Apa lichidă în organisme și mediu

Unități de presiune .Presiunea atmosferică C.STATICA UNUI FLUID INCOMPRESIBIL Câteva definiții A.Presiunea în interiorul unui lichid.MECANICA FLUIDELOR I . Legea lui Pascal B.

STATICA UNUI FLUID INCOMPRESIBL DEFINIȚII Fluide : . .constituite din molecule mobile între ele -nu au formă proprie Tipuri de fluide : .sunt puțin compresibile și expansibile Ne interesează LICHIDELE considerate INCOMPRESIBILE: -Fluide perfecte (sau ideale) și fluide reale Pentru fluidele reale : alunecarea moleculelor unele peste altele conduce la frecări. Vâscozitatea este nulă și curgerea are loc fără pierdere de energie.moleculele ocupă un volum independent de cel al recipientului . Se spune că apare vâscozitatea.MECANICA FLUIDELOR I .nu au formă proprie -sunt compresibile și expansibile (PV=nRT) -Lichidele : . se presupune că nu au loc frecări între molecule în procesul de curgere.Gazele : . Pentru fluidele perfecte. Curgerea are loc cu degajare de căldură în procesele de frecare.

2.MECANICA FLUIDELOR A – PRESIUNEA ÎN INTERIORUL UNUI FLUID. 1 – Punerea în evidență Se consideră o incintă în care se face vid și care are un perete deformabil. Presiunea se manifestă prin deformarea peretelui incintei. normală pe suprafață. LEGEA LUI PASCAL Presiunea este definită prin raportul dintre forța. .Legi ale staticii fluidelor Ipoteze : fluidele sunt imobile și incompresibile. Presiunea este aceeași în orice punct situat la aceeași adâncime în lichid. Presiunea într-un punct este independentă de orientarea captorului și se exercită perpendicular pe pereți. și suprafața pe care aceasta se exercită. deci au densitatea uniformă.

Presiunea exercitată asupra unui punct al unui fluid se transmite integral în toată masa fluidului și în toate direcțiile (Pascal) . Diferența de presiune între două puncte din fluid se exprimă prin relația: P(z2) .P(z1) = r g h dP = .8 m.r g dz = densitatea. g = accelerația gravitațională (9. LEGEA LUI PASCAL Presiunea crește cu adâncimea în lichid. La o adâncime dată în lichid presiunea este: P(z2) = r g h + Patm Unde r g h este presiunea coloanei de lichid și Patm este presiunea coloanei de aer.s-2).MECANICA FLUIDELOR A – PRESIUNEA ÎN INTERIORUL UNUI FLUID.

Pvid = r g h = Patm Folosind un manometru cu mercur (r = 13.8 = 1 013 102 Pa = 1 013 hPa Presiunea atmosferică variază cu: -altitudinea : Aplicații : altimetre .locul .MECANICA FLUIDELOR B – PRESIUNEA ATMOSFERICĂ Este presiunea exercitată de aerul atmosferic.6 103 x 9.6 103 kg.76 x 13. Patm .hărți izobare Aplicații : barometre .m-3) : h = 76 cm Patm = 0.

Unități legate de utilizarea manometrelor cu coloană de lichid. unitatea SI : 1 Pa = 1 newton .Pascal (Pa).MECANICA FLUIDELOR C – UNITĂȚI DE MĂSURĂ PENTRU PRESIUNE r g h Ecuația dimensională : [P] = M L-3 L T-2 L = M L-1 T-2 [P] =[ENERGIE]/[VOLUM] [P] = [FORȚĂ]/[SUPRAFAȚĂ] Unități: . m-2 1 Pa = presiunea exercitată de către o masă de 102 g pe o spurafață de 1 m2 Patm = 1013 hPa -Bar 1 bar = 105 Pa 1 milli bar = 1 hPa . .

MECANICA FLUIDELOR II – DINAMICA LICHIDULUI INCOMPRESIBIL A – DEBITUL UNUI FLUID INCOMPRESIBIL B – CURGEREA LICHIDULUI IDEAL: ECUAȚIA LUI BERNOULLI C – CURGEREA LICHIDULUI REAL: NOȚIUNEA DE VÂSCOZITATE .

. debitul este constant pe toată lungimea conductei.Relația dintre debit și viteza de curgere (atenție : V=volum. D = Sv = Secțiune x Viteză 3 – Ecuația de conservare a masei la curgerea printr-un tub Ipoteze: .Definiția debitului Debitul reprezintă volumul de fluid care traversează o secțiune normală S în unitatea de timp: D = dV / dt Unitatea de măsură: m3 s-1 2.fluid incompresibil .MECANICA FLUIDELOR A . v=viteză).regim staționar (viteza într-un punct = constantă) Rezultă: D1 = D2 = D debit constant S1 v1 = S2 v2 = constant = D La curgerea staționară a unui fluid incompresibil printr-o conductă.DEBITUL UNUI FLUID INCOMPRESIBIL 1.

Remarcă : scierea ecuației lui Bernoulli în termeni de presiune conduce la: r g h + 1/2 r v2 + P = constant rg h = presiunea greutății lichidului 1/2 r v2 = presiunea cinetică P = presiunea laterală sau statică .MECANICA FLUIDELOR B – CURGEREA UNUI LICHID IDEAL: ECUAȚIA LUI BERNOULLI Fluid ideal = se consideră vâscozitatea neglijabilă 1 .Energia totală a fluidului Există trei tipuri de energie : E1 potențială gravitațională (dată de poziția lichidului față de Pământ) E2 cinetică (legată de viteza v cu care se deplasează fluidul) E3 de presiune statică Energia totală Et = E1 + E2 + E3 = m g h + 1/2 m v2 + P V 2 – Ecuația lui Bernoulli Dacă vâscozitatea = 0 rezultă Et = constantă: Et = E1 + E2 + E3 = m g h + 1/2 m v2 + P V=ct Energia totală a unui fluid ideal este constantă în toată conducta.

Când R < 2400 regimul este laminar.Vâscozitatea nu mai este factor de coerență . curgerea este turbulentă: . .Regimuri de curgere a lichidului vâscos La viteză medie mică. curgerea este laminară: . . se calculează numărul Reynolds : rvd R  unde r este densitatea fluidului și v viteza medie de curgere prin tubul cu diametrul d.Apar turbioane fără o distribuție sistematică a vitezelor.Un strat foarte subțire în contact cu peretele care nu se deplasează. La viteză medie mare. Pentru caracterizarea tipului de curgere.MECANICA FLUIDELOR C – CURGEREA LICHIDULUI REAL: NOȚIUNEA DE VÂSCOZITATE 2 .Profil parabolic al vitezelor datorat vâscozității. Între cele două valori regimul este intermediar. iar când R > 10 000 regimul este turbulent. -V este maximă în centru.

dată de legea lui Poiseuille : Dacă notăm Rezultă Deci o relație liniară între pierderea de energie și debit. pe lângă pierderile de energie prin frecări. În cazul curgerii turbulente. Nu mai există proporționalitate între DP et D.MECANICA FLUIDELOR C – CURGEREA LICHIDULUI REAL: NOȚIUNEA DE VÂSCOZITATE 3 – Variația presiunii în curgerea laminară: legea lui Poiseuille În regim laminar de curgere. (R – rezistența la curgere) . acompaniate de apariția unui zgomot.  produce o pierdere de energie care se manifestă printr-o scădere a presiunii. apar și pierderi datorită vibrațiilor moleculelor de fluid.

Forțele de atracție între moleculele din interiorul fazelor (forțe de coeziune) -Forțele de atracție dintre moleculele fazelor diferite (forțe de adeziune) Interfețe solid .Formarea meniscurilor .lichid .FENOMENE SUPERFICIALE Fenomene la nivelul interfețelor Interfețe= Suprafețe de demarcație între două faze: Solid – lichid Lichid – aer Solid – aer La nivelul lor apar forțe (tensiuni) rezultante din: .

Fenomene de capilaritate Ascensiune capilară dacă Fadeziune > Fcoeziune Descensiune capilară dacă Fadeziune < Fcoeziune .FENOMENE SUPERFICIALE Fenomene la nivelul interfețelor Menisc concav dacă Fadeziune > Fcoeziune Menisc convex dacă Fadeziune < Fcoeziune Interfețe solid – lichid .

Mărime caracteristică: σ [N/m] = coeficientul de tensiune superficială.O componentă paralelă cu suprafața – se opune străpungerii stratului superficial . = forța necesară pentru a mări lungimea conturului suprafeței cu o unitate. =lucrul mecanic necesar pentru a mări suprafața cu o unitate.O componentă perpendiculară pe suprafață – forța de compresie internă a lichidului → tendința de minimizare a suprafeței (ex: formarea de picături) La interfața dintre un lichid și un gaz apare o forță care tinde să micșoreze această suprafață. .Fenomene de tensiune superficială ❒ În interiorul lichidului forțele de atracție intermoleculare se anulează ❒ În stratul de suprafață: .FENOMENE SUPERFICIALE Fenomene la nivelul interfețelor Interfete lichid .gaz .

se constată că apa nu se mai ridică la acelaşi nivel Un lichid urcă într-un vas capilar până în momentul în care greutatea coloanei de lichid din vas este echilibrată de rezultanta forţelor de tensiune superficială care acţionează pe conturul meniscului. Legea lui Jurin Un fenomen important care rezultă din tensiunea superficială este ridicarea unui lichid într-un tub deschis cu secţiune transversală mică (tub capilar). Dacă turnăm apa în vase comunicante capilare. r este raza vasului capilar. ρ reprezintă densitatea lichidului. de diametre diferite. Expresia de mai sus este cunoscută sub numele de legea lui Jurin. .FENOMENE SUPERFICIALE Capilaritate. iar θ este unghiul de racordare. Din egalitatea acestor forţe se obţine expresia ascensiunii capilare: în care σ este coeficientul de tensiune superficială al lichidului.

Diferența de potențial de structură a solului. În hidrologie capilaritatea descrie atracția moleculelor de apă spre particulele de sol. Ψm determină capilaritatea solului. . Legea lui Jurin Fenomenele de capilaritate joacă un rol foarte important în biologie: ascensiunea sevei în tulpinile plantelor. curgerea sângelui prin capilare. Capilaritatea este responsabilă de deplasarea apelor din sol de la regiuni umede spre regiuni mai uscate.FENOMENE SUPERFICIALE Capilaritate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful