Professional Documents
Culture Documents
1. Introducere
La ieşirea fiecărui amplificator de RF de putere de bandă îngustă, există un circuit
rezonant şi o sarcină care poate fi impedanţa de intrare a următorului etaj - în cazul etajelor
intermediare sau impedanţa antenei sau a feeder-ului1 de antenă - în cazul etajului final.
Circuitul rezonant plasat între
dispozitivul activ - generator şi sarcină - fig. CIRCUIT DE ADAPTARE
1, îndeplineşte următoarele funcţii esenţiale:
1. Realizează adaptarea sarcini la
generator, adică: Cg Rg
Generator
L RSn ZS
asigură compensarea
componentei reactive a impedanţei de ieşire
a generatorului, astfel ca sarcina văzută de
dispozitiv să fie pur activă; Fig. 1. Locul circuitului de adaptare a sarcinii în ARFP
transformă componenta activă a
impedanţei de sarcină ( Z S R S jX S cu X S 0 sau X S 0 ) într-o rezistenţă de sarcină
echivalentă, văzută de dispozitivul activ ( R Sn ), necesară, optimă, pentru transferul maxim al
puterii utile pe sarcină.
2. Asigură atenuarea (filtrarea) armonicelor nedorite din spectrul semnalului furnizat
de ARFP, astfel încât puterea disipată de acesta pe sarcină să nu depăşească limitele admise.
Circuitele rezonante de adaptare trebuie să satisfacă şi următoarele cerinţe:
1. Să aibă caracteristicile de fază şi de amplitudine ale funcţiei de transfer constante,
într-o bandă de frecvenţe suficient de largă pentru a permite trecerea, cu distorsiuni sub
valorile impuse, a întregului spectru al semnalului util, care poate fi modulat sau cu mai multe
purtătoare.
2. Să fie uşor acordabile în gama frecvenţelor de lucru şi să permită reacordarea când
caracteristicile sarcinii se modifică.
3. Să aibă pierderi de putere neglijabile, adică eficienţă mare la transferul puterii.
4. Pe lângă acestea, se impun condiţii de realizabilitate, dimensiuni rezonabile,
fiabilitate mare, cost redus, etc.
În practică este de obicei imposibilă îndeplinirea optimă a tuturor cerinţelor; în funcţie
de locul circuitului în lanţul de prelucrare al semnalului, unele cerinţe sunt mai importante şi
trebuie realizate cu prioritate. Astfel, în etajele de semnal mic, atenuarea componentelor
spectrale nedorite şi mai ales transferul unei puteri maxim posibile sunt cerinţe mai
importante decât realizarea unui randament mare, deoarece toate aceste etaje împreună au un
consum neglijabil faţă de etajul final; în etajele de putere intermediare (cu dispozitivul activ în
regim neliniar), transferarea puterii maxim posibile este cerinţa esenţială. În ce priveşte etajul
final, randamentul mare, atenuarea armonicelor, constanţa caracteristicii de transfer în bandă
şi acordabilitatea sunt, toate, cerinţe esenţiale, fapt care complică mult proiectarea şi
realizarea circuitelor de adaptare.
Modalitatea de realizare tehnologică, implementarea circuitelor rezonante în ARFP,
depinde de frecvenţa de lucru, de dispozitivul activ utilizat şi de puterea vehiculată.
1
Cablu de conexiune. În radiotehnică, feeder-ul este un cablu (poate fi şi linie de transmisie) care conectează
echipamentele radio cu antena.
1
Radiocomunicaţii
2
Îndrumar de laborator
3
Radiocomunicaţii
X1
R Sn 1 Q 2 ; X 2 RS
R Sn
1 Q2 1 ; (1)
Q
R Sn
RS
1 Q2 1 RS
X L Q R Sn X g ; ( X 1 1 C 1 ; X 2 1 C 2 ; X L L ) (2)
R Sn R S ; 1 Q R
2
Sn RS 1
Cg L C2 L L
Fig. 3. Circuit de adaptare cu sarcina cuplată prin condensator serie – determinarea schemei echivalente
Fig. 4. Circuit de adaptare cu sarcina cuplată prin condensator serie – schemă de simulare
4
Îndrumar de laborator
Q = 10
Fig. 5. Răspunsul în frecvenţă (amplitudine şi fază) al circuitului de adaptare cu sarcina cuplată prin
condensator serie
Fig. 6. Impedanţa văzută de generator în cazul circuitului de adaptare cu sarcina cuplată prin condensator serie
5
Radiocomunicaţii
1 Q 1 RS
; X2 (3)
X 1 R Sn X g RS
R Sn
1 Q2 1
Q R Sn
XL 1
1
1 Q 2 Q R Sn
RS
1 Q 2
1 (4)
1 Q R
2
S R Sn 1 ; ( X 1 1 C1 ; X 2 1 C 2 ; X L L )
Circuitul în Π este mult utilizat în ARFP, atât pentru cuplări între etaje cât şi la ieşirea
etajelor finale. Deoarece acest circuit nu acceptă RSn mici (L rezultă cu valori nerealizabil de
mici, iar C1 şi C2 foarte mari), în circuitele tranzistorizate este mai rar utilizat, de obicei pentru
cuplări între etaje.
L L C 2 R S R Sn
6
Îndrumar de laborator
Q = 10
7
Radiocomunicaţii
Q R Sn
X1 1
1
RS
1 Q
2
1
; X2
RS
(5)
1 Q 2 Q R Sn RS
R Sn
1 Q2 1
1 1 Q
; ( X 1 1 C1 ; X 2 1 C 2 ; X L L ) (6)
X L X g R Sn
R Sn R S ; 1 Q R
2
S R Sn 1
Circuitul realizează o bună filtrare a armonicelor şi este potrivit pentru RS mici; este
simplu şi mult folosit în circuitele cu tranzistoare până la 150 - 200 MHz.
C1 C 2 R S R Sn
Ig L C1 (X1) (X1) ( X 2 )
Rg Cg RSn L C
R S L
(XL) C2 (XL)
(Xg)
(X2)
RS (XL) ( X )
8
Îndrumar de laborator
Q = 10
9
Radiocomunicaţii
X 1 Q R Sn X g ; X 2 R S
R Sn
RS
1 Q2 1 ; (7)
XC
R Sn 1 Q 2 ; ( X 1 L1 ; X 2 L2 ; X C 1 C ) (8)
Q
R Sn
RS
1 Q2 1
(1 Q 2 ) R Sn R S 1
Cg L1 L2 L1 L1 C
10
Îndrumar de laborator
Q = 10
11
Radiocomunicaţii
Circuitul rezonant serie permite adaptarea unor rezistenţe mici, este mult utilizat în
circuitele cu tranzistoare şi se poate folosi cu sau fără inductanţă pentru compensarea
capacităţii sursei.
R Sn
X C 1 Q R Sn ; X C 2 R S ; X L1 X g ; (9)
R S R Sn
X L 2 Q R Sn R Sn R S R Sn (10)
R S R Sn ; ( X C 1 1 C 1 ; X C 2 1 C 2 ; X L1 L1 ; X L 2 L2 )
C1 L2 C1 L2 C 2 C1 L
Ig Rg Cg (XC1) (XL2) L1 (XC1) (XL2) R S (XC1) ( X )
RSn C2 ( X C 2 ) L1
L1 RS R S R Sn
(Xg) (XC2) (XL1) (XL1)
(XL1)
Fig. 19. Circuit de adaptare LC serie cu inductanţă pentru compensarea Cg – determinarea schemei echivalente
Fig. 20. Circuit de adaptare LC serie cu inductanţă pentru compensarea Cg – schemă de simulare
12
Îndrumar de laborator
Q = 10
Fig. 21. Răspunsul în frecvenţă (amplitudine şi fază) al circuitului de adaptare LC serie cu inductanţă
pentru compensarea Cg
Fig. 22. Impedanţa văzută de generator în cazul circuitului de adaptare LC serie cu inductanţă pentru
compensarea Cg
13
Radiocomunicaţii
R Sn
X C 1 Q R Sn X g ; X C 2 R S ; (11)
R S R Sn
X L Q R Sn R Sn R S R Sn X g (12)
R S R Sn ; ( X C1 1 C1 ; X C 2 1 C 2 ; X L L )
Cg C1 L C1 L C 2 C1 L
Ig (XC1) (XL) (XC1) (XL) ( X C 2 ) (XC1) ( X )
Rg (Xg) RSn
C2
RS R S R S R Sn
(XC2)
Fig. 23. Circuit de adaptare LC serie fără inductanţă pentru compensarea Cg – determinarea schemei echivalente
Fig. 24. Circuit de adaptare LC serie fără inductanţă pentru compensarea Cg – schemă de simulare
14
Îndrumar de laborator
Q = 10
Fig. 25. Răspunsul în frecvenţă (amplitudine şi fază) al circuitului de adaptare LC serie fără inductanţă
pentru compensarea Cg
Fig. 26. Impedanţa văzută de generator în cazul circuitului de adaptare LC serie fără inductanţă pentru
compensarea Cg
15
Radiocomunicaţii
Un exemplu poate fi urmărit în fig. 27, unde se prezintă puterea pe sarcină obţinută în
cazul celulei de adaptare în pentru diferite valori ale rezistenţei de sarcină din intervalul
(40 – 160) Ω.
Din aceste simulări se observă că valoarea maximă a puterii pe sarcină se obţine
pentru valoarea RS = 100Ω.
RS = 100Ω
RS = 130Ω
RS = 70Ω
RS = 160Ω
RS = 40Ω
Fig. 27. Puterea pe sarcină în cazul celulei de adaptare în pentru diferite valori ale rezistenţei de sarcină RS
(RS = (40 – 160) Ω)
16