TEMA 3

TRANZACŢIILE FORWARD (LA
TERMEN) CU INSTRUMENTE
FINANCIARE PRIMARE (6/6)
Subiecte
3.1. Tipologia şi esenţa tranzacţiilor forward
3.1.1 Tranzacţii la termen ferme
(contractul forward cu reglementare
lunară)
3.1.2 Tranzacţii la termen condiţionat
3.1.3 Tranzacţii în marjă (vânzări scurte)
3.2 Procesul de formare a preţurilor pe
piaţa la termen
Bibliografie
• Anghelache, G. Bursa şi piaţa extrabursieră. –
Bucureşti: Editura Economica, 2000. – P.223-
256.
• Ciobanu, Gh. Bursele de valori şi tranzacţiile la
bursă. – Bucureşti: Editura
Economica, 1997. - P.164-192.
• Prisăcariu, M.; Dornescu, V.; Stoica O.
Tranzacţii la bursele de mărfuri şi valori. -
Bacău: Editura Agora, 1996. – P.53-79.
• Stoica, V. Pieţe de capital şi burse de valori. –
Bucureşti: Editura Economica, 2001. - P.117-
132.


3.1. Tipologia şi esenţa tranzacţiilor forward

• TB
Tranzacţiile bursiere în funcţie de
natura produsului bursier pot fi:
TB cu instrumente
financiare derivate
TB cu titluri
primare
TB la vedere cu
titluri primare
TB la termen cu
titluri primare
TB la termen reprezintă acele tranzacţii care se încheie la bursă într-o anumită
zi, dar reglementările în conturi urmează să se facă la o dată viitoare, la un curs
la termen prestabilit în momentul încheierii tranzacţiei
1. Tranzacţii la termen ferm
• Tranzacţii cu reglementare lunară (report,deport)
2. Tranzacţii în marjă
3. Tranzacţii condiţionate
• Cu primă;
• Stelaje.

Caracteristicile funcţionării pieţei bursiere cu
reglementare lunară (piaţa franceză)
• Clienţii prezintă ordinele de cumpărare/vânzare în orice
zi de bursă;
• Reglementarea are loc într-o anumită zi cu şedinţă de
bursă de la sfârşitul lunii respective;
• Cumpărătorul se obligă de a plăti la sfârşit
contravaloarea titlurilor solicitate; Vânzătorul – de a livra
la sfârşit titlurile respective;
• Clienţii pot prezenta ordine descoperite, păstrându-şi
această poziţie până la data reglementării tranzacţiei;
• Pentru a interveni pe această piaţă cumpărătorul are
obligaţia să depună o garanţie în contul deschis la
broker, iar vânzătorul să depună o garanţie în titluri.
Mărimea este între (20-40%) şi este stabilită de
autorităţile bursiere.
continuare
• Pentru a interveni pe piaţă, cumpărătorul-vânzătorul trebuie să
negocieze o cantitate fixă de titluri (5,20,25,50,100 sau 500);
• Intervenţia clienţilor pe această piaţă poate fi cu scop real:
cumpărătorul doreşte efectiv să cumpere aceste titluri la sfârşitul
lunii, vânzătorul poate vinde titlurile şi să încaseze contravaloarea
lor;
• Intervenţia clienţilor pe această piaţă poate fi cu scop speculativ:
cumpărătorul poate cumpăra titlurile şi să le revândă până la
sfârşitul lunii, la rândul său vânzătorul poate vinde titlurile pe care nu
le deţine şi să le răscumpere înainte de sfârşitul lunii;
• Lichidarea poziţiei poate fi însoţită de reportarea poziţiilor de către
cumpărător şi vânzător, adică prelungirea scadenţei până la
reglementarea bursieră de la sfârşitul lunii următoare.
MECANISMUL TRANZACŢIILOR CU REGLEMENTARE LUNARĂ
• TB
1. Clienţii dau ordine
2. Intermediarii financiari deschid conturi clienţilor
3. Clienţii depun garanţia, reprezentând o cotă parte din valoarea tranzacţiei
4. Intermediarii financiari transmit ordinele primite de la clienţi la bursă
5. La bursă se formează preţul în funcţie de modalitatea de negociere, şi tipul de ordine dat.
6. Intermediarii financiari perfectează contractele la preţul format în ziua respectivă şi cu lichidare
în ultima zi a aceleiaşi luni. La sfârşitul lunii cei doi clienţi îşi lichidează poziţiile de pe piaţă
dacă estimările lor sunt estimate corect.
7. În ultima zi a perioadei de lichidare, cumpărătorul efectuează plata, iar vânzătorul livrează
titlurile.
8. Intermediarii financiari reglementează tranzacţiile în contul clienţilor
Client cumpărător Client vânzător
Intermediar
financiar
2

Intermediar
financiar
2
Bursa – Cota
oficială

5
6
1 3 7 8
4
8 7 3 1
4
3.1.1 Tranzacţii la termen ferme (cumpărare)
Variante de tranzacţii bursiere cu reglementare lunară
Varianta a)
• Cumpărătorul doreşte să
păstreze titlurile, caz în
care acesta la scadenţa
T1 va achita vânzătorului
Suma de plată = Co * N,
unde Co – cursul
acţiunilor;
N – numărul acţiunilor
200 * 50 = 10000 u.m.
Varianta b)
Se înregistrează o
creştere a cursului.
• La data de 5.04 se
cumpără 200 acţ la 50
u.m/acţ. Din 5.04 şi până
la termenul de lichidare
cursul creşte la 55
u.m/acţ. Cumpărătorul se
decide să vândă acţiunile,
astfel compensându-şi
poziţia de cumpărător
printr-o operaţiune de
sens contrar.
continuare
Situaţia contului clientului la
lichidare
Debit Credit
Cumpărare
200*50=10000
u.m.
Taxa de negociere
(0,3%)
Vânzare
200*55= 11000
u.m.
Taxa de negociere
(0,3%)
Total debit --
10030
Total credit - -------
10967
Sold creditor
10967-
10030=937u.m.
• 1
50
To
55
48
Se decide să
vândă
acţiunile
T1
Cumpărătorul se
angajează ca la
scadenţa T1 să
plătească vânzătorului
(găsit de bursă) la
cursul 50 u.m. pentru
un număr de 200 acţ.
Varianta c) Cursul scade
• Cumpărătorul nu
doreşte să intre în
posesia unor
acţiuni, care dacă le-
ar vinde ar suporta
o pierdere. În acest
caz, decide să
efectueze o
tranzacţie de
REPORT.
• Tb
REPORT
Pentru cumpărător
reportarea poziţiei
sale înseamnă
posibilitatea plăţii
la sfârşitul lunii
următoare a
titlurilor cumpărate
Pentru vânzător
reportarea poziţiei sale
înseamnă posibilitatea
livrării titlurilor vândute
la sfârşitul lunii
următoare
MECANISMUL REPORTĂRII
TRANZACŢIILOR
7. La sfârşitul lunii cei doi clienţi nu-şi lichidează poziţiile pe piaţa bursieră
8. Clientul – cumpărător şi clientul vânzător îşi găsesc clienţi cărora să le vândă, respectiv să le
cumpere, la vedere, titlurile respective, la un preţ determinat, numit preţ de compensare. Acest preţ
este stabilit de bursă ca medie a preţurilor formate în ziua de lichidare generală.
9. Cumpărătorul răscumpără imediat, iar vânzătorul revinde imediat titlurile respective pe piaţa
reglementară lunar, la acelaşi preț de compensare.
10.Intermediarii financiari înregistrează în contul clienţilor diferenţa dintre valoarea tranzacţiei la preţul
iniţial de cumpărare/vânzare şi valoarea acesteia la preţul de compensare de la sfârşitul lunii.
Client cumpărător Client vânzător
Intermediar financiar
10

Intermediar financiar
10
Bursa – Cota oficială

5
6
7 8 9 9 8 7
Vânzător la
vedere
Cumpărător la
vedere
8 8
continuare
Contul de lichidare la sfârşitul lunii următoare
Debit Credit
Cumpărare
200*50=10000 u.m.
taxa de negociere (0,3%)
Report (vânzare)
200*48 =9600 u.m.
Total debit --10030 u.m. Total credit --9600 u.m.
Sold debitor -- 430 u.m.
pierderea
operatorului
Report (cumpărare)
200*48 =9600 u.m.
taxa de report 100 u.m.
Vânzare
200*55 = 11000 u.m.
Taxa de negociere
(0,3%)
Total debit .....9700 u.m. Total credit..........10967
Sold creditor..1267 u.m.
Câştig net = 1267-430=837 u.m.
• f
T1
5
5
5
0
4
8
Report
T2
Tranzacţie cu reglementare
lunară (vânzare)
• Tranzacţia de vânzare este angajată de un
client care posedă o cantitate de VM şi pe
care doreşte să le vândă la cursul C0 cu
reglementare la scadenţa T1.
Variante
Varianta a)
Vânzătorul predă cele
200*50=10000 u.m.
La lichidare încasează –
10000 u.m.
Var. b) cursul scade
Între 5.04 şi ziua de
lichidare a lunii aprilie
se înregistrează o
scădere a cursului
până la 45 u.m.
Vânzătorul decide să
răscumpere cele 200
acţiuni.
Continuare a variantei b)
• f
Situaţia contului la sfârşitul
lunii

Debit (cumpărare -) Credit (vânzare +)
200*45=9000
taxa de negociere
0,3 %
200*50=10000
Taxa de negociere
0,3 %
Total debit 9027 Total credit 10030
SFC 1003
50
45
T1
Varianta c) cursul creşte
• t
• Între 5.04 şi ziua de
lichidare a lunii aprilie
se înregistrează o
creştere a cursului
până la 56 u.m.
• Vânzătorul decide să
facă un deport pentru
cele 200 acţiuni.
Debit (cumpărare -) Credit (vânzare +)
Deport 200*56=11200 200*50=10000
Taxa de negociere 0,3
%
Total debit 11200 Total debit 10030
SFD 1170
Debit (cumpărare -) Credit (vânzare +)
200*43=8600
Taxa de negociere 0,3
deport
200*56=11200
Taxa de deport 200
Total debit 8574,2 Total debit 11400
SFC2825,8

Contul de lichidare I lună

Contul de lichidare II lună
Calendarul bursier
Ultimele zile de
bursă ale lunii
octombrie
Nr. şedinţei
de bursă
dinaintea
ultimei
şedinţe a
lunii
Operaţiuni Nr. zilei
aferente
lichidării
Luni 23.10
Marţi 24.10
Miercuri 25. 10

Joi 26. 10
Vineri 27.10

Luni 30.10
Marţi 31.10
6
5
4

3
2

1
Ultima
şedinţă de
bursă a
lunii
Lichidare generală
Report
Livrare certificate nominale

Livrare de obligaţiuni
Livrare sub formă de viramente a
titlurilor depozitate
Livrare de titluri la purtător
Reglementarea capitalului
1
2
3

4
5

6
7
3.1.2 Tranzacţii la termen condiţionat

• m Tranzacţiile condiţionate – se
derulează la termen, dar
finalizarea nu e obligatorie
TC cu titluri
primare
TC cu instrumente
financiare derivate
Contractel
e de
opţiuni
Operaţiunile cu
primă
Stelaje
DE REŢINUT: Tranzacţiile cu primă sunt operaţiuni bursiere de tip condiţionat,
care pe măsura apariţiei unor noi produse bursiere, au fost înlocuite, pe
marile pieţe bursiere, cu contracte de opţiuni.

În operaţiunile cu primă, cumpărătorul poate la lichidarea contractului fie
să:
-execute contractul
-abandoneze contractul
• b
Ca
rac
teri
stic
ile
TP
Scadenţa tranzacţiei este fixă;
Preţul tranzacţiei este predeterminat, fiind dat de cursul la
termen prestabilit pentru scadenţa aleasă;
Cumpărătorul îşi asumă obligaţia de a plăti vânzătorului o
primă la scadenţa tranzacţiei;
Prima reprezintă pierderea maximă pentru cumpărător în
cazul renunţării la contract;
Tranzacţiile cu primă se încheie pentru o cantitate
determinată de titluri (de regulă 100)
Tipuri de tranzacţii cu
primă
Tranzacţii cu primă de tip
arbitraj
Tranzacţii cu primă
în scopul obţinerii de
câştig
Tranzacţii cu primă
de tip hedging

Tranzacţie cu primă în scopul obţinerii de x,.
1. ENUNŢUL EXEMPLULUI: Un investitor previzionează o creştere a cursului
acţiunii „A”. În acest scop cumpără un contract cu primă pentru scadenţa T3 la
preţul de 1050 u.m. cu prima 50.La scadenţă cursul de piaţă este:
Varianta I: 1150 u.m.
Varianta II: 1025 u.m.
Varianta III: 950 u.m.
2. SCADENŢA:
• dacă cursul este 1150 u.m. – cumpărarea cu primă este asociată cu o
vânzare fermă pe piaţa cu reglementare lunară. Vânzarea trebuie să se
realizeze la un curs superior faţă de cel din contractul cu primă.
Câştig =100 acţiuni *(1150-1050)=+10000u.m.
• dacă cursul este 1025 u.m. – dacă cumpărătorul nu este interesat de
executarea contractului, pierde prima (100acţiuni*50 =5000 u.m.). În mod
normal, la cursul de 1025 u.m./acţ, contractul se va executa pentru a minimiza
pierderea (1025-1050).
• dacă cursul este 950 u.m./acţ – investitorul renunţă la contract. Pierderea
este egală cu prima plătită (5000 u.m.). dacă s-ar fi executat contractul s-ar fi
generat o pierdere mult mai mare pentru investitor:
Pierderea=100acţ (950-1050)=-10000 u.m.
1000 1025
1050
1150
pierdere
-50
-25
0
+100
+50
-100
950
Cursul acţiunii
Tranzacţie cu primă de tip arbitraj

ENUNŢUL TRANZACŢIEI
CU PRIMĂ DE TIP
ARBITRAJ – scop
speculativ.
Un investitor cumpără
pentru scadenţa T3 100
acţiuni „B” la 1050 din
care prima 30. În acelaşi
moment, încheie şi un
contract de vânzare la
termen pentru lichidarea
în T3, la cursul
prestabilit de 1070
u.m./acţ.
Rezultatul tranzacţiei:
Câştig = 100acţiuni * (1070-
1020)- (100*30)=5000-
3000=+2000 u.m.
T3
1070
1050
1020
Piciorul
primei
Contract FW de
vânzare
Curs Spot
din T3

Tranzacţii cu primă de tip hedging

ENUNŢUL TRANZACŢIEI CU PRIMĂ
DE TIP HENDGING – scop de
limitare a pierderii.
Un investitor estimează o scădere a
cursului. El vinde 100 acţiuni ”C”
pe piaţa la termen pentru lichidarea
T3 la cursul 1050 u.m.. Pentru a se
acoperi împotriva riscului de
majorare a cursului, cumpără
concomitent 100 acţiuni la preţul
1065, din care prima este de 50
u.m.
Dacă la sfârşitul lunii iulie cursul ajunge
– 1100 u.m./acţ, operatorul pierde la
vânzarea fermă:
100*(1050-1100)=-5000u.m.
Efectuând concomitent tranzacţia cu
primă, se înregistrează un câştig de
100*(1100-1065)=3500 u.m.
În acest mod îşi reduce pierderea la -
5000+3500=-1500 u.m.

T3
1100
1065
1050
Piciorul
primei
Curs FW
Curs SPOT
1015
PE
Stelajele – sunt operaţiuni la termen, care combină
caracteristicile tranzacţiilor ferme cu cele ale operaţiunilor
condiţionate.
Vânzătorul unui stelaj – apreciază că, până la scadenţă, cursul
valorilor mobiliare tranzacţionate va fi stabil;

Cumpărătorul stelajului – anticipează o puternică fluctuaţie a
cursului titlului tranzacţionat, fie în sensul creşterii, fie în
sensul scăderii.
Stelajul comportă două cursuri, separate printr-un ecart.
Limita inferioară şi cea superioară a cursului sunt denumite
borne ale stelajului.
Termenul stelajului este de 6 luni, dar operatorul poate
executa contractul oricând până la lichidarea finală.
În operaţiunile cu stelaj cumpărătorul are dreptul să aleagă sensul
operaţiunii, ţinând seama de două preţuri stabilite şi cumpărătorul are
prioritate, adică dacă el se decide să cumpere, vânzătorul este obligat
să accepte decizia lui.
Tranzacţie de stelaj (din punct de vedere
al cumpărătorului contractului)
ENUNŢUL TRANZACŢIEI CU STELAJ
Un investitor cumpără un contract cu stelaj
cu scadenţa la 6 luni, pentru 100
acţiuni „A” la cursul 1980/2020 u.m.
La scadenţă, cursul de piaţă al acţiunilor
„A” este:

1.Varianta I: 1970 u.m.
2. Varianta II: 2050 u.m.

În varianta I – operatorul vinde 100
acţiuni la cursul cel mai mic prevăzut
în stelaj, respectiv 1980 u.m.
Câştig = 100*(1980-1970)=+1000 u.m.

În varianta II – operatorul cumpără 100
acţiuni la cursul cel mai mare al
bornei, adică 2020 u.m..
Câştig=100*(2050-2020)=+3000 u.m.

2050
2020 1980
1970
câştig
+100
+300
-25
-50
-100
Se
cumpără
Se
vinde
Tranzacţie de stelaj (din punct de vedere
al vânzătorului contractului)
ENUNŢUL TRANZACŢIEI CU STELAJ.
Un investitor vinde un stelaj pentru 500 acţ „B”, la termen
de 6 luni, la cursul 1060/1260.
La scadenţă, acţiunile „B” cotează:

Varianta I: 1400 u.m.
Varianta II: 980 u.m.
Varianta III: 1200 u.m.

În varianta I – acţiunea „B” cotează la 1400 u.m.
Vânzătorul stelajului se confruntă cu o pierdere,
deoarece partenerul său se declară cumpărător la
1260.
Pierderea=500*(1260-1400)=-70000 u.m.
În varianta II – vânzătorul stelajului înregistrează o
pierdere. Partenerul său se declară vânzător al
acţiunii la cursul cel mai mic din stelaj. Operatorul
cumpără acţiunea „B”, plătind-o cu 1060, în timp
printr-o cumpărare cash ar fi putut să o plătească la
cursul 980 u.m.
Pierderea = 500acţ* (980-1060)=-40000 u.m.
În varianta III. – în cazul când cursul se situează între
bornele stelajului, operatorul înregistrează un
câştig. Operatorul vinde cu 1260 în condiţiile unui
preţ de piaţă de 1200.
Câştig= 500*(1260-1200)=+30000u.m.

1200 1160 1060
1260
1400
980
câştig
pierdere
Se vinde
Se
cumpără
+5
0
+100
-50
TRANZACŢIILE ÎN MARJĂ reprezintă o
combinaţie dintre operaţiunile la vedere cu cele
la termen.






AVANTAJE
1.Amplificarea volumului tranzacţiilor prin cerere
suplimentară de titluri (pe baza creditului primit
de cumpărători de la brokeri) şi ofertei
suplimentare (prin vânzări fără acoperire;

2. se multiplică rezultatele financiare pozitive ale
clienţilor în funcţie de ponderea datoriei în total
valoare a tranzacţiei;

3. diversificarea portofoliului de titluri prin accesul
investitorilor la un număr mai mare de titluri;

4. poate fi tranzacţionat orice tip de titlu financiar,
dar în practică cel mai frecvent se
tranzacţionează acţiunile ordinare.
Client
cumpărător
Bursa de valori

Casa de compensaţie 4

Societate de brokeri
9

2 6
Banca
1
3
5
7
8
1. Cumpărătorul dă ordin de cumpărare societăţii de bursă şi depune marja iniţială
2. Societatea de bursă deschide cont pe numele cumpărătorului
3. Brokerul execută ordinul la bursă
4. Bursa notifică executarea ordinului casei de compensaţie.
5. Casa de compensaţie remite brokerului titlurile cumpărate şi acesta plăteşte în numele clientului, din
creditul acordat reprezentând diferenţa dintre valoarea de piaţă a titlurilor cumpărate şi marja depusă
6. Societatea de bursă păstrează titlurile drept garanţie pentru creditul acordat şi cumpărătorul are o poziţie
acoperită (long)
7. Societatea de bursă se refinanţează de la o bancă (se împrumută), utilizând drept garanţie titlurile.
8. Banca asigură finanţarea
9. După deschiderea poziţiei acoperite, societatea de bursă înregistrează modificările zilnice a preţului
titlurilor cumpărate până la momentul lichidării poziţiei de către cumpărător.
Particularităţile tranzacţiilor în marjă
• Cumpărătorul/vânzătorul beneficiază de avantajele oferite prin
deţinerea contului în marjă
• Cumpărarea/vânzarea se bazează pe fonduri/valori mobiliare
împrumutate
• Prezenţa marjei plătită de cumpărători/vânzători la iniţierea ordinului
• Brokerul ca creditor solicită o garanţie (valorile mobiliare procurate)
• Debitorul are posibilitatea să-şi diminueze datoria faţă de broker prin
intermediul unor depuneri suplimentare în contul în marjă.
Dividendele la valorile mobiliare blocate în depozitul de garanţie
constituit la broker de asemenea îi diminuează datoria;
• Titlurile care sunt blocate la broker servesc ca garanţie. Contul în
marjă se actualizează zilnic în funcţie de evoluţia cursului de piaţă.
Această operaţiune denumindu-se “marcare la piaţă”

Tipuri de
tranzacţii în marjă
Tranzacţii în marjă
iniţiate de
cumpărători (poziţie
long)
Tranzacţii în marjă
iniţiate de vânzători
Sensul poziţiei long pe titluri:
1. Titlurile aparţin clientului din momentul
efectuării tranzacţiei;
2. Dividendele pe aceste titluri se
colectează de broker şi se înregistrează
în contul clientului;
3. Clientul devine debitor pentru mijloacele
băneşti împrumutate

Exemplu:
Ordinul de cumpărare pentru 100 acţiuni;
Cursul acţiunilor – 15 u.m;
Marja iniţială – 50% de la valoarea tranzacţiei

Valoarea tranzacţiei:
100*15=1500 u.m.

Marja iniţială:1500*50%
=750 u.m.

Datoria la broker:1500-
750=750 u.m.
După expirarea........
Situaţia contului
clientului este:
Long 100
acţ. la 15
1500
Datoria la
broker
750
sold

750
Varianta a) Creşte cursul
Situaţia contului clientului se modifică astfel:
Long 100 acţ. la 20 2000
Datoria la broker 750
Sold (1250-750)=500 venit 1250 capital propriu
% 5 . 62 100 *
2000
1250
100 * = = =
i tranzactie valoarea
propriu capitalul
m
c
Varianta b) Dacă se preia profitul
Situaţia contului se modifică în felul următor:
Long 100 acţ. La 20 2000 u.m.

Datoria la broker (50% din
valoarea actualizată a
cumpărării)
-1000 u.m.


Sold

1000

Clientul a retras partea din profit
care i se cuvine (50%*500)=250
u.m.

Varianta c) Dacă profitul este folosit pentru cumpărarea de noi
acţiuni, atunci suma maximă ce poate fi investită este egală cu
mărimea profitului ce revine clientului multiplicată cu inversul
marjei:
. . 500
% 50
1
* 250 m u VT = =
La cursul 20 u.m. pot fi achiziţionate încă 25 acţiuni.
Situaţia contului:
Long 125 la 20 2500 u.m
Datoria la broker (50% din valoarea
actualizată a tranzacţiei)
(VT+VT*)
-1250
sold 1250u.m.

Concluzie: clientul a cumpărat noi acţiuni fără a depune fonduri suplimentare,
utilizând integral capacitatea de finanţare. Astfel marja curentă s-a redus până
la limita marjei iniţiale (de la 62,5% la 50%)

În ipoteza scăderii cursului.
Situaţia contului clientului este următoarea:
Long 125 acţ. la 14 1750 u.m.
Datoria la broker -1250 u.m.
Sold

500 u.m

% 57 . 28 100 *
1750
500
= =
c
M
Apel în marjă
În exemplul dat capitalul propriu trebuie să crească până la 875 u.m.
(50%*1750)= 875 u.m. deci se va solicita clientului o acoperire în numerar
de 375 u.m.
Situaţia contului este următoarea:
Long 125 acţ la 14
1750 u.m.
Datoria la broker (50% din valoarea
actualizată a tranzacţiei)
-875 u.m.
Sold
875 u.m.
Dacă clientul nu răspunde apelului în marjă, brokerul poate proceda la
lichidarea contului clientului, vânzând acţiunile pentru a-şi recupera
creditul inclusiv dobânda.
Sensul vânzărilor în marjă
• Veniturile din vânzări sunt folosite parţial
pentru acoperirea datoriei faţă de broker şi
pentru alimentarea contului clientului
Vânzări în marjă
În baza exemplului precedent, considerăm că din
cele 125 acţiuni deţinute clientul vinde 70 la cursul
14 u.m./acţ.
Long 55 (125-70) la 14 770 (VT)
Datoria la broker (875-
50%*980)
385
Sold 385
Diferenţa de 490 u.m. din venit va credita contul
clientului automat.
Varianta a) Cursul creşte, iar investitorul nu şi-a
preluat profitul din operaţiunea precedentă.
Situaţia în acest caz este următoarea:
Cursul creşte la 25 u.m. Clientul adresează un nou
ordin de vânzare pentru 25 acţiuni.
Long 30 (55-25) la 25 750
Datoria la broker (385-
50% * 625)
72,5
Sold 677,5 (capital propriu)
În contul clientului se înregistrează 50% din venitul realizat în urma
creşterii cursului acţiunilor, adică (50%*625=312,5). În urma celor două
tranzacţii de vânzare clientul a realizat venit în sumă de 802,5
(490+312,5)
Analiza concepţiei bazate pe
elemente de arbitraj
• Esenţa: Investitorul d.p.d.v. financiar este
într-un fel indiferent de faptul de unde va
procura acţiunile, fie de pe piaţa la vedere,
fie de pe piaţa la termen.
Exemplu de stabilire a cursului FW
Enunţ: Un investitor doreşte să procure acţiunea “XYZ” peste 6 luni. El
poate alege fie:
1. Piaţa SPOT;
2. Piaţa FW
Situaţia 1. În momentul încheierii CFW cursul
SPOT era 1000 u.m., Rd – 20%,
termen – 6 luni.
De calculat cursul FW:
a) Punem la depozit 1000 u.m şi
peste 6 luni avem 1100 u.m.
b) Dacă CW s-a stabilit la nivel de
1100 u.m., atunci cheltuielile
investitorului sunt egale

Formula de calcul a preţului FW a acţiunii:


|
.
|

\
|
×
×
+ × =
100 365
1
t Rd
S F
3.2 Procesul de formare a
preţurilor pe piaţa la termen
Problema determinării cursului la termen este
abordată prin prisma a două concepte:
• ca efect al aşteptărilor viitoare a participanţilor
pieţei FW privitor la cursul SPOT viitor –
participanţii pieţei analizează factorii care
influenţează asupra acesteia;
• ca preţ FW bazat pe elemente de arbitraj – se
bazează pe legătura tehnică dintre cursul FW
şi SPOT şi pe rata dobânzii la depozite.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful