Curs nr.

11
• SOLUTII CADRU PENTRU REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSTALATIILOR DE INCALZIRE DIN CLADIRI DE LOCUIT • INDICATIV SC 006-01

NOTĂ DE PREZENTARE 1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE
• Obiectul prezentei reglementări este stabilirea soluţiilor de reabilitare şi modernizare a instalaţiilor de încălzire la clădirile de locuit existente în scopul reducerii consumurilor energetice. • Lucrarea de faţă se adresează proiectanţilor, executanţilor, asociaţiilor de locatari şi proprietari, experţilor tehnici, auditorilor energetici pentru instalaţii şi furnizorilor de echipamente necesare în realizarea soluţiilor de reabilitare/modernizare a clădirilor de locuit. • Prevederile prezentei reglementări se aplică la: • - clădiri de locuit colective alimentate de la o sursă de căldură exterioară (termoficare, CT de cvartal); • - clădiri de locuit individuale sau înşiruite, dotate cu sursă proprie de căldură (încălzire centrală şi încălzire cu sobe).

2. NECESITATE ŞI SCOP
• Prezenta reglementare reprezintă un important mijloc de documentare în acţiunea de stabilire a soluţiilor de reabilitare şi modernizare a instalaţiilor de încălzire la clădirile de locuit existente în scopul reducerii consumurilor energetice. • Reglementarea "Soluţii cadru pentru reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de încălzire din clădiri de locuit " are drept scop: • - reducerea consumurilor de energie termică pentru satisfacerea necesarului de căldură pentru încălzire şi apă caldă de consum la clădirile de locuit existente prin eliminarea risipei de energie; • - creşterea confortului termic al locatarilor; • - identificarea măsurilor, de la simplu la complex, pentru reducerea consumurilor energetice pentru încălzire şi apă caldă menajeră funcţie de gradul de uzură al instalaţiilor; • - creşterea randamentului şi optimizarea exploatării sistemelor de încălzire; • - reducerea cheltuielilor de întreţinere ale instalaţiilor de către locatari; • - măsurarea şi controlul consumurilor energetice.

modernizare a instalaţiilor de încălzire • Pentru alegerea şi aplicarea soluţiilor de reabilitare şi modernizare a instalaţiilor la clădirile de locuit trebuie respectate următoarele principii: • . prin soluţiile de reabilitare termică.solutiile de reabilitare sa se realizeze pe cat posibil fara afectarea spatiului locuit.să se urmărească.masurile simple de reabilitare vor avea prioritate. • .tratarea in ansamblu a cladirii: constructie si instalatie. CONŢINUTUL REGLEMENTARE 3. obţinerea de economii de energie pe ansamblul clădirii. • Lucrarea prezinta cerintele. Condiţii generale pentru aplicarea soluţiilor de reabilitare. • . • . cadrul legal si continutul proiectelor in care sunt prevazute solutiile de reabilitare si modernizare a instalatiilor: .solutia optima sa fie validata de disponibilitatile financiare. • . • . asigurându-se condiţiile de confort necesare.3. • .obligativitatea reabilitarii termice cu ocazia altor lucrari (consolidarea structurii de rezistenja. schimbarea destinafiei etc).1.încadrarea soluţiilor în prevederile auditului energetic al clădirii.

. -Cerinte de calitate definite de Legea nr. refacerea si protecfia mediului.Expertizarea si auditul energetic in vederea reabilitarii/modernizarii energetice a instalatiilor de incalzire.1.protectia impotriva zgomotului.Proiectarea si executarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor de incalzire cu urmatoarele faze: • Studiu de fezabilitate. . .igiena.siguranta in exploatare. . sanatatea oamenilor. .10/1995 privind calitatea in constructii si. .Cadrul legal si de reglementare. modernizare a instalaţiilor de încălzire .izolarea termica. hidrofuga si economia de energie.• • • • • • • • • • 3. in special. • Proiectul tehnic. urmatoarelor cerinte: . Condiţii generale pentru aplicarea soluţiilor de reabilitare.

Intretinerea instalatiilor de incalzire cu sobe. • .Aspecte privind regimul de functionare in exploatare a instalatiei de incalzire.2. si anume: • .Aspecte privind varsta instalatiilor de incalzire centrala din cladirile de locuit.Intretinerea sistemelor de incalzire la cladirile de locuit.Imbuntatirea performantelor instalatiilor de incalzire. • . • . Deficiente ale instalatiilor de incalzire din cladirile de locuit si masuri de imbunatatire a performantelor • In lucrare se prezinta principalele aspecte pe care proiectantul trebuie sa le aiba in vedere: • . tratandu-se in amanunt defectiunile existente. • .3. • .Starea actuala a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit existente. • .Intretinerea instalatiilor de incalzire centrala cu apa calda. .Aspecte specifice ale instalatiilor de incalzire din subsolurile cladirilor de locuit.

Inlocuirea in subsolul tehnic a vanelor defecte nefunctionale pe conductele de distributie ale agentului termic care prezinta pierderi de agent termic.Remedierea termoizolatiei conductelor de distributie din subsol A3 .Inlocuirea conductelor de distributie agent termic fisurate din subsol A5 . Cladiri de locuit existente colective alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare.Echilibrarea hidraulica si termica a instalariilor de incalzire Al 1 .nefunctionale de la baza coloanelor de distributie. Solutii de reabilitare a instalatiilor din cladirile de locuit 3.Inlocuirea vanelor defecte . CT de cvartal) A.Curatirea chimica si protecfia anticorosiva a instalatiei A8 .3.Inlocuirea robinetelor corpurilor statice existente si nefunctionale A9 .Montarea robinetelor de golire la baza coloanelor A6 .Spalarea corpurilor statice (prin demontarea de pe pozitie) cu jet de apa sub presiune. eliminarea depunerilor de nisip si namol de la partea inferioara a corpurilor de incalzire si apoi remontarea pe pozitie A7 .3. A2 .3.1. Solutii simple • • • • • • • • • • • Al . A4 .Dotarea corpurilor statice existente cu repartitoare de caldura A10 .Contorizarea energiei termice la nivel de bloc (scara) .

B. Solutii complexe • BI .Inlocuirea partiala a conductelor de distributie din subsol si izolarea lor • B3 .Inlocuirea partiala a coloanelor de incalzire B4 .Inlocuirea partiala a corpurilor de incalzire si corelarea numarului de elemente cu solutiile de reabilitare ale constructiei • B2 . .Inlocuirea tuturor robinetelor de la corpurile de incalzire cu robinet cu termostat se realizeaza conform solutiei A8.

. dotate cu sursa proprie de caldura • • • • • • • • • • • • • • • • A.Repara(iile capitale in centrala se efectueaza la urmatoarele intervale de timp care pot fi reduse in functie de conditiile specifice locale A. Cladiri de locuit individuale sau insiruite.Reparatiile efectuate in centrala termica (operatia de remediere prin care se asigura functionarea centralei termice la parametrii prevazuti in proiect) A7 . dotate cu sursa proprie de caldura centrala termica si incalzire centrala Al .Curatirea periodica a instalatiei de incalzire si a cazanului de producere a agentului termic .Intrefinerea si remedierea aparatelor de masura conform instructiunilor producatorului A5 . Solutii de inlocuire totala a instalatiei de incalzire 3.3.de siguranta si reglare a parametrilor conform prevederilor producatorului A6 .Verificarea recipientelor sub presiune si a armaturilor de siguranja in conformitate cu prevederile ISCIR pentru echipamentele care intra sub acest control A3 .C.Intrefinerea.2.8. verificarea si revizuirea instalatiei de automatizare . CIadiri de locuit individuale sau insiruite.Completarea centralei termice cu aparatura de masura si control si instalatia de automatizare A4 .Revizia centralei termice A2 .

a canalului de fum si a cosului de fum si verificarea tirajului • B.l. Dotarea sobelor cu elemente de obturare a cosului de fum pe durata nefunctionarii sobei . Solutii de reabilitare a instalatiilor de incalzire pentru cladiri de locuit dotate cu incalzire locala cu sobe • B. Curatirea periodica a sobelor.2.B.

3.4.Solutiile de modernizare a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit colective alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare.Solutii de modernizare a instalatilor de incalzire pentru cladiri de locuit individuale sau insiruite dotate cu incalzire centrala cu sursa proprie de caldura: 1. Schimbarea combustibilului lichid sau solid utilizat pentru sobe cu combustibil gazos 2. CT de cvartal): 1. Inlocuirea arzatorului cu care este echipat cazanul cu un arzator performant 6. Solutii de producere si distribufie a energiei termice la consumator 2. Izolarea conductelor de distributie din subsolurile neincalzite 3.Solutii de modernizare a instalatiilor interioare pentru cladiri de locuit individuale sau insiruite dotate cu sobe 1. Inlocuirea robinetelor corpurilor statice existente cu robinet cu termostat 2. Solutii de producere si distribu{ie a agentului termic . Dotarea instalafiei de incalzire cu echipament de reglare cu ceas programabil 4. Dotarea circuitelor de incalzire care alimenteaza zone distinct incalzite cu dispozitive de reglare 5. Dotarea sobelor cu echipamente de reglaj termostatic a acestora functie de temperatura interioara 3. Inlocuirea cazanului de producere a agentului termic pentru incalzire cu un cazan modem performant . Inlocuirea sobelor cu instalatie de incalzire centrala . Solutii si scheme de modernizare a instalatiilor de incalzire • • • • • • • • • • • • • • .

3.5. Solutii de contorizare a consumurilor de energie pentru incalzire la cladirile de locuit existente

• Contorizarea energiei termice la nivel de bloc sau scara • Contorizarea energiei termice la nivel de apartament

3.6. Fise
• • • • • • • • • • • • • - Fisa nr.l Tratamente de curatire chimica si protectie anticorosiva a instalajiilor existente de incalzire la cladiri de locuit alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare, CT de cvartal) - Fisa nr. 1 Tratamente de curatire chimica si protectie anticorosiva a instalatillor existente de incalzire la cladirile de locuit individuale sau insiruite dotate cu sursa proprie de caldura - Fisa nr.2 Robinete cu termostat - Fisa nr.3 Repartitorul de caldura - Fisa nr.4 Echilibrarea hidraulica si termica a instalatiilor de incalzire centrala - Fisa nr.5 Contorizarea energiei termice la nivel de bloc la cladirile de locuit existente(conf.SC 001-96) - Fisa nr.6 Scheme de instalatii interioare cu individualizarea incalzirii colective utilizad surse proprii de producere a agentului termic - Fisa nr.7 Scheme de alimentare cu agent termic pentru incalzire cu contorizare pe apartament (conf. SC 002-98) - FISA nr.8 Surse localc de producere a agentului termic

• SOLUTII CADRU PENTRU REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSTALAPLOR DE INCALZIRE DIN CLADIRI DE LOCUIT INDICATIV SC 006-01

. Prevederile prezentei reglementari se aplica la: .cladiri de locuit individuale sau insiruite dotate cu sursa proprie de caldura (incalzire centrala si incalzire cu sobe). Obiectivele prezentei reglementari sunt: . .masurarea si controlul consumurilor energetice • • • • • • • • • • . CT de cvartal).identificarea masurilor de la simplu la complex pentru reducerea consumurilor energetice pentru incalzire si apa calda menajera functie de gradul de uzura al instalatiilor.1.reducerea cheltuielilor de intretinere ale instalatiilor de catre locatari. expertilor tehnici. OBIECT.cresterea confortului termic al locatarilor.cresterea randamentului si optimizarea exploatarii sistemelor de incalzire. executantilor. . . auditorilor energetici pentru instalatii si furnizorilor de echipamente necesare in realizarea solufiilor de reabilitare/modernizare a cladirilor de locuit. asociatiilor de locatari si proprietari. DOMENIU DE APLICARE • • Obiectul prezentei reglementari este stabilirea solutiilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit existente in scopul reducerii consumurilor energetice.cladiri de locuit colective alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare. . Lucrarea de fafa se adreseaza proiectantilor.reducerea consumurilor de energie termica pentru satisfacerea necesarului de caldura pentru incalzire si apa calda de consum la cladirile de locuit existente prin eliminarea risipei de energie. .

Necesarul de caldura de calcul.41/31 ianuarie 2000 [3] .Instalafii de incalzire.Of.Instalafii de incalzire.NP048-2000 [8] .Legea 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei [4] .G.Solutii cadru de contorizare a consumurilor de apa.O.NP 047-2000 [7] .2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice .nr.La proiectarea si executarea reabilitarii si modernizarii instalatiilor de incalzire din cladirile de locuit se vor avea in vedere.25/N/10.M.Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala-I13 [5] .Solutii cadru pentru instalatii interioare de incalzire utilizand noi sisteme de producere a agentului termic – SC 005/2000 [12] .SR1907/1-1997 [16] . Numarul anual de grade-zile .SR 4839-1997 [18]-Ghid pentru calculul necesarului anual de caldura al cladirilor de locuit -GP 039-1997 .SC 002-1998 [13] . prevederile cuprinse in: • [1] • • • • • • • • • • • • • • • • • .11. Prescriptii de calcul. Temperaturi interioareconventionale de calcul .Ghid de proiectare. Necesarul de caldura de calcul.Dotarea cu instalafii a cladirilor de locuit pentru imbunžtatirea conditiilor de confort al ocupanfilor ordin MLPAT . gaze naturale si energie termica aferente instalatiilor din blocurile de locuinfe .01.Legea 10/1995 . 29/30.Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor exis-tente-NP 0492000 [9] .Ghidul criteriilor de performanta pentru incalzire si ventilare.privind calitatea in constructii [2] . executie si exploatare a centralelor termice mici-GP 051-2000 [11].SR 1907/2-1997 [17] .Solufii si detalii de montaj pentru contoare de apa calda si energie termica-SC 001-1996 [10] .Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare -I 9 [6] .Instalatii de incalzire.1993 [15] .Normativ pentru expertizarea tehnica si energetica a cladirilor existente si ainstalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora . nr.GT 020-2003 [14].Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora.

incadrarea solutiilor in prevederile auditului energetic al cladirii. • .masurile simple de reabilitare vor avea prioritate.solutiile de reabilitare sa se realizeze pe cat posibil fara afectarea spatiului locuit. prin solutiile de reabilitare termica. • .2.obligativitatea reabilitarii termice cu ocazia altor lucrari (consolidarea structurii de rezistenta.tratarea in ansamblu a cladirii: constructie si instalatie. • . • . • . CONDITII GENERALE PENTRU APLICAREA SOLUTIILOR DE REABILITARE.sa se urmareasca. MODERNIZARE AINSTALATIILOR DE INCALZIRE • Pentru alegerea si aplicarea solutiilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor la cladirile de locuit trebuie respectate urmatoarele principii: • . asigurandu-se conditiile de confort necesare. • . obtinerea de economii de energie pe ansamblul cladirii.solutia optima sa fie validata de disponobilitatile financiare . schimbarea destinatiei etc).

• . • .siguranta in exploatare . nivelurilor minime de performanta. conform cerinfelor esenfiale definite de Legea nr.Cerinte de calitate • Proiectarea si executarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor de incalzire din cladirile de locuit se face cu scopul ca acestea sa corespunda calitativ. • . urmatoarelor cerinte: • . 10/1995 privind calitatea in constructii si.igiena. cel putin. refacerea si protectia mediului. hidrofuga si economia de energie. in special.protectia impotriva zgomotului.izolarea termica. sanatatea oamenilor.

• Legea 372/2005 • Directiva CE nr.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice.01.Cadrul legal de reglementare • Cadrul legal pentru reabilitarea si modernizarea instalatiilor aferente cladirilor de locuit existente il reprezinta • Ordonanfa Guvernamentala nr.91/2002 • Solutiile cadru pentru reabilitarea si modernizarea instalatiilor aferente constituie una din masurile pentru fundamentarea programelor de reabilitare si modernizare termica a cladirilor ce se vor realiza anual de catre Guvemul Romaniei in baza Politicii Energetice a statului .29/30.

stabilirea modalitafilor de decontare a lucrarilor.contactarea unui birou de consultanja sau a unei companii de servicii energetice pentru efectuarea auditului energetic. . stabilirea procedurii de interventie si a asistentei tehnice de specialitate necesara si pentru elaborarea certificatului energetic al cladirii. e) .29/2000 la cladirile existente la care se efectueaza lucrari de reducere a riscului seismic. a graficului de esalonare in timp a executiei lucrarilor. nr. dupa caz.evaluarea starii tehnice a cladirii asupra careia se intervine prin: . b) . Conform O.G.acceptarea solutiei de reabilitare si modernizare termica si a sistemului de finantare propus prin expertiza tehnica.29 pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit existente. se vor realiza si lucrari de reabilitare si modernizare termica a cladirilor si instalatiilor aferente. .contractarea elaborarii expertizarii tehnice privind starea cladirii si instalatiilor aferente si elaborarea. nr. proprietarii sau administratorii acestora.stabilirea executantului lucrarilor de reabilitare si modernizare termica a cladirilor conform legislatiei in vigoare. nr.G.G. vor proceda la: a) . c) . d) .contractarea elaborarii proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru solutia stabilita. Conform O.obtinerea autorizajiei de constructie.Cadrul legal de reglementare • • • • • • • • • • • • • Conform O. formularea si analizarea variantelor de reabilitare si modernizare. f) .29/2000 exploatarea cladirilor si a instalatiilor reabilitate se face in conformitate cu caietul de sarcini sau instructiunile de exploatare elaborate de proiectant.

verificarea si avizarea documentatiei de reabilitare termica a cladirilor.stabilirea procedurii de atestare. • MTCT.asigurarea elaborarii proiectelor directoare si solutiilor cadru pentru reabilitarea si modernizarea cladirilor si instalatiilor aferente. municipiilor.coordonarea activitatii de elaborare a reglementarilor tehnice din domeniul constructiilor. proiectare. expertizare. . • Directiile si/sau serviciile de Urbanism si Amenajarea Teritoriului din cadrul consiliilor judetene si al Municipiului Bucuresti. . . oraselor si sectoarelor municipiului Bucuresti pentru: . autorizare sau certificare a firmelor si persoanelor fizice sau juridice implicate in activitatea de consultanta. finantate prin bugetul local.eliberarea certificatului energetic al cladirii. . . • • • • • • • • .elaborarea de studii de fundamentare a reabilitarii termice a cladirilor si incadrarea in Politica Energetica a statului.Competente in activitatea de reabilitare • • • • • • Activitatea de reabilitare si modernizare termica a cladirilor existente si a instalatiilor aferente va fi asigurata de: • MTCT pentru: .monitorizarea performantelor cladirilor reabilitate termic in scopul stabilirii directiilor de actionare si a politicilor de finantare. • Administratia publica locala pentru formarea unui curent de opinie favorabil economisirii energiei utilizate pentru incalzirea cladirilor. executie si exploatare conform Legii 10/1995 privind calitatea in constructii si OG 29/2000. .propunerea spre aprobarea Guvernului a programelor nafionale anuale de reabilitare si modernizare termica a cladirilor si instalatiilor aferente (impreuna cu ARCE).initierea de actiuni promotionale pentru educarea populatiei pe plan local. ARCE si filialele acesteia din tara pentru: .

G.fonduri proprii ale proprietarilor cladirilor care se reabiliteaza.atragerea de fonduri de la regiile si societatile de alimentare cu caldura si apa calda de consum pentru reabilitarea retelelor din subsolul cladirilor de locuit pentru reabilitarea retelelor din subsolul cladirilor de locuit si pentru montarea de contoare. • .atragerea de fonduri de la firmele sau companiile pentru servicii energetice (ESCO). . in condijiile legii. consiliile judetene si Consiliul general al municipiului Bucuresti. prin: • .alocatii din bugetele locale in limita prevederilor aprobate de consiliile locale.29/2000.Surse de finantare si facilitati fiscale • Fondurile necesare pentru evaluarea starii termice a cladirii asupra careia se intervine si pentru realizarea masurilor de reabilitare termice se vor asigura. nr. • . • . • Eliberarea certificatului energetic al cladirii este scutita de taxe conform O. dupa cum urmeaza.

si intocmeste raportul de expertiza energetica a cladirii.Auditorul energetic elaboreaza expertiza energetica .primirea cererii de catre auditorul energetic constituie momentul deschiderii dosarului de expertiza energetica a cladirii. printr-o cerere. Etapele necesare obtinerii certificatului energetic sunt: Solicitantul certificatului energetic se adreseaza Direcfiei sau Serviciului de Urbanism si Amenajarea Teritoriului (D/SUAT) din Primaria localitatii sau sectorului in raza caruia se afla situata cladirea. 15 zile de la depunerea dosarului de expertiza intocmit de catre consultant • • • • • . .Acordarea certificatului energetic pe baza verificarii dosarului de expertiza energetica de catre D/SUAT in termen de max. .Expertizarea si auditul energetic in vederea reabilitarii/modernizarii energetice a instalatiilor de incalzire • Expertizarea energetica a cladirilor de locuit ce urmeaza sa fie reabilitate termic se realizeaza de catre auditori energetici (persoane fizice sau birouri de consultanta) atestati in conformitate cu metodologia si pe baza prevederilor normativelor in vigoare NP 047 si NP 048.Cererea este trimisa de catre D/SUAT unui auditor energetic . .

Proiectarea si executarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor de incalzire • Proiectarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor de incalzire poate fi realizata pe baza de proiect numai de catre societati (agenti economici) care au primit certificarea profesionala din partea organismelor abilitate de MTCT. in conformitate cu legile si reglementarile tehnice in vigoare si cu specificul lucrarilor de instalatii de incalzire sunt urmatoarele: . • Proiectul se verifica de catre verificatori de proiecte atestati MTCT.SF. • Proiectul de reabilitare a instalatiei de incalzire centrala se va intocmi pe faze de proiectare (Studiu de Fezabilitate . In cazuri speciale sau la lucrari de mica anvergura proiectul de reabilitare a instalatiei de incalzire centrala poate finalizat in faza unica.DE). Detalii de Executie . • Proiectul se elaboreaza de catre proiectanti cu competente in domeniu. • Fazele de proiectare si continutul acestora.PT. Proiect Tehnic .

Studiu de fezabilitate • La baza studiului de fezabilitate sta tema de proiectare intocmita de catre beneficiar. Studiul de fezabilitate privind reabilitarea instalatiilor de incalzire centrala are rolul de a stabili indicatorii tehnico-economici si solutiile principale ale lucrarii. La faza Studiu de fezabilitate se obtin toate avizele si acordurile .

in cazul in care nu se face studiu de fezabilitate. • Proiectul tehnic pentru reabilitarea instalatiilor de incalzire trebuie sa contina parti scrise si parti desenate .Proiectul tehnic • Proiectul tehnic se elaboreaza pe baza studiului de fezabilitate aprobat sau pe baza temei de proiectare intocmite de catre beneficiar.

• Detaliile de executie trebuie sa cuprinda toate elementele necesare pentru buna executie a instalatiei. • Detaliile de execu|ie pentru reabilitarea instalatiilor de incalzire trebuie sa cuprinda parti scrise si desenate.Detalii de executie • Detaliile de executie se elaboreaza pe baza proiectului tehnic avizat de beneficiar. • Proiectul de executie al lucrarilor de reabilitare a instalatiei de incalzire (proiectul tehnic. detaliind informatiile furnizate prin proiectul tehnic. dispozitiile de santier) va fi cuprins in Cartea tehnica a constructiei detinuta de proprietarul imobilului. . dupa stabilirea executantului si a furnizorului (producatorilor) echipamentelor si materialelor de instalatii in urma licitatiei de executie. detaliile de executie.

Se va asigura controlul executiei lucrarilor de reabilitare termica a instalatiilor de incalzire centrala pe santier de catre beneficiar (proprietarul sau administratorul imobilului) si executant prin persoane specializate si atestate: inspector de santier atestati MTCT. dupa caz.Inceperea executarii lucrarilor de reabilitare a instalatiilor de mcalzire este permisa numai dupa ce executantul a primit: • • • • . consultanfi tehnici .2002 • • • . dupa caz. . responsabili cu executia lucrarilor atestati MTCT si.proiectul instalatiei.autorizatia de construire. insotite de certificate de calitate si care corespund prevederilor din proiect.avizele si acordurile necesare. la fazele Detalii de executie si Proiect tehnic. beneficiarul are obligajia sa ceara aceste documente firmelor furnizoare. Competentele instalatorilor autorizati pentru proiectarea si executarea lucrarilor de reabilitare a instalatiilor de incalzire centrala functie de domeniul de activitate si destinatia lucrarilor sunt conform Normativului I13 .experti. . Executarea lucrarilor de reabilitare termica a instalatiilor de incalzire poate fi realizata numai de catre societati (agenti economici) care au primit certificarea profesionala din partea organismelor abilitate de MTCT si agreerea tehnica din partea beneficiarului sau distribuitorului de energie termica. Executarea lucrarilor de reabilitare termica a instalatiilor de incalzire se realizeaza cu materiale si echipamente omologate si agrementate de catre organismele abilitate in Romania.

3. DEFICIENTE ALE INSTALATIILOR DE INCALZIRE DIN CLADIRILE DE LOCUIT SI MASURI DE IMBUNATATIRE A PERFORMANTELOR • Starea actuala a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit existente • Se constata in prezent scaderea drastica a performantelor instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit datorita urmatorilor factori: .

de exemplu: • . • Reducerea temperaturii interioare se datoreaza unor cauze care trebuie evidentiate la diagnosticarea instalatiei ca.corespondenta dintre temperatura de ducere si intoarcere a agentului termic si temperatura exterioara.functionarea corpului de incalzire. CT de cvartal). • . • .1. Defectiunile instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit existente • Cladirile de locuit existente colective alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare.respectarea proiectului si calitate executiei. • . • .regimul hidraulic al retelei de distributie si/sau al instalatiei interioare .regimul de livrare al caldurii. realizeaza temperaturi interioare inferioare celor prevazute in STAS 1907. existand diferenfe care pot ajunge la pana la 4-8°C. • .deteriorarea protectiei termice a cladirii.3.

Defectiunile la reteaua de conducte interioare • • • • • • • • • • • • • Reteaua de conducte interioare de incalzire prezinta defectiuni cauzate de greseli de montaj precum si de defecte de fabricatie a materialelor (tevi. • fixarea insuficient de rigida a conductei care a determinat vibrarea si deplasarea acesteia datorita variafiei de temperatura iar izolatia termica sa crape. inghetarea apei in conducte la intreruperea incalzirii pe timp de iarna. montarea unor conducte deja infundate partial sau total) fie ca urmare a acumularii pietrei sau impuritatilor in unele puncte ale conductei sau in armaturile de inchidere si reglaj. • Deteriorarea izolafiei termice a conductelor. fitinguri etc.) si anume: • Scurgeri de apa din conducte datorate urmatoarelor cauze: executarea defectuoasa a imbinarilor cu filet. • Blocarea circulafiei apei datorita formarii sacilor de aer (contrapante). • Infundarea conductelor cauzata de neglijente de montaj (imbinari necorespunzatoare. cu flanse sau cu sudura. conduce la majorari inutile de consumuri de combustibil. fie folosirii unor fitinguri defecte (cu fisuri) fie datorita taierii adanci a filetului. aparitia si accentuarea fenomenului de coroziune. din conductele vechi sau in infiltratie . Cauzele cele mai frecvente care au produs deteriorarea izolafiei termice sunt: • lovituri mecanice aparute cu ocazia unor lucrari de reparatii la pereti sau la conducte apropiate. • Neetanseitatea imbinarilor cu filet datorate unei executii necorespunzatoare a imbinarilor. • umezirea izolatiei termice datorita scurgerilor din conducta izolata.

. in special. . corosiune avansata.Blocarea circulatiei agentului termic in radiator care se poate producere ca urmare a urmatoarelor cauze: • imbinarea defectuoasa a legaturii de la radiator la coloana (patrunderea capatului de legatura prea mult in coloana) ceea ce conduce la marirea pierderilor de sarcina si faciliteaza acumularea unor depuneri de piatra.Scurgerile de apa de la radiatoare se datoreaza: • strangerii necorespunzatoare a niplurilor dintre elementele de radiator. . • depunerea impuritafilor (mal) la partea inferioara a radiatoarelor.Defectiuni la corpurile de incalzire • > Radiatoare de fonta • • • • • • • • • • • Defectiunile intalnite frecvent la radiatoarele de fonta sunt: neetanseitatea si blocarea circulatiei agentului termic in corpurile de incalzire. • infundarea robinetului de dublu reglaj ca urmare a acumularii unor impuritaji in robinet sau depuneri de piatra. • dimensiunea prea mica (3/8") a tevii de racordare a radiatorului. lipsa garniturilor de etansare sau degradarea acestuia ca urmare a unei functionari indelungate a radiatorului la diferenfe mari de temperatura. Acesta este un defect foarte des intalnit. atat datorita strangerii insuficiente a piulitei de strangere a presgarniturii sau degradarii acesteia. Aceasta defecfiune este importanta. cat si sistemului defectuos de etansare care nu permite manevre repetate. • existenta aerului la partea superioara a radiatorului ca urmare a montarii defectuoase (cu contrapanta). • fisuri la elementele radiatorului datorate unor lovituri mecanice. la circulafia fortata sacul de aer este diminuat prin antrenarea aerului in conducta ca urmare a vitezei mari a apei. montaj defectuos. la instalafiile cu circulajie prin gravitafie. astfel datorita depunerilor progresive de piatra sau de alte impuritati se obtureaza teava de legatura si deci circulatia apei in radiator este blocata sau ingreunata. • scurgeri pe langa axul robinetului cu dublu reglaj care are drept cauza degradarea presgarniturii datorita manevrelor repetate.

• • diminuarea cedarii de caldura datorita depunerilor de praf pe aripioarele elementelor de incalzire . blocarea circulajiei agentului termic in corpul de incalzire. Defectele care apar la convectoare sunt: • • scurgerea de agent termic. serpentine din teava si convectoare • Defectele la registrele si serpentinele din teava de otel sunt similare cu cele de la radiatoarele din fonta si anume: • • scurgeri de agent termic.• > Registre. Privind cauzele scurgerilor la registre si serpentine se mai pot adauga unele defectiuni care apar la imbinarile prin sudura (cordoane de sudura insuficient de compacte). blocarea circulafiei agentului termic in elementul incalzitor ca urmare a unor cauze similare cu cele prezentate la radiatoare si registre din tevi. convectoradiatoare.

de-a lungul anilor. in canale nevizitabile etc. nu prevedeau. • individualizarea regimului de facturare (pe apartament). in mod explicit. • interventii punctuale asupra corpurilor de incalzire (lipsa robinetelor pe retur). astfel ca instalatiile de incalzire . pentru instalatiile de incalzire din locuinte durata maxima de varsta pentru elementele componente • • • • • • . • individualizarea regimului de incalzire al apartamentelor. Aspecte privind varsta instalatiilor de incalzire centrala din cladirile de locuit • In marea majoritate a situatiilor. Prin modul in care sunt concepute si executate instalatiile de incalzire interioare din cladirile de locuit existente urmatoarele masuri nu sunt posibile: • realizarea lucrarilor normale de intretinere si modernizare acolo unde amplasarea conductelor de distributie se afla sub pardoseala parterului.radiatoare si conducte au o vechime de peste 30 de ani care. sunt uzate fizic si moral.2. Pe langa uzura avansata a instalatiilor de incalzire datorata vechimii lor se adauga si faptul ca.3. elaborate in trecut. in mod normal. Mentionam ca prescriptiile tehnice din domeniu. nu s-au efectuat lucrari de reparatii curente legiferate prin acte normative. elementele principale ale instalatiilor de incalzire din cladirile de locuit colective existente au ramas neschimbate de la darea in folosinta a cladirii. .

• Conform Ghidului criteriilor de performanta pentru instalatii de incalzire si ventilare elaborat la IPCT se considera.1998 pentru aprobarea clasificatiei si a duratelor normale de functionare a mijloacelor fixe se prevad duratele de serviciu normate cu care se calculeaza norma de amortizare pentru constructii. . • ca durata de viata pentru o instalatie de incalzire nu trebuie sa depaseasca 15-25 ani.12.• Conform Hotararii Guvernamentale nr. astfel duratele de serviciu normate pentru cladirile de locuinte si conducte sunt: • • cladirile de locuit din caramida beton sau beton armat: 50 ani. in conditiile vietii moderne si ale progresului tehnic actual. • • conductele din otel in mediu normal: 25 ani.964/30.

in majoritatea situatiilor. aspectul si culoarea suprafefelor de incalzire nu contribuie. Aspecte privind regimul de functionare in exploatare a instalafiei de incalzire Problema de inconfort acustic si vizual • La proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit existente. la imbunatatirea estetica a incaperilor. • Forma si amplasarea corpurilor de incalzire montate in incaperi.3.3. . confortul tactil si acustic au fost neglijate.

Problema privind comanda si reglarea regimului termic
• In prezent instalatiile de incalzire din cladirile de locuit existente nu dispun de mijloace de reglare a regimului termic. • In cladirile de locuit existente, racordate de regula la termoficare, posibilitatea utilizatorului (locatarului) de a comanda regimul de incalzire al incaperii locuite din interiorul acestora este extrem de redusa. Practic, ea se rezuma la actionarea asupra robinetului de inchidere cu dublu reglaj al radiatorului, care, in cazul in care nu este blocat, poate realiza o reducere a debitului de caldura cedat in incaperi. • Nu exista posibilitatea de a comanda pornirea incalzirii sau cresterea debitului de caldura, intrucat sursa termica (punct termic sau centrala termica de termoficare sau de cvartal) care nu este in exploatarea locatarilor, livreaza caldura in acelasi regim pentru toti consumatorii, in general, cu debite diferite de necesitajile de incalzire. • Reglajul calitativ al livrarii caldurii care se practica la sursa este necorespunzator intrucat temperaturile agentului termic sunt mai reduse decat cele reclamate de temperatura exterioara a aerului.

Defectiuni de functionare a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit
• • • • • • • • • • • • • • • • O categorie importanta de defecte o constituie defectele de funcjionare ale intregii instalatii care depinde de configuratia instalatiei, de modul in care a fost proiectata si executata precum si modul in care este exploatata. Defectele de functionare a instalatiilor interioare de incalzire constatate de-a lungul anilor prin exploatarea acestora sunt urmatoarele: 1. Ecart prea mic intre temperatura apei din conducta de tur si retur si deci debit de caldura necorespunzator, cedat in incaperi, care are urmatoarele cauze: • debitul masic foarte mare; • scurtcircuitarea unor consumatori si circulatii; • existen(a unor zone din instalatii care nu se incalzesc (coloane infundate sau incorect echilibrate, legaturi necorespunzatoare la corpurile de incalzire, la robinetele de inchidere); • sistem de reglaj ineficient, neexistand corelare intre parametru agentului termic si sarcina de incalzire (temperatura exterioara). 2. Functionarea necorespunzatoare a corpurilor de incalzire de la etajele superioare. Cauzele care determina functionarea precara a corpurilor de incalzire de la ultimul etaj sunt: • lipsa apei din instalatie (in partea superioara a instalatiei); • pozifia incorecta a vasului de expansiune; • formarea sacilor de aer la partea superioara a coloanelor (numai la distribujia superioara); • dimensionarea defectuoasa a conductelor sau/si echilibrarea hidraulica incorecta a circuitelor; • pozitia incorecta a pompei de circulatie in schema instalatiei

• • • • • • • •

3. Functionarea neuniforma a corpurilor de incalzire, situate pe aceeasi coloana Acest fenomen este cauzat fie de o dimensionare necorespunzatoare a coloanei (fara a se lua in considerare efectul perturbator al gravitatiei), fie o legare defectuoasa a corpurilor de incalzire de pe coloana si se manifesta astfel: • la functionarea cu temperaturi ridicate ale agentului termic se incalzesc mai mult corpurile de la etajele superioare, iar cele de la etajele inferioare mai putin; • la functionarea cu temperaturi moderate fenomenul se produce invers; se incalzesc mai mult corpurile de incalzire de la nivelele inferioare si mai putin cele de la nivelele superioare. 4. Incalzirea incompleta a unor coloane Acest defect poate apare datorita: • unei racordari defectuoase a coloanei la conducta de distributie (capatul coloanei intra prea mult in conducta de distributie); • infundarii coloanei cu impuritati transportate de apa; • dimensionarii si echilibrarii incorecte. 5. Functionarea intermitenta a unor corpuri de incalzire Unele corpuri de incalzire functioneaza normal sau uneori isi intrerup functionarea datorita acumularii unor dopuri de aer in acestea sau pe conductele de legatura prin montarea defectuoasa si lipsa dispozitivelor de dezaerisire la aceste corpuri.

in unele cazuri. La cladirile de locuit vechi.4. prin incaperi in care accesul personalului nu este liber. siguranta la foc. protectia impotriva accesului persoanelor neautorizate. Blocurile de locuinfe construite dupa 1970 s-au prevazut cu subsol tehnic in care sunt montate conductele de distributie ale instalatiei de incalzire precum si conductele de apa si canalizare • • • . existand astfel dificultati de interventie in caz de avarie pe unele ramuri sau coloane. se disting in principal. construite inainte de 1940. pericolul de poluare. ventilare si protectie fonica precum si asigurarea de conditii igienico-sanitare corespunzatoare pentru personalul de exploatare. La aceste blocuri au aparut probleme legate de siguranta in exploatare. doua situatii dupa cum sursa termica este amplasata in subsol (centrala termica proprie) sau in exteriorul cladirii (centrala termica de zona sau termoficare). s-a practicat solutia cu centrala termica proprie amplasata intr-o incapere la subsol.3. Traseele conductelor de distributie din subsol trec. Aspecte specifice ale instalatiilor de incalzire din subsolurile cladirilor de locuit Aspecte generale • • Pentru cladirile de locuinfe realizate. Pentru a se asigura o exploatare normala este necesar sa se ia masuri pentru indeplinia conditiilor de iluminat.

• Subsolurile tehnice la aceste blocuri sunt circulabile. • In acest mod nu a existat posibilitatea delimitarii instalatiilor si consumurilor pentru fiecare bloc in parte. dar in unele situatii inaltimea libera este insuficienta pentru o exploatare normala. cat si a celor invecinate.). au fost inundate subsolurile de acest tip prin defectele aparute la conducte si armaturi. atat a blocurilor respective.• O solutie necorespunzatoare care a fost practicata este cea in care retelele de distributie de distanta traverseaza subsolurile blocurilor pentru alimentarea. • Intr-o etapa ulterioara de proiectare s-au realizat distributii independente pentru fiecare bloc si racordare prin racord unic. De asemenea. . instalatia de iluminat nu asigura toate conditiile necesare pentru o buna supraveghere a instalatiilor (nivel de iluminat. iar accesul in subsol este dificil. posibilitati de actionare etc.

protejata cu carton asfaltat. . este. • • nu exista posibilitatea reglarii debitelor pe ramurile care pleaca de la distribuitorul din subsol (in eventualitatea ca s-a prevazut un astfel de punct de distributie). cu aparatura de masura si control: termometre. deteriorata. contoare de caldura. debitmetre.Defectiuni ale instalatiilor de incalzire din subsoluri • In subsolurile blocurilor construite dupa 1970 se constata urmatoarele deficiente: • • conductele de incalzire care vin de la punctul termic sau centrala termica de zona nu sunt prevazute. • • termoizolarea conductelor realizata din vata minerala. manometre. la intrarea in subsol. in majoritatea situatiilor. • • robinetele de inchidere de la baza coloanelor nu se pot utiliza datorita montajului defectuos al acestora (apropiate de elementele de constructie) precum si datorata blocarii lor.

• In final se reduc corespunzator cheltuieli de exploatare a instalatiei. • • majorarea perioadei de timp intre reparafii. Intretinerea sistemelor de incalzire la cladirile de locuit • Pentru functionarea corespunzatoare a oricarui sistem de incalzire la cladirile de locuit. pe langa lucrarile de reparatii. • Executarea cu regularitate a lucrarilor de intretinere are ca efect: • • prelungirea duratei de functionare a sistemelor de incalzire. .3. sunt necesare si unele lucrari curente de intretinere care au drept scop buna functionare a sistemelor si prevenirea aparitiei defectelor.5.

Opera|iile de intretinere la corpurile de incalzire Operatiile de intretinere ce trebuie efectuate la diversele tipuri de corpuri de incalzire utilizate la locuintele tip bloc urmaresc mentinerea acestora in permanenta stare de functionare si realizarea unui aspect placut care sa integreze corpul de incalzire in ambianta incaperii in care este montat. Intretinerea instalatiilor de incalzire centrala cu apa calda • • • Oricat de bine ar fi proiectat si executat un sistem de incalzire centrala. la imbinari demontabile sau robinete cu dublu reglaj. • • • • • • • • . • remedierea defectiunilor care cauzeaza scurgeri prin elementele corpului de incalzire (fisuri.5. el nu poate functiona fara nici o interventie asupra lui. strapungeri datorita fenomenului de coroziune etc). in stare de curatenie prin indepartarea prafului care se depune pe ele. • eliminarea imediata a eventualelor scurgeri de apa care apar la dopuri.3.1. Masurile de intretinere prezentate mai sus se completeaza cu indicatiile de exploatare ale fabricantului corpurilor de incalzire. • revopsirea periodica a corpurilor de incalzire sau a mastilor acestora (cel mult la 4 ani). permanent. indepartarea depunerilor de mal. Lucrarile se refera la urmatoarele operafiuni mai importante: • menfinerea corpurilor de incalzire. • spalarea radiatoarelor. Operatiile de intretinere au rolul de a mentne aceste sisteme in permanenta stare de functionare si de a preveni aparifia unor defectiuni.

cu toate masurile de prevenire de-a lungul exploatarii lor apar depuneri. in special. • la aparitia petelor de rugina care ies de sub vopsea. inaintea unei revopsiri totale a retelei de conducte se face o verificare generala a etanseitatii instalafiei (conductelor. impuritafi etc. se manevreaza armaturile de inchidere sau de dezaerisire.). daca nu se inchid etans se schimba garniturile sau se slefuiesc suprafefele de etansare la robinetele cu sertar. fitingurilor etc. • periodic. creeaza de multe ori greutati in exploatare. daca nu se iau masuri de verificare si intretinere permanenta. . • se verifica. in special a conductelor montate in subsoluri sau in canale termice pentru a identifica la timp eventualele degradari ale acesteia. starea izolatiei termice. In cursul exploatarii instalatiilor interioare. De aceea. chiar daca nu este nevoie. • la conductele care nu sunt izolate termic se stabileste necesitatea izolarii lor. • de regula. Aceste depuneri impreuna cu suspensiile formate din produsele de coroziune si eroziune. se utilizeaza metode de spalare a instalatiei prin utilizarea uno rprodusi chimici dezincrustanti. se iau imediat masuri pentru curatenia acestora sau revopsire pentru a stopa procesul de coroziune care poate patrunde in peretele tevii. • se va verifica periodic (cel putin inaintea perioadei de incalzire) daca armaturile se inchid normal. periodic. la: • verificarea permanenta a conductelor principale de distributie si a coloanelor pentru a identifica imediat eventualele scurgeri inainte de a degrada finisajele constructei (zugraveli. armaturilor. constituie partea care poate da nastere la cele mai multe defectiuni. pardoseli etc).Operatiile de intretinere la reteaua de conducte • • • • • • • • • • • Reteaua de conducte a instalatiilor de incalzire centrala. Operatiile curente de intretinere la reteaua de conducte se refera. • verificarea armaturilor montate pe conducte (daca exista scurgeri pe la presgarnituri sau pe la imbinarile cu flanse sau filet intre armatura si teava). pentru a evita blocarea acestora datorita depunerilor de piatra.

a conductelor si armaturilor din instalatia de alimentare cu combustibil pentru a evita scurgeri prin neetanseitati. Intretinerea instalatiilor de incalzire cu sobe • • • • • • • • • • • Menfinerea in permanenta stare de funcfionare a sobelor depinde in mare masura la executarea unor operafii periodice care sa asigure realizarea conditiilor normale de exploatare.3. • verificarea permanenta.5. • controlul permanent al funcfionarii arzatoarelor si a starii focarului precum si remedierea imediata a micilor defecte care-si fac aparifia. in cazul sobelor cu gaze sau cu combustibil lichid. Executarea corespunzatoare a lucrarilor periodice de intretinere duce la evitarea aparitiei defectelor si deci la intreruperile prelungite in functionarea incalzirii. . precum si a burlanelor de legatura la cosul de fum. Principalele operatii de intretinere. • controlul periodic al modului de fixare a elementelor componente ale sobei. • realizarea continua a unui reglaj corespunzator al arderii fara a lasa ca soba sa funcfioneze cu arderea necorespunzatoare a combustibilului. Operatiuni de intretinere la sobe Utilizarea fara riscuri a sobelor care functioneaza cu diverse categorii de combustibil se poate realiza numai respectand unele reguli de exploatare si executand la timp cateva operatii simple pentru intretinere. care au aplicabilitate la toate tipurile de sobe sunt: • mentinerea permanenta a sobelor in stare de curatire.2. Executarea operatiilor periodice de intretinere la sobe nu necesita o calificare specifica astfel incat se pot efectua chiar de catre persoanele care folosesc aceste aparate de incalzire.

pentru curatire este bine sa se faca apel la lucratori calificati. furtuni etc. Intretinerea corespunzatoare a cosurilor de fum are tot atata importanta ca si intretinerea sobei. Operatiile periodice de intretinere la cosurile de fum se refera. crapaturi din zidaria cosului etc. aceasta provocand o zona rece care impiedica tirajul.Operatiuni de intretinere a cosurilor de fum ale sobelor • • • • • • • • • Nu se recomanda montarea de dispozitive de protecfie la gurile de evacuare a cosurilor. soba nu da randamentul corespunzator. de aceea este bine ca ele sa fie executate cu regularitate. • verificarea inaltimii cosului de fum la tiraj precum si refacerea inaltimii initiale a cosului in urma prabusirii acestuia din diverse cauze (calamitati. caderea dispozitivelor de protectie de la gura de evacuare a cosului. Este total contraindicata prelungirea cosurilor de zidarie prin cosuri de tabla neizolate. la: • curatirea periodica a cosului de fum cel putin de doua ori pe an si ori de cate ori este nevoie. • mentinerea unei etanseitati corespunzatoare la punctul de racordare al burlanelor din tabla (sau ceramica) cu cosul de fum pentru a evita patrunderea aerului fals in cos.) Realizarea tuturor operatiunilor de intretinere la sobe si la cosurile de fum reclama un minim de efort si de cheltuieli. . intrucat daca cosul de fum nu funcfioneaza bine. • remedierea imediata a unor defecte care apar in cursul functionarii. in special.

interni si externi . cazanele etc.) utilizate la executarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit existente vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in standarde si prescriptiile tehnice ale producatorilor .5. • Imbunatatirea performanfelor instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit existente se realizeaza prin: . • Conform Normativului I 13 . instalatiile de incalzire trebuie sa corespunda nivelurilor minime de performanta referitoare la exigentele esentiale definite de Legea 10/1995 privind calitatea in constructii.3. • Conform Normativului I13.si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiectul instalatiei de incalzire. Imbuntatirea performantelor instalatiilor de incalzire • In scopul realizarii conditiilor de confort in cladirile de locuit existente este necesara imbunatatirea performantelor instalatiilor de incalzire prin reabilitarea sau modernizarea acestora. armaturile) si echipamentele (corpurile de incalzire.3.materialele (conductele.

• utilizarea corpurilor de incalzire cu indice ridicat de incarcare termica a metalului.Utilizarea de corpuri statice performante • • • • • • • Conform Normativului I13 pentru reabilitarea instalatiilor de incalzire se recomanda: • utilizarea in aceeasi instalatie a unor corpuri de incalzire cu curbe caracteristice de variafie a cedarii de caldura cat mai apropiate. precum si de conditiile locale de montaj in incapere. In cazul instalatiilor de incalzire individualizate (la nivel de scara. de apartamente) sau in cazul contorizarii la nivel de bloc si montarii repartitoarelor se folosesc robinete de reglare cu termostat. La alegerea tipului de corp de incalzire vor fi avute in vedere urmatoarele: . La alegerea corpului de incalzire se vor avea in vedere parametrii maximali de presiune si temperatura ai agentului termic la care acesta va functiona. Odata cu inlocuirea corpurilor de incalzire se vor inlocui si robinetele de reglaj si anume se vor utiliza robinete cu dublu reglaj. pentru dura ta de viata (W/kg x ani durata de viata).

necesita vopsire si probare pe santier. • rezistenta buna la presiuni si temperaturi maxime (la 4 sau 6 bar si respectiv la 100 sau 140 °C).Radiatoare de fonta au drept avantaj • • • • • • • • • • puteri termice specifice mari pe metru patrat de radiator. Radiatoare din otel . • posibilitati diverse de montaj si amplasare. • rezistenta buna la coroziune. • greutate redusa. • posibilitati diverse de montaj si amplasare. Dezavantajul consta in: • durata de viafa redusa (uneori sub 10 ani. • durata foarte mare de viata. • greutate foarte mare. din cauza coroziunii). Dintre dezavantaje enumeram: • aspect mai putin prezentabil.au in principal avantajele urmatoare: • • • • • • • • • aspect placut. necesita tratarea apei din instalatie . finisaj de calitate al suprafefelor prin culori atractive. • montaj greoi. • se curafa usor de praf. • posibilitati de curatire de praf. • se monteaza usor. • pret specific mic sau mediu.

Radiatoarele din aluminiu sau din aluminiu si ofel se caracterizeaza prin: • • aspect estetic cu design adecvat folosirii in apartamente de lux. etc). Zn. • • rezistenja buna la presiuni si temperaturi maxime. Cu. • • in timpul utilizarii se formeaza hidrogen la contactul dintre aluminiu si apa (cazul radiatoarelor construite exclusiv din aluminiu). • • puteri termice mari pe metru liniar. . • • spatiu redus ocupat in incaperi. Dezavanfa/e/e principale sunt: • • durata de viata medie (10-20 ani). • • coroziune electrochimica la instalatii alcatuite din mai multe materiale (Al. se livreaza vopsite in culori variate si atractive. • • greutate mica. • • coroziune electrostatica Al-otel cu transport de ioni de Al. • Armaturile folosite in reabilitarea instalatiilor de incalzire se aleg in raport cu functionarea lor si cu parametrii agentului termic.

Armaturile de reglare • se insotesc de certificarea caracteristicilor (debit. • in cazul contorizarii la nivel de bloc si montarii repartitoarelor se folosesc robinete de reglare cu termostat. • Armaturile cu functionare automata alese in raport cu functiunile lor sunt insotite de intregul echipament auxiliar de automatizare (sau cu indicatii precise care se completeaza) si de certificarile prevazute in normativul I13 • Armaturile de reglare pentru corpurile de incalzire se aleg in conformitate cu solutia de reglare a sistemului de incalzire recomandata de Normativul I13. presiune) functie de gradul de inchidere. • La alegerea tipului de corp de incalzire vor fi avute in vedere urmatoarele .

S0LUTII DE REABILITARE A INSTALATIILOR DIN CLADIRILE DE LOCUIT • Reabilitarea instalatiilor din cladirile de locuit colective alimentate de la o sursa de caldura cxterioara (termoficare. completari sau inlocuiri de echipamente pentru readucerea instalatiilor la parametrii initiali din proiect. . Solutiile-cadru de reabilitare a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit colective alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare. Obiectivele propuse prin aplicarea solutiilor de reabilitare a instalajiilor existente la cladirile de locuit avand la baza evaluarea starii existente a instalatiei. cap. CT de cvartal) si la cladirile de locuit individuale sau insiruite.2. . • • • • • • .reducerea consumului de energie termica a cladirilor si implicit reducerea cheltuielilor. CT de cvartal) si cladirile de locuit individuale sau insiruite cu sursa proprie de caldura consta in efectuarea lucrarilor de reparatii. sunt urmatoarele: .marirea gradului de gestionare individuala (reglare. Principiile care trebuie sa stea la baza solutiilor de reabilitare si care trebuie avute in vedere la selectarea masurilor ce se aplica sunt conf. .cresterea confortului termic al locatarilor. dotate cu sursa proprie de caldura au caracter de recomandare.identificarea masurilor de reabilitare de la simplu la complex. contorizare).4.

A5 . .Cladirile de locuit existente colective alimentate de la o sursa de caldura.Montarea robinetelor de golire la baza coloanelor Scopul solufiei consta in: posibilitatea efectuarii golirii coloanelor in cazul aparifiei unor defecte (fisurarea elementelor de incalzire. CT de cvartal) sunt prezentate in continuare si sunt clasificate dupa gradul de complexitate a instalatiei si amploarea lucrarilor si anume (tabelul 1): A. conductelor si armaturilor).Inlocuirea vanelor defecte . CT de cvartal • ) • • • • • • • • • • • • • • Solutiile de reabilitare a instalatiilor de incalzire la cladiri de locuit colective alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare.exterioara (termoficare.Remedierea termoizolafiei conductelor de distributie din subsol Scopul solutiei consta in: . . A4 .asigurarea bunei functionari a instalafiei.evitarea inundarii subsolurilor. Solutii simple Al .eliminarea pierderilor de agent termic. .eliminarea pierderilor de agent termic. . Scopul solutiei consta in: . Scopul solutiei consta in: . A2 .eliminarea inundarii subsolurilor.Inlocuirea conductelor de distributie agent termic fisurate din subsol Scopul solufiei consta in: .asigurarea bunei funcfionari a instalafiei.inlocuirea in subsolul tehnic a vanelor defecte nefunctionale. A3 . .asigurarea unei bune circulatii a agentului si eliminarea pierderilor de agent termic din instalatia interioara.nefuncfionale de la baza coloanelor de distributie.reducerea fluxului termic disipat prin conductele de distributie ale agentului termic. pe conductele de distributie ale agentului termic care prezintš pierderi de agent termic.

controlul calitatii apei din instalafie. cu ocazia reabilitarii sau modernizarii. . A8 . Descrierea actiunii de curajire chimica si protectie anticorosiva este detaliatš in fisa nr.verificarea etanseitafii instalatiei. Scopul solutiei consta in: .cresterea eficienfei instalatiei de incalzire prin asigurarea unei bune circulatii a agentului termic si implicit reducerea consumurilor energetice. elminarea depunerilor de nisip si namol de la partea inferioara a corpurilor de incalzire si apoi remontarea pe pozitie.cresterea eficientei functionarii corpurilor statice. .cresterea eficientei instalatiei de incalzire.l. .Curatirea chimica si protectia anticorosiva a instalatiei Scopul solutiei consta in: . Operatiile de curatire a instalatiei trebuiesc facute numai dupa efectuarea modificarilor aduse instalatiei pentru repunerea sa in functiune.controlul starii generale a instalajiei de incalzire centrala. clatire si protectia anticorosiva a instalatiei de incalzire la clždirile de locuit racordate la termoficare trebuie reali-zat urmatoarele: . spalare.• • • • • • • • • • • • . A7 . .posibilitatea efectuarii golirii coloanelor in cazul realizarii unor lucrari de reabilitare. Inaintea efectuarii tratamentului de curatire chimica.Inlocuirea robinetelor corpurilor statice existente si nefunctionale Scopul solutiei consta in: . A6 Spalarea corpurilor statice (prin demontarea de pe pozive) cu jet de apa sub presiune.utilizarea corecta de catre consumator a robinetelor de radiator determina obfinerea unor economii importante de energie si implicit economii in bugetul familiei.

.

.

.

Introducerea robinetelor cu termostat la corpurile de incalzire impune: .echilibrarea termica si hidraulica a instalatiei (solutia A10).2.masoara marimea de reglat (temperatura interioara). cauza principala o constituie faptul ca temperatura agentului termic livrat este in general sub nivelul cerut de conditiile climatice exterioare. principiul de functionare si executia robinetelor cu termostat se va consulta fisa nr. in Romania robinetele termostatice nu sunt in prezent utilizate la echiparea instalatiilor de incalzire la cladiri de locuit racordate la termoficare (blocuri de locuit). .contorizare la nivel de bloc (solutia Al 1) si/sau de apartament. Se mentioneza ca masura de inlocuire a robinetelor cu dublu reglaj cu robinete cu termostat se adopta doar in situatiile in care sursa termica poate furniza un debit de caldura mai mare decat sarcina termica a consumatorului • • • • • • • • . . Robinetele cu termostat montate pe corpurile de incalzire servesc la reglarea individuala a temperaturii interioare la cladirile de locuit indeplinind urmatoarele functiuni: .compara si regleaza direct admisia fluidului in corpul de incalzire.Corpurile de incalzire sunt echipate cu robinete cu dublu reglaj • Utilizate pe scara larga in strainatate. Pentru domeniul de utilizare.

A9 - Dotarea corpurilor statice existente cu repartitoare de caldura
• • • • • • Scopul solufiei consta: - in asigurarea controlului asupra livrarii caldurii la consumator; - reducerea consumurilor de energie termica pentru incalzire. Repartitorul de caldura este un instrument modern care permite defalcarea pe fiecare corp de incalzire in parte a consumului total de caldura a cladirii conform unei proceduri specifice, asigurand astfel baza tehnica a sistemului de repartizare a costurilor incalzirii pe apartamente. Se mentioneaza ca pentru utilizarea repartitoarelor de caldura este necesara prevederea obligatorie a corpurilor de incalzire cu robinet cu cap termostat. Metoda exacta si economica in domeniul inregistrarii consumurilor individuale, utilizarea repartitoarelor este foarte eficienta in instalatiile de incalzire centrala racordate la termoficare. Aparatele sunt citite de catre personalul de serviciu al firmelor furnizoare, in cazul repartitoarelor cu evaporare, sau datele masurate pot fi transmise la distanfa, in cazul repartitoarelor electronice, la o unitate de stocare a datelor. Descrierea principiului de functionare al repartitoarelor de caldura, modul de utilizare si modul de prelucrarea datelor inregistrate pe aparat sunt detaliate in fisa nr.3. Contorizarea caldurii combinata cu un sistem de facturare prin repartrtie partiala a sarcinii la incalzire utilizand repartitoarele de caldura conduce la: - stimularea locatarilor de a fi atenti la temperatura realizata in incapere; - stimularea locatarilor la economie.

• • • •

A10 - Echilibrarea hidraulica si termica a instalatiilor de incalzire
• Scopul solutiei: • - repartizarea corecta a debitelor de agent termic in instalatie; • - reducerea risipei de energie termica pentru incalzire. • Echilibrarea termica si hidraulica a instalatiilor de incalzire centrala din cladirile de locuit in cadrul actiunii de reabilitare a acestora este indispensabila deoarece nu se poate imagina o reabilitare termica cu transformarea refelei fara reechilibrare. • Echilibrarea integrala a instalatiilor de incalzire centrala reprezinta un proces prealabil contorizarii

Cauzele care provoaca dezechilibrarea termica a instalatiilor de incalzire: 1. Cauze permanente
• dezechilibrul hidraulic intre debitele necesare corpurilor de incalzire si debitele reale - reprezinta cauza cea mai frecventa si importanta a dezechilibrarii termice si este produs de defectele instalatiilor termice si anume: • - tevi partial obturate cu namol sau tartru; • - retea de distributie si corpuri de incalzire prost dimensionate; • - consecin|a unei reabilitari termice (pe partea de constructie); • - consecinfa montarii robinetelor cu termostat pe corpurile de incalzire

intoarcere) neconforme. Cauze nepermanente (pasagere) • ecarturi de temperatura (ducere . • .pierderi de caldura. prin racirea unor incaperi datorate ventilarii naturale a incaperilor. . radiatie solara etc.aporturi de caldura prin incalzirea suplimentara a spatiilor cu aparate electrice sau datorita prezenjei ocupantilor.2. provocate de: • . In prezent aceste disfunctionalitati sunt combatute prin reglarea temperaturii si nu prin echilibrarea retelei.

Avantajele echilibrarii termice printr-o buna echilibrare hidraulica a instalajiilor de incalzire sunt: • • confort . • • echitate in repartitia costurilor de incalzire prin temperaturi nediferentiale prin diverse apartamente.disparitia apartamentelor insuficient incalzite sau prea incalzite necesitand robinete cu termostat care trebuie montate pe corpurile de incalzire. • • economii de energie termica si de cheltuieli aferente .

.debitele de agent termic pe coloane corecte.reglare rapida si precisa.cu masurarea debitului de agent termic pe coloane. prereglaje. Dezavantaje: . Avantajele echilibrarii integrale: . a) Echilibrarea integrala realizeaza: . asupra lor. . chiar daca au fost facute eventual. .cu masurarea debitului de agent termic al corpului de incalzire. b) Echilibrarea coloanelor realizeaza: .reglaje neprotejate sau mult prea usor accesibile si.acces usor la un reglaj pe zona.echilibrare intre coloanele instalatiei.echilibrarea coloanelor . .dificultatea de a interveni simplu.retusurile de reglaj ale corpurilor de incalzire perturba corpurile de incalzire ale aceleiasi coloane. Avantaje: .un reglaj cu control simultan al corpurilor de incalzire. Se menfioneaza ca efectele maxime se obtin printr-o echilibrare integrala a instalafiei. .posibilitatea urmaririi instalatiilor pe zone.nu se efectueaza masurarea debitului de agent termic la nivelul corpurilor de incalzire. la locatarii nemulfumiti. Dispozitivele utilizate pentru procedeul de echilibrare si conditiile de montaj ale acestora sunt prezentate in fisa 4. cu cost mic.diagnostic prealabil focalizat asupra retelei si asupra fiecarui corp de incalzire. in consecinfa.echilibrarea coloanelor intre ele nu elimina defectele de echilibrare intre corpurile de incalzire ale aceleiasi coloane. riscul ca echilibrajul sa se strice rapid. . . .Echilibrarea se poate realiza astfel • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • -echilibrarea integrala .reglarea cu masurarea debitului de agent termic la nivelul coloanelor. . .

iar in fisa nr. .Contorizarea energiei termice la nivel de bloc (scara) (vezi cap.5 sunt prezentate amenajarile constructive necesare amplasarii acestora.6.Al 1 . • Solutiile de contorizare a consumurilor de energie termica la nivel de bloc (scara) sunt prezentate in cap. • Contorizarea la nivel de bloc (scara) a energiei termice se completeaza cu utilizarea repartitoarelor de caldura pe fiecare corp de incalzire (solufia A9) si inlocuirea robinetelor existente cu robinete cu termostat (solutia A8).6) • Scopul solutiei consta in: • .cunoasterea consumurilor reale de caldura pentru incalzire si asigurarea unei facturari corecte a caldurii.

Scopul solutiei consta in: • .Inlocuirea parfiala a conductelor de distribufie din subsol si izolarea lor.cresterea eficientei corpurilor de incalzire.Inlocuirea partiala a corpurilor de incalzire si corelarea numarului de elemente cu solutiile de reabilitare ale constructiei.asigurarea bunei functionari a instalatiei.B.tnlocuirea parfiala a coloanelor de incalzire • B4 .reducerea fluxului termic disipat prin conductele de distributie ale agentului termic. • . • .asigurarea unei bune circulatii a agentului termic. • B2 . • B3 .Inlocuirea tuturor robinetelor de la corpurile de incalzire cu robinet cu termostat se realizeaza conform solutiei A8. Scopul solutiei consta in: • . Solutii complexe • B1 . • . .asigurarea confortului in locuinfe.

C. Solutii de inlocuire totalaa instalatiei de incalzire • Solutia se aplica la cladiri de locuit cu o vechime de peste 30 ani si se realizeaza prin: inlocuirea totala a instalatiei de incalzire cu mentinerea solutiei inifiale (conducte + armaturi + corpuri statice) si contorizarea energiei termice la nivel de cladire sau tronson de cladire .

• etanseitatea canalelor si a cosului de fum.Revizia centralei termice care consta in verificarea: . Cladiri de locuit individuale sau insiruite.centrala termica conform prevederilor I 13/1 sunt: Al . Solutiile de reabilitare specifice pentru cladirile de locuit dotate cu sursa proprie . • pompelor. dotate cu sursa proprie de caldura centrala termica si incalzire centrala • Sohrtiile de reabilitare pentru instalafiile interioare de incalzire centrala (corpuri de incalzire.Cladiri de locuit individuale sau insiruite. • agregatele de ardere. • • • • • • • • • .functionarii si a starii cazanelor precum si a circuitului de evacuare a gazelor de ardere si anume: • etansetiatea cazanelor (partea metalica si cea samotata). alimentare si ardere a combustibilului: • etanseitatea elementelor. dotate cu sursa proprie de caldura A. . CT de cvartal). conducte si armaturi) sunt similare cu cele pentru cladirile colective alimentate de la sursa de caldura exterioara (termoficare.functionarii si a starii instalafiei de depozitare.

• manevrabilitatea armaturilor .functionarii conductelor si armaturilor si anume: • etanseitatea imbinarilor (filet garnituri) si pe traseul conductelor. compresoare .functionarii si a starii instalafiei de tratare a apei si anume: • starea utilajelor instalajiei.manevra usoara si eficacitatea inchiderii.uzura lor. • etanseitatea. • instalafiei de automatizare si control (functionare si conceptie). • calitatea apei tratate.functionarii si a starii schimbatoarelor de caldura si anume: • asigurarea parametrilor necesari. .functionarii si a starii echipamentelor cu piese in miscare: pompe. . • controlul depunerilor de piatra in intcrior.inclusiv a electromotoarelor acestora si anume: • asigurarea parametrilor necesari. . • functionarea silentioasa. functionarea armaturilor de siguranfa la presiunea de evacuare. • etanseitate. .• • • • • • • • • • • • • • • • • . ventilatoare. • starii izolatiei termice si a protectiei acesteia la aparate si conducte. • starea conductelor .

• A6 . • . • AS .Intrefinerea. .Completarea centralei termice cu aparatura de masura si control si instalafie de automatizare.preventive . avarii.de siguranta si reglare a parametrilor conform prevederilor producaforului. • .reparafii curente efectuate pe baza constatarilor facute la revizii. • A3 . • A4 . deteriorari.accidentale in urma unor disfuncfiuni.Verificarea recipientelor sub presiune si a armaturilor de siguranta in conformitate cu prevederile ISCIR pentru echipamentele care intra sub acest control.fntrefinerea si remedierea aparatelor de masura conform instrucfiunilor producatorului.reparafii insofite uneori de reparafii capitale. verificarea si revizuirea instalatiei de automatizare .pentru elementele la care se intrevede ca vor putea apare disfuncfiuni dupa o perioada de timp.Reparafiile efectuate in centrala termica (operatia de remediere prin care se asigura functionarea centralei termice la parametrii prevazuti in proiect) sunt: • .• A2 . • .

8. vopsirea . • boilere: conform indicapilor producatorului sau in lipsa acestora pentru: .curafirea interioara prin indepartarea depunerilor.anual.la 6 ani.la 2 ani. . eventuala inlocuire . spalare. refacerea izolafiei. refacerea izolafiei.schimbarea garniturilor. • conducte si izolafii: . • armaturi de inchidere si reglaje: . vopsirea . A. Descrierea actiunii de curafire a instalafiei si a cazanului este detaliata in fisa 1'. compresoare.inlocuirea elementelor.Reparafiile capitale in centrale se efectueaza la urmatoarele intervale de timp care pot fi reduse in functie de conditiile specifice locale astfel: • cazane: conform indicatiilor producatorilor sau in lipsa acestora pentru: . ventilatoare. • pompe.golire. repararea parfii metalice prin inlocuire sau sudare. inlocuirea garniturilor la 4 ani.la 3 ani. Curafirea periodicš a instalafiei de incalzire si a cazanului de producere a agentului termic Scopul solufiei consta in: . curafirea depunerilor. rezervoare: . refacerea protecfiei anticorozive .cresterea eficienfei energetice a instalafiei prin cresterea randamentului de producere a agentului termic. repararea sau inlocuirea mantalei si izolafiei . .• • • • • • • • • • • • • • • • A7 .curafirea de depuneri.inlocuirea garniturilor.la 6 ani.

1.2. • . . Curafirea periodica a sobelor. Dotarea sobelor cu elemente de obturare a cosului de fum pe durata nefuncfionarii sobei • Scopul masurii consta in: • . • B. a canalului de fum si a cosului de fum si verificarea tirajului • Scopul masurii consta in: • .B.cresterea randamentului de producere a caldurii.marirea siguranfei in exploatare.diminuarea racirii sobelor si reducerea evacuarii aerului cald din incaperi. Solufii de reabilitare a instalatiilor de incalzire pentru cladiri de locuit dotate cu incilzire locala cu sobe • B.

performante cu randamente ridicate. Solutii de producere si distributie a energiei termice la consumator: . . scheme si echipamente performante. prin extinderea contorizarii pana la nivel de apartament. . CT de cvartal) Solutii de modernizare (inlocuire totala a instalafiei de incalzire cu aplicarea solutiilor noi si retehnologizare) sunt prezentate in tabel 1 prin: 1. Individualizarea incalzirii colective prin realizarea unor scheme de instalatii cu urmatoarele caracteristici: .punct termic de imobil. 2.5. .distributie orizontala de apartament.cresterea eficienfei termoenergetice a instalatiilor. SOLUTII SI SCHEME DE MODERNIZARE A INSTALATIILOR DE INCALZIRE • • • • • • • • • • • • • • • • Modernizarea instalatiilor de incalzire consta in retehnologizare prin utilizarea de noi solutii. Utilizarea acestor solutii de producere si distributie a energiei termice la cladiri de locuit existente asigura: . . . . Solutiile de modernizare a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit colective alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare.eliminarea pierderilor de caldura in distributie prin dispariatia retelelor termice exterioare.reducerea consumurilor de combustibil prin utilizarea unor echipamente moderne.centrale termice de bloc.satisfacerea in mai mare masura a exigentelor de confort termic si financiar ale consumatorilor. . precum si in automatizarea functionarii instalatiilor.coloane de distributie pe casa scarii.contorizare la nivel de apartament. .distributie in subsol. scara sau apartament.

beneficiarul trebuie sa ceara celui ce livreaza echipamentele.asigurarea unor suprafete vitrate corespunzatoare functie de tipul de combustibil utilizat. NOx.performantele tehnice ale echipamentelor de ardere (cazane si arzatoare) trebuie sa fie in corcordanta cu Ordinul MAPPM nr.1.existenta unui spatiu adecvat pentru amplasarea centralei in parterul sau subsolul blocu-lui in conformitate cu prevederile normativelor 113 si GP-051. ..se utilizeaza echipamente omologate si agrementate de catre organismele abilitate din Romania. in special: pulberi. .asigurarea racordurilor de apa.462/1993 si Ordinul MAPPM 756/1997 "Condifii tehnice privind protectia atmosferei" care indica valorile limita de emisie pentru poluanfii emisi de centralele termice pana la 10 MW. .posibilitatea realizarii unui cos de fum pentru evacuarea corespunzatoare in atmosfera a gazelor de ardere. • • • . . pe cat posibil prin tiraj natural.combaterea zgomotului si vibrafiilor. . care sa nu faca necesara supravegherea continua de catre fochist. SOx. energie electrica si combustibil necesare functionarii centralei termice. . Solutii de producere si distributie a agentului termic • • • • • • • • Condifii de utilizare: a) pentru centrale termice de bloc sau scara: . pentru suprafata si amplasarea acestora se va respecta prevederile normativelor 113 si I 9. . aceste documente.necesitatea existenjei golurilor pentru accesul aerului de combustie. .centralele termice de bloc sau scara se doteaza cu automatizare minima. CO.

existenta unui spatiu adecvat pentru amplasarea punctului termic la parterul sau subsolul imobilului. . alimentari apartamente) sau sa se solutioneze situatiile aparate.• • • • • • • • • • • • b) pentru microcentrale de apartament . .asigurarea racordurilor de apa si energie electrica necesare functionarii punctului tennic.sunt descrise solutiile proprii de producere a agentului termic cu particularitatile si avantajele fiecareia. execujie si exploatare a centralelor termice mici . . aerisiri. . .posibilitatea evacuarii gazelor de ardere rezultate prin arderea combustibilului fara a strabate spatii cu pericol de incendiu sau explozie sau a ajunge in contact cu elementele combustibile. GP-051 si SC 005 privind volumul. distanfele fata de elementele de construcfie etc.16.posibilitatea racordarii la instalatiile interioare de gaze naturale. in conformitate cu prevederile normativului 113. Proiectarea si execujia centralelor de bloc sau scara si punctelor termice de imobil sau a microcentralelor termice de apartament se face de catre personal autorizat conform prevederilor normativelor I 13 si P 118 conform "Ghid de proiectare.existenta unui spatiu disponibil pentru amplasarea echipamentului intr-una din incaperi-le apartamentului in care sa se realizeze prevederile normativelor 113. astfel incat si nu fie afectate instalafiile celor conectati la sistemul centralizat.combaterea zgomotului si vibratiilor.sa nu existe implicatii asupra apartamentelor invecinate (din punct de vedere al distributiei instalatiilor de incalzire existente .GP 051-2000 si conform "Solutii-cadru pentru instalatii interioare de incalzire utilizand noi sisteme de producere a agentului termic" . .combaterea zgomotului si vibratiilor. suprafafa vitrata.SC 005-2000.coloane. de instalarea microcentralei de apartament. . In fisa 7 . goliri. c) pentru puncte termice de imobil: .

schema de distributie a instalatiei de incalzire la nivel de bloc sau scara.SC 005-2000. .2. organe de reglare). Schemele de instalatii interioare utilizand surse proprii de producere a agentului termic se pot realiza in urmatoarele solutii: . Individualizarea incalzirii colective • • • Realizarea confortului termic in apartamente depinde. atat de natura si elementele componente ale cladirii. Concomitent. • • • • . energie si individualizarea consumurilor au impus necesitatea promovarii contorizarii la fiecare consumator (apartament) in paralel cu posibilitaple de reglaj individual. problemele legate de costuri.schema de distributie a instalafiei de incalzire la nivel de apartament si sursa termica de bloc. .schema de distributie cu microcentrala de apartament. In fisa 6 sunt descrise schemele de distributie a instalajiilor de incalzire utilizand surse proprii de producere a agentului termic conform lucrarii "Solutii cadru pentru instalafii interioare de incalzire utilizand noi sisteme de producere a agentului termic" . cat si de instalatia de incalzire si componentele ei (conducte. corpuri de incalzire.

6.Solutii de modernizare a instalatiilor de incalzire pentru cladiri de locuit individuale sau insiruite dotate cu incalzire centrala cu sursa proprie de caldura • • • • • • • • • • • • 1. Inlocuirea robinetelor corpurilor statice existente cu robinet cu termostat Scopul solutiei consta in: . Izolarea conductelor de distribufie din subsolurile neincalzite Scopul solutiei consta in: • • • • • . principiul de funcfionare si executia robinetelor cu termostat se va consulta fisa 2. – 2.asigurarea reglajului termic pe zone incalzite. .asigurarea reducerii temperaturii spatiilor incalzite pe durata noptii sau in perioadele de neocupare ale acestora. 3.asigurarea reglajului termic local.cresterea randamentului anual de producere a caldurii. . Pentru domeniul de utilizare. Dotarea instalajiei de incalzire cu echipament de reglare cu ceas programabil Scopul solufiei consta in: . Dotarea circuitelor de incalzire care alimenteazš zone distinct incalzite cu dispozi-tive de reglare: . 5. Inlocuirea cazanului de producere a agentului termic pentru incalzire cu un cazan modem performant Scopul solutiei consta in: .reducerea pierderilor de caldura. Inlocuirea arzatorului cu care este echipat cazanul cu un arzator performant Scopul solufiei consta in: .cresterea randamentului anual de producere a caldurii.reducerea consumului de combustibil. Scopul solufiei consta in: 4.

Dotarea sobelor cu echipamente de reglaj termostatic a acestora funcjie de temperatura interioara • Scopul solufiei consta in: • .exploatarea mai usoara a sobei.cresterea randamentului sistemului de incalzire.cresterea randamentului de reglare prin evitarea supraincalzirii incaperilor. Inlocuirea sobelor cu instalafie de incalzire centrala • Scopul solufiei consta in: • . • . Schimbarea combustibilului lichid sau solid utilizat pentru sobe cu combustibil gazos Scopul solutiei consta in: • . • 2.cresterea confortului in apartamente . • 3.Solutii de modernizare a instalapllor interioare pentru cladiri de locuit individuale sau insiruite dotate cu sobe • 1.

SC 002 . 2. 3.6. Solutiile de contorizare a consumurilor de energie termica si detalii de montaj pentru contoarele de energie termica si apa calda vor fi in concordanta cu prevederile urmatoarelor reglementari tehnice: . contor de energie termica de bloc si cu repartizarea costurilor conform prevederilor din reglementarile tehnice elaborate de INCERC. SOLUTII DE CONTORIZARE A CONSUMURILOR DE ENERGIE PENTRU INCALZIRE LA CLADIRILE DE LOCUIT EXISTENTE • La cladirile de locuit existente contorizarea consumurilor de energie termica se poate face prin urmatoarele solutii: 1. aferente instalatiilor din blocurile de locuinte. .SC 001 .impune aplicarea solutiei de inlocuire totala a refelei de distribu(ie a caldurii prin realizarea distributiei orizontale de apartament si coloane verticale pe casa scarii. contor de energie termica pe intregul bloc sau scara si repartitoare de caldura pe fiecare corp de incalzire si inlocuirea robinetelor existente cu robinete cu dublu reglaj. • • • • • • .Solutii cadru de contorizare a consumurilor de apa. contor de energie termica de apartament . gaze naturale si energie termica.Solutii cadru pentru montarea contoarelor de instalatii sanitare si incalzire din cladiri existente.

contoare amplasate in camine special amenajate. • Amplasarea contoarelor de bloc se face tinand seama de modurile de racordare ale cladirilor la refeaua exterioara de incalzire.contoare amplasate in subsolul cladirii sau la nivelul parterului. • b . astfel: • a . de pozitia punctului de racord (in afara sau in interiorul cladirii). • c . . de existenta sau de lipsa subsolurilor tehnice si de posibilitatea amenajarii unui spatiu necesar si corespunzator.contoare amplasate in exteriorul cladirii in nise special amenajate.CONTORIZAREA ENERGIEITERMICE LA NIVEL DE BLOC SAU SCARA • Contorizarea energiei termice cu contor de bloc sau scara se realizeaza prin montarea unui contor de energie termica intr-un spatiu disponibil de comun acord cu Asociafia de proprietari/locatari a blocului. • Amenajarile constructive necesare pentru montarea contoarelor de energie termica la nivel de bloc. detaliile si conditiile de montaj ale contoarelor sunt prezente in fisa 5.

precum si proteclia fata de lovituri. Ghenele de instalajii necesare montarii coloanelor se vor amplasa pe casa scarii. contoarele se amplaseaza in nisa. Pentru coloanele de alimentare principale se recomanda fevi negre de otel. La trecerea conductelor prin perefi sau elemente de construcfii conductele se vor monta in tuburi de protectie (mansoane). cu acces din casa scarii. Pentru conductele care se monteaza aparent (in plinta) se va avea in vedere aspectul estetic. • • • • • • • • . gaze naturale si energie termica aferente instalatiilor din blocurilor de locumte" in conditiile inlocuirii refelei de distribufie existente si realizšrii distribufiei orizontale de apartament si coloane pe casa scarii conform Solutiilor de distribufie de apartament detaliate in lucrarea SC 005-2000 "Solutii cadru pentru instalatii interioare de incalzire utilizand noi sisteme de producere a agentului termic". iar pentru conductele de legatura. Conditiile de amplasare si montaj necesare instalajiilor de contorizare Din racordul blocului de energie termica se realizeaza o refea de distribufie pentru alimentarea coloanelor amplasate in casa scarii. rezistente la temperatura (de tip polipropilena sau polietilena de inalta densitate). tevi din mase plastice. individual pe apartament. Se va evita montarea conductelor in spajii in care temperatura poate scadea sub 0 °C.CONTORIZAREA ENERGIEI TERMICE LA NIVEL DE APARTAMENT • Contorizarea energiei termice la nivel de apartament in cladirile de locuit existente se realizeaza conf. SC 002-1998 "Solutii cadru de contorizare a consumurilor de apa. Pe fiecare coloana de energie termica se vor monta robinete de inchidere.

• .care masoara debitul si volumul de apa care trece prin instalatie. • . • Modelele noi.Contoarele de energie termica folosite in apartamente.contor de debit .doi senzori de temperatura care masoara temperatura agentului termic din instalatie pe conducta tur si retur. pentru contorizarea energiei agentului termic de incalzire sunt alcatuite din: • . • La alegerea tipului de contor de energie termica de apartament trebuie indeplinite acelea si conditii ca si la contoarele de bloc. • Elementele componente ale contoarelor trebuie sa permita demontarea si inlocuirea acestora in caz de defectiune. etc. .un integrator electronic care calculeaza. diferenja de temperatura. puterea termica. corecteaza automat si inregistreaza in timp consumul de energie termica. complexe de contoare de energie termica au un integrator dotat cu microprocesor electronic care calculeaza suplimentar si afiseaza debitul. • In fisa 8 prezentam scheme de alimentare cu agent termic pentru incalzire cu contorizare de apartament.

Estimarea calitafii generale a instalafiei pentru a estima gradul depunerilor de calcar.acfiune mecanica hidraulica .Instalapa trebuie sa fie funcfionala.acfiune preventiva de protecfie . l TRATAMENTE DE CURAjTRE CHIMICA SI PROTECTIE ANTICOROSIVA A INSTALATIILOR EXISTENTE DE INCALZIRE LA CLADIRI DE LOCUIT ALIMENTATE DE LA O SURSA DE CALDURA EXTERIOARA (TERMOFICARE. in mod obligatoriu. • Controlul apei din instalafie . CT DE CVARTAL • • • • • • • • • Tratamentul de curafire chimica si protecfie anticorosiva a instalatiilor de incalzire centrala implica. Inaintea efectuarii tratamentelor de curafire si protecfie a instalafiei de incalzire trebuie realizat: • Controlul starii generale a instalapiei de incalzire centrala .FISA nr. urmatoarele: . . .spalarea si clatirea au drept scop eliminarea namolu-lui si a altor resturi aparute dupa acfiunea chimica.acfiune chimica .operafie de curatire inainte de clatire si protecfie avand drept scop obfinerea unor instalafii curate fara depuneri. .adaugarea unui protector (inhibator) de coroziune in adaosul de apa de umplere finala pentru protejarea instalafiei contra acfiunilor nefaste ale coroziunii si depunerilor de calcar in scopul economisirii energiei si cresterii randamentului corpurilor de incalzire.

. . pentru bransarea furtunelor suple si pentru realizarea alimentarii. • Verificarea etanseitafii instalafiei Modificarile aduse instalafiei pentru repunerea sa in funcfiune. .o concentrare de saruri solubile cu confinut de clor si sulf poate fi cauzata de catre adaosurile repetate de apa. abundenfa de mal.culoare rosietica a apei sau a malului este semnul coroziunii prin oxigenare.8. .daca exista unul sau mai multe camine de canalizare capabile sa absoarba volumul apelor provenite din golirea si clatirea instalafiei. renovare sau modificare se efectueaza inaintea operafiilor de curafire. conductivitatea.• • • • • • • • • • • • • • • Se ia un esantion de apa din instalafie si se analizeaza valoarea pH. . .procentul de cloruri > 50 mg/l . de putred este semnul ca instalafia este poluata biologic. confinutul in ioni de cloruri. . mirosul apei. sulfat si eventual de nitrafi astfel: .5 arata ca apa este corosiva pentru conductele de OL.mirosul de mucegai. . .sulfafii sunt daunatori ofelului si fontei.starea garniturilor de etansare ale vanelor. ioni de nitrafi si amoniac . .confinutul de sulfafi.pH-ul apei scazut < 8 .starea robinetelor de aerisire. Se verifica: .dauneaza conductelor de ofel.este daunator conductelor din cupru si alama.daca exista o sursa de alimentare cu apa in apropiere cu un debit si presiune suficiente. in sensul ca acestia permit dezvoltarea bacteriilor anaerobice sulfastoreductoare care produc gazul H2S ce antreneaza o coroziune puternica. alamei si aluminiului.starea fizica si accesul la robinetele lor de la baza coloanelor (daca exista). . culoarea apei.

20) si se lasa sa functioneze instalatia una sau doua saptamani.1. Masurarea se efectueaza in diverse parti ale instalatiei.pentm eliminarea malului din instalatiile existente • • • . • • • • . Inainte de golire se masoara concentratia reala a produsului detartrant cu aparatura de masura. se verifica repartizarca produsului in intreaga instalatie si se determina volumul exact de apa pe carc il continc instalatia. . . 1 . Apoi se goleste instalatia .Se pregateste instalatia conf.se introduce 1-2% substanfa detartranta si se lasa din nou sa functioneze instalatia timp de 2 sau 3 saptamani. Actiunea de curatire chimica . fara nici un rise).Se estimeaza volumul apei din instalatie.IC .20) pentru a obtine dozajul ales (1-2%) in functie de starea instalatiei si dupa umplere se lasa sa functioneze instalatia in mod normal timp de 2-3 saptamani (se poate lasa produsul in instalatie peste o luna de žile. . IC .Se introduce cantitatea de substanca detartranta (ex. fig.Se face controlul concentratiei. se va proceda in doua etape: se introduce 1% solufia detartranta (ex.Daca instalatia este foarte murdara.

in afara de radiatorul cel mai indepartat. NOTA: In cazul in care o cladire de locuit nu dispune de o sursa de alimentare cu apa suficienta pentru spalare si clatirea instalafiei.fig. . fig.2 prin montarea in derivatie pe colectorul de retur general a unui "modul de filtrarc" conf. . fig. Modulul de filtrare este echipat cu un sac al carui grad de filtrare poate varia intre 5 si 50 mm si o bara magnetica (fig.spalarea hidraulica si clatirea instalatiei de iacalzire centrali • • • • • • • • • Cazul A . Cazul B .se deschide robinetul de alimentare cu apa rece si se racordeaza la instalatie conf. dificil de spalat.Instalatii de incalzire simple usor accesibile Conf. 1 si se lasa sa curga pana ce apa iese cu un debit constant. Faza 2: Se inverseaza bransarea furtunurilor flexibile pentru a alimenta radiatoarele prin retur si se spala procedand conform faza 1.se procedeaza astfel.Instalatie de incalzire complexa cu probleme (greu accesibila) In cazul unor instalatii de incalzire complexe existente. • • • . Faza 3: Se repeta operatiile de la faza 1. In acest caz se va cere avizul autoritatilor in domeniu. C2.se izoleaza instalatia si se desehid robinetele de golire Cl. fig. .l .2.se inchide robinetul radiatorului cel mai indepartat si se deschide robinetul radiatorului urmator. se va utiliza un robinet exterior de incendiu. Faza 1: . Modulul de filtrare funetioneaza ca "un rinichi" terminand progresiv curatirea instalatiei fara pierderi de apa.3'). sau in care unele radiatoare n-au functionat la operatia de spalare hidraulica si clatire se face conf. Actiunea mecanohidraulica . curata si cu un pH neutru sau o conduetivitate egala cu cea a orasului. radiator dupa radiator pana la ultimul radiator.2 avand drept scop absorbirea impuritatilor care ar putea exista dupa spalare si datorita aces-tui fapt sa fie antrenate in circulatie.se inchid robinetele tuturor radiatoarelor.3 si fig.

Actiunea preventiva de protectie a instalatiei • • • • Pentru protecjia contra depunerilor de calcar si a coroziunii conductelor se folosesc substante funcfie de metalele din care este alcatuita instalatia si dintre care mentionam cateva: .fluid caloporteur FC-2 (baza netoxica monopropilen glicol) .dozajul de antigel cu un refractometru. daca ea confine elemente din aluminiu.antigel FC-1 (baza netoxica monopropylen glicol) se utilizeaza pentru instatiile care nu conjin aluminiu. Se recomanda ca utilizarea antigelului sa se faca numai in instalafii care au fost perfect curajate.pH-ul cu benzile de hartie pH sau cu un pH neutru.PC-4 cu un dozaj 4% indiferent de tipul instalafiei. care asigura si protecfia contra inghetului. dozajul minim recomandat pentru a beneficia de protectie completa este 25% (protectie antigel la -10 °C).Noxal . durata de viafa a instalatiei in urma efectuarii tratamentului este de 20 ani.cu un dozaj de minimum 1% indiferent de tipul instalafiei. durata de viaja a instalatiei in urma efectuarii trata-mentului mixt FC-1 si PC-4 este de 20 ani. durata de viafa a tratamentului . . .este un produs complet.6 ani.3. Se recomanda un control cel pujin o data pe an a instalatiilor tratate contra depunerilor de calcar si a coroziunii efectuand: . atunci cand se doreste o protecfie contra inghetului se recomanda utili-zarea acestui antigel de baza impreuna cu protectorul de coroziune PC-4 in diverse concentrafii funcjie de gradul de protecfie dorit.dozajul de produs. . durata de viafa a instalafiei in urma efectuarii tratamentului este de 20 ani. • • • • • • . . .

.

.

.

.

Estimarea starii generale a instalafiei pentru a aprecia gradul depunerilor de calcar.Informare privind cantitatile de apa de adaos pentru a estima valoarea pierderilor. .dauneaza conductelor de ofel. de putred este semnul ca instalafia este poluata biologic. .spalarea si clatirea au drept scop eliminarea namolu-lui si a altor resturi aparute dupa acfiunea chimica.5 arata ca apa este corosiva pentru conductele de OL.acfiune preventiva de protecfie .Instalafia trebuie sa fie functionala si perfect etansa. in mod obligatoriu. aportul regulat de apa introduce in instalafie oxigen si saruri care au drept efect marirea coroziunii.l’ TRATAMENTE DE CURATIRE CHIMICA SI PROTECJIE ANTICOROSIVA A INSTALATIILOREXISTENTEDE INCALZIRE LA CLADIRI DE LOCUIT INDIVIDUALE SAU INSIRUITE DOTATE CU SURSA PROPRIE DE CALDURA • • • • • • • • • • • • • • • • • • Tratamentul de curafire si protectie a instalatiilor de incalzire la cladiri cu sursa proprie implica.mirosul de mucegai. mirosul apei.culoare rosietica a apei sau a malului este semnul coroziunii prin oxigenare.FISAnr.procentul de cloruri > 50 mg/l .acjiune mecanica hidraulica . .8. . . alamei si aluminiului. inainte de clatire si protectie.continutul de sulfafi. 3 actiuni: .pH-ul apei scazut < 8 . • Controlul calitatii apei din instalatie Se ia un esantion de apa din instalajie si se analizeaza valoarea pH. abundenfa de mal. sulfat si eventual de nitrafi astfel: .actiune chimica . ioni de nitrafi si amoniac este daunator conductelor din cupru si alama. Inaintea efectuarii tratamentelor de curafire si protectie a instalatiei de incalzire trebuie realizat: • Controlul starii generale a instalafiei de incžlzire centrala . . culoarea apei.operatie de curafire avand drept scop obfinerea unor instalafii curate fara depuneri. conductivitatea. . confinutul in ioni de cloruri. . in sensul ca acestia permit dezvoltarea bacteriilor anaerobice sulfat reductoare produc un gaz H2S ce antreneaza o coroziune puternica.o concentrare de saruri solubile cu confinut de clor si sulf poate fi cauzata de catre adaosurile repetate de apa. deci a producerii de mal hidroxid. provoaca depuneri de calcar si mal in cazan.adaugarea unui protector (inhibator) de coroziune in adaosul de apa de umplere finala pentru protejarea instalatiei contra actiunilor nefaste ale coroziunii si depunerilor de calcar in scopul economisirii energiei si cresterii randamentului corpurilor de incalzire. .sulfafii sunt daunatori otelului si fontei. . .

un strat de parafina serveste la izolarea suprafejei libere a lichidului pentru a evita oxigenarea apei. . algele si alte impuritafi dezvoltate in acesta sa pžtrunda in instalafie. In cazul in care presiunea din vas este asigurata cu aer comprimat. Dupa tratamentul definitiv si umplerea instalajiei. In cazul in care se pastreaza vasul de expansiune. producand blocaje si o poluare biologica. se verifica prezenja in apa instalajiei a produsului de tratament intr-o buna concentrajie si. pentru a elimina accesul aerului care va contamina apa din instalafie. daca este necesar. se corijeaza situajia adaugand un produs de tratare direct in interiorul vasului. se va verifica starea sa. pentru a asigura protecjia instalajiei. se va curafa si dezinfecta folosind o perie si o solufie de bioxid NX-9 sau NX-11.• • • • • • • • • • • Verificarea dispozitivelor de expansiune (VE) . Vasul de expansiune trebuie golit separat inainte de golirea instalaplei pentru a evita ca namolul. In acest caz se va izola vasul inainte de golirea instalajiei pentru a evita patrunderea parafinei in instalajie si producerea blocajelor.Rezervor cu grup de menjinerea presiunii (modul de expansiune) Se controleaza starea interna a rezervorului si se procedeaza la curajirea sa. .Vasele de expansiune Daca expansiunea instalafiei este asigurata cu un vas de expansiune deschis in aer liber se recomanda suprimarea lor si inlocuirea cu un vas de expansiune inchis sub presiune de azot.

renovare sau modificare se efectueaza inaintea operajiilor de curatire. o mica doza de produs bioxid NXB-9 sau NXB-11 pentru a menjine apa sterilizata in timp. In ceea ce priveste rezervorul modulului de expansiune. pentru bransarea furtunelor suple si pentru realizarea alimentarii.starea garniturilor de etansare ale vanelor. .starea fizica si accesul la robinetele de la baza coloanelor (daca exista).starea robinetelor de aerisire. • Verificarea etanseitatii instalatiei Modificarile aduse instalatiei pentru repunerea sa in functiune.daca exista unul sau mai multe camine de canalizare capabile sa absoarba volumul apelor provenite din golirea si clatirea instalatiei.personalul de exploatare are obligajia de a adauga in vas. . Se verifica: .daca exista o sursa de alimentare cu apa in apropiere cu un debit si presiune suficiente. . semestrial sau anual. . personalul de exploatare trateaza apa pe care o confine cu un produs de protecjie definitiv intr-o buna concentratie. . se va verifica concentrajia de antigel pe care o confine apa din instalajie pentru ai garanta protecjia contra inghejului.• • • • • • • • • • Pentru intrejinere . iar in cazul in care instalatia este tratata cu antigel.

.4 . • • • .Cazane vechi Daca acestea au fost bine intrejinute.Se pregateste instalafia conf. • Detartrarea/dezoxidarea separata a cazanelor . . fig.Golirea rapida si eficace a cazanului (pozifionare si diametru suficient al robinetului de golire) usor si fara risc.pentru eliminarea malului din instalatiile existente • • • • • • • • • • • • • . se va deconecta cazanul de instalajie. Actiunea de curatire chimica .1.Daca instalafia este foarte murdara.Izolarea cazanului cu robinete perfect etanse. se procedeaza la renovarea lor aplicand un tratament de detartrare/dezoxidare separat si anume: . .Se introduce cantitatea de substan(a detartranta (ex.Se va utiliza produsul DS-40 (acid in pudra).20) si se lasa sa funetioneze instalatia una sau doua saptamani. .se introduce 1-2% substanja si se lasa din nou sa funejioneze instalatia timp de 2 sau 3 saptamani.20) pentru a obtine dozajul ales (1-2%) in funcfie de starea instalajiei si dupa umplere se lasa sa funcjioneze instalatia in mod normal timp de 2-3 saptamani (se poate lasa produsul in instalafie peste o luna de žile. Masurarea se efectueaza in diverse parfi ale instalafiei.Controlul concentrafiei. se verifica repartizarea produsului in intreaga instalajie si se determina volumul exact de apa pe care il conjine instalatia. Se va verifica: . daca este cazul. un dozaj de 10% din volumul de apa al cazanului este suficient.Cu excepfia instalatiilor cu un grad important de impuritati.IC . Inainte de golire se masoara concentrajia reala a produsului detartrant cu aparatura de masura. fara niči un risc).Se estimeaza volumul apei din instalajie. se va proceda in doua etape: se introduce 1% solufia detartranta (ex.Cantitatea de apa exacta este indicata de fabricantul cazanelor . Apoi se goleste instalatia . .IC .

.

• Se verifica ca punctele de siguranfš enumerate mai inainte. • Soluna 1 .Posibilitatea orientarii spumei de acid care s-ar putea produce.Starea vasului de expansiune si a supapei de siguranfa. • In general debitul acestei pompe trebuie sa fie cel putin egal cu 1015% din debitul nomi-nal al cazanului. • . pentru a evita scurge-rea pe suprafefe sau compozanfi. • .Existen(a unui loc de evacuare a apelor uzate.Cazanul nu este echipat cu pompa de recirculare.• . producand distrugerea lor.Existen{a unui robinet de aerisire capabil sa evacueze gazele ce se produc in timpul tratamentului. • . • Soluna 2 .Cazanul este echipat cu pompš de recirculare permrfand functionarea aces-teia pentru detartrare. In acest caz. se utilizeazš o pompa independentš provizorie.Alimentarea independentš a cazanului. se verificš: • . sa fie respectate .

spalarea hidraulica si clatirea instalatiei de incalzire existente la Cladiri de locuit individuale • • • • • • • • • • • • • • • • • Cazul A . fig. curata si cu un pH neutru sau o conductivitate egala cu cea a orasului.se inchide robinetul radiatorului cel mai indepartat si se deschide robinetul radiatorului urmator.se inchid robinetele tuturor radiatoarelor. In cazul in care se schimba cazanul dupa operafia de curafire. radiator dupa radiator pana la ultimul radiator. Faza 1: . . • Se inverseaza furtunele pentru a se asigura clatirea corecta a cazanului de toate impuritafile depuse la baza. daca exista.se procedeaza astfel. asa cum s-a explicitat in Faza 2 si Faza 3. Se inchid robinetele tuturor radiatoarelor sau robinetelor de izolare a retelei.2. Se racordeaza robinetele de golire (c) cu un furtun flexibil la un robinet de apa si la evacuare. . . se demonteaza cazanul si se efectueaza spalarea utilizand fevile de tur si retur ale instalatiei care sunt libere pentru a lega furtunurile flexibile. Faza 2: Se inverseazš bransarea furtunelor flexibile pentru a alimenta radiatoarele prin retur si se spala procedand ca la faza 1. 3. Spalarea hidraulica a circuitului de radiatoare.fig. Se goleste instalatia.4 si se lasa sa curga panš ce apa iese cu un debit constant. • Se deschide robinetul de alimentare cu apa. • Se deschid robinetele (1) si (c) si robinetul de golire al cazanului (nu se aplica in cazul unui cazan mural clasic cu serpentina). intr-un loc capabil sa absoarba tot debitul de apa. Spalarea hidraulica a cazanului. in afara de radiatorul cel mai indepartat. apa trebuie sa curga cu debit mare pana iese curata. . Actiunea mecanohidraulica . Se opresc cazanul si pompa.4 sunt: 1. • Faza 3: Se repeta operatiile de la faza 1. usor accesibile Operatiile de spalare hidraulica si clatirea instalatiei de incalzire la Cladiri de locuit individuale si insiruite conf. 2.Instalafii de incalzire simple.se deschide robinetul de alimentare cu apa rece si se racordeaza la instalafie conf.

3 si 3' avand drept scop absorbirea impuritafilor care ar putea exista dupa spalare si datorita acestui fapt sa fie antrenate in circulafie.fig. operafia de spalare hidraulica si clatire se face conf. • Modulul de filtrare este echipat cu un sac al carui grad de filtrare poate varia intre 5 si 50 mm si o bara maganetica. se va utiliza o sursa exterioara de apa.Instalafie de incalzire complexa • In cazul unor instalatii de incalzire complexe existente.5 prin montarea in derivate pe colectorul de retur general a unui "modul de filtrare" conf.• Cazul B . . In acest caz se va cere avizul autoritatilor in domeniu. • NOTA: In cazul in care o cladire de locuit nu dispune de o instalatie de alimentare cu apa suficienta pentru spalare si clatirea instalafiei. dificil de spalat sau in care unele radiatoare n-au func{ionat. • Modulul de filtrare termina progresiv curaprea instalafiei fara pierderi de apa. fig.

durata de viafa a instalatiei in urma efectuarii tratamentului este de 20 ani. .PC-4 cu un dozaj 4% indiferent de tipul instalatiei. durata de viafa a tratamentului . . daca ea confine elemente din aluminiu.antigel FC-1 (baza netoxica monopropilen glicol) se utilizeaza pentru instalatiile care nu confin aluminiu.fluid caloporteur FC-2 (baza netoxica monopropilen glicol) .dozajul de antigel cu un refractometru.pH-ul cu benzile de hartie pH sau cu un pH neutru. Se recomanda ca utilizarea antigelului sa se faca numai in instalafii care au fost perfect curafate. dozajul minim recomandat pentru a beneficia de protecfie completa este 25% (protecfie antigel = -10 °C). durata de viafa a instalatiei in urma efectuarii tratamentului mixt FC-1 si PC-4 este de 20 ani. durata de viajž a instalatiei in urma efectuarii tratamentului este de 20 ani. care asigura si protecfia contra Inghejului. • • • • • • . Se recomanda un control cel pufin o data pe an a instalatiilor tratate contra depunerilor de calcar si a coroziunii efectuand: .3. .cu un dozaj de minimum 1% indiferent de tipul instalatiei. Actiunea preventiva de protectie a instalatiei • • • • Pentru protecfia contra depunerilor de calcar si a coroziunii conductelor se folosesc substanje functie de metalele din care este alcatuita instala|ia dintre care menfionam: .este un produs complet.dozajul de produs. . atunci cand se doreste o protec(ie contra inghefului sub 25% sau peste 40% se recomanda utilizarea acestui antigel de baza impreuna cu protectorul de coroz-iune PC-4 in diverse concentrafii funcfie de gradul de protecjie dorit. .Noxal .6 ani.

pana la termperatura apei de max.2 ROBINETE CU TERMOSTAT • Domeniul de utilizare • Robinetele cu dublu reglaj cu termostat se pot utiliza penim oriee sistem de incalzire centrala. .l20 ○C. • Pentru a realiza o temperatura dorita a aerului din incapere pe baza folosirii unui anu-mit debit de agent termic prin corpurile de incalzire. • In scopul utilizarii eoreete de catre consumator a robinetelor cu termostat se face o informare a utilizatorului (locatarului) asupra termostatului si posibilitatea setarii lui. • Exista posibilitatea reglarii debitului masic al apei si repartizarii optime dupa necesifatile temperaturii dorite in incaperi de catre locatari prin setarea termostatului.FISA nr. acestea trebuie echipate cu robinete cu termostat. • Robinetele cu termostat asigura pierderi mici de sarcina. • Robinetul cu termostat este asigurat contra scoaterii intamplatoare sau voite a capului cu termostat sau a butonului de reglare. pe conducta de tur.

automat si fara consum energetic. . diminuand debitul de apa calda prin radiator. debitul prin radiator creste . Cand fluidul se contracta (ca urmare a scaderii temperaturii din camera) ventilul se va ridica.. montat pe perete. senzorul termostatic este amplasat in interiorul corpului termostatic. in cazul radiatoarelor amplasate intr-o nisa sub pervazul ferestrei. amplasat pe perete. 6 si anume: . intr-un loc unde poate masura corect temperatura interioara. exista posibilitatea utilizarii termostatelor cu limitari de temperatura inferioara si supe-rioara (+6 . intrucat caldura degajata de conduete si radiator infiuenfeaza elementul sensibil. . fig. la distan^a de 8 m la capatul unui tub capilar racordat la robinetul de radiator. Cand fluidul din senzorni termostatului se dilata (ca urmare a cresterii temperaturii in camera) ventilul robinetului este impins treptat spre scaun. In scopul evitarii accesului neautorizat la termostatele radiatoarelor si a inchiderii acestora.in mod simplu. +26 °C) care pot fi blocate cu dispozitive speciale. se poate utiliza un dispozitiv de aetionare cu senzor ineorporat. ascuns in spatele draperiei.in unele situatii termostatul cu senzorul ineorporat nu poate determina corect temperatura din camera. senzorul termostatic se monteaza la capžtul unui tub capilar lung de 2 m. Alegerea locului de montare a senzorului termostatic se face funetie de pozitia de montare a radiatorului conf. Daca accesul la radiator pentru actionarea termostatului este dificila.de regula.• • • • • • • • • Principiu de functionare Corpul termostatului contine un fluid care se dilata cand temperatura din camera creste si se contraeta cand temperatura din camera scade. Toti senzorii termostatelor desehid automat ventilul robinetului de reglare atunci cand se atinge in camera temperatura minima de garda.. de exemplu.

Robinetul cu termostat cu execujie tip by-pass se monteaza pe radiatoare din sistemul de incalzire monotub care asigura trecerea debitului neutilizat mai departe in sistemul de incalzire. inelul de presetare este ascuns astfel incat nu exista acces la modificarea pozitiei acestuia si dezechilibrarea instalatiei . Cand senzorni este montat. monotubulara sau bitubulara. echipate cu dispozitive de presetare. Firmele furnizoare livreaza robinete cu termostat pentru toate tipurile de sisteme de incšlzire intr-o gama larga de dimensiuni. Presetarea se face o singura data (la punerea in funcliune) cu exceptia situa(iilor cand are loc o modificare a sistemului ini|ial. Presetarea oferi posibilitatea echilibrarii liidraulice a instalatiilor de incalzire asigurand alimentarea cu agent termic a tutur-or consumatorilor conform necesarului de caldura al acestora si calculului de echilibrare hidraulica efectuat de proiectant. Presetarea se face cu ajutorul unui inel montat pe robinet fara utilizarea unor scule speciale.• • • • • • • Executie Robinetele cu termostat pot fi executate in mai multe variante functie de pozitia de montaj pe radiator si de tipul instalatiei. Robinetele cu termostat in executie tip drept sau colf se monteaza pe radiatoare in sistemele de incalzire bitub. Dupa presetare se monteaza capul termostat.

FISA nr. Numarul corpurilor de incalzire care nu se echipeaza cu repartitoare trebuie sa se incadreze intr-o proporjie de 25% din suprafaja totala locuita. In principiu repartitoarele se monteaza numai la acele instalatii care servesc cel putin doi utilizatori. in mod obligatorni. pe care sunt montate repartitoarele de caldura. Pentru utilizarea repartitoarelor corpurile de incalzire vor fi prevazute. Cerinte de utilizare Utilizarea sistemului de imparfire a cheltuielilor pe baza repartitoarelor este posibila in urmatoarele condifii: .starea tehnica a instalatiei sa permita echiparea cu repartitoare. Temperatura este un parametru care serveste cunoasterii aparatului de energie al corpurilor de incalzire. cu robinet cu termostat . Montarea si utilizarea repartitoarelor se va face in conformitate cu "Specificatia tehnica privind montarea si utilizarea repartitoarelor pentru consumurile de caldura ale corpurilor de incalzire" indicativ ST 046/2001.3 REPARTITORUL DE CALDURA • • • • • • • • • • • • Generalitati Repartitorul de caldura este un aparat modern care permite punerea in evidenta a consumurilor parjiale dintr-o instalatie de incalzire centrala.instalatia sa fie exploatata corespunzator. alimentati de la aceeasi instalatie. In cazul unor corpuri de incalzire care sunt inaccesibile din cauza modului de montare. aportul de energie se cunoaste prin integrarea in timp. In acest caz se monteaza repartitoare pe toate corpurile de incalzire care se alimenteaza de la aceeasi instalatie. puterea poate fi estimata prin calcul. .

exigenjele relative la mentenanta si la citire .montarea elementelor de prindere adecvate. . . • Calculul cheltuielilor pentru incalzirea spatiilor: . conform specificafiei tehnice ST 046/2001. .evaluarea situajiilor speciale. .verificarea integritafii sigiliului.precizarea cu exactitate a punctului de montare pe corpul de incalzire.temperaturile limita de utilizare. .dimensiunile geometrice si identificarea corpurilor de incalzire. . Prelucrarea datelor Prelucrarea datelor se face.montarea repartitorului pe corpul de incalzire. . .• • • • • • • • • • • • • • • • • • • Condrfii de exploatare • Recepfia echipamentului de incalzire . finindu-se seama de: .identificarea temperaturii medii a instalapei de incalzire. . • Montarea repartitoarelor: . .verificarea fermitafii prinderii repartitorului. pentru fiecare tip de repartitor.verificarea vizuala a integrita^ii aparatului. • Citirea indicatiilor repartitorului: .identificarea mijloacelor ajutžtoare necesare.verificarea corectitudinii de amplasare pe corpul de incalzire.examinarea vizuala a corpului de incalzire. .calcularea cheltuielilor dupa prescripfiile de calcul. .identificarea puterilor termice si a locurilor de montaj.factorii de evaluare.

masoara cu trei senzori temperatura de ducere si intoarcere a agentului incalzitor si temperatura din camera • • • • • . Valoarea consumului este proporfionala cu caldura emisa prin suprafafa de incalzire si consumata de utilizatori pe timpul perioadei de masurare (contabilizare). in vederea evaluarii emisiei de caldura a suprafejei corpurilor de caldura.principiul de masura cu un senzor .un senzor de temperatura inregistreaza temperatura pe suprafafa radiatorului sau a agentului incalzitor. conform procedeului de masura. Acestea utilizeaza.senzorul de temperatura inregistreaza temperatura pe suprafafa radiatorului sau agentului incalzitor. funcfionand pe principiul evaporarii. A) Repartitoare funcfionand cu energie electricS (electronice) Principiul de functionare Repartitoarele alimentate cu energie electrica sunt aparate care integreaza temperatura pe o perioada de timp data. Repartitoarele de caldura electronice funcfioneaza conform urmatoarelor principii de functionare: .principiul de masura cu doi senzori . una sau mai multe din temperaturile caracteristice. B) repartitoare funcfionand fara energie electrica. iar al doilea masoara temperatura din camera sau o temperatura aflata intr-o relaple definita cu aceasta. . .• Tipuri de repartitoare • • • • • • In practica se utilizeaza doua tipuri de repartitoare: A) repartitoare funcfionand cu energie electrica (electronice).principiul de masura bazat pe diferenfa medie logaritmica de temperatura.

Cotele de montare direct pe corpul de incalzire sunt indicate in fig. Dupa montare se vor izola cablurile senzorilor . . 8 si se aplica daca sunt in concordanja cu instructiunile de montare ale produsului.ecran de afisaj.sigiliu. astfel se obfine o funcfionare uniforma a fiecarui repartitor dat (tip marca) in condifii de utilizare identice. conf.valoarea consumului curent.un cod de control si data de scaden^a a citirii. Sigiliul serveste la protecfia aparatului contra eventualelor manipulari neautorizate. .senzori de caldura.sursa de alimentare (baterii). . in care caz contorul repartitorului se monteaza pe perete si senzorul de temperatura pe corpul de incalzire. .• • • • • • • • • • • • • • • • • Descrierea constructiva Repartitoarele de caldura electronice se compun.7a. fig. . Con-Hral se monteaza pe perete pe partea opusa robinetului cu ventil termostatat la distanfa mini-Mi de 100 mm de corpul de incalzire. din: . Cadranul indicator Pe ecranul repartitorului. i pe pereli se efectueaza atunci cand inaltimea corpului de incalzire este mai ■0 mm sau cand repartitorul nu poate fi montat direct pe corpul de incalzire. afisajul se schimba automat la anumite intervale de timp fara intervenfie. Montare Montarea repartitoarelor electronice se exccuta astfel: .carcasa. . .pe perete. Fiecare repartitor electronic este o unitate functionala ale carui componente sunt fabri-cate cu respectarea unor anumite toleranfe. Indicafiile de pe ecranul aparatului apar in urmatoarea succesiune: . .valoarea memorata a consumului din sezonul precedent de decontare.constanta de evaluare a repartitorului si numarul de senzori.direct pe corpul de incalzire.

.

.

canitatea de caldura data de corpul de incalzire. fig. . Datorita impreciziei de masurare a lichidului evaporat cat si a usurintei de fraudare prin masuri de reducere a evaporarii. Descrierea constructiva Repartitorul de caldura funetionand prin evaporare se compune conf. Voumul de fluid evaporat reprezinta . locul de montare prescris se afla la 75% din inalfimea corpului de inaltimea corpului de incalzire (se admit unele exceptii in cazul corpurilor de incalzire cu lungime mica). 8. se recomanda utilizarea repartitoarelor cu evaporare numai la cladiri cu numar redus de apartamente. .in anumite conditii . In cazul echiparii corpurilor de incalzire cu robinete cu termostat. Montaj Strangerea repartitoarelor pe corpurile de incalzire trebuie sa prezinte siguranfa pe o perioada indelungata. In cazul corpului de incalzire care depasesc lungimea de 2000 mm este necesara montarea a doua repartitoare. Pentru a cunoaste consumul. Inaljimea locului de strangere se afla in cazul radiatoarelor cu curgere verticala intre 60 si 80% din inaltimea corpului de incalzire (elemente.7 din: . Pozida de montare a repartitoarelor este prezentata in fig. teava sau plate) masurata de la baza inferioara pana la mijlocul repartitorului (fig.rigla de vizualizare.flacon cu lichid de evaporare si sigiliu. .8). masurata de la punetul zero al scalei. Cadranul indicator Marimea indicata citita perpendicular reprezinta inalfimea lichidului in dreptul scalei.placa de baza. marimea indicata se multiplica cu factorul global de echivalare.B) Repaititoare functionand fara energie electrici funetionind pe principiul evaporarii • • • • • • • • • • • • • • • • • • Principiul de funetionare Rapartitoarele funetionand prin evaporare sunt aparate in care se produce evaporarea unui lichid sub efectul temperaturii si duratei aportului de energie care se transmite printun contact termic cu suprafata calda a corpului de incalzire.placa frontala cu scala gradata. Marimea indicata reprezinta cantitatea cu care a scazut nivelul fluidului sub punctul de nul. .

Amplasarea dispozitivului cu respectarea condifiilor: > in amonte diametrul fevii sa fie egal sau eventual mai mare ca al dispozitivului. masoara debitul de agent termic la toate corpurile de incalzire si la echipamentele temnice (vezi fig. • Modul de reglare (fig.Amplasarea mansonului de masurare cu respectarea condifiei: . 12). . . .FISA nr. masoara si regleaza debitul fiecarei bucle de consumatori (vezi fig.Comoditate de asezare (in urma reabilitarii instalatiilor) pe conductele apropiate de pereti sa existe posibilitatea unei demontari usoare si sigure a mecanismului. 12) Robinetul termostatic se instaleaza ca un robinet termostatic sau manual pe intrarea in corpurile de incalzire.Respectarea sensului de curgere al fluidului indicat pe dispozitiv. . 10) . . .Montarea se efectueaza.Sensul de curgere al fluidului este indiferent.lungimea dreapta inaintea robinetului sa nu fie mai mica de 5 ori diametrul conductei. verticala sau inclinata) nu are influenfa asupra func{ionarii. fie pe partea stanga. • Manson de masurare (fig. perdea) care sa permita buna circulafie a aerului in incapere. • Robinet termostatic (fig. .Se monteaza la un sistem de conducte cu acelasi diametru.Totdeauna sunt echipate cu piulife demontabile pe partea de intrare a fluidului.Acces usor la dispozitiv. 11) . Condifii de montaj al dispozitivelor de ehilibrare • Robinet de echilibrare la baza coloanei (fig.La montaj trebuie respectat sensul de curgere gravat pe modul. .Pozifia mansonului sa asigure acces usor la prizele de presiune. > in amonte .4 ECHILIBRAREA HIDRAULICA §1TERMICA AINSTALAJHLOR DE tNCALZIRE CENTRALA • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Dispozitivele utilizate pentru procedeul de echilibrare. domeniul de uti-lizare si avantajele utilizarii sunt prezentate in tabelul 2.Pozida vanei (orizontala.La montaj robinetul termostatic trebuie plasat orizontal si nu trebuie sa fie izolat de aerul din incapere de un obstacol in faja (masu{a.9) .Modulul de reglare se instaleaza pe toate corpurile de incalzire la dreapta sau la stan-ga corpului. func{iunile lor. fie pe partea dreapta a corpurilor de incalzire (vezi fig. • Modulul termic pe apartament. .in amonte lungimea dreapta inaintea mansonului sa fie aproximativ de cinci ori diametrul conductei. .Pozrpia modulului (orizontala. . inclinata nu are influenfa asupra preciziei masurarii). 14) . 13) • Aparat de masura cu citire directa a debitului de agent termic. . verticala.

.

.

.

12. Robinet (manual tennostatic) de masurare si reglare a agentului termic pe turul coipului de incalzire .Posibilitati de montaj Fig.

.

.

solufia se aplica in urmatoarele situafii: . distribufia energiei termice se realizeaza la nivelul solului sau al parterului si nu exista spafiu disponibil la parter pentru montarea contoarelor. cutii metalice sau tablou pentru contoare.alte situafii care reclama construirea unei nise.5 CONTORIZAREA ENERGIEI TERMICE LA NIVEL DE BLOC LA CLADIRI DE LOCUTT EXISTENTE (CONF. imposibilitatea asigurarii unui acces sigur) iar solutia cu nisa sau cutie metalica nu poate fi adoptata • • • • • • • • • • . imposibilitatea asigurarii securitatii si integrarii aparaturii.SC 001-96) • • Amenajari constructive Amenajarile constructive amplasarii contoarelor de energie termica sunt necesare pentru cazurile cand nu se poate gasi spatiul necesar si adecvat pentru montajul contoarelor in interiorul cladirii pe care o servesc. .cladirea are subsol tehnic. d . iar racordurile instalatiilor interioare la retelele exterioare si distribufia se afla la nivelul parterului racordurilor care sa permita montajul contoarelor. prezenta apei in subsol. instalafiile de distributie sunt la nivelul parterului. . .cladirea nu are subsol tehnic.cladirea nu are subsol tehnic si distribujia este realizata prin pamant in canale vizitabile. functie de locul ales pentru montaj si de modul in care acesta satisface conditiile tehnice necesare montajului: a . contoarele se vor monta in subsol. . iar subsolul nu permite utilizarea unui spajiu din cadrul parterului.Contoare amplasate in nise special amenajate. prezenta apei in subsol. racordul la conductele de distanfa se afla in exteriorul clždirii.cladirea nu are subsol tehnic. imposibilitate asigurarii securitatii si integrarii aparaturii). .FISA nr. iar punctul de racord al instalafiei interioare la conductele de distanta sau la retele se afla la nivelul subsolului. Acestea difera de la caz la caz.cladirea are subsol tehnic. b . dar acesta nu indeplineste conditiile tehnice necesare pentru montarea aparaturii (umiditate mare.Contoare amplasate in subsolul cladirii: solutia se aplica in cazul in care cladirea are subsol tehnic. sau nu exista spafiu disponibil la parter pentru montarea conductelor.Contoarele amplasate la nivelul parterului: solufia se aplica in cazul in care cladirea nu are subsol tehnic. c .Contoarele amplasate in camine special amenajate. iar distributia se face prin pamant. dar acesta nu indeplineste conditiile tehnice necesare pentru montarea aparaturii (umiditate mare.cladirea nu are subsol tehnic. solufia se aplica in urmatoarele situafii: .

L. Daca nu exista posibilitatea alegerii unui astfel de spafiu. . .M.sistemul sa fie fiabil si credibil astfel incat sa permita stabilirea unor relatii normale intre furnizor si beneficiar. .• • • • • • • • • Se recomanda ca locul de montaj al contorului de energie termica sa fie subsolul. care sunt in conformitate cu normele interna(ionale elaborate de Organizafia Internafionala de Metrologie Legala (O. . detenninarea acestuia efectuandu-se printr-un compromis pret-performanta.costul contorizarii si fie compatibil.compatibilitate intre conditiile concrete de utilizare ale contorului si prescriptiile producatorului astfel incat sa se asigure funcfionarea indelungata in clasa de precizie in care a fost construit. cu costuri de exploatare minime. parterul cladirii sau o nisa montata la interior sau in exterior.contoarele sa funcfioneze intr-o clasa de precizie care sa satisfaca necesitafile concrete ale aplicatiei. se recurge la construirea caminelor de contoare. .M.I. La alegerea tipului de contor de energie termica trebuie respectate urmatoarele conditii: .L.efectele introducerii sistemului de masura (in furnitura completa) asupra regimului de funcjionare a instalatiei sa fie minim. .).R.contoarele trebuie sa respecte prevedrile standardelor in vigoare si normelor nafionale de metrologie ale B.

robinete de separare in amonte si aval de contor.un stuf pentru montarea manometrului si un stuf pentru montarea unui termometru. . .contor de debit (debitmetru) .un filtru de impuritafi care se monteaza in amonte de contor.doua sonde de temperatura (traductoare. . Detalii de montaj al contorului de energie termica sunt date in SC 001-96 "Solutiicadru pentru montarea contoarelor de instalatii sanitare si de incalzire din cladiri existente".o portiune de conducta dreapta in amonte si in aval de contor fara schimbari de directie. .Detalii de montaj al contoarelor de energie termica • • • • • • • • Pentru inregistrarea corecta a consumurilor de energie termica schema de montaj a sistemului de contorizare a energiei termice se compune din urmatoarele parti componente: .masoara debitul si volumul de apa care trece prin instalatii si care trebuie montat pe racordul la conducta de distanta . in dula-puri sau pe sine suport. .integratorul electric sau electronic . termorezistenfe) care se monteaza una pe conducta de tur si una pe conducta de retur.care este conceput sa se monteze pe perete. . . a carui lungime este indicata de producator si confirmata prin aprobarea de model.tur (apa calda 95 °C).

UTILIZAND SURSE PROPRII DE PRODUCERE A AGENTULUITERMIC • Producerea locala (surse proprii) a caldurii in centrale si puncte termice reprezinta o alternativa la producerea centralizata si prezinta urmatoarele avantaje: • . .satisfacerea in mai mare masura a cerintelor consumatorilor functie de conditiile locale.6 SCHEME DE INSTALATUINTERIOARE CUINDIVIDUALIZAREA iNCALZIRn COLECTIVE .scheme de distributie de apartament si sursa termica de bloc. • . • .scheme de distributie la nivelul blocului si scarii.cresterea randamentelor de distribufie a agentului termic. • Schemele de instalafii interioare de incalzire la cladirile de locuit utilizand surse proprii de producere a agentului termic conform "Solufii cadru pentru instalafii interioare de incalzire utilizand noi sisteme de producere a agentului termic" se clasifica in: • . • .reducerea consumului de energie termica si a cheltuielilor aferente gestionarii proprii.FISAnr.

partiul de arhitectura al fiecarui tronson (numarul si amplasarea apartamentelor pe nivel). .contoare de caldura. la acestea exista unul sau mai multe racorduri la fiecare nivel.1.spatiul disponibil din časa scarii. sistemul de distributie cel mai indicat este distributia infe-rioara cu circulafie fortata.numarul de tronsoane ale blocului. Functie de numarul de apartamente pe care le alimenteaza o grupa de coloane tur retur. bitub sau monotub. Distributia inferioara este preferata distributiei superioare. Scheme de distributie la nivel de bloc sau scara • • • • • • • • • • • Schemele de distributie se adopta in functie de urmatorii factori: . In scopul realizarii distributiei individuale de apartament cu posibilitatea de masurare si reglare locala a parametrilor.tipul sursei de agent termic (centrala termica sau punct termic de bloc sau de scara). datorita posibilitatilor de amplasare in subsol. . in ghene sau niše special amenajate. cate unul pentru fiecare apartament pe care se monteaza: . . Coloanele se amplaseaza in časa scarii.robinete de izolare. . . in spajii de folosinta comuna fara necesitati estetice deosebite.

Distributia orizontala a instalatiei de incalzire in apartament impune o serie de probleme si anume: . distributia la nivelul apartamentului poate fi: . . Functie de modul de compartimentare a apartamentului. .colector. ghenelor).bitubulara cu distribuitor .bitubulara cu modul termic de apartament. plintelor. .monotubulara cu radiatoarele in derivate. de numarul si tipul conductelor utilizate.monotubulara cu modul termic de apartament si distribuitor .2. . .din punct de vedere arhitectural (modul de realizare a pardoselilor. de pozida corpurilor de incalzire. se promoveaza distributia orizontala a instalatiei de incalzire in interiorul apartamentului. . niselor.din punct de vedere al functionarii corecte privind dezaerisirea instalajiei in toate punctele de schimbare de nivel.colector. Scheme de distribufie de apartament si sursS termica de bloc (punct termic sau centrali termica) • • • • • • • • • In scopul evidentierii consumurilor de energie termica pe apartament si posibilitatii de reglaj individual.bitubulara ramificata clasica.

FISA nr. gaze naturale si energie termica aferente instalatiilor din blocurile de locuinfe . SC 002-98) • Contorizarea energiei termice in apartamentele blocurilor de locuinte se poate realiza prin utilizarea urmatoarelor scheme de alimentare cu agent termic conform SC 002-98 Solutii cadru de contorizare a consumurilor de apa.7 SCHEME DE ALIMENTARE CU AGENT TERMIC PENTRU INCAlZIRE CU CONTORIZARE PE APARTAMENT (CONF.

7. 9. 12. La realizarea schemei monotub este necesar sa se consume intregul ecart de temperatura intre intrarea si iesirea din fiecare corp de incalzire. Dupa alimentarea corpurilor de incalzire. Schema de alimentare cu agent termic pentru incalzire in sistem monotubular cu contorizare de apartament • • • • • • Pentru aplicarea acestei scheme se fac urmatoarele recomandari constructive si functionale: 1. avand 2 cai la cor-pul de incalzire si 2 cai la conducta monotub. in spatiul dintre placa de beton si pardoseala finita sau in plinta. Coloanele cu plecarea din distributia inferioara pot sa alimenteze 1 -2 apartamente pe etaj. 3. 6. se va realiza racordarea la conducta de intoarcere a coloanei. conform schemei monotubulare. Alimentarea corpurilor de incalzire conform schemei monotubulare se realizeaza racordarea instalatiei de incalzire a apartamentului la conducta de intoarcere a coloanei. Traseul buclelor monotub se alege astfel incat sa nu se interseeteze in apartament cu alte instalatii. La fiecare corp de incalzire se prevede un robinet special cu 4 cai. 4. Racordarea corpurilor la bucla este in paralel.a. 8. iar pe conducta de ducere un electroventil cu doua cai. comandat de un termostat amplasat intr-o camera de referinfa a apartamentului. 5. 2. Distributia monotub foloseste. In tunele de marimea apartamentului se pot realiza una sau mai multe bucle de distributie monotub care alimenteaza un numar de corpuri de incalzire. iar protecfia este de tip Jeava in feava. prin cate o conducta proprie fiecarui apartament. Conductele de distributie orizontale se pot monta in interiorul apartamentului. de regula. Aceste coloane sunt montate in cate o caseta sau nisa special amenajata cu spatii corespunzatoare (puncte de distributie). montate in caseta sau nisa de pe nivel pentru fiecare coloana verticala. cu posibilitaji de reglare. conducte din material plastic rezistent la temperatura agentului termic. (Se poate monta si un ejector tip Venturi). In nisa de montare se poate prevedea o butelie de egalizare a presiunii si o pompa de circulafie pe retur cu armaturile aferente in situafia in care se doreste realizarea unor reglaje fine cantitative si calitative la nivel de apartament. La probarea instalatiei se va urmari asigurarea etanseitafii inainte de ingroparea instalariilor in straturile pardoselii sau inainte de montarea lor in plinta prin probe la cald si la rece. 13. Aparatele si armaturile se racordeaza prin intermediul unor fitinguri speciale. 11. 10. Echilibrarea hidraulica a buclelor se realizeaza cu un robinet de reglare amplasat pe bucla de intoarcere cu prize de masurare a debitului si presiunii. Pe conducta de intoarcere se prevede un contor de energie termica. • • • • • • • • .

Toate corpurile de incalzire sunt dotate cu ventile automate de dezaerisire. Distribuitoarele . Legarea corpurilor de incalzire la conducta de tur si retur se face cu racorduri fixe si independente.1 bar timp de 5 minute. se prevad si contoare. pentru evitarea formarii unor saci de aer. cat si pe colector ca si in punctele cele mai inalte ale instalatiei. Fiecare corp de incalzire este racordat fara discontinuitati cu ajutorul unor conducte de diametru mic de polietilena reticulara. 5. . dupa caz. presiunea de proba este de 1. 8. Din distribuitoarele . cu o durata de 2 ore. ansamblurile distribuitor . Pozarea conductelor se poate face pe planseul de beton al nivelului curent in grosimea stratului de finisaj al pardoselii cu luarea unor masuri de protectie in zona usilor. sunt montate ventile automate de dezaerisire.colector pot fi prevazute cu robinete cu trei cai pentru realizarea amestecului tur-retur.b. de mica capacitate si evacuare apei la cel mai apropiat obiect sanitar cu ajutorul unui furtun racordat la stujul de golire al distribuitorului. la care nu exista pericolul de inghef se poate renunfa la golirea instalatiei. la care se admite o scadere de presiune de maxim 0. Golirea instalajiei de incalzire se poate realiza prin racordarea la stuful de golire al colectomlui a unei surse portabile de aer comprimat. 3.o faza preliminara. Pentru cladirile locuite in mod continuu in perioada de iarna. 10. Instalafiile de incalzire cu distributie de nivel executate cu conducte din polietilena necesita executarea probei de presiune in doua faze: . Folosirea distribuitoarelor . o scadere de presiune de 0. 2. Dezaerisirea instalajiei implica dezaerisirea tuturor circuitelor si corpurilor de incalzire.colectoarele de apartament se alimenteaza separat fiecare corp de incalzire. 7. 4. de regula. Pentru realizarea unui control cat mai eficient al parametrilor agentului termic. in care se admite.1 bar/ora. acordand atenfie pantelor conductelor. fara pierderi de apa. 6. 11.5 x presiunea de serviciu.proba propriu-zisa.colectoarelor in interiorul apartamentului presupune o schema de distributie orizontala bitubulara. . De asemenea.colectoarele se amplaseaza intr-un punct de control cu acces usor si. polibutan sau cupru. 9. fara pierderi de apa pe la imbinari. comandate de termostate de ambianja. Schema de alimentare cu agent termic in sistem bitubular cu contorizare de apartament • • • • • • • • • • • • • • Pentru aplicarea acestei scheme se fac urmatoarele recomandari constructive si functionale: 1. atat pe distribuitor. De regula.

. execu|ie si exploatare a centralelor termice mici .satisfacerea in mai mare masura a cerinjelor consumatorilor functie de conditiile locale. executie si exploatare a centralelor termice mici". . Centrali termica de bloc sau scara Producerea agentului termic cu sursa locala centrala termica de bloc sau scara se realizeaza conf.cresterea randamentelor de distribufie a agentului termic. .gradul de automatizare al funcfionarii. . Prepararea apei calde de consum menajer se poate face: .local in apartamente.GP 051". .FISA nr.caracteristicile tehnice ale echipamentelor si recomandarile producatorilor.reducerea consumului de energie termica si a cheltuielilor aferente gestionarii proprii. avand in vedere urmatoarele aspecte: . Schemele functionale de centrale termice de bloc sau scara se stabilesc conform "Ghid de proiectare. .in centrala termica folosind agentul termic al instalatiei de incalzire sau alte surse.valoarea sarcinii termice si numarul de cazane.natura consumului (incalzire sau incalzire si apa calda de consum).8 SURSE LOCALE DE PRODUCERE A AGENTULUITERMIC • • • • • • • • • • • Producerea locala a caldurii in centrale si puncte termice este o alternativa la producerea centralizata si prezinta urmatoarele avantaje: . . Centrala termica de bloc sau scara produce agent termic necesar incalzirii de apa calda cu temperatura maxima 95 °C si optional prepararii apei calde de consum pentru apartamentele aferente blocului sau scarii.natura combustibilului • • • • • .GP 051 "Ghid de proiectare. a.

executie si exploatare a centralelor termice mici" GP 051 avandu-se in vedere urmatoarele criterii: .concentrarea majoritafii echipamentelor specifice unei centrale termice (pompa de circulajie. .functionare ecologica. design modem.randament ridicat (mai mare de 88%).automatizarea completa a functionarii si a protectiei in caz de avarie. . .combaterea zgomotului si vibratiilor. In cadrul unei cladiri multifamiliare fiecare apartament poate fi dotat cu o centrala termica de apartament intr-un echipament monobloc.dimensiune redusa. Microcentrala de apartament • • • Centrala termica de apartament este centrala in care se produce agentul termic pentru incalzire si eventual a apei calde de consum pentru un singur apartament. • • • • • • . . . La alegerea tipului de centrala se va consulta "Ghidul de proiectare. elemente de siguranja si automatizare) intr-un echipament monobloc. schimbator de caldura pentru prepararea apei calde de consum. vas de expansiune inchis.b.

• . fie la nivel de apartament. • . surse si grad de automatizare.natura consumului (numai incalzire.c. • In lucrarea "Solufii cadru pentru instalafii interioare de incalzire utilizand noi sisteme de producere a agentului termic" SC 005 . apa supraincalzita. • .natura si caracteristicile agentului termic furnizat de centrala termica de termoficare sau cvartal (apa calda. numai apa calda de consum sau ambele consumuri). temperaturi.valoarea sarcinii termice.caracteristicile tehnice ale echipamentelor si recomandarile producatorilor si de comun acord cu furnizorul de agent termic. abur.variafia consumului de apa calda. Schema funcfionala a unui punct termic de bloc sau de scara se face tinand seama de: • .sunt prezentate schemele funcfionale de principiu pentru punctele termice de bloc sau scara pentru diferite variante de consumuri. . • Prepararea apei calde se poate face fie la nivelul punctului termic. presiuni). • .gradul de automatizare in funcjionare. • . • .numai agent termic pentru incalzire.apa calda de consum si agent termic pentru incalzire. Punct termic de bloc sau de scara • Punctul termic de bloc este punctul termic in care se prepara cu ajutorul agentului termic primar furnizat de o centrala de cvartal sau de termoficare: • .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful