Prof. Dr Ing. I. S. ANTONIU APARATE DE MASURAT $I MASURARI ELECTRICE UZUALE EDITIA A DOUA REVAZUTA $I ADAUGITA EDITURA TEHNICA BUCURESTI — 1962PREFATA LA EDITIA a Il-a Epuizarea, intr-un timp destul de scurt, a primei editii a acestei lucrdri a ardtat necesitatea ce se simte in literatura teh- snicd romineascd pentru asemenea manuale practice. Dezvoltarea industriei electrotehnice si energetice, a indus- 4riei in general, automatizarea proceselor de productie, progre- sele realizate de electrificdri, au fdcut ca oamenii muncii sd se dntereseze din ce in ce mai mult de problemele speciale ale elec- trotehnicii ; aceastdé dorinfad de informare si instruire nu apare numai la cei care lucreazd direct in diversele ramuri ale electro- tehnicii; ea a apdrut aproape intr-o aceeasi mdsurd si la cei care n-au deloc sau au prea pufine contingenfe cu tehnica elec- tricitd Aceasta este o a doua cauzd — si poate cea principald — a ritmului de epuizare a acestei lucrari. Prin reeditarea lucrarii, Editura Tehnicd pune la indemina oamenilor muncii un material usor accesibil care, desi de strictd specialitate, le dd posibilitatea sé se documenteze si sd-si insu- seascd anumite elemente necesare ridicdrii nivelului lor pro- Jesional. In aceasté a doua edifie lucrarea a fost complet revdzutd, in- depdrtindu-se tot ce pdrea inutil si addugindu-se un numdr de chestiuni care ni s-au pdrut interesante si actuale. Astfel a fost introdus un capitol nou privind oscilografele de #oate categoriile, acest tip de aparat nelipsind astdzi din nici un daboratar de electrotehnicd ; s-au introdus paragrafe noi privind 4ogometrele, etalondrile de precizie, date privind consumul pro- ypriu ai aparatelor de mdsurat etc. De asemenea, materialul ilus- trativ a fost imbogdtit. Tn aceste conditii ndddjduim cd lucrarea va putea rdspunde. necesitdtilor marelui numdr de tehnicieni care se intereseazd de chestiunile de mdsurdtori electrice si care vor gdsi astfel rdspuns la cit mai multe din problemele pe care practica si locul lor de muncd le cere a rezolva. J5 februarie 1962 Prof. Dr. Ing. ION S. ANTONIU 3PREFATA LA EDITIAT Lucrarea de fata a fost intocmitd in scopul de a pune la indemina tehnicienilor de toate categoriile un material de in- struire si informare in legdturd cu una dintre problemele practice ce sint chemati a rezolva : efectuarea mdsurdrilor electrice. Ea a fost alcdtuitd din prelucrarea si completarea unei lu~ erdri mai vechi a autorului ,Jnstrumente de mdsurd electrice in- dustriale in exploatdrile de electricitate“, apdrutd in a doua editie in anul 1948, lucrare premiatd de fosta Academie Romind. Lucrarea cuprinde urmdtoarele parti: principii de functio~ nare si constructie, in care se dau principitle generale de con- structie si de functionare a. aparatelor de mdsurat ; descrierea aparatelor de mdsurat uzuale si a unor dispozitive auxiliare folo- site tn mdsurdri; despre constantele aparatelor de mdsurat sé despre modul de ejectuare a mdsurdrilor ; mdsurdri diverse in curent continuu si alternativ, in care se da si descrierea unor ti~ puri de aparate speciale ; despre etalonarea aparatelor de mdsu~ rat ; descrierea unor aparate universale cum si a aparatajului sé metodelor folosite pentru sincronizare. Lucrarea se incheie cu o parte care trateazdé mdsurarea rezistentelor, a inductanfelor, a capacitdtilor si a fortelor electromotoare. Lucrarea cuprinde numeroase scheme si figuri, astfel ca tex- tul sd poatd fi cit mai usor de inteles. Au fost folosite numai de-. monstratiile matematice strict necesare, in general dindu-se direct formulele care se utilizeazd la efectuarea mdsurdrii diverselor marimi. S-a insistat. mai mult asupra calculelor numerice pentrus ca, prin exemple concrete, sd se poatd intelege si invdta mai usor mecanismul efectudrii unei anumite mdsurdrt. Prof. Dr. Ing. ION S. ANTONIL2CAPITOLUL I PRINCIPIT DE FUNCTIONARE $I DE CONSTRUCTIE A. Principii de functionare 1. Dac& printr-un conductor asezat deasupra si de-a lungul «mui ac magnetic in repaus trece un curent electric constant avind sensul indicat in fig. 1, acul magnetic se va roti, polul s4u nord deplasindu-se spre rasarit. Daed conductorul este asezat dede- -subtul acului magnetic, iar curentul are acelasi sens, polul nord ‘se va deplasa spre apus. Daca, insa, sensul curentului se modi- ficd, pozitia relativa a conductorului fata de acul magnetic ra- minind aceeasi, polul nord se va deplasa spre apus — cind con- -ductorul se gaseste deasupra acului — si spre rasarit — cind con- ductorul se afl4 dedesubtul acului. Sensul in care se deplaseazd acul magnetic poate fi deter- aminat pe baza urmatoarei reguli: dacd presupunem un om culcat de-a lungul conductorului, cu fata spre acul magnetic si asezat -astfel incit curentul electric sd circule in conductor de la picioa- ele omului cdtre cap, el vede ca polul nord al magnetului se -deplaseazd spre mina sa stingd (fig. 1). Daca, fara si modificim pozitia acului fata de conductor, mérim valoarea curentului deplasarea acului magnetic creste. Totusi, oricit ar fi de mare curentul, acul nu se roteste cu mai mult de 90°, pozitia sa limita fiind pe directia rasarit-apus. Aceasta experienta pune in evidenta actiunea mecanica pe care o exercité curentul continuu asupra unui ac magnetic aflat in apropierea unui conductor parcurs de acel curent. Curentul actioneazd asupra acului prin intermediul cimpului magnetic pe care i] produce in jurul conductorului prin care trece. 2..$4 luim un magnet permanent in forma de potcoava, iar intre polii lui (NS) s& suspendiam un mic cadru, foarte usor, pe «are am bobinat un conductor subtire si usor. Daca prin conduc- 5tor circulé un curent avind un sens determinat, cadrul se va roti in jurul axului de suspensie, cdutind sa ia pozitia perpendiculara pe directia nord-sud a polilor magnetului (fig. 2). fh devin, cind un curent electric parcurge spirele unei bobine, acea bobind ca~ pata un pol nord si un pol sud, ca si un magnet ; bobina poate fi,. deci, asemuita ci un magnet — si, dupa cum se stie, polii de nume con- trar ai magnetilor se atrag. Fig. 1. Actiunea mecanicd a unui curent constant Fig. 2. Principiul de functionare asupra unui ac magnetic in repaus. a unui aparat magnetoelectric. Daca se modifica sensul curentului electric care parcurge bobina, fara a se schimba pozitia ei fata de magnetul permanent, polii bobinei se vor inversa, astfel incit bobina se va roti in sens. contrar. Pentru a determina care va fi sensul de rotatie al bo- binei cind cunoastem sensu! curentului electric, aplicam urm. toarea regula: acel capdt al. bobinei, la care curentul circuld in sensul de miscare ai acelor unui ceasornic, este denumit polut sud al bobinei ; cunoscind polii bobinei si cei ai magnetului per- manent se poate determina sensul in care se va roti bobina, polit de acelasi nume respingindu-se, iar cei de nume contrar atra- gindu-se. Actiunea reciprocd intre magnetul permanent si bobind are loc prin intermediul cimpurilor magnetice produse de magnet si de curentul care parcurge conductorul. Fenomenul de miscare a acului magnetic in cimpul magnetic produs de un curent continuu si fenomenul de miscare a unet bobine parcurse de un curent constant ‘in cimpul unui magnet permanent au fost folosite pentru construirea unor aparate elec- tricé de masurat. Aparatele care au la baza principiul inter- actiunii dintre un curent si cimpul unui magnet permanent sint denumite aparate cu magnet permanent si cu cadru mobil sau. 6aparate magnetoelectrice. Aparatele magnetoelectrice nu pot fi folosite decit in curent continuu ; de aceea, pentru efectuarea cu. aceste aparate, a masurarii unor m&rimi alternative se redre-' seazi!) intii curentul alternativ din circuitul de masurare. Se obtin, astfel, aparate magnetoelectrice cu redresoare. Np Fig. 3. Principiul de funcfionare a unui aparat electrodinamic : BF — bobina fixa ; BM — bobina mobil ; ',., ~S,,— directia polilor bobinei mobile ; Ny —Sy~ directa polilor -bobinel fixe. 3. Cind prin spirele — regulat infasurate pe un cadru — ale unei bobine circula un curent, bobina capata proprietatile unui magnet ; deci, intre douad bobine parcurse de curenti, vor exista forte de atractie sau de respingere, ca intre doi magneti. Daca, folosindu-se aceasta proprietate, se inlocuieste magne- tul permanent al unui aparat de masurat magnetoelectric prin- tr-o asemenea bobina (bine inteles mentinindu-se cealalta bobina a aparatului), se obtine un alt.aparat de masurat, care apartine clasei de aparate numite electrodinamice (fig. 3,a). La aceste aparate, una dintre bobine este fixd (BF), iar cealalta mobila (BM). Pentru ca aparatul sa poata functiona, trebuie ca prin ambele bobine s& circule curenti electrici (produsi fie de aceeasi sursa, fie de surse diferite). In functie de modul in care aceste doua bobine sint legate si de sursele de alimentare, se realizeaza aparate capabile sd masoare diferite marimi electrice. Principiul de functionare al acestor aparate de masurat este usor de inteles : in pozitia initial, cind prin spirele bobinelor nu circula curent, axele acestora sint perpendiculare intre ele (fig. 3, 6). La trecerea unor curenti prin bobine, intrucit directia polilor nord-sud a unei bobine coincide cu axa celeilalte si de- 1) Redresarea este operatia de transformare a curentului alternativ in curent continu (vezi p. 111).oarece polii de nume contrar vor cduta s4 se atragd, bobina mo- bila se va roti, directia polilor si (Nm-Sm) tinzind a se suprapune peste directia polilor bobinei fixe (Vy-Sy). Bobina mobila se va roti cu atit mai mult, cu cit curentii din cele doud- bobine vor fi mai mari si, deci, cu cit atractia dintre polii lor de nume contrar va fi mai mare. \ BF MF Fig. 4, Schema de principiu a unui aparat electrodinamic cu fier (fero- dinamic) : BF — bobiné fixd; BM — bobinad mobil; MP = Fig. 5. Prinsipiul de funcfionare a unui iniez do ther. ‘aparat electromagnetic (de atractie). Exista aparate electrodinamice la care pentru a se mAri for- tele de atractie intre bobine se infasoara bobina fixa (BF) pe un miez de fier; acestea se numesc aparate electrodinamice cu fier sau aparate ferodinamice (fig. 4). 4. O bobind parcursa de un curent electric are si proprietatea de a atrage bucati de fier moale, nemagnetizate ; presupunind ca bucata de fier se afla de fiecare data la aceeasi distanta de bobina, forta de atractie este cu atit mai mare, cu cit valoarea curentului care trece prin spire este mai mare (mai precis, forta creste pro- portional cu patratul curentului). Aparatele de masurat con- struife pe principiul fortei de atractie pe care o exercité o bobina parcurs4 de un Curent asupra unei bucati de fier moale (FM) sint denumite aparate electromagnetice de atractie (fig. 5). Tot din clasa aparatelor electromagnetice fac parte si cele bazate pe forta de respingere ce se exercita intre doua piese din fier moale, am- bele fiind magnetizate de curentul care trebuie masurat si care parcurge infasurarea unei bobine. Acestea se numesc aparate electromagnetice de réspingere (fig. 10, B). 85. Un conductor parcurs de un curent electric se incalzeste, iar — prin incdlzire — se dilata (fig. 6). Incalzirea conductorului este cu atit mai mare, cu cit curentul este mai mare, iar dilatarea ‘sa este proportionala cu patratul valorii curentului care circula prin conductor. Pe acest principiu au fost construite aparatele electrice de masurat denumite aparate termice. Tot din clasa aparatelor termice fac parte si Fig, 6. Schema de principiu a unui aparat ‘Fig. 7. Principiul de funefionare termic (cu fir cald) : ‘a unui aparat de inductie : 41 — conductorul incdlzit; 2 — resort; 3— a ~ discul mobil ; b, c — electromagnet. -axul acului indicator ; 4 — pirghii prin care se transmite miscarea, aparatele construite, folosind functionarea unui bimetal!), care fiind incalzit de un curent electric se deformeazd, de asemenea, proportional cu patratul valorii curentului. 6. Daca pe un ax mobil se fixeaza un disc (sau un cilindru), construit dintr-un material nemagnetic (alama, cupru sau alu- miniu) si dacd acest disc se afla sub actiunea unuia sau a mai multor electromagneti alimentati cu curent alternativ, discul se pune in miscare. Pentru punerea in miscare a discului este nece- sar ca electromagnetul, sau electromagnetii, si producd cel putin dou fluxuri magnetice alternative detazate intre ele cu un unghi oarecare. In acest caz, miscarea este datorita actiunii dintre cu- rentii de inductie (curentii turbionari sau Foucault) care iau nastere in disc, din cauza fluxurilor magnetice care strabat discul, si insesi aceste fluxuri magnetice. Pe acest principiu au fost con- ‘struite aparatele de masurat denumite aparate de inductie (fig. 7). Aceste aparate functioneaza numai in curent alternativ. +) Bimetal = produs tehnic realizat prin imbinarea pe cale mecanicd a oud metale cu coeficienti de dilatare diferifi.7. Daca la cele doud armaturi ale unui condensator (A si B) se aplicd o tensiune electricd, intre acestea apare o forta de atractie care este cu atit mai mare, cu cit tensiunea aplicata este mai mare. Pe baza acestei propriet&ti s-au construit aparate de masurat, denumite aparate electrosta- tice (fig. 8). Realizarea unor aparate electrice de médsurat pe baza principiilor enu- merate constd — dupd cum se vede din fig. 1-8 — tn transformarea mis- odrii pdrtii mobile @ aparatului in in- dicatii corespunzdtoare valorii mdarimii electrice care se mdsoard, prin inter~ A a mediul, de exemplu, al unui ac in- A dicator. reseeeer) Fig. 8. Principiul de functio- i Hee nare a unui aparat electro- Rezumind, rezulta ca, din punctul. static : de vedere al principiului de functio- A — armatura fxd 5B — arma: nare, exista sase iari clase de aparate electrice de masurat si anume : — aparate cu magnet.permanent si cadru mobil (magneto- electrice); — aparate electromagnetice ; — aparate electrodinamice ; — aparate termice ; — aparate de indutctie ; — aparate electrostatice. Mai existé aparate de masurat bazate si pe alte principii, cum sint aparatele electronice, electrolitice etc., descrierea deta- liata a acestor aparate iesind din cadrul acestei lucrari. 8. Aparatele electrice de masurat pot fi clasificate — in afar& de clasificarea dupa principiul de functionare — si dupa felul cu- rentului, dupa modul de utilizare, dupa constructie etc. Astfel : a. Dupa felul curentului, aparatele pot fi: 1) de curent continu ; 2) de curent alternativ. Toate aparatele construite pe baza principiilor descrise pot fi utilizate in curent continuu, in afar de aparatele de inductie, 10deoarece inductia electromagnetica, pe care se bazeaza functio- narea acestora, nu poate fi produsa — in conditiile de functionare ale aparatelor de masurat — decit de curentii alternativi. Aparatele cu magnet permanent si bobind mobild nu pot fi folosite in curent alternativ, deoarece miscarea. partii lor mobile este direct proportionala cu valoarea curentului. care parcurge bobina, iar sensul miscarii se schimba o data cu schimbarea sen- sului curentului care parcurge bobina. Deoarece sensul curentului alternativ industrial se schimb4 de 100 ori pe secunda (frecventa curentului este de 50 Hz), un aparat magnetoelectric nu va indica nimic cind bobina sa mobila va fi parcursa de un astfel de curent. !) In schimb, celelalte clase de aparate: electromagnetice, de inductie, electrodinamice, termice si.in anumite conditii — si cele electrostatice, functioneaza in curent alternativ, miscarea p4rtilor- lor mobile nefiind influentata de schimbarea periodica a sensului curentului. Fe 6. In functie de modul de utilizare, aparatele de masurat. pot fi: 1) fixe (aparate de tablou); 2) portabile (portative). c. Se construiesc aparate de masurat care: masoara cu o precizie mai mare sau mai mica ; dupa gradul de precizie cu care pot mAsurra, aparatele apartin unei anumite clase de precizie*). In general, aparatele de masurat folosite in mod obisnuit in exploatarile industriale au o precizie mai micd decit aparatele folosite in |aboratoare. d. In functie de modul in care se inscriu $i se citese indica- tiile lor, aparatele electrice de masurat pot fi de trei feluri: 1) Aparate indicatoare,; care sint inzestrate cu dispozitive de citire cu scari gradate si ace indicatoare (sau spoturi lu- minoase). 2) Aparate totalizatoare (integratoare), care insumeaza va- lorile Juate intr-un anumit timp de marimea care se mdsoara iar rezultatul insumarii se poate citi pe um cadran (de exemplu contorul). 3) Aparate inregistratoare, care inregistreazd pe o diagrama: vizibila variatia in timp a valorilor marimii de masurat. 1) Pe baza principiului de funcfionare a aparatelor cu magnet permanent si bobind se construiesc si oscilograjele electromecanice, care se folosese si in curent alternativ (v. Capitolul VIII). 2) V. capitolul I. ThB. Principii de constructie La orice aparat electric de masurat se pot deosebi doua parti distincte : 1. Dispozitivul de masurat 2. Elementele accesorii si dispozitivele auxiliare, necesare pentru o mai buna adaptare la scopul urmarit. Din aceste dispozi- tive suplimentare fac parte carcasele, sistemele de compensare a erorilor, dispozitivele pentru schim- barea domeniilor de masurare, dis- pozitivele amplificatoare etc. 1. Dispozitivul de masurat se compune din urmdatoarele pé&rti principale : a) O parte fixd. numita stator 6) O parte mobila numita échi- paj mobil ¢) Dispozitivul anvagonist a) Dispozitivul de citire a in- dicatiilor (indicator, totalizator, in- registrator ) e) Dispozitivul de amortizare (de frinare) a) Statorul unui aparat de ma- surat poate fi: Fig. 9, Dispozitivul de masurat al — un magnet permanent, ta unui aparat magnetoelectric: aparatele magnetoelectrice (fig. 9); 1 zara] mobil; 2 = bobina jt = — o bobina, la aparatele elec- 2 3 ou let perma it 4 a y. + Be Bien do deemoale; 8 tomagnetice de atractie (fig. 10,A); resorturl spirale; 7 — pinghie de adu- — o piesa de fier magnetizata core 1a asta; dc coreetor. “de o bobind, la aparateie electro- magnetice de respingere (fig. 10,B); — una sau mai multe bobine fara miez de fier, la aparatele electrodinamice (fig. 11) si cu miez de fier la aparatele fero- dinamice (fig. 4); — un sistem de conductoare (fig. 12) sau de placi bimeta- lice, in cazul aparatelor termice ; — un sistem de electromagneti, la aparatele de inductie (fig. 13); — un sistem de placi conductoare (armaturi de condensa~ tor), in cazul aparatelor electrostatice (fig. 14). 12b) Echipajul mobil al unui aparat de masurat poate fi: o bobina mobila, formind in general un cadru mobil, la apa ratele magnetoelectrice sau electrodinamice ‘(fig. 9 si 11); aparatele cu magnet permanent, pentru marirea sensibilitatii ie introduce in interiorul cadrului mo- bil un cilindru fix de fier moale (5, in fig. 9); bo b? fy & py A, Fig. 10. Dispozitivul de masurat al unor aparate electromagnetice : —de atractie ; B — de respingere ; b — bobin& ; pm — pies& mobil ; pf — pies& fix’ 5 fest ai — ac indicator ; s — scar gradat& ; a — amortizor cu piston (paletA) ; ® — piston (paleta) 5 ¢ — corector ; r — resort.- o bucata de fier moale, turtita si a = poate de usoara la aparatele electromagnetice (fig. 10, A si B); pirghii mobile la aparatele termice cu tir cald (fig. 12); un cilindru sau un disc dintr-un material nemagnetic la apa- ratele de inductie (fig. 13); placi metalice la aparatele electrostatice (fig. 14). In general, echipajele mobile se fixeaza pe axe care se rotesc in lagare speciale, prevazute cu pietre dure pentru reducerea frecarilor. c) Dispozitioul antagonist, Echipajul mobil se roteste dato- rita actiunii unui sistem de cupluri care apar in dispozitivul de masurat, sub influenta marimii care se masoara ; rezultanta aces- tui sistem de cupluri se numeste cuplu activ. Daca echipajul mobil s-ar afla numai sub influenta acestui cuplu, la orice valoare a marimii de masurat echipajul s-ar roti incontinuu sau pind ar fi impiedicat de o cauza oarecare (un dispozitiv de oprire, :frecarea in piesele mecanismului). Pentru ca deplasarea rotorului s fie proporfionala cu valoarea marimii de masurat, in aparatele de masurat se introduc dispozitive, nu- 13syyctinlny typ rz Ny ‘Fig. 11. Dispozitivel de masurat al aparatelor electrodinamice : 1 — ax mobil ; 2 ~ bobind mobila ; = Tesoarte pirate; 4 ae Indie ceator ; 5 ~ scard gradatA ; 6 - amor, ‘tizor cu paleté; 7 — bobina fixd. Fig. 13. Dispozitivul de misurat al unui aparat de inductie (watt. metru de inducfie) + miniu ; 6 — miez de fier ; 7 — mag- net de frinare. Fig. 12. Dispozitivul de masurat al apara- telor termice cu fir cald : 1 — conductor de platin-iridiu ; 2 — plack de bazA ; 3 — pirghii ; 4 — axul de rotatie al acu- lut; 8 ~ resort plan ; 6 — piesa mobil a amor- tizorului; 7 ~ magnet de amortizare ; 8 ~ CO rector ; 9 — scara gradata ; 10 — ac indicator. ! Fig. 14, Dispozitivul de masurat al unui apa- tat electrostatic (voltmetru electrostatic) : 1 armatura de aluminiu mobild ; 2 — ac ine dicator ; 3 — plac& de baz& ; 4 — axul acului ; yp 5—scaré gradata ; 6 — armatura fixd ; 7 — pla- c& tix de protectie ; 8 — piesa mobilé a amo tizorului ; 9 — magnet de amortizare,‘mite dispozitive antagoniste, care si dea nastere unui sistem de ccupluri, a carui rezultanta, numita cuplu rezistent, s4 se opunad cuplului activ, datorit marimii de-masurat. Sub actiunea acestor doua sisteme de cupluri (activ si rezis- tent), echipajul mobil sé va roti pind in momentul in care ele isi vor face echilibru, oprindu-se, astfel, intr-o pozitie corespun- -zatoare marimii masurate. Fig, 15. Elemente ale echipajului mobil gi dis? pozitivul antagonist al unui aparat indicator :_ 1 — are splral ; 2 ~ antrenorul corectorului ; 3 corector ; 4— lagar axial ; § - greutati de echilibrare. Dispozitivul antagonist al echipajului mobil este alcatuit, «de cele mai multe ori, dintr-unul sau din mai multe resoarte elas- tice (fig. 9, 10, 11, 12, 18, 15) fixate cu um capat pe axul mobil, iar cu celalalt, fie de o piesa fixa a aparatului, fie de o piesa mobila numita corector (fig. 9, 10, 18, 15) si care serveste la corectarea pozitiei de zero a dispozitivului indicator al aparatului. Resoartele, care formeaza dispozitivul antagonist, servesc si la aducerea echipajului mobil la zero dupa efectuarea masura- torii si, uneori, la conducerea curentului catre cadrul mobil (lig. 9). Cuplul rezistent poate fi creat folosind principiul inductiei, prinir-un dispozitiv alcdtuit dintr-un magnet permanent intre polii caruia se roteste un disc sau un cilindru cuplat cu axul mobil al aparatului. 15Exista aparate al caror cuplu rezistent nu este creat pe cale mecanica ci electricd : dispozitivul antagonist al acestor aparate,. denumite logometre, este o bobina incrucisata peste bobina mo- bila — la logometrele magnetoelectrice si la cele electrodinamice: — si un dispozitiv de masurat, identic cu cel care produce cuplul activ si cuplat mecanic in opozitie cu. acesta pe acelasi ax — la aparatele sorts eal a : en ili, °lectromagnetice si de inductie *). : $ i d) Dispozitivul de citire a indica- s tiilor. Cadranul aparatelor de mdsurat. 10 20 Dispozitivul de citire a indicatiilor la. 40 50 69 aparatele indicatoare este format din: duililolgdudes acul indicator si din scara gradata. / Aparatele totalizatoare si cele inre- gistratoare sint prevazute cu dispozi- Fig, 16. Formele capetelor ace. tive de citire speciale, care vor fi stu- lor indicatoare. diate in capitolele I] si VI. Acul in- dicator (fig. 15) este solidar legat de: echipajul mobil al aparatului de masurat. E] poate avea diferite forme dupa aparatul la care este intrebuintat; astfel, poate fi foarte subtire la aparatele de laborator sau gros la aparatele in- dustriale de tablou. Unele dintre formele pe care le poate avea capatul unui ac indicator sint reprezentate in fig. 16. _ La unele aparate — in special la cele din laborator — acul indicator se inlocuieste cu o mica oglinda pe care sint trimise raze de lumina de la o sursa aflata in interiorul sau in afara aparatului. Prin miscarea echipajului mobil al aparatului se mised si oglinda, care trimite razele de lumina pe un ecran gra- dat (fig. 17) — la aparatele ‘cu sursa luminoasa exterioara sau. pe o scaré gradata (tig. 24) — Ja aparatele cu sursd luminoasé interioara. Scara gradaté a unui aparat de masurat pe care sint in- scrise valorile marimii care se masoara este trasata pe un ca- dran pe care se mai afld o serie de date prin care se precizeaz& caracteristicile aparatului : principiul de functionare, felul curen- tului pentru care este construit, clasa de precizie, unitatea de masuré a mdarimii care se masoara, tensiunea la care a fost incercata izolatia aparatului, cum si inscriptia fabricii construc- toare, numarul de fabricatie, anul in care a fost fabricat, indicatii asupra rezistentei sale interioare, a pozitiei de lucru a aparatu- {ui oa Un exemplu de cadran cu scard gradata este dat in ig. 18. ) V. cap. II. E.Principiul de functionare este indicat pe cadran, prin inscrierea simbolului caracteristic al sistemului de functionare (tabela 1). Mé&rimea care se mdsoara este indicata prin simbolul uni- tatii de masura: V (volti), A (amperi), W (wati), kW (kilo- Fig. 17. Dispozitivul de citire cu oglind’ si ecran gradat al unut aparat sensibil cu magnet permanent (galvanometru), wati) etc., iar tensiunea la care a fost incercat aparatul printr-o steluta colorata diferit (la aparatele mai vechi) say printr-o ste- 02 SAW x220v — aay SOHe Ie | 4297695 Fig, 18. Exemplu de cadran al unui aparat, cu scar gradata si inscripfiile necesare. luta cu un numar interior (Ja aparatele mai noi). Relatia dintre culoarea stelutei si tensiunea de incercare este indicaté in tabela 2. Semnificatiile celorlalte inscriptii care pot fi intilnite pe ca- dranul unui aparat sint indicate in tabela 3. 2~ Aparate de masurat si masurdri electrice uzuale 17Tabela ? Simbolurile aparatelor dup& principiul de funefionare a Peewee Se Aparat de rezonanta ve Aparat electré= magnetic * Aparat. ferodinamic dF Aparat electro~ dinami Ne Logometru magneto- se “electric \- Aparat termic : ce Logometru electro- Seer eee re Cerrere ee Ce [tema magnetic Aparat de inductie 82 Logometru eléctro- dinamic = Aparat electrostatié at ai = parat electros 5 i? Logomeiru de inductie a Aparat magneto~ 7 electric cu redresor, A Aparat cu termo- Logometru ferodinamie eet cupiuIn fig. 19 este reprezentata steluta care, prin numarul din interior, indica tensiunea de incercare, in kV. Daca in interiorul stelutei nu exista nici un numar, inseamna ca tensiunea de incer- care este de 500 V. Una dintre cele mai im- portante indicatii aflate pe cadranul unui aparat este cea Tabela 2 Relatia intre culoarea stelufei si tensi- unea de incercare Tensiunea de Cutoarea stetujei | jncersaree dn V Neagra . | 500 Cafenie : 1000 Rogie 2000 Albastra ee 3000 Verde ae 5000 3 Fig, 19, Steluja indicatoare a unei tensiuni de. incercare a. izo- latiei de 3 kV. Tabela 3 Semnificatiile inscriptiilor de pe cadranele aparatelor Aparat pentru curent continu t Folosire tn pozitie ver- ticala uniform incdrcate — Aparat, pentru ane Folosire tn pozifie curent alternativ : orizontala ~ Aparat pentru cc. L. bge Folosire inclinata la , —_ sic.alt, an unghiul de 45° Aparat pentru _cu- Bs rent trifazat, faze 50 Hz Freeventa 50 Hz Aparat pentru cu- ts rent trifazat, faze —S\ neuniform inear- cate Yen Tensiunea de incercare 2kV 19seferitoare la clasa de precizie. Clasa de precizie se indica prin- tr-un numar zecimal sau intreg (de exemplu 0,1 ; 0,2; 1; 3; 5). Un aparat de masurat trebuie sA nu dea indicatii cu o eroare!) mai mare decit cea stabilita pentru clasa de precizie indicata pe cadranul sau; astfel, un aparat care are notat pe eadran cifra | face parte din clasa de precizie |; el trebuie sa” nu dea o eroare de masurare mai mare decit 1% din deviatia maxima a acului sau indicator (adicd in cazul unui ampermetru de 100 A sa indice cu 0 eroare de cel mult £1 A). In exploatarile industriale si in fea se folosesc apa- rate avind clasele de precizie : 0,2; 0,5 5 e) Dispozitivul de amortizare ies Pentru ca acul in- dicator s& se aseze rapid pe pozitia corespunzdtoare valorii marimii masurate, fard sd mai oscileze in jurul acestei valori, respectiv pentru ca durata acestor oscilatii sa fie cit mai mica posibil, se utilizeaza dispozitive de amortizare solidar legate de echipajul mobil al aparatului de masurat. Aceste amortizoare pot fi de doua tipuri: — amortizoare cu aer, alcdtuite dintr-un tub, de o forma carecare, in care se miscd un piston sau o paleta; prin compri- marea aerului si prin rezistenta pe care 0 opune ‘aerul miscari paletei, miscarile oscilatorii ale echipajului mobil sint amorti- zate (fig. 10, 11) ; — amortizoare magnetice, alcdtuite dintr-un disc (sau nu- mai dintr-un sector de disc) construit dintr-un material nemagne- tic si fixat pe axul echipajului mobil si care se misca intre polti unui magnet permanent. Datorita actiunii dintre curentii tur- bionari ce iau nastere in disc si fluxul magnetului permanent, se produce un cuplu al cdrui sens este opus sensului de miscare a discului. Se obtine astfel o amortizare a miscarilor oscilante (fig. 12). 2, Elementele accesorii sint acele parti din aparat care servesc la apararea dispozitivului de masurat impotriva actiu- nilor exterioare, la fixarea si consolidarea dispozitivului de ma- surat, la legarea aparatului in circuitul electric in care se efec- ‘tueaz4 masurarea etc. Dintre acestea un rol important il are cutia aparatului in care este addpostit dispozitivul de masurat atit impotriva actiu- nilor mecanice exterioare cit si impotriva actiunilor prafului, umezelii, influentei temperaturilor exterioare etc. 1) Este vorba de eroarea relativa raportati la valoarea nominala (li- mita scérii) a mirimii de masurat, (vezi cap. IV). 20Cutia se construieste din lemn, din metal, din materiale plastice si are diferite forme (cilindrica, paralelipipedica) si di- mensiuni in functie de modul in care va fi utilizat aparatul. ’ Fig, 21. Aspectul exterior al unor aparate portative, Pe cutie sint prevazute bornele sau suruburile la care se fac legdturile aparatului, iar pentru aparatele de tablou — surubu- rile sau gaurile de prindere; aparatele portative sint prevazute cu o curea de transport si cu picioruse de cauciuc. In fig. 20 sint aratate citeva tipuri de aparate de tablou, iar in fig. 21, de aparate portative. 21CAPITOLUL IT DESCRIEREA APARATELOR ELECTRICE DE MASURAT UZUALE $1 A DISPOZITIVELOR AUXILIARE FOLOSITE PENTRU MASURAREA CURENTILOR MARI $1 A TENSIUNILOR INALTE A. Ampermetral 1. Caracteristici generale. Ampermetrul este un aparat de masurat cu ajutorul cdruia se masoara intensitatea unui curent electric care trece printr-un circuit ; el se leaga in serie in acest circuit (fig. 22). Ampermetrul fiind legat in serie in circuitul electric al carui curent se mdsoara, nu trebuie s4 opund o rezistenta prea mare trecerii curentului electric. De aceea, bobinajele interioare ale ampermetrului sint executate din 4 Receptor conductoare de cupru, pe cit posi- bil cu sectiunca mare si cu lungi- mea mica. ___ Rezistenta, electrica a eeu rig. 22, are incire JclOf unui ampermetru este foarte me. a atta a mica, ea putind ajunge pina la va- m&surarea curentului absorbit de lori de miimi de ohm. Ampermetre- un receptor. le se construiesc pentru a masura curenli cuprinsi intr-un anumit do- meniu ; de exemplu intre 0 si 5A; 0 si 10 A, 0 si 100 A. Curentul maxim pe care il poate masura direct ampermetrul si care este indicat pe scara sa gradata este denumit curentul nominal al apa- ratului; ampermetrul nu trebuie legat in circuite in care circula curenti mai mari decit curentul sdu nominal. Caderea de tensiune intr-un ampermetru este produsul din- tre rezistenta electrica a bobinajelor aparatului Ra si valoarea curentului care le parcurge : AU=R,! 22in care AU se masoar& in volti (V), Re masurindu-se in ohmi (2) si J in amperi (A). Caderea de tensiune care are loc la trecerea prin aparat a curentului s4u nominal se numeste cddere de tensiune nominala. Numim consumatia unui ampermetru, energia electricd con- sumata de aparat in timpul in care el este conectat in circuit si care este egala cu produsul dintre rezistenta electric a apara- tului, patratul intensitatii curentului care il parcurge si timpul cit aparatul se afla in circuit : Wa=Ra lt, in care W,. este exprimat in wattsecunde, Rg— in ohmi, J — in amperi sit — in secunde (s). Puterea (energia in unitatea de timp) pe care o absoarbe aparatul este : Pa=Ral?, P, fiind exprimat in wati, Ra — in ohmi, iar J — in amperi. Puterea nominala absorbita de bobinajele unui ampermetru este cea corespunzatoare curentului nominal. Pentru a putea aprecia cam ce valori au aceste marimi pen- tru un ampermetru obisnuit, sa ludm un exemplu : Fie un ampermetru al cdrui curent maxim indicat pe scard (curentul nominal) este de 10 A, iar rezistenta bobinajului sau este de 0,008 Q. Caderea de tensiune in aparat are valoarea: AU =0,008 10=0,08 V, iar puterea nominala consumata este : P,, =0,008 + 10?=0,8 W. Pentru aparatele de precizie aceste valori pot fi si mai mici. In general, consumatia ampermetrelor variaz4 intre 0,2 si 10 W. Consumul propriu al diverselor tipuri de ampermetre este dat in tabela 4. Daca, din greseal4, se leagi un ampermetru in paralel (in derivatie) la bornele circuitului electric al cdrui curent se ma- soard, iar nu in serie cu acest circuit, bobinajul interior al amper- metrului se va incdlzi peste masura si se va deteriora. 23In adevar, dacé presupunem ca tensiunea de alimentare a circuitului de curent continuu in care se face masurarea este de 120 V, iar rezistenta aparatului de 0,008 Q, valoarea cureritului este data de relatia care, prin inlocuire, devine : I 120 do08 = 15 000A. Este clar ca, in acest caz, ampermetrul cu curentul nominal de 10 A se deterioreazad imediat. Regula: Ampermetrul se leagd intotdeauna in serie cu cir- cuitul electric al cdérui curent il mdsoard; el nu trebuie sd fie niciodatd legat in paralel la bornele acestui circuit, deoarece — in acest caz — ampermetrul este in pericol de a se deteriora. 2. Funcfionarea si constructia ampermetrelor. In functie de principiul de functionare pe care se bazeaza constructia dis- pozitivului lor de masurare, ampermetrele pot fi: a) Ampermetre magnetoelectrice) Ampermetrul magnetoelec- tric functioneaza daca bobina sa este parcursa de un curent con- tinuu. In acest caz, echipajul mobil se va roti intr-un anumit sens, iar miscarea acului indicator va fi proportionala cu valoarea acestui curent. Ecuatia de functionare a unui asemenea aparat, ie care da legdtura dintre unghiul « cu care se roteste acul indicator si curentul / care trece prin bobina mobila — este : a=kl, in care k este o constantd, numitd constanta proprie a aparatului. Cn ny » wy 2p Lui, eo Uy ly q 3» 8 i WM A spss Aw” wy wy 8, \Q Fig. 23. Scara unui aparat magnetoelectric, Din ecuatia de functionare, care arata ca deviatia aculut este direct proportionala cu valoarea curentului, rezulta ca scara unui ampermetru magnetoelectric este uniforma, adicd distan- tele dintre diviziuni sint egale (fig. 23). 24Ampermetrele magnetoelectrice, ca toate celelalte aparate din sistemul magnetoelectric, nu pot fi utilizate decit in curent continuu, deoarece sensul de rotatie al acului depinde de sensul curentului. Ampermetrele din sistemul magnetoelectric prezinta avanta- jul unui consum de putere mic (care obisnuit este de 0,2—0,4 W, putind ajunge pina la miimi de watt), al unei precizii mari (se construiesc ampermetre de clasa 0,1) si al unei scdri uniforme. In aceasta categorie a ampermetrelor magnetoelectrice mai poate fi cuprinsd o clasd de aparate de mare sensibilitate — con- struite pe acelasi principiu — care, in general, fara a da direct valoarea unui curent, indica numai prezenta lui in circuit. Aceste aparate se numesc galvanometre. S-a reusit sA se construiasca astfel de aparate sensibile la curen{i extrem de mici, ajungind pind la] pA=10-? A. De asemenea, tot in aceasta categorie pot fi iteliag si osci- lografele electromecanice '). Pentru obtinerea unei sensibilitati atit de mari, aceste apa- rate sint prevazute cu magneli permanenti foarte puternici, iar frecrile si cuplurile antagoniste sint reduse la valorile cele-tnai mici posibile, prin suprimarea din echipajul mobil a axului si a resoartelor si inlocuirea lor printr-un fir elastic (confectionat din argint sau bronz), numit fir de torsiune. Cu ajutorul = 4 acestui fir, cadrul mobil (4 din fig. 24) al aces- tui aparat este suspen- : dat intre polii unui mag- Fig, 24. Sectiune intr-un galvanometru cu spot net permanent (care nu luminos, cu scar gradata interioara apare in fig. 24) firul de = surs& de lumina; 2 — oglinda de pe tirut torsiune servind si drept 9° *"° op Weaaraly mobi cale pentru aducerea cu- rentului electric in spirele cadrului mobil. Dispozitivul indicator este format dintr-o mica oglinda“(2 fig. 24), lipita pe firul de torsiune si care reflect o razi de lumina, trimitind-o pe o rigla (ecran) fig. 17 — sau pe un cadran ‘fig. 24) prevazute cu diviziuni, insa i negradate i in amperi. ~ In fig. 25 este dat aspectul unui astfel de galvanometru. Galvanometrele se intrebuinteaza, in general, in montaje speciale pentru m&surarea indirecté a unor marimi electrice ®). 2) V. cap. VIII. 2) V. cap. IX 25b) Ampermetrele electrodinamice functioneaza datorita ac- tiunii dintre curentii care parcurg doua bobine (una-ixa si alta mobild). Bobina mobila se leaga in serie cu cea fixd la amper- metrele folosite pentru masurarea unor curenti foarte mici — miliampermetrele — sau in derivatie pe bobina fixa si pe o re- Fig. 25. Aspectul exterior al unui galvanometru cu spot luminos $i scar gradata, zistenté (mumita sunt) care este in serie cu bobina fixa — la ampermetrele obisnuite (fig. 26). Acest fel de legare este nece- sar, deoarece bobina mobila este construita dintr-un conductor mult mai subtire decit bobina fixa, care, la trecerea curentului de masurat s-ar incalzi peste limita admisibild si astfel s-ar deteriora. Unghiul de rotatie « a] acului unui ampermetru electrodina- mic este proportional cu.valorile curentilor J; si [2 care tree prin cele doud bobine; ecuatia de 4—— functionare a acestui aparat are I expresia generala Sunt & ae ak hel 4 au Daca bobinele sint legate in se- rie: [;=/o=/ (curentul din cir- cuit) si punind Ai;ke=k, rezulta Fig. 26. Legaturile interioare ale unui, ampermetru electrodinamic obignuit. a=ki?, In cazul cind bobina mobila este in derivatie cu cea fixa, cu- rentii din ele sint proportionali cu curentul J din circuitul de méasurat K=kl si Ip=Recl, 26astfel incit ecuafia de functionare a aparatului capata forma a=klkoel =KP in care K=Rykec. Coeficientii _k si K sint denumiti constante de functionare ale aparatului si pot fi considerati practic constanti'). In reali- tate ei depind atit de pozitia acului indicator cit si de formele celor doua bobine. 9 i i cs Fy dull hvnunbaee TTA Era yyf a0 nl! Wha, @ \ ant Ay / H a i) “ify fe wt My & “np Fig. 27, Scara unui aparat electrodinamic modern. Din ecuatia de functionare rezulta cA — deoarece deviatia este proportionala cu J? — scara unui ampermetru electrodinamic. nu este uniforma, ci patratica, cu diviziuni extinse spre sfirsitul scarii. La ampermetrele electrodinamice moderne s-a reusit ca prin actionarea asupra ,constantei“ de functionare a aparatului sa se realizeze 0 scaré aproape uniforma pe toata lungimea, cu exceptia portiunii initiale (fig. 27) ?). Ampermetrele electrodinamice sint foiosite atit in curent continuu, cit si in curent alternativ, deoarece sensul in care se roteste acul indicator nu se schimba la schimbarea sensului cu- rentilor din bobine. In curent alternativ, indicatiile aparatului sint proportionale cu valorile efective ale curentului. c) Ampermetrele electromagnetice functioneaza prin atractia pe care o exercita o bobinad fixd, parcursa de curentul care se mdsoara, asupra unei bucdti.de fier moale (fig. 10,A) sau dato- rita actiunii de respingere a unei piese de fier fixd, magnetizata cu ajutorul unei bobine parcurse de curentul care se masoara, 1) V. cap. IB 2) Modificarea gradafiei scarii se obfine actionind asupra formei bobi- nelor, asupra elementului antagonist (resortul), prin introducerea in serie cut circuitul de masura de elemente neliniare (de'exemplu o lamp cu filament metalic, Ia care rezisienta creste cu cresterea curentului ce o strdbate, sau o lampa cu filament de carbune la care variafia rezistenfei este inversa precedeniei). 27asupra unei piese-mobile (fig. 10, B). Forta de atractie — in apa- ratele electromagnetice de atractie — sau de respingere — in ampermetrele electromagnetice de respingere — este proportio- nala cu patratul valorii curentului care trece prin bobina si'de- pinde de pozitia armaturii mobile in cimpul magnetic al bobinei. Ecuatia de functionare a acestui aparat este : a=k P- F(a), incare & este o constanta ; f(#) — © marime a cdrei valoare depinde de unghiul de deviatie al acului, deci de pozitia echipaju- lui mobil ; 7 — curentul care parcurge bobina. Ampermetrele electromagnetice pot fi folosite atit in curent continuu, cit si in curent alternativ, deoarece sensul fortei respec- tive nu este influentat de variatia alternativa a sensului cu- rentului. 7 Ampermetrele electromagnetice se construiesc, in general, pentru curenti intre 0 si 5; 0 si 10A (uneori se atinge si 200A — la aparatele de tablou), si pentru clasele de precizie 0,5—-2,5. Ele sint aparate robuste, din care cauza au o mare r4spindire folo- sindu-se in special ca aparate de tablou. d) Ampermetrele termice functioneazd prin dilatarea unui conductor subtire, parcurs de curentul electric care trebuie ma- surat (fig. 12) sau prin deformarea unui bimetal incalzit de curentul de masurat. Acest din urma sistem este mai rar utilizat in construirea aparatelor de masurat. Deoarece caldura produsd in conductor este proportionala cu patratul curentului, iar dilatarea firului este proportionala cu incalzirea corespunzatoare, ecuatia de functionare a acestui apa- rat este: a=k?, in care & este constanta aparatului. Acest aparat are, deci, ace- leasi proprietati ca un aparat electrodinamic ; el va putea fi folo- sit atit in curent continuu, cit si in curent alternativ. e) Ampermetrele functionind pe principiul de inductie nu mai sint folosite, astazi, in mod curent, nici in laboratoare nici in industrie, din cauzd c& puterea pe care o consuma este foarte mare in raport cu puterile consumate de alte ampermetre si intru- cit sint mult influentate de variatia frecventei curentului alter- nativ. Ecuatia de functionare a unui asemenea aparat este : a=Rul?, 28in care w este pulsatia (2x Xfrecventa) curentului care se ma- soara. Din aceast& ecuatie rezulté cd, intrucit miscarea depinde de frecventa, aceste aparate nu pot fi folosite in curent continuu, pentru care f=0, adicd w=0. ) Ampermetre electrostatice nu se construiesc. 3. Sunturi. Miscarea echipajului mobil al unui ampermetru din oricare sistem este provocataé de insusi curentul care se ma- soara. Pentru aceasta, este necesar ca bobina (sau bobinele) prin care trece curentul sa fie confectionaté din sirma destul de groasa, pentru a nu produce o cadere de tenisiune prea mare si pentru ca acestea sa nu se in- calzeascd peste limita admii Exista bobine de ampermetre cu ajutorul cdrora se pot masura Receptor direct curen{i avind valori de ci- Fig, 28. Schema de legare intr-un ci teva sute de amperi. Un aseme- cuit a unui ampermetru (A) prin in- nea aparat nu poate fi construit, termediul unui sunt (3). ins, decit pentru tablourile de uzine, unde nu i se cere o exactitate prea mare. Sint cazuri cind trebuie masurati curenti mari, chiar de mii de amperi. Pentru_a se putea efectua aceste mdsurdri cu ampermetre obisnuite au fost create accesorii speciale, numite sunturi. Sunturile ‘sint rezistente electrice foarte mici, care se conec- teazd in serie in circuitul de masurat in locul ampermetrului, acesta din urma legindu-se in paralel cu suntul (fig. 28). In mo- dul acesta, numai o parte din curentul total va trece prin’ amper- metru. In adevar se stie cd, in cazul a doud rezistente Rs si R legate in paralel, curentii care le strabat sint invers proportionali cu rezistentele: prin rezistenfa mai mica circuld curentul mai mare, iar prin rézistenta mai mare curentul mai mic. Daca (fig. 29) Rs_ este rezistenta electricd a suntului, /;— curentul care trece prin sunt, Re — rezistenta infasuradrii ampermetrului, I, — curentul care trece prin ampermetru si /mas —, curentul de masurat : Ry lam tae Inte Se vede, deci, ci — prin alegerea rezistentei suntului — curentul care trece prin ampermetru poate fi micsorat oricit de 29mult. Pentru a vedea cit de mica trebuie sa fie rezistenta suntului fata de cea a ampermetrului, si luam un exemplu. Fie : Tmais = 1000 A ; Tanom=10 A. Tanom este curentul nominal al ampermetrului. ae N = N ssn Say, Fig. 29, Ampermetru de 5000 A cu gunt exterior : Jq = curentul din ampermetru 3 J,~curentul din gunt 5 Imgs = cu- ‘ Tentul din ctreuttul de m&surare. Fig, 30. Ampermetru de 100 A ‘cu sunt interior. Introducind in relatia de mai sus, obtinem : Rs 10= pig, X 1000, de unde: 7 R= oy adic rezistenta eléctricd a suntului trebuie si fie de 99 ori mai mica decit cea a ampermetrului. In general, daca curentul care se madsoara este de m ori mai mare decit curentul nominal] al ampermetrului, un calcul analog cu precedentul duce la urmatoarea relatie, care ne dd valoarea rezistentei suntului in functie de rezistenta ampermetrului : Daca trebuie masurati curenti mai mari decit cel nominal, fiecare aparat se prevede cu un anumit sunt, care se calculeaza 30