Curs 6 ian.

Caile descendente: -piramidale -extrapiramidale

Cortexul motor primar

.

.

Tracturile piramidale .

.

.

.

Caile extrapiramidale .

Tractul vestibulo-spinal .

.

radiatii optice.fibre cortico-rubrice.fibre talamo-parietale. Aici exista o somatotopie dinspre medial spre lateral: .fibre parieto-occipito-pontine. e) Partea sublenticulara : .radiatii acustice.fibre caudato-palidale.fibre cortico-nucleare. c) In bratul posterior: .La nivelul capsulei mai avem fibre: a) In bratul anterior: .fibre fronto-pontine.fibre cortico-nigrice. .fibre cortico-spinale(piramidale). . .fibre parieto-talamice. d) Partea lenticulara a capsulei: . fiind situat in treimea medie a pedunculului.fibre caudo-putameniale. .fibre subtalamice. . Fibrele corticospinale.ajung la mezencefal. . dupa ce trec prin capsula interna. . . .fibre temporo-pontine. b) In genunchi: . Aici se strang toate fibrele intr-un manunchi ce ajunge la pedunculul cerebral.

.1.In acesta.dorsomedial. iar lateral se gasesc fibre pt. intermediar se gasesc fibre pentru segmentul toracic( 20% din fibrele cordonului). .cu fibre ce provin din aria motorie si premotorie ce se termina pe interneuronii lamelor 7 si 8 si restul lamei Rexed 6. fibrele sunt disparate in fascicule laterale mai mici.ventromedial. La intrarea in acesta se regrupeaza intr-un manunchi unic formand piramida bulbara. Dupa decusatie ajung in cordoanele laterale formand fasciculul corticospinal lateral. fibrele cortico-nucleare se epuizeaza( la marginea inferioara a piramideor bulbare nu mai exista). Exista nuclei pontini si fibre transverse pontine ce se indreapta spre bulb.fibre pentru trunchi.cu fibre ce provin din aria somatosenzitiva si care se termina pe interneuronii lamelor 4 si 5 si partea laterala a lamei 6 Rexed. . fibrele au o somatotopie astfel incat medial se gasesc fibrele pentru segmentul cervical (50 % din fibrele cordonului). Fibrele cortico-spinale se decuseaza in proportie de 70-90%. membre inferioare. La nivelul puntii.fibre pentru muschii membrului inferior. . Ordinea decusatiei dinspre superior spre inferior este: membre superioare.2.fibre pentru muschii membrului superior.unde se grupeaza in 2 compartimente: . Fibrele cortico-spinale se gasesc in zona substantei cenusii intermediare a fiecarui segment medular. trunchi. formand decusatia motorie. Pana la acest nivel. segmentul lombar( 30% din fibrele cordonului)..

. Se termina in nucleii din cornul anterior. . si inf. ce ajunge in cordonul lateral de aceeasi parte.paralizie totala.la toate membrele ( tetraplegie).motori ai n. Lezarea lui duce la paralizie spastica. ale carui fibre ajung dispersate printre fibrele corticospinale laterale.trunchiului cerebral. b) Cel mai putin numeros formeaza fasciculul corticospinal lateral direct. flasca. exagerarea reflexelor tendinoase.cranieni si in nc. . central sau de comanda.cranieni.motori ai n.Lezarea lui det.(periferic) se afla in maduva sau in nc. . semn Babinski pozitiv si paralizie: . ce inerveaza muschii parietali si ai jgheaburilor vertebrale. (hemiplegie). Cea mai mare cale motorie descendenta are 2 neuroni: 1) Neuronul cortical superior. F. Se terminal in baza cornului posterior in zona intermediara si in partea centrala a cornului anterior.a unui singur membru (monoplegie). Fibrele corticonucleare se termina in nc.R.de aceeasi parte a membrului sup. in nc. Se numeste calea motorie finala comuna pt ca in el ajung toate caile descendente. 2) Neuronul motor inf.Fibrele care nu se decuseaza se impart in 2 grupe: -a) Cel mai numeros formeaza fasciculul corticospinal anterior din cordonul anterior.a 2 membre sup sau inf (diplegie).

vizuale.ariile corticale motorii care iniţiază şi controleaza răspunsul − SISTEMUL REGLATOR .elementare → ortostatismul şi mersul . în scopul orientării temporo-spaţiale a mişcării − prospectarea proprioceptivă a poziţiei corpului în raport cu mişcarea ce va urma − transmiterea de comenzi prin căile nervoase motorii piramidale şi extrapiramidale − controlul performanţei motorii şi optimizarea mişcării în curs de desfăşurare SISTEME PARTICIPANTE: − SISTEMUL SENZORIAL .ariile corticale somato-senzitive care integrează aferenţe proprioceptive.mişcările automate necesare desfăşurării actului voluntar • • • → .fondul tonic postural şi de echilibru . în special vizuală.integrator superior reprezentat de structurile extrapiramidale care asigură .CONTROLUL MOTOR CORTICAL MOTILITATEA VOLUNTARĂ • • DEFINIŢIE: reprezintă activitatea motorie cu obiect şi scop bine determinat. vestibulare.majore → praxiile (deprinderile) → exprimarea limbajului → conceperea corticală a actului motor ETAPE ÎN EXECUTAREA UNEI MIŞC.elementar medular reprezentat de bucla de autoreglare  . auditive şi tactile − SISTEMUL MOTOR PROPRIU-ZIS . VOLUNTARE: − prospectarea senzorială. rezultată de obicei în urma unui proces de învăţare MANIFESTĂRI: .

Controlul motor cortical • ARIILE CORTICALE implicate în programarea. desfăşurarea şi controlul actului motor: Ariile somatosenzitive din lobul parietal: aria somestezică I (ariile 3.1 şi 2) cortexul parietal posterior (ariile 5 şi 7) aria somestezică II Ariile motorii din lobul frontal sunt: −aria motorie principală (aria 4) −aria premotorie −aria motorie suplimentară (aria 6) −aria optică frontală (aria 8) .

controlul mişcărilor fine. voluntare ale extremităţii distale a membr. adecvat situaţiei • ARIA PREMOTORIE – situată anterior de aria 4.integrarea complexă a informaţiilor somato-senzoriale care permit învăţarea actelor motorii până la crearea unor stereotipuri dinamice . cu excepţia zonei cefalice care are o proiecţie homolaterală extinsă − are rol în . la baza girusului precentral – este aria de origine a tractului cortico-spinal medial – participă la pregătirea şi iniţierea răspunsului motor realizat de aria 4 • → . cortico-bulbar şi cortico-nuclear − la acest nivel se găseşte HOMUNCULUS MOTOR: − reprezentare corticală a fiecărui segment al organismului ce poate participa la un act motor. mâna şi policele − la nivelul unei emisfere există o predominanţă a părţii contralaterale a corpului şi membrelor. .Cortexul motor • ARIA MOTORIE PRIMARĂ (aria 4) − situată la nivelul girusului precentral − considerată aria de origine a tracturilor cortico-spinal lateral (piramidal încrucişat). dependentă de importanţa funcţională şi de complexitatea mişcărilor la nivelul segmentul comandat − cea mai mare reprezentare o au faţa.optimizarea permanentă a acestora.

în dreptul regiunii de proiecţie a capului – intervine în realizarea mişcărilor conjugate ale globilor oculari.controlul mişcărilor automate asociate cu vorbirea . în dreptul porţiunii superioare a girusului precentral – este considerată aria de origine a fibrelor corticale cu destinaţie structuri extrapiramidale subcorticale: tractul cortico-striat şi cortico-palidal pentru nucleii bazali tractul cortico-nigral pentru substanţa neagră tractul cortico-tectal pentru coliculii cvadrigemeni superiori cortico-reticular pentru substanţa reticulată a trunchiului cerebral – intervine în: . pe baza informaţiilor primite de la aria 19 occipitală .controlul mişcărilor elementare comandate de aria 4 .controlul mişcărilor posturale complexe • ARIA OPTICĂ FRONTALĂ (aria 8) – este situată anterior de aria 4.CORTEXUL MOTOR • ARIA MOTORIE SUPLIMENTARĂ (aria 6) − situată anterior de aria 4.

44.din emisferul dominant este centrul scrisului SCOARŢA PREFRONTALĂ – de asociaţie – reprezentată de restul lobului frontal – cuprinde ariile 9. 6. 11. 12. 10.Lobul frontal • SCOARŢA PRECENTRALĂ – este motorie – cuprinde ariile 4. 8 şi 6  cortexul motor  aria 44 . 32 şi 24 – funcţiile sunt asigurate de conexiunile pe care le stabileşte cu:  aria ideomotoare din lobul parietal dominant pe care o inhibă – realizează analiza discriminativă a impulsurilor senzoriale – le corelează cu impresiile stocate – în final adaptează răspunsul elaborat de aria ideomotorie – în absenţa scoarţei prefrontale aria ideomotoare ar induce răspunsuri motorii pentru fiecare impuls senzorial recepţionat  alte arii corticale de asociaţie .din emisferul dominant este centrul de exprimare muzicală  aria 46 .realizând asocierea reacţiilor vegetative cu activitatea intelectuală • .participând la activităţi complexe corticale de tip judecată.din emisferul dominant este centrul limbajului articulat  aria 45 . rezolvarea problemelor matematice  hipotalamusul şi trunchiul cerebral . 45 şi 46  ariile 4. 8.

nucleul roşu şi cerebel . care stabilesc sinapse cu motoneuronii alfa şi gama statici. nucleii bazali.postural în raport cu solicitarea modularea tonusului muscular este necesară pentru desfăşurarea optimă a oricărei mişcări (voluntară sau automată) TONUSUL MUSCULAR – este întreţinut la nivel medular prin componenta tonică sau statică a reflexului miotatic – se supune principiului inervaţiei reciproce – suferă adaptări în raport cu situaţia sub acţ. zonelor de integraţie sup. şi care se grupează în două sisteme:  Sistemul facilitator . asupra motoneuronilor prin celulele RENSHAW • → . . comună a tuturor sistemelor inhibit.de scădere a tonusului muscular .acţ.substanţa reticulată dorso-laterală a trunchiului cerebral (sistemul reticulat descendent activator) .este calea finală.Controlul integrat al tonusului muscular − − • poziţia corpului şi a diverselor sale segmente se asigură pe baza repartiţiei optime a tonusului muscular .constituit din: .nucleii vestibulari  Sistemul inhibitor .de mărire a tonusului muscular .constituit din substanţa reticulată ventro-mediană a trunchiului cerebral (sistemul reticulat descendent inhibitor) → generează stimuli inhibitori sub acţiunea formaţiunilor supresoare din scoarţa cerebrală.

facilitator pe baza interelaţiilor vestibulo-reticulare .inhibitor pe baza interrelaţiilor cu nucleii bazali (paleostriatul) • . neparticipante în mişc. reticulate ventro-med.prin nucleul dorso-median care recepţionează informaţii hipotalamice transmit spre scoarţă influenţe facilitatoare ale tonusului muscular • NUCLEII BAZALI .acţionează .Controlul integrat al tonusului muscular • • CEREBELUL . bazali .nucleul ventro-anterior conectat cu nucl.au efect inhibitor .acţionează .cu participarea scoarţei cerebrale .central . unui tonus musc. de fond .repartiţia tonusului musc.facilitator prin nucleul ventro-medial conectat cu corticocerebelul .nucleul ventro-lateral .cu participarea form.facilitator prin corticocerebel . .paleostriatul are ca funcţie specifică – determ.inhibitor prin .periferic . voluntară SCOARŢA MOTORIE – acţionează .inhibitor prin spinocerebel TALAMUSUL .

.

Meningele .

Dura mater cerebrala .

Cisternele subarahnoidiene .

Vermis of cerebellum .Posterior horn of lateral ventricle 2.Choroid plexus 7.Tela choroidea 1.Head of caudate nucleus 5.Septum pellucidum 9.Anterior horn of lateral ventricle 3.Thalamus 4.Tela choroidea 8.Genu of corpus callosum 6.

Plexurile coroidiene .

.

Poligonul Willis .

Artera cerebrala anterioara .

Artera cerebrala medie .

Artera coroidiana anterioara .

anterior cerebral artery 2.Artera comunicanta post.posterior communicating artery 4.posterior cerebral artery 5.basilar artery 6. 1.anterior communicating artery (minute connection between the left and right anterior cerebral arteries) .middle cerebral artery 7.internal carotid artery 3.

Pontine branches of the basilar artery 4. Anterior spinal artery 9. Posterior inferior cerebellar artery 8. Posterior cerebral artery 2. Basilar artery . Superior cerebellar artery 3. Anterior inferior cerebellar artery 5. Vertebral artery 7.Artera cerebrala posterioara 1. Internal auditory artery 6.

Superior Petrosal Sinus . Cavernous Sinus F.Dural Venous Sinuses: A. Inferior Petrosal Sinus G. Superior Sagittal Sinus B. Ophthalmic Veins D. Facial Vein E. Great Cerebral Vein C. Sigmoid Sinus I. Jugular Vein H.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful