UNIVERSITATEA DE STAT DIN COMRAT

Aprobat
________________

la şedinţa Consiliului facultăţii

de Cultură Naţională
Proces verbal nr._______
din ___ ____________2017

CURRICULUM
LA DISCIPLINA „LIMBA LATINĂ”
ciclul I (licenţă)

Codul şi denumirea domeniului general de studiu 14 Ştiinţe ale educaţiei

Codul şi denumirea domeniului de formare profesională 141 Educaţie şi formarea profesorilor
Codul şi denumirea specialităţii 141.08 Limbi şi literaturi
Codul şi denumirea specializării 141.08.01/141.09.04 Limba şi literatura română şi engleză

Autor: Mititelu Oxana, conf. univ., dr.,

__________________

Aprobat
______________________________
la şedinţa catedrei de Filologie română
Proces verbal nr. 1
Din 07.09. 2017
 Preliminarii

Cunoscutul critic literar, estetician şi om politic român Titu Maiorescu scria: „Noi suntem
viţă latină – iată punctul de plecare al civilizaţiei noastre, iată adevărul ce este menit să devină
cel mai important în ziua în care pe toate sferele dezvoltării noastre vom şti să-i tragem urmările
practice”. Aşa stând lucrurile, putem afirma că Lingua Latina est fundamentum linguae nostrae
„Limba latină este fundamentul limbii noastre”. Deoarece majoritatea cuvintelor, cât şi gramatica
limbii române îşi trag originea din lexicul şi gramatica limbii latine. Astăzi limba latină este
considerată limbă moartă, fiindcă nu mai există poporul roman care o vorbea. Cu toate acestea
limba latină e cunoscută de contemporani: o studiază lingvişti şi medici, biologi şi filozofi, jurişti
şi istorici, deoarece ea este întrebuinţată în diferite domenii ale ştiinţei.
Prezenta programă are obiectivul de a-i familiariza pe studenţii alolingvi de la
specializarea română-engleză cu un minimum necesar de cunoştinţe din fonetică, morfologie,
lexicul limbii latine, dar şi elemente de mitologie, civilizaţie şi istorie greco-romană. Ţinând cont
că benefeciarii acestui curs încep studierea limbii latine voi acorda o atenţie compartimentului
Fonetica, atât prin expunerea detaliată a regulilor de pronunţare şi accentuare, cât şi prin
prezentarea celor mai active legi fonetice, care pot explica modificările fonetice istorice
produse în limbă. În vederea realizării cât mai eficiente a acestui obiectiv, materialul gramatical
conţine pe lângă tema de gramatică propriu-zisă, un text didactic construit în baza temei
respective, exerciţii variate, întocmite în aşa fel ca studenţii să-şi dea seama în mod cât mai
evident de funcţionarea sistemului gramatical flectiv al limbii latine, mai mult decât atât, pentru
a înţelege că limbile neoromanice moderne sunt descendente fidele ale limbii latine.
De asemenea pe lângă tema gramaticală propriu-zisă va mai fi şi un set de aforisme
latineşti selectate tot după principiul consolidării materiei predate.
Studenţii vor mai realiza multe exerciţii ce vor înlesni asimilarea vocabularului (cuiburi
de cuvinte, lexic tematic,etc.), memorizarea conştientă a formelor gramaticale flexionare, a
modalităţilor de „închegare” a enunţurilor, tehnica traducerii din limba latină în limba română şi
viceversa.
Textele selectate sunt autentice din autori reputaţi prin claritatea şi eleganţa stilului lor.
Criteriul alegerilor textelor pe lângă cel gramatical, a fost, fireşte, de natură ideatică, încercând
să evoc modul de viaţă şi de gândire al romanilor, schiţând astfel liniile majore ale unui univers
care a marcat hotărâtor istoria şi cultura noastră.
La finele predării disciplinei de către profesor, studenţii trebuie să achiziţioneze
următoarele competenţe:
Competenţe gnoseologice:
 să pronunţe şi să accentueze corect cuvintele latineşti;
 să recunoască diferite forme gramaticale în textele propuse spre traducere;
 să stabilească formele iniţiale ale diferitelor părţi de propoziţie în contextele propuse;
 să posede un minimum lexical latinesc de, aproximativ, 300 de cuvinte;
 să recunoască cuvintele româneşti moştenite sau împrumutate din limba latină;
 să identifice importante aspecte ale vieţii cotidiene, social-politice etc. a romanilor.
Competenţe praxiologice:
 să realizeze traduceri ale textelor latineşti;
 să interpreteze fenomenele gramaticale şi lexicale atestate în texte latineşti;
 să realizeze paralele cu fenomene similare din limbile romanice şi alte limbi indo-europene;
 să aplice informaţiile de cultură şi civilizaţie antică pentru interpretarea realităţilor atestate în
textele traduse;
 să comenteze miturile, ideile, simbolurile greco-romane, atestate în cultura românească şi
universală;
 să utilizeze adecvat în comunicare maxime şi expresii latine.
Competenţe de integrare:
  să aplice cunoştinţele de limba latină pentru comentarea fenomenelor gramaticale şi lexicale
din limba română şi alte limbi romanice;
 să elaboreze un algoritm al traducerii unui text latin;
 să identifice sferele de utilizare a limbii latine în societatea contemporană.
Metode de învăţare-predare
La etapa incipientă a cursului, pentru a transmite un volum mare de informaţie relativ
repede, sunt aplicate metodele clasice de comunicare: expozitive şi interogative ( discursul,
observaţia,comparaţia, dialogul, inducţia, deducţia, interogarea (frontală / individuală ) repetiţia,
exerciţiul,cu pretarea suporturilor informaţionale scrise şi imagistice, nefiind subestimată
participareastudentului.
Pe măsură ce studenţii îşi aprofundează cunoştinţele şi le adaptează la un nou stil de
învăţare, se apelează la metode ce pun sub tensiune capacitatea studentului şi
stimuleazăimplicarea lui: problematizarea, metode euristice ( creative ) care pun accentul pe
promovarea gândirii productive, care favorizează învăţarea prin cercetare, descoperire –
exerciţiul, elaborarea referatelor, teste cu elemente de creaţie etc.; analiza şi sinteza – metode
universale care îmbină gândirea cu acţiunea; metode interactive – participative fondate pe
principiul cooperării: lucrul în grup, dezbaterea, dialogul. Selectarea metodelor aplicate în
practica de predare au drept scop sporirea motivaţiei interioare, educarea unei atitudini pozitive
interesate şi conştiente faţă de efortul intelectual solicitat de procesul de achiziţionare a
cunoştinţelor şi competenţelor, crearea situaţiilor de receptivitate maximă a informaţiei şi de
învăţare eficientă.

Planificarea tematică a orelor

Codul Denumirea Semest Numărul de ore Evaluarea

disciplinei disciplinei rul Prelegeri Seminarii\Pr Individuale Total Forma de Nr. credite
actice evaluare
Limba latină I 30 30 60 120 Examen 4
Distribuirea orelor

№ Tematica orelor Numărul de ore

Prelegeri Seminarii\Pra Total
ctice
Rolul istoric al limbii latine 2 2 4
- Necesitatea studierii limbii latine în societatea
contemporană.
1. - Rolul istoric al limbii latine.
- Antichitatea romană şi receptarea ei în diferite
epoci.
- Cuvinte moştenite şi împrumutate.
Noţiuni de fonetică 2 2 4
- Alfabetul latin.
- Reguli de pronunţare.
2. - Diftongii. Grupuri de litere. Silaba.
- Accentul. Regula accentului. Exerciţii de
pronunţare.
- Cultură şi civilizaţie latină
- Maxime şi expresii
 Substantivul. Noţiuni generale. Declinarea I a 2 2 4
substantivelor
- Categoriile gramaticale ale substantivelor.
- Formele iniţiale ale substantivelor.
3.
- Declinarea I a substantivelor. Paradigma
declinării substantivelor. Minimum lexical
- Cultură şi civilizaţie
Progresul culturii artistice la romani
Declinarea a II-a a substantivelor şi 2 2 4
adjectivelor
- Definiţia declinării a II-a a substantivelor.
Terminaţiile cazuale.
- Excepţii de gen. Regula genului neutru.
Paradigmele declinării.
4.
- Definiţia adjectivelor de declinarea I-II.
Exemple. Acordul adjectivului cu
substantivul.
- Cultură şi civilizaţie
Întemierea legendară a Romei
- Maxime şi expresii.
Tehnica traducerii unui text latin. Prepoziţia 2 2 4
- Metodica traducerii unui text latin. De nauta
et agricola – regula extragerii cuvintelor
5. necunoscute din dicţionar.
- Analiza gramaticală a formelor din text.
- Cultură şi civilizaţie
Şcoala romană
Declinarea a III-a a substantivelor 2 2 2
- Substantive parisilabice şi imparisilabice. Trei
tipuri de declinare a III-a: consonantic, vocalic
şi mixt. Terminaţii cazuale.
- Paradigmele celor trei tipuri de declinare. Cele
6. trei cazuri prin care se deosebeşte un tip de
declinare a III-a de altul.
- Traducerea, analiza şi comentarea textelor:
Ceres et Proserpina. Minimum lexical
- Cultură şi civilizaţie
Zeităţi romane
Declinarea a IV-a şi a V-a a substantivelor 2 2 4
- Definiţia declinării a IV-a şi a V-a.
Terminaţiile cazuale. Paradigmele declinărilor.
- Traducerea, analiza gramaticală şi
7. interpretarea textului Exercitus Romanus.
Minimum lexical
- Cultură şi civilizaţie
Armata romană
Maxime şi expresii
 Adjectivele de declinarea a III-a. Adverbul 2 2 4
- Definiţia adjectivelor de declinarea a III-a.
Exemple de adjective cu trei, două şi o singură
terminaţie de gen.
- Gradele de comparaţie ale adjectivelor. Calea
sintetică, analitică şi supletivă de formare a
8. gradelor de comparaţie. Adverbul. Gradele de
comparaţie ale adverbelor.
- Traducerea, analiza şi comentarea textului
Mars.
- Cultură şi civilizaţie
Virtuţile romanilor

Pronumele personale, reflexiv şi posesiv 2 2 4

- Declinarea pronumelor personale şi a celui
reflexiv. Pronumele posesive.
- Adjectivele pronominale.
- Traducerea, analiza gramaticală şi
9.
interpretarea textului Cicero domitio
salutem.Minimum lexical
- Cultură şi civilizaţie
Medicina la romani
- Maxime şi expresii
Pronumele demonstrative, relative, 2 2 4
interogative
- Declinarea pronumelor demonstrative, relative
şi interogative.
10 - Traducerea şi interpretarea textelor De Nioba.
Minimum lexical.
- Cultură şi civilizaţie
Sărbătorile şi riturile la romani
Numeralul 2 2 4
- Numeralele cardinale, ordinale, distributive,
adverbiale.
- Traducerea, analiza gramaticală şi
11. interpretarea textului Mensium Nomina.
Minimum lexical
- Cultură şi civilizaţie
- Calendarul roman
- Maxime şi expresii
Verbul. Noţiuni generale. Prezentul indicativ 2 2 4
activ. Imperativul prezent activ
- Categoriile gramaticale ale verbului.
Conjugările verbului. Formele iniţiale ale
verbului. Formarea temei infectului.
12. - Desinenţele diatezei active şi pasive. Formarea
timpului prezent indicativ.
- Paradigmele conjugării verbului la prezent.
Formarea imperativului prezent.
- Cultură şi civilizaţie
Alimentele de bază ale romanilor
 Timpurile verbului din sistemul infectului 2 2 4
diateza activă şi pasivă
- Repetarea prezentului indicativ activ şi pasiv.
Formarea imperfectului indicativ activ şi
pasiv. Sufixele imperfectului.
- Paradigmele conjugării. Formarea viitorului I
13. indicativ activ şi pasiv. Sufixele timpului
viitor. Paradigmele conjugării.
- Conjugarea verbului auxiliar sum esse, fui la
timpurile infectului.
- Cultură şi civilizaţie
Familia la romani
- Maxime şi expresii
Timpurile din sistemul perfectului 2 2 4
- Formarea temei perfectului. Timpurile ce ţin
de tema perfectului: perfectul, mai mult ca
perfectul, viitorul II indicativ diateza activă.
- Formarea lor şi paradigmele conjugării
14.
verbelor la cele trei timpuri ale
perfectului.Traducerea şi comentarea textului
De Prometheo. Minimum lexical
- Cultură şi civilizaţie
Religia romanilor
Modul conjunctiv. Timpurile infectului, 2 2 4
perfectului
- Formarea prezentului şi a imperfectului
conjunctiv diateza activă şi pasivă.
Paradigmele conjugării.
15
- Formarea perfectului şi a mai mult ca
perfectului conjunctiv activ şi pasiv.
- Traducerea, comentarea şi memorizarea
textelor
Gaudeamus, Pater noster. Minimum lexical.
Total: 30 30 60

Temele pentru activitatea individuală

1. Gaius Iulius Caesar
- viaţa şi opera (De bello Gallico);
- activitatea politică;
- valoarea documentară a comentariilor;
- contribuţii la dezvoltarea limbii latine literare.
2. Gaius Sallustius Crispus
- viaţa şi opera (De coniuratione Catilinae);
- concepţiile istorice şi politice;
- originalitatea stilistică.
3. Marcus Tullius Cicero
- direcţiile generale ale activităţii cultural-literare (In Catilinam, Orator, ProArchia poeta);
- concepţiile politice;
- teoria şi practica oratorică;
- arta şi stilul;
- contribuţia la îmbogăţirea limbii latine literare.
4. Titus Lucretius Carus
- opera (De rerum natura);
- poezie, religie şi filosofie în opera lucreţiană.
5. Publius Vergilus Maro, poetul naţional al romanilor
- Cecini pascua, rura, duces: leit-motive tematice în opera vergiliană: structurarea
universului poetic vergilian.
6. Quintus Horatius Flaccus
- viaţa şi opera (Carmina, Epistulae);
- poetica clasicismului;
- teme majore ale liricii horaţiene.
7. Publius Ovidius Naso
- viaţa şi opera (Metamorphoseon libri, Tristia, Pontica);
- mitul şi semnificaţia lui;
- poezia exilului;
8. Titus Livius
- opera; arta expresiei şi construcţiei literare(Ab Urbe condita);
- concepţiile istorice şi morale.
9. Petronius şi romanul latin.
- condiţia umană şi fresca socială;
- umorul
10. Publius Cornelius Tacitus
- viaţa şi opera (Historiae, Annales);
- Valoarea documentară;
- concepţiile istorice, politice şi morale;
- umanismul scriitorului;
- limba şi stilul
11. Aurelius Augustinus
- viaţa şi opera;
- contribuţia autorului la cultura antichităţii târzii.
12. „Epopeea” lui Q. Ennius
– Introducere
– Compoziţia Annalelor: compoziţia epică, personajele
– PoeziaAnnalelor
– Încheiere
13. Tragedia lui Q. Ennius
– Tragediile palliate
– Tragediile praetexte
– Atracţia pentru ciclul troian
– Apropiere de tragedia euripidiană (concepţia dramatică şi, în general, estetica tragediei)
– Tentaţia‚ „originalităţii”
14. Titus Maccius Plautus
– Date biografice
– Titlurile şi subiectele comediilor sale
– Modelul formal al comediei plautine: acţiunea comică, personajul, lexicul
– Fenomenologia comicului plautin
15. Lucilius Suessanus
– Date biografice
– Opera
– Satire morale
– Satire politice
– Satire‚ „literare” (critică literară)
 Temele pentru examen

1. Rolul istoric al limbii latine. Necesitatea studierii limbii latine în societatea contemporană.
2. Antichitatea romană şi receptarea ei în diferite epoci. Cuvinte moştenite şi împrumutate.
3. Noţiuni de fonetică. Alfabetul latin. Reguli de pronunţare.
4. Diftongii. Grupuri de litere. Silaba. Accentul. Regula accentului.
5. Substantivul. Noţiuni generale. Declinarea I a substantivelor. Categoriile gramaticale ale
substantivelor.
6. Declinarea a II-a a substantivelor . Terminaţiile cazuale. Regula genului neutru. Paradigmele
declinării.
7. Definiţia adjectivelor de declinarea I-II. Exemple. Acordul adjectivului cu substantivul.
8. Tehnica traducerii unui text latin. Prepoziţia
9. Declinarea a III-a a substantivelor. Substantive parisilabice şi imparisilabice. Trei tipuri de
declinare a III-a: consonantic, vocalic şi mixt. Terminaţii cazuale. Paradigmele celor trei tipuri
de declinare.
10. Declinarea a IV-a şi a V-a a substantivelor. Terminaţiile cazuale. Paradigmele declinărilor.
11. Definiţia adjectivelor de declinarea a III-a. Exemple de adjective cu trei, două şi o singură
terminaţie de gen. Gradele de comparaţie ale adjectivelor. Calea sintetică, analitică şi supletivă
de formare a gradelor de comparaţie.
12. Adverbul. Gradele de comparaţie ale adverbelor.
13. Pronumele personale, reflexiv şi posesiv. Declinarea pronumelor personale şi a celui reflexiv.
Pronumele posesive. Adjectivele pronominale.
14. Pronumele demonstrative, relative, interogative. Declinarea
15. Numeralele cardinale, ordinale, distributive, adverbiale.
16. Verbul. Noţiuni generale. Prezentul indicativ activ. Imperativul prezent activ. Categoriile
gramaticale ale verbului. Conjugările verbului. Formele iniţiale ale verbului. Formarea temei
infectului.
17. Desinenţele diatezei active şi pasive. Formarea timpului prezent indicativ. Paradigmele
conjugării verbului la prezent. Formarea imperativului prezent.
18. Timpurile verbului din sistemul infectului diateza activă şi pasivă. Paradigmele conjugării.
Formarea viitorului I indicativ activ şi pasiv. Sufixele timpului viitor. Paradigmele conjugării.
19. Timpurile din sistemul perfectului. Formarea temei perfectului. Timpurile ce ţin de tema
perfectului: perfectul, mai mult ca perfectul, viitorul II indicativ diateza activă.
20. Modul conjunctiv. Timpurile infectului. Formarea prezentului şi a imperfectului conjunctiv
diateza activă şi pasivă. Paradigmele conjugării.
21 Timpurile perfectului modului conjunctiv. Formarea perfectului şi a mai mult ca perfectului
conjunctiv activ şi pasiv.
22. Cultură şi civilizaţie latină
23.Progresul culturii artistice la romani
24.Întemierea legendară a Romei
25.Şcoala romană
26.Zeităţi romane
27.Armata romană
28.Virtuţile romanilor
29.Medicina la romani
30. Sărbătorile şi riturile la romani
31.Calendarul roman
32.Alimentele de bază ale romanilor
33.Familia la romani
34.Religia romanilor
35.Viaţa economică
36.Creaţiile folclorice
 Bibliografia obligatorie

1. Cemârtan C.,Ciobanu A. Limba latină, cl .a X-a .- Chişinău: Lumina, 2001.

2. Cemârtan C.,Ciobanu A., Limba latină ,cl. a XI-a. Chişinău: Lumina,1999.
3. Cemârtan C.,Ciobanu A., Limba latină, cl. a XII-a,- Chişinău: Lumina, 2000.
4. Cladia Cemârtan, Ecaterina Kucerov, Lectiones latinae, Manual pentru studenţii facultăţilor
umanitare, Chişinău, 2003
5. Eugen Cizek, Viorica Bălăianu, Margareta Nasta, Limba latină, cl. a XI-a, Editura: Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1992
6. Guţu Gh., Dicţionar latin-român, Editura: Ştiinţifică, Bucureşti, 1997
7. Ionescu Voichiţa., Dicţionar latin-român, Editura: Lider, Bucureşti, 1992
8. Cizek Eugen, Istoria literaturii latine, vol. II, Editura: Societatea „Adevărul" , 1994
9. Scriitori greci şi latini, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, bucureşti, 1978
10. Franga Mariana,Franga Liviu, Compendiu de limba latină. Morfologia, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2005
11. Bujor I. I. şi Chiriac Fr. Gramatica limbii latine, Editura Şt i i n ţ i f i c ă, Bucureşti 1958
12. Ghid gramatical, Limba latină, Editura: Junior, Bucureşti, 2009
13. Drîmba Ovidiu,Istoria culturii şi civilizatiei (vol.I-III), Editura: Saeculum, Bucureşti, 2008
Bibliografia recomandată
1. Creţia Gabriela, Morfologia istorică a verbului latin, Editura Univerisităţii din Bucureşti,
1999.
2. Pârlog Maria, Gramatica limbii latine, Editura All, 2001.
3. Coteanu Ion, Originea limbii române, Editura Academiei RSR, Bucureşti,1981.
4. Ferrari Anna, Dicţionar de mitologie greacă şi romană, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
5. Marian B. Dicţionar de citate şi locuţiuni străine. Bucureşti: Garamond,1996
6. Matei H. Dicţionarul lumii antice. Chişinău: Ştiinţa, 1993
7. Proza latină (trad. Crăciun D.).Bucureşti: Tineretului, 1963

Evaluarea cunoştinţelor
Evaluarea este administrată pe tot parcursul desfăşurării procesului de instruire şi îşi asumă
funcţiile de a determina valoarea achiziţiilor, nivelul rezultatelor; de a detecta punctele slabe ale
învăţării pentru a analiza actele de predare şi a adopta măsuri adecvate ameliorării sau
optimizării procesului instructiv.
Frecvent şi benefic sunt utilizate:
a) evaluarea curentă care se realizează prin chestionarea orală şi diverse probe scrise: dictări
fulger, texte de traducere, de analiză şi sinteză, extemporale etc. Este forma de evaluare care
menţine o anumită ritmicitate şi mobilizează studenţii la un efort sistematic;
b) evaluarea formativă poate fi integrată în mod constant, şi operativ pe tot parcursul
procesuluiinstructiv. Practicarea acestui tip de evaluare porneşte de la divizarea materiei în
unităţi ale conţinutului:
1. Fonetica
2. Morfologia
3. Sintaxa
4. Vocabularul (terminologia)
Evaluarea formativă este integrată prin proceduri tradiţionale şi moderne precum: observarea
curentă (a comportamentelor studenţilor), verificarea sistematică a temelor (scrise si orale)
efectuate acasă şi în sala de studii, întrebările de evaluare, exerciţiile, analiza greşelilor, testele
de autocontrol etc. Evaluarea formativă informează despre rezultatele parţiale.
c) evaluarea interactivă se realizează de către profesor prin observaţia participativă a fiecărui
membru al grupului în cazul în care se organizează învăţarea interactivă ( în grup) – metodă
eficace;
d) evaluarea sumativă constă în susţinera examenului la finele semestrului I – de către
studenţi şi include:
verificarea cunoştinţelor teoretice (forma orală): cunoaşterea elementelor de gramaticălatină,să
relateze informaţii despre cultura şi civilizaţia antică romană;
evaluarea abilităţilor practice (proba scrisă) – traducerea textelor, analiza morfologică,
sintactică a termenilor.
Decizia evaluării finale este exprimată printr-o notă (conform sistemului de apreciere de 10
puncte) care permite promovarea studentului în etapa următoare a procesului didactic. La
examenul de promovare nu sunt admişi studenţii cu media anuală sub nota 5, precum şi studenţii
care nu au recuperat absenţele.
Nota finală constă din trei componente: nota medie (coeficientul 0,6), proba orală
(coeficientul 0,2), proba scrisă (coeficientul 0,2).
Cunoştinţele de materie se apreciază cu note de la 1 pană la 10, fără zecimale.
Nota 10 sau ≪excelent≫ (echivalent ECTS – A) va fi acordată pentru acoperirea a 91- 100%
din totalul de cunoştinţe însuşite.
Nota 9 sau ≪foarte bine≫ (echivalent ECTS – B) va fi acordată pentru acoperirea a 81- 90%
din totalul de cunoştinţe însuşite.
Nota 8 sau ≪bine≫ (echivalent ECTS – C) va fi acordată pentru acoperirea a 71-80% din
totalul de cunoştinţe insuşite.
Notele 6 şi 7 sau ≪satisfăcător≫ (echivalent ECTS – D) vor fi acordate pentru acoperirea a 61-
65% şi 66-70% din totalul de cunoştinţe însuşite.
Nota 5 sau ≪slab≫ (echivalent ECTS – E) va fi acordată pentru acoperirea a 51-60% din
totalul de cunoştinţe însuşite.
Notele 3 şi 4 (echivalent ECTS – FX) vor fi acordate pentru acoperirea a 31-40% şi 41- 50%
din totalul de cunoştinţe însuşite
Notele 1şi 2sau ≪nesatisfăcător≫ (echivalent ECTS – F) vor fi acordate pentru acoperirea a 0-
30% din totalul de cunoştinţe însuşite.
Neprezentarea (nemotivată)la examen se înregistrează cu ≪absent≫.Studentul are dreptul la 2
susţineri repetate ale examenului.
 Material metodic

1. Traduceţi următorul text folosind vocabularul de mai jos şi analizaţi cuvintele

subliniate:
Diagoras Rhodius tres filios habuisse dicitur, unum pugilem, alterum pancratistem, tertium
luctatorem: eos omnes vidit vincere Olympiae eodem die. Cum ibi eum tres adulescentes,
coronis suis in caput patris positis, amplecterentur populusque in eum flores iaceret, ibidem in
stadio, inspectantepopulo, animam efflavit. (Aullus –Gellius, Noctes Atticae, III, 15)

Vocabular:
Aler, altera, alterum= altul, Inspecto, are, avi, atum= a vedea, a se uita
cel de-al doilea la, a observa, a privi
Anima, ae= suflet, suflu Ibi= acolo
Atticus, a, um = din Atica Stadium, ii = stadium, arenă, întrecere
(provincie a Athenei) Iacio, iacere, ieci, iactum=a arunca, a azvârli
Pugil, pugilis= boxer Amplector, amplecti, plexus sum= a
Pancratistes= pancratis, atlet care îmbrăţişa, a cuprinde
luptă şi boxează Adulescens, ntis = adolescent
Luctator, luctatoris=luptător Ibidem=chiar acolo
Olympia, ae= Olimpia (oraş din Efflo, are, avi, atum=a da afară
Grecia) suflând, a vărsa,
Idem, eadem, idem=acelaşi, aceeaşi Animam efflare= a-şi da sufletul

2. Traduceţi şi alegeţi varianta corectă. Folosiţi vocabularul de la sfârşitul testului:

Dicebat autem et parabolam ad illos quoniam oportet semper orare et non deficere.
Dicebat Orare
1.prezent 1.infinitiv perfect
2.imperfect 2.conjuctiv imperfect
3.viitorul 3. infinitiv prezent

Dicens iudex quidam erat in quadam civitate qui Deum non timebat et hominem non verebatur
Dicens Timebat
1.participiu prezent 1.viitor, II, sg
2.gerunziu 2.imperfect II, sg
3.gerundiv 3.imperfect III, sg

Vidua autem quaedam erat in civitate illa et veniebat ad eum dicens vindica me de adversario
meo
Veniebat Vindica
1.imperfect, pers III, pl 1.infinitiv prezent
2.imperfect, pers III, sg 2.indicativ prezent,
3.viitor, pers III, sg pers III sg
3. imperativ, prezent,
pers II sg

Autem dixit intra se et si Deum non timeo nec hominem revereor

Dixit Timeo
1.conj III, prezent, pers III, 1. conj II,
sg prezent, pers I sg
2.conj III, perfect, pers III, sg 2. conj III,
3.conj II, perfect, pers II sg prezent, pers I sg
 3. conj I,
perfect, pers II pl

Tamen quia molesta est mihi haec vidua vindicabo illam ne in novissimo veniens suggillet me
Vindicabo Suggillet
1.prezent, pers III sg 1.viitor, pers III sg
2.imperfect, pers I sg 2.conjunctiv, pers
3.viitor, pers I sg III sg
3. prezent, pers II
sg
3.formaţi conjunctivul prezent, conjunctivul perfect de la amo, are, amavi, amatum şi
traduceţi
Vocabular
dico, ere, dixi, dictum= a zice
autem = însă, dar is, ea, id= acela, el
et= şi vindico, are, avi, atum= a pedepsi, răzbuna,
parabola, ae= parabolă, pildă a face dreptate
ad=la+Ac adeversarius, ii= adversar, potrivnic, duşman
ille, illa, illud=acela (pronume demonstrativ) nole, nolle, nolui= a nu voi
quoniam=după ce, pentru că, despre per=timp de, în timpul,
oportet=se cuvine multus = mult
semper=întotdeauna tempus, i=timp
oro, orare, oravi,, oratum=a se ruga post=dupa, după aceea, apoi,
non= nu intra=în, înăuntru
deficio, ere, feci, fectum= a renunţa, a se=sine, el
părăsi, a înceta si=dacă
iudex, iudicis= judecător nec=nici
erat (de la a fi; sum, esse, fui) revereor, eri, veritus sum=a se sfii, a se
quidam, quaedam, quoddam=un oarecare, teme, a respecta
anumit, cineva tamen=totuşi
civitas, tis=cetate, oraş quia=pentru că
quis, quae, quod= care molestus(3)=supărător, neplăcut, plictisitor,
Deus, Dei= zeu greu de suportat
timeo, ere, ui=a se teme, a-i fi frică mihi=pentru mine, mie
homo, inis=om hic, haec, hoc=aceasta
vereor, vereri, veritus sum=a respecta, a vindico(I)=a razbuna, a elibera, a scăpa, a
cinsti, a se ruşina face dreptate
viduva, ae= văduvă ne= ca să nu
venio, ire, veni, ventum= a veni suggillo(I)= a defăima, a supăra, a-şi bate
joc
 4. Alegeţi varianta corectă:

In principio (la început) erat Verbum (Cuvantul) et Verbum erat apud Deum (la Dumnezeu) et
Deus erat Verbum:
in principio
a) N sg, b) abl sg, c) D. sg
erat
a). ind. Prezent, pers III sg, b) imperfect, pers III sg c) perfect, pers III pl
Deum
a) N sg, b) Ac pl c) Ac sg
In ipso vita (viaţa) erat et vita erat lux hominum
vita
a) decl I, N sg; b) decl II, N sg; c) decl III, Ac. sg
lux
a)subst. Decl I, Ac sg; b) pronume; c) subst. Decl III, N sg.
hominum
a)decl II, Ac pl; b) decl III, G pl; c) decl II, G. pl
Et lux in tenebris(întuneric) lucet (a străluci) et tenebrae eam non conprehenderunt.
in tenebris
a) decl I, abl pl b) decl III, abl sg; c) decl II, G. sg
lucet
b) imperfect, pers III, sg; b) indicativ prezent, pers III, sg; c) perfect, pers. III pl

5. Completaţi spaţiile goale din tabelele următoare după modelul primului rând:

Nominativ genitiv traducere acuzativ

leo leonis Leu
lupus lupi Lup
ignis ignis
cura curae grijă
minister ministri servitor
frater
servi
hominis Om
Tullia
vir viri bărbat

esse –a fi sum est sunt

imperare – a porunci
docēre – a învăţa (pe
altul)
invenire – a găsi
dicěre - dico
- a trimite mitto mittunt

Traduceţi Alegeţi varianta corectă

1. Marcus fratri salutem dicit. 1. Domina sine….. ad praetorem venit.
2. Homo homini lupus est. a. servi
3. Marci uxor Heluiae salutem dicit. b. sevis
4. Tulliae mater aquam bibit. c. servorum
5. Bis dat qui dat celeriter. 2. Servi…… in urbem ducunt.
6. Bis vincit qui se vincit. a. dominorum
7. Fortes fortuna adiuvat. b. dominos
8. Canis sine dentibus latrat. c. dominis
9. Vasa inania plurimum sonant. 3. Marcus Tullius Cicero cum… generum
10. Frater filium videt et ad urbem ducit. vidit.
a. filia (nominativ)
b. filia (ablativ)
c. filiam
4. Cicero…. epistolas scribit.
a. filium
b. filiae
c. fratri

6. Declinaţi expresiile următoare la cazurile indicate şi traduceţi:

N. sg. G. sg. Ac. sg. traducere
ira magna mânie mare
N. pl. G. pl. Abl. pl.
lupi avidi lupi lacomi

7. Găsiţi formele care lipsesc şi traduceţi:

amare – a iubi amo – eu iubesc amant – ei iubesc
monēre – a atrage atenţia moneo – eu atrag atenţia
vincěre - vinco - - ei înving
audire - audiunt
dicěre - - eu zic dicunt
docēre – a învăţa (pe
cineva)
poněre – a pune ponunt
clamare – a striga clamant
- a scrie scribo - scribunt
moveo – a mişca movent -
dare -
respondēre - respondeo -
redděre - reddunt – ei restituie
- a înţelege intelligo intelligunt
sentire – a simţi, a percepe - eu simt, eu percep
tenent -
esse – a fi - eu sunt - ei sunt
mittěre -
- a veni veniunt -
scire – a şti scio -
8. Completaţi tabelele următoare şi traduceţi după modelul oferit de prima linie:

ducěre ducit ducunt duxit

amare amat amant amavit
monēre monet
vincěre vincit
audire audit
capěre capit
clamare clamavit
respondēre
tenēre tenuit
ponit posuit
scribunt
Scire scit scivit
proceděre procedunt
Sentire sentiunt sentit
Accipěre accipit accepit
Ferre fert ferunt
9. Analizaţi cuvintele şi sintagmele subliniate din textul de mai jos şi traduceţi cu
ajutorul dicţionarului:

Et non post multos dies (nu după multe zile) congregatis (congrego, are= a strânge) omnibus
(omnis, is= tot) adulescentior filius peregre profectus est (proficiscor = a pleca) in regionem
longinquam et ibi(acolo) dissipavit (a risipit) substantiam suam (averea sa) vivendo luxuriose.

10. Traduceţi folosind vocabularul de mai jos:

Lentulus, Ciceronis gener, homo exiguae staturae fuit. Cicero cum generum suum longo
gladio accinctum vidisset, “quis, inquit, generum meum ad gladium alligavit?”
Macrobius, Saturnalii, II, 3

Vocabular
Accingo, ere, Alligo, are, avi, Inquit= zice Statura, ae= statură,
accinxi, accinctum= atum= a lega Longus, a, um= lung înălţime
a înarma Exiguus, a, um= mic,
scund
Ubi, apud Cannas exercitus populi Romani caesus est, mater, nuntio de morte filii allato, magno
dolore affecta est. Sed, is nuntius non verus fuit atque is adulescens non diu post ex pugna in
Urbem rediit. Mater, repente filio viso, copia gaudi oppresa exanimataque est.

Vocabular
adulescens, ntis= caedo, ere, cecidi, de+Abl.= în legătura ex+Abl= din, în afară
adolescent caesum= a bate, a cu, despre exanimo, are, avi,
affero, affere, attuli, cădea, a face să cadă diu=mult timp atum= a ucide
allatum= a aduce copia, ae=mare dolor, oris= durere gaudium, ii= bucurie
apud+Ac. =la cantitate inopinatus, a, um=
neaşteptat
mors, mortis= moarte
nuntius, ii= veste
opprimo, ere, post= după(+Ac) redeo, ire, ivi, itum= a se= dar
oppressi, oppressum= pugna, ae= luptă reveni verus=adevărat
a copleşi, a cuprinde repente= deodată Urbs, is= Roma

11. Alegeţi varianta corectă:

1. Frater …..videt et ad urbem ducit. d. Heluia

a. filio e. Quinti
b. filii 4. …. Pater et mater amant.
c. filium a. filia
2. Servus vinum ….. bibit b. filiae
a. dominus c. filiam
b. dominum 5. Gaius Iulius Caesar….. uxorem ducit
c. domino a. Cornelia
d. domini b. Corneliam
3. Terentia …. Aquam dat. c. Corneliae
a. Marco 6. Iulia Caesaris et Corneliae….. est
b. Cicero a. filia
c. Tulliae b. filiam
 c. filiae b. filii
7. Marcus Tullius Cicero, consul filius, c. filium
…..videt. 9. Pater matri epistolam ….. legit
a. soror a. filio
b. sorori b. filii
c. sororis c. filium
d. sororem 10. Marcus ad….uxorem celeriter currit.
8. Marcus Tullius Cicero…. celeriter a. filio
respondet b. patrem
a. filiam c. fratris
11. ….Caesar vidit. b. hostes
a. hostis c. hostium
12Domina sine….. ad praetorem veniebat. b. ministri
a. servi c. eques
b. sevis 17. Cicero…. epistolas scribit.
c. servorum a. filium
13. Servi…… in urbem duxerunt. b. filiae
a. dominorum c. fratri
b. dominos 18. Veste deposita, Alexander Magnus ad
c. dominis ……. cucurrit.
14. Cum centuriones aquam dant, ….. ira a. hostium
non considit. b. fluvium
a. milites c. aquarum
b. militum 19. …….. in muris currentibus, praetor rem
c. milite esse in angusto dixit.
15. Marcus Tullius Cicero cum… generum a. lupis
videbat. b. hostis
a. filia(nominativ) c. ducis
b. filia(ablativ) d. lapidibus
c. filiam 20. Urbe capta, cives rem…… esse in
16. ….. imperatori vinum dederunt. angusto sciebant.
a. centurioni a. legatum
b. ducum
c. servo
 12. Proverbe şi maxime – analizaţi-le

A
Aquila non capit muscas. (Vulturul nu prinde muşte)
Absentem laedit, qui cum ebrio litigat. (Cel care se ceartă cu un beţiv răneşte un absent)
Ad multos annos! (La mulţi ani!)
Aegroto dum anima est, spes est. (Cât timp bolnavul respiră, mai este speranţă)
Amicus Plato, sed magis amica veritas. (Mi-e prieten Platon, dar mai prieten adevărul)
Amor patriae nostra lex. (Iubirea patriei este legea noastră)
Alea jacta est. (Soarta este hotărâtă! Zarurile au fost aruncate!) au fost rostite de Iulius Caesar când a
trecut Rubiconul.
Ars longa, vita brevis. (Arta este lungă, viaţa este scurtă)
Asinus asinorum in saecula saeculorum. (Măgarul măgarilor în secolele secolelor)
Audiatur et altera pars. (Să se asculte şi cealaltă parte)
Aurea mediocritas. (Aurita cale de mijloc)
Auri sacra fames. (Faima sfântă a aurului!)
Aut Caesar, aut nihil (Sau Cezar, sau nimic)
Avarus ipse miseriae causa est suae (Avarul este cauza propriei lui mizerii)
Ave Caesar morituri te salutant! (Să trăieşti Caesar, cei care se duc la moarte te salută!)
B
Beatus, qui prodest, quibus potest. (Fericit este cel care se face util prin ajutorul dat)
Bis dat, qui cito dat. (Cine dă rapid, dă de două ori)
Bene diagnoscitur, bene curatur. (Cine dă un diagnostic bun, vindecă bine)
Bona diagnosis, bona curatio. (Bun diagnostic, bun leac)
Bona valetudo melior est quam maximae divitiae. (Starea de sănătate bună (sănătatea) este mai
valoroasă decât cea mai mare avere)
Bonum vinum laetificat cor hominis. (Vinul bun înveseleşte inima omului)
Barba non facit philosophum. (Nu barba te face filosof)
Beneficium accipere, libertatem est vendere (Dacă accepţi un favor iţi vinzi libertatea)
C
Carpe diem. (Trăieşte clipa; Profită de această zi) Horatius
Cave canem (Pazeşte-te de câine)
Cibi condimentum est fames. (Foamea este condiment pentru orice mâncare)
Concordia civium murus urbium. (Armonia dintre cetăţeni, este zidul oraşelor)
Conditio sine qua non. (Condiţie necesară)
Consuetudinis vis magna est. (Forţa obiceiului este mare)
Consuetudo altera natura est. (Obiceiul este o altă natură, a doua natură)
Contra vim mortis non est medicamen in hortis. (Nu există medicament împotriva puterii morţii)
Cui bono ? (Cine e beneficiarul ?)
Cura, ut valeas! (Ai grijă de tine)
D
De gustibus et coloribus, non disputandum. (Gusturile şi culorile nu se discută)
De mortuis nihil nisi bene. (Despre morţi numai de bine)
Divide et impera. Varianta Divide ut imperes. (Dezbină şi condu).
Docendo discimus. (Învăţând pe alţii, învăţam şi noi)
Doctus cum libro. (Savant cu cartea).
Dubito, ergo cogito; cogito ergo sum. (Mă îndoiesc, deci cuget; cuget, deci exist)
Dulce et decorum est pro patria mori. (Este dulce şi frumos să mori pentru patrie) Horatius.
Dum spiro, spero. (Cât timp respir, sper)
Dura lex, sed lex. (Legea e dură, dar e lege)
Dura necessitas. (Necesitate dură)
E
E fructu arbor cognoscitur. (Arborele se cunoaşte după fructe)
Edere debes ut vivas, non vivere ut edas. (Trebuie să mănânci că să traieşti, nu să trăieşti că să
mănânci)
Ego sum qui sum. (Eu sunt cel ce sunt)
Ergo bibamus! (Să bem, deci!)
Errare humanum est sed perseverare diabolicum. (A greşi e omeneşte, dar a persevera [în greşeli] este
diabolic)
Est modus in rebus. (Este o măsură în fiecare lucru) sau - mai complet - (Nu este bine sa depăşeşti
măsura fiecarui lucru). Era scris pe frontonul templului din Delphi. Tot acolo era scris şi "Nosce te
ipsum!" (Cunoaşte-te pe tine însuţi!)
Et in Arcadia ego. (Şi eu am trăit în Arcadia)
Et si omnes, sed non ego. (Chiar dacă toţi, eu nu)
Etiam unus capilus habet umbram suam (Chiar şi un fir de păr are umbra sa)
Ex nihilo nihil. (Din nimic nu se creează nimic)
Exceptis excipiendis. (Exceptând ce este de exceptat)
Ex osibus ultor. (Din mormânt se ridică răzbunătorul)
Experientia docet. (Experienţa te învaţă)
F
Famam multi curant pauci conscienciam (Mulţi se îngrijesc de faimă puţini de conştiinţă)
Festina lente! (Grăbeşte-te încet!)
Fiat lux! (Să se facă lumină!)
Flagrante delicto. (În flagrant delict)
Fluctuat nec mergitur. (E zguduit, dar nu se scufundă : stema oraşului Paris)
Fortes fortuna juvat. sau Audaces fortuna juvat. (Norocul îl favorizează pe curajos)
G
Gaudeamus igitur (Să ne bucurăm, deci)
Grosso modo (În linii mari)
Gutta cavat lapidem non vi, sed saepe cadendo. (Stropul face o gaură în piatră, nu prin forţă, ci prin
cadere repetată)
H
Habemus papam! (Avem papă!)
Habent sua fata libelli. (Cărţile îşi au destinul lor)
Hannibal ante portas. (Hannibal înaintea porţilor. (Pierde timpul pe când duşmanul este deja aici.))
Hic et nunc. (Aici şi acum)
Hic et ubique (Aici şi peste tot)
Hic Rhodus, hic salta. (AICI e Rhodos, aici sari! (Demonstrează AICI şi ACUM ce ai de demonstrat))
Hodie mihi, cras tibi. (Azi pentru mine, mâine pentru tine)
Homo homini lupus est. (Omul este un lup pentru om)
Homo naturaliter animal sociale. (Omul prin natură este animal social) Aristotel
Homo sum, humani nihil a me alienum puto. (Om sunt, nimic din ce este omenesc nu-mi este străin)
I
Ignorantia legis non excusat. (Necunoaşterea legii nu are scuză)
Ignoti nulla cupido. (Necunoscutul nu tentează) Ovidiu
Incredibile dictu. (Incredibil de zis)
In hoc signo vinces. (Cu acest semn vei învinge)
Inter arma silent leges. (În timpul razboiului, legile tac, sunt mute)
In vino veritas. (În vin este adevărul)
Iunctis (junctis) viribus. (Unirea face forţa)
Iurare (jurare) in verba magistri. (A jura pe cuvintele unui profesor)
L
Laborare est orare. (A lucra înseamnă a te ruga)
Laborare omnia vincit. (Truda învinge totul)
Lapis philosophorum. (Piatra filosofilor)
M
Magister ludi (Învăţătorul şcolii)
Manus manum lavat. (O mână spală pe alta)
Medicus curat, natura sanat. (Medicul îl are-n grijă, natura îl însănătoşeşte)
Memento mori. (Nu uita că eşti muritor!)
Mens sana in corpore sano. (Minte sănătoasă în corp sănătos)
Modus vivendi (Mod de a trăi)
Mutatis mutandis (Schimbând ce este de schimbat)
N
Naturalia non sunt turpia (Cele naturale nu sunt ruşinoase)
Natura abhorret a vacuo. (Natura detestă vidul)
Nec Hercules contra plures. (Nu e Hercule cine luptă cu o droaie)
Nemo propheta in patria sua. (Nimeni nu-i profet in ţara sa)
Nemo nascitur sapiens. (Nimeni nu se naşte învăţat)
Nihil lacrima citius arescit. (Nimic nu usucă mai repede ca o lacrimă)
Nihil novi sub sole. (Nimic nou sub soare)
Nihil sine deo. (Nimic fără Dumnezeu)
Nihil sine numini. (Nimic fără dorinţă)
Non omnia possumus omnes. (Nimeni nu le poate face pe toate, nu toţi le putem face pe toate)
Non scholae, sed vitae discimus. (Nu de la şcoală învăţam, ci de la "şcoala vieţii)
Non solum armis sed libris (Nu doar prin forţa, ci şi prin cultură)
Non ut edam vivo, sed ut vivam edo. (Nu trăiesc ca să mănânc, ci mănânc ca să trăiesc)
Non vestimentum virum ornat, sed vir vestimentum. (Nu haina îl face pe om, ci omul pe haină
Nosce te ipsum! (Cunoaşte-te pe tine însuţi!) Era scris pe frontonul templului din Delphi. Tot acolo
era scris şi "Est modus in rebus."
Nulla est medicina sine lingua latina. (Nu există medicină fără limba latină)
Nulla regula sine exceptione. (Nu există regulă fără excepţie sau Excepţia întăreşte regula)
Nulla res tam necessaria est quam medicina. (Nimic nu e mai necesar ca medicina)
O
Oculi plus vident quam oculus. (Mai mulţi ochi văd mai mult decât unul)
Omnes homines sibi sanitatem cupiunt, saepe autem omnia, quae valetudini contraria sunt, faciunt.
(Toţi oamenii vor să aibă sănătate, dar adesea fac totul în contra ei)
Omnia mea mecum porto. (Port toate ale mele cu mine)
Omnia vincit amor. (Iubirea învinge totul)
Omnium artium medicina nobilissima est. (Medicina este cea mai nobilă artă)
Optimum medicamentum quies est. (Cel mai bun medicament este odihna)
Ora et labora. (Roagă-te şi lucrează!)
P
Pax melior est quam iustissimum bellum. (Pacea este mai bună decât cel mai drept război)
Pax vobiscum! (Pacea cu voi!)
Per aspera ad astra. (Cu greutate până la stele. Trebuie să munceşti mult - şi greu - ca să ajungi la
performanţă - (Proverb românesc: Cu amar se mănâncă cele dulci))
Per scientiam ad salutem aegroti. (Să vindeci boala prin ştiinţă)
Persona (non) grata. (Persoana (ne)agreată)
Pia mater (Mamă iubitoare)
Plenus venter non studet libenter. (O burtă plină nu iubeşte studiul)
Plures crapula quam gladius perdidit. (Beţia ia mai multe vieţi decât spada)
Post cenam non stare sed mille passus meare. (Să nu stai dupa cină, ci să mergi pe jos o milă).
Post mortem. (După moarte)
Post hoc non est propter hoc. (După asta, nu e din cauza asta)
Praesente medico nihil nocet. (Când doctorul e lângă tine, nimic nu-ţi poate face rău)
Praevenire melius est quam praeveniri. (A preveni este mai uşor decât a trata)
Primum non nocere. (Mai întâi de toate să nu faci rău)
Primum vivere et deinde philosophari. (Mai întâi a trăi şi pe urmă a face filosofie)
Prosit (Să fie de bine)
Q
Qui rogat, non errat. (Cine roagă, nu greşeşte sau Încercarea moarte n-are)
Qui scribit, bis legit. (Cine scrie, citeşte de două ori)
Qui tacet, consentire videtur. (Cine tace e de-acord)
Quidquid agis, prudenter agas, et respice finem! (Orice ai face, fă cu prudenţă, fără să-ţi tai respiraţia
la sfârşit)
Quidquid discis, tibi discis. (Orice ai învăţa, înveţi pentru tine)
Quod erat demonstrandum. (Ceea ce era de demonstrat)
Quod licet Iovis, non licet bovis. (Ceea ce-i este permis lui Jupiter nu-i este permis şi unui bou)
Quod medicina aliis, aliis est acre venenum. (Ceea ce pentru unul este medicamentul pentru altul este
venin)
Quod scripsi, scripsi! (Ceea ce am scris, am scris!)
Quot capita, tot sententiae. (Câte capete, atâtea păreri,)
R
Repetitio mater studiorum est. (Repetiţia este mama învăţăturii)
Ridendo castigat mores. (Razând îndrepţi, dojeneşti moravurile)
S
Saepe morborum gravium exitus incerti sunt. (Adesea, soarta persoanelor grav bolnave este
necunoscută)
Salus aegroti suprema lex. (Sănătatea pacientului este legea supremă)
Semper idem. (Mereu acelaşi)
Sic transit gloria mundi. (Aşa trece gloria lumii) Formulă folosită în trecut la investirea unui nou papă.
Sine die (Fără un termen anume precizat)
Sine ira et studio. (Fara ură şi părtinire)
Sine labore non erit panis in ore. (Fără muncă nu mănânci pâine)
Sine qua non. (Fără de care nu se poate)
Si tacuisses, philosophus mansisses. (Daca tăceai, filosof rămâneai)
Si vis pacem, para bellum. (Dacă vrei pace, pregăteşte-te de război)
Sui generis. (În felul său)
T
Tarde venientibus ossa. (Pentru cei care vin târziu, (rămân doar) oasele Întârziaţii se aleg cu oasele)
Tempora mutantur et nos mutamur in illis. (Timpurile se schimbă, şi noi cu ele)
U
Ubi bene ibi patria. (Unde-i bine, acolo este patria mea)
Ubi concordia, ibi victoria. (Unde este armonie, este şi victorie)
Ubi tu Gaius, ibi ego Gaia. (Unde eşti tu Gaius, acolo voi fi eu, Gaia; formula de fidelitate zisă de soţii
romani după căsătorie)
Una hirundo non facit ver. (Cu o rândunică nu se face primăvara)
Unum castigabis, centum emendabis. (Dacă dojeneşti o greşeală, corectezi o sută)
Ut ameris, amabilis esto. (Fii amabil şi vei fi iubit)
Ut sis nocte levis, sit cena brevis (Daca vrei să dormi bine, mănâncă devreme)
V
Vae victis! (Vai de cei învinşi!)
Vade mecum (Vino cu mine)
Veni, vidi, vici (Am venit, am văzut, am învins) Iulius Caesar
Verba docent, exempla trahunt. (Vorbele învaţă, iar exemplele ghidează)
Verba volant, scripta manent. (Vorbele zboară, dar scrisul rămâne)
Veritas odium paret. (Adevarul seamănă ură)
Vincit omnia veritas. (Adevărul învinge totul)
Vox populi, vox dei. (Vocea poporului este vocea zeilor)