Tratamente stomatologice la pacientii cu epilepsie

Curs anul V,MD

exprimat clinic prin crize bruste cu tulburarea intermitenta a unor functii cerebrale (motorii. tranzitor. adesea insotite de alterarea constientei. senzoriale. intermitent si iterativ.Epilepsia • Epilepsia = sindrom de etiologii diverse datorat unor descarcari neuronale excesive cu caracter paroxistic. (Popoviciu L 1993 – modificat) . vegetative. psihice).

Epilepsia • Criza comitiala – comitialitate – partiala sau totala = descarcari hipersincrone. excesive si anormale dintr-un grup de neuroni din SNC. • Epilepsia = minim 2 crize convulsive (recurente) datorate unui proces patologic cronic. .

atone . Crize comitiale partiale .Epilepsia Clasificarea crizelor comitiale (Lowenstein DH – 2003) 1.crize partiale simple (cu semne motorii.crizele neonatale . senzoriale.tonice . vegetative . Crize comitiale neclasificate .tonico clonice (grand mal) .crize partiale cu generalizare secundara 2.mioclonice 3.spasmele infantile . Crize comitiale generalizate primar .crize partiale complexe .psihice) .absenta (petit mal) .

.Crizele comitiale Clasificarea (Lowenstein DH – 2003) • Crizele comitiale partiale simple Activitatea neurologica este focala la nivelul SNC Crizele se declanseaza si se desfasoara cu pastrarea permanenta a constientei.

“epilepsia partialis continua” : atacul persista ore sau zile 2. piloerectie. vizuale. psihice – fara alterarea evidenta a constientei 1.“paralizia lui Todd” : pareza localizata scurta in regiunile implicate motor. gustativ 3. vaz. miros. vegetative. cadere). psihice: frica. dupa criza . echilibru (vertij.“marşul Jacksonian” : miscarile anormale se extind de la extremitatile mainilor spre trunchi . vegetative: transpiratii. flushing 4. presimtiri .Crizele comitiale CRIZELE PARTIALE SIMPLE : motorii. motorii: miscari clonice ale mâinii posibil asociate cu ale fetei . senzoriale. senzoriale: somatice (parestezii).

miscari efectuate: mestecat.nu îşi aminteste fazele acute .Crizele comitiale • CRIZELE PARTIALE COMPLEXE : -activitate focala + pierderea relatiei cu mediul .atacul incepe cu o aura (criza partiale simpla) . amnezic .revenirea completa poate dura pana la 30-50 minute . verbali) .bolnavul nu recepteaza stimulii externi (vizuali. miscari ale membrelor . miscari ale buzelor care imita diferite acte fiziologice.dupa atac este confuz. deglutitii.

Crizele comitiale • CRIZELE PARTIALE CU GENERALIZARE SECUNDARA Cuprind ambele emisfere cerebrale Se produce o criza generalizata Manifestari frecvent tonico-clonice Generalizare secundara = apar frecvent dupa crize partiale simple . greu de diferentiat de crizele tonico-clonice generalizate primar (debutul focal se confunda cu o aură) .Clinic.

pot exista de sine statatoare Se pot manifesta peste 100 de atacuri pe zi Implicatii sociale si semnificatii prognostice . masticatie. miscari de mâini Incep in copilarie 4 -15 ani (15-20 % din copiii cu epilepsie au asemenea crize).Crizele comitiale • CRIZELE COMIŢIALE GENERALIZATE PRIMAR *iau nastere in ambele emisfere cerebrale simultan *nu se poate identifica un debut focal 1. Absentele (crizele de petit mal) : Pierderi scurte ale constientei (secunde) Debut si sfarsit brusc Nu exista stare de confuzie dupa criza Semne motorii bilaterale: clipit des.

spume. Crizele comitiale generalizate tonico-clonice (grand mal) Este prezent la 10 % din bolnavii cu epilepsie (Lowenstein DH) Debut brusc. incontinenta. . Ocluzii brutale cu riscul muscarii limbii. oboseala. Acumulare de secretii oro-faringiene cu dispnee. cianoza. Cresc frecventa cardiaca si tensiunea arteriala. apoi alternante cu faze tonice. Faza clonica: relaxare (se prelungesc treptat). dureri musculare timp de cateva ore. fara aură (rar simptome premonitorii). Faza postcritica: hipotonie. hipersalivatie.Crizele comitiale 2. Tipat dat de contractia laringelui si a muschilor expiratori. Contractia tonica generalizata a muschilor (10-20 sec). Revenirea se face printr-o tranzitie confuza postcritica variabila ca durata (ore). Cefalee. respiratie stertoroasa.

Au debut brusc .Dureaza cateva secunde (pana la ½ minut) . sunt blocate miscarile . a mainilor sau a picioarelor .Crizele comitiale 3.In criza.Constau in contractia brutala si de scurta durata a corpului.Se produc mai frecvent in somn . Crizele tonice. .Declansate in stare de veghe pot cauza caderi cu impact grav pe planurile dure .

Clinic: prabusirea din ortostatism.Se pot manifesta in contextul unor sindroame epileptice.Clinic: perderea brusca a tonusului muscular.Durata: 1-2 secunde. . . .Constienta alterata tot pentru 1-2 secunde. .Pot exista factori favorabili declansatori. .Clinic: caderea brusca (flectarea) a capului.Crizele comitiale 4. Crizele atone . . .

Crizele comitiale 5. . .Se asociaza cu boli degenerative ale SNC si ca manifestare de anoxie cerebrala. . .Sunt contractii musculare scurte ale corpului sau ale segmentelor acestuia. . .Exista si in forma fiziologica.Este greu de diferentiat de alte forme clinice de contractii tonice si/sau convulsii.Este patognomonica in epilepsia mioclonica juvenila. Crizele mioclonice .Constau in miscari bruste generalizate.

Crizele neonatale: Sunt greu de observat de nespecialist Apnee. Se asociaza frecvent cu alte disfunctii ale SNC in care exista intarzieri in dezvoltare si redard mintal. miscari ale bratelor sau picioarelor 2. Spasmele infantile: Mai frecvente pana la varsta de 1 an.Crizele comitiale • CRIZELE COMIŢIALE NECLASIFICATE Apar la copii. Sunt o expresie a imaturitatii SNC 1. devieri oculare. corpului sau membrelor. Miscari bruste ale capului. Miscarile sunt repetate de 10-20 de ori. . Patognomonic: flexia brusca a gatului si abdomenului cu extensia membrelor (pozitia “in briceag”).

v sau intrarectal (Desitin)-0.m-20 mg/kgcorp • Statusul epileptic-urgenta majora • Depletive cerebrale .3 mg/kgcorp • Fenitoin i.v 15-20 mg/kgcorp • Fenobarbital i.autolimitante) nu necesita tratament de urgenta • Diazepam i.Atitudinea terapeutica intr-o criza epileptica • Se intrerup manoperele stomatologice • Asezarea pacientului in pozitia de siguranta • Eliberarea cailor respiratorii superioare (lucrari protetice mobilizabile de evitat) • Crizele epileptice cu durata scurta (secunde.2-0.

hirsutism(Fenitoin) • Tulburari cognitive(Fenobarbitalul) • Sdr.anemie aplastica • Citoliza hepatica.inhiba agregarea plachetara(Valproatul de sodiu)) • Hiperplazie gingivala generalizata.Efectele secundare ale medicatiei cronice antiepileptice • Leucopenie.Stevens Johnson • Efect teratogen(Carbamazepina) .trombocitopenie.colestaza hepatica • Scaderea concentratiei fibrinogenului si /sau a factorului VIII de coagulare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful