I

Totalitarismul a început să preia controlul societăţii în totalitate nu doar al guvernământului ci al tuturor instituţiilor sociale,culturale si economice pentru a-şi împlini viziunea ideologică referitoate la modul în care ar trebui organizate viaţa si societatea. Acest lucru s-a întâmplat în Italia şi Germania când Benito Mussolini şi Adolf Hitler au introdus diferite variante ale unei noi ideologii,numită fascism.Mussolini şi fascisti au fost cei care au inventat termenul “totalitar” deoarece doreau sa definească si să distingă ideologia lor de liberalism si socialism,pe care le priveau drept apărătoarele democraţiei.

Benito Mussolini Adolf Hitler .

a apărut în anii următori primului razboi mondial ca reacţie împotriva celor doua ideologii liberalism si socialism.Indiferent sub ce formă.fascişti au încercat întotdeauna să câştige sprijinul maselor apelând la termenii cei mai simpli şi mai emoţionali.Dintre toate ideologiile politice acesta răspunde cu dispreţ democraţiei.Fascismul este o ideologie reacţionistă.Acest lucru devine evident când analizăm modul în care fascismul şi nazismul îndeplinesc funcţiile ideologiei politice. .respingând cu totalitate ideea de democraţie.

Perspectivele iluminismului sunt adesea legate de liberalism.dar au inspirat şi socialismul: umanismul.universalismul .rădăcinile sale merg până la reacţia împotriva mişcării intelectuale şi culturale care a dominat gândirea europeană în secolul al XVIII lea-Iluminismul.progresivismul. raţionalismul.secularismul. .Deşi fascismul nu a devenit o ideologie până in anii ’20.Fascismul apare din convingerea foarte diferită că idealurile iluminismului nu merită promovate.o idee aparută la sfârşitul secolului al XVIII lea şi începutul secolului al XIX lea.

naţionalitate şi sunt de obicei prinşi în conflicte unii împotriva celorlalţi.chiar iraţionale. .Un grup de gânditori. numiţi de către unii contrailuminişti şi-au pregătit atacul împotriva iluminsmului.ei se definesc prin diferenţele de rase.sex.Combinând aceste elemente. obţinem o imagine a capacităţilor şi caracteristicilor umane care au pregătit calea pentru apariţia fascismului. izbucnite din diferenţele lor adânc înrădăcinate şi probabil permanente.limba.religie. Din atacul lor a reieşit faptul că oamenii sunt creaturi fundamental non-raţionale.

. iar fiecare naţiune formează bazele naturale pentru o unitate politică separată numită stat-naţiune.Naţionalismul este credinţa conform căreia oamenii lumii se împart în grupuri sau naţiuni. naţionalismul în sine a apărut ca o forţă politică doar la începutul secolului al XIX lea.În timp ce străbăteau Europa.Italia şi din alte locuri să-şi recunoască naţionalitatea şi să lupte pentru un stat naţional unitar propriu.armatele lui Napoleon-armatele naţiunii franceze-inspirau oamenii din Germania.o dată cu războaiele napoleoniene. Deşi sentimentele naţionaliste sunt foarte vechi.

relevând că o societate fără clase sociale nu este posibilă. fructuosă şi orientală spre sine. Aceştia aşanumiţi teoreticieni ai elitelor îi includeau pe Gaetani Mosca. . Vilfred Pareto şi Roberto Michels. Fiecare a contribuit la ideea de elitism. Dar acest lucru se poate întâmplă numai într-o societate fără clasele.Marx şi socialişti spun că democraţia permite tuturor să aibă şanse egale de a trăi o viaţă creativă. Această prezumpţie a fost puternic atacată la sfârşitul secolului al XIX lea şi începutul secolului al XX lea de gânditorii care au accentuat importanţa elitelor în societate.

Ultimul moment din istoricul cultural şi intelectuaal al fascismului este iraţionalismul.Termenul include concluziile variate ale mai multor gânditori care au ajuns la un acord.George Sorel spune însă că oameni sunt împinşi spre acţiune mai degrabă de “miturile” politice decât printr-un apel la o motivaţie anume.Le Bon. .Toţi gânditori-Fred si James.asupra faptului că emoţiile şi dorinţele joacă un rol mult mai important în activităţile oamenilor decât raţiunea.asemenea adepţilor contra-iluminismului.Pareto si Mosca-au fost mult mai preocupaţi de modul în care reacţionează oameni decât de încrederea de a conduce oamenii spre acţiune.

acum cunoscut fasciştilor sub numele de Il Duce.şi-au propus să pună mâna pe putere.Ei au propus candidaţi.În 29 octombrie el l-a invitat pe Mussolini să formeze guvernul. .sediul guvernului italian şi vor pune mâna pe putere.Marşul a început în 27 octombrie.anunţa că fasciştii vor realiza un marş asupra Romei.Mussolini şi adepţii săi care au îmbrăcat ”cămăşile negre” ca uniformă.În octombrie 1922.Mussolini a fost un oportunist care şi-a definit şi schimbat poziţia ideologică în aşa fel încât să-şi satisfacă ambiţiile politice de moment.însă regele a subaestimat puterea fasciştilor.în calitate de premier al Italiei.Mussolini.iar armata italiană ar fi putut să pună pe fugă trupele.Aşadar.au utilizat presa şi chiar şi-au intimidat uneori adversarii.

OBSTACOL: individualism.grupuri independente.diviziune de clasă AGENT: statul-naţiune SCOPUL: Puterea şi gloria statului .

Pentru a da impresia de disciplină şi putere. Ieşit din închisoare.acesta s-a reîntors la agitaţia politică.dovedind că era un adept hotărat.Când Germania a capitulat la sfârşitul primului război mondial.Astfel Hitler devenit liderul partidului “Partidul Naţional -Socialist al Muncitorilor Germani” care s-a extins.cu cămăşile lor brune.El dorea ca Germania să devină un mare imperiu şi eliminarea inamicilor care stăteau în calea Imperiului de o mie de ani.În 1933 a fost numit cancelar.trupele germane erau însă la pământ francez şi mulţi germani considerau că această capitulare nu era necesară. .naziştii au înfiinţat o organizaţie paramilitară “Trupele Furtuna”.Hitler a fost arestat şi judecat pentru trădare din cauza lovituri de stat.bazându-se pe o combinaţie între campania politica si tactici de forţă.

diviziunea claselor AGENT: rasa ariană SCOP: supremaţia rasială Reich-ul celor o mie de ani .OBSTACOL: rase “inferioare”. idei umanitare.

După cum ne indică exemplul Africi de Sud. Aşadar fascismul trăieşte.cel puţin ca posibilitate.oriunde ideea de diferenţe naţionale şi rasiale conduce la o dorinţă de unitate naţională şi unde oameni sunt dispuşi să folosească forţa brută împotriva acelora care par să le stea în cale.fascismul nu este nici mort şi nici nu a dispărut cu totul. .

Ideologiile politice sunt dinamice. .Trecutul este de obicei cel mai bun ghid al prezentului.Încercarea de a defini o anume ideologie este similară cu încercarea de a lovi o ţintă în continuă mişcare. ele nu stau în loc. ci se schimbă şi răspund la circumstanţele schimbări.

.Naţionalismul nu va dispărea pur si simplu. indiferent că mulţi marxisti spun că muncitori nu au patrie si indiferent cât de mulţi liberali vorbersc despre indivizi ca simpli indivizi. adesea având loc mişcări separatiste(basci din Spania.scoţieni şi galezi din Marea Britanie.rasiale sau naţionale.Naţionalismul continuă să fie un factor puternic în lume.etc).şi nu ca membri unor grupuri etnice.

Religia continuă să joace un rol important în controversele politice din întreaga lume. mulţi oameni văd religia lor nu ca un obstacol.religia a înflorit.aşa cum se aştepta Marx.Departe de a dispărea. . Deci religia trăieşte însă cu adevărat ca o forţă politică.Întradevăr.dar este o forţă catre se îndreaptă către diferite direcţii .ci chiar ca o cale spre libertate.

.Toate probleme actuale: efectul de seră. deşeurile toxice. Un răspuns al acestora a fost apariţia unei noi ideologii “verzii”. încălzirea globală nu lasă nici o îndoială asupra faptului că progresul material a produs o mulţime de consecinţe neaşteptate. ploile acide. Toate ideologiile vor răspunde provocărilor acestor noi consecinţe.

 Ultimul argument este acela că apar în continuare noi provocări şi dispute.să se certe şi să ia decizii.  Al treilea argument este că istoria va continua şi oameni vor continua să acţioneze.Cea mai clară dovadă a acestui fapt este criza ecologică.al cărei răspuns este o nouă ideologie.fie a fost deosebit de superficial.  .să argumenteze.Aceaste “consens” a avut însă fie o viaţă scurtă.astfel ţinând în priză mai multe tabere.Argumentul “sfârşitului ideologiei” a mai apărut şi a căzut şi înainte.  Un al doilea motiv ar fi continua dispută dintre ideologii şi din interiorul lor.

[1995] (2000). Terence si Dagger.google.Ideologii politice si idealul democratic.ro/imghp?hl=ro&tab=wi . pag.Biblografie: Ball. Iasi: Editura Polirom. Richard.180-250 http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful