pluRILE: CARACTERISTICI GENERALE. Totalitatea urilor de pe un anumit teritoriu formeaza reteaua flu- viala. Repartitia si configuratia actuala a retelei fluvia- ledin tara noastré s-au conturat in perioada cuaternara, Migcérile tectonice cu caracter diferentiat au contribuit la modificarea configuratiei retelei fluviale. in ariile de scufundare s-a produs acumularea apelor, de exemplu in bazinul superior al Rdutului, bazinul lalpugului s.a. In arealele de inaltare s-a produs dispersarea retelei fluvi- ale, cum este exemplul Podisului Codrilor. Teritoriul tarii noastre este traversat de circa 3 700 de tiuri, care apartin la trei bazine fluviale (figurile 44 $i 46). Studiind textul ce urmeaza, dedu factorii care determina densitatea retelei fluviale, sursele de alimentare a riurilor si regimul de scurgere al acestora. DENSITATEA RETELEI FLUVIALE diferd in functie de cantitatea anual de precipitatii, de specificul reliefului sialstructurii geologice a teritoriului. Densitatea medie aretelei fluviale este de 0,57 km/km?, Valoarea ei scade dela nord-vest spre sud-est. O valoare mai mare este inPodisu! Moldovei de Nord (circa 0,8 km/km?), iar cea maimicé se inregistreaza in sudul Cimpiei Nistrului Infe- tior (0,2 km/kmn2). In Podisul Codrilor, pe masura creste- flatitudini, a gradului de fragmentare a reliefulul si @ Cantitati anuale de precipitatii, se observa gio crestere adensitatii retelei fluviale. Densitatea refelei flu- viale - raportul dintre lungimea totala a rete- lei fluviale de pe un anu- mit teritoriu si suprafata acestuia, exprimat in (km/km’). Debitul riului - volumul de apa care se scurge prin sectiunea transversala a unui riu intr-o unitate de timp (m’/s sau litri/s). Viitura - cresterea brus- c&a nivelului unei ape curgitoare, in urma topi- rii zapezilor sau a céderii ploilor torentiale. err cne Lungimea totald a rete- lei fluviale a tarii este de 16 153 km. Din numa- rul total de riuri doar 246 au lungimi mai mari de 10 km si numai 9 dintre ele au lungimi de peste 100 km (fig. 46).rimavara. Vara, ca urmare a caderii ploilor to- e produc vi uri, mai ales pe riurile mici, pro- ale “gor inundati. Astfel, in iulieaugust 2008 sin wn 010 au avut loc viituri de mari proportii pe Prut, cauzate de ploi abundente in Mun- jin | vve-tll 201 riurile Nistry si jicorpatl ; one iurile Nistru $i Prut se caracterizeaza prin tipul de Le tare mixta (nivala-pluviala), cdreia ii revin in | alin 75% din volumul scurgerii anuale. in regiunile rel este mai pronuntata alimentarea subterana, ' geoarece relieful mai fragmentat si structura geologi- qj variata contribuie la formarea multor izvoare. Cel mai elocvent exemplu sint afluentii de stinga ai riului prut (Lopatnic, Draghiste, Ciuhur, Camenca $.a.), care igi adincesc vaile in calcare, cu o manifestare activa a proceselor ca rstice. | Repartizarea scurger riurilor din partea de sud a ari are caracteristici specifice, comparativ cu cele din nord. Deosebirile constau in urméatoarele: este mai mare scurgerea de primavara (are loc in fe- | bruarie-inceputul lunii martie); 1 se reduce aproape complet alimentarea subterand; | 5 este relativ mare scurgerea de vara (cauzata de ploi- | letorentiale); 1 scurgerea minima se inregistreaza in lunile august si septembrie; 1 creste scurgerea de iarnd, datorita dezgheturilor. (Amin- teste-tice fenomen le cauzeazd.) Misuri de evitare a pagu- belorcauzate de inundatie a) inainte de inundafie: nu se fac construcfii in sectoare inundabile; * se curafa periodic gan- urile din preajma curtii/ locuintelor; «se ridica diguri; «se pregateste strictul ne- cesar de produse (apa, ali- mente, medicamente, hai- ne, actele personale etc. b) in timpul inundati «se deconecteaza energia electrica, gazul, apa; * se respecta toate indicati- ile serviciilor de evacuare; c) dupa inunday « se cerceteaza imprejuri- mile de sint victimes «se verificd gradul de avariere a imobilului; + se utilizeaz4 apa din fin- tinile curatate/verificate; se respecta indicatiile serviciilor de lichidare a consecintelor inundatiei.Gi CARACTERIZAREA FLUVIULUI NISTRU. Nistrul isi ia inceputul din Carpatii Orientali (pe versantul de nord-vest al Muntelui Rozluci) in Ucraina, la altitudinea de 760 m, si se vars prin limanul omonim in Marea Nea- gr. Sectorul superior al Nistrului se afl in Ucraina. in li- mitele Republicii Moldova, fluviul este divizat in doua sectoare: de mijloc (de la Naslavcea pina la Dubasari) si " inferior (de la Dubasari si pina la gura de varsare). th sectorul de mijloc, Nistrul are o vale ingusta si adin- ca, cu latimi de 1,5-3 km, si versanti puternic inclinati (fig. 49). Valea are, predominant, forma de canion, sculp- tata in roci dure (calcare, gresii, gnaise, granite). Lunca are latimi de la citeva zeci de metri pina la 0,5-1,0 km. in aval de orasul Camenca, lunca este inundata de apele la- cului de acumulare Dubasari. Un rol deosebit in forma- rea albiei il are iesirea la zi a rocilor dure, care contribuie la formarea unor repezisuri si praguri, cele mai cunoscu- te fiind la Cosauti (raionul Soroca). Afluentii principali sint cei de stinga (Camenca, Beloci, Ribnita, lagorlic $.a,).In cursul inferior, valea Nistrului se largeste, ajungind nd la 16-22 km la varsarea in liman. Versantii vaii sint asimetticl, cel drept, in mare parte, puternic inclinat si Apa din riurile Nistru si jnalt de 100-150 m, iar cel sting mai domol, cu inaltimi Prut, dup o epurare si de30-70™. Lunca are latimi increstere, pind la 12-13 km tratare speciala, serveste tinga satul Cioburciu, unde albia se bifurca, formind bra- in calitate de sursa princi- tl "urunciuc. Afluentii principali sint de dreapta (Raut, pala de apa potabila pen- ichel, Bic, Botna), el influenfind regimul rului numaiin | | tu multe localitati din fara erioada de primavara, cind are loc topirea zipezilor, | | NO2st"& Chisinau, Balti, So- Fluviul Nistru are alimentare mixta, cu anumite deose- eee ent Fe ae lesti, Cahul, Nisporeni etc. biri pe sectoare. (Studiazd tabelul 7) i qabelul 7. Regimul de scurgere a fluviului Nistru (pe sectoare) Alimentare mixta (nivala, Alimentare mixta (pluvio-nivalé, _Alimentare mixta pluviala, subtera na). subterana). (pluvio-nivala). Multiple viituri pe tot par- Nivel maxim — primavara. Nivel ridicat - prima- cursul anului, cauzate de Scurgere relativ uniforma in vara. ploile torentiale in perioa- _restul anotimpurilor, cauzatade —_Viituri pe tot parcursul dacalda, de topireazape- _lacurilede acumularedelaNovo- anului. zilor primavara, uneori si dnestrovsk (Ucraina) siDubasari. / Numar mic de afluenti. iarna. Viituri pe tot parcursul anului. IMPORTANTA RIURILOR. Riurile au o importanta deosebita pentru componentele naturii si societatea umana. Actualmente, Nistrului fi revin circa 1/3 din consumul total centralizat de apa potabilA, iar riului Prut - circa 10%. In concluzie, apa riurilor este folosi- tAde catre om ca apa potabila (dupa epurare), in industrie, pentru irigatii, pescuit, recre- atie, producerea energiei electrice si transportul fluvial.