Chirurgie Plasticaaa

Capitolul V ARSURILE DEFINITIE Arsura reprezint& o boal& chirurgical8, a intregului organism, care apare la contactul acestuia cu substante ce detin si elibereaza incarc&tura fotonica si care are © evolutie stadial’, bine determinat& si intruneste urmatoarele sindroame dlinice si fizio-patologice: « sindromul pierderilor lichidiene acute si grave; « sindromul hipoxic-anemic postagresional; * sindromul dismetabolic metaagresional; « sindromul infectie si prbusire imunitar’, si « sindromul denutritiei grave si prelungite. Folosirea adjectivelor in cadrul definitiei este deliberata ea avand rolul de a sensibiliza, 0 dat’ in plus, asupra gravelor perturb&ri fiziopatologice pe care leziunea de arsurd le produce asupra organismului. Leziunea localé este reprezentaté de o necroza tisularé de jntindere gi profunzime variabila ce are o evolutie dinamicd bine determinaté gi in strénsa corelare cu evolutia generala a arsurii — arsura ca boald. Arsura chimicé apare datorité degajarii termice ce se produce prin reactia agentului chimic cu substantele tesutului viu(reactie exergonic&): ea poate avea, de multe ori, 0 actiune bipolar’: la locul de contact si la distant&(toxicitate general). Arsura electric’ este generat de pasajul curentului electric prin tesuturi cu degajare termicS secundar&(prin transformarea energiei electrice). Arsurile sunt urgente majore medico-chirurgicale, de complexitate maxima, care necesité abordare interdisciplinara, in echip&, in cadrul unor unitati specializate. ETIOLOGIE Agentul etiologic, in general, este reprezentat de c&ldura ce devine lezant& pentru celulele vii cand depseste 45°. Agentii termici vulneranti produc leziuni distincte de arsur’, dar toate arsurile au aceeasi schemé fiziopatologica si clinicé fundamentala; ei diferd, in principal, prin variatia a doi factori fundamentali = nivelul energetic si durata de contact. Nivelul energetic: se exprim in grade Celsius si reprezint& cantitatea de energie termic& pe care agentul este capabil si o descarce in tesuturi.Durata de contact: este intotdeauna proportionalé cu gravitatea leziunilor, adicd leziunea este cu atét mai profund’, cu cat durata de contact a agentuluj termic cu tesutul este mai mare. Desciircarea energiei termice in tesuturi se poate realiza: * direct: toate corpurile calde (flacara, lichide fierbinti, gaze, solide); ‘ * indirect: reactiile chimice exergonice, curentul electric, undele luminoase — vizibile, undele lungi calde (rosii si infrarosii), undele electromagnetice scurte si ultrascurte ca si radiatille actinice inalt energetice. 3 Dupa etiologie arsurile se impart in: * arsuri termice reprezentate prin: - arsurile prin flacéra; - arsurile prin lichide fierbinti; - arsurile prin gaze (vapori) fierbinti; - arsurile prin explozie; ~ arsurile prin solide fierbinti - arsuri ,prin contact” - (bitum, metale topite); * arsuri prin mecanisme combinate: se produc prin degajare termicd exergonica la care se adaugé efectele nocive ale contactului cu corpul chimic:oxidari, saponific&ri, deshidratari, precipitari, necroze citotoxice etc. Sunt reprezentate clinic de: = escar& chimic& (acizi, baze, sdruri, fosfor, magneziu, anhidride metalice); - escara electric& (leziuni termice pure prin efectul Joule la care se adauga efectele speciale ale electricitatii asupra structurilor vii). CLINICA Leziunea de arsura este o entitate anatomoclinicd tridimensionala, caracterizataé — ca orice volum — prin suprafata si indltime, adica prin intindere gi profunzime. Intinderea arsurii (suprafata): se exprimé in unit8ti procentuale, in raport cu suprafata corpului, considerata 100%. in clinica sunt folosite doud procedee rapide gi destul de exacte de apreciere a suprafetei arse cunoscute sub numele de oreguli”: * regula Iui 1: dupa care suprafata unei maini (a pacientului examinat) cu degetele in adductie, reprezint& 1% din suprafata corpului; * regula lui 9 dupa care: -capul si gatul reprezint 9%; -fiecare membru toracic reprezintS cate 9%; -fiecare membru_pelvin, trunchiul anterior si trunchiul posterior reprezint& cate 18% (2 x 9); 56-organele genitale externe si perineul reprezinté 1%. Fig.20 Regula lui 9 E Pentru aprecierea cu exactitate a suprafetei arse, necesara mai ales pentru _efectuarea unor studii stiintifice, s-au imaginat o serie de harti corporale pe care unt inscrise suprafetele arse (Artz, Portnikov, Wallace, Berkov), ca si gradele de _ profunzime, in final aditionandu-se fiecare grad de profunzime in parte. aon nome SPER ES coma se erred = \ EESé Say anes Fig.21 Harta suprafetelor arse

Chirurgie Plasticaaa

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Chirurgie Plasticaaa

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like