You are on page 1of 26

ARTA PALEOLITICĂ

Din totdeauna, omul a fost fascinat de propria-i evoluţie, iar timpurile străvechi, ascunse cunoştinţei lui au stârnit mereu controverse şi curiozităţi greu satisfăcute.  Înclinaţiile către frumos ale primilor oameni sunt manifestate în direcţii multiple dar cred că cea mai sugestivă exprimare artistică rămâne pictura realizată pe pereţii peşterilor şi grotelor de către triburile care s-au perindat de-a lungul veacurilor.  Urme de arta paleolitica sunt raspandite aproape pe intreaga suprafata a globului, din Spania si pana in Siberia, in Africa, America de Nord si America de Sud. Centrele cele mai inseminate si mai bine cunoscute se afla insa in Franta de vest si de sud si in Spania de nord-est. Prime afirmări ale omului în legătură cu exprimarea prin prisma sensibilului,erau inconştiente, deoarece ele nu se nasc din raţiunea frumosului, ci din dorinţa de a explica necunoscutul, din dorinţa de cunoaştere.

desene si sculpture de mici dimensiuni. Gravuri. 2. Picturi si gravuri executate pe peretii cavernelor (arta rupestra). Un mare numar de creatii apartinand artei paleolitice s-au pastrat pana in zilele noastre. executate pe piatra. pe coarne de ren sau oase . Ele pot fi impartite in doua mari grupe: 1.

 Arta paleolitica este produsul unei societati in care activitatea prinicipala a oamenilor era vanatoarea. De aceea subiectul esential al acestei arte il constitiuie animalele. Omul si flora vremii erau rar reprezentate . mamutul. Intre aceste reprezentari de animale predomina bizonul. blana sau ale caror oase au capatat diferite intrebuintari. si in special animalele a caror carne. renul cu coarne mari si calul. porcul mistret.

in primul rand. . reprezentarea plina de viata. fiind prezentate de obicei din profil. Ca urmare a acestor observatii. Animalele sunt surprinse aproape totdeauna in miscare. desenele de animale din epoca paleolitica se caracterizeaza. deoarece in felul acesta era cel mai usor sa se sugereze caracteristicile si miscarea .  O a doua trasatura a artei paleolitice o constituie dinamismul. printr-o reprezentare realista.

 Ceea ce uimeste cu deosebire in studiul artei paleolitice este faptul ca inca de la inceput se constata aparitia si folosirea unei tehnici variate. In desen artistii primitivi obtineau conturul imaginilor cu ajutorul unor culori mai inchise sau mai deschise decat suprafata pe care lucrau. de creta sau de lut. Desenul este gravat fie in intregime. . Gravura apare prin fixarea conturului imaginii cu ajutorul daltilor de piatra. Pentru aceasta se foloseau de obicei de carbune. fie partial.

in paleoliticul superior. rosu sau negru.  Apare mult mai târziu decât sculptura  Trebuie sa remarcam ca. cu scopul de a-l face mai vizibil. din argile colorate in rosu sau in galben si din carbune. Corpul animalelor era pictat intr-o singura culoare. Spania si in Italia. rosu si negru. iar uneori in doua culori. cu ajutorul grasimii de animale. pictura parietala nu se gaseste decat in Franta. Culorile erau preparate. .Pictura  se reducea in acea vreme la intinderea in mod uniform a unui strat de culoare pe suprafata desenului.

Franta) si picturi rupestre din zona franco–cantabrica (Altamira. sculpturi in ronde–bosse(ex. . Lascaux). Cea mai spectaculoasa manifestare ramane arta reprezentata in paleolitic prin obiectele de uz comun decorate(harpoane) si obiecte de podoaba personale(pandantive). Celebrele Venus–uri paleolitice) sau bazorelief (bizonii de la Tuc d’Audobert si celebrele basoreliefuri de la Roc de Sers.

.

Fiecare imagine era redata independent. in majoritate bizoni. larga de 8-9 m si inalta de aproximativ 2 m.Una dintre cele mai cunoscute dar şi signifiante peşteri de acest gen este Altamira. releva modul de creatie al artistilor paleolitici. in marime naturala peste 25 de animale. iar cateodata cele mai noi erau suprapuse peste altele mai vechi. au fost pictate pe pereti si pe plafon. In aceasta grota.  Grota de la Altamira(nordul Spaniei). . despre care Picasso afirma: „dupa Altamira totul este decadenţă”. intr-o galerie lunga de 18 m. una dintre cele mai insemnate descoperiri arheologice cunoscute.

plafonul grotei de la Altamira desene din grota de la Altamira .

hematit. Formele stâncilor. dar şi plame umane se scaldă în culori naturale. proeminenţele sunt folosite pentru a evidenţia mai bine volumul. mistreţi. bizoni. cai. Altamira poartă cu mândrie numele de capelă sixtină a preistoriei pe toţi cei 274 de metri ai peşterii se pot observa clar desene ce păstrează incă din prospeţimea pensulei artiştilor. Turme de căprioare. mangan. păstrate fără cusur. umbrele şi naturaleţea picturilor . mamuţi. adânciturile. în ocruri calde. datorită izolării extrem de avantajoase a peşterii. reni.

pe un alt perete.grota Lascaux din Franta  În grota Lascaux din Franta se afla pictata o drama de vanatoare(bizoni) din epoca paleolitica. Tot in aceasta grota. artistii vremii au gravat o padure de coarne de reni. inalta de aproximativ un metru. vazuta din departare. redand imaginea unei turme de reni. .

Franta: .Picturi din grota Lascaux.

Aceasta imagine este cunoscuta sub numele de Reni trecand o apa si a fost gasita in grota Lorthet din Franta. Artistul s-a oprit asupra unui moment important al vanatorii de reni. a caror carne era una din mancarurile preferate. ne infatiseaza trei reni. care nu are mai mult de 23 cm lungime. deoarece in apa ei nu se mai puteau misca cu usurinta. Gravura pastrata fragmentar.grota Lorthet din Franta  Iscusinta vanatorilor primitivi de a reda si scene complexe apare clar si din imaginea gravata pe un corn de ren. Renii erau panditi la vaduri si atacati in momentul in care intrau in apa. .

rara aparitie a figurii umane in reprezentarile picturale si tratarea ei in aceiasi stare de inferioritate in raport cu lumea animala. bizonul–sexul feminin). sulita. mana) si al monstrilor (oameni–cerb. simbolismul semnelor (rana. oameni–mamut. etc. A. oameni–bizon. .). Leroi–Gourhan era de parere ca pictura si gravura rupestra poarta o anumita incarcatura simbolica a celor doua sexe (calul–sexul masculin.

Descoperită abia în 1994.peştera Chauvet. picturile sunt foarte abil executate. Descoperirile au scos la iveală cele mai extinse galerii de artă ale paleoliticului. Este situată aproape de Vallon pont d*Arc în sudul Franţei. . deşi sunt foarte vechi.  O a treia minune a lumii paleolitice este şi peştera Chauvet. conţine cea mai veche pictură parientală din lume. analizate la lupă. se observă o linie continuă neîntreruptă de o precizie uimitoare găsindu-se ici colo mici lacune cauzate de vreme.

 Intre elementele caracteristice ale acestei pesteri trebuie in primul rand precizata marea omogenitate a temelor in care predomina rinocerii. . boii si renii sunt pictati in negru iar ursii in rosu. bizonii. Omniprezenta acestor animale in pestera Chauvet este cu atat mai semnificativa cu cat sunt foarte rare in Magdalenian. aceleasi conventii stilistice se repeta: mamutii sunt gravati. leii si mamutii. Pentru fiecare specie.

probabil un simbol. După factura acestora. Gravettian sau Aurignacian (între 23 000 şi 35 000 de ani). unul sau două capete de urs şi doi rinoceri. posibil o felină. picturile sunt negre şi reprezintă animale. un cal. picturile pot fi încadrate ca aparţinând unei perioade vechi a artei parietale. o gravură reprezentând un tors de femeie. de asemenea. printre care un bizon. În România „Peştera Coliboaia se afla pe raza Parcului Natural Apuseni.  . S-a găsit.  Este pentru prima dată când în Europa Centrală se atestă arta parietală aşa de veche.

piatră. coarnele de ren. oasele. usor de prelucrat.Sculptura  In sculptura se intrebuintau material moi. ca: fildesul de mamut. calcarul si lutul. Sunt specifice numeroasele statuete antropomorfe din argilă. os sau fildeș cu o semnificaţie și funcţie magică .

chipuri de animale vanate:mamuti. sculptura epocii paleolitice reproduce si ea. . Cele mai expresive dintre acestea sunt Venus din Willendorf (Austria) si Venus din Lespugue (Franta). cu fidelitate. De asemenea. reni. Denumirile le-au fost date dupa numele centrelor arheologice unde au fost gasite. Statuetele sunt lucrate pe baza unor observatii atente ale unor modele reale si exprima cultul maternitatii. pentru sculptura paleolitica sunt caracteristice mai multe figurine. reprezentand imagini de femei. denumite “Venus”. bizoni. Alaturi de pictura si gravura. cai. etc.

Venus din Willendorf (Austria): .

este posibil ca materializarea lor prin sculptura sa fi evoluat datorita unei destinatii magice . „Venus “ aurignaciene sunt stramoasele zeitei–mama a cultivatorilor neolitici.

de asocierea figurina–gravura–pictura constatata la Tito di Bustillo (Spania). Ideea unor mituri paralele este sugerata si de existenta figurinelor antropomorfe si. mai ales. Mai putem mentiona o serie de gravuri pe dale de piatra sau plachete descoperite la La Marche si Enlene risipite. in jurul unor vetre. In afara de animale au mai fost descoperite 40 de figuri umane care erau nude si imbracate. . pe podea.

dar noi putem observa adevărate capodopere pe zidurile peşterilor vechi de peste 31000 de ani. ci de acţiuni spontane neconştientizate. Cercetătorii susţin că nu poate fi vorba de artă. Singurul lucru de care putem fi siguri este că noi am purtat şi vom purta mereu dorinţa de a păstra frumosul spiritual chiar dacă uneori apare într-o formă naivă. .

Bucuresti1963 . Constantin Suter.Bibliografie  Istoria artelor plastice. Editura Didactica si Pedagogica.