Simbolismul n perioada interbelic

Caractere generale

 Este un curent literar care a aprut n Frana, la sfritul secolului al XIX-lea, ca o reacie mpotriva romantismului i a parnasianismului. In ceea ce priveste simbolismul romanesc, acesta se contureaza la sfarsitul secolului trecut si este un produs al orasului. Reprezentanti : Ion Minulescu, George Bacovia, Stefan Petica, Dimitrie Anghel, Traian Demetrescu, M. Saulescu, Elena Farago si altii. O caracteristica fundamentala a caracterismului romanesc, care il deosebeste de cel francez, este aceea ca isi asimileaza parnasianismul

S-au distins dou perioade ale masifestarii simbolismului romnesc : - 1880-1914- o prima perioad de nceputuri i ncercri ; - 1914-1920- faz efervescentei creatoare, a poeziei simboliste reprezentative.

 Principiile simbolismului: utilizarea simbolului, a corespondentelor, a sugestiei, a imaginilor neclare, incetosate, diafane, combaterea retorismului, promovarea muzicalitatii versului, folosindu-se laitmotivul, refrenul, repetitiile si versul liber

Temele si motivele simboliste: conditia poetului inadaptat societatii, natura, ca loc al corespondenteleor, iubirea ca reverie sau asociata cu moartea, orasul de provincie si monotonia lui, marea plecare, simbolismul culorilr si al instrumentelor muzicale, amurgul, florile(rozele mai ales), plictisul, vagabondajul, toamna (anotimpurile in general), frigul, vantul, tusea, ceata, ploaia, corbii.

George Bacovia

Diversitate tematica

Bacovia utilizeaz foarte mult simbolul n poeziile sale. Majoritatea poeziilor bacoviene incep i se termin simetric.Un alt element original al poeziei bacoviene este cromatica. Poetul nu utilizeaznuane de culori, ci doar culori puternice care ies in eviden. Dintre aceste cteva culori menionm roul,care reprezint sngele, galbenul reprezint dezndejdea,tristeea,verdele ivioletul reprezint monotonie iar rozul i albastrul implic starea de nevroz.Bacovia aduce o nou tonalitate in lirica romneasc. In poezia lui domin cerul de plumb apstor,orizonturile nchise,toamna galben,toate acestea constituind originalitatea eului liric.

 Viziune poetic

 Prin opera sa a creat o atmosfer sumbr, ceoas, umed, denumit atmosfera bacoviana. Cadrul este oraul de provincie, de parcuri solitare, cu cafenele srace,cuprinse ntr-o realitate demoralizant, ameninnd s se prbueasc. Toamna, frigul,tristeea, umezeala, rceala nevroza, descompunerea devin proiecii ale unei emoii poetice.Poetul este un inadaptat n societatea burgheziande aici dorina de evadare.Atmosfera lautric particular este deprimant: de toamne reci, cu ploi putrede, limitat ntr-un peisaj de mahala, de ora provincial. Impresiile sunt sugerate prin corespondene muzicale, dar i prin culoare

 Diversitate stilistica

 Figura de stil cea mai important a textului este repetiia. Ea se manifestatt n plan semantic, ct i n plan gramatical i prozodic, amplificnd aspectul macabru aldecorului. n poezia Plumb, cele dou strofe corespund celor doua planuri ale realitii: cel exterioar(cimitirul) i cel interior (sentimentele eului liric). Atmosfera poeziei este tulburtoare, mai ales prin simpla evocare a morii, la nivelul semantic al cuvintelor folosite: sicrie, cavou, coroane i prin repetiia obsesiv a cuvntului plumb. Sensul acestei metafore-simbol semnific apsarea sufleteasc a eului poetic. Poezia este presrat de figuri de stil precum: metafore: sicriele de plumb, oximoron: flori de plumb, personificare: dormeau adnc sicriele de plumb.

 Repetiia consoanelor: p,b,,c,r, dar i a vocalelor nchise care sunt mai frecvente dect cele deschise, imprim versurilor o muzicalitate nchis, stranie Metafora inversiune din prima strof funerar vemnt accentueaz ideea de moarte. Frecvena verbelor statice la imperfect: dormeau, stam, era, atrnau subliniaz impresia deimobilitate, de mpietrire