You are on page 1of 66

Instrumen

te

utilizate în
educaţie
“Viitorul este aici. Eventual, acesta nu este încă distribuit”
(William Gibson).

1
Prof. Traian Anghel

Grupul Şcolar Industrial


“Anghel Saligny”,
Brăila

2
“ Dacă tu ai un măr şi au am un măr şi le schimbăm
între noi, atunci eu voi avea în continuare tot un măr.
Dar dacă tu ai o idee şi eu am o idee şi schimbăm aceste
idei între noi, atunci fiecare vom avea câte două idei.”

George Bernard Shaw

Cuvinte/expresii cheie: educaţie, Web 2.0, e-Learning,


constructivism social, învăţare colaborativă, instrumente
Web 2.0.

3
Cuprins
 Premise ale noii educaţii
 Constructivismul social
 e-Learning
 Introducere în Web 2.0
 Instrumente Web 2.0
 Educaţia 2.0
 Instrumente Web 2.0. Detaliere
 Modalităţi de utilizare a instrumentelor Web
 Resurse

4
Premise ale noii educaţii

5
Premise (1)
 “Natura umană nu este o maşină care poate fi construită
după un model şi determinată să muncească exact după
cum i se prescrie, ci un arbore care să vrea să crească şi să
se dezvolte în toate direcţiile, în acord cu tendinţele forţelor
interioare care fac din el o fiinţă gânditoare” (On liberty –
Despre Libertate, 1859, John Stuart-Mill);
 Noile tehnologii de comunicare (Internet şi Web, în
particular), favorizează colaborarea şi socializarea între
oameni, indiferent de distanţele spaţiale sau temporale
care îi separă : “Timpul s-a sfârşit, spaţiul a dispărut, bine
aţi venit în Satul Global” (Marshall McLuhan, The Gutenberg
Galaxy – Galaxia Gutengerg, 1962; Understanding Media, 1964);
 “Omul are o disponibilitate biologică limitată către
schimbare. Atunci când această disponibilitate este
suprasolicitată, rezultatul este un şoc al viitorului” (Alvin
Toffler, Future Shock - Şocul viitorului, 1970);

6
Premise (2)
 “Ideea de bază a Web-ului este cea a unui spaţiu
informaţional în care oamenii pot comunica într-un mod
special: prin partajarea cunoştinţelor. Acesta nu trebuie să
fie numai un mediu care poate fi răsfoit, ci unul în care
fiecare îşi va putea pune propriile idei” (Tim Berners-Lee,
inventatorul Web-ului);
 Studenţii pot lucra împreună ... pot interacţiona cu diverse
simulări, cu profesori, dar în mod special fiecare cu ceilalţi
(Tim Berners-Lee);
 “Cunoaşterea este rezultatul interacţiunii sociale şi al
utilizării limbajului, şi astfel este o experienţă comună, mai
degrabă decât una individuală” (R. Doolittle).

7
Constructivismul social,
model al învăţării

8
Modele ale învăţării
Preocupări recente de sistematizare a modelelor învăţării
(e.g., R.E. Mayer, 1992) arată că, până în prezent,
psihologia educaţională a operat cu trei metafore (sau
paradigme) ale învăţării:

 metafora asociaţionistă (behavioristă);


 metafora procesării informaţiei (cognitivistă);
 metafora constructivistă.

9
Constructivismul social
În cadrul metaforei constructiviste se remarcă îndeosebi
modelul denumit constructivismul social, propus de L.S.
Vîgotski (1896-1934). Psihologul rus insistă asupra rolului
interacţiunii sociale în dezvoltarea cognitivă a individului,
afirmând că aceasta este, de fapt, o socioconstrucţie.

Conform constructivismului social, cunoaşterea este creată


de către cei care învaţă, în contextul şi ca rezultat al
interacţiunii sociale.

Această abordare este reflectată în particular prin utilizarea


instrumentelor Web 2.0, care acţionează ca elemente de
mediere între studenţi şi, respectiv între studenţi şi
educatori.

10
Caracteristici generale unui
student
Dintre caracteristicile generale unui student – conform
modelului constructivist – se pot remarca:

 responsabilitate pentru propria activitatea de învăţare;


 cultivă autonomia;
 dezvoltă scopuri şi iniţiative;
 creează şi utilizează strategii;
 acceptă complexitatea vieţii;
 respectă diversitatea perspectivelor şi a punctelor de
vedere;
 cultivă autocontrolul;
 este automotivat, inovativ, realist, flexibil şi moderat;
 are mintea deschisă, îndeplineşte sarcini şi rezolvă
probleme.

11
Trăsături particulare
Dintre trăsăturile personale ale studentului în activitatea la
clasă pot fi amintite:

 este activ şi dinamic;


 pune întrebări;
 creează relaţii;
 este critic şi interactiv;
 cercetează, descoperă, colaborează, evaluează,
sintetizează.

Competenţele social-cognitive pot fi dezvoltate prin


utilizarea Internetului. Constructivismul social accentuează
negocierea şi co-determinarea sensurilor împreună cu alţii.

12
e-Learning

13
Prin e-Learning se înţelege orice act sau proces virtual utilizat
pentru a obţine date, informaţii, abilităţi sau cunoştinţe,
reprezentând o modalitate de a facilita şi îmbunătăţi
învăţământul prin utilizarea dispozitivelor de calcul şi a
tehnologiei comunicaţiilor.

14
Scenarii pentru utilizarea
instrumentelor e-Learning
 învăţarea independentă - studentul este în contact numai
cu maerialele didactice;
 învăţarea independentă asistată - studentul beneficiază de
materiale didactice şi de sprijinul educatorului, acesta
având rol de îndrumător;
 clasa virtuală - studentul este membrul unui grup (clasa
virtuală) care beneficiază de materiale didactice furnizate
online şi de asistenţă tutorială;
 învăţarea colaborativă – este bazată pe modelul
constructivist şi pe folosirea instrumentelor Web 2.0 (a se
vedea şi conceptul Educaţia 2.0). Studiul devine rezultatul
unei munci colective în care fiecare student devine
creatorul/furnizorul conţinuturilor ştiinţifice. Rolul iniţial al
materialelor didactice se schimbă, astfel încât ceea ce se
numeşte conţinutul disciplinei nu mai există ca realitate
definitivă înainte de începutul activităţii ci reprezintă
rezultatele ei.
15
Introducere în Web 2.0

16
Ce este Web 2.0?

17
18
Web – trecut, prezent şi
viitor

19
20
Web 1.0

În anul 2005, perioada de dezvoltarea a Web-ului cuprinsă


între 1990 şi 2004 a fost numită – retroactiv – Web 1.0. În
această primă fază a dezvoltării sale, Web-ul este bazat pe
situri considerate astăzi depozite „izolate” de informaţii,
motoare de căutare şi web-surfing.

21
Caracteristici ale Web 1.0
 reprezintă – în principal – un spaţiu de aprovizionare cu
date;
 are rol de distribuitor de informaţii (read-only Web);
 a permis apariţia şi dezvoltarea e-business (epoca .com), e-
marketing, e-government, e-learning;
 asigură o interacţiune limitată cu vizitatorul, aceasta
realizându-se via e-mail, forumuri, guestbooks etc;
 permite căutări bazate pe cuvinte cheie şi/sau pe cataloage
(directories);
 generează supraîncărcare informaţională (information
overload);
 oferă informaţii care nu pot fi partajate sau refolosite,
precum şi aplicaţii închise, lipsite de flexibilitate;
 crearea siturilor/aplicaţiilor Web necesită cunoştinţe în
domeniu;
 un număr redus de oameni decid care este conţinutul
siturilor, „utilizatorul de rând” nefiind inclus în această
categorie.
22
Web 2.0
Web 2.0 oferă modalităţi de utilizare a tehnologiilor
Web, având ca scop facilitarea creativităţii, partajarea
informaţiilor, şi - foarte important - colaborarea între
utilizatori. Aceste concepte au condus la dezvoltarea şi
evoluţia comunităţilor bazate pe Web, aşa cum sunt
serviciile de social-networking, wiki-uri, blog-uri,
folksonomii, situri de Video Sharing, feed-uri,
servicii de Photo Sharing, servicii de Slide Sharing.

Termenul a devenit notabil după prima conferinţă


O'Reilly Media Web 2.0, în 2004. Cu toate că termenul
sugerează o nouă versiune a Web-ului, el nu se referă la
actualizarea unor specificaţii tehnice, ci mai degrabă la
modalităţile de dezvoltare a aplicaţiilor şi a modului în
care utilizatorii folosesc Web-ul.

23
Caracteristici ale Web 2.0
(1) care îl deosebesc într-
Noul Web are o serie de caracteristici
o măsură importantă de cel vechi:

 oferă servicii, nu pachete software – aplicaţiile desktop


masive sunt substituite de cele constituite din servicii
specifice, disponibile pe Web (e.g., Google Docs –
http://docs.google.com/ – substituie suita Office);
 aplicaţiile prezintă interactivitate şi utilizabilitate crescute,
similare cu cele ale aplicaţiilor desktop (e.g., (X)HTML
dinamic, applet-uri Java, componente ActiveX, limbaje
prezentaţionale, tehnica AJAX;

Dintre limbajele prezentaţionale pot fi menţionate SVG


(Scalable Vector Graphics), XForms, XUL (Extensible User-
Interface Language), XAML (Extensible Application Markup
Language), JavaFX, Silverlight.

24
Caracteristici ale Web 2.0
(2)
 sunt oferite API-uri gratuite (Application Programming
Interface) – utilizate pentru accesul la servicii publice;
 încredere totală în utilizatori, aceştia fiind co-dezvoltatori
(e.g., fenomenul wiki – editare şi management colaborativ
al conţinutului – în cadrul căruia poate fi menţionată
enciclopedia online Wikipedia.org);
 mediatizare imediată a schimbărilor de conţinut survenite
pe un sit (e.g., tehnologia RSS/Atom);

25
Caracteristici ale Web 2.0
(3)
 participare nu doar publicare a datelor (Read/Write Web) şi
inteligenţă colectivă:
◦ fenomenele blogging (Blogger) şi microblogging (Twitter,
Cirip);
◦ fenomenul social bookmarking (e.g., Del.icio.us,
Connotea);
◦ fenomenul social networking (e.g., Facebook, MySpace);
◦ adnotări (tag-uri) definite de utilizator;
◦ fenomenul remixării (e.g., mash-up);
◦ prezentări (e.g., SlideLive, Slideshare, Spresent);
◦ evenimente (e.g., Eventful, Upcoming);
◦ management de proiecte (e.g., Basecamp);
◦ spaţii virtuale (e.g., SecondLife);
◦ documente (e.g., Google Docs, Thinkfree, Scribd);
◦ fotografii (e.g., BubbleShare, Flickr, SnapFish);

26
Caracteristici ale Web 2.0
(4)
 scalabililitate, serviciile oferite putând fi invocate
transparent de către oricine, în orice moment;
 descentralizare radicală (e.g., BitTorrent);
 transformare/refolosire a datelor (datele sunt disponibile în
formate deschise, universale, uşor de procesat);
 software rulat oriunde (ubicuitatea aplicaţiilor Web,
bookmark-uri disponibile pe Web, uşor de accesat şi
partajat);
 promovarea unor valori umane de bază ca transparenţa,
deschiderea şi respectul.

27
Redefinire a conceptelor în
contextul Web 2.0
 Education 2.0
 Economy 2.0
 Literacy 2.0
 Policy 2.0
 ...

28
Concluzie

De la un instrument personal (Web 1.0),


Web-ul a evoluat către o platformă colectivă
de lucru (Web 2.0).

29
Instrumente Web 2.0

30
Cele mai populare tipuri de
instrumente Web 2.0
 wiki-uri;
 bloguri şi microbloguri;
 reţele sociale (social networks);
 servicii de tip social bookmarking;
 fluxuri de ştiri (în format RSS sau Atom);
 servicii pentru partajarea conţinutului grafic (photo sharing),
audio/video (video sharing);
 servicii pentru crearea conţinutului textual (Office 2.0), audio şi
video;
 servicii pentru partajarea prezentărilor (slide sharing).

31
Cele mai populare situri Web
Ranking Web Web 1.0 or 2.0 Categorie

1 Yahoo 1.0
2 Google 1.0
3 YouTube 2.0 Video Sharing
4 Windows Live 1.0
5 Microsoft Network (MSN) 1.0
6 MySpace 2.0 Social Network
7 Wikipedia 2.0 Wiki
8 Facebook 2.0 Social Network
9 Blogger 2.0 Serviciu de blogging

* Sursa: Alexa Inc., www.alexa.com (Statistică din iunie 2008)

32
Educaţia 2.0

33
Comparaţie
Caracteristici (1)
Educaţia 1.0 Educaţia 2.0

dictate, furnizate
Semnificaţiile sunt ... construite social
de-a gata
confiscată în
adoptată cu atenţie
Tehnologia este ... spatele uşilor
(imigranţi digitali)
clasei
de profesor către
de profesor către
Predarea este făcută ... student, de la student
student
la student
în clădiri în clădiri şi online
Şcolile sunt localizate ...
(brick) (brick and click)
este cumpărat la face parte din categoria
Software-ul ... un preţ mare şi Open source şi adesea
adesea ignorat este gratuit
un loc în care şi ei pot
Părinţii văd şcoala ca pe ... o grijă zilnică
învăţa

34
Comparaţie
Caracteristici (2)
Educaţia 1.0 Educaţia 2.0

Rolul principal al
Sursă de cunoştinţe Ghid şi sursă de cunoştinţe
profesorului

Abordările tradiţionale sunt


Lucrări tradiţionale, înlocuite parţial de
Activităţi de
teste, teme, lucrul pe tehnologiile deschise, ceea ce
învăţare
grupe de studenţi determină creşterea gradului
de colaborare între studenţi
Campusuri/şcoli,
având frontiere fixe,
Aranjamente Creşterea colaborării între
care delimitează clar
instituţionale universităţi/şcoli
instituţiile de
învăţământ
Activ, creator de sensuri,
Comportamentul Pasiv, de cele mai
având conştiinţa implicării în
studentului multe ori
procesul educaţional

35
Instrumente Web 2.0
Detaliere

36
Reţele sociale

Un serviciu de tip social network este un software


pentru construirea online a unor reţele sociale pentru
comunităţi care au activităţi comune pe Web sau sunt
interesaţi în exploatarea intereselor şi activităţile altora.

Exemplu: Facebook
Facebook este un site de tip social network lansat în
februarie 2004. Accesul este gratuit, permiţând
utilizatorilor crearea unor reţele sociale, ca de exemplu
cea a unei şcoli.
URL: www.facebook.com

37
38
Wiki-uri

Un wiki este o colecţie de pagini Web proiectat pentru a


permite oricui accesul liber pentru a adăuga sau
schimba conţinutul, utilizând un limbaj de marcare
simplificat. Wiki-urile sunt adesea utilizate pentru a crea
situri colaborative, crescând puterea siturilor
comunităţilor.

Exemplu: Wikipedia
Wikipedia este o enciclopedie deschisă, operată de
fundaţia nonprofit Wikimedia. Numele său este o
combinaţie a cuvintelor wiki (tehnologie pentru crearea
siturilor colaborative) şi encyclopedia.
URL: www.wikipedia.org

39
40
Bloguri

Un blog (sau web log) este un sit Web, menţinut în mod


obişnuit de către un singur individ, companii sau alte
instituţii (e.g., cele educaţionale), conţinând intrări şi
comentarii. Intrările sunt descrieri ale unor evenimente,
incluzând text şi alte materiale, aşa cum sunt imaginile şi
secvenţele video.

Exemplu: Traian’s blog (Personal blog)


Traian’s blog este blog-ul lui Traian Anghel, profesor la
Grupul Şcolar Industrial “Anghel Saligny” Brăila.
URL: http://atraian.blogspot.com/

41
42
43
Folksonomii

O folksonomie (cunoscută şi ca marcare colaborativă,


clasificare socială, indexare socială sau marcare socială)
este o practică şi o metodă de creare colaborativă şi
management al marcajelor (tag-uri) pentru adnotarea şi
clasificarea conţinutului. În contrast cu indexarea
tradiţională, marcajele nu sunt generate numai de către
experţi ci şi de către creatorii şi consumatorii de conţinut.

Exemplu: delicious
Delicious este un serviciu Web de social bookmarking
pentru stocarea, partajarea şi descoperirea semnelor de
carte (bookmarks) Web.
URL: del.icio.us

44
45
Video sharing

Un serviciu Web de găzduire video, cunoscut şi ca serviciu


de partajare video, permite indivizilor să încarce video
clipuri pe un sit Web. Serviciul va stoca video clipul pe
serverul său şi îl va afişa într-un format care să permită şi
altor vizitatori să îl vizioneze.

Exemplu: YouTube

YouTube este un sit de video sharing unde utilizatorii pot


încărca, vizualiza şi partaja clipuri video. YouTube a fost
creat în februarie 2005 de către trei foşti angajaţi PayPal.
URL: www.youtube.com

46
47
Canale de ştiri (feed-
uri)

Un canal de ştiri sau feed furnizează utilizatorilor conţinut


Web actualizat. Distribuirea conţinutului Web nou prin
intermediul unui canal de ştiri (RSS sau Atom) permite
utilizatorilor să se aboneze la acesta prin intermediul
agregatoarelor de feed-uri.

Exemplu: Ştiri Saligny


RSS este o familie de formate utilizate pentru publicarea conţinutului Web
actualizat.
URL:
http://feeds.feedburner.com/GrupulScolarIndustrialanghelSaligny
Braila-EvenimenteRecente

48
49
Photo Sharing

Un serviciu pentru găzduirea imaginilor, numit de


asemenea serviciu de partajare de imagini, permite
utilizatorilor să încarce imagini pe un sit Web.

Exemplu: Flickr
Flickr este un serviciu Web de imagini, reprezentând şi o
platformă de comunicaţie online.
URL: www.flickr.com

50
51
Slide sharing

Un astfel de sit implementează cele mai comune şabloane


de Web 2.0 design şi interacţiune. Ca şi alte servicii de tip
social sharing, utilizatorii sunt abilitaţi să adauge conţinut,
marcaje şi comentarii.

Exemplu: Slideshare
Slideshare oferă posibilitatea încărcării, marcării şi
partajării unor tipuri de documente (documente Word, PDF-
uri, prezentări).
URL: www.slideshare.net

52
53
Modalităţi de utilizare în
educaţie a instrumentelor
Web 2.0 în educaţie

54
Utilizarea blogurilor în
educaţie
 ca instrumente de comunicare şi informare;
 în dezvoltarea unor proiecte;
 în comunicarea online;
 pentru obţinerea feedback-ului la activitatea proprie;
 ca instrumente colaborative;
 în scopul managementului cunoştinţelor şi al partajării
acestora;
 în diverse campanii (ex. Protecţia mediului);
 ca instrument de lucru individual (de către profesori şi
studenţi/elevi);
 ca instrument de lucru în grup.

55
Utilizarea siturilor wiki în
educaţie (1)
 crearea rapidă a unor situri Web simple – de obicei, atunci
când studenţii sunt întrebaţi sunt chestionaţi în legătură cu
un sit Web ca parte a unui proiect al clasei, ei speră ca un
alt membru al grupului să facă acest lucru. Wiki-ul elimină
acest obstacol, deoarece furnizează un sit gata făcut, cu
interfaţă şi structură de navigare simple, utilizatorii având
posibilitatea de a adăuga uşor noi pagini. Avantaje amintite
oferă studenţilor posibilitatea de a dispune de mai mult
timp pentru dezvoltarea conţinutului sitului, în loc să înveţe
cum să-l construiască;
 crearea unor portofolii personale – oferind posibilitatea de a
colecta şi organiza bunuri digitale (e.g., note de curs,
imagini, resurse Web, prezentări PowerPoint), wiki-urile pot
ajuta studenţii să-şi organizeze materialele şi să realizeze
conexiuni între acestea;

56
Utilizarea siturilor wiki în
educaţie (2)
 crearea unor baze colaborative de cunoştinţe – grupurile
pot utiliza wiki-urile pentru a crea prin colaborare o bază de
cunoştinţe partajate. Aceasta poate fi folosită de către
studenţi pentru dezvoltarea unui proiect în cadrul unui grup
mic sau pentru a lucra la o secţiune a unui proiect mai
mare;
 coordonarea cercetării şi colaborare – wiki-urile permit unor
colaboratori separaţi fizic să adune într-un spaţiu digital
colectiv idei, documente, date şi rezultate ale unor studii.
De asemenea, cercetătorii pot utiliza aceste situri pentru
stocarea schiţelor documentelor (i.e., a variantelor
intermediare), sau chiar să scrie direct în paginile wiki-
urilor. În plus, unor participanţi începători li se poate acorda
acces “read only” la unele părţi ale acestui spaţiu;

57
Utilizarea siturilor wiki în
educaţie (3)
 urmărirea unui proiect de grup – ţinând seama de
programul încărcat al studenţilor, un wiki este foarte util
pentru urmărirea şi îmbunătăţirea unui proiect de grup. El
permite oricărui membru al grupului să urmărească
cercetările şi ideile celorlalţi şi să le includă pe ale sale, de
oriunde are acces la Internet. Wiki-ul este locul folosit
pentru pregătirea colaborativă a “produsului final” (e.g., o
prezentare a rezultatelor proiectului);
 coordonare curriculară şi interdisciplinară – wiki-urile permit
departamentului personal, precum şi educatorilor şi
asistenţilor să organizeze/planifice cursurile şi perioadele
de evaluare a studenţilor fără a întâmpina dificultăţi legate
de programarea unor întâlniri faţă în faţă;

58
Utilizarea siturilor wiki în
educaţie (4)
 coordonarea conferinţelor şi colocviilor – multe şcoli,
universităţi sau departamente organizează conferinţe şi
colocvii. Permiţând celor care, în cadrul acestor întâlniri,
oferă prezentări, să adauge şi să editeze conţinutul, un wiki
poate servi ca resursă înainte de eveniment, pe durata şi
după încheierea acestuia. De asemenea, wiki-ul poate fi
utilizat de administratorul conferinţei pentru organizarea şi
popularizarea acesteia;
 sindicarea/agregarea resurselor Web – ca parte a software-
ului social, wiki-urile permit utilizatorilor să extragă resurse
din alte resurse Web existente sau să ofere conţinut propriu
altor situri. Exemple de tipuri de resurse care pot fi incluse
în wiki sunt cele furnizate de bloguri, alte wiki-uri, precum
şi feed-uri personale sau colaborative furnizate de unele
instrumente sociale (e.g., delicious, Flickr);

59
Utilizarea siturilor wiki în
educaţie (5)
 managementul proiectelor între termene – în unele clase de
studenţi, aşa cum sunt cele din domeniul informaticii şi
arhitecturii, unele proiecte traversează mai multe termene,
chiar şi mai mulţi ani. Wiki-urile pot fi utiliza pentru
managementul în timp al acestor proiecte, chiar şi în
situaţia în care studenţii (sau chiar educatorii) se schimbă;
 crearea unui jurnal propriu – educatorii pot cere fiecărui
student să ţină (folosind un wiki) câte un jurnal în care vor
demonstra (prin intermediul însemnărilor) dacă au înţeles
sau nu conceptele predate la clasă, sau în care vor include
rezolvarea temei pentru acasă. Jurnalul va fi utilizat în
propriul beneficiu al studentului, de alţi studenţi sau va fi
consultat de către educator;

60
Utilizarea siturilor wiki în
educaţie (6)
 realizarea prezentărilor – atât educatorii cât şi studenţii pot
folosi wiki-urile în locul software-ului tradiţional utilizat
pentru prezentări (e.g., Keynote, PowerPoint);
 crearea şi menţinerea unui sistem FAQ (Frequently Asked
Questions) pentru o clasă de studenţi;
 gestionarea documentelor unei clase;
 crearea unui spaţiu de dezbateri şi discuţii pentru membrii
unei clase;
 colectarea datelor – deoarece este uşor de editat, un wiki
poate fi foarte util pentru colectarea datelor de la un grup
de studenţi (e.g., interpretări personale, referate);

61
Exemple de situri wiki din
domeniul fizicii
 Mrs. Covert’s Physics and Geometry (
http://lcovert.wikispaces.com/Physics)
 Soo Jeong’ digital portofolio page (
http://soojeongkoh.wikispaces.com/Physics)
 Darrington Science Homepage (
http://darringtonscience.wikispaces.com/Physics)

Căutare pe Wikispaces:
http://www.wikispaces.com/search/view/physics?a=
1

62
Resurse

63
Resurse
 Slideshare/atraian (http://www.slideshare.net/atraian);
 Traian Anghel, Introducere în AJAX, Editura Polirom, Iaşi, 2006
(http://www.polirom.ro/catalog/carte/introducere-in-ajax-2445/
);
 Traian Anghel, Dezvoltarea aplicaţiilor Web folosind PHP şi
AJAX, Editura EduSoft, Bacău, 2007 (
http://www.edusoft.ro/detalii.php?id=93);
 Traian Anghel, Programare RSS, Atom şi Podcast, Editura
Institutul European, Iaşi, 2008 (
http://www.euroinst.ro/titlu.php?id=869);
 Traian Anghel, Instrumente Web 2.0 utilizate în educaţie,
Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2009 (
http://www.gmi.ro/librarie/catalog/).

64
Întrebări
?
65
Mulţumes
c!
66