SINTEZA IN FAZA SOLIDA APLICATA IN CHIMIA ORGANICA

 Procedura a fost pentru prima oara aplicata la sinteza peptidelor si a oligonucleotidelor – molecule mari, greu de obtinut in stare pura prin alte metode;  Prezinta anumite avantaje fata de sinteza in faza lichida, astfel:

 excesul de faza lichida din masa de reactie se indeparteaza
usor de pe suportul solid;
 se obtin in final compusi de puritate ridicata sau care pot fi purificati prin metode moderne (separari HPLC);  schema generala dupa care decurge o astfel de sinteza este simpla si usor de aplicat:  Suportul solid folosit la “sintezele in faza solida” este o rasina cu o grupa functionala marginala, reactiva, capabila sa interactioneze cu gruparea functionala libera a unuia din reactanti (A), astfel incat sa-l “prinda” pe acesta de suport ;

 Reactantul B se introduce ulterior in masa de reactie si va interactiona cu
gruparea functionala ramasa libera, a reactantului A “captat” anterior pe suport;  Secventa de reactie se repeta de cate ori este necesar;  La final, are loc ruperea (“clivarea”) produsului de reactie de pe suportul solid (rasina);

.

prin depunerea pe suport solid (aflat intr-un reactor special. de tip “shaker”.  La finalul timpului de reactie se filtreaza de pe suportul solid.  Masa de reactie se agita apoi un anumit timp. in continuare.  Produsul de reactie se regaseste legat de substratul organic de pe care se rupe (procedeul “clivarii”) prin tratare cu un reactiv specific. care mai apoi este acoperit cu un amestec de reactiv. prevazut cu frita ca suprafata de sustinere a suportului organic solid) a unui substrat organic.  Se obtine in final un produs de puritate ridicata. care poate fi utilizat direct. la temperatura camerei. impreuna cu reactorul in care se afla. in urmatoarea sinteza sau se poate supune purificarii avansate prin rescristalizare sau separare cromatografica (procedeul HPLC) . si se usuca in curent de gaz inert. acesta se spala cu un solvent adecvat. dizolvat intr-un solvent adecvat.Procedura generala de sinteza  Sunt sinteze care decurg “simplu”.

. cuart sau polipropilena.  sunt prevazute cu frita ca suport pentru materialul solid.Schema simplificata a unei instalatii de sinteza in faza solida in laborator  reactoarele utilizate pot fi confectionate din sticla.

 (I) O aplicatie a acestei metode este aceea de a indeparta excesul de reactant dintr-o reactie bimoleculara. ce decurge in mod normal in faza lichida. cu ajutorul unei rasini “captatoare” (metoda de purificare mai eficienta chiar si decat cromatografia) conform urmatoarelor scheme: .

conform urmatoarelor exemple: . Rasina “captatoare” poate fi nucleofila sau electrofila. reactiile decurgand in mod diferit.

TBAF – fluorura de tetrabutilamoniu .

 O singura rasina functionalizata poate capta mai multi reactanti aflati in exces in masa de reactie .

in metoda de fata se pot forma si legaturi ionice intre rasina “captatoare” si produsul secundar de reactie:  Schema generala a procesului: . aceasta se poate utiliza atat in timpul cat si la sfarsitul sintezei.  O alta deosebire de metoda anterioara este aceea ca in locul legaturii covalente care se formeaza intre reactant si rasina (la “captarea” excesului unuia din reactanti). (II) O alta aplicatie a acestei metode este aceea de a indeparta produsii secundari rezultati in reactiile de sinteza organica  spre deosebire de metoda anterioara care se foloseste la sfarsitul reactiei.

 (III) O alta aplicatie a acestei metode este aceea de a indeparta excesul unuia din reactanti cu ajutorul unui linker bifunctional reactiv. reactia decurgand conform urmatoarei scheme: . care ulterior va fi “captat” de o rasina.

 compusii A-C. pot fi ulterior “captati” pe rasina schimbatoare de ioni . cu grupare functionala libera.

 (IV) “Captarea” unui produs secundar rezultat in urma unei reactii efectuate pentru indepartarea excesului de reactant .

.

 (V) Substarturi polimerice reactive I .sunt utilizate in situatiile in care produsul secundar este nereactiv (greu de “captat” pe un suport solid cu grupe functionalizate) .

usor de indepartat: . metoda este frecvent intalnita in situatiile in care polimerul utilizat ca suport solid contine grupa fugace care furnizeaza inclusiv grupa reactiva  ex 1: utilizarea unui amestec de 10 derivati fenolici “captati” suport solid (rasina de tip Amberlit IRA 900) A reactioneaza cu un derivat halogenat B . rezultand in final. pe suportul solid fixandu-se sarea cuaternara de amoniu (produsul secundar) C. ca produsi principali aril-eteri P.

sunt usor de indepartat la finalul reactiei . cu obtinerea de de derivati de tip amidic sau esteri.excesul de polimer utilizat ca reactant (furnizor de grupa acil) precum si produsul secundar ramas “captat” pe suportul solid. . ex 2: utilizarea polimerilor solizi cu grupe functionalizate ca reactanti de transfer pentru grupe acil.

care furnizeaza reactivul pentru reactia principala. (VI) Substarturi polimerice reactive II . captand in final produsul secundar .sunt substraturi polimerice care intervin in reactii formand un intermediar.

 (VI.1) Substraturi polimerice cu caracter bazic 1 – amino-metil rasina (retine HX). 2. pirazoli) .rasina reactiva 3 – “superbaza”. rasina reactiva  au fost utilizare pentru deprotonarea si alchilarea compusilor heterociclici cu caracter slab bazic (indoli. ftalazinone.

2) Compusi polimerici reactivi utilizati in medierea reactiilor de condensare  produsii de reactie se obtin cu randamente ridicate si cu o puritate marita. comparativ cu cei obtinuti pe cale clasica (utilizand tot reactivul Burgess) .. (VI.

polimerul PEG3400 a fost folosit in reactiile Staudinger si Mitsunobu. urmata de filtrare si evaporarea solventului. rezultand in final in stare pura.  produsul de reactie a fost usor indepartat din masa de reactie prin precipitare cu eter etilic rece. .

3) Suporturi polimerice solide utilizare drept catalizatori in reactiile de oxidare  important – suportul polimeric se poate regenera si reutiliza . (VI.

 (VII) Substarturi polimerice solide utilizate drept catalizatori in diferite reactii  reduceri catalitice cu paladiu  reactii de epoxidare si de dehidroxilare  reactii de formare a legaturilor carbon .carbon .

 (VIII ) Substarturi solide in reactii combinate lichid .solid .