic special, ce s'ar putea raporta la acest fapt.
Dinpotriva psalmul arata, in termenii cei mai generali, des-
pre greseli ce sunt ale tuturor si despre pocainta pe care
gRiserica Ortodoxg RomAngs 2,

www.dacoromanica.ro
1242 PROFETIA SI PSALMUL

Dumnezeu o cere dela fiecare. Astfel ca psalmul este po-

trivit oricarui om, in orice imprejurare si in orice timp,
si de aceea este, intradevar, adevaratul psalm de pocainta
al bisericii crestine, si se si intrebuinteaza atat de mult In
atatea servicii liturFice ale cultului nostru, ca rugaciune a
unei inimi smerite si zdrobite, pentru iertarea pacatelcr.
Frumosi sunt apoi acei psalmi, cari contain o tanguire,
.o plangere, sau o revarsare de durere si de jale.
Unul dintre acestia este psalmul 40, inscriptia caruia
este in Biblia de Buzao: Se roaga pentru cei ce fax bine
celor necajiti, si pentru sine, care bolnav fiind, protivni-
cii ii poftesc perireo) Psalmul e o amara tanguire a unui
bolnav, pe care Insa nu'l doare atata durerea sa, cat 11
doare fatarnicia prietinilor sai si ura vrasmasilor, cari ii
doresc sporirea durerilor si moartea si stingerea numelui
sau de pe parnant. In nefericirea sa bolnavul se plange
ca insasi aceia ce i se arata bine voitori si yin sa'l
cerceteze, mangaindul, Indata ce ies dela el, it vorbesc de
rau si'l batjocuresc, razand Impreuna si spunand ca toata
boala sa e o batae a lui Dumnezeu, pentru pacatele ce
le -a facut. Psalmul acesta e foarte frumos')
Cu mult mai frumos, din punctul de vedere poetic, este
psalmul 68. In el, ca si In psalmul 40, se plange poetul,
ca e inconjurat de toate partile de dusmani rasbunatori,
cari ii intind laturi si'l pandesc si'l stramtoreaza. Partile
poetice sum cu prisosinta desvoltate; Insa ceea ce'i strica
din efectul sau, este cumplitul dor de rasbunare al poe-
tului, si acea patima dusa prea departe de a o indica ln-
susi el lui Dumnezeu, cum sa bata pe dusmanii sai pro-
prii, pe ai poetului, Infelegem, nu pe ai lui Iehova. In loc
sä lase in seama lui Dumnezeu rasbunarea, asa cum va

1) Tradus fiind romaneste atat de confus si intr'un stil foarte

neglijat, e greu sa poata prinde cineva frumusetile psalmului,
chiar daca intelege cursul ideilor.

www.dacoromanica.ro
 PROFETIA $I PSALMUL 1243

sti El: cu dreapta sa judecata, poetul se face judecator

el Insusi si arata felurile de pedeapsa ce trebue Dumnezeu
s'o dea acestora. Astfel psalmul la sfarsit devine un fel
de lista de cumplite blesteme. Natural lucru este ca din
punct de vedere al invataturii lui Hristos, care a propo-
veduit blandetea, mila si iubirea dusmanilor, psalmul ne
apare in partea sa finala ca un sunet dintealta lume, cu
alta etica, cu sentimente prea egoiste si pline de ura. < In-
tunece-se ochii lor, ca sa nu vaza, si spinarea for deapu-
ruri o garboveste. Varsa peste ei iutirnea ta, si flacara
maniei tale sa'i cuprinda! Faca-se curtea for pustie, si in
locasurile for sa nu fie cine sä locuiasca! Stearga-se din
cartea celor vii, si cu cei drepti sa nu se scrie! > Astfel
de blesteme asvarle poetul asupra dusmanilor, In vreme ce
de alta parte pentru sine se roaga de mitd si de indelunga
rabdare, si cere lui Dumnezeu sa mai inchida ochii la pa-
catele ce el le face!
Cantec de tanguire este si psalmul 101, nu de tanguire
a unui individ, ci a poporului intreg. Psalmul e scris dupa
ducerea poporului In robia Babilonului; iar poetul este in-
susi unul dintre cei robiti. E frumoasa plangerea ce o
face In tara straina. e Se sting ca fumul zilele mete si oa-
sele mele asemeni campului ars se usuca! Batuta ca iarba
si uscata e inima mea, asa ca uit sa'mi mananc chiar phi-
nea! De amarul suspinelor mele s'a lipit oasele mele de
carnea mea! Facutu-m'am asemeni pelicanului din pustie,
si asemeni cu bufnita noptii din loc nelocuit. Eu prive-
ghez si sunt ca o pasare singuratica pe culmea casei...»
Grandul poetului e mereu la SiOn, ca al tuturor celor ro-
biti Impreuna cu dansul: «Ca robii tai se gandesc cu iu-
bire la pietrele lui, si tarana lui le este draga >.
Cel mai frumos psalm de tanguire este Insa binecunos-
cutul psalm 136 «La apele Vavilonului», care descrie asa
de frumos si de jalnic, si In asa de putine versuri durerea

www.dacoromanica.ro
1244 PROFETIA y5I PSALMUL

sufleteasca a acelor robiti. Dintre toti psalmii acesta a is-

pitit mai mutt pe poetii timpurilor sa'l traduca In limba
for materna si sa'l versifice. Fiindca e asa de frumos, 11
vom transcrie si not asa cum II avem In traducerea Mitro-
politului Dosoteiu, publicat in psaltiria sa dela 1673:
La apa Vavilonului
Jalind Cara Domnului,
Acolo sezum si plansam
La voroava ce ne stransem.
Si cu inima amara
Prin Sion si pentru Cara
Aducandu-ne aminte
Plangeam cu lacrami, ferbinte.
Si bucine ferecate
Lasam prin salci aninate,
Caci acolo ne'ntrebara
Aceia ce ne pradara
Sa le zicem viers de carte
Intr'acea strainAtate,
Cain slant muntele Sionul
Cantari ce cantam la Domnul
Ce ni se da lnda.mand
A canta'n Cara straina!
De to -as uita Cara sfanta
Atuncea sa'mi vie smanta
Si direapta mea sä uite
A schimba viers in laute.
Si sa mi se prinza limba
De gingini, jelindu'mi scarba.
De to -as mai putea uita-te
Ierusalime cetate,
Nainte de nu to -as pune
In pomane'n zile bune.
Si sa nu uiti, Doamne Sfinte,

www.dacoromanica.ro
 PROFETIA SI PSALMDL 1245

De Edom ce-au zis cuvinte

Sfintei cetati impotriva
Cu rau din gura zlobiva:
«Risipitil ziduri nalte
Dqertati de bunatate h>
Tu fata vaviloneasca
Raul va sd te 'ntalneasca!
Va fi §i-acela'n ferice
Ceiti va venl sa te strice,
Ca t.i se va 'ntoarce darul
Cum ne'nchini to cu paharul,
and cuconii tai de ziduri
Vor sdrobi-i "ca nite harburi ').
M. P.

1) Dosoteiu, Mitropolitul Moldovei. Psaltirea in versuri Editi-

unea Academiei romarie, 1887 pag. 462.

www.dacoromanica.ro
 ACUZATIUNILE ADUSE CRESTINILOR.

Crestinismul, fiind socotit de imperiul roman pagan ca

sdruncinator al temeliilor statului, a fost -prigonit de in-
data ce s'a ivit in Roma; prima goana sistematica, Insa,
a fast oranduita de Imparatul Nerone La Romani, Impa-
ratul, fiind si mare preot, era dator sa apere mostenirea
zeilor strabuni, tot cu aceeasi ardoare cu care imperiul era
aparat de barbari. Crestinismul ar fi putut trece neobser-
vat, ca si alte multe doctrine filosofice din acele vremuri,
mai' cu seamy ca se practica la Inceput pe tacute, iar
Crestinii, dup. expres;uilea lui Tacit, erau socotiti ca niste
nenorociti nesuparatori. Aceasta o citeaza el dintr'un ra-
port al politiei din Roma, In care se ziee ca acesti neno-
rociti cred in Cristus despre care spun ei ca ar fi Inviat
din morti, dar nu 1-au vazut, astfel ca inspirau mai multa
compatimire cleat ura. De altfel si sf. Apostol Pavel a
fost adus de Evrei in fata carmuitorului unei cetati sub
invinuirea ca le strica legea, sustinand ca. Hristos a inviat,
iar carmuitorul le-a raspuns: (Ce va supara pe voi, daca
crede el» si In urrna a supus pe parIsi la batai, ca pe-
deapsa pentru para unui fapt, ce nu le aducea vatamare,
caci asa prevedeau prescriptiunile legii. Mai mult Inca:
Evreii, care dupa cum se va vedea, au fost primii atata-
tori de ura In potriva Crestinilor, erau tot asa de uriti la
Roma ca si prin multe parti pela noi, ba chiar le esise
ponosul de 4 odor jua'aicus.»

www.dacoromanica.ro
 ACUZATIUNILE ADUSE CRESTINILOR 1247

Crestinismul, insa, nu putea fi trecut cu vederea si in

tacere, fiindca el nu avea origina ca orice teorie filosofica
si destinata sa nu era de a dispare, ci de a se lati tot
mai mutt, hitinzandu'si ramurile peste tot globul, pentru
ca in ele sa'si gaseasca lacasul si adapostul sufletesc multe
neamuri. De aci grija.
Nerone, ramas imparat la varsta de 16 ani, depravat de
exemplul mamei sale, era incapabil de fapte mari. Expe-
ditiunea derizorie din Britania '11 umilia chiar fata de sine;
numai orgiile. degradatoare ii mai redau veselia. Printre
bacante si dantuitoare, evreicile ii atatau ura impotriva
crestinilor, si, fiindca pusese la cale sa recladeasca Roma
dupa planul sau, ii dada foc ca sa curete locul. Din a-
ceasta cauza isi atrase mania poporului, care 1-ar fi ma-
celarit. Ca sä scape de furia locuitorilor, arunca vina pe
crestini. Pentru a'i pune, insa, sub acuzatiunea delictelor
prevazute de lege, se Incepura cercetari asupra invataturii
crestine, asupra felului de viata si asupra credintelor po-
litice. Toate acestea urmara crescand pana la Dioclitian,
cand ajunsera la culme. Capetele de acuzatiune fura de-
clarate sub denumirea de: ,x0dium generis humani, ma-
gia, castitatea, les majestatea, fuga de serviciul militar, a-
teismul, lipsa de grije pentru avere* si altele de mai putina
importanta.
Pe deoparte sinceritatea crestinilor, dusa cateodata pana
la naivitate, pe de alta ereziile sectelor, care au Impestri-
tat credinta multa vreme, pana la ivirea marilor dascali si
la lamurirea ei de catre sfintele sinoade ecumenice, detera
prilej lesnicios paganilor de a, prigoni pe crestini. Sa le a-
nalizam! Odium generis humani. Ura este o stare sufle-
teased, care face pe om sa gandeasca, sa vorbeasca si sa
faptuiasca rau impotriva celui care cade sub greutatea pre-
supuneri de protivnic, e mai rea decal invidia care vede
cu ochiu rau binele altuia. Invidia, ochiu pismas, care de-
oache cu stiinta, rodia cu banuiala pe Romanii supersti-

www.dacoromanica.ro
1248 ACUZATIUNILE ADUSE CRESTINILOR

tiosi si supestitia cea mai ridicula ajunsese dogma. and

nu mancau gainile sacre, era semn rau; un senator ro-
man, lnaintea caruia se prosternau in pulbere regii Ori-
entului, se intorcea din drum, daca ii esia inainte un soa-
rece, deli se luptase poate cu elefantii lui Pyrus si infrun-
tase moartea de sute ori. Crestinii erau invinuiti de pisma
ca nu stapaniau lumea si de ura cu care voiau sa doboare
imperiul si pe Romani. In zadar spuneau crestinii la ju-
decata ca Hristos predica iubirea si fata de dusmani. Ca
sa se apere de invidie, Romanii purtau la gat talismane,
papusi de zei, dar nu iertau crestinilor sa poarte un chip
de peste, Ox0k, care, dupa cum stiti, semnifica pe Iisus
Hristos fiul lui Dumnezeu si socotiau ca pestisorul amor-
teste talismanele lor. Mai erau invinuiti crestinii de des-
cantece si de fermece, deli Romanii si toti paganii le prac-
ticau, ca sa ia, dupa credinta lor, dela vecini rodul hol-
delor si laptele dela vaci. Neisbanda vreunei intreprinderi,
cutremurile de pamant, molimile si foametea erau prici-
nuite ds ura crestinilor si puse .sub acuzatiunea lu odium
generis humani. Cauzele multor nenorociri, care au ramas
secrete [Ana in zilele noastre, erau invidia et odium. Ce
s'ar fi putut raspunde unor asemenea Invinuiri, cand chiar
a to fi numit crestin era o crima de stat. Abia tocmai
tarziu se zic'ea despre crestinii influenti si cu oarecare
trecere: vir bonus sed christianusadica bun om, pacat ca
e crestin. De blesteme Impotriva magiei sunt pline cartile
tuturor invatatilor romani, pe cand parintii Bisericii cres-
tine au facut chiar molitve care se citesc pana azi cu
blesteme pentru vraci si pentru descantatori. Este drept
ca superstitia a hranit 'Ana azi in poporul de jos credinta
In fermece si din nenorocire si la inceputul crestinismului
multi nu voiau sä se lepede de credintele desarte. La
Romani, aveau confratii eterii, se prindeau frati de sange,
nu de cruce, dar crestinul nu putea spune civis romanus

www.dacoromanica.ro
 ACITZATIIINILE ADUSE CRESTINILOR 1249

sum, daca nu adora zeii cu sacrificii si nu le era permis

sa se adune la un loc.
Les majestate era o crima neasemanat de mare si pen-
truca crestinii erau osanditi la moarte pentru orice vina,
pentru les majestate se hotara o moarte cu chinuire. Ju-
decand dupa oarecare locuri din Tacit, nu ne miram de
ce sufereau crestinii. Daca chipul imparatului esia nereusit
din dalta sau din turnatoare, artistul era omorit, pentruca
desfigurase chipul divin al imparatului; daca 1-ar fi turnat
din nou ca indrepte, artistul era fiert in metal topit,
pentruca ucisese chinuitor pe imparat in efigie din lipsa
de veneratiune si din dorinta de a'l vedea mort. De aci
a ramas executiunea in efigie a osanditilor la moarte si
judecati in lipsa.
Romanii nu credeau in nemurirea sufletului si numai
Cicerone a trecut hotarele cugetarii romane in visul lui
Scipione ; asa dar si imparatul era muritor. Dela Octavian,
intaiul imparat, li se dedese numele de Augustus (ales de
zeisemizeu), iar Virgiliu scrisese Eneida, ca sä legitimeze
dinastia, coborind din Iuliu Cezar, din Jul si printeinsul
din Enea, fiul Venerei. Cu toate acestea, in cartea VI-a
vorbeste despre un raiu si un iad, de unde dupa 1000 de
ani fericitii si eroii se intorceau la viata pamanteasca. Im-
paratul era reprezentantul lui Jupiter pe parnant, pentru
care fackt era adorat in temple si in casele particulare; tot
asa mama si sotia lui. In Spania, in Galia si In Asia se
gaseau astfel de temple, pentruca paganismul era o po-
runca, o dogma de stat, nu un sentiment inaltator papa
la sublim, dupa cum e crestinismul.
Imparatul mai era si delegatul poporului, dela care e-
mana puterea, si chiar din primile zile ale domniei lui
August, el purta toate titlurile magistraturilor si le exer-
cita in numele poporului. El avea imperium, puterea exe-
cutive nemarginita, majestatea, marirea, vesmantul cinstei
neprihanite a imperiului etc., apoi dupa moarte, divus. E-

www.dacoromanica.ro
1250 ACUZATIUNILE ADUSE CRESTINILOR

vreii acuzau pe Mantuitorul ca s'ar fi numit pe sine fiul

lui Dumnezeu si imparat. Fiul lui Dumnezeu Jupiter, dar
acesta era numai Imparatul, nepot de sora al lui Jupiter
prin Enea, cand cobora din August, sau consfitit prin a-
doptiune, on proclamat de popor si de Senat. Si acum
intelegem rostul si gravitatea acuzatiunei. Imparat chiar
Evreii spuneau Ca n'au decat pe cezarul. Ce Imparatie
vizau crestinii dar, decat pe a Romei ? Inde irae.
Castitatea. La vechii Romani era pastrata cu sfintenie
Inainte si dupa casatoria conjugala. Vestalele, prin ju-
ramantul de castitate, aveau dreptul divir1 de a libera de
osanda pe criminalul ce'i iesia inainte, apoi erau arse de
vii, cand calcau juramantul sau lasau focul sa se stinga, caci
la ei focul era simbolul eternitatii si soarele izvorul vietii,
stelele pastratoarele luminei eternede aci cultul stelelor.
La .Greci, casatoria intre frate si sora era in cinste, pe
timpul marirei, iar la Sparta, unde femeile erau mai libere
decat barbatii, acestia cereau sotielor sa le faca copii voi-
nici si frumosi, oricum s'ar pricepe. Acum dar, cand vi-
tiul luase locul virtutei si ocara locul cinstei, apare Inva-
tatura lui Christos care binecuvinteaza si cinsteste nunta,
faca.'nd inceputul minunilor la nunta din Cana. Se vor fi
gasit femei, care sa fuga de greutatile casniciei, asa cum
o predicase Mantuitorul, dar de aci pana la acuzatiunea
adusa tuturor crestinilor este mare prapastie. Rasboaele
Imputinase mult numarul barbatilor romani, si din cauza
aceasta se facuse legi aspre in timpul lui August, prin
care se obligau barbatii la casatorie si femeile trebuiau
sä nasca la vreme (partus maturus). Carmen Seculare al
lui Horatiu prezinta mult interes in aceasta privinta. Este
drept ca multe femei crestine preferau castitatea si nu se
maritau, din alt punct de vedere, nu din al decaderii. Si
este iarasi drept Ca prin Montanism, sprijinit de puternicul
Tertulian, obiceiul acesta a trecut in abuz. Dar li se mai
atribuiau femeilor crestine faptul ca si ar fi omorit copii

www.dacoromanica.ro
 ACUZATIUNILE ADIJSE CRESTINILOR 1251

In pantece prin magie sau prin otravuri dupace se na§teau.

Dar aceasta este a§a de ridicul Si acuza ;iunea n'o putem
privi decat 'ca o remini§centa a stancei Tarpeea §i a mun-
telui Taiget, care erau in uz §i In cinste la pagani. Paga-
nul Cecilius vorbe§te pe larg de incestul §i infanticidul
la cre§tini §i se poate cerceta in Octaviu al lui Minuciu
Felix. Nu putea sa existe o asemenea invinuire, fiindca
§tiau porunca: Cre§teti §i va inmultiti §i umpleti parnantul.
Fuga de serviciul militar . Dela intemeerea Romei 'Ana
in zilele lui Marius, serviciul militar, dreptul de a apara
cetatea §i penatii era privelegiul cetatenilor romani. Mariu
army pe sclavi §i unii generali le darui libertatea ca pret
al vitejiei. Greutatile militiei romane, lipsurile de tot felul,
traiul printre barbari, lungimea termenului (20 de ani),
apoi straganelele ce intampinau la liberare qi locul de
hrana cu dreptul de a se casatori pentru care se platen
un dar, starni multe rascoale In contra comandantilor, in
cat Imparatul Tiberiu, la suirea sa pe tron, cu greu potoli
rascoala legiunilor din Galia §i Panonia §i numai cu Intam-
plarea unei eclipse de luna. Plangerile militarilor sunt viu
descrise de Tacit §i Titu Liviu. Generalii care pe timpul
republicei dobandiau glorie pe seama lor din biruinte, sub
imperiu erau numai uneltele imparatului, ursiti la pedepse
and perdeau, §i pismuiti chiar de imparat, cand biruiau;
caci nefiind regulata succesiunea la domnie, multi gene-
rali erau ale§i imparati de catre legiuni, ca Vespasian,
Tit, etc. Stim el unii pagani t§i produceau infirmitati, ca
sa nu faca armata, dar Mantuitorul socotea puterea dela
Cel de sus §i in aceasta privinta cunoa§tem bine cu totii
convorbirile lui Iisus cu Pilat. Dar au fost §i unii cre§tini
care, sprijinindu-se pe cuvintele Mantuitorului, adresate
lui Petru: Baga sabia In teaca, caci cel ce scoate sabia
de sabie va murl, socoteau ca serviciul militar este inter-
zis prin aceasta sentinta. Mai se refereau la cuvintele;
pace voila, pacea mea dau voila, dar act era vorba de pa-

www.dacoromanica.ro
1252 ACIIZATIUNILE ADUSE CRWINILOR

cea si linistea constintei. Daca acestia se fereau de ser-

viciul militar, nu trebue sa se vada ad teama de durerea
ranelor, nici chinurile pedepselor, fiindca pentru fuga de
serviciul militar, erau pedepse cu mult mai aspre si sfar-
siau cu moartea. Cele dintaiu erau problematice, iar cele
din urma sigure. Nici lasitatea, ce li se imputa, nu era me-
ritata, fiindca un ostas invinovatit de lasitate raspunse:
Nu de teama mortii nu omor, ci din convingerea de a
nu ucide, iar pentru biruinta imparatului ma rog lui Dum-
nezeu, si strabatu nearmat randurile dusmanilor nevata-
mat. Despre credinta militarilor crestini, cari nu cereau
rasplata pe pamant, si a dat mai bine seama imparatul
Constantin cel mare. De altfel unde domneste logica cea
mai omenoasa si sanatoasa decat in pace? Lipsa de grije
pentru avere la crestini a rezultat din povetele Mantuito-
rului, care sunt pline de Intelepciune si cu toate tind la
binele aproapelui si la mantuirea sufletului. Cu deosebire
parabolele sunt margaritarele de mult pret in aceasta pri-
vinta.
Totus Mantuitorul nu condamna avutia, cand ea se a-
duna pe cai oneste si se intrebuinteaza in scopuri nobile
si inalte. Dar se mai adaoga un fapt: In zilele imparatilor,
zile de jaf, averile erau o primejdie si multi nobili romani
chiar pagani erau proscrisi tocmai pentruca erau bogati.
Al> ii erau indemnati sä lase prin testament toata averea
/mparatului, apoi invinuiti pe drept, pe nedrept erau osan-
diti la moarte, sau ca sa scape de rusinea judecatii isi
taiau vinele in bae, avand consolatiunea ca mor liberi.
Pe de alts, parte, deli trecusera la crestinism multi nobili,
totusi majoritatea credinciosilor o formau oamenii de jos,
care, in nepriceperea lor, asteptau sa traiasca din darni-
cia bogatilor, ajungand povara societatii si indreptatind
oarecum acuzatiunea de trandavie. Certurile dela mesele
comune, care au dat nastere institutiunei diaconatutui, ne
vorbesc si ele despre reaua interpretare ce dadeau unii
crestini invapturilor Mantuitorului.
www.dacoromanica.ro
 ACUZATIUNILE ADUSE CREVI'INL:,OR 1253

Este de nelnteles, Insa, cum se aducea numai crestini-

lor acuzatiunea neingrijirei de avere, and paganii romani
nu aveau alts avere de cat votul pe care'l vindeau si
traiau tot din pomana bogatilor. Panem et Circenses era
acuzatiunea cea mai rusinoasa, pe care si-o faceau singuri.
Ceeace se trecea In extrem la pagani, nu era permis nici
In cat de mic la crestini. Se cautau capete de acuzare si
aceasta nu putea sa lipseasca.
Ateismimpelas.
Toate invinuirile aduse crestinilor se rezumau sau mai
bine zis culminau In impietas. Dar aceasta era si cea mai
batatoare la ochi, cea mai manifests. In ce consta pietas
Pietas et religio constau in tinerea cu sfintenie a zilelor
faste si nefaste, in particioarea la serbarile publice, In a-
doratiunea zeilor si In adoratiunea imparatilor In temple.
Numele zeilor publici, si mai ales ai celor domestici ar lass
In urma calendarul crestin si fiecare casa avea altarul, unde
se adorau zeii familiei si ai patriei. Crestinii se adunau
noaptea In locuri tainice, ca sä se roage, si de aceea erau
acuzati ca pun la cale rascoale in contra Statului, pentruca
si conjuratii lui Catilina tot noaptea se adunaseramotive
ridicule.
Acuzatiunea de capetenie era ca nu adorau statuele ze-
ilor si mai cu seams pe a Imparatului si nu'i aduceau
jertfe. Dar crestinii stiau ca: jertfa lui Dumnezeu este duhul
umilit, inima InfrAnta si smerita si ca Christos se jertfise pe
Sine, ca sa curete lumea de pacate, de aceea refuzau sacri-
ficiul sangelui, pe care de altfel II faceau cu multa buna-
vointa si cu dragoste pentru credinta.
*dm foarte bine ca Romanii nu erau evlaviosi in pa-
ganismul lor, ca dela o vreme nemai /ntelegand limba ru-
gaciunilor, ca sä nu fie neascultata rugaciunea din cauza
vreunei greseli in rostire, plateau unui sacerdos, ca sä o zica
repetand dupa dansul, cu gandul Intralta parte, si ca nu
cumva zeul sä pretinda mai mult ca jertfa ziceau: Dacaimi

www.dacoromanica.ro
1254 ACUZATIUNILE ADUSE CRESTINILOR

vei ajuta Jupiter, iti dau acest purcel, sau miel sau vitel
nisi punea mana pe dansul.
In chestiuni de impietate, Romanii erau foarte cruzi
chiar Intre dansii, mai cu seamy cand era vorba de im-
parat. Chiar lucruri mici si ridicule erau socotite ca im-
pietate. Pompeiu a fost acuzat de impietate, flindca, fiind
In tribunal, se scarpinase in cap numai cu un deget si nu
cu mana toata.
Si cand astfel stau lucrurile, ne intrebam pentru cate
nimicuri nu vor fi fost acuzati crqtinii?
Aceste asunt in scurt, acuzatiunile mai de seamy care an
fost aduse crestinilor din primele secole si pe care le-am
prezentat trite° icoana blajina, trecand cu dinadinsul sub
tacere multe chipuri fioroase ale acelor vremuri de trista
aducere aminte. Si ce as fi putut spune, cand se poate ceti
chiar in Tacit cel mai mare pictor al antichitatiivorbesc
de' pictorul intelectualurmatoarele: <cE de mirare cum de
n'am pierdut si memoria odata cu graiul ? Cat am tacut! 0
de ar fi fost in puterea noastra a si uita cum a fost a tacea.2'
Era vorba de grozavele persecutii. Aceste cuvinte zugra-
vesc in deajuns spaima omenirei de acum aproape 2000
de ani, suferinta al carei ecou doare si mi§da sufletele
noastre si pana azi. Nu m'am slujit de parintii Bisericii,
ca sa nu fiu acuzat de partinire, dar din cuvintele paga-
nului Tacit intelegem taria credintei primilor crqtini si
dorinta neinduplecata de a birui prin rabdare durerea chi
nurilor, umilind prin martiriu trufia tiraniei pagane.
B. Mattgarit

www.dacoromanica.ro
0 eroare mostenita de Yeacuri fn traducerile lloului Testament

Pentru a traduce §i reproduce exact intelesul ade-

varat al cuvintelor dintr'o limba in alta, sunt foarte
multe greutati. Adesea on cunotinta limbei, capaci-
tatea si toata agerimea de spirit a traducatorului,
nu sunt indestulatoare. Pentru ca traducerea .sä fie
reproducOune exacta, dreapta i adevarata a textului,
sa cer mai totdeauna anume cunotinte, anume ap-
titudini. In afara de, nepotrivirile ce exista intre limbi,
greutatile sunt §i mai mari cand este vorba a traduce
dintr'o limba clasica, care este limba moarta--, in
limbele moderne, vorbite astazi. Nepotrivirea organica
a limbelor clasice cu cele moderne, stilul, construc-
tiunea §i chiar modul de cugetare $i gandire, cum §i
altele multe, fac ca reproducerea §i traducerea multor
cuvinte, in adevaratul for sens §i inteles, sa fie, dela in-
ceput, una din cele mai mari greutati. Apoi coprin-
sul scrierilor clasice, reclarna cuno§tinti speciale dela
traducator.
Greutatile in traducerea .autorilor clasici, merg pana
acolo, incat traducatorul intampina adesea on locuri
de a§a natura, incat se afia in imposibilitate de a gas1
cuvintele proprii corespunzatoare. Si cum nu are
alt ajutor decat dictionarul, unde cuvintele cele grele

www.dacoromanica.ro
1256 0 EROARE NiOgENITA. DE VEACURI

mai totdeauna le gaseste reproduse prin mai multe

cuvinte, din care trebue sa aleaga. pe cel mai pro-
priu si mai apropiat, este nevoit in traducere sa re-
curga la forma analitica. Este nevoit sa reproduca
un cuvant prin mai multe, sau prin parafrasa, care
adesea on se departeaza de ideea proprie a cuvantului
din original si ii slabeste sensul.

Cu privire la traducerea sfintelor Scripturi greuta-

tile sunt si mai mari.
Aci nu este numai greutatea clasicismului. Scrierile
sfinte desl sunt scrise in limbele vechi clasice, greacA.
si ebraica, ele ins5, au o limba proprie a lor.
Cu privire la scrierile noului Testament, limba
greaca a acestor scrieri se deosibesc foarte mult de a
scriitorilor clasicitatei elenice. Limba scrierilor noului
Testament, ne duc la limba greacd comund (atcaextos
zotvii), devenita universal, in urma cuceririlor lui A-.
lexandru cel mare, care avandu'si centrul cel mare de
culture. in Alexandria Egiptului, ne este cunoscut5.
sub numele de dialectul Alexandrin. Aceasta. limba
se vede in traducerea greaca a scrierilor vechiului Te-
stament facuta in Alexandria in secolul al III inainte
de Chr. de cei 7o traducatori, pentru care se nume-
ste traducerea Septuaginki Limba acestei traduceri
devine normativa pentru scriitorii noului Testament.
Iar pe lAnga aceasta particularitate, se mai adaoga,
si faptul ce, toti scriitorii noului Testament fiind Ebrei
de origina, sunt stapaniti de constructiunile Si formele
limbei for natale mai mult, decat de ale limbei gre-
cesti, in care scriu.

www.dacoromanica.ro
 0 EROARE MOFI'ENIT41. DE VEACURI 1257

* * *
Cat priveste scrierile vechiului Testament, ele au
fost scrise in limba ebreeascd.i) Dar aceasta limba
evreeascd, n'a ajuns pana la not decat numai prin
aceste scrieri; fiecine poate sa inteleaga, ca intreaga
limba a unui popor, nu era cu putinta sa fie coprinsa
numai in aceste scrieri. Noi. nu avem in vechiul Te-
stament decat o colectiune de ca.teva scrieri, cari
toate apartin unui singar gen de literatura, literatu-
rei religioase sacre, care nu puted coprinde intreaga
limba gi toate manifestarile ei la un popor. Tata una
din greutati, la care se adaoga si altele multe, si de
tot felul.
* *
*

Dar in traducerea scrierilor sfinte, toate greutatile

trebuiesc cu on ce pret invinse. Caci daca traduca-
torul unui scriitor clasic, cu toata cunostinta limbei,
cu toata pregatirea speciala ce are, si cu toata buna
sa vointa si silinta ce si-ar da sa reproduca exact
pi adevarat textul, el n'ar puted reusi, gresala sa, nu'l
poate face responsabil de nimic. Nu i se poate im-
puta cleat incapacitatea si nestiinta. Gresala sa daca
schimba sensul, nu are consecinte vatarnatoare:
Cu traducerea Scrierilor sfinte, lucrul sta cu totul
altfel. Aceste Scrieri cuprind revelatiunea dumneze-
easca pentru mantuirea noastra. In ele sunt coprinse
dogmele sfintei noastre credinte. Iar aceste adevaruri
1) Aceste scrieri pentru uzul sfintei noastre blserici crWine Or-
todoxe, le avem dupa traducerea Septuagintei. A. cum lumea.
crwina catolica intrebuinteaza scrierile vechiului Testament dupa
traducerea numita Vulgata, tot astfel Biserica cre$tina Ortodoxa a
Rasaritului intrebuinteaza aceste scrieri dupa traducerea greaca. a
Septuagintei. Acestea sunt textele normative, socotite cu valoare 5i
autoritate de credinta in aceste biserici, Si dupa ele se fac in bi-
serica cetirea lor.
Iiiserica Ortodoxa Romans. 3

www.dacoromanica.ro
1258 0 EROARE MOVITNNI DE VEACURI

sfinte dumnezeesti, trebuesc reproduse in traducti-

5i
une in mod exact, duAci adevaratul lor sens ,si in-
teles, a0. cum ele sunt coprinse $i expuse in textul
original. Aci gresala, schimband sensul si intelesul lor
tel adevarat, nu ramane o simpla gresala, ci poate
da nastere la tot felul de idei vatamatoare credintei;
poate da nastere chiar la schizme si erezii, caci se
altereaza dogme si invataturi ale credintei. Gresala
deci aci are consecinte triste si vatamatoare, si este
mai pagubitoare decat oriunde.
Pentru aceasta traducatorul Scrierilor sfinte trebuie
sa fie cu deosebita bagare de seama., ca sa inteleaga
adevarata insemnare a cuvintelor. El trebue sä cu-
noasca bine sensul lor cel adevarat 5i asa sal re-
produca cu sfintenie intocmai in traductiune.
Sunt insa locuri in sfintele Scripturi, unde cu toata
stiinta limbei, cu toate cunostintele speciale ce se cer
traducatorului sacru, cu toata buna credinta, 5i cu
toata buna vointa ce ar avea de a reproduce exact
sensul cel adevarat al cuvintelor originalului, el in-
tampina greutati de tot felul, nu arare ori, foarte
geu de invins. Sunt cuvinte rare, intrebuintate o
singura data, sau cel mult de doua sau trei ori. Si
se intampla ca aceste cuvinte, dupa forma gramati-
cala cu care se intampina sa fie derivate, iar radi-
calul clela care se deriva, nu se afla intrebuintat in
nici un loc. In astfel de cazuri traducatorul recurge
la dictionar si la traducerile clasice cu autoritate ca
sä se incredinteze despre adevaratul lor sens.
Dar in dictionar acele cuvinte nu le gaseste re-
produse prin unul singur, ci prin mai multe, apro-
plate intre dansele dupa intelesul lor. Lexicograful
face aceasta din cauza nesigurantei, pentru a pre-
ciza mai bine intelesul lor; dar atunci traducatorul

www.dacoromanica.ro
 0 EROARE AIOTENITA. DE VEACURI 1259

pe care din aceste multe cuvinte sa prefere pentru

a reproduce exact cuvintele originalului? Daca re-
curge la traduceri, chiar autorizate, se intampla ca
acele cuvinte, intr'un loc sa fie reproduse intr'un fel,
in al doilea, altfel, si asa mai departe; si atunci gre-
utatea, unita cu nedomirirea, este si mai mare, ne-
stiind ce sä prefere, pentru a recla in traducere a-
devaratul irqeles al acelor cuvinte grele ce se inta.m-
pina rar in sfintele Scripturi.
*
* *
Un astfel de exemplu ne ofera cuvintele Bohu §i
Tohu din cartea Facerei cap. I, vers. 2.
Aceste cuvinte, dupa forma for gramaticala, sunt
cuvinte derivate; dar radicalul dela care se deriva,
nu se vede intrebuintat in nici o carte a Vechiului
Testament.
Primul din aceste cuvinte, nu se intampina decal
de trei on in tot Vechiul Testament: In cartea Fa-
cerei I, 2; la Profetul Isaia XXIV, 1 1 si la Ieremia
IV, 23, si in toate aceste trei locuri este insocit de
cel de- al doilea. ')
In cartea Facerei aceste cloud cuvinte sunt traduse
de Septuaginta prin cuvintele a6pacc,5 gi cizzamtsOctatos;
in biblia noastra prin: nevazut i neinto mit .') La pro-
fetul Isaia, cuvantul 7ohu este trades prin 4p p.
pustietate (biblia romana.); iar al doilea cuvant este
netradus, si tot astfel netradus ramane si in biblia
romana, care urmeazd. pe Septuaginta. In locul al
treilea, la profetul Ieremia, ambele cuvinte, Septu-
aginta be reproduce prin un singur cuvant, /60.:=:vni-
1) Acest din urma cuvant (Tohu) se mai intrebuinteaza si singur
in cateva locuri. vezi: Deut. XXXII, 10; Iov VI, 18, XII, 24 XXVI,
7 etc.
.9 Traducere fidela dupa LXX.

www.dacoromanica.ro
1260 o EROARE MCWrENITA. DE VEACURI

mic, a§a cum este §i in biblia romaneasca. In cate

trele locuri cuvintele le vedein traduse in mod diferit.
In dictionare: ambele cuvinte sunt explicate dupa
insemnarea radicalului lor, care se afla in uz in lirn-
bele Araba §i Etiopeana. Aci tinandu-se seama de in-
semnarea radicalului §i de forma gramaticala a de-
rivarei lor, de§1 chiar §i aceasta este nesigura, le a-
tribue insemnarea de t ustiu, patietale, ruins, de,sirt,
dwrfil aline etc. $i ambele sunt socotite sinonime,
ambele avand aceea§i insemnare.
Fata de aceasta nesiguranta §i intunecime a inte-
lesului lor, §i fata de modul variat cum le repro-
duce Septuaginta §i alte traduceri, fiecine i§i poate
da seama de greutatea ce va intampina traducatorul,
spre a reproduce cu exactitate intelesul lor cel adev'a-
rat in limba in care voe§te a be traduce.
Dar cate cuvinte nu stint ca acestea in Vechiul
§i Noul Testament? Un exemplu ne ofera cuvantul
Sinagoga (auvaion') pe care it gasim tradus prin cu-
vantul adunare (Mat. IV, 23; VI, 2, 5; X, 17), prin
'cuvantul sobor (Mat. IX, 35), sinagogd (Mat. XIII,
54.) etc.
* * *
Exemple de acestea s'ar putea aduce multe, caci
sunt foarte multe cuvintele grele de tradus ce se in-
tampina in sfanta Scriptura. Dar aci nu avem in-
tentiunea de a arata aceste locuri grele.
Chestiunea ce ne preocupa este cu totul alta. De
aceea incheind aci cele privitoare la greutatea de a
traduce exact sfintele Scripturi, sa venim la gre§ala
mo§tenita de veacuri, in toate traducerile, cu privire
la un loc din Noul Testament. Aceasta gre§ala este
in versul 39 al capitolului I din Evanghelia dela Luca')
1) Aceias gresala este si in versetul 65 al aceluias capitol, unde
se repeta cuvantul care coprinde gresala in vers, 39.

www.dacoromanica.ro
 0 EROARE MO$TENITA DE VEACURI 1261

Evanghelistul Luca dupa ce termina istorisirea Bu-

nei-Vestiri catre Manta Fecioara, despre marele mi-
ster al nasterei Fiului lui Dumnezeu pentru mantu-
irea noastra, voind a trece la o alta ordine de idei,
tot in legatura cu nasterea Mantuitorului zice: 'Ava-
otc:oct se Aluptckv. iv 'ruts tv.ipoct.5 taatckt; iitopso6.q si; Tip
6patv-riv !lath. G7COuail5 eis irOXtv 'Iooata.
Acest verset in bibliele romane este reprodus ast-
fel: c S'i scultindu-se Mariam in zilele acelea,mers-a
'la munte cu degrab in cetatea ludei,.
Traducerea romana este o reproductiune aproape
exacta a originalului. Ea este insa influentata de tra-
duceri mai vechi, de traduceri din alte limbi, cum
si de explicari vechi si noui. Dar aceasta influenta se
vede la toti traducatorii, si se observa asupra aceluias
cuvant, tocmai asupra cuvantului care coprinde gre-
sala. Acesta este cuvantul din original Opecyt, pe care
toti '11 traduc grin munte, ca cum in original ar fi fost
cuvantul 6po5=munte.
*
* *
Dar lucru foarte de mirare. Fiecine s'ar fi astep-
tat aci ca Evanghelistul sa arate precis locul unde
s'a dus sfanta Fecioara. Se astepta negresit ca sä
cunoasca aceast lucru din cuvintele acestui verset; $i
tocmai aceasta nu se vede exprimat lamurit din forma
pe care cuvintele versetului o au in original. Larnuri-
rea nu se vede nici din traduceri.
Intrebarea ce se pune este: Unde s'a dus sfanta
Fecioara ca sa gaseasca pre Elisabet, rudenia sa,
pentru a se incredinta de cuvantul Arhanghelului,1)
si a prea marl pre Dumnezeu pentru mult milosti-
virea sa catre neamul omenesc?
1) Comp. Luca 1, 36 i 37.

www.dacoromanica.ro
1262 0 EROARE MCWTENITA. DE VEACURI

Ei bine, acest raspuns din versetul in chestiune,

sub forma in care el se prezinta, nu se poate avea.
Ideea ce reese din el este ca: indata dup. Buna-Ve-
stire a Arhanghelului, sfanta Fecioara; s'a dus cu de-
gr abd in partea muntoasci (la munte, traducerea
romana §i toate traducerile) in cetatea Iudei. Dar in
care parte muntoasa? la care munte? in care cetate
a Iudei? toate acestea raman nearatate, §i nelamurite..
De aci toata confuziunea in traduceri si camp larg,
la tot felul de supozitiuni pentru comentatori, ca
poata preciza acea parte muntoasd (muntele) §i nu-
mele celdtei din tribul lui Iuda, unde sf. Fecioara s'a
dus sa gaseasca pre Elisabet, rudenia sa.
Deci dar, nici in Original (sub forma in care se
prezinta), nici in traducerile noului Testament nu
este aratat la.murit locul, cetatea adica, din tribul lui
Iuda, unde santa Fecioara s'a dus ca sä afle pe E-
lisavet. Si a0. stand lucrul suntem in nesiguranta a-
supra locului na§terei sf. Joan Botezatdrul.
**
*

O intamplare fericita. insa m'a pus in pozitiune ca

sa descoper adevaratul inteles al acestui verset §i sa.
aflu §i numele cet4ei unde sf. Fecioara s'a dus ca
sa afle pre Elisabet. Si astfel intamplator am aflat
aceea ce nu mi-a putut procura nici un dictionar bi-
blic, nici o traducere §i nici un comentator al sfin-
telor Scripturi.
Iata intamplarea.
Anul trecut, aflandu-ma in Ierusalim, in ziva de
Mai am fost poftit impreuna cu cei ce ma. insoted,
intre cari era si prea cuviosul arhimandrit mitrofor
Dionisie Simionescu, staretul manastirei Sinaia, ca sa,
luam dejunul la Egumenul manastirei patriarhale de

www.dacoromanica.ro
 0 EROARE MOgENITA DE VEACITRI 1263

pe muntele Galilei, la prea cuviosul arhim. Agatan-

ghel, membru al sf. Sinod al Bisericei Ierusalimitene.
La aceasta agapa oferita in onoarea noastra, de ye-
nerabilul arhimandrit Agatanghel, a luat parte mai
multi arhimandriti §1 clerici ai Patriarhiei. A venit a-
colo, ceva mai tarziu, $i Prea Fericitul Patriarh Dami-
anos, §i am stat cu totii pana in spre seara. Am
mers impreuna de am sarutat piatra asezata pe lo-
cul de unde traditiunea pune ca Domnul s'a inaltat
la ceruri. Am vizitat marea manastire de calugarite
pe care Ru§ii au ridicat-o acolo in apropiere, §i tot
ce muntele Galilei are insemnat §i demn de vazut,
amintind traditiuni sacre.
Dar in Ierusalim una din grijele de capetenie ale
streinilor ce merg a se inchina. la locurile sfinte, este
apa. Locuitorii stabili ai Ierusalimului §i in genere
ai Palestinei, ca sa nu sufere de apa, fiecare se apro-
vizioneaza in sterne cu apa de ploae in timpul ier-
nei, §i are toata vara apa de baut, pana toamna tar-
ziu, cand incep iar4i ploile, §i fiecare aduna din nou
apa proaspata ca sä aiba de baut tot anul. Toata
lumea bea apa de aceasta de, ploae; iar streinii in-
chinatori, mai cu mijloace, intrebuinteaza ape mine-
rale.
Aflandu-ne la arhim. Agatanghel, cand ne-a ofe-
rit dulceata, acesta vazand ca ezitam sa. bem apa, el
se apropie de mine §i imi zice: g Nu to teme; la mine
poi sa bei apa. Eu nu'ti dau apa de ploaie. Eu am
apa cea mai buna. Mie imi aduce in fiecare zi, un
om anume, cate un ulcior, de apa dela Orini; cea
mai buna apa de izvor ce avem aci in apropiere de
Ierusalim.
Eu ii raspund: Apa dela OrinPDa, dela Orini
imi zis Si adaoga. Ce, nu §ti ce este Orini?Si

www.dacoromanica.ro
1264 0 EROARE MCWrENIT.A. DE VEACUBI

fara sa mai astepte raspunsul meu imi zise: Aceasta

apa este dela Orini, locul nasterii sfantului loan Bo-
tezatorul. Localitatea este departe de Ierusalim, o
ora $i jumatate, in partea despre Apus. 5i apoi prea
cuviosul arhim. continua a'mi descri, cum acolo, la
Orini, este un loc sacru de inchinare pentru toti cei
ce viziteaza locurile sfinte. Cum acolo Ortodoxii au
biserica, cum Franciscanii au $i ei o biserica si
manastire, si cum acum, in urma au ridicat si Rusii
o biserica. Toatea acestea sunt ridicate pe ruinele
vechii cetati biblice Orini, astazi un mic sat, numit
Ain-Karem, locuit de crestini si musulmani.')
La auzul acestor cuvinte mi-am reamintit intreaga
istorisire a sfantului Evanghelist Luca despre naste--
rea sfantului Joan Botezatorul, despre Buna-Vestire
a Arhanghelului pentru nasterea Mantuitorului si des-
pre mergerea sf. Fecioare cu degrab la munte, in
celatea Iudei, ca sa vada pre Elisabet, rudenia sa
si am zis care prietenul meu Dionisie. Auzi par.
Dionisie? Auzisi dialogul meu cu par. Egumen? Ai
inteles ce mi-a spus? Auzi ca la Orini, s'a dus
sf. I7ecioara ca sä afle pre Elisabet Si sa se incre-
dinteze de cuvantul Arhanghelului, ca sa dea slava
lui Dumnezeu.2) Orini este numele cetatii din tribul
Iudei, unde locuia Zaharia, si unde s'a nascut sfantul
Joan Botezatorul.
Tata un lucru care n'a fost stiut pana astazi din
1) Term nand descrierea despre acea sfanta localitate, am faga.'-
duit prea cuviosului arhim. ca ma voiu duce s'o v-ad si sa ma
inchin; ceea ce am si facut a doua zi. Am vazut acolo multe lu-
cruri amintind tradittuni sacre, intre cari este si stanca care s'a
despicat spre a ascunde pre Elisabet si pruncul loan, spre al
scapa de furia lui Irod imparatul cand a poruncit uciderea tutu-
ror pruncilor din Betleem si Irprejurimi, spre a pierde pre Iisus-
(comp. Mat. 11, 16 si urmat.)
2) Comp. Luca I, 36.

www.dacoromanica.ro
 0 EROARE MO$TENITA. DE VEACURI 1265

relatarea Evanghelistului, asa cum se prezinta in textul

Evangheliei sale. Noi urmand cu traducerea dupa forma
cu care se prezinta istorisirea in original, spunem,
ca §i toate traducerile, ca sfanta Fecioara, s'a c/us
degrab la munte, in cetatea Iudei, fara a arata numele
cetatei, ca $i cum in original nu s'ar spune numele
acelei cetati, deli el este aratat.
Este o gresala care consta din aceea ca numele,
ei, in editiunile noului Testament, este reprodus cu
litera mica, 6PEtVt §i se is ca adjectiv femenin, mun-
loath, derivat dela cuvantul 6,7,5= munte; pe cand in
realitate este nume propriu i trebuia reprodus cu
litera mare 'OpetvirMnntoasd, cetate care a fost nu-
mita astfel, din cauza tinutului muntos in care era si7.
tuata.
Cuvantul %-dpetvt asa dar din versetul 39 al capi-
tolului prim din Evanghelia dela Luca, cum $i din
vers. 65, unde se repeta, este nume propriu. El a-
rata cetatea unde locuia preotul Zaharia §i locul unde
s'a nascut loan Botezatorul. Arata cetatea unde a
venit sf. Fecioara ca sa gaseasca pre Elisabet rude-
nia sa. Cuvantul dar, trebue scris cu litera mare, si
socotit ca nume propriu de cetate, fieca are insemnare
adjectivala. El nu trebue scris cu litera mica si luat
ca adjectiv, asa curri it vedem scris in toate editi-
unile noului Testament, caci de aci a provenit toata
confuziunea in traductiuni si la comentatori.
Din momentul ce cuvantul este luat ca nume pro-
priu, ineeteaza toata confuziunea si intelesul locului
este clar si precis. Atunci dispare toata nedumirirea
§i inceteaza toate supozitiunile la cari recurg toti
comentatorii vechi §i noui, pentru a preciza locul de
care este vorba in acest verset si in locul paralel
(vers. 65 al aceluias capitol). Atunci se tie locul cu

www.dacoromanica.ro
1266 0 EROARE 110gENITA DE VEACURI

preciziune. Se cunoa§te- locul §i numele cetatei unde

unde s'a dus sf. Fecioara, se cunoate locuinta preotu-
lui Zaharia §i locul na§terei Botezatorului. Si toate
aceste cunotinti sunt confirmate cu traditiunea pas-
trata in decursul tuturor veacurilor, care pang in
prezent pune cetatea aceasta in satul Ain-Karem, langa.
Ierusalim, unde se v9de, pang in ziva de astazi, locul
de inchinaciune al intalnirei sf. Fecioare cu Elisabet.
Restabilind astfel textul inceteaza toata gre§ala
mo§tenita de veacuri, grepla care s'a mo§tenit in
toate traductiunile noului Testament din toate limbile
§i care a dat nWere la tot felul de supozitinni din
partea comentatorilor, ca unii sä presupuna ca aci,
prin cetatea lui Iuda, s'ar intelege Ierusalimul, altii
Hebronul, cate alte presupuneri §i tot felul de su-
i
pozitiuni. Card cuvantul in chestiune se scrie cu li-
tera mare, ca nume propriu 'Opecvt.Orini.Muntoasa,
§i nu cu litera mica 6patvt, adjectiv femenin=thc fio-
ziliune muntoasd, cum este scris, toata confuziunea
§i gre§ala inceteaza §i totul este clar §i lamurit.
Deci dar versul 39 din cap. I al Evangheliei dela
Luca, trebue scris: 'Avactolacc a:: map*, sv cat5 igiAput.5
TC/ALMS iiropeti9y) e?.; Tip Opetvip ti.E.cci ciroo6-ii5 si,5 it6)av
'Io6k.Iar traducerea este:. Si sculandu-se Marian
in zilele acelea mers'a cu degrab la Orini (Muntoasa)
cetatea ludei.1)
Dr. Drag. Demetrescu.

1) Tot cu litera mare trebue scris acest cuvant si in vers. 65

al aceluias capitol.

www.dacoromanica.ro
 DOCTRINA MANTUITORULUI
(Urmare la No. de pe Februarie 1915).

Invdtdtura despre dragoste. Ceeace face deosebirea cea

mai Insemnata intre religiunea Noului si a Vechiului Tes-
tament, Intre conceptia religioasa a Mantuitorului deoparte
si a Iui Moisi si a profetilor de alts parte, este invatatura
despre dragoste.
Aceasta Invatatura are ca temelie, pe care s'a construit
si careea ii serveste de Incoronare, Invatatura despre drep-
tatea superioara dreptatii fariseilor si carturarilor. A nu ras-
punde cu ochiu pentru ochiu $i dinte pentru dinte; a nu
sta Impotriva celui rau, ci a Intoarce falca stanga celui
care te-a lovit peste cea dreapta; a lass si vestmantul
celui care se judeca cu tine, ca sa-ti is camasa; a merge
doua mile cu cel care-ti pune angara pentru o mila; a nu
refuza pe cel care to roaga sa.-1 Imprumuti, sunt precepte
de conduits morals, can Intrec orice masura $i regula de
dreptate si formeaza preludiul dragostei. Trecerea imediata
dela ele la dragoste o si aflam In predica de pe munte a
Mantuitorului, care, indata dupa enuntarea acestor pre-
cepte, continua: cAti auzit cd s'a zis : Vei iubi pe aproa-
pele tdu vei uri pe vrajma,s-ul tdzi; iar eu zic voud: iu-
biti fie vrdjmaiii vostri rugati-vd pentru cei cari vcZ per-
secute, ca sd fiti fii ai Taldlui vostru cel din ceruri, care

www.dacoromanica.ro
1268 DOCTRINA MANTIJITORULIII

rdsare soarele sau peste cei rai ci peste cei buni ,s-i plou&
peste cei drepfi ,si peste cei nedrepfi,1). Aci ni se infatisaza
atat datoria, porunca de a fi mai mult decat drepti, adica
de a iubl pe vrajmasii nostri si pe cei cari ne vor si ne
fac rau, cat si motivarea ei, care este dragostea pe care
Thal ceresc o arata deopotriva Si celor buni ca si celor
rai, si celor drepti ca si celor nedrepti, iar cuvintele ime-
diat urmatoare ne arata ca in aceasta sta superioritatea
religioasa si morala a urmasilor Domnului Hristos fata de
implinitorii Legii mozaice Si de pagani, cum si ca Dum-
nezeu este perfectiunea absoluta si ca dragostea netarmu-
rita este una din formele prin cari se manifests in lume
perfectiunea divina: cCaci Baca iubifi pe cei cari vd iu-
besc pe voi, ce plaid vete aved 13 Nu 'oare 1i vamesii fac la
fel dacd imbra isa i cu dragoste numai fie frafii vo,stri,
ce face /i mai mull? Nu oare sZ pdgolnii fac acela,s- lucru?
Drept aceea voi fifi desdvdrfili, precum desdvdr,sil este Tatat
vosiru cel cen'sc»2).
Porunca dragostei nu este In gura Mantuitorului numai
una dintre porunci, o porunca insemnata sau din cele mai
insemnate, ci e porunca de capetenie, porunca cea mai
insemnata, acea care rezuma in sine si exprima esenta in-
tregii sale invataturi, cea care face deosebirea fundamentals
dintre religiunea crestina si toate celelalte religiuni si care
ridica Crestinismul la o inaltime morals spre care celelalte
religiuni abia pot privi. and fariseii si invatatorii de lege
intrebara pe lisus, care este cea mai mare porunca din
Lege, el le raspunse: «Sd iubesti pe Domnul Dumnezeut
tau din towed inima la, din tot sufletul 3si din tot cugetul
'tau. Aceasla este cea mai mare si cea dinlai porunca. Jar
a doua asemenea acesleea este : Sd iube,sti pe aproapele ldu

') Mateiu V, 38-45.

=) Ibidem 46 48.

www.dacoromanica.ro
 DOCTRINA MANTUITORULUI 1269

ca pe tine insuti. In aceste loud porunci se coprinde Maid

Legea tsi proorocii»1).
Dragostea catre Dumnezeu nu este descrisa sau definita
mai de aproape de catre Mantuitorul; totus ea este pre-
supusa in tot momentul si in tot locul de raportul ce tre-
bue sa fie intre om, ca fiu, si Dumnezeu, ca Tata ceresc
al omului. Ea nu se coprinde intr'o sums de prescriptiuni
sau porunci ce treb.ue indeplinite in anume timp si loc,
ci e dispozitiunea sufleteasca deosebita din care au sa
izvorasca toate faptele si gandurile omului. Aceasta dis-
pozitiune se manifests In felurite chipuri, ca d. p:
Increderea sau credin(a in Dumnezeu, care exprima ra-
portul nou ce exists intre Dumnezeu si om, care stie ca
are In cer un Tata, iar nu un Stapan despotic, crud, raz-
bunator, fara mild, fara dragoste fata de el. Patruns de
aceasta credinta, omul se simte in siguranta absoluta. Ni-
meni si nimic nu-I nelinisteste, nu I inspaimanta, pentruca
e incredintat ea asupra lui vegheaza necontenit ochiul
Tatalui din cer, care stie de ce au trebuinta fiii sai Ina-
inte ca ei sa.-1 fi rugat2) si ca-i va da tot lucrul bun ce i
va cere3). Grija de hrana., de imbracaminte, de tot ce e
trebuitor in viata si pentru vial a nu munceste pe cresti-
nul adevarat, fiindca el stie pedeoparte ca Teal ceresc
hraneste zilnic pasarile vazduhului si imbraca crinii cam-
pului4) si pe de alta ca celorce cauta mai intai imparatia
lui Dumnezeu si dreptatea lui, toate celelalte le vor veni
dela sine').
Ternerea neincireplcitild de Dumnezeu6)i imputinarea cre-
din(ei7) sunt urmari ale lipsei de incredere sau credinta

') Mateiu XXII, 34 sqq; Marcu XII, 28.

2) Mateiu VI, 25 sqq ; Luca XII, 29 sqq.
3) Mateiu XXI, 22; XVIII, 19, 20, NIarcu XI, 24.
4) Mateiu VI, 26-30.
') Mateiu VI, 34.
6) Mateiu X, 31.
7) Marcu IV, 40; Mateiu XIV, 31.

www.dacoromanica.ro
12';0 DOCTRINA MANTUITORULUI

adevarata. in Dumnezeu, iar curajul, pulerea care multi' ,s-i

muntii din loc sunt efectele posedarii ei').

Din dragoste, prin filiera credintei, izvotaste si rugdciunea.
Mantuitorul indeamna la rugaciune neintrerupta ca semn
at dragostei fiesti a omului catre Dumnezeu si al incre-
derii ce decurge din aceasta si asigura ca orice va cere
cineva in numele sau, va obtine2). Ascultarea fiiasca, supu-
nerea intotul fata de voia dumnezeeasca, increderea desa-
vars:ta ca Dumnezeu stie mai bine decat noi de ce avem
trebuinta si ce ne poate fi de folos, sunt conditiuni ne-
aparate pentru ca rugaciunea sä fie ascultata. Pentru a-
ceasta, rugaciunea trebue sa fie mai mult un imn de laud&
si multamire inaltat lui Dumnezeu, carein dragostea sa
de Tataa revarsat si revarsa necontenit asupra noastra
bun urile sale, decat rugaciune de cerere si cu atat mai
putin de cerere de bunuri pamantesti sau trecatoare. Mo-
delul de rugaciune dat de Mantuitorul3)rugaciunea dom-
neascaarata larnurit care trebue sa fie obiectul rugaciunii
noastre si cum sä ne rugam. Gandul fiilor lui Dumnezeu
trebue pe deoparte sa se inalte mai presus de pamant si
cele parnantesti, sa se indrepte catre Tatal ceresc, sa de-
puna la picioarele tronului Dumnezeirii tributul for de ne-
tarmurita recunostinta si adorare, iar pe de alta aci jos,
sa se intrupeze in fapte prin cari sa se preamareasca nu-
mele cel slant at lui Dumnezeu, sa se arate pe pamant
imparatia sa si sa se implineasca voia sa. Numai dupace
am prearnarit astfel pe Dumnezeu, ne putem ruga si pen-
tru noi, necerand pentru viata materials deck ceeace este
esential si absolut indispensabilpainea zilnicaiar pen-
tru cea spirituals iertarea pacatelor, ferirea de ispita si
izbavirea de cel .rau. Astfel inteleasa si practicata, ruga-

1) Mateiu XV1I. 20; Marcu XI, 23.

2) loan XV, 7; XVI, 23, 24.
S) Mateiu VI, 9-13; Luca XI, 2-4.

www.dacoromanica.ro
 DOCTRINA MANTUITORITLUI 1271

ciunea este un eflux firesc al dragostei care leap pe om

de Dumnezeu, al 1ncrederii si resignarii desavarsite a o-
mului in voia lui Dumnezeu, expresiunea necesara a ideei
ca Dumnezeu insus e dragoste.
Sinceritatea _laid de Dumnezeu, atat direct cat si in
toate actele religioase, adica insusirea de a avea inima
deschisa, de a nu gandi intr'un fel si a vorbl sau a face
altfel, de a nu avea. ascunzatori in suflet, este asemeni
unul din felurile de manifestare ale dragostei. Negresit,
Dumnezeu stie ce avem in inima si fara ca s'o deschi-
dem noi, el cunoaste gandurile, intentiile, dorintele, as-
piratiunile noastre chiar cele mai ascunse, mai vagi, mai
nedefinite, inainte de a le fi urzit noi; dar omul e dator
sa deschida de bunavoie inima sa lui Dumnezeu, sa-1 cin-
steasca din inima, iar nu numai din buze, caci altfel dra-
gostea e in gura sa numai o vorba goala. Orice act re-
liglos, care n'are la baza sinceritatea, e un sacrilegiu, o
insulta adusa lui Dumnezeu. Nimic n'a mustrat Mantui-
torul mai fara crutare In viata sa pamanteasca decat
fatarnicia, adica lipsa de sinceritate a fariseilor. I)
Straus legata de sinceritate este umilinfa sau smerenia,
In virtutea careea omul stie ca atarna intotul de Dum-
nezeu, ca are absoluta trebuinta de dragostea si buna-
tatea sa, pentru iertarea pacatelor si ca tot binele pe
care el 11 face nu este decat trite() mica masura meritul
sau, cea mai mare parte datorindu-se ajutorului gratiei
dumnezeesti. Cel smerit simte in tot momentul o lipsa,
un gol in sufletul sau, un mare deficit de insusiri si pu-
teri pentru savarsirea binelui si deci trebuinta vie de a
afla In Dumnezeu fiinta plina de dragoste care sä im-
plineasca aceste lipsuri. In parabola cu vamesul si fari-
seul, Mantuitorul Infatiseaza umilinta vamesului ca izvo-

1) Mateiu XI, 1-6, 16-18; XXIII, 13 sqq.

www.dacoromanica.ro
1272 DOCTRINA MANTUITORULUI

rand din constiinta pacatosiei, in opozitie cu bolnava

multamire de sine si mandria oarba a fariseului, ') dar si
unde lipseste constiinta vinovatiei, dreapta judecata nu
poate indemna pe om decat la umilire fata de Dumnezeu,
care ne-a incarcat cu atatea binefaceri, ca nu-i putem in-
deajuns multumi. Umilinta este dar o forma a dragostei
ce trebue sa aratam lui Dumnezeu pentru dragostea ce
el insus ne a aratat crelndu-ne si pentru bunatatile ce
revarsa asupra-ne.
Iubirea lui Dumnezeu din toata inima, din tot sufletul
si dIn tot cugetul, cu un cuvant mai mult decat orice, nu
implied in sine dispretul de lume, retragerea din lume sau
Juga de tume, cum s'ar pared, poate, la prima vedere si
cum au socotit multi, cari n'au simtit adevarata dragoste
de Dumnezeu 1ncalzindu-le inima, ci ea este temelia a-
devaratei, dreptei, sanatoasei precuiri a lumii.
Fiecare lucru din lume are o valoare mai mare sau
mai mica, o valoare relativa si tot astfel si lumea, ca
totalitate a lucrurilor si deci si a. valorilor relative, are
tot valoare relativa. Valoare absoluta are numai binele ab-
solut, Dumnezeu. Nu e oprit dar omului sa iubeasca lu-
mea, dar aceasta iubire nu trebue sä depaseasca masura
cuvenita, nu trebue sa is In inima locul care e rezervat
iubirii de Dumnezeu, sau sa pund inima In alternativa de
de a alege intre una si alta. and o ciocnire, un anta-
gonism s'ar produce intre amandoua, iubirea de lume tre-
bue jertfita fara 1ntarziere iubirii de Dumnezeu. Aceasta
a cerut-o Mantuitorul tandrului bogat, case venise sa-1
Intrebe, care e cea mai mare porunca din Lege. Acel
tandr doria sa se idesa'varseasca moralmente, dar inima
sa era Inlantuita de lucruri pamantesti, de avutiile ce
poseda si deaceea el pleca intristat, cand Domnul ii zise:

1) Luca XVIII, 9 14.

www.dacoromanica.ro
 DOCTRINA. MANTUITORULUI 1273

cdaca vrei sd fii desdvcirsit, mergi, vinde-ti averea ,si o old

sdracilor, cdci vei avert comoard in cer, iar lu vino ,s-i-mi
urmeazd». 1) Aceeas idee rezulta si din spusele Mantuito-
rului, ca nu putem servi la doi Domni deodata, lui Dum-
nezeu si lui Mamona. Nu stapanirea si dorirea de bunuri
pamantesti in general ne previne Domnul, in aceste cu-
vinte, sa evitam, ci gramadirea de averi, sau de comori,
pentruca acestea robesc inima: r Unde vd este comoara voas-
trd, acolo vd este si inima». 2) Mantuitorul nu opreste In
trebuintarea cu masura si in limite rationale a nici unuia
din bunurile trecatoare, pe nici unul nu-1 socoteste in-
compatibil cu iubirea de Dumnezeu. Asa d. p. Casatoria,
deli e o intocmire numai pentru viata pamanteasca.
d Cdci dupci inviere nici nu se insoard, nici nu se marilci,, 3)
e totus priv,ta ca ceva sfant, cum n'a fost si nu e in nici o
alta religiune. Ea este asezamant dumnezeesc si prinur-
mare indisolubila. Daca Moisi a ingaduit despartirea, a
facut-o numai avand In vedere invartosarea inimii Iudei-
lor « a'ar dela inceput adica dela creatiune n'a Jest asei»,
deaceea intre fiii Imparatiei lui Dumnezeu nu trebue
sa mai fie asa 4). Deasemeni existenta si drepturile sta-
tului si ale demnitarilor lui sunt in totul recunoscute si
pretuite in memorabilele cuvinte: 4Da(i dar Cezarului
cele ce sunt ale Cezarului lui Dumnezeu cele ce sunt
ale lui Dumnezeu, 5) si in purtarea intotdeauna respec-
toasa a Mantuitorului, in timpul vietii sale pamantesti, cu
autoritatea lumeasca, chiar cand aceasta ii cerea ceva de
care el se credea in drept sa fie dispensat, cum a fost
cazul cu plata darii catre temple). Insas intrebuintarea
I) Mateiu XIX, 21.
2) Mateiu VI, 21.
3) Marcu XII, 25.
4) Mateiu V, 32; XIX, 6; Marcu X, 9.
5) Mateiu XX I, 15, 22; Marcu XII, 13-17; Luca XX. 20-26.
6) Mateiu XVII, 24-26.
Biserica Ortodoxa Romani 4

www.dacoromanica.ro
1274 DOCTRINA MANTUITORTJLUI

rationale a banilor, cari au fost, sunt si vor fi nervul tu-

turor afacerilor sau intreprinderilor, lucrul fare de care e-
xistenta materiald a omului este cu neputinta si cari au
fost si sunt considerati ca tbunul pdmantescp prin exce-
lenta, n'a fost si nu puted sä fie condamnata de Mantui-
torul. Primejdia morals pe care o prezinta banul e mai
mare decal oricare aim, relele ce pot decurge din intre-
buintarea gresita a banului sunt nenumarate si imense,
denceea si Mantuitorul atrage mai des si mai staruitor
luarea-aminte asupra acestei primejdii, infiereazd mai cu
asprime abuzul ce se face cu banii si Infatiseaza pofta ne-
satioasa de bani ca un idol. Totus, El nu invata ca tre-
buie a dispretui banul, ci numai it descrie ca eel mai tre-
cator bun, ca ceva care nu e al nostru propriu cum
sunt d. p. darurile spirituale ce primim dela Dumnezeu
ca: intelepciunea, bunatatea, dreptatea, bldndetea, taria
etc. ci care ni s'a incredintat numai spre administrare.
Dace stim si vrem sd-1 administram intelepteste, adica
punandu-I in serviciul cauzei morale, atunci ne facem un
prieten, un colaborator pretios din inst4 Mamon al ne-
dreptatii, ne faurim din bani o scary pe ale carei trepte
ne urcam In cer, cum au facut patriarhii, Iob si alti drepti
ai Vechiului Testament, iar dace nu, ne cumparam cu
ei moartea spirituala, focul de veci, plangere si scrasni-
rea dintilor, ca bogatul cdruia i-a rodit Carina peste ma-
surd si ca bogatul nemilostiv. Dar iards, precum sufletul
este mai mult decat hrana si trupul decat imbracdmin-
tea 1) si precum sufletul sty neasemanat mai presus decat
trupul, tot astfel si dragostea de Dumnezeu trebue sa
stea mai presus decat dragostea de fume si cand urma-
rirea unui scop mai malt o cere, aceasta din urma tre-
buie sd cedeze pasul celei dintai. Astfel, des] casatoria e

1) Mateiu VI, 25.

www.dacoromanica.ro
 DOCTRINA MANTUITORULUI 1275

sfanta si obligatoare, cu toate acestea sunt dispensati de

ea acei cari ccindusi de dragostea de Dumnezeu se
hotarasc sa-si pund viata in chip esclusiv in serviciul
apostolatului, adica al raspandirii cuvantului lui Dumne-
zeu cu graiul si cu fapta I). Vorbind despre «sminteala»,
Mantuitorul adreseaza auditoilor sai aceste cuvinte meta-.
forice: «Dacd te sminteste piciorul sau mana, taie-le ,s-i le
aruncd; cdci mai bine -i este sd intri in viatd fdrd o mind,
sau fdrd un picior, decal avdnd amdna'oud mdinile si a-
mdndoud fiictioarele, sd fii aruncat in focul cel ve,s-nic.
data ochiul te smintesle, scoate-1 s1 aruncd-l; cdci mai bine-ti
este sd intri cu un ochiu in viatd, cleat, avand amandoi
ochii, set' flu aruncat in gheena focului», 2) ceeace va sa
zica: data chiar ceeace-ti este mai drag si mai de pret
cum este mana, ochiul si piciorulte instreineaza de dra-
gostea lui Dumnezeu si te mana spre pacat, smulge-o din
inima ta, departeaz-o de tine, ca sa nu te departeze ea
pe tine de Dumnezeu. Ace las inteles spiritual II au si
t vintele : « Oricine iube,s-te pe tata sau pe mama mai mutt
deccit pe mine, acela nu e vrednic de mine. Asemeni, cine
iubefte pe fiu sau ncd mai mull deceit fie mine, nu e vrea'-
nic de mine>, 3). and iubirea de Dumnezeu o cere, nu
trebue dar sa crutdm nimic din bunurile trecatoare, nici
chiar viata, 4) cum nu si-a crutat-o nici Mantuitorul, care
a primit a muri pe truce numai din dragoste. Iata dar
'Ana unde trebue sa mearga iubirea de Dumnezeu.
Precum iubirea ce datorim lui Dumnezeu din toata
inima, din tot sufletul si din tot cugetul, nu implica dis-
pretul lumii, fuga de lume, tot astfel si Inca si mai putin
nu implied nimicirea personalitdfii omene,sti sau nesocoti-

1) Idem XIX, 12.

2) Idem XVI:I, 7-9; Marcu XIX, 43-48.
3) ldem X, 27.
4) Luca XIV, 26.

www.dacoromanica.ro
1276 DOCTRINA MANTUITORULUI

rea ei. Dumnezeu. nu este ceva strein de om, protivnic

lui, ceva sau cineva care sa ceara omului iubire, cu
dul de a-i face rau, ci este Tatal tuturor oamenilor. Crea-
torul Intregii lumi, Fiinta atotperfecta, care nu vrea de-
cat binele omului. In apropierea sa, omul se simte pe
deplin multumit si fericit si deci iubindu-1, nu numai ca
nu pierde nimic, nu stanjeneste catus de putin vreuna
din prerogativele fiintei sale, din tnsusirile ei alese, nu
zadarniceste sau Intarzie atingerea tintei supreme a exis-
tentei sale, ci dimpotriva, castiga puteri nova, necunos-
cute 'Ana aci, cari sporesc valoarea persoanei sale
ajuta sa-si poata atinge mai cu Inlesnire tinta fixata lui
de Creator. Din adevarata iubire de Dumnezeu, astfel
inteleasa, decurge Indreptatirea si moralitatea iubirii de
sine, exprimata in porunca: «Sci iube,sti pe aproapele tau
ca pe tine insuti». Fara iubirea mai inalta. de Dumne-
zeu, in lumina careea iubirea de noi insine si de aproa-
pele nu sunt cleat doua aspecte noun, iubirea de noi
insine ar fi adevarata idololatrie. Daca viata omeneasca
n'ar avea un scop mai inalt decal Implinirea datoriilor si
obligatiunilor ce privesc traiul nostru pe pamant, satis-
facerea aspiratiunilor personalitatii noastre trecatoare, daca
iubirea de Dumnezeu n'ar fi sa serveasca la altceva de-
cat spre a ne face buni membri ai familiei, buni prie-
teni, buni cetateni etc., atunci personalitatea noastra ar
fi un lucru fara pret, o frunza ce cade in 'a.'durea fara
sfarsit, un val ce-si ridica fruntea si se sfarama pe o-
ceanul vietii. Deosebirea Intre om si bruta n'ar fi in a-
semenea caz tocmai mare. Intr'adevar, asa ni-1 si prezinta
pe om Buddha, filozofii panteisti si materialisti si parti-
zanii asa zisei Teologii si Morale imanente. Domnul Hri-
stos insa investeste personalitatea omului cu nemurire,
face din ea un puternic factor moral 1i -i prescrie o tinta
vesnica, mai presus de lume, unirea cu Dumnezeu. Ca

www.dacoromanica.ro
 DOCTRINA MA.NTUITORULUI 1277

atare ea are si o datorie care trebue sa stea mai presus

de toate celelalte datorii. Aceasta este de a iubi pe Dum-
nezeu mai mutt decat orice. Ingrijindu -ne peste masura
de cele pamantesti, tocmai aceasta datorie suprema o
dam uitarii de cele mai multe on si meritam imputarea
pe care Mantuitorul o face sorei lui Lazar: «Mario, Marla,
1ze de multe le grije,s1i ryi cu mulle le muncerdi, dar un lu-
cru lrebueste; iar Maria parlea cea bund 0.i-a ales, care
nu se va lua dela drinsa»D. Personalitatea spirituals este
identics cu sufletul, de a carui hrana a purtat grija Maria,
sora Martei, si ai-a atras pentru aceasta lauda Mantuito-
rului. Vorbind despre suflet, Mantuitorul spune a el are
valoare nepretuita: «Ce i-ar folosi omului, de ar dobandi
lumea inireagd ,s-i-ar pierde sufletul ?,2) sau « Ce va da
omul in schimb pentru sufletul sau :3, 3) Lumea intreaga nu
pretueste cat sufletul unui om, dar ea poate sa pia.rda
sufletul care se alipeste, sc indragosteste de ea.
Explicatiunea este usor de dat. Ea rezida in faptul ca lu-
mea este prin firea ei protivnica sufletului, caci pe cand
lumea este marginita %si stricacioasn, sufletul este vesnic,
nemuritor, incoruptibil. Inclinarea sufletului spre lume si
alipirea de ea este de fapt Indepartare sau instreinare de
Dumnezeu si de dragostea sa, este o abdicare dela pre-
rogativele fiintei sale, o necunoastere si nesocotire a dra-
gostei adevarate de sine insus. Uitandu-si dar si de Crea-
torul sau si de sine si lasandu-se prins de mrejile lumii,
sufletul se abate dela scopul menirii sale, se rataceste si
se pierde. Mantuirea sta deci in lupta impotriva legatu-
rilor lumii, a pornirilor josnice si egoiste din om, in bi-
ruinta eului superior, a personalitatii morale, a sufletului
rational, care nu poate tral fara dragostea de Dumnezeu,
1) Luca X, 41-42.
2) Mateiu XVI, 26, Luca XII, 20.
") Idem, ibidem.

www.dacoromanica.ro
1278 DOCTRINA MANTUITORULUI

caruia trebue sa i inchinam si chiar sa-i jertfim viata, cum

zice Mantuitorul: « Cd tine va voi mintueascd sufletul,
it va pierde; iar tine -,si va pierde sufletul pentru mine ,s-i pen-
tru Evanghelie, acela va mantuio .1) Iisus infatiseaza
iubirea lui Dumnezeu, ca o adevarata binefacere, ca cea
mai inalta chiar, careea omul ii datoreste viata si bunurile
sale. Deaceea orice jertfa adusa lui Dumnezeu nu poate
ramane nerasplatita si deci si viata jertfita lui Dumnezeu
nu e pierduta pentru vesnicie, ci dimpotriva cAstigata, caci
se mantueste. A iubi dar pe Dumnezeu din toata inima,
din tot sufletul si din tot cugetul, insemneaza a-1 iubi ne-
conditionat, fara margini, fara rezery a, oricari ar fi sacri-
ficiile ce ar trebui sa facem, caci aceasta este numai spre
binele si folosul nostru sufletesc.
Iubirea de Dumnezeu este totodata si iubire de oameni.
Iubind pe Dumnezeu, suntem datori sa iubim totce este
at sau, totce este facut de el si Intre creaturile sale va-
zute primul loc it ocupa fara discutiune omul, noi si se-
menii nostri. Precum ne iubim pe noi insine, totasa si in
aceeas masura trebue sa iubim si pe semenii nostri. Po-
runca Mantuitorului: «Sci iube,sti pe aproapele tdu ca pe
tine insuti,D este numai in aparenta diferita de porunca
iubirii de Dum- nezeu, pe cand in realitate ea rasare din
aceea ca ramura din tulpina si e indreptatita de ea, caci
precum fara dragostea de Dumnezeu n'ar putea exista
dragoste de aproapele si de sine insus, tot asemeni fara
acestea, dragostea de Dumnezeu n'ar fi deplina nici ade-
varata. Religiunea care nu coprinde in sine aceste trei
forme ale dragostei, care nu stie 0, le armonizeze Intre ele,
este o religiune falsa, pentruca sub aceasta intreita infa-
tisare a dragostei yin la expresiune si se aduc la indepli-
nire cele trei laturi ale perfectiunii religioase, umanitare

I) Marcu VIII, 35; Luca IX, 23-24; Mateiu X, 39.

www.dacoromanica.ro
 DOCTRINA MANTITITORULTII 1279

sau altruiste si eroice sau individuale1). Dar cine este a-

proapele nostru ? si cum trebue sa -I. iubim ?
Legea veche sau Legea mozaica, care a cunoscut si
practicat pana la un punct dragostea catre aproapele, so-
cotia ca aproape .sau semen numai pe Iudei'). Mantuitorul
invata, in parabola despre Samarineanul milostiv, ca aproa-
pele nostru e orice om3), iar in predica de pe munte co-
prinde sub acest nume si pe vrajmasi4). Prinurmare dra-
gostea crestina de aproapele se intinde la toti oamenii,
fara esceptie, fie ei de orice neam, de orice credinta, a-
fle-se cu not in orice raport, sau in niciunul. De indata ce
sunt oameni, facuti ,ca st noi, de Dumnezeu dupa chipul
sau, trebue sa-i iubim, pentruca, iubindu-i pe ei, iubim pe
Celce i-a facut st ne iubeste pe toti deopotriva.
La a doua intrebare: Cum trebue sa iubim pe aproa-
pele, sau in ce fel sa-i aratarn dragostea noastra, Legea
veche raspundea: Sa nu ucizi, sa nu furl, sä nu juri stramb,
sä nu doresti nimic ce e at aproapelui tau, etc. pecand
Mantuitorul raspunde scurt st coprinzator: «Toate cote
voiti sd vd faca voud oamenii, faceti-le voi loro5). Nimic
mai simplu si mai precis deal aceasta. Nu e nevoe de
nicio insirare de porunci, pe cari sa le urrnam. de nicio
enumerare de reguli, precepte sau norme de cari sa ne
;inem, pentru a sti 1n ce consta dragostea ce trebue sa
aratarn aproapelui, ci e destul sa ne intrebam cugetul, ce
am doll sa ne faca alcii in cutare sau cutare Imprejurare;
aceasta sa facem si noi altora st vom fi siguri ca ne a-
flam Intotdeauna pe calea cea dreapta, ca nu vom gresi
niciodata.

1) Vezi si Herm. Schell, Apologie des Christentums, vol. II, p. 138.

2) Levitic XIV, 18; Deuteronom XXIII, 6; Psalmul XIII, 11; Ma-
teiu V, 43.
3) Luca X, 29, 36-37.
4) NIateiu V, 40-48
5) Mateiu VII, 12; Luca VI, 31.

www.dacoromanica.ro
1280 DOCTRINA MANTUIEORDLUI

La diferite ocaziuni, Mantuitorul arata, cum trebue sa

se aplice in cazuri concrete regula in care el a sintetizat
practicarea dragostei catre aproapele. Astfel, cand cineva
are nevoe de ajutorul nostru §i ne cere sti dam sau sa-1
imprumutam cu ceva, El ne lnvata s'o facem fara zabava :
«Leluice cere dela line, da -i ,si pe cel care voe,ste a se im-
prumuld dela line nu-1 alungd* '). Bine inteles ca aceasta
trebue s'o facem fara conditiunea sau nadejdea de a primi
inapoi ceeace. am dat: «Cdci dacd imprumula(i pe cei de
la care ndclajduifi a hia, ce mullumire aveti? pdcdlo,sii
imprumula pe fidcdto,si, ca sd primeascd inapoi deopotrivd»2).
Cand un om rau cauta sa ne prigoneasca, nu trebue sa-i
ne impotrivim: cAii auzil cd s'a zis : Ochiu pentru ochiu,
,s-i dinte fientru dinte, iar eu zic vouci: Nu slag impotrivd
celui rdu»3). Inteadevar, nimic nu poate atata pe cel
rau din fire la fapte de violenta §i razbunare, ca Impotri-
virea, pecand rabdarea, raspunderea cu dragoste la ura lui,
'11 va imblanzl, indupleca §i face sa cugete la ceeace a fa-
cut Si sa se hotarasca a nu mai face la fel altadata. Ne-
impotrivindu-ne celui rau, nu insernneaza ca lasam ca ne-
dreptatea, sila sa se immulteasca In lume, sau cd chiar
contribuim prin aceasta la latirea lor, ci dimpotriva, le I'm-
putinam, pentruca o nedreptate, indurata fara Impotrivire,
opre§te savar§irea multor altora la cari ar da loc Impotri-
virea. Dragostea, care dicteaza neimpotrivirea, I§i arata dar
fara intarziere roadele sale folositoare.
Mai presus de neimpotrivirea la rau sta iertarea celorce
ne grersc. Pecand neimpotrivirea este numai ceva nega-
tiv §i pasiv, iertarea este pozitiva §i activa, deaceea va-
loarea ei este superioara §i practicarea mai grea. Ea tre-,
bue sa se repete chiar fata de acela§ om, nu pana de

4) Mateiu V, 42.
2.) Luca VI, 34.
3) NIateiu V, 38-39.

www.dacoromanica.ro
 DOCTRINA MiiNTUITORULUI 1281

sapte ori, cum credea sfantul Petru, ci cum zice Mantui-

torul <Tana de saptezeci de ori Cate sapte,, adica de ne-
numarate ori; pentruca precum se spune in a cincia cerere
din «Tatal nostril» si cum se arata in parabola cu sluga
nemilostiva, Dumnezeu inrta pe cei cari grerscsi cine
zice, ca nu grescste ? ca. e fara de pacat?--numai daca
$i ei iarta pe cei cari le-au gresit lor. Iertarea trebue In-
tinsa si aplicata indeosebi la vrajmasi, caci pe cei dea-
proape ai nostri, pe cei cari-i iubim In chip firesc, sau
cu cari ne afiam In bune relatiuni, este mai psor sa-i
iertam. Dragostea adevarata, care imiteaza dragostea lui
Dumnezeu, se arata in iertarea vrajmasilor, ceeace pe cale
fireasca este mai greu, daca nu chiar imposibil.
A ierta pe ceice ne gresesc, nu insemneaza a renunta
cutotul la exercitarea dreptului nostru, a lntrona dom-
nia nedreptatii sau a unei indulgence condamnabile, ori a
da uitarii datoria morala de a pedepsi pe cei vinovati
cu scopul de a-i Indrepta. Cautarea dreptatii, prin che-
marea inaintea autoritatii sau autoritatilor competinte a
celui care ne-a jignit in vr'un fel in drepturile noastre,
porneste mai totdeauna din spirit de razbunare, da nas-
tere la ura si vrajmasie si transforms dorinta legitima de
satisfactiune a dreptatii jignite in placere fata de pedeapsa
ce se aplica celui vinovat. De multe ori apoi pedeapsa
aplicata este mai mare decat vina, sau duce chiar la nimi-
cirea celui vinovat. Cu chipul acesta dreptul devine ne-
drept si in.loc ca sa-si atinga scopul de a regulamenta
si indulci relatiunile dintre oameni, dimpotriva, le va tur-
buil, le va Inaspri si cu timpul be va face chiar imposi-
bile. Din acest punct de vedere $i In special cand se
observa ca cel care a savarsit nedreptatea n'ar fi adus,
prin aplicarea pedepsei, la respectarea de bunavoie a drep-
turilor celui ofensat, e mai bine sa se renunce la obtine-
rea satisfactiei si sa se acorde iertare. In acest caz raz.

www.dacoromanica.ro
1282 DOCTRINA MANTIIITORULUI

bunarea sau pedepsirea celui vinovat se 1 tsa In seama

lui Dumnezeu. Cand se nadajdueste insa ca prin mustra-
rea sau pedeapsa aplicata de autoritatea in drept, sa se
ajunga la indreptarea sau corectarea celui care a gresit
si mai ales cand acesta este recidivist, atunci e pentru
not o datorie de a-1 chema la raspundere. 1) Pentru a-
ceasta, Mantuitorul a dat sfintilor sai Apostoli si urmasi-
lor for atat puterea de a deslega cat si de a lega, adica
nu numai de a ierta, ci si de a judeca si condamna pe cei
cari persista cu indarjire in rail.
A ierta nu este iards a nu lupta Impotriva raului. Da-
toria de a face in orice tmprejurare numai binele implica
neaparat pe cea de a evita si combate raul. Mantuitorul
nu recomanda insa lupta Impotriva celor ce fac raul, ci
Impotriva raului insus, a cauzelor cari-i dau nastere. Lupta
in contra persoanelor duce la escese si, chiar cand e por-
nita din cea mai curata dragoste, poate deveni patimasa,
degenera In ura. Deaceea ea nu trebue indreptata Im-
potriva celorce fac raul. Acestia merits mai lesne sa fie
compatimiti, pentruca sunt orbiti sufleteste si numai de-
aceea stau in serviciul raului. indreptarea for se poate
atinge mai usor prin alte mijloace dictate de dragoste,
deck prin lupta. Raul in sine insa nu poate fi inla.turat
deceit nimicindu-se cauzele cari-1 produc, taindu i-se rada-
cinile. Aci este locul pentru lupta facia si apriga.
Indreptarea sau corectarea aproapelui trebue sa duca
la mantuire sau la castigarea lui pentru imparatia lui Dum-
nezeu,2) care este tinta cea mai inalta a dragostei catre
aproapele si pentru atingerea careea nici o jertfa nu e de
prisos, cum zice Mantuitorul: Nu este dragoste mai mare
deceit a-si pune (a-si jertfi) cineva sufletul pentru firietenii
sdi,. 3) Practicarea dragostei pe aceasta treapta sau in
1) Mateiu XVIII, 17-18.
2) Idem, ibidem vers 15.
3) loan XV, 13.

www.dacoromanica.ro
 DOCTRINA MA.NTUITORUItI 1283

aceasta masura, nu se poate face decat daca stim sä ne

iubim pe noi insine, asa cum invata Hristos, si sa tragem
din aceasta iubire toate foloasele morale cari se pot trage.
Adevarata iubire de noi insine consta in imbogatirea noa-
stra. sufleteasca, In cultivarea si desvoltarea persdnalitatii
noastre spirituale, a tuturor insusirilor bune cu cari am
fost inzestrati de Dumnezeu. Numai cand noi insine vom
fi desavarsiti moralmente, cand nu vom a vea Insine lip-
suri, cand ne vom fi mantuit sau vom fi pe calea sigura
catre mantuire, cand vom fi dobandit imparatia lui Dum-
nezeu, numai atunci vom dori si putea lucra cu succes
pentru mantuirea aproapelui sau castigarea lui pentru im-
paratia lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, numai dragostea
bine inteleasa de noi insine practica adevarata dragoste
de aproapele, iar jertfirea noastra pentru aproapele numai
atunci este cu adevarat folositoare, cand personalitatea
noastra va insemna ceva, va fi o valoare morala. Daca
n'avem mai intai grija de a ne Indrepta pe noi, inainte
de a ne propune sa indrepta.m pe altii, atunci ne facem
conducatori orbi, ducem la pieire, iar nu la mantuire, pe
cei cari se incred In cuvintele noastre, dam celorlalti prilej
de smintealasi vai de cel prin care vine smintealasi
facem dragostea de ocara. Aproapele nostru poate fi
apoi, sau fiu at imparatici, urmator al lui Hristos, ca si noi,
sau fiu al lumii acestia, vrajmas at adevarului evanghelic
si partizan at Intunerecului, uncalta..a faradelegii. In pri-
mul caz, dragostea noastra Isi va ajunge scopul mai re-
pede si mai sigur, daca se va pune cutotul in serviciul
aproapelui, dupa cuvintele Domnului: «Cine voeste sd ne
mai mare intre voi, sd slujeascd voud, si tine voecte sd fie
inidi intre voi, sd ne sluga voasird» O. In al doilea caz,
dragostea Isi va ajunge tinta, daca vom raspunde la rau

1) Mateiu XX, 26-27.

www.dacoromanica.ro
1284 pOCTRINA MANTUITORULITI

cu bine, la blestem cu binecuvantare, la prigonire cu bine-

facere si rugaciune ca Dumnezeu sa ierte pe cei cari ne
prigonesc1).
Astfel, din dragostea de Dumnezeu decurge dragostea
catre aproapele, iar aceasta presupune dragostea de not
insine si apoi cate trele se conditioneaza si complecteaza
una pe alta, dovedind ca fara dragoste nu este cu pu-
tinta o adevarata viata religioasa si morala, o inaltare
mai presus de sfera intereselor pamante.ti si ca religiu-
nea crestina, ca religiune a dragostei, este absoluta sau
perfecta si de provenienta dumnezeeasca.
Invatatura despre dragostea crestina se coprinde in toata
sublimitatea ei in Evanghelia sfantului loan, numita si E-
vanghelia dragostei, precum si in epistolele acestui A-
postol al dragostei. Toate cele expuse pand ad, cu pri-
vire la invatatura Mantuitorului, fiind acute aproape ex-
clusi v pe baza sinopticilor, asupra Evangheliei sfantului
loan, a ideilor ce coprinde si a deosebirilor dintre ea si
Evangheliile sinoptice, trebue sa se vorbeasca deosebit.
I. Mihalcescu.

1) Idem V, 38-48; Luca VI, 28--31.

www.dacoromanica.ro
 Catagrafia eparhiei Ungrovlahia
In anul 1810.
(Vezi Biserica Ortodox5. Romina Anul 38, No. 10 pp. 1072-1096.)

98. Satul Cotofeanca. Case 89, parte barbateasca 168,

fameiasca 165, p. b. 1, f. 1, peste tot 335: Rumani, Ti-
gani ai dumnealui Iordache Caramalau. Biserica de lemnu
tare cu hramul ierarh Nicolae facuta de sateni pa mosiia
sf. mitropolii cu 1 randu de vesminte de ctt vechi, cu car-
tile toate deplinu. La aciasta biserica sa afla slujitori:
1) Popa Radul sin popa Enarhe 55 ani, cu citire
de mijlocu, neglobit, vacluv, din neam rumanu, fecior de
preot si s'au preotit de preaosfintiia sa mitropolitul Gll-
gorie la anul cu leatul 1783, Fevruarie 2, pa numele sa-
tului Gurbanesti, iar la leatul 1801 s'au mutat la a-est
numit sat prin cererea satenilor nefiind alt preot acolea
prin stirea protopopului plasii far sinet la many -i, unde sa
afla slujindu pi acum, are carte de duhovnicie cu leatul
1793 Fevruarie 23, de mitropolitul Filaret.-2) Popa Costan-
din sin Iordache 28 ani, slabu la citire, neglobit, din neam
rumanu, fecior de mirean pi s'au preotit de preaosfintiia
sa mitropolitul Ignatie la anul cu leatul 1810, lunie 16,
pa numele acestui sat mai sus numitu, unde sa afla slu-
jindu $i acum. Preoteasa lui Ioana.Dobre dascal sin Tu-
dor Siimeanu 20 ani, slabu la citire, neglobit, din neam
rumanu, fecior de mirean, cu pecetluit cu leatul 1810, Iu-
nie 13, dela duhovniciasca consistorie pa numle acestui
sat, unde sa afla slujindu si acum. Sotiia lui Nadia (fol.
174", 237r).
Biserica satului Cotofanca", parohia Gurbanesti, pastreaza a-
celas hram, s'a zidit la 1876-1881 si s'a reparat si in 1914 v.
Anuarul C. B. (1909) p. 77 cf. Expunerea situatiunei jud. llfov pe
1914, p. 18.

www.dacoromanica.ro
1286 CATAGRAFIA

99. Sahli Obi Iglu vechi.Case 16, parte barbateasca

56. femeiasca 53, p, b. 1, f. 6, peste tot 116 (gresit 122),
Rumani, Suditi chesaricesti. Biserica de lemn tare cu hra-
mul ierarhului Nicolae facuta de sateni pa mosiia dumnea-
lui asco Brancovean cu 1 randu de vesminte de cit
vechi, cu cartile toate, numai lipseste 1 apostol, (1 evan)-
ghelie, 1 cazaniia, 1 leturghie, 1 psaltire. La aceasta
biserica sa afla slujitori: (Popa) Andrei sin Stan 35 ani,
slabu la citire, neglobit, de neamu ruman, fecior de mi-
rean, s'au preotit de preaosfintiia sa mitropolitul Dositeu,
la anul cu teat 1807, Dechemvrie 23, pa numele satului
acestuia, unde sa afla 9i acum slujindu. Preoteasa lui Ma-
rina.Ivan dascal sin Gheorghie 28 ani, slabu la citire,
neglobit, din neam ruman, fecior de mirean, i s'au dat
pecetluit de la duhovniceasca consistorie cu leat 1810,
Avgust 7, pa numele satului acestuia, unde sa afla si a-
corn slujind. Sotiia lui Dumitra (fol. 175", 236t).
Biserica parohiei Obilestii-vechi pastreaza acelas hram, s'a zidit
la 1860-1861 si s'a reparat in a. 1914 v. Anuarul C. B. (1909)
p. 80, cf. Expunerea c. p. 18.

100. Satul Obile,stii.Case 86, parte barbateasca 244,

fameiasca 223, peste tot 467, Rumani. Biserica de lemnu
veche cu hramul ierarh Nicolae facuta de sateni pa mosiia
dumnealui vistier Brancovean cu 2 randuri de vesminte
de cit vechi, cu cartile toate deplin. La aciasta biserica
sa afla slujitori:-1) Popa Ivaiiu sin popa Dumitrasco 63
ani, cu citire de mijlocu, betiv, neglobit, vaduv, din nea61
rumanu, fecior de preot si s'au preotit de preaosfintiia sa
mitropolitul Gligore la anul cu leat 1780, Marte 22, pa
numele bisericii din mahalaua Ciaus Radu sud Bucuresti,
iar la leatul 1781 s'au mutat la acest numit sat, unde sa
afla slujindu si acum fiindu cerut de sateni prin stirea pro-
topopului plasii, far de sinet la many -i, are carte de du-
hovnicie cu leatul 1794, Ghenarie 14, mitropolitul Dositeu.
Fata lui Ilinca. 2) Popa Stoica sin Preda Leu 37 ani,
cu citire de mijlocu, neglobit. din neam rumanu, fecior de
mirean si.s'au preotit de preaosfintiia sa mitropolitul Do-
siteu la anul cu leatul 1799, Dechemvrie 18, pa numele
acestui sat, unde sä afla slujindu si acum. Preotesa lui Zam-
fira, fiiu Radu 4 ani, fete: Gherghina, Safta.Diiacon Joan

www.dacoromanica.ro
 EPARHIEI UNGROVLAHIA 1287

sin Dumitrwo 30 ani, slabu la citire, neglobit, din neam

rumanu, fecioru de mirean si s'au diiaconit de preaosfin-
tiia sa mitropolitul Dositeu la anul cu leatul 1808, Mai 10,
pa numele acestui sat, unde sa afla si acum slujindu. Dii-
coneasa lui Paraschiva cu 1 fata: Mariia.Moi,i Ipodiia-
conu sin Patrasco 30 ani, slabu la citire, neglobit, din
neam rumanu, fecioru de mirean si are si pecetluit cu
leatul 1809, Mai 10, pa numele acestui sat, unde sa afla
slujindu si acum. Sotiia lui Dina cu o fata Stana. An-
drone dascal :in popa Ivanu 20 ani, cu citire de mijloc,
neglobit, din neam rumanu, fecioru de preot cu pecetluit
cu leatul 1810, Iunie 12, de la duhovniciasca consistorie
pa numele acestui sat, unde sa afla slujind si acum. So-
tiia lui Mariia (fol. 176", 235T).
Este satul Obilestii-noi". Biserica pastreaza acelas hram, s'a
cladit la 1796-1797 si reparat de mai multe on v. Anuarul C. B.
(1909) p. 8Q.

101. Satul Frdsenelul. Case 60, parte barbateasca 170

si femeiasca 122, peste tot 292, Rumani. Biserica de
lemnu veche, hramul ierarhului Nicolae, facuta de sateni
pa mosiia dumnealui banului Scarlat Ghica cu 3 randuri
de vesminte de cit vechi, cu cartile toate deplin. La a-
ceasta biserica sa afla slujitori:-1) Popa Ionita sin Ba-
Iota 40 ani, cu citire de mijloc, neglobit, din neam ruman,
fecior de mirean, s'au preotit de preaosfintiia sa mitropo-
litul Dositeu la anul cu leat 1796, Dechemvrie 1, pa nu-
mele satului Frasenet, are si cartea duhovnicii de mitro-
politul Dositeu cu leat 1804, Octomvrie 19, unde sa afla
si acum slujindu. Preoteasa lui Mariia, fiiu Radu 13 ani,
fete: Neaga, Ilinca, Nedelea.-2) Popa Costandin sin Du-
mitru 35 ani, cu citire de mijloc, neglobit, din neam ru-
man, fecior de mirean, s'au preotit de preaosfintiia sa mi-
tropolitul Dositeu la anul cu teat 1797, Iunie 14, pa nu-
mele satului Taraceni, tar la leat 1780 (?) s'au mutat la a-
cest satu, fiind cerut de sateni si prin stirea protopopu-
, lui plasii, unde sa afla pi acum slujandu si fara nici un
sinet la tnana-i. Preoteasa lui Ilinca cu 4 fete: Mariia, Voi-
Ca, Stana, Antiniia.Oprea dascal sin popa loan 16 ani,
cu citire de mijloc, neglobit, holteiu, din neam ruman, fe-
cior de preot, i s'au dat pecetluit de la duhovniceasca

www.dacoromanica.ro
1288 CATAGRAFIA

consistorie cu leat 1810, lunie 13, pa numele satului a-

cestuia, unde sa afla si acum slujand (fol. 177", 234r).
Pentru satul Frelsinet a fost hirotonit preot in a. 1790, Dech.
21, Ghinea diaconul, feciorul lui Dobre, de cb."tre Timotei al Sar-
delor la manast. sf. loan v. Acad. Rom. Ms. 1551- fol. 7". Biserica
parohiei Frasinet pAstreaza acelas hram si era de lemn in rea
stare 1 i 1909 v. Anuarul C. B. p. 75.

102. Salul Tatiiceni dinpreuna cu catunul Agi Gher-

ghe.Case 112, parte barbateasca 441, fameiasca. 416,
peste tot 857, Rumani. Biserica de lemnu veche cu hra-
mul ierarhul Nicolae facuta de sateni pa mosiia manastirii
Cdldarusani cu vesmintele lipsa toate si cu cartile. Are
dintr'insele si lipseste 1 Triod, 1 Apostol, 1 Pentecostar
Si Strastiia. La aciasta biserica sa afla slujitori :-1) Popa
Gheorghe sin Neagul Ciausu 26 ani, cu citire de mijloc,
neglobit, din neam rumanu, fecior de mirean si s'au pre-
otit de preaosfintiia sa mitropolitul Dositeu la anul cu lea-
tul 1807, Dechemvrie 17, pa numele acestui sat, unde sa
afla slujindu si acum. Preoteasa lui Safta, fiu Ioan 3 ani, fete:
Marica, Neacsa, Mariia.-2) PGpa Gheorghe sin popa 0-
prea 40 ani, slabu la citire, betivu, neglobit, din neam
rumanu, fecior de preot., si s'au preotit de preaosfintiia
sa mitropolitul Dositeu la anul cu leatul 1796, Fevruarie
23, pa numele satului Mitreni, iar la leatul 1808 s'au mu-
tat la acest sat, cerut de sateni prin stirea pro-
fiind
topopului plasi, far de sinet la mana-i, are carte de du-
hovnicie cu leatul 1808, Marte 3, pa numele acestui nu-
mitu satu, unde sa afla slujindu si acum. Preoteasa lui
loana.Necula dascal sin Dumitru 20 ani, slabu la citire,
neglobit, holteiu, din neam rumanu, fecior de mirean cu
pecetluit cu leat 1810, Tunic 13, dela duhovniciasca con-
sistorie pa numele satului acestuia, unde sa afla slujindu
si acum.Dinul tarcovnic sin Mihalache 26 ani, slabu la
citire, neglobit, din neam rumanu, fecior de mirean, cu
pecetluit cu leatul 1810, Septemvre 6, dela duhovniciasca
consistorie pa numele satului acestuia, unde sa afla slu-
jindu si acum. Sotiia lui Dobra (178", 233').
Biserica parohiei Tariceni pdstreaza acelas hram, s'a zidit la 1832-
1834 si s'a reparat de mai multe on v. Anuarul C. B. (1909) p. 85..

www.dacoromanica.ro
 EPARHIEI UNGROVLAHIA 1289

103. Satul Curcite,s-ti.Case 23, parte barbateasca 72

si femeiasca 75, peste tot 147, Rumani. Biserica de lemn
tare cu hramul ierarhului Necolae facutd de sateni pa mo-
siia sf. Mitropolii cu 1 randu de vesminte de cit vechi si
cartile toate lipsd. La aciasta biserica sä afla slujitori:
1) Popa Pana sin popa Radu 32 ani, cu citire de mijloc,
neglobit, din neam ruman, fecior de preot, s'au preotit de
preaosfintiia sa mitropolitul Dositeu la anul cu leatu 1804,
Marte 12, pa numele satului Ulmeni, iar la leatu 1809, s'au
mutat la acest satu Curatesti, cu cererea satenilor prin
stirea protopopului unde sa afla si acum slujindu,
fara sinetu/la many -i, are si cartea duhovnicii de mitrop.
Dositeu cu leat 1809. Preoteasa lui Calina, fiiu Anghel 4
ani, fete: Dita, Mariia.Anghel (lased' sin popa Mihai 18
ani, cu citire de mijlocu, neglobit, holteiu, din neam ru-
manu, si i s'au dat pecetluit dela duhovniciasca consisto-
rie cu leatul 1810, Octomvrie 11, .pa numele acestui sat,
unde sa afla slujindu si acum.Vasile tarcovnicu sin popa
Macsinu 10 ani, invata psaltiriia rumaneste, holteiu, din
neam rumanu si i s'au dat pecetluit dela duhovniciasca
consistorie cu leatul 1810, Octomvrie 11, pa numele a-
cestui sat, unde sa afla slujindu si acum.Dita preoteasa
vaduva cu 1 fata Oprina (179v, 232r).
Biserica parohiei Curatesti, corn. Tariceni, pastreaza acelas hram
si s'a zidit dela 1866-1867, azi este inchisa din pricina ruinei v.
Anuarul C. B. (1909) p. 73 cf. Expunerea situatiunei jud. llfov pe
1914 p. 19.
104. Satul Odaia Viddichei. Case 35, parte barbd-
teased 75 si femeiasca 60, peste tot 135, Rumani. Bise-
serica de lemn veche cu hramul Adormirea Precestii fa-
cuta de sateni pa mosiia mandstirii Cotracenilor, cu lipsa
de vesminte si cartile toate lipsa. La aceasta biserica sa
afla. slujitori: Popa Joan sin popa Neagbe 60 ani, cu ci-
tire de mijloc, neglobit, vaduv, din neam ruman, fecior
de preot, s'au preotit de preaosfintiia sa mitropolitul Gri-
gorie la anul cu leatu 1787, Marte 14, pa numele satu-
lui Taraceni, iar la leat 1790 s'au mutat la satu Odaia
Vladichi, fiind cerut de s'ateni prin stirea protopopului
plash si fara sinet la many -i, are si cartea duhovniciei de
mitropolitul Dositeu cu leat 1806, Marte 21, unde sä afla
Biserica Ortodoxi Romans

www.dacoromanica.ro
1290 CATAGRAFI A.

si acum slujindu. Lucsandrasi Mariia fetele lui Popa

Ioan.Nastase dascal sin popa loan 10 ani, slab la ci-
tire, neglobit, holteiu, din neam ruman, fecior de preotu,
cu pecetluitu cu leatu 1810, Iunie 13, de la duhovnicia-
sca consistorie pa numele acestui satu, unde sä afla si
acum slujindu (fol. 180", 231r).
Biserica din Odaia-Viddichi, parohia Curatesti, corn. rariceni,
pistreath acelas hram, s'a zidit la 1834-1835, iar acum este in
reparatie v. Anuarul C. B. (1909) p. 73 cf. Expunerea c. p. 18.

105. Saha Coconi.Case 52, parte barbateasca 164,

femeiasca 130, peste tot 294, Rumani. Biserica de lemn
tare cu hramul Nasterea Precestii, facuta de sateni pa
mosiia Cornescului cu 1 randu de vasminte de citu, car-
tile toate deplin. La aceasta biserica sa afla slujitori:
Popa Mateiu sin popa Teodorache 55 ani, slab la citire,
neglobit, din neam ruman, fecior de preotu, s'au, preotit
de preaosfintiia sa mitropolitul Dositeu la anul cu leatu
1794, Septemvre 24, pa numele bisericii Crasani, sud Ia-
lomita, iar 1a leatu 1806 s'au mutat la acest satu Coconi
prin cererea satenilor si prin stirea protopopului plash
fara sinet la many -i, are si carte duhov(niceasca) de mi-
tropolitul Dositeu cu leatu 1806, Marte 13, unde sa afla
si acum slujind. Preoteasa lui Manua, fii: Gheorghe 8 ani,
invata psaltire rumaneste, loan 5 ani, InvatA ceaslov- ru-
maneste, fan Balasa.Diiacon Ivan sin popa Mateiu 28
ani, slab la citire, neglobit, din neam ruman, fecior de
preot, s'au diiconit de preaosfintiia sa mitropolitul Do-
siteu la anul cu leatu 180", Dechemvre 19, pa numele
satului Bogata si de candu s'au stramutat satul au ramas
la aceasta biserica Coconi, unde sä afla si acum slujand.
Diiconeasa lui Rada, fiiu loan 3 ani, fata. Ivana.Barbul
dascal sin popa Mateiu 23 ani, cu citire de mijloc, neglo-
bit, holteiu, din neam ruman, fecior de preot, si i s'au dat
pecetluit dela duhovniceasca consistorie cu leat 1810, Tu-
nic 13, pe numele satului acestuia, unde sa afla slujind
si acum (fol. 181", 230r).
Biserica parohiei Coconi, corn. Man.istirea, poarta azi hramul sf.
Nicolae si s'a cladit dela 1835-183,7 iar acum primeste ajutoare
pcntru reparatie v. Anuarul C. B. (1909) 71 cf. Expunerea c. p. 20.

www.dacoromanica.ro
 EPARHTEI UNGE.OVLAFTIA 1291

106. Salul Nenciulersii dinpreund cu cdtunul Faurei.. -

Case 63, parte barbateasca 172, fameiasca 168, peste tot
340, Rumani. Biserica au fost de lemnti si au ars-o Turci
cu hramul ierarhului Nicolae pa mosiia dumnealui vistier
Costandin Negru, si Faurei este mosiia manastirii Cotra-
ceni, vesmintele lipsa si cartile lipsa. La aceste sate Sant
slujitori:-1) Popa Costandin sin popa Gheorghe 33 ani,
slabu la citire, neglobit, din neam rumanu,,fecior de preot
si s'au preotit de preaosfintiia sa mitropolitul_ Dositeu la
anul cu leatul 1802, Fevruarie 15, pa numele acestui sat,
unde sa afla slujindu si acum fiind crescut tot de aci. Preo-
teasa lui Nastasiia 1).-2) Popa Neagul sin Baico 37 ani,
slabu la citire, neglobit, din neam mutant), fecior de mirean
si s'au preotit de preaosfintiia sa mitropolitul Dositeu la a-
nul cu leatul 1799, Avgust 10, pa numele acestui sat,
unde sa afla slujindu. Preoteasa lui Oprina, fii: Toader 9
ani, invata ciaslov rumaneste, ,Manea 4 ani, Mariiiu 1 an,
fata Dobra.-3) Popa Istrate sin Staico 28 ani, slabu la
citire, neglobit, din neam rumanu, tecior de mirean si s'au
preotit de preaosfintiia sa mitropolitul Dositeu la anul cu
leatul 1810, Ghenare 6, pa numele satului Odaia prin pi-
tacurile Cotracianului, ci fiindu ca s'au intamplat schim-
bare mitropolitului Dositeu, nu i s'au dat carte de biro-
tonic la mana-i ci tot acum la leatul 181Q, Octorrivrio 5,
i s'au dat cartea preaosfintiei sale mitropolitul Ignatie pa
numele satului Curatestii, iar saderea lui este la Faurei.
Preoteasa lui Gherghina, fiiu Dumitru 5 ani, fata Anghe-
lina.--biacon Dobre sin Gheorghe 55 ani, slabu la citire,
neglobit, din neam roman°, fecior de mirean, si s'au diia-
conit de preaosfintiia su mitropolitul Dositeu la anul cu
leatul 1806, Marte 23, pa numele satului Nenciulesti, unde
sä afla slujindu si acum, si are numai adeverintele dela
arhiereu, iar cartile cele adevarate nu o (sic) are. Diico-
neasa lui Dobra, fii: Costandin 10 ani, invata ciaslovu ru-
maneste Nicolae 8 ani, invata ciaslovu rumaneste, fete:
Ioana, Ilinca, Gherghina (fol. 182', 229').
Pentru satulNenciule§ti, Dumitru Gramaticul, feciorul popii Gheor-
ghe, a fost hirotonisit diacon in a. 1790, Nlaiu 25, de catre Gri-
gore at Stavropolei la sf. Apostoli, iar in a. 1791, Marte 29, a fost
') I se zice popa Dinul' prescurtare din Costandin.

www.dacoromanica.ro
1292 CATAGRAFIA EPARHIEI UNGROVLALIA

hirotonisit preot de catre Daniil al Zihnei la bis. Doamnei v. Acad.

Rum. Ms. 1551 fol. 7v, 27r.
Biserica din Faurei, corn. Ulmul, jud. Ialomita, este parohie, pas.
treaza acelas hram,o'a zidit dela 1880-1883 v. Anuarul C. B.
(1909) p. 61. Nenciulestii se numesc azi Chirnopi si in de corn-
Ulmul v. Marele dict. geogr. IV p. 495.
107. Satul Ulmul. Case 93, parte barbateasca 325,
fameiasca 296, peste tot 621, Rumani. Biserica arsa de
Turci, cu hramul ierarh Nicolae, pa mosiia Domniti Eca-
terini Vacareasca cu 2 randuri de vesminte de cit vechi,
cu cartile toate far lipseste 1 apostol. La aciasta bise-
rica au fost slujitori :-1) Popa Tudor sin popa Gheorghe
55 ani, cu citire de mijloc, neglobitu, din neam rumanu,
fecior de preot si s'au preotit de preaosfintiia sa mitropo-
litul Gligorie la anul cu leatu 1784, Ghenarie 29, pa nu-
mele acestui sat, unde sa afla si acum slujindu, are carte
de duhonicie cu leatu 1795, Fevruarie 20. Preoteasa lui
Paraschiva, fii: loan, 10 ani, Invata ciaslov rumaneste, Ni-
culae 14 ani, invata ciaslov rumaneste, fata Zoita. 2)
Popa Hiera sin popa Tudor 27 ani, slabu la citire, ne-
globit, din neam rumanu, fecior de preot, si s'au preotit
de preaosfintiia sa mitropolitul Dositeu la anul cu leatul
1805, Iulie 23, pa numele acestui sat, unde sa afla si a-
cum slujindu. Preoteasa lui Dobra cu o fata Balasa.An-
ghel dascal sin popa Tudor 20 ani, slabu la citire, neglo-
bit, holteiu, din neam rumanu, fecior de preot, cu pecet-
luit cu leatul 1810, Iunie 14, dela duhovniciasca consis-
torie pa numele acestui sat (fol. 183", 228t).
Biserica parohiei Ulmu, jud. Ialomita, pastreaza acelas hram si
s'a zidit dela 1864-1866 v. Anuarul C. B. (1909) p. 67.
Diaconul Nic. M. Popescu.
(Va urma).

www.dacoromanica.ro
 Biserica in Noul Teritoriu.

I.

In numarul trecut al acestei reviste am publicat rapor-

tul P. S. Nifon, Episcopul Dunarei de jos, adresat sf. Si-
nod cu privire la infiintarea de parohii urbane si rurale
In noul teritoriu. Parohiile acestea aprobate de sf. Sinod
au fost In urma decretate si publicate in Monitorul Oficial.
Dupa studii amanuntite acute de P.P. C.C. Protoierei
locali, de P. S. Bartolomeu, fost locotenent Sinodal al a-
cestui %inut, de P. S. S. Nifon, Episcopul Dunarei de jos,
s'a facut o lucrare buns corespunzatoare nevoilor locale.
Scriitorul acestor randuri investit cu o calitate oficiala a
vazut pArti din noul teritoriu $i a constatat importanta
si seriositatea lucrarii. Vor fi desigur lipsuri, ici, colea,
Insa toate se vor Indrepta cu experienta capatata.
II.
Tot ce s'a facut e numai partea formals. Cum stam insa
cu partea de fond, adica, cu religiositatea.cu Invatatura
§i cu practica crestina ortodoxa In acest tinut nou al Orli
noastre?!.. Stam foarte rau! Statul bulgar s'a Ingrijit de
toate, numai de biserica nu. S'a ingrijit in deosebi de ar-
mata si de scoala. Pentru aceste doua institutiuni a facut
toate jertfele. Localuri de §coli in toate comunele rurale,
cu mobilier si material didactic bogat. In comune rurale
mai bogate, localuri de gimnazii cum nu se gasese la nOi.

www.dacoromanica.ro
1294 BISERICA IN NOUL TERITOR1U

Poporul bulgar a avut un ideal : luminarea miniii ,51 in-

tarirea bratelor, sau scoald pi armata.
Biserica, adica institutia sufletului, a fost dupa cum am
spus cu totul neglijata. In lntreg noul teritoriu nu se aft.
&cat foarte putine biserici, cari merita numele de Cassa
Domnului. Incolo, numai ruini din vremile stdpanirii tur-
cesti, sau o totala lipsd de biserici. Preotii In marea for
majoritate n'au nici o cultura serioasa. Doud sau trei clase
gimnaziale pi atata tot. Multe din biserici sunt nesfintite
cu toate acestea se slujeste sfanta Leturghie In ele. Cre-
dinciosii nu yin la biserica. Nici chiar la sfanta Inviere nu
se gramadeste lumea la biserica ca in restul tarii. Ca-
uzele unei asemenea situatii sunt variate. Cea mai insem-
nata e dispretul i uneori indeferenta totala a intelectua-
lilor si a organelor administrative fata de biserica. Soci-
alismul anarhic a sapat la temelia bisericii pi a vederilor
si sentimentelor religioase. Tinut frumos si bogat cu sate
bine situate, dar cu o populatie cu suflete pustii de senti-
mente rcligioase. Sunt sate mari lard biserici pi fail pre-
oti. Sunt sate la departari mari unile de altele cari n'au
avut vreodata preot pi unde nu s'a vaziat preot. Mar copii
nebotezati, barani neimpartasiti pi Inmormantati fara preot..
Iata starea adevarata a bisericii din noul teritoriu!

Au aparut &rile de seamy asupra situatiunii judetelor

Durostor si Caliacra pe anul 1914, Intocmite de harnicii
pi inimopii prefecti I. Camdrasescu si G. Georgescu. Fie-
care vorbeste pi despre cult.
led ce spune d-nul Cdmdrasescu:.
«Fata de numarul locuitorilor ortodoxi din coprinsul
judetului Dorostor, atat numarul bisericilor existente as-
tdzi, cat si numarul preotilor este prea mic. 0 parte din
populatie este silita sa Ingroape mortii fdra preot. Pentru,

www.dacoromanica.ro
 BISERICA IN NOTJL TERITORIII 1295

a se remedia intru catva acestei lipse de ajutor biseri-

cesc, s'a hotarlt sa se trimita provizoriu preoti monahi de
la manastirile din Cara, pana cand va fi numarul necesar
disponibil de preoti de mir.
Starea bisericilor lasa foarte mult de dorit. Aproape
toate an nevoie de reparatiuni radicale...
Fara /ndoiala va trebui desf.surata. o foarte mare activi-
tate pe taramul religios, de oarece populatiunea locala a
ramas simtitor in urma din punctul de vedere religios si
bisericesc.
Preotii bulgari din intregul judet sunt absolventi a 4
clase primare pana la 4 clase gimnaziale. Foarte putini
din ei posed 7-8 clase secundare si unul singur este li-
centiat In teologie...»
D-nul G. Georgescu, prefectul judetului Caliacra spune
la randul sau urmatoarele; «... Starea religioasa a acestui
judet e foarte inapoiata. Bisericile sunt neglijate In tot
judetul; abia doua pana la trei -din 34 cate exista sunt
In stare buna si mai, bine intretinute, restul sunt lasate In
parasire. Atat administratia, cat si locuitorii nu au pus
nici un interes pentru buna stare a bisericilor. Ele an
fost lasate in pb.rasire $i astazi mai toate se gasesc In
stare rea, neingrijite, vestmintele rupte, mobilierul vechiu
si uzat, Catapetesmele vechi si stricate. In multe sate pre-
otii si satenii declara, ca invatatorii si intelectualii des-
pretuiau si prigoneau religia si pe preoti, indemnand la
aceasta pe credinciosi, ba chiar si pe copiii din scoala, con-
siderand si reprezentand biserica ca o piedica care se o-
pune progresului cultural si national.
Mai in fiecare sat exista un local de scoala cat de mi-
zerabil fie el, pecand la 20-30 sate abia se gaseste cate
o biserica si aceasta lasata in parasire. Invatatorii erau in
fiecare sat cel putin unul, preotii insa la 10-15 sate u-
nul, la departari de 20-40 Km., unul de altul si acestia
in cea mai mare parte batrani.

www.dacoromanica.ro
1296 BISERICA IN NOUL TERITORIU

In plasa Kurt- Bucear, uncle majoritatea populatiunii e

otomand sunt numai 2 preoti. . . .
. . . Administratia bisericeasca bulgara nu §i-a dat 'nici
un interes pentru buna oranduiala a bisericii. AO. sf. An-
timise, dela cate biserici sunt, atatea feluri provenite dela
diferiti mitropoliti.
La biserica Catedrala din Bazargic e antimis dela un
episcop al Ramnicului.
Bisericile in majoritate sunt nesfintite, se slujea In ele
numai cu antimisul dat de protoiereu. Preotii bulgari au
dat putind atentie serviciului religios din biserica §i anume
sf. Leturghii §i dovada este ca n'au dascali. La 36 bise-
rici, abia s'au gasit 20 de dascali, §i ace§tia aproape fara
nici o cultura, marginindu- se numai la slujbele produca-
toare de venit ca botezuri, cununii si inmormAntari..... fr

IV.
Nici nu se poate o stare mai dureroasa pentru o bise-
rica ca aceasta. Aici totul e de refacut. Lipsa de biserici,
lipsa de preoti, lipsa de suflet religios. Ce deosebire mare
e intre vechea Dobroge §i intre noel teritoriu in aceasta.
privinta. In judetele Constanta §i Tulcea s'au ridicat in
sate adevarate catedrale din munca §i economiile satenilor.
Un singur exemplu. In Caraomer din judetul Constanta, la
granita noului teritoriu s'a ridicat o biserica, care a costat
aproape 100.000 lei, adunati dela satenii romani harnici
§i religio§i. Asemenea exemple frumoase si inaltatoare de
jertfa Si de solidaritate sufleteasca n'au micat pe vecinii
for bulgari cu mult mai bogati dar, incapabili de aseme-
nea jertfe.
ySi cu toate acestea trebuqte indreptata starea lucrurilor
§i aici. Fara biserici, fora religie nu se poate. Vai de po-
porul rural, daca, nu va fi calauzit in vieata de invataturile
dumnezee§ti. Un asemenea popor nu e capabil de acte

www.dacoromanica.ro
 BISERICA IN NOEL TERITORIII 1297

marete si de un viitor frumos. Lipsa de simtiminte religi-

oase coboara si indobitoceste.
Iats un pamant virgin!
Daca autoritatile bisericesti vor fi sprijinite de autori-
tatile laice de toate categoriile, indreptare se va face si
despre aceasta nu ne indoim. Invatatorii poporului nos-
tru au alta mentalitate si administratia noastra e con-
dusa de vederi sanatoase fats de biserica.
Toti la not considers biserica ca cea mai puternica
parghie pentru binele poporului si al tar-ii.
Ce teren apostolic se ofera. seminaristilor §i teologilor
nostri in aceasta parte a tarii 1 Nicairi ca aici nu se cere
mai mult suflet apostolic in serviciul tarii si at crqtinis-
mului ortodox.
Cine vrea sä fie apostol sä mearga in acest tinut si
va avea toate satisfactiile, pe cari le ofera o Inalta che-
mare ca cea preoteasca. Vom vedea, daca suflete de elita
se hotarasc la aceasta. Domnul Hristos a venit in lume
pentru olea cea pierduta. Aici e cel mai prielnic loc in
sensul misiunei dumnezeesti.
V.
S'au fixat parohiile. S'au luat masuri pentru alcatuirea
epitropiilor potrivit legii clerului. S'au numit preoti calu-
gAri la anumite parohii. Ministerul de Domenii da pamant
personalului bisericilor. Cassa Bisericii a trimis carti de
ritual pentru toate bisericile. Daca timpurile ar fi fost al-
tele se luau masuri pentru construiri de biserici prin In-
tocmiri de comitete §i cu ajutorul statului.
Nadajduim insa, ca toate se vor face incetul cu incetul.
Trebuesc mai Intai suflete conducatoare in sate §i lucru-
rile se vor indrepta.
G...

www.dacoromanica.ro
 2'21_ omoi
In rasboiul dintre popoarele europene numai doua fapte
Insemnate. Mai Intaiu cetatea vestita austriacd gPrzemys1"-
a capitulat. Cu chipul acesta Rusii pot sa intrebuinteze
aproape 200.000 soldati, cari Impresurau aceasta cetate
In alte directiuni pe terenul de operatii militare. Se zice,
ca Rusii au luat din aceasta cetate aproape 120.000 sol-
dap cu multi ofiteri si cu 7 generali. La aceasta se ada-
oga un numeros §i bogat material de rasboiu. In ceea ce
ne priveste pe not Romanii e de observat, ca In aceasta
cetate au fost numerosi soldati romani. Au fost aci dupa
cum ne spune (Drapelul» honvezi (militieni) din Banat, In-
treaga divizie dela Varset, batalionul din Lugos, Orsova,
Orvvita, dela Arad, din Satmar, din Bucovina si artilerie
din Banat. Intre soldatii romani se aflau si numerosi ofi-
ceri romani, elemente cunoscute din randurile intelectualilor
romani.
Vor merge soldatii si ofiterii romani In captivitate ru-
seasca si le uram din tot sufletul sa se Inapoieze la vreme
cu bine la cdminurile lor.

Al doilea fapt de seams e lupta din stramptorile Dar-

danelilor. Francezii si Englezii au avut pierderi mari In
urma Indraznelei flotei for de a ajunge la gatul stramtorii.

www.dacoromanica.ro
 RASBOIIIL 1299

Ziarul englezesc tTimes, spune, ca pierderile sunt mari si,

se pregatesc pentru pierderi si mai mari, insa trebue sA
biruiasca. E vorba sa debarce trupe si pe uscat, pentru
ca sA dea lupta si pe apA si pe uscat. In numarul viitor
/
vom urmari cursul luptelor si rezultatele for pe toate fron-
turile.
*

La not toti asteapta cu nerAbdare si incordare sufle-

teasca desasurarea evenimeutelor. Toti an credinta in
steaua Romanismului. Fie ca sf. Inviere, O. aduca cu sine
numai bine pentru neamul romanesc.
G...

PREDICA LA VINEREA PATIMILOR.

de Parintele P. Partenie,
Profesor Seminarial, R.-Valcea.
Iubi /i crotini,
In aceasta sacra de sfA.nta denie, ne-am strans in dum-
nezeescul lAcas sa plangem pe cea mai mare din suferin-
tele umane, si sA o sfintim Inca ()data cu biserica prin
lacramile noastre, moartea Mantuitorului Christos.
Oh 1 cat de trist si de sfasiitor rA.suna in noapte sub
tainica sclipire de stele, sub palpairea magica de lumanAri
si candeli in biserica svonul de clopote si de cantare, care
de aproape douazeci de veacuri in sir reaminteste lumei
aceasta sfintitA si nemarginita durere.
Prin ea omenirea s'a desbrAcat de pacatul strAmosesc,
uninduse cu Dumnezeu intru dragostea pacei.
SA chiemAm deci puterile inchipuirei ca sA ne infatisam
la olalta in luminile mintei toata grozavia acestei privelisti
In care ImpAratul nestricacios al lumei se da prin moar-
tea cea de trei zile stricaciunei, caci azi sarbatorim Pantile
durerei, Pantile crucei, Pantile de rastignire si vremelni-
ceased, moarte at blanduiui Christos, Dumnezeu adevarat
si oin adevarat.

www.dacoromanica.ro
1300 PREDICA LA. VINEREA PATIMILOR

Iubi(i cre,stini,

In seara zilei trecute, not am serbat numai ziva reamin-

titoare de Calvarul batailor, scuiparilor, purtarei de cruce
si hulilor. Azi serbam moartea Insasi. Oh! at de sgudu-
itor fu ieri cuvantul sfintelor carti: (astazi s'au spanzurat
pe lemn, cel ce au spanzurat parnantul pre ape, cu cu-
nuna de spini s'au Incununat Imparatul ingerilor, cu por-
fira mincinoasa s'au imbracat, cel ce au imbracat cerul cu
nori. Lovire pe obraz a luat, cel ce In Iordan pe Adam au
slobozit. Cu piroane s'au pironit mirele Bisericii
Aceste cuvinte ne-au redesteptat in suflet Intregul alaiu
de suferinte Indurat de Ace la care a fost numai alinare
pentru toti, de urd pentru acela care a fost ,numai iubire,
de blestem si de ocard pentru acela care a fost numai
iertare, de chinul strivitoarei morti, pentru Acela care a
fost viata si tamaduirea insaci.
Cine in clipele serdrei trecute si celei de acum nu -si fa-
ureste In minte, icoana aceasta cea mai blanda de pe lume,
chipul Mantuitorului de dumnezeeasca pace, ochii lui In
care s'au resfrant durerile omenirei lntregi, supraIngeres-
cul chip, purtat In mijlocul celui mai nerecunoscator po-
por. Addogiti la privelistea aceasta pe fatarnicii lupi Inbra-
cati In piele de oaie, farisei si carturari ai legei vechi : pre-
oti cu fete smolite pe dinafara, dar cu putrigaiul si necre-
dinta din suflete, pentru care Mantvitorul, vesnicul purta-
tor de adevar, era o necrutatoare Infierare.
Privitil cum se framanta in mijlocul unui norod orbit,
cum striga si scrasnesc impotriva Celui care le &idea pe
fata toata nemernicia. Vedeti aceasta miseleasca ceata, sub
a careia fatarnica infatisare potolita, clocoteste setea de
sange, pe care o tradeaza numai incruntatii ochi si Insan-
geratele for lumini.
Priviti aceste diavolesti poze, pe care le- a tintuit cu litere
nesterse, intr'o minunata carticica, un mare scriitor al vre-
milor noastre. Iata-1 pe acel itAna, batran cu profilul de
(vultur si cu pleoapele rosii, si pe greoiul Caiafa, purtand
«pe cap mitra cu doua coarne, iar pe piept placa aurita ;

www.dacoromanica.ro
 PREDICA LA VINEREA PATIMILOR 1301

capoi celelalte cete de Farisei: acei cari isi tarau picioa-

grele si cari se Impiedicau inadins de tot ce intalneau in
ccale; cei cari sangerau de build voie si se loveau cu ca-
cpul de ziduri, cei cari mergeau Incovoiati, ca si cand ar
ofi fost gata sä clued in spinare pacatele intregului popori),,
on toata greutatea Indatoririlor din Scripture, ce spanzura
in versetele de pe fasiile de harti din care nu-si mai ve-
deau fetele.
Refaceti-ve ascunsa for bucurie, ca au obtinut moartea
Mantuitorului dela slabul Pilat, care se spalase pe maini,
ca multi din vremile noastre, cari vadneputinciosidrep-
tatea crucificata si triumful faradelegei. Uitati-va cum se
amesteca in gloata si ranjesc cand palcul de nevolnici si
ticalosi, suduie si scuipa. Imbrancind pe Christos biruit de
purtarea crucei Intre cei doi talhari, spre Golgota
Iisus merged ieri, cu mantia i de purpura, peste haina,
cu cununa de spini pe capul imbrobonat In picurrai de sange.
«Pa lid, inaintand incet, cu pas slab, sovaitor, in mijlocul
batjocurilor poporului, adancit intr'o visare care trece peste
marginile lumei vazute, strein de cele pamantesti, si surd
la strigatele 'de ura, cu o infatisare de iertare, care trece
de masura iertarei omenesti, de compatimire care trece de
masura milii omenesti, Incununat cu vecinicie, mai presus
de rautatea pamanteasca, bland si patruns de chinul lumei
intregi2)>
Batjocurile nu inceteaza, scuipaturile si lovirile.
Dar el merge linistit spre Calvarul care va sa incoro-
neze lucrarea mantuirei. In rastimp oboseala si durerea po-
ticnesc trupul, care cade trantind crucea la parnant. Biciul
aspru rasuna in aer, dar trupul iar se incovoaie sub gre-
utate prabusind povara In pulberea drumului.
Unul singur se induioseaza din randul celor orbiti. E Si-
mon Chirineanu. El se inhama la lemnul de chin sill poarta
mai departe. Gandul ca vor ajunge mai repede le potole-
ste cateva clipe clocotul de ura si de sudueli. Au ajuns
Cu cats graba tintuesc acum trupul Domnului in cue pe
lemnul groasnic intre cei doi talhari. . . Stalpul infamiei
1) Sienkiewicz (Sal urrnam.)
2) Idem.

www.dacoromanica.ro
1302 PREDICA LA VINEREA PATIMILOR

s'a pregatit deci celui mai drept. Oh ranjetul bucuriei im-

plinite, cum fluturd pe fetde Fariseilor. Pe tablita i-au pus
numele de Imparat in patru limbi, ca batjocura sa fie de-
pliva. Iar rugaciunile Domnului catre cer, le socot un semn
al neputintei.
*i 1 Injoseau 'Ana si treckorii, cari clatind din cap (a
mild), ziceat: «Cel care darami templul si in trei zile 11
cladesfi, mantueste to pre tine Insuti; dacd esti Fiul lui
Dumnezeu, date jos de pe cruce».
Ear mai marii preotilor, carturarii si batranii ziceau: «Pe
alp a mantuit, pe sine nu se poate mantul».
Daca este cu adevarat Imparatul lui Israil, sa se dea
actim jos de pe cruce si vom crede intr'insul» (Mat. XXVII
40L-42.)
Inca si unul din talhari uitase de nemernicia lui, isbuc-
nind in sudueli. Iar Domnul se ruga, se ruga pentru sine
zicand: «Eli, Ell, lama sabachtani, adica Dumnezeul meu,
Dumnezeul meu, pentru ce m'ai parasit?» (Mat. XXVII, 46).
Care cuvinte i se rastalmaceau dupa gandurile, for rele,
unii zicand ca-1 chiarna pe Pie sa.'l scape, sau pe altul din
profeti.
Inchipuiti-va invalmaseala curiosilor, murmurile si ame-
nintarea pacatosilor cari suduiau *Intr'una, zangatul de arme
al soldatilor mereu neastamparati, chipurile incretite de o
satanica bucurie a oamenilor legii, glumele nesarate, peste
care ca o mireazma alinatoare in putinile inimi cu adeva-
rat indurerate, se auzea din cand In cand glasul stins al
Mantuitorului: «Iarta le Doamne ca nu stiu ce fac», care
se amesteca intr'un fel ciudat, cu strigatele razlete ale ce-
lor cari intelegeau nedreptate: «Tu esti Christos, Tu esti
adevarul. . .2,
Alaturati pentru deplina duiosie a tabloului pe sfanta
mama a lui Iisus in tovardsia ucenicului iubit. Prin inima
sa cu adevarat «foc si sabie trece». Pentru aceasta durere
lipseste cuvantul de talmacire....
Iar cand Fiul ei o invalue in privirea in care durerea
omeneasca se lupta cu nesfarsita iubire fiasca pi-i zice:
«femee, iata. Fiul Tau», iar ucenicului Joan: «iata muma
ta.,, simteste cá jertfa intregei despartiri va sã se impli-
neasca, neramanandu-i deck slaba mangaere de a fi de

www.dacoromanica.ro
 PREDICA LA VLNEREA PATIMILOR 1303

acum Inainte Tanga ucenicul iubit al Domnului. Durerea ii

amute,Ae graiul.
Oh, negraita si sfanta tacere muta, cu cat mai grozav
ne sfasii tu inimile si ce stralucire noun adaogi tu nim-
bului cu care s'a incins fruntea celei mai zdrobite dintre
fapturile ticaloasei noastre lumil
Dar ceasul din urma se apropie, pentru a se implini
toata Scriptura.... Suferintele si batjocurile doboara pe 1n-
cetul trupul, pe care s'a Injosit firea dumnezeeasca primin-
du-l... Christos se roaga acum lui Dumnezeu sa nu'l pa-
raseasca pana'n sfarsit... 0 ruga iertatoare care Dumne-
zeu are pentru hulitbrii sai, si mantueste (si mantueste)
pe talharul care se pocaste in aceasta hotaritoare clipa.
Dar... paharul snferintelor va sa treaca dela dansul. Sin-
gura setea 10 mai cere tributul. Si otet i se da in loc de
apa, Celui care a venit din cer sa rodeasca lumei izvor
de apa vie
Dupa aceea isi da Duhul in mainile lui Dumnezeu.
Iar atunci urma cutremurul inspaimantator de care vor-
beste Sfanta Evanghelie «Catapeteasma bisericii se sfasie
In cloud de sus pana jos, si pietrele se despica si mor-
minte se deschisera si multe corpuri ale Sfintilor adormiti
se sculara». (Mateiu XXVII, 51.)
Si asa se termina o parte din lucrarea iconomiei man-
tuirei omului, in marea arena a lumei, sub Infricosatul semn
al cutremurului de parnant, al invierei de morti, colo sus
pe muntele Golgotei, unde trei cruci mohorite stapanesc
si supun vederei intregul tinut al Ierusalimului ca un semn
neperitor de jalnic, tntr'o besna de Iad, si in care singur
corpul Mantuitorului, pared tesut din raze, mereu bland
si mereu iertator, resfrangere a Dumnezeirei pe care moar-
tea n'o poate ingenuchia.

Aceasta clipa de rasvratire a firei insasi aduce pentru

cei drepti o cucernica teamd si o intarire In cugetul ca
dreptatea va sa se razbune; pentru cei rai presimtiman-
tul judecatei Infricosate, dar nesfarsita vecinicie a clipei
trece totusi....
Mintile intimecate vad aevea numai corpul mort, iar

www.dacoromanica.ro
 1304 PREDICA. LA VINEREA PATIMILOR

intr'un rastimp and soldatii impung corpul Domnului, din

care curge sange si apa, dovada si-o Inchipuesc desit varsita.
De acum pot linistiti incredinta. lui Iosif din Arimateia
corpul spre a'l pune in mormantul nou sapat, peste care
a fost pravalita o piatra.
*
* *

Frati cre,slini,
Iata ce sarbatorim In aceasta sfanta si mare Vineri a
patimilor: crucificarea,Domnului si moartea. Cinstim clipa
in care Imparatul nestricacios al lumei se da mortei pen-
tru isbavirea ei din pacat. Este o praznuire a jertfei ce-
lei mai mari din omenire. Este jertfa care a surpat zidul
atator invrajbiri si deosebiri de stari intre noroade. Este
jertfa de Inaltare a omului spre cerul ce fuse pierdut. Este
atat de sfanta si de mareata ca in veci se va revarsa gla
sul ei in tanguioase svonuri de clopote dealungul veacu-
rilor, printre semintiile parnantului. i va fi amenintare
irozilor si fariseilor cari stau in calea binelui si a adeva-
rului si azi ca si ieri si maine ca totdeauna. Va fi o ame-
nintare si pentru cei cari ca Pilat cu lasa privire, inga-
. duesc din locul de grea raspundere, sa se sigileze nedrep-
tatea celor rai.
Oh dar acestia nu vor impiedica la nesfarsit biruinta a-
devarului. Vor trebui jertfe si dureroase suferinti.
Mantuitorul Christos a trebuit sa sufere pentru a sfinti
pre cea mai mare dintre dureri.... El a rabdat batjocuri,
amaraciuni de tot felul si moarte.
A suferit insa. In trup ca om, indumnezeind aceasta ne-
prihanita omenire a sa, sfintind durerea si jertfa, ace-
ste semne ale cailor cari duc la isbavire.
Aceasta durere se rasfrange in sufletele noastre, mai
vartos in sfintele denii, and povestirea atator suferinte
si trista for prohodire, impreunata cu privelistea sf. Epitaf
purtat in sfanta procesiune, ne infatiseaza aevea cele in-
durate acum aproape doua mii de ani, de cel care s'a po-
gorit din cer ca Dumnezeu si s'a intrupat ea om pentru a
lua asupra-si toate faradelegile firei noastre si a rupele-
gaturile mortei celei trupesti si sufletesti.

www.dacoromanica.ro
 PREDICA LA VINEREA PATIMILOR 1305

De aceea trebue sa ne sangereze inimile, sa plangem

si sa nu mai crucificam noi insine adevarul, ci pacatele
noastre. lata de ce, cu frica si cu cutremur trebue mereu
sa ne apropiem, de cel ce ieti s'a spdnzural pe cruce,
si a fost imbracat cu porfira mincinoasa, dat azi mortii
prin rastignire pentru ca peste trei zile sal proslavim, ca
deapururi, in deplinul ipostas al invierii celei dumnezeesti:
prin care iarasi ne-am impacat si unit cu Dumnezeu. Amin.

PREDICA
la Duminka a 3-a (a Sf. Cruci) din Postul Mare, r0S-
titd de Econom. Glz. Tuinea, in Catedrala episcofialci
din Galati, in ziva de 22 Februarie 1915.

C e 1 ce voe§te sA, vie dupa mine,

sa se lepede de sine, sa-§i is Cru-
cea sa si sa'mi urmeze mie..
(Marcu VII. 31).
Frati cre,stini,
Dupa o ajunare si postire de trei saptamani, iata-ne
ajunsi cu bine la mijlocul Sfantului si Marelui Post, in
Dumineca a 3-a, Dumineca consacrata qnchinarii Sf.
Cruci. Si de ce asezarea sau plantarea aceasta a Sf. Cruci
tocmai la mijlocul Postului? Pentru ca isi are rostul sau
bine definit si iata de ce:
Dupa cum, calatorul care are de parcurs o cale lunga
si obositoare, tresalta de bucurie cand la mijlocul calato-
riei sale Intalneste in marginea drumului praluit si ars de
soare, un arbore stufos si adumbritor, sub care se aseaza
ca sä se odihneasca putin si apoi Intarit prin repaus si
reconfortat cu puteri noi isi 1ndeplineste mai cu usurinta
si restul drumului; tot asa si crestinii, cari au strabatut
jumatate din lunga si greaua cale a marelui Post in ruga-
ciuni si ajunare, tresalta de bucurie, cand la mijlocul caii
Postului intalneste infipta St. Cruce, acest de trei on fe-
Biserica Ortodoxa Roman& 6

www.dacoromanica.ro
1306 PREDICA

ricit lemn si arbore de vieata datator, sub a carui umbra

sufleteaQcs adumbrindu-se, prind noui puteri si incurajari,
pentru a parcurge si cealalta urnatate a Postului, 'Ana
la Invierea Domnului.
Santa noastra Biserica a mai asezat Crucea spre
inchinare in mijlocul Postului si pentru motivul ca, Sf.
Cruce fiind si numindu-se, arbore de vieata, dupa cum a-
cesta (arborele de vieata) era plantat in mijlocul Raiului
si prin el a venit caderea primilor oameni, Adam si Eva;
tot ass Sf. Cruce a fost asezata in mijlocul Postului ca
sd ne aducd aminte de gresala stramosilor nostri si de
tristele ei urmari si totodata sa ne previe ca prin Cruce
a venit ridicarea si mantuirea omenirii; caci Crucea fiind
patul de tortura al Domnului nostru Iisus Christos si pe
Cruce varsandu-si pretiosul sau sange, a rascumparat prin
acest sacrificiu neamul ornenesc de pacatul original.
Prin lemn deci (arborele vietei) ca mijloc s'a intarn-
plat caderea omului, dar tot prin lemn (Sf.. Cruce) s'a e-
fectuat si ridicarea sau rascumpararea lui.
Sf. Cruce, careia astazi prin inchinaciune si sarutare
i-am dat marire, este semnul binecuvantarii si at darului
Dumnezeesc, este semnul credintii, dragostii si al nadejdii
crestine, este semnul biruintif dreptmaritorilor asupra pro-
tivnicilor.
Nu tot ass insa, a fost privita Crucea in vechime. La
popoarele vechi in genere, semnul Crucii exprima ceva.
groaznic, ceva degradator; caci Crucea era un instrument de
tortura, pe care se rastigneau. sclavii si criminalii. Semnul
Crucii e foarte vechi, de vreme ce invatatii 1 -au gasit In
ieroglifele templelor egiptene, deci cu cateva mii de ani
inaintea lui Christos, precum si in pesterile din Benl-Hassan
In Egiptul-de-sus; dar Egiptenii intrebuintau acest semn cu
4ebrate egale intr'un inteles inspaimantator, sau ca ornament
pe vesminte, dar niciodata ca semn de veneratiune.
Cuvantul Cruce (Crux) de origine punica feniciana it
gasim des tntrebuintat atat la Romani, cat si la Grtci. Ei
tntelegeau prin aceasta numire, cele doua lemne, unul in
pozitie perpendiculars si altul curmezis peste acesta, de
obiceiu in chipul literii T mare de tipar, formandu- se ast-
fel obiectul pe care se rastigneau condamnatii periculosi.

www.dacoromanica.ro
 PREDICA 1307

Rastignirea pe Cruce a condamnatilor o aflam mai la toate

popoarele vechi ca: Egipteni, Fenicieni, Evrei, Greci, Ro-
mani si la Chinezi se practica si astazi. Atata oroare
aveau cei vechi de pedeapsa rastignirii pe Cruce, incat
legiuitorul roman a exclus dela aceasta pedeapsa pe ceta-
tenii romani si ea se aplica numai sclavilor si barbarilor.
Marele orator roman Cicerone vorbeste cu spaima de cru-
cea rornana si de nironirea pe ea a sclavilor si crimina-
lilor, zicand: «Sa fie departe pedeapsa cea mai crude si
cumplita, pedeapsa extrema si cea mai din urma a scla-
viei, rdslignitea, nu numai de corpul unui cetacean roman,
ci 5i de ochii lui, de auzul lui si de tot cugetul luiD.
De asemenea Satiric-1cl Juvenal (in satira a VI) zice :
4Trestiile se frang de taria loviturilor cazute pe sclavi,
sangele acestora tasneste sub loviturile bicelor si vergi-
lor. Sunt calai platiti cu anul, ei bat necontenit. Matrona
Ipi drege fata, ei bat; ea admire o tunics luxoasa, ei bat;
ea citeste o carte, ei continua opera lor. Alta data Doamna
condamna sclavul «pe cruce». Dar unde este martorul si
acuzatorul intreaba sotul doamnei, mai milos? Ce trebuie
stiuta. cauza ? Nicio data nu este tarziu a muri un un sclav,
raspunde matrona infuriata»').
Iata deci cat de odioasa era Crucea la cei vechi si ce
Intrebuintare avea.
Fra# ereetini
Domnul nostru Iisus Christos fiind insa rastignit pe
Cruce, intre 2 talhari, dupe cererea Evreilor si legilor
romane, crestinii numai avura oroare de semnul Crucii,
ci odate cu rastignirea pe lemn a Fiului lui Dumnezeu,
ei incepura a venera acest obiect, care le aducea aminte
de patimile Domnului si de supremul sacrificiu facut pen-
tru rascumpararea neamului omenesc. Totusi aceasta vene-
ratiune a Sf. Cruci, nu se putea manifests de cat in a-
scuns, caci once fel de manifestatiune pe fate a Cresti-
nismului, atragea crancene persecutiuni si chiar moartea
din partea imparatllor romani.
Si atunci, Pronia divine intervene printr'o minunata in-
1) Tezaurul liturgic, Dr. B. Cire5eanu.

www.dacoromanica.ro
1308 PREDICA.

tamplare, care facii pe Imparatul Constantin cel Mare sa

treaca la Crestinism cu toata casa lui si chiar sa declare re-
ligiunea crestina, c(a atat de mutt persecutata pana atunci,
ca religie dominants in stat. Istoria unersala si cea bise-
riceasca ne istoriseste ca Imparatul Constantin, pornind cu
rasboi in contra Imparatului .Maxentiu, se asers cu ta-
bara in campie in fata adversarului si era foarte ingrijat
privind la oastea sa cea mica, fata de a lui Maxentiu,
care arata a fi foarte numeroasa.
pe cand medita astfel in intristarea sa, deodata vaza
pe holta cerului stralucind d'asupra legiunilor sale, sem-
nul St. Cruci, iar pe Cruce sta scris cuvintele in hoc signo
vinces», adica: «in acest semn vei invinge) . Imparatul
uimit si neintelegand sensul acestor cuvinte si a semnu-
lui Crucii, se culca ganditor si adormind, vazii in somn
pe Iisus Christos tinand in mans Crucea, care ii aparuse
decuseara si spunandu i ca semnul acesta sa-1 poarte in-
naintea ostilor si printeinsul va invinge pe inamici. In-
tr'adevar Imparatul Constantin ul-mand acestei sfatuiri,
poruncI sa se puns Sf. Cruce pe steaguri si pe hainele
soldatilor si totodata sa se toarne in our curat o cruce,
dupa cum o vazuse in vis. Aceasta cruce fiind purtata in
fruntea ostilor, lupta incepa, inimicul fu invins cu desa-
varsire si Constantin cel mare intra in Roma triumfator,
inaltandu i-se de Senatul roman, in semn de onoare si
multumire, un arc de triumf, care exists si astazi si pe
care se citeste inscriptiunea: «Liberatori Urbis, Pundatori
quietist, adica: «Liberatorului Cetdcii, Intemeetorului Mai).
Datorits acestei aratari, Imparatul Constantin din res-
pect si reverenta care Mantuitorul nostr-u, care fusese
rastignit pe Cruce, opri printr'un decret in anul 312 sa
se mai pedepseasca facatorii de rele cu rastignirea pe
Cruce; iar prin edictul din 313 declarand Biserica crts-
tina, ca Biserica de stat, Sf. Cruce deveni astfel, semnul
cel mai respectat si mai venerat. De atunci Crucea de-
veni stindardul Crestinismului, deveni semnul prin, care
crestinul se deosebeste de necrestin si prin care Biserica
crqtina se deosebeste de templele pagdneti. Dupa cum
o societate care grupeaza In sanul sau, membrii cu ace-
leasi interese si ocupatiuni, isi are sigiliul si drapelul sau,
prin care se deosebeste de alte societati similare;

www.dacoromanica.ro
 PREDiCA 1309

Dupa cum un judet are o mama ce reprezinta mai in

toate cazurile, efigii caracteristice, aratand felul produc-
tiunilor sale, sau diferite amintiri istorice, care 11 deose-
besc de alte judete. .
Dupa cum fiecare regiment de soldati isi are drapelul
sau, pe care sta scris numele, numarul si felul regimen-
tului, indicand prin aceasta deosebirea lui de alte regi-
mente de alta arma;
Tot asa si Biserica noastra crestina, are ca drape! ,ST.
Cruce, care o deosebeste esential de celelalte biserici ne-
crestine.
Iata de ce vedem semnul Crucii sus deasupra biserici-
lor si peste tot local, iata dece stramosii nostri au pre-
sarat pamantul tarii cu chipul Sf. Cruci.
De te cobori in vale la obarsia unui isvor, sau la' o
fantana racoritoare, ca sa-ti potolesti setea, vezi alaturi
o Cruce, semn cä fantana e opera unui picks crestin, care
a vrut prin aceasta sä multumeasca lui )Dumnezeu, ca 1-a
invrednicit O. termine aceasta fantana, sau pentru ca i-a
calauzit pasii sä descopere acel mic, dar binefacator izvor.
De te ridici catre varful muntilor, zaresti cu uimire, dupa
o cotitura a culmilor, in reflexul purpuriu al unui rasarit
sau apus de soare, o Cruce stralucind pe o tuna, care se
amesteca si se pierde printre varfurile brazilor inalti, ce
spinteca norii. De sigur ai ghicit calatorile, ca te afil in
preajma unei monastiri, local de pietate si de liniste
cucernica, ridicat de cutare boier sau Voevod, caci apro-
piindu-te de biserica seculara, poti distinge cu greutate
pe lespedea de piatra de deasupra usei de intrare, sapata
in litere batrane, urmatoare pisanie, care glasueste cam
asa: qSpre slava lui Dumnezeu, celui in Treirne inchinat,
Eu Stefan Voda, sau Matei Basarab Voevod, zidit am
aceasta monastire, in amintirea biruintei ce-am purtat, etc...
De asemenea, cine n'a vazut de multe on in marginea
drumurilor asa numite troite, care sub acoperisul for de
sindrila, cu marginile prelungite mult in afara, adapostesc
o Cruce mare la mijloc si alte doua mai mici una deadreapta
si alta deastanga ? Sunt si aceste troite tot niste semne
de multumire catre Dumnezeu, sau ate °data, semne de
amintire pentru un raposat iubit, caruia moartea i-a luat

www.dacoromanica.ro
1310 PREDICA

varna chiar in acel loc.

Troite sfinte! Admirabile popasuri de reculegere si de
reverire religioasa pentru calatorul obosit, adaposturi o-
crotitoare contra intemperiilor vremii si streasine linistite
pentru pasarile cerului, unde randunica poate sa'si cid-
deasa cuibul in voie!
Crucea, nebunie Inaintea pOganilor, este astOzi puterea
si fala cea mai mare a crestinilor.. Crucea, inainte un in-
strument de spaima si teroare, acuma este scut si pavaza
contra tuturor relelor, este semn de speranta si imbarba-
tare, de odihnci ,si de pace! Crucea straluceste in diamante
pe coroanele Imparatilor si Regilor, orneaza mitrele Ar-
hiereilor si decoreaza piepturile ostasilor. Crucea in fine,
insoteste pe om dela nastere, din baia botezulul, ne a-
doarme in cantecul de leagan al mamelot, ne protege in
toate actele vietei pamantesti, ba ne insoteste si dupa
moarte intre cele 4 scanduri.
Si gandul, faraide voie, ne duce pe campiile de lupta
ale actualului groaznic razboi, cel mai mare pe care 1-a
cunoscut istoria, pe campiile transformate tntr'un vast ci-
mitir, unde sute de mii, milioane, paduri Intregi de cruci,
rasar la tot pasul ca sä faca umbra trista pamantului.
Cu totii am vazut ilustratiuni din acest razboi, repre-
zentand cimitire de ostasi, In care sute de cruci, cu coifu-
rile in vast-, erau Insirate la rand in linie dreapta. Si pri,-
vindu-le- ca crestin, o revolta legitima te cuprinde si te
Infioard, vazand ca urmasii blandului Christos au gasit
mijlocul sä reglementeze si moartea, punandu-o la rand;
iar crucea, semnul pacii si al odihnei in Domnul, s'o In-
frateasca cu coiful, obiect din arsenalul lui Martie, semn
al violentei si distrugerii.
Cum se impaca aceste doua notiuni, diametral opuse?
Si cum Intelegem cuvintele Mantuitorului: ePace Vona I»
si «iube,ste pe aproaj'ele Mu ca pe tine insu-ii» P In actu-
alul razboi din contra se Intrebuinteaza cu stiinta toate
mijloacele, spre a ne departa cat mai mult de aceste pre-
cepte divine. Se face uz de instrumentele cele mai per-
fectionate pe care le-a putnt inventa mintea si vietele o-
menesti se macind incontinuu sub pietrele mortuare ale
morii razboiului. Se lupta crestinii intre ei, amestecati

www.dacoromanica.ro
 PREDICA 1311

cu pdganii din Africa si Asia si ce e mai durerds de spus,

fratii nostri de acelas neam si sange, sunt siliti sd se 0-
moare' intre ei pentru un ideal, care nu este al lor si de
multe on n'au alta rdsplata pentru suprema jertfa a vie-
tei, decat o truce solitard pe mormant, data it au si pe
acesta! Frati de sange si de-o truce! Sublime jertfe ce
v'ati lepadat de sine $i de orice interes, sacrificandu-va
fard murmur pentru altii, de voi se poate zice ca ati ur-
mat drumul lui Christos spre Golgota pi voi va purtati
singuri crucea voastra spre Calvar. Si ati cazut d'atatea
ori, pi ati ingenunchiat sub povara crucii si tot de atatea
ori caldi v'au biciuit, si au trecut peste trupul vostru.
V'ati ridicat Insd si urcati mereu singuri drumul durerii,
caci pentru voi nici acum nu se iveste un Simon Cire-
neanul, care sä va ajute sa duceti crucea pand pe Calvar.
Ftali crerslini,
Dupd ce am vazut insemnatatea crucii si semnificarea
pe care i-o da Biserica, sa nu ne mai rusindm a ne in-
china atunci and trecem pe langd. o Biserica pi vedem
chipul Sf. Cruci, drapelul creslinismului, Infipt deasupra
turlei. Ci, dupa cum soldatul la vederea drapelului regi-
mentului, involuntar si instinctiv isi ia pozitia Si saluta;
tot asa si not crestinii cand trecem pe langa o biserica,
plini de veneratiune trebue sd salutdm Sf. Cruce prin cu-
venita inchinare. De asemenea nimic sd nu incepem, fdrd
a ne insemnd cu semnul si. Cruci. Si In aceste zile de
postire, mai prielnice ca orice timp pentru meditatiune
religioasa, gandind mereu la apropiatele patimi ale Man-
tuitorului, sa cautarn a ne lepdda de pati-nile noastre
proprii. Sa ne lepaddm in fine de not insi-ne, adicd de
firea noastra cea patimase si pornita spre rele si luandu-ne
fiecare crucea suferintelor si a privatiunilor noastre sd
urrnam pe Christos in drumul cdtre Golgota, dupa cum
zice In Evanghelia de astazi Cel ce voe,sle sd vie dupa
mine, sd se lepede de sine, sce,si ia Crucea ,s-i sd-mi urmeze
mie». E grea si obositoare aceasta cale; dar Fiul omului
a urmat o pand la capat !
Priviti numai la tristul sat] sfarsit, reamintiti va chinu-
rile patimilor sale, insotiti-1 In dureroasa agonie dela

www.dacoromanica.ro
1312 PREDICA

gradina Ghetsimani pana la Golgota, apreciati-i durerea

cand unul dintre ucenicii sai 11 tradeaza printr'o sarutare,
iar altul de trei on pana la cantatul cocoului se lepada
de el. Priviti cum e batjocorit, scuipat si chinuit si In fine
cum Isi varsa si ultima picatura de sange pe cruce! Si
pentru ce toate astea? Pentru altii, pentru mantuirea
noastra!
Daca prin urmare si noi vom merge pe urmele lui
Christos, ducandu-ne cu rabdare si resignatiune Crucea,
sa nu desperam de iertare si mantuire chiar in ultimul.
ceas; caci daca Mantuitorul a iertat chiar pe cruce pe unul
din talharii rastigniti cu el, care se pocaise, cu atat mai
mult ne va ierta si pe noi, daca ne vom pocal.
Sa verkeram deci Sf. Cruce si inchinandu-ne sa zicem:
Crucii Tale ne inchindm Stdpdne ,si sfdnla invierea to
o lduckim zsi o mdrinz». Amin.
Econ. Gh. Tuinea
Directorul Cancelariei Sf. Episcopii
a Durarii de Jos.
22 Februarie 1915, Galati.

www.dacoromanica.ro
 METROPOLIA MOLDOVEI SI SUCEVEI

INFERMERIA DE OCHI FRUMOASA" IASI

TABEL
De rezultalul examenului sanitar ce au depus ccilugarzi.

MEDIA GENERAL.
TOTAL GENERAL
Mater lile $1 notele ,//
"' m =I

a.
...
NUMELE
t6 *I
PRONUMELE
Calltatea ed
..:__. .
E.
g =1., _,,.,
.3 *0.0 ci:,
...
sae ei OBSERYATII

cd . ,,
cc!

z -'' - cd .'=1 ''''

= '''°
..:4
= ,t
I=C1 1
1 inochentie Moroi lerodiac. I 9 10 10 10 10 49 9.80
2 Dionisie Sangeorzan Monah 8 8 10 10 10 46 920
3 Climent a Onofreescu 0 8 8 9 8 8 43 8.60
4 Zosima Popescu 0 8 8 10 8 8 42 8.40
5 Vichentie Mglgu 0 8 8 9 9 8 42 8.40
6 Teofan Anghelea feromon. 8 8 8 8 8 40 8
7 Ghenadie a Ilincgi Monah 7 6 10 8 8 39 7.80
8 Varlam Popescu lerodiac. 6 7 8 9 8 38 7.60
9 Haile Panfelimon 7 6 888 37 7.40
10 Ghenadie Verenciuc . 6 6 88 8 36 7.20
11 Anfipa David Monah 6 6 8 8 8 36 7.20
12 Pangratie Dumbrgveanu . 6 6 8 8 8 36 7.20
13 Vasian Rusu 7 6 88 7 36 7.20
14 Gaia Boghiu 0 6 6 88 7 35 7
15 Climen Dorneanu 6 6 8 8 6 34 6.80
16 Gheronte Ciocan ,, 6 6 88 6 34 6.80
17 Doroftei Popovici ierodiac. 6 686 6 32 6.40
18 (trim Arsintioaei vlonah 5
5 6 6 6 28 5.60 i E nevoe a
19 Onofrei Maxim N'a fost examinat neposedand materia fi urma cursu.
ind venit in urmA. rile cu seria
20 Diomid Ursulescu Absent la examen. Va da examen cu seria II.a. alma.

Pgrintele Zosima Popescu, a rgspuns destul de bine, de0 s'a prezentaf

In urmg, aci a fgcut §i coala cu doctorul Bgignescu; sunt de pi rere a nu
mai urma §i cursurile cu seria a II-a.
p. Medic §ef al Infirmiriei
Medic Capitan Dr. P. Popovici.

www.dacoromanica.ro
 PREDICA LA INVIEREA DOMNULUI.

,Aceasta este ziva pe care a fd-

cut-o Domnul sd ne bucuram §i
sa.' ne veselini inteinsau. 1 salmii.
lubiti credincioci,
Praznuirn astazi pe cea mai insemnata din bucuriile si
mandriile noastre crestinesti: Invierea Domnului.
Ce fior deosebit strecoara in inimile noastre, apropie-
rea acestei stinte zile, tuna a Sambetelor, Imparateasa si
Doamna, a praznicilor praznic si sarbatoarea sarbatorilorp....
Crestinul care a petrecut ultimele saptarnani numai in post
si rugaciune ca si cel care in valmasagul trudei zilnice nu
si-a pregatit sufletul in deajuns, o asteapta cu aceiasi ne-
rabdare, caci mangaere si alinare este pentru amandoi.
Ca o mireasma binefacatoare este ea pentru toate \Tars-
tele si pentru toate starile.
Este o sarbatoare a sufletelor si a firei intregi, care isi
pregateste tot acum reinvierea verdetei fragede, a mugu-
rilor si a sevei, pareca pentru a da mai multa stralucire,
reinoirei celei sufletesti, singura care poarta intelesul a-
tator minunatii din lume....
Un imn de slava. se Inalta din inimile noastre pentru
Dumnezeu care azi se ridica din morti, ca sa ne chezas-
luiasca noun isvor de via vecinica.
Un imn de slava ridica firea intreaga din fiecare strop
de verdeata, din fiecare firicel incoltit, din fiecare mugur,
acum la reinoirea anotimpului. Este o sarbatoare tainica
ce ne trimite cu adierea Primaverei graiul adevaratei rel-
noiri sufletestt pentru care a venit Mantuitorul Hristos pe
pamant, si pe care in svon de clopote si cantari o sla
veste Biserica de atatea, veacuri in sir.

www.dacoromanica.ro
 PREDICA LA iNVIERA DOITNULITI 1315

Este sArbatoarea curatiei sufletesti si a nevinovatiei co

pilaresti, care topeste batranetea zilelor noastre si ne in-
tinereste. Este sarbatoarea pacei si a dragostei... E sarba-
toarea oualor rosii: semn al sangelui care sfinteste lucru-
rile mantuitoare, si semn al nesfarsitei vieti... viata fapte-
lor bune.
Cu adevarat «aceasta este ziva pe care a facuto Domnul
sa ne bucuram si sa ne veselim intr'insa». Din toate ini-
mile isbucneste prin rostul buzelor salutarea crestineasca:
«Hristos a inviat*.
* *
In adevar fratilor, not trecem azi «din moarte la viata
si de pre pamant la cer,D pentruca Hristos, Mantuitorul
ne-a deschis prin sfanta Invierea sa usa Raiului ce ni se
zavorise. Ce simplu, dar totus miscator si ade% drat ne po-
vestesc sfintii Evanghelisti minunea invierei Domnului, si
Icy deosebi loan. Cat de nemestesugit ne arata el nedu-
merirea celor doi ucenici Petru si Joan la vestirea ce li se
face de Maria Magdalena ca mormantul Domnului este gol
si piatra data la oparte «ca ei, dupa glasuirea Evanghe-
listului, nu stieau Scriptura, ca trebuea sä invieze Domnul
din morti.» Ei merg si se incredinteaza, plecand apoi re
pede sa dea de stire celorlalti. Singura Maria zabovind,
sta la mormant (Intr'acea una o Sambetelor, a treia zi dela
moartea Domnului) plangand afara: si plangand s'a aple-
cat In mormant. Si a vazut doi ingeri in vestminte albe
sezand, unul de catre cap, si altul de catre picioare, unde
zacuse trupul lui Iisus. Si au zis aceia: femeie ce plangi?
Zis a lor: Ca a luat pre Domnul meu, si nu stiu unde
1-au pus pre el. Si acestea zicand, s'a intors inapoi, si a
vazut pre Iisus stand, si nu stia ca Iisus este. Zis-a ei
Iisus: femeie ce plangi ? pe cine cauti ? Iar ei parandu i se
ca este gradinarul, a zis lui: Doamne, de 1-ai luat to pre
el, spune-mi mie unde 1 ai pus pe dansul si eu voi tua
pre el» (loan 20, 11-16). Un singur cuvant insa ii zice
Domnul «Marie» si intr'uu cuvant Ii raspunde ea: «Ray-
vuni», adica «invatatorule».... Din insirarea sairta, fa-a 0-
coluri, sincera a acestui fapt, adevarul Invierii ni se in-
partaseaza mai stralucitor si mai convingator... Amanuntele
ce le da Evanghelistul despre indoiala lui Petru si Joan

www.dacoromanica.ro
1316 PREDICA LA INVIBREA DOMNITLIJI

ca mormantul a fost aflat desert, povestirea in treacat

despre doi ingeri, confundarea Mantuitorului cu gradinarul
si mai apoi fara vorbe rosteste cuvantul (Invatatorule2....,
este chipul cinstit, scurt hotarat in care simtesc si se ros-
tesc inimile celor simpli. Ei povestesc fara ingaimeli si ras-
talmaciri, si prind uimitor de repede adevarul. Iar ucenicii
can au Insirat convorbirile acestea neurmarind decal ade-
varul faptelor n'au ascuns nici indoiala unora dintre ei, nici
adevarul de care s'au patfuns WO care 1 au vazut din nou
pe Domnul in came si oase.
Si asa minunea Invierei a fost parghia puternica si te-
melia pe care s'a intarit crestinismul mai tarziu. A fost a-
lifia cu care s'au uns si s'au Invartosat la lupta ucenicii
Domnului. Ea le-a dat taria cuvantului si neastamparata
sete pentru mucenicie.
Ce arma puternica pentru nesocotO care ar putea ta-
gaclui neinvinsul adevar.
Ei nu vor putea niciodata lamuri cerbicia cu care Petru
predica pe Domnul dup. Inviere. Inainte de Inviere uce-
nicii sunt sovaitori, se ascund de furia Iudeilor: Petru se
leapada de trei on In curtea arhiereului. Dupa. Inviere si
Inaltare ei se prefac intru luare de Dub sant, in toata.
fiinta. Acum sunt indrasnett si neclintiti in credinta... Ei
Infrunta prigonirile, primesc bucurosi osanda temnitelor,
nu-i inspaimanta tortura si chipul mortei... Stefan, Iacob,
Petru, Pavel si Andrei primesc sf Mucenicie. Adevarul
Invierei amuteste gura tuturor netrebnicilor si railor. Fa-
riseii si Carturarii nu-1 mai puteau cu nici un chip tagadul...
Se ascund de rusine. Ei care luasera masuri sa-1 judece
pe lisus, sa.-1 crucifice si Inca cu cata deosebita grija sa-1
tintue pentru vecinicie in cuele de chin, sai strapUnga
inima pentru ca moartea sa fie si mai fulgeratoare, sa fie
mai de graba pus in mormant, si sä fie bine Wit de Os.
tali ca (nu cumva venind ucenicii lui sa.-1 fure pre el si
sä zica norodului ca s'a sculat din morti». (Matei XXVI,
64) acum acesti oameni nu se vad, nu se aud.
Daca cu adevarat stiusera ca (Inselatorul acela» spu-
sese ca va invia, Inca fiind viu, de ce nu au luat masuri
fie impotriva celor cari trambitau acum un rfeadevar u-
cenicii fie cerand pedepsirea ostasilor care ar fi dat voe

www.dacoromanica.ro
 PREDICA LA INVIEREA DOMNITLUI 1317

sä se faptueasca un presupus furt? Nimic din toate acestea,

fiindca adevarul Invierei fusese nimicitor gi pentru ticalosi!
Inca si invatatul iudeu Iosif Flaviu care traia pe atunci a
trebuit sa marturiseasca faptul minunatei Invieri.
Invierea si nu Inselaciunea a fost flacara care a lumtnat
sufletele ucenicilor, care s'a purtat puternica peste vea-
curi natiuni, and biruinta si puterea de latire a cresti-
nismului. Aceasta flacara care a fost ca o a doua chtmare
pentru dumnezeescul Pavel, a pus in servirea credintei,
pasul neastamparat cu care acest apostol at neamurilor a
batatorit atata pamant si s'a avantat peste ape, numai ca
sa gateasca ale Domnului carari.
De .aceea s'a si rostit el despre Inviere cu aceste cu-
vinte: <dal- data n'a inviat Hristos zadarnica este propo-
veduii ea noastra, zadarnica este si credinta noastra» (I Co-
rinteni 15, 14).
* *
Acesta este deci fratilor adevarul care ne a deschis
drumul cel mantuitor, isvorul sufletesc dupa tare a insetat
omenirea El pecetlue cu nesters sigiliu o Invatatura
dumnezeiasca: de acum sa nu mai fim sclavi carnei si pa-
catului. Sa ne intarim cu pavaza credintei, a nadejdei si a
dragostei cre-Aine, prin care s'a surpat temelia cea putreda
a lumei vechi, rezemata pe nedreptate, pe Intaietati, pe
deosebiri de nume si de stare. In locul acestora Mantui-
torul a cinstit omul, scotandu 1 din robia omului. $i a pus
pret numai pe puterile sufletesti ale necciruia, prin care
omul se poale libera de omul cel vechiu al poftelor si por-
nirilor care-1 nimicesc. Singura robie a pacatului, nu a se-
menului catre semen. Singura mantuire este strdduinta care
purcede 1i dintr'un suflet pantos O. se indrepteze, sa na-
zue sere bine si adevar. A clintit din loc ideia lumei vechi
cd statul, obstea este puterea si insul in deosebi cel de
rand un nimic. A intronat tocmai ceeace nu Intelegeau
cei vechi: ca fiecare cetacean prin puterile lui sufletesti da
masura fericirei unei alcatuiri mai mari in sanul unui po-
por. Prapastiile intre mici Si mari se nimicesc dela sine.
Nu este deosebire prin nastere, avere ci nume. Singura in-
dreptatita e aceea a virtulei, a muncei, a jertfei. Mantui-

www.dacoromanica.ro
131 S PREDICA. LA INVIEREA DO:MN-ULM

torul ne-a dat pilda acestei jertfe prirenind set moard, pen -
tru a naste in suflete adevarzta premenire.
Deci azi cand prasnuim invierea sa din morti, triumfut
jereei 1! serbdm, §i triumful innoirei, care ne arata semnul
unei vieti intelegatoare.
Biserica numai spre aceasta Intelegere ne chiama azi cu
cantarea, «Veniti de primiti lumina*, sau «veniti de beti
bautura noun, nu din piatrA stearpa, ci din isvorul ne-
stricaciunei* (canonul Invierei).
Indemnul de a primI «lumina*, ca sa fugim de iniunere-
cul nectiintei, de a ne adapa din adevaratul isvor care pre-
face §i innoesie cugetele si simtirile noastre, trimite
Biserica, din fiecare slova, din fiecare imn.
Sa ne imbracam deci si not cu nevestejite fapte bune
5i virtuti, pentru ca sa luminam cu puterile unei noui stra-
luciri lerusalimul slavei intru care, dupa Inviere, mai mi-
nunat s'a aratat Domnul.
Sa pretuim jertfa sa, sa o punem Inaintea ochilor mintii
ca pe o coroana a biruintelor care duc la mantuire.
Fie ca amintirea acestei zile, pe care cu nestamparat fior
o asteapta copilasii, pe care cu totii o punem intre bucurii
dupa trudele si poverile vietei celei obisnuite, sa trezeasca
in not adevarata schimbare iri ornul cel nou.
Primeneala hainelor noastre fie primeneala sufletelor.
Ciocnirea oualor rosii, dupa strabuna datina fie semnul
de dragoste intre cei pe care Domnul ii socoate de a-
cum frati.
Cu buze nevinovate vom putea rosti unul altuia : «Hristos
a inviat*, si vom Intelege mai bine cantarea sfintelor cacti:
«Aceasta este ziva, pe care a facut-o Domnul sa ne bu-
curam si sa ne veselim inteinsa». Amin.
Iconom P. Partenie.
Profesor Seminariului R-Valcei._

www.dacoromanica.ro
 D ON ATIUNI.

Se aduc muitumiri publice d-lor Vasile L. Para si Nicolae St.

Popescu din parohia Bresnita de Motru, jud. Mehedinti, cari au
donat cel dintaiu: un epitaf in valoare de '120 lei, iar cel de al
doilea un policandru de metal alb argintat cu 12 lumanari, in val.
de 250 lei si o cadelnita de metal alb in val. de 20 lei pentru bis.
din sus numita parohie.
Se aduc multumiri publice d-nei Elena I Prejbeanu din urbea
Caracal; care a daruit bis. sf. loan din acea urba, un sfant epitat
pictat pe matasa si un rand de vestminte bisericesti tot de ma-
tasa in val. de 300 lei.
Se aduc multumiri publice d-lor Nicolae I. Titiriga si Nicolae
Ceausescu din corn. Ruptura, jud. Mehedinti, cari au danuit pen-
tru bis. din acea corn. trei perdele de rips in val, de lei 33.
Se aduc multumiri publice persoanelor maijos notate, cari au
donat de Sfanta inviere, bis. din corn. Corlatele din jud. Do ljiu,
urmdtoarele obiecte si anume: d-na Elena Voicu Zgandareanu co-
mersant din Craiova, cloud perdele de Atlas de matasa in val. de
lei 60, pentru icoanele imparatesti; d-1 Nicolae G. Nicolau proprie-
tar in Corlate, lumandri pentru sfesnicile cele maxi in val. de lei
20; d-na Ana Sterie Nicolau lumandri in val. de 15 lei, pentru po-
licandru; d-na Stanca St. NO, una perdea de borangic aleasd fru-
mos pentru usile imparatesti, in val. de lei 25 si d-na Maria Ste-
rie l\lichalache L. Valceanu una carpa de borangic frumoasa pen-
tru impodobit la bis.
Se aduc multumiri publice d-lui Me D. Ionescu, proprietar in
corn. Terpezita jud. Doljiu, care a contribuit cu suma de lei 130
pentru vopsirea mobilierului bis. din sus zisa comund.

www.dacoromanica.ro
1320 DONATIUNI

Se aduc multumiri publice d-lui Radu Ciausescu din satul Ar-

vatesti, corn. si parohia Igiroas:. jud. Mehedinti care a donat un
pogon pamant bis. din acel sat cu conditie ca din venitul lui sa
se intretina z'sa bis., cu tamale, untdelemn si altele.
Se aduc multumiri d-nei Stana Pr. R. Mihaescu din Ghercesti,
jud. Doljiu, care a donat bis. din acea corn. una invelitoare de
panza frumos brodata pentru sfanta masa, jar d-na Ecaterina Const.
Stroe- a donat o pereche perdele frumos brodate pentru usile im-
paratesti bis. din satul Garlesti, aceeas corn. si jud.
Se aduc multumiri publice persoanelor mai jos notate cari au
binevoit a dons bis. sf. Dimitrie din Parohia Gighera Doljiu ur-
mato:- rele obiecte si anume: Tache P. Negulescu una colimvitra
noua de arama pentru botezatul pruncilor in val de lei 60. loan
C. Manitescu una candela mare de argint No. 28, in val de lei 30,
ambii din Gighera; d-nii loan Racluiescu si Rafail Stanescu, corner-
cianti din Corabia cate una candela mare tot No. 28 in val. de
cate. 3(1 lei una.
Se aduc multumiri publice d-lui Dumitru Popescu, invatator din
corn. Ungureni, jud. Doljiu, care a daruit bis. din localitate Base
Kg. lumanari pentru policandru si sfesniciIe imparatesti si d-lor
Maria Gh. Preda si Mitrana I. Predut din corn. Ghercesti-Doljiu,
trei dvere pentru usile dela Altar si cele imparatesti.
Se aduc multumiri publice d-lui Glieorghe A. Stirbei mare pro-
prietar in corn. Bailesti jud. Doljiu care a donat 130,000 caramida
pentru construirea unei noui biserici in parohia Goicea Mica a-
celas judet.
Se aduc multumiri publice persoanelor mai jos notate, cari au
contribuit pentru cumpararea de obiecte la bis. parohiala sf. Voi-
vozi, din parohia Titerlesti, jud. Mehedinti: Petrache Balu 260 lei;
Epitropia parohiei 140 1. Dan Danescu 87 I. Hie T. Craciun 50 1.
Iulie Fratutu 50 1. Gh. Ciurea 22 1. Sandu Becheru 22 1. Gh. Tar-
tareanu 15 1. Mihai Ploscaru 15 1. loan F. L'azarescu 20 1. 'lie A.
Craciun 20 1. Samuil Corlan 20 1. Elisabeta Hulhuti 18 1. Stanca
S. Balu 13 1. lar altii multi au contribuit cu sume dela 0,20-5 I.
Se aduc multumiri publice d-lui Aristica Schileru proprietar, fost
judecator, care a daruit bisericii parohiale din parohia Farcasesti
Birnici, jud. Gorjiu, un chivot in val. de 90 lei.
Se aduc multumiri publice persoanelor de mai jos, cari au facut
donatiuni bisericii parohiale din Simian jud. Mehedinti: Vasile Ni-
stor cu sotia sa Elena din T.-Severin, un rand de sf. vase in val.
de 100 lei; Anica C. Stoianovici din T.-Severin, doua sfesnice de

www.dacoromanica.ro
 DONATMNI 1321

lemn 100 1. Vasile G. Viesanu din T.-Severin; o candela de argint

20 1. Ghita. G. Viesanu cu sotia sa Susana, sf. Evanghelie 30 lei;
M. Zamfirescu din corn. Dedovita, cu familia, 2 sfesnice de lemn
20 1. M. Dacilescu si Ghita. Sarbu din Simian, 2 sfesnice de lemn
20 1. Constanta Pr. N. Florescu din Simian, sfinte acopereminte
20 1. Alex. Colta din Simian, o sf. Cruce Rastignirea" si d icoana
cu Nasterea si Botezul Domnului, 50 1. Elisa T. Zaulis din Si-
mian, o dvera 10 1. Maria .T. Temelcu din Simian, o poala pen-
tru iconostas 5 1. Maria G. Popa din Simian o invelitoare pentru
sf. Masa 8 1. Anica I. Maxim din Simian, idem, 8 1. Dumitrana C.
Iacobescu din Simian, idem, 8 1. Maria G. Stancu din Simian o
scoarta de lana 15 1. Gh. Savulescu din Simian, carti de ritual
20 1. C. Iacobescu si altii din Simian, piatra pentru sf. Masa, 100 1.
Dumitru Ghermec din Simian, o masa de lemn, 5 1. loan Potrivit
din Simian, o perdea, 5 1. Anica N. Maxim din Simian, o perdea
5 1. loan Neghina din Gutu, carti de ritual, 20 1. Florea I. Catana
din Cerneti, 2 perechi perdele 15 1. loan Gorjeanu din T.-Severin,
o foae de scoarta; 15 1. Florea M. Croitoru, Schela Cladovei, o
masa de lemn, 30 1. Elisabeta Matici din T.-Severin, o tava si un
scaun, 3 1. Gheorghe Iunescu din Giurgiu, o icoana 100 1. loan
Georgescu din Severin, o icoana, 100 I. Anculea A. Maxim din
Simian, 2 perdele, 5 1. Magdalina Ilie Mamaliga din Simian, 2 per-
dele 5 lei.

ttiserica Ortocioxa komin&A

www.dacoromanica.ro
 -A- 1=5 =

Parintele diacon Niculae M. Popescu dela biserica Co-

troceni, ecretarul revistei noastre, lucrand la un studiu
despre n Cultul S finlilor la Romani», rugam pe onoratii
noWi cetitori sa-i comunice in scris:
a) Daca cunosc biserici ea hramul Sf. Filofteia, Sf. Lup,
Sf. Nichita, Sf. Nicodim, Sf. Nifon, Sf. Serghie §i Vah,
Sf. Spiridon, Sf. Varvara, Sf. Visarion, irni.sreuna cu anul
clad rei bisericei, cum §i §tiri privitoare la viata acestor
sfinti.
b) Daca cunosc persoane cu nume de botez ca Ar-
meanca, Lupul, Mercurie, Procopie, Rusca, Serghie, Serb,
Ursul, Visarion, Vulpe, cine le-a lost na§ §i cum it chierna.
c) Cand iqi praznuesc ziva nurnelui cei care poarta nume
de botez ca Balaqa, Barbu, Dragomir, Lupul, Radu, Serb,
erban, Slave, State, Ursul, Vintila, Zamfir, Zmaranda etc.
d) Daca cunosc localitati, care sa poarte nume de sfinti
sau numiri biserice0.
Numele informatorilor se vor tipari In studiul anuntat
din care li se va trimete cate un exemplar gratis.
Informatiunile sl se trimita pe adresa: diaconul Nic. M.
Popescu, str. Arionoaia 40, Bucure§ti.
Comitetul Revistei.

www.dacoromanica.ro
 TABLA MATERIILOR
DIN
Reuista ecclesiastics cBiserica Oriodoxa Romans. pe anul
XXX VIII (Aprilie 1914 Marie 1915). Tifrele indica paginile.

PARTEA OFICIALA.
Lista de persoanele cari au dreptul de vot la alegerea Consi-
storiului Superior Bisericesc in cursul anului 1914 (adaos la No 1
Aprilie) 1-72. Scrisoarea S. S. Patriarhului lerusalimului catre
I. P. S. Konon al Ungro-Vlahiei cu felicitari de Sf. Pati 89 91.
Adresa Mini§terului Cultelor pentru dobandirea dreptului preotilor
de a fi invatatori i ordinul circular respectiv al Sf. Mitropolii 140
141. Dezideratele preotilor din jud. Neamt, Suceava §i ale P. C.
Prqedinte al Consistoriului Sf. Mitropolii a Moldovei 259-266-
Adresa Sf. Mitropolii catre Tipografie impreuna cu Raportul P. C.
Protoereu de Prahova pentru cununiile concubinarilor 266-270.
Adresa Sf. ,Sinod catre Ministerul Cultelor privitoare la revizuirea
Bibliei 285-292. Telegrama I. P. S. Mitropolit Primat adresata A.
S. R. Printul Ferdinand cu prilejul aniversarei zilei de na§tere 9i
Raspunsul A. S. Regale 389-390. Ordinul Mitropoliei Ungro-
Vlahiei pentru conferintele preoteVi 390-391. Regulamentul pen-
tru adunirile generale preote§ti pe tam intreaga §i adresele res-
pective 392--395. Referatul P. C. Protoereu al jud. Doroholu ca-
tre Sf. 1\litropolie a Moldovei privitor la urmarile luptelor date la
marginea judetului 614-616. Cancelaria Sfintei Mitropolii: Lucre:-
rile privitoare la Moartea §i funerariile Majestatii Sale Regelui Ca-
rol 1, 621-638. Act comemorativ de sfintirea bisericei din corn.
Carali Caliacra 747. Telegrama M. S. Regelui de anul nou §i Ras-
puns 981. Apel 1092; 1224; 1322. Scrisoarea S. S. Patriarhului
Antiohiei Grigorios §i Raspunsul 1. P. S. Mitropolit Primat Ko-
non 1093-1097.
P. S. ikRHIEREU TEOFIL M. PLOETEANU.
Pacea intru Iisus Hristos 293-299. Numai credinta curata in-
nalta sufletul ai fericete pre om 396-407. Educaliunea femei

www.dacoromanica.ro
a
509-518. Calle providentei dumnezeesti 665 673. Activitate fo-
lositoare 749-757. Nasterea lui lisus Hristos 861-870. Paza de
unile rataciri contimporane 982-991; 1098-1108. Invierea lui Iisus
Hristos 1225-1238.
P. G(ARBOVICEANU).
Statul si Biserica noastra 67- 70. Lucrari teologice (Drumul
Crucii de Pr. N. Runceanu; Spre Fericire de G. Criveanu) 78. 0
socotealii 142-155. Constantin Brancoveanul, Domnul Tarii Ro-
manesii 213-217. Comemorarea lui C. Brancoveanu 323-324;
454-461; 553-558. Rasboiul european 333-336. f Profesorul N.
Dobrescu 383-386. Rasboiul 439-442; 533-538; 779-785; 919
-924. Funerariile Regelui Carol 1, 639-664. Regele Ferdinand I,
674-680. Literature religioasa (Predici de Pr. Econ. I. Malaescu;
Predici si cuv'antari de Econ. Gr. Popescu-Breasta; Explicatii asu-
pra tipicului de Pr. D. Lungulescu; Cetatea Sucevei publ. in ro-
maneste de Al. Liipeclatu) 851-852. Napoleon cel Mare si Bise-
rica 854 -855. f D. A. Sturdza. Congresul Societatei Ortodoxe a
femeilor romane 955-957. Anul 1915 si Rasboiul 999-1006.
Familia Luptatorilor 1047 -1050. Rasboiul 1132-1138, Concubi-
nagiul 1178-1180. Biserica in Noul Teritoriu 1293-1297. Ras-
boiul 1298-1299.
M(IHAIL) P(OPESCU).
Idei privitoare la catehizarea moderns 41-47; 124-131; 197
-203; 318-322. Profetia si Psalmul 420-426; 569-575; 686-
693; 786-793; 871-878; 992 -998; 1125-1135; 1239-1245.
Dr. DRAGOMIR DEMETRESCU (mare nomofylax).
Doua sighilii imparatesti si un hrisov din veacul al noualea si al
zecelea cu privire la Sfantul Munte 1-13. Biserica rotnaneasca in
Ierusalim 132-139. Fantana sau putul istoric din Samaria 181-
189. Trimisii Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol 325-333.
Preotul si Doctorul 443-453. Cinstirea si veneratiunea Sfintei Fe-
cioare 519-533; 702-714; 794-802. Concordatul Serbiei cu Va-
ticanul 758-766. Biserica ruse 925-945. Se cade a ne inching
cand trecem pe langa Biserica ? 1007-1026. Proeminenta Biseri-
cei Romane in sanul ortodoxiei 1153-1178. 0 eroare mostenita de
veacuri in Traducerile Noului Testament 1255-1266.
B. MANGARU.
Perioada contimporana (a bisericei bulgare) 14-24. Interpreta-
rea Cartei (Cantarea Cantarilor) 92-100. Bulgaria din punct de
vedere istorico-religios 189-196; 422-438. Cabala 204-212. Re-
vizuirea Constitutiei 300-312. Cantarea Cantarilor 337-346. Sa-
tana se veseleste 462-467. Biserica bulgara units 558-568. Ad-
ventistii 694-702. Anglicanismul 715-726; 766-778. Graiul bi-

www.dacoromanica.ro
 III

sericesc 803-813. Pace voug. 879-889. Recunostintli 946-950.

Tot spre biserich 1026-1036. Belgia 1139-1152. Acuzatiunile aduse
crestinilor 1246-1254.
I. MIHALCESCU. ,

Evoluiazil dogmele? 30-40; 101-109. Cuvant impotriva nea-

murilor al sf. Atanasie cel Mare 110-123. InveTatura religioasa si
morale. a ludeilor pe timpul venirii Mantuitorului 218-235. Re li-
giunea si filosofia greco-romans pe timpul venirii in lume a Man-
tuitorului 347-354; 408-419. Doctrina Mantuitorului 539-552;
726-739; 814-828; 1109-1124; 1267-1284. Anul nasterii Dom-
nului nostru lisus Hristos 890-918. Steaua Magilor 1037-1046.
I. P. S. KONON M1TROPOLIT PRIMAT.
PastoraIii pentru starpirea concubinajului 973-977.
I. P. S. PIMEN METROPOL1T AL MOLDOVEI.
Vizita la arestul militar dela Galata-Iasi si povetele date aresta-
tilor I-1V. Enciclica 612-613. Scrisoare pastorale privitoare la
punerea in aplicare a legei speciale pentru masuri exceptionale 978
980.
P. S. NIFON EPISCOP AL DUNAREI DE JOS.
Cuvantare rostita in Senat la 30 Martie 25-29. Cuvantare ro-
stab: in Sf. Sinod cu privire la Mica Bib lie 156-158. Raport citit
in Sf. Sinod relativ la infiintarea de parohii in noul teritoriu 1188
1195.
P. S. CALIST EPISCOP DE ARGE.
Interpelare adresate. Ministrului de Culte 48-66. Oratiune fu-
nebra alcatuita cu prilejul inmormantArei M. S. Regelui Carol I al
Romaniei 681-685. Oratiune rostita cu ocaziunea depunerii jure.-
mantului de credinta al soldatilor recruti Q51-954.
P. P. SOFRONIE EPISCOP AL RAMNICULUI.
Cuvantare tinuta la Senat cu prilejul votesei legei de organiza-
tie administrative a teritoriului anexat 270-274.
P. S. ARHIEREU MELETIE.
Raport citit in Sf. Sinod privitor la administratia bisericeasca in
noul teritoriu dobrogean 254-259.
P. S. ARHIEREU VARTOLOMEU S. BACAOANUL (prof. univ).
Raportul general catre Sf. Sinod privitor pe administratia Bise-
riceasca din noul teritoriu dobrogean pentru intervalul dela No.-
emvrie 1913Ianuarie 1914. 159-172.

www.dacoromanica.ro
Iv
ICON. CONST. NAZARIE.
Economul Dimitrie Matcas 236-254.
f N. DOBRESCU.
Organizarea bisericii bulgaresti 468-483.
ICONOM ILIE TEODORESCU (Biserica Amza)
Cuvantare ocazionala de actualitate 586-593. Cuvantare la sf.
M. Mucenic Gheorghe 1195-1200.
ECONOM G. I. GIBESCU.
Superstitiunile 829-840.
ECON. G. D. ERBAN (revizor eclesiastic).
Raport catre Sf. Mitropolie 173-180.
ICONOM P. PARTENIE.
Cuvantare despre Mare le nostru Rege Carol I, 739-747. Cu-
vantare despre Sfintii Trei Mari Ierarchi 958-966. Predica pentru
Buna-Vestire 1200-1204. Cuvant la Intampinarea Domnului 1212
1217. PredicA. la Vinerea patimilor 1299-1305. Predica la In-
vierea Domnului 1314-1318.
ARHIMANDRITUL ROMAN SORESCU.
Cuvantare rostita in catedrala episcopala din Galati la 2 Fevrua-
rie 1204-1212.
Pr. GH. GH. TUDORACHE (Slanic-Moldova).
Cuvantare in NO. monumentului Neatarnarei din Targu-Ocna
81-88. .
IEROMONAHUL MELCHBEDEC DIMITRIU.
Cuvantare rostita in sf. manastire Cocos la 29 Iunie 1914. 484
489. Cuvantare rostit4 in prezenta P. S. Nifon Episcop al Du-
narei de jos la 1 r August 1914. 489-493.
DIAC. NIC. M. POPESCU.
Carti noi (Icon. Const. Nazarie, Combaterea principalelor inv5.-
purl adventiste;Sambata adventistilor si sf. Duminica; N. lorga,
Muntele Athos in legatura cu tarile noastre) 78-81. tiri biseri-
cesti 275-277. f Diaconul Dr. Titus Georgescu 277-278. Viata
9itraiul Domnului Tarii Romanesti Costandin Voda Brancoveanu
355-382. Catagrafia eparhiei Ungrovlahia in anul 1810, 493-504;
594-611; 841-850; 966-972; 1072-1086; 1285-1292. Carti noi
(Icon. Const. Nazarie, Deosebirile de credinta dintre biserica ortodoxa
si celelalte confesiuni crestine; I. C. Filitti, Din arhivele Vaticanului,
I. Documente bisericesti) 617-618. Literature religioasa (Arhiereul

www.dacoromanica.ro
 V

Antim Petrescu, Pildele Mantuitorului; GandWe-te bine, trad. de

monahia Olga Gologan) 852-854. Card not (Arhiereul Antim Pe-
trescu, Ajunul Nasterei Domnului; Icon. I. Constantinescu, Mono-
grafia comunei Brane0) 1087-1088.
I. CHIRU-NANOV.
Zidurile Ierichonului cad 1051-1062. Pe muntele Maslinilor 1181
1188.
T. G. B.
Cateva marturii streine despre starea morala a poporului roman
in trecut 1063-1071.
DEM. S. RADULESCU (licenciat in Teologie.)
Cu prilejul reintemeierei Seminarului de Buzau 576-585.
NECULAI BUZEA (seminarist)
Ideea morala in lumea antics 71-77; 312-317.
ECON. GH. TUINEA.
Predica 1305-1312.
METROPOLIA MODOVEI SI SUCEVEI.
Tabel de resultatul examenului sanitar ce au depus calugarii
1313.
DONATIUNI.
279-284; 387-388; 505-508; 619-620; 748; 857-860; 1089
1092; 1218-1223; 1319 -1321.

www.dacoromanica.ro