You are on page 1of 37

ARAHNOZELE

- Raile (scabiile) - Demodicozele - Cheiletieloza

Arahnozele – Caractere generale
 Boli parazitare produse de artropode din clasa Arahnida.  Arahnidele sunt artropode ce prezinta chelicere, apendice prehensile (terminate cu gheare), pluriarticulate.  Prezinta pedipalpi, apendici primitivi cu rol locomotor dar si cu o functie senzoriala, prehensila si masticatorie.  Corpul este format din 2 parti: prostoma si opisthostoma.  Adultii prezinta 4 perechi de picioare(prostoma) dar si respiratie aeriana.  Ordinul cel mai important pentru patologia veterinara este Ord. Acarina( dimensiuni reduse, opisthostoma nu este separata de prostoma si de aici numele acarien=indivizibil)

Morfologia acarienilor
 Corpul acarienilor de dimensiuni reduse (0,1-10mm)  Conturul corpului ovalar sau usor rotund, adesea cu fata dorsala convexa si cea ventrala plata.  Este format din gnathosoma si idiosoma.  Gnathosoma cuprinde rostrumul.  Ciclul biologic: OLNA la cei cu metamorfoza completa si OLA la cei cu metamorfoza incompleta.  Ordinul Acarina cuprinde artropode cunoscute generic sub numele de acarieni, dintre care numeroase specii cu importanta in parazitologia veterinara. Ordinul este impartit in 2 grupuri si anume Acariformes si Parasitiformes.

Raile ( scabiile)
 Acarioze cutanate cu grad mare de contagiozitate  Evolueaza ca dermatoze sau dermatite la om si animale, leziunile fiind pruriginoase, crustoase, depilante  Importanta railor la mamifere este imporanta deoarece poate scadea sporul mediu al animalelor bolnave, mortalitati dar si scaderea productiei de lana.  Agentii etiologic al railor sunt asemanatori ca insusiri biologice: rostrumul este terminal, membrele se termina cu ambulacre sau filamente si sunt grupate cate 2 perechi, adultii si nimfele sunt octopozi iar larvele hexapode.  Sunt paraziti PERMANENTI, hranindu-se cu limfa si lichide intercelulare.  Femelele, ovipare, ponteaza in galerii si tuneluri.  Parazitii, in toate stadiile, sunt sensibili la uscaciune, lumina, caldura si temperaturi scazute; prefera locurile intunecate si umede, acolo unde pot supravietui si 6 luni.

Genul Sarcoptes
 Acarieni, ce sapa tunele epidermice  Masculii au dimensiuni mai mici decat femelele.  Corpul aplatizat dorso-ventral, contur usor oval, cuticula fiind usor incretita; pe partea posterioara prezinta solzi triunghiulari dispusi in randuri transversale.  Paraziteaza mamiferele cu exceptia felinelor.  Determina raia sarcoptica

Genul Notoedres
 Cuprinde acarieni cu tegument moale si subtire  Acarienii din acest gen sunt mai mici decat cei din genul Sarcoptes  Corpul are contur circular, prezinta pe fata dorsala striatiuni concentrice, solzi semicirculari si spini( 4 perechi anteriori si 6 posteriori)  Anusul este situat dorso-caudal  Determina raia notoedrica la pisica,  caine si iepure.

Genul Psoroptes( fam. Psoroptidae)
 Acarieni cu corpul moale, oval, alb-sidefiu( exceptie P. cuniculi)  Comparativ cu Sarcoptes, sunt mai mari ca si dimensiune  Rostrum lung, conic  Picioarele prezinta ventuze, aflandu-se pe cate un pedicul lung, format din 3 articole  Ciclul biologic: ou, larva, protonimfa, nimfa, tritonimfa si adult  Depunerea oualor se face pe suprafata pielii, si nu in tunele.

Genul Chorioptes
 Asemanatori cu psoroptii, dar de dimensiuni mai mici.  Corpul oval, rostrum scurt, picioarele depasesc conturul corpului.  Ambulacrele( ventuzele) tarsale au forma de clopot.  Anusul este situat ventral, iar lobii abdominali ai masculului sunt bine dezvoltati.  Ciclu biologic asemanator cu cel al psoroptiilor

Genul Otodectes
 Acarieni cu corpul oval, membre lungi, depasind conturul corpului, perechea a patra fiind rudimentara la femele.  Rostrumul ascutit.  Lobi abdominali redusi, nedepasind marginea caudala a corpului si poarta tepi filiformi.  Anusul este situat ventral, flancat de ventuzele anale.  Ciclul biologic: femelele depun oua reniforme, alb-sidefii si continut opac, la locul parazitarii.

Date epidemiologice
 Sursele de infectie sunt reprezentate de animalele infestate, adaposturile, pasunea si vegetatia.  Rezistenta acarienilor in mediu este de aproximativ 15 zile( cu exceptia chorioptilor unde poate ajunge la 2 luni)  Infestarea are loc prin contact direct( atentie la schimbul si folosirea harnasamentelor, paturilor, ustensilelor de grataj etc.)  Raile sunt boli hibernale, in cazul animalelor de renta evolutia clinica facandu-si aparitia iarna cand animalele sunt in stabulatie.  Sarcoptes poate infesta OMUL, aceasta raie putandu-se transmite de la bovine, ovine si canide.

Patogeneza
 Mecanismele patogenetice in scabii sunt consecinta multiplicarii rapide a acarienilor (ex: dintr-o singura pereche se ajunge dupa 4 generatii la peste 1 milion).  Acarienii exercita in prima instanta o actiune mecanic-iritativa  Otodectii produc inflamatie majora si iritatie a terminatiilor nervoase din zona auriculara.  Saliva si dejectiile, produsii de descompunere a parazitilor morti au actiune toxica locala, generala si alegergizanta, provocand prurit, degenerare balonizanta a celulelor epidermice, hiper si paracheratoza.  Datorita proceselor inflamatorii pot aparea papule, vezicule sau pustule.  Cand leziunile sunt intinse, apar dereglari in mecanismele de termoreglare, protectoare, metabolica, excretoare provocand auto-intoxicatia.

Raile chorioptica a cailor
 Produsa de Chorioptes bovis var. equi  Afecteaza chisita si buletul membrelor posterioare, caracterizata prin prurit si cruste.  Se constata prurit, mai ales dupa efort si in timpul noptii, animalul bate din picior, tropaie, isi freaca picioarele intre ele, apar depilatii neregulate, scuame abundente, uscaciune, firele de par se smulg usor.  Evolutia este lenta, in absenta tratamentului observandu-se caracterul invaziv, leziunile intinzandu-se pe trunchi, unde pielea poate deveni umeda. In evolutia cronica se constata ingrosarea pielii, o veritabila pahidermie.  Diagnosticul se stabileste pe baza localizarilor, pruritului, iar confirmarea se face pe baza examenului microscopic al raclatului crustelor.  Diagnostic diferential fata de malofagoza, dermatita estivala recidivanta, dermatofiloza, pododermatita.

Raile bovinelor -raia sarcoptica
 Dermatita acuta, pruriginoasa, foarte contagioasa, care afecteaza capul si gatul, produsa de Sarcoptes scabiei var. bovis. In cazul generalizarii, membrele sunt afectate ultimele.  Debuteaza in general la nivelul ugerului, apoi se intind pe trunchi si indeosebi pe gat si cap.  Primele simptome apar in 10-20 zile de la contaminare si constau intr-un prurit violent, escoriatii din care curge o serozitate transformandu-se in cruste. Apar depilatii neregulate.  Apare “pielea de rinocer”  Animalul simtind nevoia sa se scarpine isi provoaca leziuni de grataj.  Apar tulburari generale , cu slabire, in pofida persistentei apetitului.  In formele cronice pielea se ingroasa, devine rugoasa, isi pierde supletea si apar crevasele. Frecvent apar leziuni in jurul ochilor si buzelor, pe coama, coboara pe partile laterale ale gatului si cuprind apoi grebanul si linia dorsala, generalizandu-se dupa evolutie de 6 saptamani.  Interesant este faptul ca primavara, dupa scoaterea pe pasune simptomele sunt mult atenuate sau dispar.  Diagnosticul se stabileste pe baza contagiozitatii, evolutiei hibernale, pruritul violent. Confirmarea se realizeaza prin examenul microscopic al raclatului( cat mai profund).

Raile bovinelor -raia psoroptica
 Dermatita pruriginoasa produsa de Psoroptes equi var. bovis, ce afecteaza grebanul, regiunea dorsala si caracterizata prin prurit foarte intens, cruste, ingrosarea pielii, crevase, oboseala, emaciere si prin caracterul contaminant al bolii.  Este o infectie tipica de grajd, manifestandu-se cu precadere la animalele neingrijite care stau intr-un loc cu umiditate ridicata.  Evolueaza initial la baza cozii, apoi se extind pe trunchi, pe linia dorsala si greban, cuprinzand ulterior laturile corpului, membrele, gatul si capul. Simptomele apar dupa 8-10 zile de la contaminare observandu-se prurit violent, agitatie permanenta, depilatie, eruptie veziculara efemera.  Pot aparea evolutii fatale in cazul tineretului.  Diagnosticul se face pe baza anchetei epidemiologice si a manifestarilor clinice. Confirmarea diagnosticului se face pe prin identificarea acarienilor in cruste, la examenul microscopic.  Diagnosticul diferential: malofagoza, eczema, dermatomicoze atipice.

Raile bovinelor -raia chorioptica( raia simbiotica a taurinelor)
 Dermatita pruriginoasa, cu localizare la baza cozii, perineu, fata interna a coapselor, uger, produsa de Chorioptes bovis.  Este putin contagioasa, caracterizata prin noduli scabiosi, pruriginosi, depilatii, cruste si prurit intens.  Evolueaza in special la vacile de lapte.  Simptome: apar la nivelul regiunilor posterioare ale corpului,in principal baza cozii si fosele anale, pana la mijlocul fetei posterioare ale mamelei. Apar noduli scabiosi de marimea unui bob de mei sau mai mari.  Nodulii sunt pruriginosi si constituiti din cruste cenusii si fire de par. Initial crustele apar fine pentru ca apoi sa se ingroase si se maresc cantitativ.  Diagnosticul se stabileste pe baza contagiozitatii, aparitiei hibernale, pruritului violent, refluxului psoric. Confirmarea diagnosticului se face prin examenul microscopic al crustelor.  Diagnostic diferential fata de malofagoza.

Raile ovinelor -raia psoroptica( psoroptoza ovinelor)
 Dermatita cronica produsa de Psoroptes equi var. ovis, care evolueaza cu prurit, depilatii si cruste, initial localizate la nivelul trenului anterior, ulterior generalizate.  Psoroptii se localizeaza la suprafata pielii, unde se hraneste cu sange si limfa si exercita iritatii, inflamatii locale, cu tendinta de extindere.  Simptomele primordiale sunt prurit, eritem si papule galbene pe greban, torace, lombe. In zonele afectate lana este imbibata cu usuc, in final aparand un strat vascos, gros.  In cazurile grave apar suprainfectii bacteriene, tulburari generale si posibil moartea.  Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice si a contagiozitatii deosebite. Pentru confirmare se va face examenul microscopic al crustelor.

Raile ovinelor -raia sarcoptica( raia capului)
 Dermatita cronica ce afecteaza zonele corporale acoperite cu par scurt(capul), produsa de Sarcoptes scabiei var. ovis, caracterizata prin cruste groase, depilatie si prurit.  Se localizeaza in jurul gurii, cu extindere apoi pe cap, cu aparitia de vezicule mici, prurit violent si scurgerea unei serozitati care prin uscare determina formarea de cruste brune din ce in ce mai groase.  Simptome: apar dupa o perioada de incubatie de 14 zile, pe nas, peribucal, pe pleoapa superioara si la baza urechii, animalele manifestand prurit.  Se face diagnostic diferential fata de ectima contagioasa, care are aceleasi localizari, dar alt tip de noduli.

Raile ovinelor -raia chorioptica(raia picioarelor)
 Produsa de Chorioptes bovis var. ovis, care afecteaza membrele posterioare, traducandu-se prin cruste galben-brune, fisurate, cu hemoragii si prurit intens.  Se localizeaza indeosebi la chisita, adesea cu evolutie discreta, existand si exceptii in care pruritul este accentuat.  In zonele localizate apar cruste galbene, lipicioase, formand un veritabil manson in jurul membrelor.  Simptomele se instaleaza lent, boala evoluand sub 3 forme: eczema crustoasa, eczema umeda, eczema verucoasa.  Eczema crustoasa: prezenta de vezicule, noduli, asociate cu depilatie  Eczema umeda: apare atunci cand sunt erodate straturile superficiale ale epidermei, pana in apropierea stratului generator Malpighi.  Eczema verucoasa: forma cea mai grava, predominante fiind procesele proliferative, leziunea aparand ca o papilomatoza verucoasa.  Diagnosticul: examen clinic, confirmarea prin ex. Microbiologic al produsului de raclaj din zonele afectate. Diagn. Diferential: eczema membrelor, dermite produse de Linognathus pedalis.

Raile caprinelor -raia sarcoptica
 Produsa de Sarcoptes scabiei var. caprae, manifestari clinice grave, uneori moarte.  Simptome: prurit violent ce debuteaza pe cap, pt a cuprinde apoi trunchiul, abdomenul, mamela, membrele. Se formeaza noduli scabiosi, de dimensiuni variabile, care cu timpul se transforma in microabcese.  Apar cruste mici, dense, care in timpul evolutiei bolii se ingroasa si se acopera cu o serozitate vascoasa.  Apar depilatii cu aspect neregulat, ce se extind pe tot corpul.  Diagnosticul: semne clinice, pentru certitudine apelandu-se la microscop.

Raile caprinelor -raia chorioptica si cea auriculara(otacarioza)
Produsa de Chorioptes bovis var caprae, ce afecteaza membrele. Apare o depilatie incompleta pe laturile gatului, urechi si greban, zona lombara, baza cozii. Pe membrele posterioare se observa induratii si formarea de cruste groase, fiind o cauza a schiopaturilor. Este o acarioza dermica determinata de Psoroptes communis var. caprae, care evol. cu otita externa, crustoasa, uneori complicata cu otita interna si pierderi de echilibru. Se caracterizeaza prin prezenta de cruste brune ce umplu conchia auriculara. Uneori infestatia se poate extinde pe cap, gat si corp.In general evolueaza cronic. Diagnosticul se precizeaza prin examenul microscopi al crustelor si dopurilor de cerumen.

Raile canidelor -raia sarcoptica(raia corpului)
 Sarcoptes scabiei var canis, afecteaza intreaga suprafata a corpului; are caracter contagios  Se caracterizeaza prin prurit, cruste, depilatii, cahexie si moarte.  Evolueaza mai frecvent iarna si primavara, indeosebi la cainii subnutriti, cu igiena deficitara sau cainilor supusi corticoterapiei prelungite.  Boala prezinta 3 faze:  Faza de debut: apar leziuni pe cap, bot si in jurul ochilor, marginea posterioara a conchieie auriculare, cot, jaret. Apare prurit, depilatie, nisip conchinian.  Faza de stare: extinderea leziunilor, dezvoltarea leziunilor de grataj  Faza terminala(scvamoasa): piele plisata, urat mirositoare , in final animalul poate sucomba

Raile canidelor -raia sarcoptica(raia corpului)
 Diagnosticul: pe baza pruritului, a nodulilor scabiosi, depilatiilor, nisipului conchinian, contagiozitate umana. Diagn microscopic este destul de greu de pus deoarece in leziune nu se gasesc parazitii.  Diagnosticul diferential fata de dermatite alergice, cheiletieloza, dermatomicoze si demodecie.

Raile canidelor -raia otodectica(acarioza auriculara, otita parazitara)
 Produsa de Otodectes cynotis, caract. prin prurit violent, accese epileptiforme, cerumen brun-ciocolatiu in cantitate mare amestecat cu acarieni, puroi si cruste.  In faza incipienta se constata hipersecretie de cerumen, ulterior se constata pozitia anormala a urechilor( una sau ambele conchii auriculare indoite la baza).  Apare pruritul, cu producerea plagilor sau hematoamelor retroauriculare, masarea bazei urechii determina refluxul de “sprijinire” sau “otopodal”( pedalarea membrelor posterioare de aceasi parte). Se pot constata episoade febrile sau tulburari nervoase.  Ca si complicatii amintim: othematoame, abcese periauriculare, otita externa supurativa, otita medie etc.  Diagnosticul: prurit, contagiozitate, prezenta cerumenului cafeniu brun.Ex microbiologic al cerumenului ofera certitudine.  Diagn. diferential fata de micoze si otite neparazitare

Raile felinelor -raia notoedrica
 Notoedris cati var. cati afecteaza pisica, soarecele si sobolanul.  Se caracterizeaza prin vezicule, cruste cenusii, depilatii, prurit, grataj, complicatii septice, dermatita supurativa ce intereseaza ceafa, fruntea, urechile, capul, gatul, membrele anterioare si posterioare.  Afecteaza capul si extremitatile  Prezinta 3 faze:  Faza de debut: apare plierea transversala a marginii anterioare a urechilor, fiind rugoase; incepe caderea parului; parul pare nisipos.  Faza de stare: hipercheratoza progresiva(apare o veritabila carapace pe cap), deseori se constata entropion si conjunctivita, coada apare depilata.  Faza terminala: tendinta de generalizare si mai ales aparitia de tulburari, puseuri de mieunat trist, evolutia fiind adesea fatala.  Diagnostic: examen clinic, raclaj, histopatologic.

Tratamentul railor la mamifere
 Organoclorurate: Dieldrin, Aldrin, metoxiclor. DDT, Toxaphen Sunt contraindicate tratamente la animalele la care se consuma carnea. Se recomanda imbaieri cu sol. 2-3% Organofosforice: Neguvon, Neocidol, Tiguvon, Sebacil Carbamatii: carbaryl, propoxur Piretrinoide: cipermetrina, deltametrina, flumetrina. Avermectinele: ivermectina, doramectina, moxidectina, abamectina

Raile pasarilor
 Produse de acarieni psorici din familiile Cnemidocoptidae si Epidermoptidae  Genul Cnemidocoptes grupeaza acarienii mici de forma globulara cu epimerele primei perechi de picioare prelungite pe fata dorsala.  La femela picioarele sunt rudimentare, formate din 5 segmente lungi si terminate cu gheare; masculul are picioare mai lungi si prevazute cu ventuze.  Sapa galerii in epiderma.  Cnemidocoptii sunt vivipari, C. prolificus fiind specie ovipara.  Specii frecvent intalnite: C. mutans, C. pilae, C. prolificus

Raia picioarelor(raia varoasa)
 Ectoparazitoza a galinaceelor, produsa de C. mutans, ce afecteaza exclusiv picioarele pe zone lipsite de pene.  Evolueaza ca o dermatoza crustoasa proliferativa, cronica, benigna, cu contagiozitate redusa.  Etiologie: are corpul aproape sferic, picioare conice; femela prezinta fata dorsala mamelonata. Se dezvolta sub solzii de la nivelul picioarelor la gaina, fazan, curca, bibilica, porumbel.  Ciclul biologic prezinta un stadiu larvar si 2 stadii nimfale.  Boala este putin contagioasa, pare a fi transmisa prin intermediul pamantului.  In zonele afectate se constata ridicarea solzilor, acumularea de material albicios.  Boala are evolutie lenta 6-12 luni.  Diagn pe baza semnelor clinice si ex microscopic al crustelor.  Tratamentul: imbaieri cu sol Neguvon 2%, 0,1-0,3% sol piretroide; se poate adm si vit A pt grabirea vindecarii.

Raia corpului( raia deplumanta, raia penelor)
 Dermatoza eritemo-crustoasa, pruriginoasa, deplumanta, cu mare contagiozitate produsa de C. laevis, ce paraziteaza indeosebi galinaceele crescute in sistem gospodaresc  C. laevis var. gallinae acarian ovalar, fata dorsala a corpului fara spini, cu rostrum scurt. Masculul are picioare conice si terminate cu ambulacre si pedicul simplu si lung si 2 ventuze mici copulatoare. Femela ovigera, pe fata ventrala prezinta pliuri transversale fine si regulate, nu are ambulacre si este vivipara.  Este o boala contagioasa deoarece penele cazute contin acarieni, evolueaza primavara si vara disparand in timpul iernii.  Simptomele debuteaza pe crupion, extinzandu-se pe picioare, abdomen, spate, partea superioara a gatului si cap. Apar zone de depulmatie din ce in ce mai intinse.  Diagnostic diferential : sindromul de pica, alte acarioze( Dermanyssidae), entomoze cutanate.

Raia perusilor
 Dermatoza parazitara a perusilor produsa de C. pilae care se localizeaza de regula la baza ciocului putandu-se extinde si pe cap, picioare si in regiunea cloacala determinand o hipercheratoza deformanta a regiunii.  Boala este intalnita frecv la psitacide tinere  Debuteaza la comisurile ciocului; C. pilae sapa galerii in epiderma si determina dereglarea proceselor de generare si exfoliere epidermica. Modificarile se extind la pleoape, apoi procesul se poate generaliza cuprinzand capul, regiunea cervicala, care se deplumeaza si crustizeaza, ulterior aripile, regiunea cloacala, pectorala si picioarele.Crustele sunt caracteristice: dense, rugoase, abundente, de culoare albvaroasa.  Tratament: acaricide inglobate in vit A, Dettrol 10%, etc.