EXIGENŢE FUNDAMENTALE ÎN CURRICULA MODERNE.

OPTIMIZAREA MODERNĂ A CURRICULUMULUI: TEORIA ŞI TEHNOLOGIA
Modulul I Abilitare curricularǎ

Optimizarea curriculară modernă: o viziune convergentă

Spre deosebire de cele „tradiţionale” şi cele „postmoderne” curricula moderne sunt convergente şi permit o abordare unitară. Convergenţa le este oferită mai ales de raţionalismul pragmatic, menit să confere eficienţă instruirii şi educaţiei, şi care a dominat, de-a dreptul „imperial”, gândirea pedagogică a secolului al XX-lea.

Progresele spectaculoase ale cercetărilor dedicate de psihologi asupra motivaţiei şi învăţării au alimentat iluzia ca se poate construii o ştiinţă a instruirii aptă sa introducă în practica şcolară o tehnologie educaţională riguroasă şi eficace. Este un mod de a gândi, în mod vădit „scientist” şi „ingineresc”, cu aspiraţii universaliste.

Prin urmare.a) Orice reformă educaţională are în centrul său o dezvoltare sau o optimizare a curriculumului. ci să facem pentru școală „cel mai bun lucru cu putință” ! Şcoala românească trebuia într-adevăr optimizată! . principiul comenian al optimismului ne obligă să nu facem decât cele mai bune lucruri cu putinţă şi nu doar „să cârpim” („îmbunătăţire”) sau doar „să sporim” („ameliorare”) ceea ce era iniţial bun. b) Reformele educaţionale sunt schimbări mai complexe care nu pot fi reduse la optimizări curriculare. DESIGUR. CARE ESTE. PRINCIPIUL OPTIMISMULUI. Curriculum Development Curriculum Improvement NE OBLIGĂ LA ACEST LUCRU PRINCIPIUL SUPREM AL PEDAGOGIEI.

  Aspectul tehnic: Optimizarea curriculară modernă comportă o tehnologie specifică bazată pe principiile abordării sistemice. exigenţe praxeologice. supuse optimizării. cele dezirabile şi prevăzute în documentele curriculare implementate. Documentele curriculare româneşti le-au ignorat. Nu au fost prevăzute măsuri de prevenire şi anulare a efectelor indezirabile. reguli de metodologia cercetării ştiinţifice şi norme de design educaţional.Aspectele esenţiale ale optimizării curriculare moderne   Aspectul deontologic: efecte scontate. cele indezirabile şi greu previzibile. . efecte nescontate.

Tipuri de demersuri în optimizarea curriculară modernă  Atât dezvoltarea curriculară (Curriculum Development) cât şi optimizarea curriculară (Curriculum Improvement) iau în practică forma unor demersuri managerialorganizatorice de tip fazic care respectă strict principiile şi normele pragmatice a ceea ce specialiştii numesc „managementul schimbării”. .

proiectarea curriculară (Curriculum Design). Established Curriculum) şi implementarea.   Demersul trifazic cuprinde. experimentarea noului curriculum (Curriculum Testing) şi transpunerea în practică a curriculumului corectat după experimentare (Curriculum Implementation). Demersul pentafazic debutează cu cercetarea curriculară (Curriculum Reasearch) şi continuă cu proiectarea noului curriculum (Curriculum Design). în ordine. experimentarea. validarea/oficializarea (Curriculum Validation. . Demersul tetrafazic include proiectarea. experimentarea (Curriculum Testing). Curriculum Impproving. validarea (Established Curriculum) şi se încheie cu implementarea (Curriculum Implementation).

Cele 5 etape sunt:  Curriculum Research: diagnoza şi prognoza  Curriculum Design  Curriculum Testing/Evaluation  Curriculum Validation  Curriculum Implementation .Etapele curriculumului pentafazic După opinia noastă. având în vedere situaţia specifică a şcolii româneşti. demersul pentafazic ar fi fost cel mai potrivit pentru realizarea unei reforme curriculare optime.

Este activitatea de concepere a „noului curriculum” – esenţa optimizării curriculare . de obicei. Designerii (sau „proiectanţii”) trebuie să ia in considerare şi să folosească cu maximum de responsabilitate un set de concepte de referinţă şi un set de principii de proiectare curriculară . prin „proiectare curriculara”).Proiectarea curriculară   Curriculum design (tradus în româneşte.ca activitate teleologică şi propedeutică fundamentală în educaţie.

sistemele de intrare şi de ieşire sau de admitere şi de absolvire. conţinutul procesului de învăţământ (ansamblul cunoştinţelor. .) metodologia procesului de învăţământ (ansamblul strategiilor de predare-învăţare-evaluare a conţinutului pregătirii. evaluarea procesului de învăţământ (ansamblul acţiunilor şi tehnicilor de măsurare şi apreciere a rezultatelor şi performanţelor celor care învaţă. metodele didacticoeducative. deprinderilor.Conceptele de referinţă      misiunea instituţiei educaţionale finalităţile pedagogice deprinse din misiunea instituţiei şi structurate pe niveluri.). abilităţilor etc. cicluri si materii de învăţământ.). „experienţele de învăţare” şi „situaţiile de învăţare” în care vor fi puşi elevii. metodologia de reglare şi autoreglare a sistemului şi procesului de pregătire etc. materialele şi auxiliarele instructiv-educative etc. mijloacele de învăţământ. capacităţilor.

Stabilirea misiunii instituției Evaluarea performanțelor Definirea finalităților și obiectivelor Stabilirea metodologiei și a experiențelor de învățare Alegerea conținuturilor învățării Caracterul circular al modelului pentadic de proiectare curriculară modernă .

Principiul orientării filozofice III. Principiul evaluării VIII. Principiul realismului V. Principiul asigurării IX. Principiul colaborării VII. de Young I.Wynn si C. Principiul individualizării IV. Principiul fundamentării empirice II.Principiile şi normele de proiectare curriculară modernă Principiile lui R. Principiul managementului schimbării . Principiul temeiniciei X. Principiul echilibrului VI.

Piramida lui Maslow .

corectarea „erorilor de proiectare şi optimizarea continuă a curricumului aflat în experiment”. culegerea şi prelucrarea rezultatelor. .Testarea curriculumului în proiect Evaluarea in vitro Evaluarea in vivo un eşantion reprezentativ de şcoli/elevi/profesori. introducerea experimentală a noului curriculum pe o perioadă rezonabilă de timp. identificarea aspectelor nevralgice.

FACTORII OPTIMIZĂRII CURRICULARE MODERNE Factorii determinanţi:      TREBUINŢELE CELUI CARE ÎNVAŢĂ STRUCTURILE ŞCOLARE CREŞTEREA CUNOAŞTERII COMUNITATEA LOCALĂ PROGRESUL SOCIETĂŢII .

TREBUINŢELE CELUI CARE ÎNVAŢĂ Abandonul şcolar Insuccesele absolvenţilor Disciplina Evaluarea standardizată .

Structurile şcolare Randamentul profesorilor Evaluarea şcolilor Participarea profesională Echipamentele şi facilităţile .

Factorii dominanţi CREŞTEREA CUNOAŞTERII COMUNITATEA LOCALĂ PROGRESUL SOCIETĂŢII .

Criteriile filosofice B.ORIENTAREA OPTIMIZĂRII CURRICULUMULUI MODERN Criteriile orientării curriculumului modern: A. Criteriile culturale . Criteriile social-economice D. Criteriile psihologice E. Criteriile politice C.

Factorii de influenţă Factori legislativi și normativi Factori extrașcolari CURRICULUM ȘCOLAR Factori pedagogici interni Factori cvasi-legali .

ca niveluri neobligatorii ale sistemului de învăţământ). c) FACTORII EXTRAŞCOLARI . b) FACTORII CVASI-LEGALI care influenţează curriculumul sunt sistemele de acreditare a diplomelor de absolvire şi sistemele de admitere (în învăţământul secundar şi superior. legea învăţământului).a) FACTORII LEGISLATIVI acţionează în România la nivelul naţional pentru întregul sistem de învăţământ (de exemplu.

„Coloana vertebrală” a curriculumului modern elemente culturale achiziţionate de contemporaneitate şi de tendinţa evolutivă VIITOR elemente care pot fi considerate valori universale şi eterne ale umanităţii elemente de continuitate culturală. impuse de tradiţie TRECUT .

 b) curriculum fuzionat. B.  b) curriculum centrat pe student (elev) .Structuri tipice de organizare a curriculumului modern A. .  c) curriculum-miez („nucleul”). Curricula „intermediare”:  a) curriculum corelat. Curricula „extreme”:  a) curriculum centrat pe disciplină (materie).

Curricula centrate pe discipline Curricula corelate Core curricula Curricula fuzionate Curricula centrate pe cel care învață .

PRODUSELE CURRICULARE MODERNE=CURRICULUM FORMAL       Planul de învăţământ Programa şcolară Manualul şcolar Metodicile/Didacticile de specialitate Planificările calendaristice Micro-proiectul pedagogic – ca produs curricular modern .

 Produse curriculare specifice cadrului didactic. rezultate din proiectarea activităţii de către acesta: • planificarea calendaristică. • pachete de învăţare. • Manualul şcolar. • proiectarea unităţilor de învăţare.  .Produsele curriculare pot fi clasificate astfel: Principale • Planul de învăţământ. • proiectarea la nivelul lecţiei/ activităţii. • Programa şcolară.  Auxiliare • ghiduri metodice pentru cadrele didactice. • caiete de muncă independentă pentru elevi. • seturi multimedia. • soft-uri educaţionale.

.Planul de învăţământ Planul de învăţământ stabileşte:  finalităţile şi obiectivele generale ale pregătirii. grupate modular.  structura conţinuturilor pregătirii. inter sau transdisciplinar etc.  competenţele finale şi standardele pregătirii. sub formă de discipline. .

„experienţă de învăţare” etc.     eşalonarea în timp a pregătirii. posibilităţile de accelerare a studiului etc.). structurii anilor şcolari. cu precizarea succesiunii intervalelor de timp afectate studiilor. limitelor minime şi maxime ale pregătirii (numărul de ani de studiu. vacanţelor.). numărului săptămânal şi anual de ore afectate fiecărui obiect („disciplină”. . examenelor.). cu precizarea: succesiunii „experienţelor de învăţare” (parcurgerii disciplinelor etc.

  sistemul de acces şi sistemul de finalizare a pregătirii. . modalităţile de evaluare a competenţelor şi standardelor pregătirii pe parcurs şi finale.

descrise în succesiunea în care trebuie parcurse.Programa şcolară      obiectivele generale ale domeniului. sugestii privind organizarea experienţelor de învăţare pentru atingerea obiectivelor fiecărei unităţi sau secvenţe. obiectivele specifice ale capitolelor (unităţilor de învăţare) şi modalităţile de testare a acestora. . descrise în termeni de competenţe şi capacităţi finale. standardele de performanţă prin care pot fi atestate (evaluate) competenţele şi capacităţile finale. unităţile de conţinut.

video etc. deci trebuie scrisă astfel încât să fie înţeleasă perfect de către acesta. enunţate pe înţelesul elevului. scheme etc. obiectivele pedagogice urmărite. la limită. în procesul propriei formări. informaţii pentru realizarea sarcinilor de învăţare cât mai clare şi sugestive (însoţite de ilustraţii. .). IN ANEXĂ: Standardele de performanță cerute la încheierea semestrelor și a anului de studiu.Manualul şcolar • manualul este o carte a elevului (nu a profesorului). surse suplimentare pentru completarea cunoştinţelor (audio. fiind exclusiv o carte pentru studiul independent.). auto-teste etc. • manualul trebuie astfel elaborat încât să poată fi folosit ca instrument de autodidaxie. sarcini de lucru (de învăţare) conexe obiectivelor. exerciţii de autoevaluare. sarcini de lucru suplimentare pentru aprofundarea studiului. manualul trebuie să poate fi folosit de elev pentru a-l „înlocui”. parţial sau total.

• funcţie de structurare şi de organizare a învăţării. în măsura în care achiziţia ştiinţei trebuie să facă progrese. pentru a le reda. • filtrare a acestor cunoştinţe. • funcţie de ghidare (dirijare) a învăţării. uneori pentru a le simplifica şi a le face accesibile şi clare.  Funcţii ale manualelor • funcţie de informare. Funcţia de informare implică: • selecţie a cunoştinţelor dintr-o anumită disciplină şi o anumită temă. . în funcţie de succesiunea anilor de studiu şi pentru a nu depăşi programa.

• de la exemple şi ilustrări la observare şi analiză. • de la prezentare teoretică la exemple. • de la teorie la exerciţii de aplicare practică cu controlul achiziţiilor. Funcţie de structurare şi de organizare a învăţării presupune: • de la experienţa practică a elevilor la teorie. . la ilustrări. • de la exerciţii practice la elaborarea teoriei.

memorizarea. • activitate deschisă şi creativă a elevului. imitarea modelelor. Funcţia de ghidare/ dirijare a învăţării are două alternative: • repetarea. .

semestre. capitole (unităţi de conţinut.Metodicile/Didacticile de specialitate • modelul pedagogic al disciplinei. • proiecte pedagogice model pentru toate activităţile didactice esenţiale. module etc. • consideraţii (domeniului). formative şi sumative).). . • tabloul complet al finalităţilor şi obiectivelor disciplinei. • baterii de teste docimologice (predictive. teoretico-pedagogice privind specificul disciplinei • recomandări bibliografice pentru aprofundarea pedagogică şi de specialitate a domeniului. • standardele de performanţă pe ani de studiu.

• obiectivele fiecărei unităţi de conţinut şi activităţi didactice.Planificările calendaristice • evaluarea corectă a activităţilor didactice. • forma de desfăşurare a fiecărei activităţi şi mijloacele de organizare a experienţelor de învăţare. • date calendaristice precise şi de susţinere a fiecărei activităţi. probe de cunoştinţe etc.). • instrumentele de evaluare a fiecărei activităţi didactice (teste docimologice. • perioadele. • perioadele. metodele şi instrumentele de organizare a „activităţilor de retrapare” a elevilor cu ritm lent de învăţare („meditaţii”). • programul propriu al profesorului de autoperfecţionare pedagogică şi de specialitate. • modalităţile de stimulare a studiului independent al elevilor. formele. metodele şi instrumentele de organizare a „activităţilor de îmbogăţire” pentru elevii capabili de performanţe superioare („consultaţii”). formele. .

Importanţa ei covârşitoare e unanim recunoscută.Micro-proiectul pedagogic – ca produs curricular modern   Proiectarea pedagogică este. . împreună cu activitatea în clasă cu elevii. cea mai importantă obligaţie a profesorului. Prin „micro-proiectarea” fiecărei activităţi sunt anticipate raţional experienţele optime de învăţare pe care le vor avea elevii în clasă.

artizanalǎ a profesorului care aderă la misiunea. . planul de învăţământ care se desfăşoară pe baza acestora. Microproiectul – un produs curricular modern care este o creaţie pedagogicǎ personalǎ.

strategiilor de dirijare a învăţării.  Proiectarea activităţii didactice este un ansamblu coordonat de operaţii de anticipare a desfăşurării unui program de instruire. Curs de pedagogie) . „A proiecta activitatea didactică înseamnă a corela şi integra operaţiile de definire a obiectivelor. (Lazăr Vlăsceanu. probelor de evaluare şi a relaţiilor dintre acestea” . conţinuturilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful