Curs nr.

11
• SOLUTII CADRU PENTRU REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSTALATIILOR DE INCALZIRE DIN CLADIRI DE LOCUIT • INDICATIV SC 006-01

NOTĂ DE PREZENTARE 1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE
• Obiectul prezentei reglementări este stabilirea soluţiilor de reabilitare şi modernizare a instalaţiilor de încălzire la clădirile de locuit existente în scopul reducerii consumurilor energetice. • Lucrarea de faţă se adresează proiectanţilor, executanţilor, asociaţiilor de locatari şi proprietari, experţilor tehnici, auditorilor energetici pentru instalaţii şi furnizorilor de echipamente necesare în realizarea soluţiilor de reabilitare/modernizare a clădirilor de locuit. • Prevederile prezentei reglementări se aplică la: • - clădiri de locuit colective alimentate de la o sursă de căldură exterioară (termoficare, CT de cvartal); • - clădiri de locuit individuale sau înşiruite, dotate cu sursă proprie de căldură (încălzire centrală şi încălzire cu sobe).

2. NECESITATE ŞI SCOP
• Prezenta reglementare reprezintă un important mijloc de documentare în acţiunea de stabilire a soluţiilor de reabilitare şi modernizare a instalaţiilor de încălzire la clădirile de locuit existente în scopul reducerii consumurilor energetice. • Reglementarea "Soluţii cadru pentru reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de încălzire din clădiri de locuit " are drept scop: • - reducerea consumurilor de energie termică pentru satisfacerea necesarului de căldură pentru încălzire şi apă caldă de consum la clădirile de locuit existente prin eliminarea risipei de energie; • - creşterea confortului termic al locatarilor; • - identificarea măsurilor, de la simplu la complex, pentru reducerea consumurilor energetice pentru încălzire şi apă caldă menajeră funcţie de gradul de uzură al instalaţiilor; • - creşterea randamentului şi optimizarea exploatării sistemelor de încălzire; • - reducerea cheltuielilor de întreţinere ale instalaţiilor de către locatari; • - măsurarea şi controlul consumurilor energetice.

• . • .1. • Lucrarea prezinta cerintele. prin soluţiile de reabilitare termică. • .solutia optima sa fie validata de disponibilitatile financiare. modernizare a instalaţiilor de încălzire • Pentru alegerea şi aplicarea soluţiilor de reabilitare şi modernizare a instalaţiilor la clădirile de locuit trebuie respectate următoarele principii: • . asigurându-se condiţiile de confort necesare.solutiile de reabilitare sa se realizeze pe cat posibil fara afectarea spatiului locuit. • .încadrarea soluţiilor în prevederile auditului energetic al clădirii. cadrul legal si continutul proiectelor in care sunt prevazute solutiile de reabilitare si modernizare a instalatiilor: . • .obligativitatea reabilitarii termice cu ocazia altor lucrari (consolidarea structurii de rezistenja. CONŢINUTUL REGLEMENTARE 3. obţinerea de economii de energie pe ansamblul clădirii.masurile simple de reabilitare vor avea prioritate. Condiţii generale pentru aplicarea soluţiilor de reabilitare. • . schimbarea destinafiei etc).3.să se urmărească.tratarea in ansamblu a cladirii: constructie si instalatie.

• Proiectul tehnic. modernizare a instalaţiilor de încălzire . .• • • • • • • • • • 3. .Expertizarea si auditul energetic in vederea reabilitarii/modernizarii energetice a instalatiilor de incalzire. . hidrofuga si economia de energie. .siguranta in exploatare.protectia impotriva zgomotului. Condiţii generale pentru aplicarea soluţiilor de reabilitare.igiena. in special. urmatoarelor cerinte: . . refacerea si protecfia mediului.1.izolarea termica. . sanatatea oamenilor.Cadrul legal si de reglementare.Proiectarea si executarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor de incalzire cu urmatoarele faze: • Studiu de fezabilitate.10/1995 privind calitatea in constructii si. -Cerinte de calitate definite de Legea nr.

Aspecte privind varsta instalatiilor de incalzire centrala din cladirile de locuit. tratandu-se in amanunt defectiunile existente.Imbuntatirea performantelor instalatiilor de incalzire. • .Intretinerea instalatiilor de incalzire cu sobe. .Starea actuala a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit existente. Deficiente ale instalatiilor de incalzire din cladirile de locuit si masuri de imbunatatire a performantelor • In lucrare se prezinta principalele aspecte pe care proiectantul trebuie sa le aiba in vedere: • . • .Aspecte privind regimul de functionare in exploatare a instalatiei de incalzire. • .Aspecte specifice ale instalatiilor de incalzire din subsolurile cladirilor de locuit. • .3. si anume: • .2. • .Intretinerea instalatiilor de incalzire centrala cu apa calda. • .Intretinerea sistemelor de incalzire la cladirile de locuit.

3. Solutii de reabilitare a instalatiilor din cladirile de locuit 3. A4 . Cladiri de locuit existente colective alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare.Inlocuirea robinetelor corpurilor statice existente si nefunctionale A9 .Dotarea corpurilor statice existente cu repartitoare de caldura A10 .Remedierea termoizolatiei conductelor de distributie din subsol A3 .Curatirea chimica si protecfia anticorosiva a instalatiei A8 .Inlocuirea in subsolul tehnic a vanelor defecte nefunctionale pe conductele de distributie ale agentului termic care prezinta pierderi de agent termic.Montarea robinetelor de golire la baza coloanelor A6 . eliminarea depunerilor de nisip si namol de la partea inferioara a corpurilor de incalzire si apoi remontarea pe pozitie A7 .Echilibrarea hidraulica si termica a instalariilor de incalzire Al 1 .3.Contorizarea energiei termice la nivel de bloc (scara) . A2 . CT de cvartal) A. Solutii simple • • • • • • • • • • • Al .3.Inlocuirea conductelor de distributie agent termic fisurate din subsol A5 .nefunctionale de la baza coloanelor de distributie.1.Inlocuirea vanelor defecte .Spalarea corpurilor statice (prin demontarea de pe pozitie) cu jet de apa sub presiune.

Inlocuirea tuturor robinetelor de la corpurile de incalzire cu robinet cu termostat se realizeaza conform solutiei A8. Solutii complexe • BI . .B.Inlocuirea partiala a conductelor de distributie din subsol si izolarea lor • B3 .Inlocuirea partiala a corpurilor de incalzire si corelarea numarului de elemente cu solutiile de reabilitare ale constructiei • B2 .Inlocuirea partiala a coloanelor de incalzire B4 .

Revizia centralei termice A2 .Verificarea recipientelor sub presiune si a armaturilor de siguranja in conformitate cu prevederile ISCIR pentru echipamentele care intra sub acest control A3 .Intrefinerea. Solutii de inlocuire totala a instalatiei de incalzire 3. . CIadiri de locuit individuale sau insiruite.Curatirea periodica a instalatiei de incalzire si a cazanului de producere a agentului termic .Completarea centralei termice cu aparatura de masura si control si instalatia de automatizare A4 .2.Reparatiile efectuate in centrala termica (operatia de remediere prin care se asigura functionarea centralei termice la parametrii prevazuti in proiect) A7 .de siguranta si reglare a parametrilor conform prevederilor producatorului A6 .Intrefinerea si remedierea aparatelor de masura conform instructiunilor producatorului A5 .3.8. verificarea si revizuirea instalatiei de automatizare . dotate cu sursa proprie de caldura centrala termica si incalzire centrala Al . Cladiri de locuit individuale sau insiruite.C. dotate cu sursa proprie de caldura • • • • • • • • • • • • • • • • A.Repara(iile capitale in centrala se efectueaza la urmatoarele intervale de timp care pot fi reduse in functie de conditiile specifice locale A.

a canalului de fum si a cosului de fum si verificarea tirajului • B. Dotarea sobelor cu elemente de obturare a cosului de fum pe durata nefunctionarii sobei .B.l. Curatirea periodica a sobelor. Solutii de reabilitare a instalatiilor de incalzire pentru cladiri de locuit dotate cu incalzire locala cu sobe • B.2.

Inlocuirea sobelor cu instalatie de incalzire centrala . CT de cvartal): 1. Inlocuirea robinetelor corpurilor statice existente cu robinet cu termostat 2.Solutii de modernizare a instalatiilor interioare pentru cladiri de locuit individuale sau insiruite dotate cu sobe 1.4.Solutii de modernizare a instalatilor de incalzire pentru cladiri de locuit individuale sau insiruite dotate cu incalzire centrala cu sursa proprie de caldura: 1. Inlocuirea arzatorului cu care este echipat cazanul cu un arzator performant 6. Dotarea sobelor cu echipamente de reglaj termostatic a acestora functie de temperatura interioara 3. Solutii de producere si distribu{ie a agentului termic . Solutii si scheme de modernizare a instalatiilor de incalzire • • • • • • • • • • • • • • . Izolarea conductelor de distributie din subsolurile neincalzite 3. Schimbarea combustibilului lichid sau solid utilizat pentru sobe cu combustibil gazos 2. Solutii de producere si distribufie a energiei termice la consumator 2. Dotarea instalafiei de incalzire cu echipament de reglare cu ceas programabil 4.3.Solutiile de modernizare a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit colective alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare. Dotarea circuitelor de incalzire care alimenteaza zone distinct incalzite cu dispozitive de reglare 5. Inlocuirea cazanului de producere a agentului termic pentru incalzire cu un cazan modem performant .

3.5. Solutii de contorizare a consumurilor de energie pentru incalzire la cladirile de locuit existente

• Contorizarea energiei termice la nivel de bloc sau scara • Contorizarea energiei termice la nivel de apartament

3.6. Fise
• • • • • • • • • • • • • - Fisa nr.l Tratamente de curatire chimica si protectie anticorosiva a instalajiilor existente de incalzire la cladiri de locuit alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare, CT de cvartal) - Fisa nr. 1 Tratamente de curatire chimica si protectie anticorosiva a instalatillor existente de incalzire la cladirile de locuit individuale sau insiruite dotate cu sursa proprie de caldura - Fisa nr.2 Robinete cu termostat - Fisa nr.3 Repartitorul de caldura - Fisa nr.4 Echilibrarea hidraulica si termica a instalatiilor de incalzire centrala - Fisa nr.5 Contorizarea energiei termice la nivel de bloc la cladirile de locuit existente(conf.SC 001-96) - Fisa nr.6 Scheme de instalatii interioare cu individualizarea incalzirii colective utilizad surse proprii de producere a agentului termic - Fisa nr.7 Scheme de alimentare cu agent termic pentru incalzire cu contorizare pe apartament (conf. SC 002-98) - FISA nr.8 Surse localc de producere a agentului termic

• SOLUTII CADRU PENTRU REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSTALAPLOR DE INCALZIRE DIN CLADIRI DE LOCUIT INDICATIV SC 006-01

.cladiri de locuit colective alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare. . executantilor. auditorilor energetici pentru instalatii si furnizorilor de echipamente necesare in realizarea solufiilor de reabilitare/modernizare a cladirilor de locuit.cresterea randamentului si optimizarea exploatarii sistemelor de incalzire.masurarea si controlul consumurilor energetice • • • • • • • • • • . . Prevederile prezentei reglementari se aplica la: . CT de cvartal).identificarea masurilor de la simplu la complex pentru reducerea consumurilor energetice pentru incalzire si apa calda menajera functie de gradul de uzura al instalatiilor. Obiectivele prezentei reglementari sunt: .1. . expertilor tehnici. .cladiri de locuit individuale sau insiruite dotate cu sursa proprie de caldura (incalzire centrala si incalzire cu sobe). DOMENIU DE APLICARE • • Obiectul prezentei reglementari este stabilirea solutiilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit existente in scopul reducerii consumurilor energetice.cresterea confortului termic al locatarilor.reducerea consumurilor de energie termica pentru satisfacerea necesarului de caldura pentru incalzire si apa calda de consum la cladirile de locuit existente prin eliminarea risipei de energie.reducerea cheltuielilor de intretinere ale instalatiilor de catre locatari. . OBIECT. asociatiilor de locatari si proprietari. Lucrarea de fafa se adreseaza proiectantilor.

gaze naturale si energie termica aferente instalatiilor din blocurile de locuinfe . 29/30.M.Instalafii de incalzire.Solutii cadru de contorizare a consumurilor de apa. nr.nr. Numarul anual de grade-zile . executie si exploatare a centralelor termice mici-GP 051-2000 [11]. Temperaturi interioareconventionale de calcul .Normativ pentru expertizarea tehnica si energetica a cladirilor existente si ainstalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora . prevederile cuprinse in: • [1] • • • • • • • • • • • • • • • • • .Ghid de proiectare.Instalatii de incalzire.Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor exis-tente-NP 0492000 [9] .11.O.01.25/N/10.SR1907/1-1997 [16] .SC 002-1998 [13] .Instalafii de incalzire.SR 4839-1997 [18]-Ghid pentru calculul necesarului anual de caldura al cladirilor de locuit -GP 039-1997 .La proiectarea si executarea reabilitarii si modernizarii instalatiilor de incalzire din cladirile de locuit se vor avea in vedere.NP 047-2000 [7] .Legea 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei [4] .1993 [15] .Legea 10/1995 .NP048-2000 [8] .41/31 ianuarie 2000 [3] .SR 1907/2-1997 [17] .G.Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare -I 9 [6] .Of.Ghidul criteriilor de performanta pentru incalzire si ventilare. Necesarul de caldura de calcul.Solutii cadru pentru instalatii interioare de incalzire utilizand noi sisteme de producere a agentului termic – SC 005/2000 [12] . Necesarul de caldura de calcul.Dotarea cu instalafii a cladirilor de locuit pentru imbunžtatirea conditiilor de confort al ocupanfilor ordin MLPAT .privind calitatea in constructii [2] .Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora.Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala-I13 [5] .Solufii si detalii de montaj pentru contoare de apa calda si energie termica-SC 001-1996 [10] .2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice .GT 020-2003 [14]. Prescriptii de calcul.

sa se urmareasca. • .solutiile de reabilitare sa se realizeze pe cat posibil fara afectarea spatiului locuit. CONDITII GENERALE PENTRU APLICAREA SOLUTIILOR DE REABILITARE. • . schimbarea destinatiei etc).masurile simple de reabilitare vor avea prioritate.2. prin solutiile de reabilitare termica. • .incadrarea solutiilor in prevederile auditului energetic al cladirii. • .tratarea in ansamblu a cladirii: constructie si instalatie.solutia optima sa fie validata de disponobilitatile financiare . • . MODERNIZARE AINSTALATIILOR DE INCALZIRE • Pentru alegerea si aplicarea solutiilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor la cladirile de locuit trebuie respectate urmatoarele principii: • .obligativitatea reabilitarii termice cu ocazia altor lucrari (consolidarea structurii de rezistenta. • . asigurandu-se conditiile de confort necesare. obtinerea de economii de energie pe ansamblul cladirii.

nivelurilor minime de performanta. conform cerinfelor esenfiale definite de Legea nr.Cerinte de calitate • Proiectarea si executarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor de incalzire din cladirile de locuit se face cu scopul ca acestea sa corespunda calitativ.protectia impotriva zgomotului. urmatoarelor cerinte: • .izolarea termica. cel putin. • .siguranta in exploatare . • . hidrofuga si economia de energie. refacerea si protectia mediului. • .igiena. in special. sanatatea oamenilor. 10/1995 privind calitatea in constructii si.

Cadrul legal de reglementare • Cadrul legal pentru reabilitarea si modernizarea instalatiilor aferente cladirilor de locuit existente il reprezinta • Ordonanfa Guvernamentala nr.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice.91/2002 • Solutiile cadru pentru reabilitarea si modernizarea instalatiilor aferente constituie una din masurile pentru fundamentarea programelor de reabilitare si modernizare termica a cladirilor ce se vor realiza anual de catre Guvemul Romaniei in baza Politicii Energetice a statului .01.29/30. • Legea 372/2005 • Directiva CE nr.

vor proceda la: a) .acceptarea solutiei de reabilitare si modernizare termica si a sistemului de finantare propus prin expertiza tehnica. d) . b) . proprietarii sau administratorii acestora.stabilirea executantului lucrarilor de reabilitare si modernizare termica a cladirilor conform legislatiei in vigoare. nr.evaluarea starii tehnice a cladirii asupra careia se intervine prin: . a graficului de esalonare in timp a executiei lucrarilor. nr.contractarea elaborarii proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru solutia stabilita.contactarea unui birou de consultanja sau a unei companii de servicii energetice pentru efectuarea auditului energetic. .G. stabilirea procedurii de interventie si a asistentei tehnice de specialitate necesara si pentru elaborarea certificatului energetic al cladirii. c) .G. f) .G. formularea si analizarea variantelor de reabilitare si modernizare. Conform O.obtinerea autorizajiei de constructie.Cadrul legal de reglementare • • • • • • • • • • • • • Conform O.29/2000 la cladirile existente la care se efectueaza lucrari de reducere a riscului seismic. nr. dupa caz.29/2000 exploatarea cladirilor si a instalatiilor reabilitate se face in conformitate cu caietul de sarcini sau instructiunile de exploatare elaborate de proiectant.stabilirea modalitafilor de decontare a lucrarilor.29 pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit existente. .contractarea elaborarii expertizarii tehnice privind starea cladirii si instalatiilor aferente si elaborarea. Conform O. se vor realiza si lucrari de reabilitare si modernizare termica a cladirilor si instalatiilor aferente. e) .

coordonarea activitatii de elaborare a reglementarilor tehnice din domeniul constructiilor. .propunerea spre aprobarea Guvernului a programelor nafionale anuale de reabilitare si modernizare termica a cladirilor si instalatiilor aferente (impreuna cu ARCE).monitorizarea performantelor cladirilor reabilitate termic in scopul stabilirii directiilor de actionare si a politicilor de finantare.eliberarea certificatului energetic al cladirii. autorizare sau certificare a firmelor si persoanelor fizice sau juridice implicate in activitatea de consultanta. finantate prin bugetul local. • Directiile si/sau serviciile de Urbanism si Amenajarea Teritoriului din cadrul consiliilor judetene si al Municipiului Bucuresti. • Administratia publica locala pentru formarea unui curent de opinie favorabil economisirii energiei utilizate pentru incalzirea cladirilor. . municipiilor.verificarea si avizarea documentatiei de reabilitare termica a cladirilor. oraselor si sectoarelor municipiului Bucuresti pentru: . .initierea de actiuni promotionale pentru educarea populatiei pe plan local. • • • • • • • • .stabilirea procedurii de atestare. . .elaborarea de studii de fundamentare a reabilitarii termice a cladirilor si incadrarea in Politica Energetica a statului. • MTCT. executie si exploatare conform Legii 10/1995 privind calitatea in constructii si OG 29/2000. .asigurarea elaborarii proiectelor directoare si solutiilor cadru pentru reabilitarea si modernizarea cladirilor si instalatiilor aferente.Competente in activitatea de reabilitare • • • • • • Activitatea de reabilitare si modernizare termica a cladirilor existente si a instalatiilor aferente va fi asigurata de: • MTCT pentru: . ARCE si filialele acesteia din tara pentru: . expertizare. proiectare.

29/2000. dupa cum urmeaza. in condijiile legii.atragerea de fonduri de la regiile si societatile de alimentare cu caldura si apa calda de consum pentru reabilitarea retelelor din subsolul cladirilor de locuit pentru reabilitarea retelelor din subsolul cladirilor de locuit si pentru montarea de contoare.G. • .fonduri proprii ale proprietarilor cladirilor care se reabiliteaza. prin: • . • Eliberarea certificatului energetic al cladirii este scutita de taxe conform O.atragerea de fonduri de la firmele sau companiile pentru servicii energetice (ESCO). consiliile judetene si Consiliul general al municipiului Bucuresti.Surse de finantare si facilitati fiscale • Fondurile necesare pentru evaluarea starii termice a cladirii asupra careia se intervine si pentru realizarea masurilor de reabilitare termice se vor asigura.alocatii din bugetele locale in limita prevederilor aprobate de consiliile locale. • . . nr. • .

Expertizarea si auditul energetic in vederea reabilitarii/modernizarii energetice a instalatiilor de incalzire • Expertizarea energetica a cladirilor de locuit ce urmeaza sa fie reabilitate termic se realizeaza de catre auditori energetici (persoane fizice sau birouri de consultanta) atestati in conformitate cu metodologia si pe baza prevederilor normativelor in vigoare NP 047 si NP 048.Acordarea certificatului energetic pe baza verificarii dosarului de expertiza energetica de catre D/SUAT in termen de max. Etapele necesare obtinerii certificatului energetic sunt: Solicitantul certificatului energetic se adreseaza Direcfiei sau Serviciului de Urbanism si Amenajarea Teritoriului (D/SUAT) din Primaria localitatii sau sectorului in raza caruia se afla situata cladirea.si intocmeste raportul de expertiza energetica a cladirii.Cererea este trimisa de catre D/SUAT unui auditor energetic . . . printr-o cerere. .primirea cererii de catre auditorul energetic constituie momentul deschiderii dosarului de expertiza energetica a cladirii. 15 zile de la depunerea dosarului de expertiza intocmit de catre consultant • • • • • .Auditorul energetic elaboreaza expertiza energetica .

• Fazele de proiectare si continutul acestora.DE). in conformitate cu legile si reglementarile tehnice in vigoare si cu specificul lucrarilor de instalatii de incalzire sunt urmatoarele: . Proiect Tehnic .Proiectarea si executarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor de incalzire • Proiectarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor de incalzire poate fi realizata pe baza de proiect numai de catre societati (agenti economici) care au primit certificarea profesionala din partea organismelor abilitate de MTCT. Detalii de Executie .PT. • Proiectul de reabilitare a instalatiei de incalzire centrala se va intocmi pe faze de proiectare (Studiu de Fezabilitate . • Proiectul se elaboreaza de catre proiectanti cu competente in domeniu. In cazuri speciale sau la lucrari de mica anvergura proiectul de reabilitare a instalatiei de incalzire centrala poate finalizat in faza unica.SF. • Proiectul se verifica de catre verificatori de proiecte atestati MTCT.

Studiul de fezabilitate privind reabilitarea instalatiilor de incalzire centrala are rolul de a stabili indicatorii tehnico-economici si solutiile principale ale lucrarii.Studiu de fezabilitate • La baza studiului de fezabilitate sta tema de proiectare intocmita de catre beneficiar. La faza Studiu de fezabilitate se obtin toate avizele si acordurile .

Proiectul tehnic • Proiectul tehnic se elaboreaza pe baza studiului de fezabilitate aprobat sau pe baza temei de proiectare intocmite de catre beneficiar. in cazul in care nu se face studiu de fezabilitate. • Proiectul tehnic pentru reabilitarea instalatiilor de incalzire trebuie sa contina parti scrise si parti desenate .

detaliind informatiile furnizate prin proiectul tehnic. • Detaliile de execu|ie pentru reabilitarea instalatiilor de incalzire trebuie sa cuprinda parti scrise si desenate. • Detaliile de executie trebuie sa cuprinda toate elementele necesare pentru buna executie a instalatiei. detaliile de executie.Detalii de executie • Detaliile de executie se elaboreaza pe baza proiectului tehnic avizat de beneficiar. dispozitiile de santier) va fi cuprins in Cartea tehnica a constructiei detinuta de proprietarul imobilului. • Proiectul de executie al lucrarilor de reabilitare a instalatiei de incalzire (proiectul tehnic. dupa stabilirea executantului si a furnizorului (producatorilor) echipamentelor si materialelor de instalatii in urma licitatiei de executie. .

beneficiarul are obligajia sa ceara aceste documente firmelor furnizoare. . Executarea lucrarilor de reabilitare termica a instalatiilor de incalzire se realizeaza cu materiale si echipamente omologate si agrementate de catre organismele abilitate in Romania.autorizatia de construire.avizele si acordurile necesare. responsabili cu executia lucrarilor atestati MTCT si. dupa caz.2002 • • • . Competentele instalatorilor autorizati pentru proiectarea si executarea lucrarilor de reabilitare a instalatiilor de incalzire centrala functie de domeniul de activitate si destinatia lucrarilor sunt conform Normativului I13 . .Inceperea executarii lucrarilor de reabilitare a instalatiilor de mcalzire este permisa numai dupa ce executantul a primit: • • • • .proiectul instalatiei. consultanfi tehnici . dupa caz. insotite de certificate de calitate si care corespund prevederilor din proiect. la fazele Detalii de executie si Proiect tehnic. Executarea lucrarilor de reabilitare termica a instalatiilor de incalzire poate fi realizata numai de catre societati (agenti economici) care au primit certificarea profesionala din partea organismelor abilitate de MTCT si agreerea tehnica din partea beneficiarului sau distribuitorului de energie termica.experti. Se va asigura controlul executiei lucrarilor de reabilitare termica a instalatiilor de incalzire centrala pe santier de catre beneficiar (proprietarul sau administratorul imobilului) si executant prin persoane specializate si atestate: inspector de santier atestati MTCT.

DEFICIENTE ALE INSTALATIILOR DE INCALZIRE DIN CLADIRILE DE LOCUIT SI MASURI DE IMBUNATATIRE A PERFORMANTELOR • Starea actuala a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit existente • Se constata in prezent scaderea drastica a performantelor instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit datorita urmatorilor factori: .3.

• . • Reducerea temperaturii interioare se datoreaza unor cauze care trebuie evidentiate la diagnosticarea instalatiei ca. • . • .respectarea proiectului si calitate executiei.corespondenta dintre temperatura de ducere si intoarcere a agentului termic si temperatura exterioara. • . Defectiunile instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit existente • Cladirile de locuit existente colective alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare.deteriorarea protectiei termice a cladirii.functionarea corpului de incalzire. • .regimul hidraulic al retelei de distributie si/sau al instalatiei interioare . existand diferenfe care pot ajunge la pana la 4-8°C. CT de cvartal). realizeaza temperaturi interioare inferioare celor prevazute in STAS 1907.3.1. de exemplu: • .regimul de livrare al caldurii.

Cauzele cele mai frecvente care au produs deteriorarea izolafiei termice sunt: • lovituri mecanice aparute cu ocazia unor lucrari de reparatii la pereti sau la conducte apropiate. aparitia si accentuarea fenomenului de coroziune.Defectiunile la reteaua de conducte interioare • • • • • • • • • • • • • Reteaua de conducte interioare de incalzire prezinta defectiuni cauzate de greseli de montaj precum si de defecte de fabricatie a materialelor (tevi. • Infundarea conductelor cauzata de neglijente de montaj (imbinari necorespunzatoare. inghetarea apei in conducte la intreruperea incalzirii pe timp de iarna. conduce la majorari inutile de consumuri de combustibil. fitinguri etc. din conductele vechi sau in infiltratie . • umezirea izolatiei termice datorita scurgerilor din conducta izolata. • Deteriorarea izolafiei termice a conductelor. • Blocarea circulafiei apei datorita formarii sacilor de aer (contrapante). • fixarea insuficient de rigida a conductei care a determinat vibrarea si deplasarea acesteia datorita variafiei de temperatura iar izolatia termica sa crape.) si anume: • Scurgeri de apa din conducte datorate urmatoarelor cauze: executarea defectuoasa a imbinarilor cu filet. • Neetanseitatea imbinarilor cu filet datorate unei executii necorespunzatoare a imbinarilor. cu flanse sau cu sudura. fie folosirii unor fitinguri defecte (cu fisuri) fie datorita taierii adanci a filetului. montarea unor conducte deja infundate partial sau total) fie ca urmare a acumularii pietrei sau impuritatilor in unele puncte ale conductei sau in armaturile de inchidere si reglaj.

.Defectiuni la corpurile de incalzire • > Radiatoare de fonta • • • • • • • • • • • Defectiunile intalnite frecvent la radiatoarele de fonta sunt: neetanseitatea si blocarea circulatiei agentului termic in corpurile de incalzire. lipsa garniturilor de etansare sau degradarea acestuia ca urmare a unei functionari indelungate a radiatorului la diferenfe mari de temperatura. atat datorita strangerii insuficiente a piulitei de strangere a presgarniturii sau degradarii acesteia. • infundarea robinetului de dublu reglaj ca urmare a acumularii unor impuritaji in robinet sau depuneri de piatra. corosiune avansata. astfel datorita depunerilor progresive de piatra sau de alte impuritati se obtureaza teava de legatura si deci circulatia apei in radiator este blocata sau ingreunata. . . • dimensiunea prea mica (3/8") a tevii de racordare a radiatorului.Scurgerile de apa de la radiatoare se datoreaza: • strangerii necorespunzatoare a niplurilor dintre elementele de radiator. Aceasta defecfiune este importanta. cat si sistemului defectuos de etansare care nu permite manevre repetate. • fisuri la elementele radiatorului datorate unor lovituri mecanice. in special. montaj defectuos. Acesta este un defect foarte des intalnit. la circulafia fortata sacul de aer este diminuat prin antrenarea aerului in conducta ca urmare a vitezei mari a apei. • scurgeri pe langa axul robinetului cu dublu reglaj care are drept cauza degradarea presgarniturii datorita manevrelor repetate. la instalafiile cu circulajie prin gravitafie. • depunerea impuritafilor (mal) la partea inferioara a radiatoarelor. • existenta aerului la partea superioara a radiatorului ca urmare a montarii defectuoase (cu contrapanta).Blocarea circulatiei agentului termic in radiator care se poate producere ca urmare a urmatoarelor cauze: • imbinarea defectuoasa a legaturii de la radiator la coloana (patrunderea capatului de legatura prea mult in coloana) ceea ce conduce la marirea pierderilor de sarcina si faciliteaza acumularea unor depuneri de piatra.

serpentine din teava si convectoare • Defectele la registrele si serpentinele din teava de otel sunt similare cu cele de la radiatoarele din fonta si anume: • • scurgeri de agent termic. Privind cauzele scurgerilor la registre si serpentine se mai pot adauga unele defectiuni care apar la imbinarile prin sudura (cordoane de sudura insuficient de compacte). convectoradiatoare. Defectele care apar la convectoare sunt: • • scurgerea de agent termic. blocarea circulafiei agentului termic in elementul incalzitor ca urmare a unor cauze similare cu cele prezentate la radiatoare si registre din tevi. • • diminuarea cedarii de caldura datorita depunerilor de praf pe aripioarele elementelor de incalzire .• > Registre. blocarea circulajiei agentului termic in corpul de incalzire.

Prin modul in care sunt concepute si executate instalatiile de incalzire interioare din cladirile de locuit existente urmatoarele masuri nu sunt posibile: • realizarea lucrarilor normale de intretinere si modernizare acolo unde amplasarea conductelor de distributie se afla sub pardoseala parterului.3. nu s-au efectuat lucrari de reparatii curente legiferate prin acte normative. de-a lungul anilor. Aspecte privind varsta instalatiilor de incalzire centrala din cladirile de locuit • In marea majoritate a situatiilor. . • interventii punctuale asupra corpurilor de incalzire (lipsa robinetelor pe retur). elaborate in trecut. sunt uzate fizic si moral. pentru instalatiile de incalzire din locuinte durata maxima de varsta pentru elementele componente • • • • • • .2. astfel ca instalatiile de incalzire . nu prevedeau. in mod explicit.radiatoare si conducte au o vechime de peste 30 de ani care. • individualizarea regimului de facturare (pe apartament). Mentionam ca prescriptiile tehnice din domeniu. in canale nevizitabile etc. in mod normal. Pe langa uzura avansata a instalatiilor de incalzire datorata vechimii lor se adauga si faptul ca. • individualizarea regimului de incalzire al apartamentelor. elementele principale ale instalatiilor de incalzire din cladirile de locuit colective existente au ramas neschimbate de la darea in folosinta a cladirii.

• • conductele din otel in mediu normal: 25 ani. • Conform Ghidului criteriilor de performanta pentru instalatii de incalzire si ventilare elaborat la IPCT se considera.964/30.12.• Conform Hotararii Guvernamentale nr. in conditiile vietii moderne si ale progresului tehnic actual.1998 pentru aprobarea clasificatiei si a duratelor normale de functionare a mijloacelor fixe se prevad duratele de serviciu normate cu care se calculeaza norma de amortizare pentru constructii. . astfel duratele de serviciu normate pentru cladirile de locuinte si conducte sunt: • • cladirile de locuit din caramida beton sau beton armat: 50 ani. • ca durata de viata pentru o instalatie de incalzire nu trebuie sa depaseasca 15-25 ani.

confortul tactil si acustic au fost neglijate.3. aspectul si culoarea suprafefelor de incalzire nu contribuie. in majoritatea situatiilor. • Forma si amplasarea corpurilor de incalzire montate in incaperi. Aspecte privind regimul de functionare in exploatare a instalafiei de incalzire Problema de inconfort acustic si vizual • La proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit existente. la imbunatatirea estetica a incaperilor.3. .

Problema privind comanda si reglarea regimului termic
• In prezent instalatiile de incalzire din cladirile de locuit existente nu dispun de mijloace de reglare a regimului termic. • In cladirile de locuit existente, racordate de regula la termoficare, posibilitatea utilizatorului (locatarului) de a comanda regimul de incalzire al incaperii locuite din interiorul acestora este extrem de redusa. Practic, ea se rezuma la actionarea asupra robinetului de inchidere cu dublu reglaj al radiatorului, care, in cazul in care nu este blocat, poate realiza o reducere a debitului de caldura cedat in incaperi. • Nu exista posibilitatea de a comanda pornirea incalzirii sau cresterea debitului de caldura, intrucat sursa termica (punct termic sau centrala termica de termoficare sau de cvartal) care nu este in exploatarea locatarilor, livreaza caldura in acelasi regim pentru toti consumatorii, in general, cu debite diferite de necesitajile de incalzire. • Reglajul calitativ al livrarii caldurii care se practica la sursa este necorespunzator intrucat temperaturile agentului termic sunt mai reduse decat cele reclamate de temperatura exterioara a aerului.

Defectiuni de functionare a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit
• • • • • • • • • • • • • • • • O categorie importanta de defecte o constituie defectele de funcjionare ale intregii instalatii care depinde de configuratia instalatiei, de modul in care a fost proiectata si executata precum si modul in care este exploatata. Defectele de functionare a instalatiilor interioare de incalzire constatate de-a lungul anilor prin exploatarea acestora sunt urmatoarele: 1. Ecart prea mic intre temperatura apei din conducta de tur si retur si deci debit de caldura necorespunzator, cedat in incaperi, care are urmatoarele cauze: • debitul masic foarte mare; • scurtcircuitarea unor consumatori si circulatii; • existen(a unor zone din instalatii care nu se incalzesc (coloane infundate sau incorect echilibrate, legaturi necorespunzatoare la corpurile de incalzire, la robinetele de inchidere); • sistem de reglaj ineficient, neexistand corelare intre parametru agentului termic si sarcina de incalzire (temperatura exterioara). 2. Functionarea necorespunzatoare a corpurilor de incalzire de la etajele superioare. Cauzele care determina functionarea precara a corpurilor de incalzire de la ultimul etaj sunt: • lipsa apei din instalatie (in partea superioara a instalatiei); • pozifia incorecta a vasului de expansiune; • formarea sacilor de aer la partea superioara a coloanelor (numai la distribujia superioara); • dimensionarea defectuoasa a conductelor sau/si echilibrarea hidraulica incorecta a circuitelor; • pozitia incorecta a pompei de circulatie in schema instalatiei

• • • • • • • •

3. Functionarea neuniforma a corpurilor de incalzire, situate pe aceeasi coloana Acest fenomen este cauzat fie de o dimensionare necorespunzatoare a coloanei (fara a se lua in considerare efectul perturbator al gravitatiei), fie o legare defectuoasa a corpurilor de incalzire de pe coloana si se manifesta astfel: • la functionarea cu temperaturi ridicate ale agentului termic se incalzesc mai mult corpurile de la etajele superioare, iar cele de la etajele inferioare mai putin; • la functionarea cu temperaturi moderate fenomenul se produce invers; se incalzesc mai mult corpurile de incalzire de la nivelele inferioare si mai putin cele de la nivelele superioare. 4. Incalzirea incompleta a unor coloane Acest defect poate apare datorita: • unei racordari defectuoase a coloanei la conducta de distributie (capatul coloanei intra prea mult in conducta de distributie); • infundarii coloanei cu impuritati transportate de apa; • dimensionarii si echilibrarii incorecte. 5. Functionarea intermitenta a unor corpuri de incalzire Unele corpuri de incalzire functioneaza normal sau uneori isi intrerup functionarea datorita acumularii unor dopuri de aer in acestea sau pe conductele de legatura prin montarea defectuoasa si lipsa dispozitivelor de dezaerisire la aceste corpuri.

Aspecte specifice ale instalatiilor de incalzire din subsolurile cladirilor de locuit Aspecte generale • • Pentru cladirile de locuinfe realizate. in unele cazuri. construite inainte de 1940. existand astfel dificultati de interventie in caz de avarie pe unele ramuri sau coloane. pericolul de poluare. La aceste blocuri au aparut probleme legate de siguranta in exploatare. Blocurile de locuinfe construite dupa 1970 s-au prevazut cu subsol tehnic in care sunt montate conductele de distributie ale instalatiei de incalzire precum si conductele de apa si canalizare • • • . s-a practicat solutia cu centrala termica proprie amplasata intr-o incapere la subsol. doua situatii dupa cum sursa termica este amplasata in subsol (centrala termica proprie) sau in exteriorul cladirii (centrala termica de zona sau termoficare). Traseele conductelor de distributie din subsol trec. se disting in principal.4. La cladirile de locuit vechi. siguranta la foc. Pentru a se asigura o exploatare normala este necesar sa se ia masuri pentru indeplinia conditiilor de iluminat.3. ventilare si protectie fonica precum si asigurarea de conditii igienico-sanitare corespunzatoare pentru personalul de exploatare. protectia impotriva accesului persoanelor neautorizate. prin incaperi in care accesul personalului nu este liber.

• O solutie necorespunzatoare care a fost practicata este cea in care retelele de distributie de distanta traverseaza subsolurile blocurilor pentru alimentarea. . cat si a celor invecinate. • Intr-o etapa ulterioara de proiectare s-au realizat distributii independente pentru fiecare bloc si racordare prin racord unic. dar in unele situatii inaltimea libera este insuficienta pentru o exploatare normala. • Subsolurile tehnice la aceste blocuri sunt circulabile. au fost inundate subsolurile de acest tip prin defectele aparute la conducte si armaturi. instalatia de iluminat nu asigura toate conditiile necesare pentru o buna supraveghere a instalatiilor (nivel de iluminat.). • In acest mod nu a existat posibilitatea delimitarii instalatiilor si consumurilor pentru fiecare bloc in parte. atat a blocurilor respective. iar accesul in subsol este dificil. posibilitati de actionare etc. De asemenea.

. deteriorata. manometre. este. • • termoizolarea conductelor realizata din vata minerala. contoare de caldura. debitmetre.Defectiuni ale instalatiilor de incalzire din subsoluri • In subsolurile blocurilor construite dupa 1970 se constata urmatoarele deficiente: • • conductele de incalzire care vin de la punctul termic sau centrala termica de zona nu sunt prevazute. protejata cu carton asfaltat. • • nu exista posibilitatea reglarii debitelor pe ramurile care pleaca de la distribuitorul din subsol (in eventualitatea ca s-a prevazut un astfel de punct de distributie). in majoritatea situatiilor. • • robinetele de inchidere de la baza coloanelor nu se pot utiliza datorita montajului defectuos al acestora (apropiate de elementele de constructie) precum si datorata blocarii lor. la intrarea in subsol. cu aparatura de masura si control: termometre.

sunt necesare si unele lucrari curente de intretinere care au drept scop buna functionare a sistemelor si prevenirea aparitiei defectelor. • • majorarea perioadei de timp intre reparafii.3. • In final se reduc corespunzator cheltuieli de exploatare a instalatiei. pe langa lucrarile de reparatii. • Executarea cu regularitate a lucrarilor de intretinere are ca efect: • • prelungirea duratei de functionare a sistemelor de incalzire. Intretinerea sistemelor de incalzire la cladirile de locuit • Pentru functionarea corespunzatoare a oricarui sistem de incalzire la cladirile de locuit.5. .

• eliminarea imediata a eventualelor scurgeri de apa care apar la dopuri.5. Opera|iile de intretinere la corpurile de incalzire Operatiile de intretinere ce trebuie efectuate la diversele tipuri de corpuri de incalzire utilizate la locuintele tip bloc urmaresc mentinerea acestora in permanenta stare de functionare si realizarea unui aspect placut care sa integreze corpul de incalzire in ambianta incaperii in care este montat. strapungeri datorita fenomenului de coroziune etc). in stare de curatenie prin indepartarea prafului care se depune pe ele. Masurile de intretinere prezentate mai sus se completeaza cu indicatiile de exploatare ale fabricantului corpurilor de incalzire. Operatiile de intretinere au rolul de a mentne aceste sisteme in permanenta stare de functionare si de a preveni aparifia unor defectiuni. indepartarea depunerilor de mal. • revopsirea periodica a corpurilor de incalzire sau a mastilor acestora (cel mult la 4 ani). • spalarea radiatoarelor. Lucrarile se refera la urmatoarele operafiuni mai importante: • menfinerea corpurilor de incalzire.3. • remedierea defectiunilor care cauzeaza scurgeri prin elementele corpului de incalzire (fisuri. el nu poate functiona fara nici o interventie asupra lui. Intretinerea instalatiilor de incalzire centrala cu apa calda • • • Oricat de bine ar fi proiectat si executat un sistem de incalzire centrala. • • • • • • • • . la imbinari demontabile sau robinete cu dublu reglaj.1. permanent.

Operatiile curente de intretinere la reteaua de conducte se refera. . De aceea. se utilizeaza metode de spalare a instalatiei prin utilizarea uno rprodusi chimici dezincrustanti. pardoseli etc). daca nu se inchid etans se schimba garniturile sau se slefuiesc suprafefele de etansare la robinetele cu sertar. • la conductele care nu sunt izolate termic se stabileste necesitatea izolarii lor. • verificarea armaturilor montate pe conducte (daca exista scurgeri pe la presgarnituri sau pe la imbinarile cu flanse sau filet intre armatura si teava). la: • verificarea permanenta a conductelor principale de distributie si a coloanelor pentru a identifica imediat eventualele scurgeri inainte de a degrada finisajele constructei (zugraveli. • la aparitia petelor de rugina care ies de sub vopsea. constituie partea care poate da nastere la cele mai multe defectiuni. • se va verifica periodic (cel putin inaintea perioadei de incalzire) daca armaturile se inchid normal. cu toate masurile de prevenire de-a lungul exploatarii lor apar depuneri. daca nu se iau masuri de verificare si intretinere permanenta. armaturilor. inaintea unei revopsiri totale a retelei de conducte se face o verificare generala a etanseitatii instalafiei (conductelor. starea izolatiei termice. • de regula. se manevreaza armaturile de inchidere sau de dezaerisire. creeaza de multe ori greutati in exploatare. pentru a evita blocarea acestora datorita depunerilor de piatra. in special a conductelor montate in subsoluri sau in canale termice pentru a identifica la timp eventualele degradari ale acesteia. Aceste depuneri impreuna cu suspensiile formate din produsele de coroziune si eroziune. • se verifica.Operatiile de intretinere la reteaua de conducte • • • • • • • • • • • Reteaua de conducte a instalatiilor de incalzire centrala.). fitingurilor etc. • periodic. periodic. chiar daca nu este nevoie. impuritafi etc. in special. se iau imediat masuri pentru curatenia acestora sau revopsire pentru a stopa procesul de coroziune care poate patrunde in peretele tevii. In cursul exploatarii instalatiilor interioare.

3. Operatiuni de intretinere la sobe Utilizarea fara riscuri a sobelor care functioneaza cu diverse categorii de combustibil se poate realiza numai respectand unele reguli de exploatare si executand la timp cateva operatii simple pentru intretinere. • verificarea permanenta. care au aplicabilitate la toate tipurile de sobe sunt: • mentinerea permanenta a sobelor in stare de curatire. in cazul sobelor cu gaze sau cu combustibil lichid. Intretinerea instalatiilor de incalzire cu sobe • • • • • • • • • • • Menfinerea in permanenta stare de funcfionare a sobelor depinde in mare masura la executarea unor operafii periodice care sa asigure realizarea conditiilor normale de exploatare. Executarea operatiilor periodice de intretinere la sobe nu necesita o calificare specifica astfel incat se pot efectua chiar de catre persoanele care folosesc aceste aparate de incalzire. precum si a burlanelor de legatura la cosul de fum. • realizarea continua a unui reglaj corespunzator al arderii fara a lasa ca soba sa funcfioneze cu arderea necorespunzatoare a combustibilului. • controlul permanent al funcfionarii arzatoarelor si a starii focarului precum si remedierea imediata a micilor defecte care-si fac aparifia.2.5. Executarea corespunzatoare a lucrarilor periodice de intretinere duce la evitarea aparitiei defectelor si deci la intreruperile prelungite in functionarea incalzirii. . • controlul periodic al modului de fixare a elementelor componente ale sobei. a conductelor si armaturilor din instalatia de alimentare cu combustibil pentru a evita scurgeri prin neetanseitati. Principalele operatii de intretinere.

furtuni etc. crapaturi din zidaria cosului etc. intrucat daca cosul de fum nu funcfioneaza bine. pentru curatire este bine sa se faca apel la lucratori calificati. Este total contraindicata prelungirea cosurilor de zidarie prin cosuri de tabla neizolate. Intretinerea corespunzatoare a cosurilor de fum are tot atata importanta ca si intretinerea sobei.) Realizarea tuturor operatiunilor de intretinere la sobe si la cosurile de fum reclama un minim de efort si de cheltuieli. soba nu da randamentul corespunzator. de aceea este bine ca ele sa fie executate cu regularitate. in special.Operatiuni de intretinere a cosurilor de fum ale sobelor • • • • • • • • • Nu se recomanda montarea de dispozitive de protecfie la gurile de evacuare a cosurilor. • mentinerea unei etanseitati corespunzatoare la punctul de racordare al burlanelor din tabla (sau ceramica) cu cosul de fum pentru a evita patrunderea aerului fals in cos. la: • curatirea periodica a cosului de fum cel putin de doua ori pe an si ori de cate ori este nevoie. • verificarea inaltimii cosului de fum la tiraj precum si refacerea inaltimii initiale a cosului in urma prabusirii acestuia din diverse cauze (calamitati. Operatiile periodice de intretinere la cosurile de fum se refera. • remedierea imediata a unor defecte care apar in cursul functionarii. . caderea dispozitivelor de protectie de la gura de evacuare a cosului. aceasta provocand o zona rece care impiedica tirajul.

instalatiile de incalzire trebuie sa corespunda nivelurilor minime de performanta referitoare la exigentele esentiale definite de Legea 10/1995 privind calitatea in constructii.materialele (conductele.3. • Conform Normativului I 13 . • Conform Normativului I13. cazanele etc.si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiectul instalatiei de incalzire.5.) utilizate la executarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit existente vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in standarde si prescriptiile tehnice ale producatorilor . • Imbunatatirea performanfelor instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit existente se realizeaza prin: . Imbuntatirea performantelor instalatiilor de incalzire • In scopul realizarii conditiilor de confort in cladirile de locuit existente este necesara imbunatatirea performantelor instalatiilor de incalzire prin reabilitarea sau modernizarea acestora. armaturile) si echipamentele (corpurile de incalzire.3.interni si externi .

• utilizarea corpurilor de incalzire cu indice ridicat de incarcare termica a metalului. Odata cu inlocuirea corpurilor de incalzire se vor inlocui si robinetele de reglaj si anume se vor utiliza robinete cu dublu reglaj. La alegerea corpului de incalzire se vor avea in vedere parametrii maximali de presiune si temperatura ai agentului termic la care acesta va functiona.Utilizarea de corpuri statice performante • • • • • • • Conform Normativului I13 pentru reabilitarea instalatiilor de incalzire se recomanda: • utilizarea in aceeasi instalatie a unor corpuri de incalzire cu curbe caracteristice de variafie a cedarii de caldura cat mai apropiate. precum si de conditiile locale de montaj in incapere. In cazul instalatiilor de incalzire individualizate (la nivel de scara. de apartamente) sau in cazul contorizarii la nivel de bloc si montarii repartitoarelor se folosesc robinete de reglare cu termostat. La alegerea tipului de corp de incalzire vor fi avute in vedere urmatoarele: . pentru dura ta de viata (W/kg x ani durata de viata).

• posibilitati de curatire de praf.Radiatoare de fonta au drept avantaj • • • • • • • • • • puteri termice specifice mari pe metru patrat de radiator. • posibilitati diverse de montaj si amplasare. • greutate redusa. Dintre dezavantaje enumeram: • aspect mai putin prezentabil. • durata foarte mare de viata. • pret specific mic sau mediu. • rezistenta buna la presiuni si temperaturi maxime (la 4 sau 6 bar si respectiv la 100 sau 140 °C). finisaj de calitate al suprafefelor prin culori atractive. • se monteaza usor.au in principal avantajele urmatoare: • • • • • • • • • aspect placut. Radiatoare din otel . • posibilitati diverse de montaj si amplasare. • montaj greoi. din cauza coroziunii). • rezistenta buna la coroziune. Dezavantajul consta in: • durata de viafa redusa (uneori sub 10 ani. necesita vopsire si probare pe santier. necesita tratarea apei din instalatie . • se curafa usor de praf. • greutate foarte mare.

• • spatiu redus ocupat in incaperi. • • coroziune electrochimica la instalatii alcatuite din mai multe materiale (Al. • • greutate mica. Cu.Radiatoarele din aluminiu sau din aluminiu si ofel se caracterizeaza prin: • • aspect estetic cu design adecvat folosirii in apartamente de lux. • • puteri termice mari pe metru liniar. • • rezistenja buna la presiuni si temperaturi maxime. • • in timpul utilizarii se formeaza hidrogen la contactul dintre aluminiu si apa (cazul radiatoarelor construite exclusiv din aluminiu). • Armaturile folosite in reabilitarea instalatiilor de incalzire se aleg in raport cu functionarea lor si cu parametrii agentului termic. Dezavanfa/e/e principale sunt: • • durata de viata medie (10-20 ani). etc). • • coroziune electrostatica Al-otel cu transport de ioni de Al. . se livreaza vopsite in culori variate si atractive. Zn.

• in cazul contorizarii la nivel de bloc si montarii repartitoarelor se folosesc robinete de reglare cu termostat.Armaturile de reglare • se insotesc de certificarea caracteristicilor (debit. presiune) functie de gradul de inchidere. • La alegerea tipului de corp de incalzire vor fi avute in vedere urmatoarele . • Armaturile cu functionare automata alese in raport cu functiunile lor sunt insotite de intregul echipament auxiliar de automatizare (sau cu indicatii precise care se completeaza) si de certificarile prevazute in normativul I13 • Armaturile de reglare pentru corpurile de incalzire se aleg in conformitate cu solutia de reglare a sistemului de incalzire recomandata de Normativul I13.

. cap. . S0LUTII DE REABILITARE A INSTALATIILOR DIN CLADIRILE DE LOCUIT • Reabilitarea instalatiilor din cladirile de locuit colective alimentate de la o sursa de caldura cxterioara (termoficare. . contorizare).marirea gradului de gestionare individuala (reglare. dotate cu sursa proprie de caldura au caracter de recomandare. Obiectivele propuse prin aplicarea solutiilor de reabilitare a instalajiilor existente la cladirile de locuit avand la baza evaluarea starii existente a instalatiei. sunt urmatoarele: . CT de cvartal) si la cladirile de locuit individuale sau insiruite.4.2. Solutiile-cadru de reabilitare a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit colective alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare. CT de cvartal) si cladirile de locuit individuale sau insiruite cu sursa proprie de caldura consta in efectuarea lucrarilor de reparatii. completari sau inlocuiri de echipamente pentru readucerea instalatiilor la parametrii initiali din proiect.identificarea masurilor de reabilitare de la simplu la complex. • • • • • • . Principiile care trebuie sa stea la baza solutiilor de reabilitare si care trebuie avute in vedere la selectarea masurilor ce se aplica sunt conf.reducerea consumului de energie termica a cladirilor si implicit reducerea cheltuielilor.cresterea confortului termic al locatarilor.

Inlocuirea conductelor de distributie agent termic fisurate din subsol Scopul solufiei consta in: . .Remedierea termoizolafiei conductelor de distributie din subsol Scopul solutiei consta in: . .exterioara (termoficare. pe conductele de distributie ale agentului termic care prezintš pierderi de agent termic. A5 .inlocuirea in subsolul tehnic a vanelor defecte nefunctionale.eliminarea pierderilor de agent termic. Solutii simple Al . A4 .Inlocuirea vanelor defecte .reducerea fluxului termic disipat prin conductele de distributie ale agentului termic.asigurarea bunei functionari a instalafiei.asigurarea unei bune circulatii a agentului si eliminarea pierderilor de agent termic din instalatia interioara. conductelor si armaturilor). Scopul solutiei consta in: . . . A3 . Scopul solutiei consta in: .asigurarea bunei funcfionari a instalafiei.Montarea robinetelor de golire la baza coloanelor Scopul solufiei consta in: posibilitatea efectuarii golirii coloanelor in cazul aparifiei unor defecte (fisurarea elementelor de incalzire.nefuncfionale de la baza coloanelor de distributie.evitarea inundarii subsolurilor. CT de cvartal) sunt prezentate in continuare si sunt clasificate dupa gradul de complexitate a instalatiei si amploarea lucrarilor si anume (tabelul 1): A.eliminarea pierderilor de agent termic.Cladirile de locuit existente colective alimentate de la o sursa de caldura. A2 . .eliminarea inundarii subsolurilor. CT de cvartal • ) • • • • • • • • • • • • • • Solutiile de reabilitare a instalatiilor de incalzire la cladiri de locuit colective alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare.

Operatiile de curatire a instalatiei trebuiesc facute numai dupa efectuarea modificarilor aduse instalatiei pentru repunerea sa in functiune.Curatirea chimica si protectia anticorosiva a instalatiei Scopul solutiei consta in: .Inlocuirea robinetelor corpurilor statice existente si nefunctionale Scopul solutiei consta in: .l. elminarea depunerilor de nisip si namol de la partea inferioara a corpurilor de incalzire si apoi remontarea pe pozitie. Descrierea actiunii de curajire chimica si protectie anticorosiva este detaliatš in fisa nr. A8 .controlul starii generale a instalajiei de incalzire centrala. A6 Spalarea corpurilor statice (prin demontarea de pe pozive) cu jet de apa sub presiune. spalare.cresterea eficientei instalatiei de incalzire.utilizarea corecta de catre consumator a robinetelor de radiator determina obfinerea unor economii importante de energie si implicit economii in bugetul familiei. Scopul solutiei consta in: . cu ocazia reabilitarii sau modernizarii. .cresterea eficienfei instalatiei de incalzire prin asigurarea unei bune circulatii a agentului termic si implicit reducerea consumurilor energetice.• • • • • • • • • • • • . .posibilitatea efectuarii golirii coloanelor in cazul realizarii unor lucrari de reabilitare. Inaintea efectuarii tratamentului de curatire chimica. .cresterea eficientei functionarii corpurilor statice.controlul calitatii apei din instalafie. A7 . . clatire si protectia anticorosiva a instalatiei de incalzire la clždirile de locuit racordate la termoficare trebuie reali-zat urmatoarele: .verificarea etanseitafii instalatiei.

.

.

.

Robinetele cu termostat montate pe corpurile de incalzire servesc la reglarea individuala a temperaturii interioare la cladirile de locuit indeplinind urmatoarele functiuni: . Introducerea robinetelor cu termostat la corpurile de incalzire impune: . in Romania robinetele termostatice nu sunt in prezent utilizate la echiparea instalatiilor de incalzire la cladiri de locuit racordate la termoficare (blocuri de locuit). . Pentru domeniul de utilizare.masoara marimea de reglat (temperatura interioara). Se mentioneza ca masura de inlocuire a robinetelor cu dublu reglaj cu robinete cu termostat se adopta doar in situatiile in care sursa termica poate furniza un debit de caldura mai mare decat sarcina termica a consumatorului • • • • • • • • .echilibrarea termica si hidraulica a instalatiei (solutia A10).Corpurile de incalzire sunt echipate cu robinete cu dublu reglaj • Utilizate pe scara larga in strainatate. . cauza principala o constituie faptul ca temperatura agentului termic livrat este in general sub nivelul cerut de conditiile climatice exterioare.2. principiul de functionare si executia robinetelor cu termostat se va consulta fisa nr.compara si regleaza direct admisia fluidului in corpul de incalzire.contorizare la nivel de bloc (solutia Al 1) si/sau de apartament.

A9 - Dotarea corpurilor statice existente cu repartitoare de caldura
• • • • • • Scopul solufiei consta: - in asigurarea controlului asupra livrarii caldurii la consumator; - reducerea consumurilor de energie termica pentru incalzire. Repartitorul de caldura este un instrument modern care permite defalcarea pe fiecare corp de incalzire in parte a consumului total de caldura a cladirii conform unei proceduri specifice, asigurand astfel baza tehnica a sistemului de repartizare a costurilor incalzirii pe apartamente. Se mentioneaza ca pentru utilizarea repartitoarelor de caldura este necesara prevederea obligatorie a corpurilor de incalzire cu robinet cu cap termostat. Metoda exacta si economica in domeniul inregistrarii consumurilor individuale, utilizarea repartitoarelor este foarte eficienta in instalatiile de incalzire centrala racordate la termoficare. Aparatele sunt citite de catre personalul de serviciu al firmelor furnizoare, in cazul repartitoarelor cu evaporare, sau datele masurate pot fi transmise la distanfa, in cazul repartitoarelor electronice, la o unitate de stocare a datelor. Descrierea principiului de functionare al repartitoarelor de caldura, modul de utilizare si modul de prelucrarea datelor inregistrate pe aparat sunt detaliate in fisa nr.3. Contorizarea caldurii combinata cu un sistem de facturare prin repartrtie partiala a sarcinii la incalzire utilizand repartitoarele de caldura conduce la: - stimularea locatarilor de a fi atenti la temperatura realizata in incapere; - stimularea locatarilor la economie.

• • • •

A10 - Echilibrarea hidraulica si termica a instalatiilor de incalzire
• Scopul solutiei: • - repartizarea corecta a debitelor de agent termic in instalatie; • - reducerea risipei de energie termica pentru incalzire. • Echilibrarea termica si hidraulica a instalatiilor de incalzire centrala din cladirile de locuit in cadrul actiunii de reabilitare a acestora este indispensabila deoarece nu se poate imagina o reabilitare termica cu transformarea refelei fara reechilibrare. • Echilibrarea integrala a instalatiilor de incalzire centrala reprezinta un proces prealabil contorizarii

Cauzele care provoaca dezechilibrarea termica a instalatiilor de incalzire: 1. Cauze permanente
• dezechilibrul hidraulic intre debitele necesare corpurilor de incalzire si debitele reale - reprezinta cauza cea mai frecventa si importanta a dezechilibrarii termice si este produs de defectele instalatiilor termice si anume: • - tevi partial obturate cu namol sau tartru; • - retea de distributie si corpuri de incalzire prost dimensionate; • - consecin|a unei reabilitari termice (pe partea de constructie); • - consecinfa montarii robinetelor cu termostat pe corpurile de incalzire

2.aporturi de caldura prin incalzirea suplimentara a spatiilor cu aparate electrice sau datorita prezenjei ocupantilor. radiatie solara etc. Cauze nepermanente (pasagere) • ecarturi de temperatura (ducere . . prin racirea unor incaperi datorate ventilarii naturale a incaperilor. provocate de: • .pierderi de caldura. In prezent aceste disfunctionalitati sunt combatute prin reglarea temperaturii si nu prin echilibrarea retelei.intoarcere) neconforme. • .

Avantajele echilibrarii termice printr-o buna echilibrare hidraulica a instalajiilor de incalzire sunt: • • confort . • • echitate in repartitia costurilor de incalzire prin temperaturi nediferentiale prin diverse apartamente. • • economii de energie termica si de cheltuieli aferente .disparitia apartamentelor insuficient incalzite sau prea incalzite necesitand robinete cu termostat care trebuie montate pe corpurile de incalzire.

chiar daca au fost facute eventual. Dezavantaje: .echilibrarea coloanelor intre ele nu elimina defectele de echilibrare intre corpurile de incalzire ale aceleiasi coloane.dificultatea de a interveni simplu. b) Echilibrarea coloanelor realizeaza: . Dispozitivele utilizate pentru procedeul de echilibrare si conditiile de montaj ale acestora sunt prezentate in fisa 4. Se menfioneaza ca efectele maxime se obtin printr-o echilibrare integrala a instalafiei. asupra lor. .retusurile de reglaj ale corpurilor de incalzire perturba corpurile de incalzire ale aceleiasi coloane. cu cost mic. Avantajele echilibrarii integrale: . la locatarii nemulfumiti. .cu masurarea debitului de agent termic pe coloane.echilibrarea coloanelor . riscul ca echilibrajul sa se strice rapid.reglaje neprotejate sau mult prea usor accesibile si. . a) Echilibrarea integrala realizeaza: . .diagnostic prealabil focalizat asupra retelei si asupra fiecarui corp de incalzire.Echilibrarea se poate realiza astfel • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • -echilibrarea integrala . Avantaje: .nu se efectueaza masurarea debitului de agent termic la nivelul corpurilor de incalzire. . . .posibilitatea urmaririi instalatiilor pe zone. in consecinfa. .debitele de agent termic pe coloane corecte. .reglarea cu masurarea debitului de agent termic la nivelul coloanelor. prereglaje.un reglaj cu control simultan al corpurilor de incalzire.acces usor la un reglaj pe zona.cu masurarea debitului de agent termic al corpului de incalzire.echilibrare intre coloanele instalatiei.reglare rapida si precisa. .

cunoasterea consumurilor reale de caldura pentru incalzire si asigurarea unei facturari corecte a caldurii. iar in fisa nr.5 sunt prezentate amenajarile constructive necesare amplasarii acestora. • Solutiile de contorizare a consumurilor de energie termica la nivel de bloc (scara) sunt prezentate in cap.6.6) • Scopul solutiei consta in: • . • Contorizarea la nivel de bloc (scara) a energiei termice se completeaza cu utilizarea repartitoarelor de caldura pe fiecare corp de incalzire (solufia A9) si inlocuirea robinetelor existente cu robinete cu termostat (solutia A8).Contorizarea energiei termice la nivel de bloc (scara) (vezi cap. .Al 1 .

Inlocuirea parfiala a conductelor de distribufie din subsol si izolarea lor. Scopul solutiei consta in: • .asigurarea unei bune circulatii a agentului termic. Scopul solutiei consta in: • .asigurarea bunei functionari a instalatiei. • . • B3 .asigurarea confortului in locuinfe. • B2 .cresterea eficientei corpurilor de incalzire. Solutii complexe • B1 .Inlocuirea partiala a corpurilor de incalzire si corelarea numarului de elemente cu solutiile de reabilitare ale constructiei.B.reducerea fluxului termic disipat prin conductele de distributie ale agentului termic. • .Inlocuirea tuturor robinetelor de la corpurile de incalzire cu robinet cu termostat se realizeaza conform solutiei A8. . • .tnlocuirea parfiala a coloanelor de incalzire • B4 .

Solutii de inlocuire totalaa instalatiei de incalzire • Solutia se aplica la cladiri de locuit cu o vechime de peste 30 ani si se realizeaza prin: inlocuirea totala a instalatiei de incalzire cu mentinerea solutiei inifiale (conducte + armaturi + corpuri statice) si contorizarea energiei termice la nivel de cladire sau tronson de cladire .C.

CT de cvartal). • • • • • • • • • . • pompelor. alimentare si ardere a combustibilului: • etanseitatea elementelor. conducte si armaturi) sunt similare cu cele pentru cladirile colective alimentate de la sursa de caldura exterioara (termoficare.Cladiri de locuit individuale sau insiruite. • etanseitatea canalelor si a cosului de fum.centrala termica conform prevederilor I 13/1 sunt: Al . .Revizia centralei termice care consta in verificarea: . dotate cu sursa proprie de caldura centrala termica si incalzire centrala • Sohrtiile de reabilitare pentru instalafiile interioare de incalzire centrala (corpuri de incalzire. • agregatele de ardere. Solutiile de reabilitare specifice pentru cladirile de locuit dotate cu sursa proprie . dotate cu sursa proprie de caldura A.functionarii si a starii instalafiei de depozitare. Cladiri de locuit individuale sau insiruite.functionarii si a starii cazanelor precum si a circuitului de evacuare a gazelor de ardere si anume: • etansetiatea cazanelor (partea metalica si cea samotata).

.functionarii si a starii instalafiei de tratare a apei si anume: • starea utilajelor instalajiei. • starea conductelor . • instalafiei de automatizare si control (functionare si conceptie).uzura lor. .• • • • • • • • • • • • • • • • • . • etanseitatea. • etanseitate. .functionarii si a starii schimbatoarelor de caldura si anume: • asigurarea parametrilor necesari. compresoare .functionarii conductelor si armaturilor si anume: • etanseitatea imbinarilor (filet garnituri) si pe traseul conductelor. • starii izolatiei termice si a protectiei acesteia la aparate si conducte. ventilatoare. • functionarea silentioasa.manevra usoara si eficacitatea inchiderii. . • controlul depunerilor de piatra in intcrior. • calitatea apei tratate.functionarii si a starii echipamentelor cu piese in miscare: pompe. functionarea armaturilor de siguranfa la presiunea de evacuare.inclusiv a electromotoarelor acestora si anume: • asigurarea parametrilor necesari. • manevrabilitatea armaturilor .

• A2 .Completarea centralei termice cu aparatura de masura si control si instalafie de automatizare.accidentale in urma unor disfuncfiuni.reparafii curente efectuate pe baza constatarilor facute la revizii. • . • A6 .Verificarea recipientelor sub presiune si a armaturilor de siguranta in conformitate cu prevederile ISCIR pentru echipamentele care intra sub acest control.pentru elementele la care se intrevede ca vor putea apare disfuncfiuni dupa o perioada de timp.Intrefinerea. • . deteriorari.Reparafiile efectuate in centrala termica (operatia de remediere prin care se asigura functionarea centralei termice la parametrii prevazuti in proiect) sunt: • . • A3 . avarii.reparafii insofite uneori de reparafii capitale.preventive . • AS . • A4 .de siguranta si reglare a parametrilor conform prevederilor producaforului. verificarea si revizuirea instalatiei de automatizare . • .fntrefinerea si remedierea aparatelor de masura conform instrucfiunilor producatorului. .

refacerea izolafiei.curafirea interioara prin indepartarea depunerilor. • boilere: conform indicapilor producatorului sau in lipsa acestora pentru: . A. curafirea depunerilor. . repararea sau inlocuirea mantalei si izolafiei . repararea parfii metalice prin inlocuire sau sudare. • conducte si izolafii: .la 6 ani.inlocuirea elementelor.cresterea eficienfei energetice a instalafiei prin cresterea randamentului de producere a agentului termic. vopsirea .golire. . • pompe.Reparafiile capitale in centrale se efectueaza la urmatoarele intervale de timp care pot fi reduse in functie de conditiile specifice locale astfel: • cazane: conform indicatiilor producatorilor sau in lipsa acestora pentru: . eventuala inlocuire .la 6 ani. ventilatoare. vopsirea . inlocuirea garniturilor la 4 ani. Descrierea actiunii de curafire a instalafiei si a cazanului este detaliata in fisa 1'.inlocuirea garniturilor.curafirea de depuneri.anual.8.schimbarea garniturilor. • armaturi de inchidere si reglaje: .• • • • • • • • • • • • • • • • A7 . refacerea protecfiei anticorozive .la 2 ani. rezervoare: .la 3 ani. compresoare. spalare. Curafirea periodicš a instalafiei de incalzire si a cazanului de producere a agentului termic Scopul solufiei consta in: . refacerea izolafiei.

diminuarea racirii sobelor si reducerea evacuarii aerului cald din incaperi. Dotarea sobelor cu elemente de obturare a cosului de fum pe durata nefuncfionarii sobei • Scopul masurii consta in: • . Solufii de reabilitare a instalatiilor de incalzire pentru cladiri de locuit dotate cu incilzire locala cu sobe • B. • B.marirea siguranfei in exploatare. a canalului de fum si a cosului de fum si verificarea tirajului • Scopul masurii consta in: • . • .B.cresterea randamentului de producere a caldurii. 1. . Curafirea periodica a sobelor.2.

5. Solutiile de modernizare a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit colective alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare. prin extinderea contorizarii pana la nivel de apartament.punct termic de imobil. 2. . .eliminarea pierderilor de caldura in distributie prin dispariatia retelelor termice exterioare. scara sau apartament.distributie orizontala de apartament.centrale termice de bloc.distributie in subsol.coloane de distributie pe casa scarii.reducerea consumurilor de combustibil prin utilizarea unor echipamente moderne.contorizare la nivel de apartament. Utilizarea acestor solutii de producere si distributie a energiei termice la cladiri de locuit existente asigura: . . Individualizarea incalzirii colective prin realizarea unor scheme de instalatii cu urmatoarele caracteristici: . . CT de cvartal) Solutii de modernizare (inlocuire totala a instalafiei de incalzire cu aplicarea solutiilor noi si retehnologizare) sunt prezentate in tabel 1 prin: 1. .cresterea eficienfei termoenergetice a instalatiilor. scheme si echipamente performante. performante cu randamente ridicate. .satisfacerea in mai mare masura a exigentelor de confort termic si financiar ale consumatorilor. . . SOLUTII SI SCHEME DE MODERNIZARE A INSTALATIILOR DE INCALZIRE • • • • • • • • • • • • • • • • Modernizarea instalatiilor de incalzire consta in retehnologizare prin utilizarea de noi solutii. Solutii de producere si distributie a energiei termice la consumator: . precum si in automatizarea functionarii instalatiilor.

in special: pulberi.existenta unui spatiu adecvat pentru amplasarea centralei in parterul sau subsolul blocu-lui in conformitate cu prevederile normativelor 113 si GP-051. . Solutii de producere si distributie a agentului termic • • • • • • • • Condifii de utilizare: a) pentru centrale termice de bloc sau scara: . energie electrica si combustibil necesare functionarii centralei termice. .combaterea zgomotului si vibrafiilor.asigurarea unor suprafete vitrate corespunzatoare functie de tipul de combustibil utilizat. beneficiarul trebuie sa ceara celui ce livreaza echipamentele..asigurarea racordurilor de apa.1. .centralele termice de bloc sau scara se doteaza cu automatizare minima. SOx. . care sa nu faca necesara supravegherea continua de catre fochist.performantele tehnice ale echipamentelor de ardere (cazane si arzatoare) trebuie sa fie in corcordanta cu Ordinul MAPPM nr. . pe cat posibil prin tiraj natural. • • • . . NOx. .462/1993 si Ordinul MAPPM 756/1997 "Condifii tehnice privind protectia atmosferei" care indica valorile limita de emisie pentru poluanfii emisi de centralele termice pana la 10 MW. . pentru suprafata si amplasarea acestora se va respecta prevederile normativelor 113 si I 9.necesitatea existenjei golurilor pentru accesul aerului de combustie.se utilizeaza echipamente omologate si agrementate de catre organismele abilitate din Romania. CO. aceste documente.posibilitatea realizarii unui cos de fum pentru evacuarea corespunzatoare in atmosfera a gazelor de ardere.

. .sa nu existe implicatii asupra apartamentelor invecinate (din punct de vedere al distributiei instalatiilor de incalzire existente . execujie si exploatare a centralelor termice mici . aerisiri.sunt descrise solutiile proprii de producere a agentului termic cu particularitatile si avantajele fiecareia.combaterea zgomotului si vibratiilor. . Proiectarea si execujia centralelor de bloc sau scara si punctelor termice de imobil sau a microcentralelor termice de apartament se face de catre personal autorizat conform prevederilor normativelor I 13 si P 118 conform "Ghid de proiectare.asigurarea racordurilor de apa si energie electrica necesare functionarii punctului tennic. alimentari apartamente) sau sa se solutioneze situatiile aparate. .existenta unui spatiu adecvat pentru amplasarea punctului termic la parterul sau subsolul imobilului.SC 005-2000. suprafafa vitrata. .posibilitatea evacuarii gazelor de ardere rezultate prin arderea combustibilului fara a strabate spatii cu pericol de incendiu sau explozie sau a ajunge in contact cu elementele combustibile. c) pentru puncte termice de imobil: . distanfele fata de elementele de construcfie etc. .• • • • • • • • • • • • b) pentru microcentrale de apartament . .coloane.GP 051-2000 si conform "Solutii-cadru pentru instalatii interioare de incalzire utilizand noi sisteme de producere a agentului termic" . GP-051 si SC 005 privind volumul.combaterea zgomotului si vibratiilor. in conformitate cu prevederile normativului 113.posibilitatea racordarii la instalatiile interioare de gaze naturale.16. In fisa 7 . goliri. astfel incat si nu fie afectate instalafiile celor conectati la sistemul centralizat.existenta unui spatiu disponibil pentru amplasarea echipamentului intr-una din incaperi-le apartamentului in care sa se realizeze prevederile normativelor 113. de instalarea microcentralei de apartament.

corpuri de incalzire. Concomitent. . energie si individualizarea consumurilor au impus necesitatea promovarii contorizarii la fiecare consumator (apartament) in paralel cu posibilitaple de reglaj individual. • • • • .schema de distributie a instalafiei de incalzire la nivel de apartament si sursa termica de bloc. Individualizarea incalzirii colective • • • Realizarea confortului termic in apartamente depinde. atat de natura si elementele componente ale cladirii. organe de reglare).2. In fisa 6 sunt descrise schemele de distributie a instalajiilor de incalzire utilizand surse proprii de producere a agentului termic conform lucrarii "Solutii cadru pentru instalafii interioare de incalzire utilizand noi sisteme de producere a agentului termic" . Schemele de instalatii interioare utilizand surse proprii de producere a agentului termic se pot realiza in urmatoarele solutii: .schema de distributie a instalatiei de incalzire la nivel de bloc sau scara.SC 005-2000. problemele legate de costuri.schema de distributie cu microcentrala de apartament. . cat si de instalatia de incalzire si componentele ei (conducte.

– 2. 5. Inlocuirea cazanului de producere a agentului termic pentru incalzire cu un cazan modem performant Scopul solutiei consta in: .asigurarea reducerii temperaturii spatiilor incalzite pe durata noptii sau in perioadele de neocupare ale acestora. Pentru domeniul de utilizare.Solutii de modernizare a instalatiilor de incalzire pentru cladiri de locuit individuale sau insiruite dotate cu incalzire centrala cu sursa proprie de caldura • • • • • • • • • • • • 1. principiul de funcfionare si executia robinetelor cu termostat se va consulta fisa 2. Izolarea conductelor de distribufie din subsolurile neincalzite Scopul solutiei consta in: • • • • • . . Inlocuirea robinetelor corpurilor statice existente cu robinet cu termostat Scopul solutiei consta in: .cresterea randamentului anual de producere a caldurii. Dotarea instalajiei de incalzire cu echipament de reglare cu ceas programabil Scopul solufiei consta in: .asigurarea reglajului termic local. 3. 6.reducerea pierderilor de caldura. Scopul solufiei consta in: 4. Inlocuirea arzatorului cu care este echipat cazanul cu un arzator performant Scopul solufiei consta in: . Dotarea circuitelor de incalzire care alimenteazš zone distinct incalzite cu dispozi-tive de reglare: . .asigurarea reglajului termic pe zone incalzite.reducerea consumului de combustibil.cresterea randamentului anual de producere a caldurii.

Dotarea sobelor cu echipamente de reglaj termostatic a acestora funcjie de temperatura interioara • Scopul solufiei consta in: • . Inlocuirea sobelor cu instalafie de incalzire centrala • Scopul solufiei consta in: • .exploatarea mai usoara a sobei. Schimbarea combustibilului lichid sau solid utilizat pentru sobe cu combustibil gazos Scopul solutiei consta in: • .cresterea confortului in apartamente .cresterea randamentului sistemului de incalzire.Solutii de modernizare a instalapllor interioare pentru cladiri de locuit individuale sau insiruite dotate cu sobe • 1. • . • 2. • 3.cresterea randamentului de reglare prin evitarea supraincalzirii incaperilor.

contor de energie termica pe intregul bloc sau scara si repartitoare de caldura pe fiecare corp de incalzire si inlocuirea robinetelor existente cu robinete cu dublu reglaj.impune aplicarea solutiei de inlocuire totala a refelei de distribu(ie a caldurii prin realizarea distributiei orizontale de apartament si coloane verticale pe casa scarii.6. 3.SC 002 . SOLUTII DE CONTORIZARE A CONSUMURILOR DE ENERGIE PENTRU INCALZIRE LA CLADIRILE DE LOCUIT EXISTENTE • La cladirile de locuit existente contorizarea consumurilor de energie termica se poate face prin urmatoarele solutii: 1. . 2. contor de energie termica de apartament .Solutii cadru pentru montarea contoarelor de instalatii sanitare si incalzire din cladiri existente.Solutii cadru de contorizare a consumurilor de apa. contor de energie termica de bloc si cu repartizarea costurilor conform prevederilor din reglementarile tehnice elaborate de INCERC.SC 001 . gaze naturale si energie termica. • • • • • • . aferente instalatiilor din blocurile de locuinte. Solutiile de contorizare a consumurilor de energie termica si detalii de montaj pentru contoarele de energie termica si apa calda vor fi in concordanta cu prevederile urmatoarelor reglementari tehnice: .

contoare amplasate in subsolul cladirii sau la nivelul parterului. • Amplasarea contoarelor de bloc se face tinand seama de modurile de racordare ale cladirilor la refeaua exterioara de incalzire. detaliile si conditiile de montaj ale contoarelor sunt prezente in fisa 5. de pozitia punctului de racord (in afara sau in interiorul cladirii). astfel: • a . • b .CONTORIZAREA ENERGIEITERMICE LA NIVEL DE BLOC SAU SCARA • Contorizarea energiei termice cu contor de bloc sau scara se realizeaza prin montarea unui contor de energie termica intr-un spatiu disponibil de comun acord cu Asociafia de proprietari/locatari a blocului. de existenta sau de lipsa subsolurilor tehnice si de posibilitatea amenajarii unui spatiu necesar si corespunzator. • Amenajarile constructive necesare pentru montarea contoarelor de energie termica la nivel de bloc.contoare amplasate in exteriorul cladirii in nise special amenajate. • c . .contoare amplasate in camine special amenajate.

contoarele se amplaseaza in nisa. cu acces din casa scarii. gaze naturale si energie termica aferente instalatiilor din blocurilor de locumte" in conditiile inlocuirii refelei de distribufie existente si realizšrii distribufiei orizontale de apartament si coloane pe casa scarii conform Solutiilor de distribufie de apartament detaliate in lucrarea SC 005-2000 "Solutii cadru pentru instalatii interioare de incalzire utilizand noi sisteme de producere a agentului termic". Ghenele de instalajii necesare montarii coloanelor se vor amplasa pe casa scarii. individual pe apartament. iar pentru conductele de legatura. Pe fiecare coloana de energie termica se vor monta robinete de inchidere. SC 002-1998 "Solutii cadru de contorizare a consumurilor de apa. Conditiile de amplasare si montaj necesare instalajiilor de contorizare Din racordul blocului de energie termica se realizeaza o refea de distribufie pentru alimentarea coloanelor amplasate in casa scarii. La trecerea conductelor prin perefi sau elemente de construcfii conductele se vor monta in tuburi de protectie (mansoane). precum si proteclia fata de lovituri. tevi din mase plastice. Se va evita montarea conductelor in spajii in care temperatura poate scadea sub 0 °C. rezistente la temperatura (de tip polipropilena sau polietilena de inalta densitate). Pentru coloanele de alimentare principale se recomanda fevi negre de otel.CONTORIZAREA ENERGIEI TERMICE LA NIVEL DE APARTAMENT • Contorizarea energiei termice la nivel de apartament in cladirile de locuit existente se realizeaza conf. Pentru conductele care se monteaza aparent (in plinta) se va avea in vedere aspectul estetic. • • • • • • • • .

• La alegerea tipului de contor de energie termica de apartament trebuie indeplinite acelea si conditii ca si la contoarele de bloc.care masoara debitul si volumul de apa care trece prin instalatie. . • Elementele componente ale contoarelor trebuie sa permita demontarea si inlocuirea acestora in caz de defectiune.contor de debit . diferenja de temperatura.doi senzori de temperatura care masoara temperatura agentului termic din instalatie pe conducta tur si retur.un integrator electronic care calculeaza. complexe de contoare de energie termica au un integrator dotat cu microprocesor electronic care calculeaza suplimentar si afiseaza debitul. puterea termica. • . • In fisa 8 prezentam scheme de alimentare cu agent termic pentru incalzire cu contorizare de apartament. corecteaza automat si inregistreaza in timp consumul de energie termica. • Modelele noi. • .Contoarele de energie termica folosite in apartamente. etc. pentru contorizarea energiei agentului termic de incalzire sunt alcatuite din: • .

operafie de curatire inainte de clatire si protecfie avand drept scop obfinerea unor instalafii curate fara depuneri.acfiune preventiva de protecfie . urmatoarele: .adaugarea unui protector (inhibator) de coroziune in adaosul de apa de umplere finala pentru protejarea instalafiei contra acfiunilor nefaste ale coroziunii si depunerilor de calcar in scopul economisirii energiei si cresterii randamentului corpurilor de incalzire. l TRATAMENTE DE CURAjTRE CHIMICA SI PROTECTIE ANTICOROSIVA A INSTALATIILOR EXISTENTE DE INCALZIRE LA CLADIRI DE LOCUIT ALIMENTATE DE LA O SURSA DE CALDURA EXTERIOARA (TERMOFICARE. in mod obligatoriu. . • Controlul apei din instalafie .Instalapa trebuie sa fie funcfionala.acfiune chimica .acfiune mecanica hidraulica .Estimarea calitafii generale a instalafiei pentru a estima gradul depunerilor de calcar.FISA nr. Inaintea efectuarii tratamentelor de curafire si protecfie a instalafiei de incalzire trebuie realizat: • Controlul starii generale a instalapiei de incalzire centrala .spalarea si clatirea au drept scop eliminarea namolu-lui si a altor resturi aparute dupa acfiunea chimica. . . CT DE CVARTAL • • • • • • • • • Tratamentul de curafire chimica si protecfie anticorosiva a instalatiilor de incalzire centrala implica.

starea garniturilor de etansare ale vanelor. . .5 arata ca apa este corosiva pentru conductele de OL.pH-ul apei scazut < 8 . .• • • • • • • • • • • • • • • Se ia un esantion de apa din instalafie si se analizeaza valoarea pH. • Verificarea etanseitafii instalafiei Modificarile aduse instalafiei pentru repunerea sa in funcfiune. renovare sau modificare se efectueaza inaintea operafiilor de curafire.confinutul de sulfafi. Se verifica: . . mirosul apei.sulfafii sunt daunatori ofelului si fontei. . . pentru bransarea furtunelor suple si pentru realizarea alimentarii. ioni de nitrafi si amoniac . confinutul in ioni de cloruri.procentul de cloruri > 50 mg/l . culoarea apei. . alamei si aluminiului.starea fizica si accesul la robinetele lor de la baza coloanelor (daca exista).o concentrare de saruri solubile cu confinut de clor si sulf poate fi cauzata de catre adaosurile repetate de apa. abundenfa de mal. . conductivitatea.mirosul de mucegai.dauneaza conductelor de ofel.daca exista o sursa de alimentare cu apa in apropiere cu un debit si presiune suficiente. .8.starea robinetelor de aerisire. de putred este semnul ca instalafia este poluata biologic.este daunator conductelor din cupru si alama.daca exista unul sau mai multe camine de canalizare capabile sa absoarba volumul apelor provenite din golirea si clatirea instalafiei.culoare rosietica a apei sau a malului este semnul coroziunii prin oxigenare. in sensul ca acestia permit dezvoltarea bacteriilor anaerobice sulfastoreductoare care produc gazul H2S ce antreneaza o coroziune puternica. . sulfat si eventual de nitrafi astfel: . .

20) si se lasa sa functioneze instalatia una sau doua saptamani. fara nici un rise). Actiunea de curatire chimica . Apoi se goleste instalatia .Daca instalatia este foarte murdara.Se pregateste instalatia conf. se verifica repartizarca produsului in intreaga instalatie si se determina volumul exact de apa pe carc il continc instalatia. .pentm eliminarea malului din instalatiile existente • • • .Se introduce cantitatea de substanca detartranta (ex. . IC .Se estimeaza volumul apei din instalatie.se introduce 1-2% substanfa detartranta si se lasa din nou sa functioneze instalatia timp de 2 sau 3 saptamani.Se face controlul concentratiei.1. • • • • . 1 .20) pentru a obtine dozajul ales (1-2%) in functie de starea instalatiei si dupa umplere se lasa sa functioneze instalatia in mod normal timp de 2-3 saptamani (se poate lasa produsul in instalatie peste o luna de žile. Masurarea se efectueaza in diverse parti ale instalatiei. . se va proceda in doua etape: se introduce 1% solufia detartranta (ex.IC . Inainte de golire se masoara concentratia reala a produsului detartrant cu aparatura de masura. fig.

fig. se va utiliza un robinet exterior de incendiu. radiator dupa radiator pana la ultimul radiator.Instalatie de incalzire complexa cu probleme (greu accesibila) In cazul unor instalatii de incalzire complexe existente.se inchid robinetele tuturor radiatoarelor.Instalatii de incalzire simple usor accesibile Conf. • • • . Faza 3: Se repeta operatiile de la faza 1.3 si fig.2 prin montarea in derivatie pe colectorul de retur general a unui "modul de filtrarc" conf.se deschide robinetul de alimentare cu apa rece si se racordeaza la instalatie conf. 1 si se lasa sa curga pana ce apa iese cu un debit constant. Faza 1: .l . fig.se procedeaza astfel. In acest caz se va cere avizul autoritatilor in domeniu. curata si cu un pH neutru sau o conduetivitate egala cu cea a orasului.2 avand drept scop absorbirea impuritatilor care ar putea exista dupa spalare si datorita aces-tui fapt sa fie antrenate in circulatie.spalarea hidraulica si clatirea instalatiei de iacalzire centrali • • • • • • • • • Cazul A .2. fig. .fig. in afara de radiatorul cel mai indepartat. Cazul B . Modulul de filtrare este echipat cu un sac al carui grad de filtrare poate varia intre 5 si 50 mm si o bara magnetica (fig. sau in care unele radiatoare n-au functionat la operatia de spalare hidraulica si clatire se face conf.3'). . NOTA: In cazul in care o cladire de locuit nu dispune de o sursa de alimentare cu apa suficienta pentru spalare si clatirea instalafiei. . Actiunea mecanohidraulica . Faza 2: Se inverseaza bransarea furtunurilor flexibile pentru a alimenta radiatoarele prin retur si se spala procedand conform faza 1. dificil de spalat.se inchide robinetul radiatorului cel mai indepartat si se deschide robinetul radiatorului urmator. Modulul de filtrare funetioneaza ca "un rinichi" terminand progresiv curatirea instalatiei fara pierderi de apa.se izoleaza instalatia si se desehid robinetele de golire Cl. C2.

antigel FC-1 (baza netoxica monopropylen glicol) se utilizeaza pentru instatiile care nu conjin aluminiu. . durata de viafa a instalatiei in urma efectuarii tratamentului este de 20 ani. • • • • • • .cu un dozaj de minimum 1% indiferent de tipul instalafiei. . Se recomanda ca utilizarea antigelului sa se faca numai in instalafii care au fost perfect curajate. Se recomanda un control cel pujin o data pe an a instalatiilor tratate contra depunerilor de calcar si a coroziunii efectuand: . atunci cand se doreste o protecfie contra inghetului se recomanda utili-zarea acestui antigel de baza impreuna cu protectorul de coroziune PC-4 in diverse concentrafii funcjie de gradul de protecfie dorit.3. .dozajul de produs.PC-4 cu un dozaj 4% indiferent de tipul instalafiei.fluid caloporteur FC-2 (baza netoxica monopropilen glicol) . .6 ani.Noxal . durata de viaja a instalatiei in urma efectuarii trata-mentului mixt FC-1 si PC-4 este de 20 ani. . durata de viafa a instalafiei in urma efectuarii tratamentului este de 20 ani. care asigura si protecfia contra inghetului.dozajul de antigel cu un refractometru. dozajul minim recomandat pentru a beneficia de protectie completa este 25% (protectie antigel la -10 °C). Actiunea preventiva de protectie a instalatiei • • • • Pentru protecjia contra depunerilor de calcar si a coroziunii conductelor se folosesc substante funcfie de metalele din care este alcatuita instalatia si dintre care mentionam cateva: .este un produs complet. durata de viafa a tratamentului . daca ea confine elemente din aluminiu.pH-ul cu benzile de hartie pH sau cu un pH neutru.

.

.

.

.

mirosul apei. . provoaca depuneri de calcar si mal in cazan.FISAnr. . deci a producerii de mal hidroxid.dauneaza conductelor de ofel. confinutul in ioni de cloruri.acfiune preventiva de protecfie . in sensul ca acestia permit dezvoltarea bacteriilor anaerobice sulfat reductoare produc un gaz H2S ce antreneaza o coroziune puternica.5 arata ca apa este corosiva pentru conductele de OL. culoarea apei. .mirosul de mucegai.Estimarea starii generale a instalafiei pentru a aprecia gradul depunerilor de calcar. . . Inaintea efectuarii tratamentelor de curafire si protectie a instalatiei de incalzire trebuie realizat: • Controlul starii generale a instalafiei de incžlzire centrala . ioni de nitrafi si amoniac este daunator conductelor din cupru si alama.l’ TRATAMENTE DE CURATIRE CHIMICA SI PROTECJIE ANTICOROSIVA A INSTALATIILOREXISTENTEDE INCALZIRE LA CLADIRI DE LOCUIT INDIVIDUALE SAU INSIRUITE DOTATE CU SURSA PROPRIE DE CALDURA • • • • • • • • • • • • • • • • • • Tratamentul de curafire si protectie a instalatiilor de incalzire la cladiri cu sursa proprie implica.o concentrare de saruri solubile cu confinut de clor si sulf poate fi cauzata de catre adaosurile repetate de apa.culoare rosietica a apei sau a malului este semnul coroziunii prin oxigenare. .acjiune mecanica hidraulica .continutul de sulfafi. .sulfafii sunt daunatori otelului si fontei. inainte de clatire si protectie.procentul de cloruri > 50 mg/l .spalarea si clatirea au drept scop eliminarea namolu-lui si a altor resturi aparute dupa acfiunea chimica. • Controlul calitatii apei din instalatie Se ia un esantion de apa din instalajie si se analizeaza valoarea pH. .actiune chimica . .operatie de curafire avand drept scop obfinerea unor instalafii curate fara depuneri. conductivitatea. abundenfa de mal. in mod obligatoriu.8.Informare privind cantitatile de apa de adaos pentru a estima valoarea pierderilor. sulfat si eventual de nitrafi astfel: . . 3 actiuni: . de putred este semnul ca instalafia este poluata biologic.Instalafia trebuie sa fie functionala si perfect etansa. alamei si aluminiului. aportul regulat de apa introduce in instalafie oxigen si saruri care au drept efect marirea coroziunii. .adaugarea unui protector (inhibator) de coroziune in adaosul de apa de umplere finala pentru protejarea instalatiei contra actiunilor nefaste ale coroziunii si depunerilor de calcar in scopul economisirii energiei si cresterii randamentului corpurilor de incalzire.pH-ul apei scazut < 8 .

un strat de parafina serveste la izolarea suprafejei libere a lichidului pentru a evita oxigenarea apei. algele si alte impuritafi dezvoltate in acesta sa pžtrunda in instalafie. . se verifica prezenja in apa instalajiei a produsului de tratament intr-o buna concentrajie si. se corijeaza situajia adaugand un produs de tratare direct in interiorul vasului. . Vasul de expansiune trebuie golit separat inainte de golirea instalaplei pentru a evita ca namolul. daca este necesar.Vasele de expansiune Daca expansiunea instalafiei este asigurata cu un vas de expansiune deschis in aer liber se recomanda suprimarea lor si inlocuirea cu un vas de expansiune inchis sub presiune de azot. In acest caz se va izola vasul inainte de golirea instalajiei pentru a evita patrunderea parafinei in instalajie si producerea blocajelor. se va curafa si dezinfecta folosind o perie si o solufie de bioxid NX-9 sau NX-11. se va verifica starea sa. producand blocaje si o poluare biologica.Rezervor cu grup de menjinerea presiunii (modul de expansiune) Se controleaza starea interna a rezervorului si se procedeaza la curajirea sa.• • • • • • • • • • • Verificarea dispozitivelor de expansiune (VE) . Dupa tratamentul definitiv si umplerea instalajiei. pentru a elimina accesul aerului care va contamina apa din instalafie. pentru a asigura protecjia instalajiei. In cazul in care presiunea din vas este asigurata cu aer comprimat. In cazul in care se pastreaza vasul de expansiune.

renovare sau modificare se efectueaza inaintea operajiilor de curatire. . • Verificarea etanseitatii instalatiei Modificarile aduse instalatiei pentru repunerea sa in functiune. iar in cazul in care instalatia este tratata cu antigel.daca exista o sursa de alimentare cu apa in apropiere cu un debit si presiune suficiente. se va verifica concentrajia de antigel pe care o confine apa din instalajie pentru ai garanta protecjia contra inghejului.starea fizica si accesul la robinetele de la baza coloanelor (daca exista). Se verifica: .starea robinetelor de aerisire. pentru bransarea furtunelor suple si pentru realizarea alimentarii. In ceea ce priveste rezervorul modulului de expansiune.• • • • • • • • • • Pentru intrejinere . .starea garniturilor de etansare ale vanelor. semestrial sau anual. o mica doza de produs bioxid NXB-9 sau NXB-11 pentru a menjine apa sterilizata in timp.personalul de exploatare are obligajia de a adauga in vas. . . . personalul de exploatare trateaza apa pe care o confine cu un produs de protecjie definitiv intr-o buna concentratie.daca exista unul sau mai multe camine de canalizare capabile sa absoarba volumul apelor provenite din golirea si clatirea instalatiei.

fara niči un risc).Se estimeaza volumul apei din instalajie. • Detartrarea/dezoxidarea separata a cazanelor .Daca instalafia este foarte murdara.20) si se lasa sa funetioneze instalatia una sau doua saptamani. fig. daca este cazul.Controlul concentrafiei. . se procedeaza la renovarea lor aplicand un tratament de detartrare/dezoxidare separat si anume: .20) pentru a obtine dozajul ales (1-2%) in funcfie de starea instalajiei si dupa umplere se lasa sa funcjioneze instalatia in mod normal timp de 2-3 saptamani (se poate lasa produsul in instalafie peste o luna de žile.IC .1. .Cazane vechi Daca acestea au fost bine intrejinute. .Se introduce cantitatea de substan(a detartranta (ex. Se va verifica: .Se pregateste instalafia conf.se introduce 1-2% substanja si se lasa din nou sa funejioneze instalatia timp de 2 sau 3 saptamani.Cu excepfia instalatiilor cu un grad important de impuritati.Golirea rapida si eficace a cazanului (pozifionare si diametru suficient al robinetului de golire) usor si fara risc. se va deconecta cazanul de instalajie. • • • . Inainte de golire se masoara concentrajia reala a produsului detartrant cu aparatura de masura.Izolarea cazanului cu robinete perfect etanse. Masurarea se efectueaza in diverse parfi ale instalafiei. se va proceda in doua etape: se introduce 1% solufia detartranta (ex. un dozaj de 10% din volumul de apa al cazanului este suficient. Apoi se goleste instalatia . . Actiunea de curatire chimica .Se va utiliza produsul DS-40 (acid in pudra).4 . .Cantitatea de apa exacta este indicata de fabricantul cazanelor . se verifica repartizarea produsului in intreaga instalajie si se determina volumul exact de apa pe care il conjine instalatia.IC .pentru eliminarea malului din instalatiile existente • • • • • • • • • • • • • .

.

Alimentarea independentš a cazanului. sa fie respectate . • In general debitul acestei pompe trebuie sa fie cel putin egal cu 1015% din debitul nomi-nal al cazanului. • . se verificš: • .Existen{a unui robinet de aerisire capabil sa evacueze gazele ce se produc in timpul tratamentului. • . producand distrugerea lor.• .Existen(a unui loc de evacuare a apelor uzate. • Se verifica ca punctele de siguranfš enumerate mai inainte.Posibilitatea orientarii spumei de acid care s-ar putea produce.Starea vasului de expansiune si a supapei de siguranfa. • .Cazanul este echipat cu pompš de recirculare permrfand functionarea aces-teia pentru detartrare. pentru a evita scurge-rea pe suprafefe sau compozanfi. se utilizeazš o pompa independentš provizorie. • Soluna 1 .Cazanul nu este echipat cu pompa de recirculare. In acest caz. • Soluna 2 .

se deschide robinetul de alimentare cu apa rece si se racordeaza la instalafie conf.se inchid robinetele tuturor radiatoarelor. • Se inverseaza furtunele pentru a se asigura clatirea corecta a cazanului de toate impuritafile depuse la baza.se procedeaza astfel. in afara de radiatorul cel mai indepartat. se demonteaza cazanul si se efectueaza spalarea utilizand fevile de tur si retur ale instalatiei care sunt libere pentru a lega furtunurile flexibile. usor accesibile Operatiile de spalare hidraulica si clatirea instalatiei de incalzire la Cladiri de locuit individuale si insiruite conf. Se inchid robinetele tuturor radiatoarelor sau robinetelor de izolare a retelei. Actiunea mecanohidraulica . 3. Spalarea hidraulica a cazanului. . fig.se inchide robinetul radiatorului cel mai indepartat si se deschide robinetul radiatorului urmator.Instalafii de incalzire simple.4 sunt: 1.2.fig.spalarea hidraulica si clatirea instalatiei de incalzire existente la Cladiri de locuit individuale • • • • • • • • • • • • • • • • • Cazul A . • Se deschide robinetul de alimentare cu apa.4 si se lasa sa curga panš ce apa iese cu un debit constant. apa trebuie sa curga cu debit mare pana iese curata. 2. . . radiator dupa radiator pana la ultimul radiator. In cazul in care se schimba cazanul dupa operafia de curafire. asa cum s-a explicitat in Faza 2 si Faza 3. intr-un loc capabil sa absoarba tot debitul de apa. Spalarea hidraulica a circuitului de radiatoare. . curata si cu un pH neutru sau o conductivitate egala cu cea a orasului. Faza 2: Se inverseazš bransarea furtunelor flexibile pentru a alimenta radiatoarele prin retur si se spala procedand ca la faza 1. • Faza 3: Se repeta operatiile de la faza 1. Se goleste instalatia. Faza 1: . Se racordeaza robinetele de golire (c) cu un furtun flexibil la un robinet de apa si la evacuare. • Se deschid robinetele (1) si (c) si robinetul de golire al cazanului (nu se aplica in cazul unui cazan mural clasic cu serpentina). daca exista. Se opresc cazanul si pompa.

fig.• Cazul B .Instalafie de incalzire complexa • In cazul unor instalatii de incalzire complexe existente. dificil de spalat sau in care unele radiatoare n-au func{ionat.5 prin montarea in derivate pe colectorul de retur general a unui "modul de filtrare" conf. se va utiliza o sursa exterioara de apa. • NOTA: In cazul in care o cladire de locuit nu dispune de o instalatie de alimentare cu apa suficienta pentru spalare si clatirea instalafiei. In acest caz se va cere avizul autoritatilor in domeniu. • Modulul de filtrare este echipat cu un sac al carui grad de filtrare poate varia intre 5 si 50 mm si o bara maganetica. • Modulul de filtrare termina progresiv curaprea instalafiei fara pierderi de apa. .fig.3 si 3' avand drept scop absorbirea impuritafilor care ar putea exista dupa spalare si datorita acestui fapt sa fie antrenate in circulafie. operafia de spalare hidraulica si clatire se face conf.

dozajul de produs. durata de viajž a instalatiei in urma efectuarii tratamentului este de 20 ani. Se recomanda un control cel pufin o data pe an a instalatiilor tratate contra depunerilor de calcar si a coroziunii efectuand: . • • • • • • .cu un dozaj de minimum 1% indiferent de tipul instalatiei.3. durata de viafa a tratamentului . durata de viafa a instalatiei in urma efectuarii tratamentului este de 20 ani.antigel FC-1 (baza netoxica monopropilen glicol) se utilizeaza pentru instalatiile care nu confin aluminiu. . Actiunea preventiva de protectie a instalatiei • • • • Pentru protecfia contra depunerilor de calcar si a coroziunii conductelor se folosesc substanje functie de metalele din care este alcatuita instala|ia dintre care menfionam: .6 ani.dozajul de antigel cu un refractometru. . Se recomanda ca utilizarea antigelului sa se faca numai in instalafii care au fost perfect curafate. . durata de viafa a instalatiei in urma efectuarii tratamentului mixt FC-1 si PC-4 este de 20 ani.fluid caloporteur FC-2 (baza netoxica monopropilen glicol) .PC-4 cu un dozaj 4% indiferent de tipul instalatiei.Noxal . dozajul minim recomandat pentru a beneficia de protecfie completa este 25% (protecfie antigel = -10 °C).este un produs complet. . daca ea confine elemente din aluminiu. atunci cand se doreste o protec(ie contra inghefului sub 25% sau peste 40% se recomanda utilizarea acestui antigel de baza impreuna cu protectorul de coroz-iune PC-4 in diverse concentrafii funcfie de gradul de protecjie dorit. .pH-ul cu benzile de hartie pH sau cu un pH neutru. care asigura si protecfia contra Inghejului.

pe conducta de tur. • Pentru a realiza o temperatura dorita a aerului din incapere pe baza folosirii unui anu-mit debit de agent termic prin corpurile de incalzire.FISA nr. acestea trebuie echipate cu robinete cu termostat. • In scopul utilizarii eoreete de catre consumator a robinetelor cu termostat se face o informare a utilizatorului (locatarului) asupra termostatului si posibilitatea setarii lui. pana la termperatura apei de max. • Robinetul cu termostat este asigurat contra scoaterii intamplatoare sau voite a capului cu termostat sau a butonului de reglare. .2 ROBINETE CU TERMOSTAT • Domeniul de utilizare • Robinetele cu dublu reglaj cu termostat se pot utiliza penim oriee sistem de incalzire centrala. • Exista posibilitatea reglarii debitului masic al apei si repartizarii optime dupa necesifatile temperaturii dorite in incaperi de catre locatari prin setarea termostatului. • Robinetele cu termostat asigura pierderi mici de sarcina.l20 ○C.

amplasat pe perete. In scopul evitarii accesului neautorizat la termostatele radiatoarelor si a inchiderii acestora.. intr-un loc unde poate masura corect temperatura interioara. de exemplu. se poate utiliza un dispozitiv de aetionare cu senzor ineorporat. senzorul termostatic se monteaza la capžtul unui tub capilar lung de 2 m. debitul prin radiator creste . Daca accesul la radiator pentru actionarea termostatului este dificila.. fig. montat pe perete. la distan^a de 8 m la capatul unui tub capilar racordat la robinetul de radiator. Alegerea locului de montare a senzorului termostatic se face funetie de pozitia de montare a radiatorului conf. Cand fluidul se contracta (ca urmare a scaderii temperaturii din camera) ventilul se va ridica. . intrucat caldura degajata de conduete si radiator infiuenfeaza elementul sensibil. in cazul radiatoarelor amplasate intr-o nisa sub pervazul ferestrei. . ascuns in spatele draperiei. automat si fara consum energetic. +26 °C) care pot fi blocate cu dispozitive speciale. 6 si anume: . exista posibilitatea utilizarii termostatelor cu limitari de temperatura inferioara si supe-rioara (+6 .• • • • • • • • • Principiu de functionare Corpul termostatului contine un fluid care se dilata cand temperatura din camera creste si se contraeta cand temperatura din camera scade. diminuand debitul de apa calda prin radiator.in unele situatii termostatul cu senzorul ineorporat nu poate determina corect temperatura din camera. Cand fluidul din senzorni termostatului se dilata (ca urmare a cresterii temperaturii in camera) ventilul robinetului este impins treptat spre scaun.in mod simplu.de regula. Toti senzorii termostatelor desehid automat ventilul robinetului de reglare atunci cand se atinge in camera temperatura minima de garda. senzorul termostatic este amplasat in interiorul corpului termostatic.

monotubulara sau bitubulara. Cand senzorni este montat. Robinetele cu termostat in executie tip drept sau colf se monteaza pe radiatoare in sistemele de incalzire bitub. Presetarea oferi posibilitatea echilibrarii liidraulice a instalatiilor de incalzire asigurand alimentarea cu agent termic a tutur-or consumatorilor conform necesarului de caldura al acestora si calculului de echilibrare hidraulica efectuat de proiectant. Robinetul cu termostat cu execujie tip by-pass se monteaza pe radiatoare din sistemul de incalzire monotub care asigura trecerea debitului neutilizat mai departe in sistemul de incalzire. echipate cu dispozitive de presetare. Presetarea se face o singura data (la punerea in funcliune) cu exceptia situa(iilor cand are loc o modificare a sistemului ini|ial.• • • • • • • Executie Robinetele cu termostat pot fi executate in mai multe variante functie de pozitia de montaj pe radiator si de tipul instalatiei. inelul de presetare este ascuns astfel incat nu exista acces la modificarea pozitiei acestuia si dezechilibrarea instalatiei . Dupa presetare se monteaza capul termostat. Presetarea se face cu ajutorul unui inel montat pe robinet fara utilizarea unor scule speciale. Firmele furnizoare livreaza robinete cu termostat pentru toate tipurile de sisteme de incšlzire intr-o gama larga de dimensiuni.

pe care sunt montate repartitoarele de caldura. aportul de energie se cunoaste prin integrarea in timp. Montarea si utilizarea repartitoarelor se va face in conformitate cu "Specificatia tehnica privind montarea si utilizarea repartitoarelor pentru consumurile de caldura ale corpurilor de incalzire" indicativ ST 046/2001.3 REPARTITORUL DE CALDURA • • • • • • • • • • • • Generalitati Repartitorul de caldura este un aparat modern care permite punerea in evidenta a consumurilor parjiale dintr-o instalatie de incalzire centrala. In acest caz se monteaza repartitoare pe toate corpurile de incalzire care se alimenteaza de la aceeasi instalatie. Cerinte de utilizare Utilizarea sistemului de imparfire a cheltuielilor pe baza repartitoarelor este posibila in urmatoarele condifii: . Temperatura este un parametru care serveste cunoasterii aparatului de energie al corpurilor de incalzire.FISA nr. Numarul corpurilor de incalzire care nu se echipeaza cu repartitoare trebuie sa se incadreze intr-o proporjie de 25% din suprafaja totala locuita. alimentati de la aceeasi instalatie.instalatia sa fie exploatata corespunzator.starea tehnica a instalatiei sa permita echiparea cu repartitoare. Pentru utilizarea repartitoarelor corpurile de incalzire vor fi prevazute. . in mod obligatorni. cu robinet cu termostat . puterea poate fi estimata prin calcul. In cazul unor corpuri de incalzire care sunt inaccesibile din cauza modului de montare. In principiu repartitoarele se monteaza numai la acele instalatii care servesc cel putin doi utilizatori.

dimensiunile geometrice si identificarea corpurilor de incalzire. . .montarea elementelor de prindere adecvate. Prelucrarea datelor Prelucrarea datelor se face. .calcularea cheltuielilor dupa prescripfiile de calcul. • Citirea indicatiilor repartitorului: .exigenjele relative la mentenanta si la citire . conform specificafiei tehnice ST 046/2001. . finindu-se seama de: .temperaturile limita de utilizare.verificarea integritafii sigiliului.verificarea fermitafii prinderii repartitorului.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • Condrfii de exploatare • Recepfia echipamentului de incalzire .precizarea cu exactitate a punctului de montare pe corpul de incalzire. • Calculul cheltuielilor pentru incalzirea spatiilor: . .evaluarea situajiilor speciale.identificarea temperaturii medii a instalapei de incalzire. . . pentru fiecare tip de repartitor.verificarea corectitudinii de amplasare pe corpul de incalzire. .montarea repartitorului pe corpul de incalzire.factorii de evaluare.identificarea mijloacelor ajutžtoare necesare. • Montarea repartitoarelor: . . .identificarea puterilor termice si a locurilor de montaj.verificarea vizuala a integrita^ii aparatului. .examinarea vizuala a corpului de incalzire. .

Repartitoarele de caldura electronice funcfioneaza conform urmatoarelor principii de functionare: .• Tipuri de repartitoare • • • • • • In practica se utilizeaza doua tipuri de repartitoare: A) repartitoare funcfionand cu energie electrica (electronice).un senzor de temperatura inregistreaza temperatura pe suprafafa radiatorului sau a agentului incalzitor.principiul de masura cu doi senzori . . . Valoarea consumului este proporfionala cu caldura emisa prin suprafafa de incalzire si consumata de utilizatori pe timpul perioadei de masurare (contabilizare). una sau mai multe din temperaturile caracteristice. B) repartitoare funcfionand fara energie electrica. A) Repartitoare funcfionand cu energie electricS (electronice) Principiul de functionare Repartitoarele alimentate cu energie electrica sunt aparate care integreaza temperatura pe o perioada de timp data.senzorul de temperatura inregistreaza temperatura pe suprafafa radiatorului sau agentului incalzitor. conform procedeului de masura.masoara cu trei senzori temperatura de ducere si intoarcere a agentului incalzitor si temperatura din camera • • • • • . in vederea evaluarii emisiei de caldura a suprafejei corpurilor de caldura. funcfionand pe principiul evaporarii. iar al doilea masoara temperatura din camera sau o temperatura aflata intr-o relaple definita cu aceasta.principiul de masura bazat pe diferenfa medie logaritmica de temperatura.principiul de masura cu un senzor . Acestea utilizeaza.

. fig. i pe pereli se efectueaza atunci cand inaltimea corpului de incalzire este mai ■0 mm sau cand repartitorul nu poate fi montat direct pe corpul de incalzire. Cotele de montare direct pe corpul de incalzire sunt indicate in fig. Cadranul indicator Pe ecranul repartitorului. 8 si se aplica daca sunt in concordanja cu instructiunile de montare ale produsului.7a. afisajul se schimba automat la anumite intervale de timp fara intervenfie. conf.senzori de caldura.direct pe corpul de incalzire.valoarea consumului curent. . . .• • • • • • • • • • • • • • • • • Descrierea constructiva Repartitoarele de caldura electronice se compun. .valoarea memorata a consumului din sezonul precedent de decontare. . in care caz contorul repartitorului se monteaza pe perete si senzorul de temperatura pe corpul de incalzire.sursa de alimentare (baterii). Fiecare repartitor electronic este o unitate functionala ale carui componente sunt fabri-cate cu respectarea unor anumite toleranfe. Indicafiile de pe ecranul aparatului apar in urmatoarea succesiune: . .un cod de control si data de scaden^a a citirii. Dupa montare se vor izola cablurile senzorilor . Montare Montarea repartitoarelor electronice se exccuta astfel: .constanta de evaluare a repartitorului si numarul de senzori.carcasa. din: .pe perete. Sigiliul serveste la protecfia aparatului contra eventualelor manipulari neautorizate.ecran de afisaj. Con-Hral se monteaza pe perete pe partea opusa robinetului cu ventil termostatat la distanfa mini-Mi de 100 mm de corpul de incalzire. .sigiliu. astfel se obfine o funcfionare uniforma a fiecarui repartitor dat (tip marca) in condifii de utilizare identice.

.

.

B) Repaititoare functionand fara energie electrici funetionind pe principiul evaporarii • • • • • • • • • • • • • • • • • • Principiul de funetionare Rapartitoarele funetionand prin evaporare sunt aparate in care se produce evaporarea unui lichid sub efectul temperaturii si duratei aportului de energie care se transmite printun contact termic cu suprafata calda a corpului de incalzire. Inaljimea locului de strangere se afla in cazul radiatoarelor cu curgere verticala intre 60 si 80% din inaltimea corpului de incalzire (elemente. 8. teava sau plate) masurata de la baza inferioara pana la mijlocul repartitorului (fig.flacon cu lichid de evaporare si sigiliu. Pentru a cunoaste consumul. . Montaj Strangerea repartitoarelor pe corpurile de incalzire trebuie sa prezinte siguranfa pe o perioada indelungata. Descrierea constructiva Repartitorul de caldura funetionand prin evaporare se compune conf. Voumul de fluid evaporat reprezinta .placa de baza. . . Datorita impreciziei de masurare a lichidului evaporat cat si a usurintei de fraudare prin masuri de reducere a evaporarii. Cadranul indicator Marimea indicata citita perpendicular reprezinta inalfimea lichidului in dreptul scalei.rigla de vizualizare. masurata de la punetul zero al scalei.8). locul de montare prescris se afla la 75% din inalfimea corpului de inaltimea corpului de incalzire (se admit unele exceptii in cazul corpurilor de incalzire cu lungime mica). In cazul corpului de incalzire care depasesc lungimea de 2000 mm este necesara montarea a doua repartitoare. Marimea indicata reprezinta cantitatea cu care a scazut nivelul fluidului sub punctul de nul.in anumite conditii .canitatea de caldura data de corpul de incalzire. fig. Pozida de montare a repartitoarelor este prezentata in fig.placa frontala cu scala gradata. . In cazul echiparii corpurilor de incalzire cu robinete cu termostat. se recomanda utilizarea repartitoarelor cu evaporare numai la cladiri cu numar redus de apartamente. marimea indicata se multiplica cu factorul global de echivalare.7 din: .

.Amplasarea mansonului de masurare cu respectarea condifiei: . fie pe partea stanga.Pozida vanei (orizontala. .Amplasarea dispozitivului cu respectarea condifiilor: > in amonte diametrul fevii sa fie egal sau eventual mai mare ca al dispozitivului. verticala. Condifii de montaj al dispozitivelor de ehilibrare • Robinet de echilibrare la baza coloanei (fig. domeniul de uti-lizare si avantajele utilizarii sunt prezentate in tabelul 2.Pozifia mansonului sa asigure acces usor la prizele de presiune.in amonte lungimea dreapta inaintea mansonului sa fie aproximativ de cinci ori diametrul conductei. 14) . masoara debitul de agent termic la toate corpurile de incalzire si la echipamentele temnice (vezi fig. .Montarea se efectueaza. 12) Robinetul termostatic se instaleaza ca un robinet termostatic sau manual pe intrarea in corpurile de incalzire. fie pe partea dreapta a corpurilor de incalzire (vezi fig.Se monteaza la un sistem de conducte cu acelasi diametru. > in amonte .4 ECHILIBRAREA HIDRAULICA §1TERMICA AINSTALAJHLOR DE tNCALZIRE CENTRALA • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Dispozitivele utilizate pentru procedeul de echilibrare. .La montaj robinetul termostatic trebuie plasat orizontal si nu trebuie sa fie izolat de aerul din incapere de un obstacol in faja (masu{a.9) . .Acces usor la dispozitiv.lungimea dreapta inaintea robinetului sa nu fie mai mica de 5 ori diametrul conductei. 12). • Modulul termic pe apartament. • Modul de reglare (fig.Modulul de reglare se instaleaza pe toate corpurile de incalzire la dreapta sau la stan-ga corpului. inclinata nu are influenfa asupra preciziei masurarii). 11) . . . . perdea) care sa permita buna circulafie a aerului in incapere.La montaj trebuie respectat sensul de curgere gravat pe modul.Comoditate de asezare (in urma reabilitarii instalatiilor) pe conductele apropiate de pereti sa existe posibilitatea unei demontari usoare si sigure a mecanismului. 13) • Aparat de masura cu citire directa a debitului de agent termic. verticala sau inclinata) nu are influenfa asupra func{ionarii.Totdeauna sunt echipate cu piulife demontabile pe partea de intrare a fluidului. .FISA nr. masoara si regleaza debitul fiecarei bucle de consumatori (vezi fig. func{iunile lor. . . • Manson de masurare (fig. • Robinet termostatic (fig. . 10) .Pozrpia modulului (orizontala.Respectarea sensului de curgere al fluidului indicat pe dispozitiv.Sensul de curgere al fluidului este indiferent.

.

.

.

Robinet (manual tennostatic) de masurare si reglare a agentului termic pe turul coipului de incalzire . 12.Posibilitati de montaj Fig.

.

.

SC 001-96) • • Amenajari constructive Amenajarile constructive amplasarii contoarelor de energie termica sunt necesare pentru cazurile cand nu se poate gasi spatiul necesar si adecvat pentru montajul contoarelor in interiorul cladirii pe care o servesc. solufia se aplica in urmatoarele situafii: . Acestea difera de la caz la caz. iar racordurile instalatiilor interioare la retelele exterioare si distribufia se afla la nivelul parterului racordurilor care sa permita montajul contoarelor. prezenta apei in subsol. solufia se aplica in urmatoarele situafii: . . contoarele se vor monta in subsol. instalafiile de distributie sunt la nivelul parterului.Contoare amplasate in subsolul cladirii: solutia se aplica in cazul in care cladirea are subsol tehnic.cladirea nu are subsol tehnic. cutii metalice sau tablou pentru contoare. dar acesta nu indeplineste conditiile tehnice necesare pentru montarea aparaturii (umiditate mare. c . functie de locul ales pentru montaj si de modul in care acesta satisface conditiile tehnice necesare montajului: a .cladirea are subsol tehnic.5 CONTORIZAREA ENERGIEI TERMICE LA NIVEL DE BLOC LA CLADIRI DE LOCUTT EXISTENTE (CONF. imposibilitatea asigurarii securitatii si integrarii aparaturii. .Contoarele amplasate in camine special amenajate. . .cladirea are subsol tehnic. racordul la conductele de distanfa se afla in exteriorul clždirii.Contoarele amplasate la nivelul parterului: solufia se aplica in cazul in care cladirea nu are subsol tehnic. distribufia energiei termice se realizeaza la nivelul solului sau al parterului si nu exista spafiu disponibil la parter pentru montarea contoarelor. sau nu exista spafiu disponibil la parter pentru montarea conductelor. .FISA nr. imposibilitate asigurarii securitatii si integrarii aparaturii). iar distributia se face prin pamant.cladirea nu are subsol tehnic.cladirea nu are subsol tehnic si distribujia este realizata prin pamant in canale vizitabile.Contoare amplasate in nise special amenajate. iar subsolul nu permite utilizarea unui spajiu din cadrul parterului. iar punctul de racord al instalafiei interioare la conductele de distanta sau la retele se afla la nivelul subsolului. imposibilitatea asigurarii unui acces sigur) iar solutia cu nisa sau cutie metalica nu poate fi adoptata • • • • • • • • • • .alte situafii care reclama construirea unei nise. d .cladirea nu are subsol tehnic. dar acesta nu indeplineste conditiile tehnice necesare pentru montarea aparaturii (umiditate mare. b . prezenta apei in subsol.

L. Daca nu exista posibilitatea alegerii unui astfel de spafiu.contoarele sa funcfioneze intr-o clasa de precizie care sa satisfaca necesitafile concrete ale aplicatiei.M.).L.M. La alegerea tipului de contor de energie termica trebuie respectate urmatoarele conditii: . .efectele introducerii sistemului de masura (in furnitura completa) asupra regimului de funcjionare a instalatiei sa fie minim.• • • • • • • • • Se recomanda ca locul de montaj al contorului de energie termica sa fie subsolul. .I. . . se recurge la construirea caminelor de contoare.compatibilitate intre conditiile concrete de utilizare ale contorului si prescriptiile producatorului astfel incat sa se asigure funcfionarea indelungata in clasa de precizie in care a fost construit.R. parterul cladirii sau o nisa montata la interior sau in exterior.costul contorizarii si fie compatibil. cu costuri de exploatare minime.contoarele trebuie sa respecte prevedrile standardelor in vigoare si normelor nafionale de metrologie ale B.sistemul sa fie fiabil si credibil astfel incat sa permita stabilirea unor relatii normale intre furnizor si beneficiar. care sunt in conformitate cu normele interna(ionale elaborate de Organizafia Internafionala de Metrologie Legala (O. . detenninarea acestuia efectuandu-se printr-un compromis pret-performanta. .

. .un stuf pentru montarea manometrului si un stuf pentru montarea unui termometru. . a carui lungime este indicata de producator si confirmata prin aprobarea de model. .robinete de separare in amonte si aval de contor. . in dula-puri sau pe sine suport. Detalii de montaj al contorului de energie termica sunt date in SC 001-96 "Solutiicadru pentru montarea contoarelor de instalatii sanitare si de incalzire din cladiri existente".Detalii de montaj al contoarelor de energie termica • • • • • • • • Pentru inregistrarea corecta a consumurilor de energie termica schema de montaj a sistemului de contorizare a energiei termice se compune din urmatoarele parti componente: .tur (apa calda 95 °C).o portiune de conducta dreapta in amonte si in aval de contor fara schimbari de directie.integratorul electric sau electronic . termorezistenfe) care se monteaza una pe conducta de tur si una pe conducta de retur. .care este conceput sa se monteze pe perete.contor de debit (debitmetru) .masoara debitul si volumul de apa care trece prin instalatii si care trebuie montat pe racordul la conducta de distanta . .doua sonde de temperatura (traductoare.un filtru de impuritafi care se monteaza in amonte de contor.

scheme de distributie la nivelul blocului si scarii. • .satisfacerea in mai mare masura a cerintelor consumatorilor functie de conditiile locale.cresterea randamentelor de distribufie a agentului termic.FISAnr. • .scheme de distributie de apartament si sursa termica de bloc.6 SCHEME DE INSTALATUINTERIOARE CUINDIVIDUALIZAREA iNCALZIRn COLECTIVE .UTILIZAND SURSE PROPRII DE PRODUCERE A AGENTULUITERMIC • Producerea locala (surse proprii) a caldurii in centrale si puncte termice reprezinta o alternativa la producerea centralizata si prezinta urmatoarele avantaje: • . .reducerea consumului de energie termica si a cheltuielilor aferente gestionarii proprii. • Schemele de instalafii interioare de incalzire la cladirile de locuit utilizand surse proprii de producere a agentului termic conform "Solufii cadru pentru instalafii interioare de incalzire utilizand noi sisteme de producere a agentului termic" se clasifica in: • . • .

bitub sau monotub. . .tipul sursei de agent termic (centrala termica sau punct termic de bloc sau de scara). Scheme de distributie la nivel de bloc sau scara • • • • • • • • • • • Schemele de distributie se adopta in functie de urmatorii factori: . .numarul de tronsoane ale blocului. datorita posibilitatilor de amplasare in subsol. In scopul realizarii distributiei individuale de apartament cu posibilitatea de masurare si reglare locala a parametrilor. in ghene sau niše special amenajate.robinete de izolare. .spatiul disponibil din časa scarii. Distributia inferioara este preferata distributiei superioare. Coloanele se amplaseaza in časa scarii.contoare de caldura. sistemul de distributie cel mai indicat este distributia infe-rioara cu circulafie fortata. Functie de numarul de apartamente pe care le alimenteaza o grupa de coloane tur retur. .partiul de arhitectura al fiecarui tronson (numarul si amplasarea apartamentelor pe nivel). la acestea exista unul sau mai multe racorduri la fiecare nivel. cate unul pentru fiecare apartament pe care se monteaza: . in spajii de folosinta comuna fara necesitati estetice deosebite.1.

.din punct de vedere arhitectural (modul de realizare a pardoselilor. de pozida corpurilor de incalzire. ghenelor). . Functie de modul de compartimentare a apartamentului. plintelor. . se promoveaza distributia orizontala a instalatiei de incalzire in interiorul apartamentului.monotubulara cu modul termic de apartament si distribuitor .2.bitubulara cu distribuitor . Scheme de distribufie de apartament si sursS termica de bloc (punct termic sau centrali termica) • • • • • • • • • In scopul evidentierii consumurilor de energie termica pe apartament si posibilitatii de reglaj individual. . . distributia la nivelul apartamentului poate fi: .bitubulara cu modul termic de apartament.bitubulara ramificata clasica. niselor.colector.monotubulara cu radiatoarele in derivate. .din punct de vedere al functionarii corecte privind dezaerisirea instalajiei in toate punctele de schimbare de nivel. Distributia orizontala a instalatiei de incalzire in apartament impune o serie de probleme si anume: . de numarul si tipul conductelor utilizate.colector.

FISA nr.7 SCHEME DE ALIMENTARE CU AGENT TERMIC PENTRU INCAlZIRE CU CONTORIZARE PE APARTAMENT (CONF. gaze naturale si energie termica aferente instalatiilor din blocurile de locuinfe . SC 002-98) • Contorizarea energiei termice in apartamentele blocurilor de locuinte se poate realiza prin utilizarea urmatoarelor scheme de alimentare cu agent termic conform SC 002-98 Solutii cadru de contorizare a consumurilor de apa.

9. avand 2 cai la cor-pul de incalzire si 2 cai la conducta monotub. in spatiul dintre placa de beton si pardoseala finita sau in plinta. comandat de un termostat amplasat intr-o camera de referinfa a apartamentului. Coloanele cu plecarea din distributia inferioara pot sa alimenteze 1 -2 apartamente pe etaj. Distributia monotub foloseste. 6. conducte din material plastic rezistent la temperatura agentului termic. Traseul buclelor monotub se alege astfel incat sa nu se interseeteze in apartament cu alte instalatii. 11. Alimentarea corpurilor de incalzire conform schemei monotubulare se realizeaza racordarea instalatiei de incalzire a apartamentului la conducta de intoarcere a coloanei. de regula. 13. 7. Schema de alimentare cu agent termic pentru incalzire in sistem monotubular cu contorizare de apartament • • • • • • Pentru aplicarea acestei scheme se fac urmatoarele recomandari constructive si functionale: 1. Aceste coloane sunt montate in cate o caseta sau nisa special amenajata cu spatii corespunzatoare (puncte de distributie). Dupa alimentarea corpurilor de incalzire. 4. Pe conducta de intoarcere se prevede un contor de energie termica. Echilibrarea hidraulica a buclelor se realizeaza cu un robinet de reglare amplasat pe bucla de intoarcere cu prize de masurare a debitului si presiunii. 2. 3. 10. iar protecfia este de tip Jeava in feava. 12. La probarea instalatiei se va urmari asigurarea etanseitafii inainte de ingroparea instalariilor in straturile pardoselii sau inainte de montarea lor in plinta prin probe la cald si la rece. cu posibilitaji de reglare. iar pe conducta de ducere un electroventil cu doua cai. La fiecare corp de incalzire se prevede un robinet special cu 4 cai. 8. prin cate o conducta proprie fiecarui apartament. conform schemei monotubulare. In nisa de montare se poate prevedea o butelie de egalizare a presiunii si o pompa de circulafie pe retur cu armaturile aferente in situafia in care se doreste realizarea unor reglaje fine cantitative si calitative la nivel de apartament. • • • • • • • • . 5. Conductele de distributie orizontale se pot monta in interiorul apartamentului. La realizarea schemei monotub este necesar sa se consume intregul ecart de temperatura intre intrarea si iesirea din fiecare corp de incalzire. Aparatele si armaturile se racordeaza prin intermediul unor fitinguri speciale. (Se poate monta si un ejector tip Venturi). Racordarea corpurilor la bucla este in paralel. In tunele de marimea apartamentului se pot realiza una sau mai multe bucle de distributie monotub care alimenteaza un numar de corpuri de incalzire. montate in caseta sau nisa de pe nivel pentru fiecare coloana verticala. se va realiza racordarea la conducta de intoarcere a coloanei.a.

8. Legarea corpurilor de incalzire la conducta de tur si retur se face cu racorduri fixe si independente.o faza preliminara. 7. 3.colector pot fi prevazute cu robinete cu trei cai pentru realizarea amestecului tur-retur. ansamblurile distribuitor . 2. 6.1 bar timp de 5 minute.proba propriu-zisa. 11. la care nu exista pericolul de inghef se poate renunfa la golirea instalatiei. Distribuitoarele . Din distribuitoarele . . pentru evitarea formarii unor saci de aer. Toate corpurile de incalzire sunt dotate cu ventile automate de dezaerisire. polibutan sau cupru. de regula. sunt montate ventile automate de dezaerisire. fara pierderi de apa pe la imbinari. atat pe distribuitor.colectoarelor in interiorul apartamentului presupune o schema de distributie orizontala bitubulara.colectoarele se amplaseaza intr-un punct de control cu acces usor si. Pozarea conductelor se poate face pe planseul de beton al nivelului curent in grosimea stratului de finisaj al pardoselii cu luarea unor masuri de protectie in zona usilor. Instalafiile de incalzire cu distributie de nivel executate cu conducte din polietilena necesita executarea probei de presiune in doua faze: . Golirea instalajiei de incalzire se poate realiza prin racordarea la stuful de golire al colectomlui a unei surse portabile de aer comprimat. de mica capacitate si evacuare apei la cel mai apropiat obiect sanitar cu ajutorul unui furtun racordat la stujul de golire al distribuitorului. Fiecare corp de incalzire este racordat fara discontinuitati cu ajutorul unor conducte de diametru mic de polietilena reticulara. presiunea de proba este de 1. dupa caz.5 x presiunea de serviciu. 5. acordand atenfie pantelor conductelor. 9. Pentru realizarea unui control cat mai eficient al parametrilor agentului termic. De regula. la care se admite o scadere de presiune de maxim 0.b. Schema de alimentare cu agent termic in sistem bitubular cu contorizare de apartament • • • • • • • • • • • • • • Pentru aplicarea acestei scheme se fac urmatoarele recomandari constructive si functionale: 1. Dezaerisirea instalajiei implica dezaerisirea tuturor circuitelor si corpurilor de incalzire.1 bar/ora. comandate de termostate de ambianja. . 4. se prevad si contoare. Folosirea distribuitoarelor . cat si pe colector ca si in punctele cele mai inalte ale instalatiei. in care se admite. De asemenea. o scadere de presiune de 0.colectoarele de apartament se alimenteaza separat fiecare corp de incalzire. 10. Pentru cladirile locuite in mod continuu in perioada de iarna. cu o durata de 2 ore. fara pierderi de apa.

.reducerea consumului de energie termica si a cheltuielilor aferente gestionarii proprii. .8 SURSE LOCALE DE PRODUCERE A AGENTULUITERMIC • • • • • • • • • • • Producerea locala a caldurii in centrale si puncte termice este o alternativa la producerea centralizata si prezinta urmatoarele avantaje: . Prepararea apei calde de consum menajer se poate face: . Centrali termica de bloc sau scara Producerea agentului termic cu sursa locala centrala termica de bloc sau scara se realizeaza conf.FISA nr.in centrala termica folosind agentul termic al instalatiei de incalzire sau alte surse.local in apartamente. avand in vedere urmatoarele aspecte: .gradul de automatizare al funcfionarii.valoarea sarcinii termice si numarul de cazane. .cresterea randamentelor de distribufie a agentului termic. Centrala termica de bloc sau scara produce agent termic necesar incalzirii de apa calda cu temperatura maxima 95 °C si optional prepararii apei calde de consum pentru apartamentele aferente blocului sau scarii.GP 051 "Ghid de proiectare. .caracteristicile tehnice ale echipamentelor si recomandarile producatorilor.natura combustibilului • • • • • . .natura consumului (incalzire sau incalzire si apa calda de consum).satisfacerea in mai mare masura a cerinjelor consumatorilor functie de conditiile locale. Schemele functionale de centrale termice de bloc sau scara se stabilesc conform "Ghid de proiectare. . executie si exploatare a centralelor termice mici". . a. execu|ie si exploatare a centralelor termice mici .GP 051".

elemente de siguranja si automatizare) intr-un echipament monobloc. executie si exploatare a centralelor termice mici" GP 051 avandu-se in vedere urmatoarele criterii: . • • • • • • .automatizarea completa a functionarii si a protectiei in caz de avarie. . . . .dimensiune redusa. schimbator de caldura pentru prepararea apei calde de consum.functionare ecologica. La alegerea tipului de centrala se va consulta "Ghidul de proiectare. design modem. In cadrul unei cladiri multifamiliare fiecare apartament poate fi dotat cu o centrala termica de apartament intr-un echipament monobloc.combaterea zgomotului si vibratiilor.randament ridicat (mai mare de 88%).concentrarea majoritafii echipamentelor specifice unei centrale termice (pompa de circulajie. Microcentrala de apartament • • • Centrala termica de apartament este centrala in care se produce agentul termic pentru incalzire si eventual a apei calde de consum pentru un singur apartament. .b. vas de expansiune inchis.

natura si caracteristicile agentului termic furnizat de centrala termica de termoficare sau cvartal (apa calda. . abur.valoarea sarcinii termice. surse si grad de automatizare. • . • .natura consumului (numai incalzire.gradul de automatizare in funcjionare. • . • . temperaturi.numai agent termic pentru incalzire.variafia consumului de apa calda. • In lucrarea "Solufii cadru pentru instalafii interioare de incalzire utilizand noi sisteme de producere a agentului termic" SC 005 . fie la nivel de apartament. apa supraincalzita.caracteristicile tehnice ale echipamentelor si recomandarile producatorilor si de comun acord cu furnizorul de agent termic. • .sunt prezentate schemele funcfionale de principiu pentru punctele termice de bloc sau scara pentru diferite variante de consumuri. presiuni).c. numai apa calda de consum sau ambele consumuri). Schema funcfionala a unui punct termic de bloc sau de scara se face tinand seama de: • . • .apa calda de consum si agent termic pentru incalzire. • Prepararea apei calde se poate face fie la nivelul punctului termic. Punct termic de bloc sau de scara • Punctul termic de bloc este punctul termic in care se prepara cu ajutorul agentului termic primar furnizat de o centrala de cvartal sau de termoficare: • .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful