You are on page 1of 20

Universitatea Babes-Bolyai Facultatea de Geografie Cluj-Napoca 2013

Lucrari practice Cartografiere Pedologica

Prof. Anghel Titu

Studenti: Ioan Rogoz Laurentiu Erli Vlad Danciu

ioan.rogoz@yahoo.com

Clasa Umbrisoluri (UMB)


-Nigrosolurile (NS)
-Humosiosolurile (HS)

Clasa Salsodisoluri (SAL)


-Solonceacurile (SC)

Clasa Umbrisoluri (UMB)


-se caracterizeaza printr-un orizont A umbric (Au), care se continua cu un orizont intermediar AC,AR sau Bv, avand cel putin in partea superioara (10-15 cm) culori inchise la materialul in stare umeda.
In aceasta clasa sunt incluse nigrosolurile si humosiosolurile, care sunt putin raspandite in zona montana, in conditiile de clima umeda, racoroasa si substrat litologic acid.

Nigrosolurile (NS)
Se caracterizeaza prin culoare inchisa (crome 2) in Au si orizontul Bv cu V<53% si culori inchise (valori si crome 3,5). Erau denumite anterior soluri negre acide.

Raspandire si conditii naturale de formare


Sunt caracteristice pentru arealul montan mijlociu, la o altitudine cuprinsa intre 800-1300m din Carpatii Orientali, alaturi de districambosoluri dar pe suprafete mai mici (5000 ha, adica 0,02% din suprafata Romaniei). Acest areal se caracterizeaza prin: Clima rece si umeda, temperaturi medii 4-6C,iar precipitatii 700-1100mm media anuala. Vegetatia naturala este reprezentata de padurile de fag sau amestec cu Oxalis in covorul ierbos.

Relieful este caracteristic muntilor mijlocii, cu o fragmentare puternica. Materialul parental este constituit din produsele de dezagregare si alterare a rocilor acide (granite, sisturi cristaline, gresii si altele).

Procese pedogenetice
Formarea orizontului A umbric are loc in urma humificarii materiei organice provenite din vegetatia abundenta de faneata umeda. In compozitia humusului de tip mull-moder (C/N=20-22) sau moder (C/N=20-25), acizii fulvici predomina pe cei huminici. Procesul de podzolire nu are loc datorita formarii complexelor organo-minerale stabile in orizontul Au.Sub orizontul humifer are loc individualizarea unui orizont B cambic.

Alcatuirea si descrierea morfologica a profilului


Nigrosolurile au profilul de tipul:

Orizontul Au are grosimi de 20-35cm, textura mijlocie pana la mijlocie-fina, culoare bruna foarte inchisa in stare umeda (10YR 2/1) si bruna inchisa (10YR 3/1) in stare uscata. Are o structura granulara mica si foarte mica cu numeroase radacini de plante ierboase, friabil, trecere treptata.

Orizontul Bv are grosimi de 15-20cm, culoare brin cenusie in stare umeda (10YR 3/1-2) si cenusie inchisa (10YR 4,5/2) in stare uscata. Orizontul Bv are grosimi de 20-35cm, culoare brun-galbuie (10YR 3,5/1-3) in stare umeda si galbuie (10YR-5-6/2-4) in stare uscata. Roca (R) pe care a evoluat nigrosolul este situata la adancimea de 50-75cm. La unele nigrosoluri, orizontul Bv prezinta unele insusiri de fragipan. Schita profilului unui nigrosol fig 1.

Humosiosolurile (HS)
Denumite anterior soluri humicosilicatice, sunt umbrisoluri ce se caracterizeaza prin: orizont A umbric (Au) cu crome<2 in stare umeda; orizont intermediar (A/C AR sau B) cu grad de saturatie in baze mai mic de 53% si culori cu crome si culori <3,5 (umed) in partea superioara. Au fost cunoscute in literatura si sub denumiri de soluri humifere alpine (de pajisti alpine), ranker alpin, soluri negre-cenusii (acide) alpine.

Raspandirea in conditiile naturale de formare


In Romania humosiosolurile ocupa cca 150.000 ha fiind raspandite pe culmile cristaline domoale, pe versantii slab inclinati din partea inalta a Carpatilor Meridionali precum si a grupei nordice a Carpatilor Orientali cum ar fi Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului la altitudini de peste 1800m.

Climatul este rece si umde cu ierni aspre si foarte lungi. Temperatura medie multianuala este cuprinsa intre -2 si 2C, iar suma precipitatiilor anuale este de 1200-1400mm. Vanturlie frecvente si de intensitate mare, impiedica dezvoltarea vegetatiei forestiere.

Humosiosolurile s-au format pe materiale parentale provenite din roci consolidate dure, acide sau intermediare de natura magmatica, metamorfica sau sedimentara.

Muntii Rodnei

Procese pedogenetice
Dezagregarea este intensa, dar datorita materialului parental masiv si dur, in conditiile pedologice aratate, rezulta un sol cu profil scurt, dominat de particule grosiere de nisip si fragmente de roca. Alterarea este avansata si deci cantitatea de argila care se formeaza este redusa , deoarece mediul puternic acid franeaza formarea mineralelor argiloase, formandu-se in cantitati mari hidroxizi ferici, care se depun pe granulele de nisip grosier din partea inferioara a profilului imprimand un colorit brun sau brun-galbui. Bioactivitatea este slaba deoarece durata mare a perioadei cu temperaturi joase si persistenta indelungata a zapezilor influenteaza negativ activitatea biologica, si de aceea descompunerea materiei organice are loc lent.

Alcatuirea si descrierea morfologica a profilului

Orizontul A are grosimi de 3-7 cm si este constituit dintr-o pasla deasa de radacini in amestec cu material mineral. Orizontul Au sau Aou are grosime de 1525 cm, culoare bruna cenusie foarte inchisa (10 YR 3/2 sau 2/1) si textura nisipoasa. Orizontul A/R, are grosime de 10-20 cm, culoare bruna cenusie, foarte inchis (10YR 3/2) pana la bruna (10YR 4/3) si textura nisipoasa. Orizontul R apare sub nivelul de 30-40 cm adancime, format din roca mai mult sau mai putin dezagregata.
Schita profilului unui humosiosol fig. 2

Proprietati
Textura este grosiera sau grosiera mijlocie, continutul procentual de argila cu diametrul mai mic de 0,002 mm fiind cuprins intre 5-20%. Volumul edafic util scazut se datoreaza adancimii mici la care apare contactul litic si ponderii mari de schelet in profilul solului. Reactia humosiosolurilor este puternic acida, valorile frecvente ale pH-ului fiind de 4,4-4,9. Humosiosolurile sunt bine aprovizionate cu materie organica partial descompusa (cca. 20%) dar sarace in humus si deci in elemente nutritive. Gradul de saturatie in baza coboara pana la 10% (dar este mult mai mare la solurile formate pe roci bazice).

Clasa Salsodisoluri (SAL)


Salsodisolurile au ca orizont diagnostic un orizont salic (sa) sau un orizont natric (na) in partea superioara (primii 50 cm).Aceste orizonturi diagnostice (sa sau na) sunt asociate orizonturilor principale A ocric, A molic, sau orizonturilor A si B cambic sau Bargic natric. Clasa salsodisolurilor cunoscuta sub denumirea de Clasa solurilor halomorfe in sistemul Roman de Clasificare a solurilor (SRCS-1980), cuprinde doua tipuri de sol: solonceac si solonet. Limita superioara a orizonturilor diagnostice a fost extinsa de la adancimea de 20 cm (in SRCS-1980), la 50 cm in Sistemul Roman de Taxonomie a Solurilor (SRTS-2003).

Solonceacurile (SC)
Solonceacurile, denumite popular saraturi albe si chelituri, sunt constituite dintr-un orizont A ocric sau A molic si un orizont intermediar la care se asociaza orizontul salic sa. Limita superioara a orizontului salic se gaseste in partea superioara a profilului de sol pe adancimea de 0-50 cm.

In SRTS (2003), definitia solonceacurilor nu s-a modificat fata de SRCS-1980; dar a fost extins intervalul de adancime in care se incadreaza limita superioara a orizontului salic (de la 0-20 cm la 0-50 cm adancime).

Raspandire si conditiile naturale de formare


Clima.Zonele climatice in care s-au format si evoluat solonceacurile sunt zone calduroase-secetoase cu temperaturi medii anuale de 10,5-11,5C.Precipitatiile au valori de 380-580 mm anual. Regimul hidrosalin, caracterizat prin procese ciclice de circulatie si de acumulare a sarurilor usor solubile in orizonturile pedogenetice ale solului, este influentat in mod direct atat de conditiile climatice si de cele pedo-hidro-geologice. Vegetatia naturala caracteristica solonceacurilor este reprezentata prin asociatii de ierburi obligat halofite precum: Salicornia herbacea, Arthemisia salina, Camphorosma ovata. Activitatile antropice favorizeaza si ele in unele situatii salinizarea. Materialul parental este constituit din depozite salifere miocene, depozite aluviale, aluvio-proluviale loessoide imbibate cu saruri solubile.

Alcatuirea si descrierea morfologica a profilului


Orizontul A ocric salic (Aosa) are grosime de 10-20 cm, culoare brun cenusie, foarte inchisa in stare umeda (10YR 3/2) si cenusi e in stare uscata. Orizontul AGosc are grosimi de 10-15 cm, culoare cenusie inchisa (10YR 4/2) in stare umeda si cu pete brune rosietice (5YR 3/4) asociate cu pete cenusii deschise (10YR 6/2). Orizontul Gosc are grosimi variabile, culoare brun-cenusie inchisa (10YR 3,5/2) si bruncenusie foarte inchisa alternand cu pete galbui roscate (5YR 4/6) si pete cenusii. Schita profilului unui solonceac

Echivalarea denumirilor solurilor din S.R.C.S. 1980 cu cele din S.R.T.S.2003 la nivelul clasei de sol (cifrele romane dintre paranteze indic ordinea n interiorul clasificrii/taxonomiei)

Sistemul Romn de Taxonomie a Solurilor 1980 Molisoluri (I) Argiluvusoluri (II) Cambisoluri (III) Spodosoluri (IV) Umbrisoluri (V) Soluri Hidromorfe (VI) Soluri Halomorfe (VII)

Sistemul Romn de Taxonomie a Solurilor 2003 Cernisoluri( II) Luvisoluri (V) Cambisoluri (IV) Spodosoluri (VI) Umbrisoluri (III); Andisoluri (VIII) Hidrisoluri (IX) Salsodisoluri (X)

Vertisoluri (VIII) Soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate (IX)

Pelisoluri (VII) Protisoluri(I); Antrisoluri(XII)

Echivalarea denumirilor solurilor din S.R.C.S. 1980 cu cele din S.R.T.S.2003 la nivelul tipului de sol
Sistemul Romn de Taxonomie a Solurilor 1980 Andosoluri Soluri Humicosilicatie Rendizine Soluri brune luvice Luvisoluri albice pseudogleizate Soluri brune eu - mezobazice Sistemul Romn de Taxonomie a Solurilor 2003 Andosoluri Humisiosoluri Rendzine Luvosoluri Luvosoluri Eutricambosoluri

Soluri brune acide


Soluri brune feriiluviale Podzoluri Soluri humicosilicatice Soluri pseudogleice Erodisoluri Sol desfundate

Districambosoluri
Prepodzoluri Podzoluri Humisiosoluri Stagnosoluri Erodisoluri Aluviosoluri

Regosoluri
Stncrie

Regosoluri
Litosoluri

Bibliografie
Gheorghe Blaga, Laura Paulette, Sebastian Udrescu, Feodor Filipov, Ioan Rusu, Dumitru Vasile, PEDOLOGIE Editura MEGA Cluj-Napoca 2008 Google (www.google.ro/com) Wikipedia (en.wikipedia.org)