Preromantismul românesc

Obiectivele lecţiei:
• Să definim fenomenul preromantismul în contextul epocii de tranziţie; • Să stabilim fondul comun european al fenomenului; • Să relevăm particularităţile definitorii ale poeziei preromantice româneşti; • Să comentăm valenţele motivelor preromantice în creaţia scriitorilor români; • Să estimăm specificul afirmării preromantismului românesc în raport cu cel european.

J. ceea ce îi conferă o relativă autonomie e faptul că el nu mai e clasicism şi nu e încă romantism. Secolul al XVIII-lea are o unitate organică: Trebuie să se ţină seama de sensibilitatea lui Voltaire. prin urmare. care fundamentează orientarea senzualistă.Rădăcinile preromantismului • Preromantismul (sf. Preromantismul se înfăţişează. inexistente practic în stare genuină”. • Rădăcinile preromantismului se găsesc în iluminismul european. Raporturile preromantism-clasicism D. • Dă naştere unei literaturi a impresiei şi senzaţiei. sec. XVIII-înc. Rousseau. XIX) reprezintă un curent de tranziţie de la clasicism la romantism. Cea mai fertilă în impulsuri înnoitoare este varianta engleză (gîndirea filozofică a lui John Locke). care domină secolul atît succesiv cît şi simultan”. Faguet: “sunt doi fraţi duşmani. G. la fel ca de raţionalismul lui Rousseau. sec.Călinescu afirma: “Clasicismul şi Romantismul sunt două tipuri ideale. . dar filozofia stării de natură a lui J. Popovici: “două curente opuse”. ca un amestec de răzvrătire împotriva clasicismului şi de anticipări ale romantismului. de esenţă sentimentalistă. care nu şi-a radicalizat încă stările. Raporturile preromantism-romantism sunt de inrudire: preromanticul e un romantic “adolescent”. atitudinile.

Poemul mormintelor al lui Foscolo. . manifestările preromantice. • În ţările din sud-estul Europei. delimitarea fenomenului faţă de clasicism fiind mai greu de făcut. unde clasicismul se manifesta aproape peste un secol. „Şcoala Cimitirului”: Ruinele lui Gray. Musset. Volney. fenomenul se manifestă în corelaţie cu tendinţele iluministe şi neoclasiciste între 1780-1840). Vigny. Goethe . • În Italia. dar poartă o amprentă neoclasică.Preromantismul european • Preromantismul englez este situat între 1770 şi 1798:. marchează a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. • Preromantismul francez este intercalat între 1750 şi aproximativ 1820. care se prelungeşte pînă în 1794: Herder. Nu putem vorbi despre o etapă preromantică. când forţa curentului se diminuase. preromantismul coexistă cu neoclasicismul. • Preromantismul german este identificat cu mişcarea Sturm und Drang. • În Ţările Române. Cugetări nocturne de Young. Poemele lui Ossian.

• Nu se poate vorbi despre o natură preromantică. din reflexe ale sentimentelor. . prezentări şi note de Teodor Boşca. Unitatea preromantismului european. chiar din perplexităţi şi incertitudini. determinată de sensibilitatea specifică a sfârşitului de veac şi de circulaţia motivelor. indirect. traduceri. Unitate în diversitate. or. Poezia preromantică în Anglia. • Sentimentalismul – componenta principală a preromantismului. Italia şi Spania. Ediţie realizată de Laszlo Alexandru. din stări de spirit. lipsesc acele elemente concrete de individualizare. cuvînt înainte. Antologie poliglotă. Franţa. atmosferă care se compune. Germania. de o atmosferă preromantică. ci mai degrabă de un cadru.

Fondul comun al preromantismului • Peisaj dominat de ruine. • Apetitul pentru folclor. destinului uman este punctată de interogaţii retorice. fantomele trecutului. atmosferă şi stare sufletească. •Meditaţia asupra morţii. cimitire şi morminte. apăsătoare. . • Personajul preromantic schiţează primele caracteristici ale romanticului maladiv. ci verigi care asigură legătura dintre generaţii. ceţuri. • •Predispozia pentru viaţa simplă în armonie cu natura. impregnată de melancolie. pentru contemplare şi meditaţie. • Atmosferă densă. • Ruinele nu sunt doar monumente sumbre ce stîrnesc melancolia. • Cadrul nocturn cu funcţie de decor. mitologia nordului.

însingurare. cu romantismul. nocturnul etc. Nota caracteristică este coexistenţa curentelor. mormintele. . simplitatea şi eroismul străbunilor. dispoziţia meditativă). cu energia şi echilibrul clasic al formei – un clasicism de structură (al folclorului. • Eroii preromantici reprezintă modele demne de urmat în faţa cărora generaţiile viitoare nu pot decât să se închine. • Se observă doar elemente generate de circulaţia motivelor preromantice: ruinele. • Îmbină sensibilitate preromantică cu tendinţele iluministe. de exemplu. specifice pentru sfârşitul de veac: melanolie. apoi. sau datorat influenţei clasiciste târzii) – şi.Manifestări preromantice în literatura română • În literatura română nu se înregistrează o etapă preromantică. dar şi afinităţi elective (stări de spririt asemănătoare. Glorifică exemplul măreţ al trecutului. • Se manifestă pe fondul unui patriotism revoluţionar. (similitudini cu preromantismul european). fantomele.

Mormintele. Cimitirul.Elegie scrisă pe ţinterimul unui sat. Ruinurile Târgoviştii. Adio. La Cozia. La Drăgăşani. O noapte pe ruinele Târgoviştei. La Târgovişte.Texte reprezentative • Vasile Cârlova.Heliade Radulescu. . Păstorul întristat . • Grigore Alexandrescu. Înserare. Umbra lui Mircea. • Gheorghe Asachi . • I.

/ Mă văz lângă mormânt al slavei strămoşeşti / Şi simţ o tânguire de lucruri omeneşti. pe fruntea-i cea râpoasă.. . / Pe care nu am lacrimi destule ca să plâng. Adio.. Văzând că pentru mine s-au dus zilele line. lăcas religios. Modelul Gray şi Volney Ruinurile Târgoviştii de Vasile Cârlova O./Pui mâna pe-a mea frunte şi caut un mormânt. /. / . Eu cânt în miezul nopţii a voastre biruinţe. ziduri întristate! O.. /.Poezia ruinelor. / Şi las aste morminte cu suvenire grele. La Târgovişte de Grigore Alexandrescu Culcat pe-aste ruine.Heliade Rădulescu P-a dealului sprânceană.. / În negura uitării îndată v-a supus. / O cetăţuie veche. sub care adâncită / E gloria străbună şi umbra de eroi.. / Păstrează suvenirea d-o noapte sângeroasă /Ce mult s-asemanează cu sânu-mi cel noptos.. cum i s-a dat de sus./ Dar în sfârșit Saturn. / Eu pe mormântul vostru laure împletesc. monument slăvit! / În ce mărime naltă și voi ați strălucit. O noapte pe ruinele Târgoviştei de I.

). mai poetic. • Gr. dar şi o mărturie a gloriei unui neam: Locasurile sfinte. Alexandrescu)./Mareţe suvenire din vremi ce-au încetat (Gr. (principiile bine-rău. • La poeţii români. cel mai frecvent. meditaţia pe ruine are un puternic caracter existenţial (asociat motivelor fortuna labilis. . mai profund. valoare-nonvaloare. sugerând esenţa ontologică şi calea de /mântuire/dăinuire ca neam: Cheamă la rugăciune pe rătăcita turmă. dar și sentimentului. • La poeţii europeni. panta rhei) sau unul social. sau le conferă şi o valoare educativă. vanitate-cumsecădenie etc. Alexandrescu le concepe ca un loc de refugiu. motivul este asociat. Cârlova actualizează motivul fortuna labilis şi exprimă un sentiment de melancolie în fața vremelniciei lucrurilor omenești şi a destinului uman schimbător. sentimentului nostalgic pentru gloria de altădată (moment reluat de paşoptişti). • Ruinele comportă şi implicaţii existenţiale. expresie a perisabilităţii şi scurgerii implacabile a timpului.Semnificaţia motivului • Ruinele sunt un simbol al trecutului. al trecutului pentru trecut.

Gheorghe Asachi .. Aicea doarme-n a ţărînii poală Un tînăr fără faimă şi-avuţie: Deşi sărac. La fel aşteaptă ora hărăzită: Poteca slavei doar la groapă duce. . Fluierând păstorul vine la cotun cu a sa turmă. . n-a fost lipsit de şcoală.. Şi lumea le-o dă umbrelor şi mie. . N-or meni și după moarte celui drept o altă viață? . Elegie scrisă într.Elegie scrisă pe un cimitir de la ţară ţinterimul unui sat Lung dangăt plînge după ziua moartă. Pas trudnic pe plugar spre casă-l poartă. Iar semnul şi-l găsi-n Melancolie. Din familie-umelită. Însă firea-i hultuisă melancolie în sân. Cirezi mugind curg molcom pe cîmpie. care legea ni învață. Dacă fapte de virtute... Ce norocului și vântei a fost purure străin.Poezia mormintelor: între tristeţe şi seninătate melancolică Thomas Gray.. .Sub această piatră zace om dorit de-nvățătură. Şi tot ce-i mîndru şi-n averi străluce. nobil muzele-l făcură. Al aramei sunetoare aud tristul semn și sânt Menind soarelui repaos în a lui zilnic mormânt... Obosit acum săteanul lucrul câmpului său curmă..

. • Corespondenţa dintre motivul peşterii şi al mormântului. de-al patimilor vânt Iată cumplita spaimă. Cimitirul. În sens larg. Şi altarul de piatră. • Drama poetului e cea a interogaţiilor fără răspuns. de mântuire este credinţa. Dacă bolţile tale. şi omul ce asteaptă De-o sfânta mângâiere în veci e însoţit. • Expesia ideii creştine despre viaţa de apoi şi ispăşirea păcatelor. Pestera-ntunecată. pe care o vom regăsi la Eminescu: Pace căutăm fără s-o ştim (Demonism). Actualizarea sintagmei creştine: Pace vouă. care implică speranţe şi deziluzii. pe care stau întinse Mădulare de sfinti. Pacea va fi cu dânsul. el va lua răsplata. • Vanitas vanitatum . Toate sunt deşertăciune. ce nu pot fi pătrunse De omeneşti suspinuri.Grigore Alexandrescu. Unde omeneşti fumuri ca fumurile pier. ce în sînu-mi aprinse Urîcioasa privire a foştilor părinti . Şi omul care crede. • Calea de salvare. căutarea sensurilor existenţiale. Câci a nădăjduit. azil al pocăinţei. căutarea certitudinilor (religioase).

Ce mult visat-am/ La cîte nu pot fi./Cirezi mugind curg molcom pe cîmpie.Young Atmosfera amurgului – propice meditaţiei Lung dangăt plînge după ziua moartă. (Gray). (Young.vedenii Vedeniile. / Nemuritori şi muritori te-adoră! /. Atmosfera bucolică Dacă vreun zvon de nai sau vreun cînt rustic / Ţi-alintă-auzul blînd.Odă Serii) Topos sacru./ Ca o cortină neagră. / Pasc trudnic pe plugar spre casă-l poartă. pui capăt piesei. Seară castă. Laudă nopţii ). (Collins. visul e fatal. pot fi bune. înstelată. grav./Şi lumea le-o dă umbrelor şi mie. o.. (Mai mult ca-n somn!) (Young . Relaţia vis – reverie. / Ce vei trăi cind soarele muri-va. / Cum face. Zădărnicia unor visuri ) . Noaptea eternă care înghite efemerul O. / Căzînd este-al meu chin. maiestoasă Noapte! / Strămoş naturii! /Soră mare-a zilei. Modelul Gray.Poezia amurgului şi a nopţii. noaptea.. pîrîul / Şi boarea ta ce moare. / Treaz.

de plăcere şi plângere. desparte ziua de noapte: • Echilibrul precar zi-noapte. glasul jalea mai puternică: Acest trist nehotărât până acum. timp de trecere şi într-un mister greu. Înserare. Cârlova. pe mine m-au peisaj euforic. între zi contururile reale şi plonjează şi noapte. care zgomotul de ziuă înceată peste tot. . în astă tristă vale. cu atât petrecere. O noapte pe ruinele Târgoviştii • În Înserare momentul privilegiat • În Ruinurile Târgoviştii pentru plângere este ora: cînd abia se timpul meditaţiei este tot al vede a soarelui lumină /. limbile ceasornicului se • Întunericul devine stimulator.V. intră şi el în negura pătruns. Soarele după dealuri mai corespunde unui armistiţiu interior străluceşte încă. meditaţia este mai adâncă şi • Odată cu căderea nopţii. ruinuri. • În poem.. mişcă mai încet./Razele-i fragil: acela dintre plăcere şi suferinţă. sedus de un glas. dintre nădejde şi jale. mâhnirii.. stăruie în acea Cu cât obiectele îşi pierd plăcută vreme. rubinoase vestesc al lui apus. Când înserări: liniştitul minut.

Seara.. Grigore Alexandrescu • • • • Semnalăm o întunecare progresivă. noaptea iese. poate şi el cobeşte. impregnată de melancolie: Glasu-mi nu-mbărbătează. / Sau plânge slava veche. Este aici un joc subtil între etern şi femer./Se scaldă în lumina eterului ceresc.Natura toată doarme (veneraţie: Eu cânt în miezul nopţii a voastre biruinţe).. apăsătoare. Ieşirea din zona meditativă: Deschis e ochiul zilei acum pe orizont. Cadrul nocturn creat de Heliade sugerează intensitatea trăirilor sufleteşti. . ce asigură proiecţia întregii evocări în spaţiul oniric/fantastic. Atmosfera este densă. iar apoi redând-o lumii umrelor (umbra intră în mormânt). / Lumea e în aşteptare.Soarele-acum sfinţeşte şi noaptea-naintează (admiraţie: Ochii-mi în mărmurire se uită la vecie) . • Este un moment crepuscular. din râpă. • Se pune accent pe cadrul romantic al evocării.O noapte pe ruinele Târgoviştii de Heliade-Rădulescu Umbra lui Mircea. corespunzând accelerării reflecţiei. Dar a nopţii neagră mantă peste dealuri se lăţeşte / Peste unde şi-n tărie întunericul domneşte. o atmosferă tenebroasă în care se produce transgresia fantastică. şi plânge dureros. mămpresoară. Dintr-o peşteră. o oră a nălucirei. / Tot e groază şi tăcere.. cu-ncet şi-ntinde umbra (stare de contemplare) .. misticismul: Sufletu-mi s-aripează şi zboară în tarie. simţul cosmic. • Sugereaza o temporalitate ce se supune mecanismelor evocarii. La Cozia. scoţînd din adîncurile trecutului figura monumentala a voievodului (Un mormânt se desvaleşte)... • Încheierea unui ciclu: zi-noapte.

Influenţa lui Ossian • Poemele lui Ossian conturau o mitologie a nordului dominată de ceţuri. • Literatura română nu putea împrumuta direct imaginea ceţurilor. pietre acoperite de muşchi şi fantome ale trecutului. • . • Fantomele.Poezia fantomelor. • La scriitorii români. umbrele reprezintă o pildă prezentului. a goliciunii peisajului. • Prezintă figurile marcante ale istoriei în peisaje deopotrivă sălbatice şi grandioase în care stâncile golaşe şi pietrele acoperite de muşchi formează un tablou de nemărginită frumuseţe. umbrele erau invocate pentru a-i îmbărbăta pe eroi la Ossian. fantomele. ci folosea o serie de elemente ce se mulau perfect realităţii poporului roman. stânci golaşe.

dezlegând din nemişcare seculară fantomele. ce se deschide tainic. La Cozia de Grigore Alexandrescu De pe muche..... Ca uriaş la spate-mi turnul se nalţă-n sus... chipuri negre se O noapte pe ruinele Târgoviştii de Heliade-Rădulescu Pustiul se însuflă d-un duh încântător.. . O zăresc.. ca moartea neclintite.. mormântul. • Grota este corelată cu alt spaţiu alveolar închis. Gata să năvălească. / Tot este viu în preajma-mi: frunza pe zid sopteste. subteran. Pântre iarba se strecoară/ O suflare care trece ca prin vine un fior. La locul lor stau toate... . Poeţii conturează acea mitologie specifică dominată de pustietate. . Un mormânt se desvăleşte/ O fantomă ncoronată din el iese.Exemple relevante Umbra lui Mircea... umbrele mă-nconjur.. Totul e în neclintire . pietre acoperite de muşchi.. . de pe stâncă. care formează cadrul apariţiei fantomelor / umbrelor trecutului. cobor / Muşchiul zidului se mişcă. Prin intermediul motivului poeţii români dezvoltă viziuni poetice care dobândesc o reprezentare onirică şi transfigurări legendare. Zidul ca o fantomă dasupra-mi se lăţeşte.

Un păstor tănăr. o atmosfera bucolică. Introduce în literatura română sentimentul romantic al naturii. IV. ce zace de om departe. II. Fac să răsune fluierul meu Lăsând şi turma în năpustire. Liricizarea cadrului natural. Căutarea se termină cu o plângere eliberatoare – dimensiune orfică. Frumuseţea naturii concordă empatic cu starea de spirit a păstorului. II. pe un ton elegiac. III. conturată în linii de pastel.Poezia pastorală. Vărsând şi lacrimi din ochi mereu. IV Eho. Elementele naturii se armonizează sub semnul melancoliei produse de sentimentul erotic.. Chiar zeii telurici.. Păstorul întristat de Cârlova I. Echo. Acesta metamorfozează întreaga natură într-un spaţiu de aşteptare. Vântul tăcuse din lin murmur. Şi cu suspinuri de greutate La toată vorba îi da răspuns. III De prea multe versuri spuse cu jale Uimite toate sta împrejur: Râul oprise apa din cale. rezultată din contrastul între liniştea câmpenească a cadrului şi zbuciumul lăuntric al tânărului îndrăgostit. . • • I. . participă la aceasta întristare a păstorului. Un peisaj securizant în care toate elementele participă la o simfonie a dulcelui şi a tristeţii. cu glas duios Cânta din fluier jos pă verdeată Subt umbra deasă de pom stufos. De lângă mine ea când lipseşte. Îl auzise din loc ascuns. frumos la faţă Plin de mâhnire. Absenţa fiinţei dragi transformă spaţiul într-un loc de durere. Evocă. • • • • O anume tonalitate gravă.

Pe ram. • Gheorghe Asachi. o concentrare de înalte virtuţi. poezia cu biografie. Angelizarea ei. nuri şi vise La moarte i le osindise. Iubita devine o nota luminoasa în luminosul peisaj italian. Dar cerul farmec. Şi lin în somn s-a cufundat. un cânt de păsărea.Poezia morţii tinerei fete Versuri la moartea unei fete de Leonard Ieşise din copilărie. Poezii din Ciclul Leucaide. • Bolintineanu O fata tânără pe patul morţii. Aşa se stinge. fără urmă. cântaretul adânc îndurerat de moartea Zulniei. • Costache Conachi. inspirate de moartea iubitei Leuca (Bianca Milessi). Adâncirea trăirilor sufleteşti. Rîdea cu nevinovăţie. Şi-n pieptul ei fără păcate Văpaia dulce izbucnea. Pe chip Iubirea o avea: Citeva luni sau zile. La cer ea viaţa şi-a redat. poate. Mortua est! . Şi nu s-a plins că soarta-i rea. Lirismul personal. • Eminescu. Un zimbet cald aşa se curmă.

atmosferă densă. de o natură preromantică. din stări de spirit. glorificând exemplul măreţ al trecutului. mai degrabă. tonalitatea meditativă gravă. fapt ce implică. de un cadru. de o atmosferă preromantică. • Nu se poate vorbi despre un univers preromantic.Concluzii • Preromantismul este un curent de tranziţie de la clasicism la romantism. ci. simplitatea şi eroismul străbunilor. apăsătoare. în unele ţări. • Mărcile preromantismului sunt: poezia ruinelor şi a mormintelor. coexistenţa lui cu tendinţele neoclasiciste şi romantice. • Preromantismul românesc se manifestă pe fondul unui patriotism revoluţionar. care se compune din reflexe ale sentimentelor. . • Unitatea preromantismului european este determinată de circulaţia motivelor şi sensibilitatea specifică a sfârşitului de veac. a nopţii şi a fantomelor. impregnată de melancolie etc.

• G. Dimineaţa poeţilor. Istoria critică a literaturii române. Originile romantismului românesc. Bucureşti. • Eugen Simion. 1972. • Şerban Cioculescu. Editura Paralela 45. Vladimir Streinu. Călinescu. Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică.Bibliografie: • Paul Cornea. Istoria literaturii române moderne. . Editura Minerva. Editura Cartea Românească. Bucureşti. 1980. • Nicolae Manolescu. 1982. 2008. Bucureşti. Tudor Vianu. 1971.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful