Proiect realizat de Adelina Patricia Ciobanu

Avalanşa este o deplasare rapidă a zăpezii de pe
versantul unui munte, adesea având în compoziţie aer și apă, dar câteodată mai poate conţine roci sau bolovani. Aceasta poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată de o undă de șoc care spulberă și strivește orice se află în calea ei. Din punct de vedere fizic, acesta este un fenomen nivologic (determinat de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din material granular.

Numele: avaler = a coborî
Se foloseau şi termenii de avalanşă sau lavină, care desemnează curgerea în lanţ a materiei, fiind din aceeaşi categorie cu lavă.

• Cei care supravieţuiesc după 35min au avut probabil un "air pocket". . şanse mari de supravieţuire (92%) au cei recuperaţi în primele 15 min.Cât poate supravieţui cineva surprins de avalanşă? • Statistic vorbind. • După 35 min rămân 27% şanse de supravieţuire. o zonă în care au putut respira mai mult timp.

Pe care pante e mai periculos? .

Factori .

soarele.Vântul. drumeţii etc. Factorii naturali Sunt toţi subiecţii care. trecerea unui animal sălbatic etc. pot fi încadraţi în trei grupe mari: Factorii umani I. • Aceşti factori. alpiniştii. skiorii. ruperea cornişelor. zăpada căzută. Condițiile meteo . numiţi de unii `condiţii` sau `cauze`. prin trecerea lor. ploaia. pot provoca ruperea echilibrul existent al straturilor de zăpadă: snowmobilers. snowboarders. Zăpada III. Relieful II. temperatura. căderi de gheață.

în forma de `U`. sau chiar contrapantele ei pot fi periculoase. dar uneori ele sunt acoperite.I. nu prea apropiate de panta respectiva. tufişuri. În funcţie de forţa unei avalanşe (cantitatea zăpezii. jnepenişuri. poate deveni un pat propice glisării zăpezii. `netezite` de zăpada mai veche. • firul văilor înguste sub formă de `V` e mai periclitat de avalanşele venite de pe versant. Pantele cu copaci. afiniş. Plăcile stâncoase și fețele înierbate sunt mai favorabile avalanşelor. blocuri de stanca. smardan etc. Chiar și o pătura de ienupăr pitic. plane. decât al celor largi. după caz. Pe pantele cu înclinație mai mare. Relieful • reprezintă `patul` pe care se aşterne pătura de zapadă. chiar și zonele plate. denivelări sunt mai puţin periculoase. convexe sau concave sunt mai periculoase decât cele în trepte. • morfologia suprafeţei solului: Pantele lungi. . Pantele mai mici de 20 de grade pot fi și ele periculoase când sunt continuarea unor pante mai înclinate sau la baza unor vâlcele/culoare înclinate. acestea pot fi `măturate` de avalanşe venite de mai sus. viteza de deplasare). `reţinând` zăpada. zăpada nu se așează dar. care poate deveni ea însăși (vom vedea când și cum) un pat de avalanşa pentru noul strat de zăpada. • înclinarea pantei: Avalanşele se declanşează pe pante cu înclinația între (aproximativ) 20 grade și 55 grade.

pe când ninsorile cu vânt produc depuneri neuniforme. variaţia în cadrul aceleaşi pături de zăpada) are rol determinant. prin încălzirea bruscă a vremii.II. extrem de periculoase. căci variaţia ei e foarte mare: 1 metru cub de zăpada `pulver` are sub 50 kg. grosimea de peste 30 de cm este periculoasă pentru montaniarzi. grea. Structura microscopică (forma cristalelor. Periculoase sunt ninsorile abundente cu zăpada uscata (`pulver`). păcălindu-i chiar și pe montaniarzii cu experienţă. . Periculoasă e și zăpada devenita umedă. • densitatea: Pe lângă grosimea stratului. Zăpada • principala condiţie pentru declanşarea avalanșelor • grosimea stratului: Se consideră că. în schimb 1 metru cub de gheata are peste 900 kg. Prin urmare. un strat de zăpada `firn` echivalează ca și masă cu un strat de `pulver` de peste 10 ori mai gros. când stratul nou nu s-a tasat și nu s-a `sudat` de baza. Uneori însă ninge direct cu zăpada `uscată` granuloasă. Ea variază în funcţie de condiţiile meteo din timpul ninsorii și în plus suferă transformări importante în timp. Acestea din urma produc cele mai multe victime. Depunerile uniforme (ninsori calme) permit o corecta apreciere a straturilor pe o secţiune realizată în acest scop. contează mult și densitatea. în medie. procentul de apa în stare lichida și gazoasă.

iarba etc. relaţia dintre straturi și adeziunea zăpada-sol. zăpada se înmoaie. a fiecărui strat.). devine apoasa. când montaniarzii cu experienţa pot aprecia pericolul în funcţie de insolaţia pantei (ora. cu vânt cald (`foehn`) sau cu ploaie. când se produce moderat. • temperatura: Frigul sub 0 grade nu permite realizarea unei coeziuni între fulgii de zăpada (cristale) și nici cu stratul anterior sau cu solul. iar crestele vor rămane de obicei libere sau doar cu stratul vechi. În plus. prin rupere. Zăpada e `uscată`. favorizează tasarea stratului nou de zăpada și mărirea coeziunii interne a lui (dintre cristale). pot declanşa avalanşe (de exemplu prin `spargerea` plăcii de vânt de sub cornişa). Vâlcelele vor fi umplute cu zăpada. Vântul acţionează mai formează cornişe pe creste care. progresiv. reducându-se riscul de avalanşă. Aceasta este si cauza avalanşelor `de primăvară` din zilele însorite. orientarea fata de soare). • vântul: (asociat ninsorii) Produce depuneri inegale.III. sub forma de `plăci de vânt` . Încălzirea vremii. . `grea`. Condițiile meteo • influențează structura intimă a zăpezii. Când încălzirea se produce brusc și puternic. precum și `sudarea` cu stratul mai vechi. `prăfoasă` caracteristica avalanşelor din plina iarna `tip pulver`. putând uşor aluneca pe straturile mai vechi sau pe `pat` (stanca. dar deseori continuă transportul zăpezii de la suprafaţă și după oprirea ninsorii. vântul depune zăpada și în alte locuri decât în adânciturile reliefului.

• Avalanșa își mărește viteza de deplasare (până la 350km/h). • În timp ce prinde viteză.Etapele principale ale unei avalanșe: • Zăpada se desprinde de straturile de nea mai tari și alunecă peste acestea. . zăpada poate începe a fi purtată de vânt.

forma fiind influenţată de profilul terenului) -în această zonă avalanşa atinge maximul de viteză și masă 3.Avalanşa este formată din: 1.în această zonă stratul/straturile fracturate se desprind și începe accelerația mișcării 2. aici. zăpada atinge adâncimea maximă . urma de curgere (delimitează conul sau suprafaţa de curgere a avalanşei.în această zonă avalanşa încetinește și zăpada se acumulează. zona de acumulare (suprafaţa pe care fluxul de curgere avalanşei se opreşte și se acumulează/depozitează zăpada ) . coroana (delimitează zona de fractură superioară și laterală) .

Coroană Patul de suprafață Moloz .

constituie un tip secundar. nebătută de vânt.fără mare coeziune. în locuri neașteptate. Astfel avalanşele nu ating niciodată proporţii prea mari și rareori periclitează regiunile locuite: sunt cele mai frecvente în zonele practicării sporturilor de iarna. într-un fel de "ţigle" care se încăleca unele peste altele. în primele zile ale căderii ei. placa de zăpadă se sfărâma repede în parţi mai mici.datorându-și existența dărâmării zăpezilor după o perioada de vânt. . Cauza principală a acestor tipuri de avalanşe este supraîncărcarea datorată precipitaţiilor solide foarte bogate • avalanşele în plăci sau de rostogolire . În cursul deplasării sale.se produc în mijlocul iernii când zăpada este proaspătă.Tipuri de avalanşe: • avalanşe uscate de zăpadă prăfoasă: . Pornirea este marcată printr-un zgomot sec ca al unei oale sparte.

de fund.•avalanşele de primăvară . avalanşele de primăvara se deplasează lent. .avalanșele se dezlănţuie și înlăuntrul circurilor.care împiedica circulaţia pe drumurile de munte. când la primele încălziri de primăvara zăpada începe să se deplaseze. mult mai rezistent decât zăpada propriu-zisă. vechi. •avalanşele de circuri glaciare .situate la o altitudine mai mare. antrenând în general și o parte a pământului cu o îngrămădire de bulgări de zăpada murdară.se produc de obicei în zăpezile mai grele. prin aceleaşi locuri și nu provoacă mari stricăciuni. Fiind avalanşe mari. ele transportă zăpada rămasă din timpul iernii.alunecă pe pereţii stâncoşi. Zăpezile căzute pe vârfurile dimprejurul circurilor. formând la marginile lor un taluz extrem de rezistent. În general. al căror fund este ocupat de un gheţar.

2.Există un pericol iminent de avalanşe atunci când: 1. au avut loc adevărate catastrofe datorate avalanşelor. Societatea: Avalanşele constituie unul dintre fenomenele cu cel mai ridicat risc pentru societate. În decursul istoriei. 3. În Munţii Alpi se produc în permanenţă avalanşe cu urmări negative pentru societate. atunci când aceştia sunt în perimetrul afectat. . După ninsori mici cu vânt. zeci şi sute de oameni căzându-le victime. Există căderi de zăpadă sau ninsori abundente recente. datorită impactului direct pe care îl au în primul rând asupra oamenilor. Încălzire bruscă a vremii când se trece repede de la anotimpul rece la cel cald.

un bloc de gheaţă cu un volum de circa 50000 m3 a sfâşiat în bucăţi şase persoane pe Valea Chamonix. în august 1965. când o parte a armatei lui Hannibal este îngropată de o avalanşă într-o trecătoare din Alpi. . În anul 1949. Gothard. Tot în acelaşi an şi-au pierdut viaţa în Alpi 300 de persoane. blocul de gheaţă rupându-se din gheţarul Tour. în Munţii Alpi s-au înregistrat 1. tunelul pe sub munte a fost blocat timp de 8 zile. la poalele masivului Mont Blanc şi-au pierdut viaţa 62 de persoane din sanatoriul Toc de Fiz. În 14 ani (1975–1989). O masă de gheaţă din gheţarul Allain (Elveţia) a îngropat sub ruinele unei lucrări 80 de muncitori care lucrau la un şantier hidrotehnic. în noaptea de 16 aprilie 1970. Cele mai multe victime au fost în Franţa..Ch.622 morţi datorită impactului avalanşelor. în Germania cu 3 victime pe an. Avalanşele din Masivul St. iar cele mai puţine. din 1951 au distrus satul Airolo. cu o medie anuală de 32.Cazuri de avalanşe în istorie: Câteva dintre primele constatări se referă la anul 218 î.

a devastat localitatea Raucrachira. 1990). ajung în perimetre cu risc la avalanşe. avalanşele nu au amploarea celor menţionate în alte regiuni de pe Terra. la graniţa cu Turcia. în aceeaşi perioadă) (Yves Bravard. între orele 18 şi 6 (140 în anii 1971–1988) şi ziua. Una dintre cele mai devastatoare a fost cea din ianuarie 1962. între orele 9 şi 15 (118. . peste 600 de dispăruţi şi imense pagube materiale. Avalanşe cu urmări catastrofale se produc în toate regiunile montane cu zăpezi. În Carpaţii Româneşti. dintr-un motiv sau altul. Ele nu sunt însă suficient cercetate.000 de persoane. cu un milion de metri cubi de gheaţă şi şapte milioane metri cubi de rocă desprinsă din Muntele Huascaran (Anzii Peruani) de la 6. O cartare a arealelor cu risc de avalanşe în Carpaţii Româneşti ar fi benefică nu numai pentru cercetarea ştiinţifică. ci şi pentru oamenii care. Avalanşa. murind 1. avalanşa din februarie 1972 a făcut 60 de victime. cum sunt în Munţii Alpi. de exemplu. numărul maxim de avalanşe producându-se noaptea.7%).500 m altitudine.În bazinul Chamonix predomină avalanşele de profunzime (67. În Iran.

pentru a evita surprinderea mai multor oameni în căderea de avalanșă. 3. 4. În zonele aglomerate se merge în monom. . Pregatirea salvamontiştilor pentru intervenţie. 2. Marcarea cu panouri speciale a traseelor turistice în care e posibil să se producă avalanşe. Interzicerea traseelor expuse la astfel de pericole. unul în spatele altuia.Masuri de prevenire a avalanşelor: 1. la distanță de minim 20 de metri.

Dacă o persoană a fost prinsă sub zăpada. fapt ce poate ajuta la menţinerea individului deasupra zăpezii. el își poate determina poziţia corpului prin aruncarea unui obiect sau pur și simplu scuipând (pentru că se poate că în timpul avalanşei să fiţi surprinşi cu capul în jos). astfel putându-se determina în acest mod centrul de greutate al Pământului. .Tehnica de salvare: Cel care este surprins de avalanşa trebuie sa îşi țină mâinile îndepărtate de corp încercând să înoate în zăpadă.

• Câte tipuri de avalanșe cunoașteți? • Când există pericol iminent de avalanșe? • Ce presupune acest fenomen pentru societate? • Amintiți un caz de avalanșă ce a avut loc în istorie. .Întrebări • Ce este avalanșa? • Care sunt cele trei grupe de factori care determină apariția avalanșelor? • Prezentați etapele unei avalanșe. • Ce fel de avalanșe predomină în bazinul Chamonix? • Precizați două măsuri de prevenire a avalanșelor. • Precizați trei componente ale unei avalanșe.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful