INSTALAȚII DE VENTILAȚIE

Istoria instalaţiilor de ventilare şi climatizare În decursul timpului omul a luptat continuu pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi a condiţiilor în care îşi desfăşoară activitatea. pentru aceasta el a realizat pe parcursul istoriei diverse instalaţii care să menţină parametrii aerului interior la valori apropiate de cele optime. Instalaţiile utilizate de om pentru a-şi realiza condiţii prielnice de lucru şi de viaţă au evoluat o dată cu tehnica, de la focul liber la instalaţii de încălzire centrală apoi la instalaţii de ventilare şi climatizare. Apariţia primelor instalaţii de ventilare a fost condiţionată de realizarea unor progrese în alte discipline. Odată cu închegarea igienei ca disciplină sunt făcute cunoscute rezultatele legate de schimbul de aer al încăperilor, de conţinutul de umiditate şi gaze nocive, precum şi de puritatea aerului. Progresele realizate în domeniul electrotehnicii oferă posibilitatea folosirii motoarelor electrice pentru acţionarea ventilatoarelor şi deci posibilitatea ventilării încăperilor mari şi foarte mari. În prejma anului 1890 se introduce umidificarea aerului prin intercalarea unor tăvi cu apă (ulterior încălzită cu abur). Ceva mai târziu se introduce umidificarea adiabatică realizată prin pulverizarea fină a apei în curentul de aer. Sfârşitul secolului al XIX-lea poate fi considerat pentru climatizare ca început al acesteia. Dezvoltarea cea mai mare a ventilării şi climatizării are loc după primul război mondial când se realizează instalaţii de climatizare în scopul de confort (teatre, opere, cinematografe, săli de concerte etc.) şi tehnologice (fabrici de hârtie, de tutun, textile, industria alimentară etc.). Apariţia maşinilor frigorifice (cu amoniac, cu bioxid de carbon) folosite la răcirea şi uscarea aerului oferă o independenţă şi mai mare instalaţiilor de climatizare.

După 1930 apar aparatele de fereastră, agregatele locale amplasate direct în încăperea deservită în sistem monobloc sau split. Apar deasemenea maşini frigorifice funcţoionând cu medii nevămătoare (freoni) facilitând folosirea bateriilor de răcire fără agent intermediar (baterii cu răcire directă). După cel de-al doilea război mondial climatizarea cunoaşte o etapă importantă în dezvoltarea sa. În afara perfecţionării aparatelor şi schemelor de ventilare şi climatizare clasice apar noi tipuri cum ar fi: instalaţiile de înaltă presiune, instalaţiile de climatizare cu două canale de aer (de introducere), instalaţiile ”aer-apă” (cu aer primar) folosind aparate cu inducţie (climaconvectoare) sau ventiloconvectoare. Criza energetică a anilor ’60 îşi pune amprenta şi asupra instalaţiilor de ventilare, conducând la recuperarea din ce în ce mai mult, a căldurii din aerul de ventilare. Simultan cu această diversificare s-a dezvoltat şi perfecţionat aparatura de reglare, comandă şi control a instalaţiilor de climatizare în special. Tehnica analogică şi digitală pătrunde masiv în anii ’80 şi în domeniul climatizării. La orice sistem de ventilare (sau climatizare) este necesar să se introducă în încăperi aer tratat (aer refulat, aer introdus) care să preia noxele în exces (căldură, umiditate, gaze vapori, praf) şi să le elimine odată cu acesta (aer aspirat, aer absorbit) din încăperi după care totul să fie îndepărtat în exterior (aer evacuat).

.

Clasificarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare după modul de vehiculare a aerului de ventilare: Ventilarea naturală neorganizată organizată Ventilarea mecanică simplă (introducere sau evacuare) combinată (introducere și evacuare) Climatizarea pentru confort în scopuri tehnologice .

c – cu deversor pe două laturi opuse. .Ventilarea naturală Ventilarea naturală neorganizată Ventilarea naturală organizată Coşuri de ventilare: a – individuale. b – cu deversor pe o parte.

Ventilatie locala cu priza de perete si ventilatoare montate in canal Ventilator de perete si ventilator montat in canal 6 . Caracteristici: • Energia din aerul evacuat nu este recuperata • Presiunea spatiului ventilat este mai scazuta decat cea exterioara • Costurile investitiei sunt mici.Ventilare mecanică simplă (locală) Instalatia de ventilare locala se reduce (de obicei) la evacuare: aerul proaspat intra in spatiul ventilat prin anvelopa cladirii (volumul de aer care intra depinde de densitatea aerului de pe anvelopa cladirii) sau printr-un ventilator montat in peretele exterior.

.Ventilarea mecanică simplă Evacuarea mecanica Aerul introdus patrunde in casa prin deschiderea ferestrelor sau prin valvele montate in peretii exteriori. controlat si independent de temperatura exterioara sau a conditiilor de vant. Aerul evacuat se extrage prin dispozitivele de exhaustare folosindu-se un ventilator. Debitul aerului evacuat este stabil.

. Utilizand acest sistem se va economisi energie.Ventilarea mecanică combinată Evacuarea si introducerea mecanica Un sistem cu adevarat eficient. presupune adaugarea unui recuperator de caldura care extrage (recupereaza) caldura continuta in aerul evacuat si o transfera aerului introdus. care altfel ar fi fost consumata pentru incalzirea aerului introdus.

Clasificarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare după extinderea zonei ventilate: Ventilarea generală (de schimb general): . Ventilarea combinată (prin ventilare generală şi locală).necesară pentru surse concentrate de nocivităţi sau când acestea sunt dispuse în anumite zone ale încăperilor (locuri de muncă din apropierea unor suprafeţe încinseduşuri de aer).caracteristică încăperilor social-culturale /industriale fără degajări importante de nocivităţi. Ventilarea locală . . .presupune o amplasare uniform repartizată a gurilor de introducere şi de evacuare.

Ventilarea generală (de schimb general) .

Ventilarea generală (de schimb general) cu recuperator de căldură .

pe ansamblu. suma debitelor de aer evacuate să fie egală cu a celor introduse pentru a împiedica subrăcirea anumitor încăperi. în depresiune: debitul de aer introdus este mai mic decât cel evacuat. Ventilare. Ventilarea în suprapresiune: debitul de aer introdus este mai mare decât cel evacuat pe cale mecanică. .Clasificarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare după diferenţa de presiune dintre interiorul şi exteriorul încăperii ventilate: Ventilarea echilibrată: debitele de aer de introducere şi de evacuare sunt egale. În clădirile cu mai multe încăperi ventilate se recomandă ca.

care nu necesita conditii speciale de calitate a aerului interior. Se aplica la incaperile “neutre“. neexistand o diferenta de presiune intre aria ventilata si exterior. 13 .Instalatia de ventilare echilibrata In instalatia de ventilare echilibrata. debitele de aer proaspat si de aer viciat sunt egale.

presiunea ariei ventilate este superioara cu 20-30 Pa. aerul iese prin neetanseetatile anvelopei cladirii.nu se doreste aer infiltrat din exterior pentru aria ventilata (calitatea aerului din afara este necorespunzatoare ). restaurante 14 . instalatia de evacuare poate sa nu existe si. salile de spectacole si centralele termice. -ventilatorul este instalat in canalul de aer proaspat. Exemple : laboratoarele.Instalatia de ventilare in suprapresiune . incaperile destinate fabricarii de produse farmaceutice. . in acest caz.

15 . instalatia este de "ventilare pentru evacuarea aerului". . piscinile.se aplica atunci cand calitatea aerului din spatiul ventilat poate dauna spatiilor invecinate. Exemple: baile. halele industriale.Instalatia de ventilare in depresiune . -daca nu exista instalatie pentru introducerea aerului proaspat. etc. bucatariile.depresiunea spatiului ventilat este de 20-30Pa. wc-urile. spalatoriile.

• canal de evacuare din spatiul ventilat (outlet air). • canal de transport la spatiul ventilat (inlet air) . cu evacuarea in exterior (exhaust air). ventilatoarele.Instalatie (de ventilare generala) cu o centrala de climatizare In centrala de climatizare intra urmatoarele canale : • canal de aer proaspat. cu admisia aerului din exterior (fresh air). • canal de aspiratie. 16 . recuperatorul de caldura si camera de umidificare. Elementele principale ale centralei de climatizare sunt : filtrele. bateriile de incalzire si racire.

5 – baterie de răcire. IC – încăpere climatizată. 4 – baterie de preîncălzire. E – evacuare. 2 – cameră de amestec. R – recirculare. M – amestec. 8 – ventilator de introducere. I – introducere. pe introducere. CC – centrală de climatizare. 14 – gură de introducere. 10 – idem. 3 – filtru de praf. 11 – ventilator de evacuare. A – aspirare. P – priză. 12 – priză de aer proaspăt. pe evacuare. 15 – gură de aspirare. 9 – atenuator de zgomot. 13 – gură de evacuare a aerului viciat în atmosferă. . 7 – baterie de reîncălzire. 6 – umidificator.Climatizare 1 – recuperator de căldură.

apa calda sau abur. tole aluminiu. Prevăzută cu teava cupru.BATERIE RĂCIRE/ÎNCĂLZIRE Functionează cu apa racita. VANA CU 3 CĂI VAPORIZATOR CONDENSATOR COMPRESOR .

interiorul fiind placat cu material absorbant din fibre de poliester. acoperit cu un strat de suprafata care impiedica miscarea fibrelor.FILTRU STATIC CU CELULE IN V Se utilizeaza la filtrarea aerului atmosferic in instalatii de ventilare si conditionare ATENUATUARELE DE ZGOMOT au carcasa confectionata din tabla galvanizata. RECUPERATOR DE CALDURA .

VENTILATOR CENTRIFUGAL DE CONDUCTA RECTANGULARA FARA SI CU ATENUATOR DE ZGOMOT MONTAT IN INTERIOR Avantaje ventilator centrifugal: -Foarte compacte in forma -Instalare rapida si ieftina -Nivel scazut al zgomotelor si al vibratiilor -Presiune inalta realizata. pana la 300 Pa -Gama diversificata a debitelor de aer. pana la 3000mc/h. -Aplicatie universala in scopuri casnice. comerciale si industriale VENTILATOARE CENTRIFUGALE DE ACOPERIS CU EVACUARE ORIZONTALA SAU VERTICALA .VENTILATOR CENTRIFUGAL DE TUBULATURA CIRCULARA.

Modul de amplasare a gurilor de introducere si evacuare pe pereti Proiectarea sistemului de amestec presupune: -evitarea scurt-circuite de aer (tot aerul paraseste zona ventilata fara a se amesteca cu aerul din incapere).GURI DE REFULARE SI DE EVACUARE AMPLASATE PE PERETE. Este periculos cand zona stagnanta se formeaza in zone rezidentiale (în zonele stagnante aerul este mult mai impurificat). O posibila solutie de amplasare a gurilor de refulare si evacuare poate fi observata in figura. -dezvoltarea zonelor de stagnare locala in care aerul sa nu se amestece cu cel intrat. Tipuri de difuzoare de aer pentru montaj pe perete Tipuri de difuzoare de perete cu montare pe canalele de aer .

Distributia aerului prin guri de refulare de tavan si guri de evacuare la nivelul pardoselii. Difuzor de tavan cu directie de refulare reglabila .

Avantajul e instalarea si manevrarea simpla.Sistem de climatizare.Schema de principiu a aparatului de fereastră exterior Ventilator Motor Condensator Perete despărțitor Aer interior răcit interior Aer exterior Aer interior cald Compresor Perete despărțitor Vaporizator Permite răcirea aerului cu 8-10 0C pentru o temperatură exterioară de 3032 0C Se monteaza in partea de sus a ferestrei. .

Temperaturile de functionare sunt cuprinse de regula intre -15oC si 24oC la incalzire si 16oC si 43oC la racire. . adica atat pentru racire in sezonul cald.Pot fi folosite cu un randament bun pana la aprox.Sistem de climatizare Instalatia functioneaza astfel: agentul frigorific este comprimat in compresor. racit in condensator. prin ventilul de laminare i se micsoreaza presiunea. cat si pentru incalzire in sezonul rece. dupa care se destinde in vaporizator si ajunge iarasi in compresor. La temperaturi exterioare de peste 45oC aerul cald atmosferic nu mai poate raci suficient freonul din unitatea exterioara. Marea majoritate a aparatelor de aer conditionat functioneaza si in regim de pompa termica. de unde ciclul se reia. -5oC. performantele frigorifice scazand considerabil. apoi.

Aceasta instalatie poate fi inversata (echipamentul interior este capabil sa incalzeasca. -sisteme multisplit. In functie de numarul de unitati interne conectate la cele externe se pot distinge: -sisteme monosplit (fiecare unitate interna este conectata la o unitate externa.Sistemul split Răcirea locală: Sarcina de racire este preluata de un echipament local situat in spatiul de răcit. O unitate interna poate deservi mai multe camere prin sistemul split cu tubulatura . In instalatiile tip split exista un circuit inchis de racire.distanta dintre unitatea interna si externa este limitata).